ArtropodeArtropode

Prof. Pop AurelProf. Pop Aurel

a) Arahnidea) Arahnide

Păianjenii mici, miriapodele și insectele au picioarele articulate.

Ele se numesc Artropode (de la grecescul arthron= articulație, podos= picior).

Grupele de Artropode sunt: Arahnide, Crustacee, Miriapode și Insecte.

Păianjenul are corpul acoperit de o cuticulă formată din chitină subțire, de culori diferite, asemănătoare

mediului de viață.

Corpul este format din două părți: cefalotorace și abdomen.

Pe partea dorsală a cefalotoracelui se observă 8 oceli (ochi simpli), iar pe partea ventrală este așezată gura, mărginită de două maxile sau fălci tăioase.

În fața gurii sunt două chelicere sau căngi tăioase și veninoase.

Ventral, are 4 perechi de picioare articulate, terminate cu gheare.

Ultimele două picioare, cu care țese pânza, au gheare dințate.

Abdomenul este voluminos. Pe partea posterioară sunt 6

ridicături, numite filiere. Prin orificiile lor se elimină o

substanță cleioasă care, în contact cu aerul, se întărește, formând firul de mătase.

Din mătase construiește în câteva ore pânza.

Plasele păianjenilor au o mulțime de destinații: capcane pentru prinderea insectelor, adăposturi, pungi pentru ouă (cocon), clopote pentru imersie sub apă sau mici ”aerostate” pentru deplasări în văzduh, iar uneori firul ajută, precum o frânghie de alpinist, la trecerea unor ”prăpăstii”.

Tot pe abdomen păianjenul are două orificii pulmonare în legătură cu 2 plămâni (săculeți cu pereți subțiri și vascularizați).

Înaintea filierelor se găsesc două orificii, numite stigme, legate de tubușoare ramificate, iar în partea posterioară se află orificiul anal.

Păianjenul este un animal carnivor.

Se hrănește cu insecte pe care le sfărâmă cu fălcile și apoi le suge conținutul.

Respirația este pulmonară, completată cu respirația prin trahee.

Femelele depun toamna ouă într-un cocon, iar primăvara apar păianjenii mici.

Scorpionul trăiește în Carpații Orientali și Banat. Este activ noaptea, iar ziua se ascunde sub pietre. Abdomenul este segmentat (13 segmente). Ultimul segment se termină cu un ghimpe veninos. Scorpionii din țările calde au înțepătura mortală pentru om .

Căpușa este animal parazit pe corpul altor animale.

Are o lungime de 4 mm.

Cu o trompă ascuțită înțeapă pielea și suge sângele animalului parazitat.

Sarcoptul râiei trăiește parazit pe pielea altor animale: câini, pisici și om.

Corpul are o lungime de 0,5 mm şi nu este segmentat, la fel ca şi căpuşa.

El sapă galerii în piele, unde-şi depune ouăle producând râia sau scabia

CARACTERELE GENERALE ALE ARAHNIDELOR

•pielea este chitinoasă•corpul este alcătuit din două

părţi: cefalotorace şi abdomen (excepţie fac căpuşa şi sarcoptul râiei)

•au 4 perechi de picioare articulate

•au o pereche de chelicere•respiră prin plămâni şi trahee•se înmulţesc prin ouă

b. Crustaceeb. Crustacee

Racul trăieşte în mediul acvatic. Noaptea iese la vânat.

Corpul este acoperit cu o crustă alcătuită din chitină şi calcar.

Prezenţa acestei cruste a dat denumirea de Crustacee.

Pe măsură ce creşte, racul năpârleşte.

Crusta nouă se formează pe seama rezervei de calcar din stomac, care întăreşte pielea (datorită calcarului se produce efervescenţa).

Pielea conţine 2 pigmenţi: albastru (care se distruge prin fierbere) şi roşu.

Corpul este alcătuit din două părţi: cefalotorace şi abdomen.

Pe cefalotorace există:•două perechi de antene

formate din articole: una mai scurtă şi bifurcată, a doua mai lungă;

•2 ochi compuşi din mai mulţi ochi simpli, aşezaţi în vârful unor pedunculi cărnoşi, racul vede bine în toate părţile;

•gura este aşezată ventral, prevăzută cu fălci tăioase;

•5 perechi de picioare inegale, articulate, aşezate ventral.

Abdomenul, mai subţire decât cefalotoracele, este format din 7 segmente prevăzute cu muşchi puternici.

Pe partea ventrală a primelor 5 segmente se află câte o pereche de picioruşe mici.

AL 6-lea şi al 7-lea segment lăţit formează înotătoarea codală.

În apă, racul înoată, îndoind abdomenul şi lovind apa cu înotătoarea codală.

Apa este împinsă cu putere înainte, iar corpul se deplasează înapoi.

Pe fundul apei, racul merge cu ajutorul ultimelor 4 perechi de picioare.

Racul se hrăneşte cu animale, cu resturi de plante şi cu cadavre de animale, curăţind apa.

Le apucă cu cleştii, le taie şi le duce la gură. Este un animal omnivor (de la latinescul omnis,-e= orice).

Antenele îl ajută la pipăit şi mirosit.

În camerele branhiale, de pe laturile cefalotoracelui, formate prin îndepărtarea crustei de corp, se găsesc branhiile cu rol în respiraţie.

Branhiile sunt bogat vascularizate. Sunt prinse de baza picioarelor şi continuu scăldate de apă, de unde reţin oxigenul.

Inima are formă pentagonală şi sângele este de culoare albastră.

Racul se înmulţeşte prin ouă. Toamna, în octombrie, femela

depune aproximativ 200 de ouă care se prind de picioruşele abdomenului. În luna mai, ies răcuşorii.

Ei rămân fixaţi pe abdomenul mamei aproximativ 10 zile.

După 4-5 ani devin adulţi.

CARACTERELE GENERALE ALE CRUSTACEELOR:

•au corpul acoperit cu o crustă•corpul este format din

cefalotorace şi abdomen•au două perechi din antene•trăiesc în mediul acvatic•respiră prin branhii

Sfârșit!