Lapte Ecologic

SISTEME DE PROCESARE ŞI CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE

ECOALIMENTE

PROIECT

LAPTELE DE VACĂECOLOGIC

Profesor coordonator:

Conf. univ. dr. Dorin ŢIBULCĂ

Masterand:

Alexandru-Dan GATEA

Cluj-Napoca2015

Alexandru-Dan GATEA Laptele de vacă ecologic

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................3

CAP. 1 Conceptul de produs ecologic.....................................................................................4

1. 1. Ce inseamna aliment ecologic?.......................................................................................4

1. 2. Agricultura ecologica......................................................................................................4

1. 2. 1. Provenienta vacilor de lapte....................................................................................5

1. 2. 2. Conversia fermei de vaci la tehnologia eco............................................................6

1. 2. 3. Creşterea animalelor...............................................................................................7

CAP. 2 Producerea laptelui ecologic.....................................................................................11

2. 1. Parametrii de calitate ai laptelui Bio.............................................................................12

CONCLUZII...........................................................................................................................14

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................15

2


INTRODUCERE

Principalul obiectiv al creşterii animalelor îl reprezintă, încă din cele mai vechi

timpuri, obţinerea produselor alimentare necesare alimentaţiei omului, precum ouăle, carnea,

laptele, etc. şi materiile prime necesare industriei prelucrătoare (piei, lâna, blănuri sau alte

produse).

Atât pe plan mondial cât şi la noi în ţară, se constată o creştere a nevoilor de hrană

ale populaţiei faţă de produsele alimentare, în special cele de origine animală, cunoscut fiind

faptul că acestea furnizează o serie de nutrienţi indispensabili organismului uman.

Mulţi cercetători şi observatori au arătat că o mare parte dintre bolile contemporane

sunt în directa relaţie cu condiţiile de întreţinere şi furajare ale animalelor de la care provin

sau de metodele de creştere care au fost adoptate pentru mărirea producţiei şi a eficienţei

economice. Astfel, au apărut noi probleme care solicită noi soluţii din partea nutriţioniştilor şi

specialiştilor în domeniul creşterii animalelor (Boehncke, 1985, 1986).

Vorbind despre produse ecologice, atunci cand aud cuvintele “produse alimentare

ecologice” multi oameni se gandesc la produsele pe care le vand in piata taranii si care sunt

cultivate la ei in gradina sau produse din fermele proprii. Insa lucrurilenu stau deloc asa.

Producţia ecologică, înseamnă obţinerea de produse agroalimentare fără utilizarea

produselor chimice de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică, care

respectă standardele, ghidurile şi caietele de sarcini naţionale şi sunt atestate de un organism

de inspecţie şi certificare înfiinţat în acest scop.

Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile

magazinelor. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase.

Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii

stiintifice care confirma superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice

din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate.3


CAP. 1CONCEPTUL DE PRODUS ECOLOGIC

1. 1. Ce inseamna aliment ecologic?

„Ecologic" nu inseamna „natural". Industria alimentara foloseste termenul de

„natural" pentru a indica faptul ca un aliment a fost procesat intr-o masura minima si ca nu

sunt adaugati conservanti. Alimentele naturale pot include alimentele ecologice, dar nu toate

alimentele naturale sunt si ecologice.

Alimentele ecologice sunt cele obtinute de catre fermieri care pun un accent deosebit

pe utilizarea resurselor regenerabile si pe conservarea calitatii mediului. Carnea, ouale,

lactatele ecologice provin de la animale care nu au fost tratate cu antibiotice si nu li s-au

administrat hormoni de crestere, iar conditiile de igiena si alimentatie din ferme sunt in

conformitate cu reglementarile in domeniu. Procesarea se face fara utilizarea radiatiilor

ionizante sau a diferitilor aditivi alimentari.

Pentru ca un aliment sa poata fi numit „ecologic" este necesara realizarea unui

inspectii de catre un Organism de Inspectie si Certificare acreditat pe plan national sau

international.

Pe orice produs ecologic trebuie sa fie mentionat acest lucru prin cuvantul „ecologic"

sau „organic". Produsele inscriptionate cu „100% ecologic" trebuie sa contina doar

ingrediente ecologice. Alimentele etichetate simplu „ecologic" trebuie sa contina cel putin

95% ingrediente ecologice.

Toate produsele ecologice trebuie sa aiba pe eticheta sigla Organismului de Inspectie

si Certificare care s-a ocupat de certificare si sigla pentru agricultura ecologica aprobata de

catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.

1. 2. Agricultura ecologica

Agricultura ecologica incepe sa ocupe tot mai mult teren si in Romania, in prezent

existind o suprafata cultivata ecologic de 170.000 de hectare si un numar de 3.676 de

operatori - 2.972 in domeiul productiei animaliere, 350 de producatori in productia vegetala,

205 apicultori si 44 de comercianti. Diversitatea produselor ecologice prezente in acest

moment pe piata romaneasca este inca redusa in comparatie cu posibilitatile existente.

4


Obiectivele agriculturii ecologice privind creşterea animalelor:

optimizarea raportului plante/animale, atât în ce priveşte valorificarea furajelor

obţinute, cât şi utilizarea eficienta a dejecţiilor rezultate în ferme;

realizarea unei încărcături optime de animale pe suprafaţa agricolă, încât să nu se

depăşească prin dejecţii 170 kg azot pe an şi hectar;

conservarea şi dezvoltarea fondului genetic cu punerea în valoare a raselor şi

populaţiilor autohtone, rezistente la factorii de mediu oscilanţi;

asigurarea biodiversităţii;

aplicarea codului de bune practici în creşterea animalelor, bazat pe asigurarea

bunăstării şi protecţiei animalelor;

asigurarea biosecurităţii fermelor, prevenirea poluării mediului şi a zoonozelor.

Vitele sunt cea mai importanta specie de animale din agricultura ecologica. Hranirea

lor corespunzatoare este o premisa a sanatatii, bunastarii si randamentului lor. Practicantii

agriculturii ecologice se confrunta deseori cu dificultuati in stabilirea unei ratii corecte de

hrana pentru vitele lor.

Obiectivele alimentaţiei în agricultura ecologică

• Animale sănătoase şi longevive;

• Productivitate pe termen lung şi la un nivel de calitate superior;

• Producţie de calitate obţinută prin alimentaţie cu furaje produse la fermă;

• Evitarea importului de concentrate;

• Obţinerea de produse alimentare cu valoare nutritivă ridicată.

1. 2. 1. Provenienta vacilor de lapte

Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica.

Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa depaseasca

10% din efectivul total. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodariile conventionale

daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice.

5


1. 2. 2. Conversia fermei de vaci la tehnologia eco

Aceasta se realizeaza in decurs a 12 saptamani, respectiv 4 luni. In fermele de bovine

pentru carne conversia dureaza 12 luni.

Exigente generale. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de

crestere se realizeaza in regim extensiv. Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar

intretinerea are loc in sistem nelegat

Alimentatia trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate

ecologic. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. Silozul este limitat la 50% din

substanta uscata a ratiei zilnice, iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. Cel mult 10%

dintre concentrate pot provenii din fermele conventionale, dar se exclud produse OMG

(organismele modificate genetic). Se va respecta cu strictete lista furajelor, aditivilor,

substituientilor si adausurilor admise.

Sanatatea animalelor este de asemenea foarte importanta, lupta impotriva bolilor se

face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. Medicamentele de sinteza sunt

limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. Sunt interzise mutilarile de

orice fel dar pot fi aprobate castrarea, ecornarea si taierea cozii.

Ameliorarea animalelor. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv

de modelat genetic, specializat si orientat spre productii epuizante. Se promoveaza rasele si

metisii autohtoni, cu mare rezistenta naturala, indici buni de reproductie, vitalitate si productii

mixte. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative.

Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea.

In ceea ce priveste a dapostirea si confortul animalelor principiul de baza in

zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural, aplicarea de metode si

tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. Adaposturile trebuie sa corespunda

cerintelor fiziologice, igienice si de productie. Se vor respecta normele de suprafata si de

volum: 6 metri patrati/cap de vaca; 10 metri patrati/cap de taur; 1,5-5 metri patrati/cap de

tineret; 25 metri cubi/cap (volum).

Microclimatul adapostului. Acesta trebuie sa ofere confort astfel:

• temperatura 5-25 ° C;

• umiditate 55-75%;

• curenti de aer 0,1- 0,5m/s;

6


• gazele nocive in limitele admise: dioxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil

între 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maximă 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat

optim - absent, admisibil 0.01 mg/l;

• lumina 60 – 70 de lucsi, cu o durata maxima de 16 ore/zi;

• aeromicroflora redusa;

• ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat, cca 120-250 mc/cap

de vaca si ora;

• la pasune animalele trebuie ferite de insolatii, ploi reci cu vant puternic si

grindina.

Practicile agriculturii ecologice create să asigure bunăstarea animalelor pot să

contribuie la o imagine mai atrăgătoare a agriculturii pentru cei din afară, deoarece toate

speciile de animale au acces la zone libere şi la păşuni.

Între timp, noul Regulament UE bazat pe regulile actuale, cere ca furajele ecologice

pentru animale să fie produse:

- din materie primă ecologică, în afară de cazul când aceasta nu este disponibilă în

formă ecologică.

- cu o cantitate minimă de aditivi şi substanţe complementare de procesare, care

pot fi folosite numai în cazul unei nevoi esenţiale sau pentru un scop nutriţional

aparte.

Principiile şi regulamentele ecologice impun, de asemenea, ca animalele crescute

ecologic să aibă acces permanent la păşune în aer liber şi la furaje grosiere, şi de asemenea

hrana trebuie să îndeplinească cerinţele nutriţionale pentru fiecare etapă de dezvoltare.

Următoarele ingrediente sunt interzise în furajele ecologice:

- Agenţii de creştere

- Aminoacizii sintetici

- Organismele modificate genetic (OMGuri)

1. 2. 3. Creşterea animalelor

Un concept important în creşterea animalelor este crearea unui mediu corespunzător

fiecărei specii. În cadrul acestui concept sunt câteva practici comune care includ:

Acces permanent la aer liber

Păşunat corespunzător pentru satisfacerea nevoile nutriţionale şi de

comportament

7


Interzicerea legării permanente sau a izolării animalelor

Aşternut şi adăpost corespunzător

Densitatea mică a animalelor pe suprafaţa de păşunat

Eforturi pentru limitarea timpului de transport

Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces

obligatoriu la păsune, întreţinere în sistem liber.

În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se disting două

faze: faza de conversie si faza propriu-zisă de producţie ecologică.

Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat, adică 0,5 ha./cap de vacă, care,

în mod obligatoriu se tarlalizează şi se utilizează raţional: deparazitarea spaţiului şi eliminarea

rozătoarelor, dar numai cu substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare.

În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate, care nu îngheaţă iarna, în

număr corespunzător cu efectivul de animale. Evacuarea dejecţiilor, este indicată să se facă

direct în bazinele colectoare, iar la locurile de odihnă să se asigure aşternut suficient.

Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice, iar furajarea cu furaje

convenţionale se poate face cu maxim 10% din raţia furajeră.

Furajele folosite in fermele ecologice de bovine de lapte din tara

amestec uruială de porumb, grâu, orz, floarea soarelui sau produse secundare ale

acestora;

furaje suculente formate din: siloz, sfeclă furajeră, sfeclă de zahăr, dovleac,

cartofi administraţi în întregime sau preparate;

furaje fibroase formate din: fân natural şi de leguminoase de bună calitate;

produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă, borhot de spirt, borhot de sfeclă,

coceni de porumb, paie de cereale.

Lucerna, faina de lucerna,trifoi, faina de trifoi, iarba, iarba mauntita

Hranirea vacilor de lapte pe pasune, de primavara devreme pana toamna tarziu, este o

actiune rentabila prin care se economisesc sursele de energie folosite pentru recoltarea si

transportul furajelor. Date fiind avantajele biologice, sanitare si economice, se manifesta

tendinta de crestere a importantei pasunatului în contextul deplasarii animalelor spre surse de

furaje.

8


Pasunatul are efect favorabil atat asupra functiei de reproductie, productiei de lapte

(care creste cu 13-14 % fata de stabulatie), cat si asupra sanatatii vacilor la care îmbolnavirile

sunt mai reduse decat la animalele întretinute în grajduri. O pasune foarte buna, pe care s-au

aplicat toate lucrarile de întretinere si pe care se practica un sistem de pasunat rational, poate

asigura necesarul de principii nutritive pentru productii zilnice de 15-18 kg de lapte, fara

adaosuri de concentrate. Recomandabil este sistemul de pasunat pe parcele, în interiorul

carora se delimiteaza (cu ajutorul gardului electric) portiuni mai mici ce asigura necesarul de

iarba pentru 2-5 zile, în functie de numarul animalelor. Consumul maxim de masa verde se

realizeaza în faza de vegetatie tanara a plantelor, cand coeficientul de digestibilitate este de

peste 75 %. O data cu avansarea în vegetatie, creste continutul de celuloza, digestibilitatea se

reduce pana aproape de 60 %, iar valoarea nutritiva a furajului scade. In aceasta situatie

pasunea nu mai asigura necesarul de hrana, iar administrarea unui supliment de concentrate,

dimineata, înaintea scoaterii la pasune, devine obligatorie.

Cantitatea de substanta uscata ingerata la pasune este dependenta în primul rand de

greutatea corporala a vacilor, ceea ce creeaza o mare variabilitate în privinta cantitatii de iarba

consumate, fiind necesare 3,1-7,6 kg de iarba proaspata pentru producerea unui kg de lapte.

In perioada de vara, caldurile mari din timpul zilei, diminueaza productia de lapte a

vacilor, organismul acestora trebuind sa faca mari eforturi în vederea desfasurarii normale a

procesului de termoreglare. Cercetarile în domeniu au demonstrat ca temperaturile excesive,

de peste 25 °C, influenteaza negativ productia de lapte mai mult decat temperaturile de –10°C

din timpul iernii.

Daca temperatura exterioara depaseste 25°C, consumul de furaje se reduce, pentru ca

la 49°C sa înceteze complet, cu influente negative asupra productiei de lapte.

Studiile facute au scos în evidenta faptul ca temperaturile ridicate din timpul zilei

afecteaza si calitatea laptelui, în compozitia caruia se constata diminuarea unor componente

importante precum grasimea, substanta uscata, lactoza si unii acizi grasi.

In conditiile unui consum normal si eficient de masa verde pe pasune, productia

maxima de lapte se obtine cand temperatura mediului este între +10, +20°C. In acest sens se

recomanda ca în zilele cu temperaturi excesive, vacile de lapte, si nu numai, sa fie tinute sub

umbrare, sa fie îmbaiate în rauri sau lacuri si sa fie introdus pasunatul de dimineata, de seara

si de noapte, iar adaparea sa se faca mai des.

Minerale pentru furaje

In aceasta categorie sunt incluse urmatoarele produse:

9


Sodiu: sare de masa nerafinata, sare gema grunjoasa, sulfat de sodium,

carbonat de sodium, bicarbonat de sodiu, clorura de sodiu;

Calciu: carbonat de calciu, lactate de calciu, gluconat de calciu;

Magneziu: sulfat de magneziu, clorura de magneziu, carbonat de magneziu;

Sulf: sulfat de sodium.

Aditivi alimentari permisi de agricultuta ecologica pentru a fi utilizati in hrana

vacilor de lapte sunt: fier, iod, cobalt, cupru, mangan, zinc.

10


CAP. 2PRODUCEREA LAPTELUI ECOLOGIC

Susţinătorii produselor organice consideră că ele conţin puţine substanţe chimice

dăunătoare, sunt mai bune pentru mediul înconjurător şi pot avea un potenţial nutritiv mai

mare. Există diferenţe fundamentale între practicile de producţie organice şi cele

convenţionale, ceea ce se poate reflecta asupra nivelului şi calităţii nutrienţilor produselor

obţinute (Mitchell şi Chassy, 2004)

In general, studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si

vitamine fata de cel non-organic, de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega-

3, vitamina E si precursorul vitaminei A. De asemenea, si antioxidantii luteina si zeaxantina

se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile din fermele bio.

Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au

aceste animale. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare, constand in iarba

proaspata sau furaje verzi si uscate. Spre deosebire de acestea, vacile din fermele non-

organice sunt hranite cu concentrate de cereale, in special porumbul si suplimente

nutritionale.

Pentru producerea laptelui ecologic trebuiesc intrunite o serie de condiţii pe filiera de

lapte, adică în amonte de produs şi în aval de produs:

În amonte de produs: nişă ecologică (zonă ecologică) veritabilă, nepoluată cu aer

curat, cu apă ce se încadrează în S.R. 1342/1991, cu sol igienic, salubru, nechimizat, furaje

salubre, obţinute din amestecuri poliflore valoroase, cultivate sau recoltate pe terenuri

igienice, conservate corespunzător, nemucegăite, nealterate, neperoxidate, fără urme de

pesticide, animale sănătoase, libere de germeni transmisibili prin lapte, aparţinând la rese

adecvate pentru producţia de lapte, adăpostirea corectă, flux tehnologic raţional, disciplină

tehnologică, microclimat de comfort.

Pe produs: glanda mamară sănătoasă, lapte muls după a şaptea zi de la fătare, igiena

glandei mamare, igiena mulgătorului, igiena mulsului, igiena aparatului de muls, igiena

vaselor, starea microclimatului,igiena corporală a animalelor, timpul de stationare a laptelui in

adapost, absenta diluarii cu apa.

În aval de produs: răcirea laptelui muls, depozitarea laptelui, transportul, prelucrarea-

transformarea, ambalarea,ambalajul, desfacerea.

11


Mulsul este şi va fi încă multă vreme preponderent manual, existând condiţii pentru

obţinerea unui lapte igienic. Mamita are o incidenţă mai redusă în efective mai mici,

tratamentele medicamentoase, sunt mai rare şi de scurtă durată, în calitatea sanitară a laptelui

poate fi asigurată la nivel competitiv. Reziduurile de pesticide, micotoxine, metale grele şi

alte din lapte şi produsele lactate obţinute în aceste zone ecologice nepoluate, rebuie să fie si

pot fi absente.

În esenţă, pentru ca o fermă să producă lapte atestat bio, trebuie să fie ecologică în

totalitate: animale, păşune, culturi furajere, alte furaje administrate, flux tehnologic şi

intervenţii eco.

Provenienţa animalelor: animalele exploatate trebuie să provină din gosodării care

practică agricultură ecologică. Introducerea animalelor (vaci, juninci) din exploataţiile

conventionale nu poate depăşi 10% din efectiv. Recoltarea laptelui se va face în perfecte

condiţii de igienă, incluzând sănătatea şi igiena glandei mamare,igiena mulgătorilor, a

aparatelor şi a vaselor de muls, răcirea lui imediată. La igienizare se vor utiliza numai

mijloace şi procedeea admise în zootehnia ecologică. Calitatea globală a laptelui: laptele

bio,trebuie să fie un lapte cu lipsa defectelor de calitate, adică să corespundă pe deplin la toate

criteriile de calitate nutriţională, sanitară, bacteriologică, tehnologică, senzorială şi psiho-

socială.

Într-un studiu întreprins de Toledo-Alonzo (2003) s-a constatat că nu există diferenţe

semnificative între conţinutul de proteine din laptele convenţional şi cel organic. Aceste

rezultate sunt în contradicţie cu datele obţinute de Lund (1991) care a constatat o concentraţie

mai mare de proteine în laptele organic decât în cel convenţional. Se consideră că aceste

rezultate diferite se pot explica prin diferenţele existente între furajarea animalelor în regim

organic şi convenţional.

2. 1. Parametrii de calitate ai laptelui Bio

Laptele bio ar trebui să fie obţinut în condiţii tehnice ale agriculturii ecologice şi să

prezinte următoarele insuşiri de calitate:

• Substanţe utile 7% ( grăsime 3,8+ proteine 3,2%)

• NTG/ ml: sub 50 000 de germeni

• Germeni patogeni: absenţi

• Spori butirici: sub 1000/l

12


• Număr de celulesomatice sub 250 000/ml

• Lipoliza: sub 0,18%

• Inhibitori: absenţi

• Pesticide: absente

• Metale grele: absente

• Micotoxine: absente

• Radionuclizi: în STAS

• Condiţii senzoriale normale

• Calitate comercială optimă

(Cornel Man, Cornel Podar si Ilarie Ivan,2002)

Producţia paralelă: în zootehnia ecologică nu se admite aplicarea concomitentă a

tehnologiei convenţionale şi ecologice pe efective aflate în acelaşi adăpost. Monitorizarea,

auditul şi atestarea fermelor zootehnice ecologice şi a laptelui bio, se fac după metodologie

agreată de legislaţia în vigoare.

Etichetarea alimentelor ecologice. Conform art. 10 din ECC 2092/91, logo-ul UE

poate fi utilizat pe eticheta alimentului doar dacă acesta îndeplineşte cerinţele UE, fiind

comercializat ambalat sau preambalat direct de către producător sau de către procesator

consumatorului final. Eticheta trebuie să conţină numele producătorului primar,

procesatorului şi distribuitorului, alături de numele sau codul organismului de certificare.

13


CONCLUZII

Producţia ecologică înseamnă obţinerea de produse agroalimentare fără utilizarea

produselor chimice de sinteză, în conformitate cu regulile de producţie ecologică stabilite în

prezenta ordonanţele de urgenţă, care respectă standardele, ghidurile şi caietele de sarcini

naţionale şi sunt atestate de un organism de inspecţie şi certificare înfiinţat în acest scop.

Produsele ecologice sunt obţinute şi etichetate astfel încât să informeze cumpărătorul

că produsul şi/sau, după caz, ingredientele din produs au fost obţinute în conformitate cu

metode de producţie ecologică.

Laptele organic provine de la vaci care nu au fost tratate cu antibiotice, deci laptele

lor nu contribuie la creşterea rezistenţei bacteriene. Laptele ecologic nu conţine nici pesticide

sau alte substante chimice de sinteza.

Animalele sunt hrănite cu iarbă proaspătă, care este sursă importantă de acid linoleic,

ce previne bolile de inimă şi diabetul.

14


BIBLIOGRAFIE

1. Altieri, M.A, Letourneau, D.K., 1982, Vegetation management and biological control in

agroecosystems. Crop Protection 1 (4) : 405-430.

2. Bandici, Gh. Emil2007, „Ecoagricultura”, Ed. Universității din Oradea.

3. Bioterra Romania, 2001, Indrumator pentru agricultura ecologica, Publicatie finantata de

ACDIVOCA si Asociatia Bioagrcultorilor din Romania;

4. Cornel Man, 2002, Ecologia exploatării taurinelor, Ed Academic Pres, Cluj Napoca.

5. Elisabeth Stoger, 2009, Furajarea ecologică a bivinelor, Ed MAST.

6. Man C., Podar C., Ivan. I., 2002, Ecologia exploatarii taurinelor,Editura Academic

Pres, Cluj-Napoca.

7. Oprea, Lucian, 2010, „Principii ecologice în alimentația publică”, Suport de curs ,Galati

8. Stoger E., Zollitsch W., Knaus W., 2009, Furajarea ecologica a bovinelor, Editura

M.A.S.T., Bucuresti;

9. Time Foundation, Comisia Europeana, Asociatia Romana pentru Agcricultura Durabila,

(2005) , Ghid practic de agricultura ecologica.

10. http://www.dadris.ro/liceeco.html

11. www.sanatate si nutritie.ro;

15

Documents

Lapte Ecologic