Lacul Rou mai poart denumirea i de Lacul Ghilco i se afl la poalele Muntelui Hmaul Mare n apropierea Cheilor Bicazului la 26 de km de Gheorgheni n judeul Harghita.n Romania, Lacul Rou este considerat lac de baraj natural, format n urma cutremurului de pmnt din anul 1837 prin blocarea cursului de apa superior al rului Bicaz de ctre materialul rezultat din surparea unei pari a masivului Ucigau.EtimologieNumele su provine de la Prul Rou care traverseaz straturi de culoare roie cu oxizi i hidroxizi de fier. n limba german se cheam Mrdersee ("Lacul Ucigaul"); n maghiar, gyilkos = uciga.In 1864 apare sub denumirea de Lacul Pietrii Roii, mai trziu a fost denumit Lacul Uciga. Din 1936 este denumit oficial Lacul Rou. Vechea denumire ungureasc pentru lac a fost Veres-to (Lacul Rou), sub forma Gyilkos-to (Lacul Ghilco) apare prima dat n descrierea lui Orbn Balzs. Denumirea muntelui Ghilco apare de prima dat n 1773 ca teren al contelui Lazr.Lacul s-a format relativ recent,in iulie 1837.Atunci s-a intamplat ca in urma ploilor abundente marea cantitate de moloz stancos de pe versantul nordic al Stancii Ucigasului a alunecat,blocand drumul Paraului Bicajel.Acest fenomen s-a produs in urma infiltrarii apelor unei puternice ploi,s-au cutre- murului deosebit(produs in zona Vrancei in acea perioada) din 11 ianuarie 1838,dar esential este,ca s-a format prin deplasarea masei argiloase depuse cu ocazia ultimei ere glaciare pe versantul nord-vestica a muntelui Ghilcos (varful Ghilcos-1406 m) s-au prabusit,alunecand pe stratul de argila,inchizand valea in care paraiele Rosu, Licas, Oilor si Zurad,cu un mare debit de apa,s-au adunat formand lacul.Lacul Rosu este cunoscut de localnici sub numele de ,,Taul Rosu.Vraja deosebita este amplificata de multimea trunchiurilor goale ale brazilor de odinioara,care ies din apa strapungand imaginea Micului Zurad reflectat in oglinda lacului.Original lacul, in primii ani de la formare s-a extins mai mult cam un km mai sus in valea paraului,dar de-a lungul timpului barajul natural s-a erodat, nivelul apei stabilizandu-se la nivelul actual.Numele de Lacul Rosu provine de la gresia rosie tertiara,usor dezagreagabila transportata de raul Rosu, care a vopsit in rosu imprejurimile pana la lac.Lacul este periclitat de marea cantitate de aluviuni tranportata de paraurile afluente (Rosu, Licas, Oii, Ghilcos(ucigas) .

Denumirea lacului atat in limba romana cat si in limba maghiara,provine ori de la muntele Ghilcos(ucigasul)ori de la paraul Rosu(Verescheu).Martori actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase in apa. Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice aduse indeosebi de paraul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul Rosu.Data fiind formarea violenta si spectaculoasa a acestui ecosystem, au circulat de-a lungul anilor mai multe legend referitoare la formarea lui. Una dintre acestei legende descrie surparea de teren care ar fi acoperit un cioban, omorndu-i att oile lui, ct i cinele i mgarul. Apa adunat a avut culoarea roie de aa de mult snge, nct numele lacului a devenit Lacul Rosu cat si Lacul Ucigas.Bineinteles ca exista o alta varianta de legenda mai spectaculosa a intamplarii: Cndva tria n Lazarea o fat de o frumusee rar ntlnit, cum vorba aceea doar noi romnii avem, pe nume Estera. ntr-o zi aceasta s-a hotrt s mearg la trg, la Gheorgheni. Acolo a ntlnit fata un flcu voinic, care, spun btrnii, se lua la trnt i cu ursul. Cum s-au vzut, cei doi s-au i ndrgostit, flcul rugnd fata s-i fie mireas. ns nunta lor nu s-a mai putut face, cci flcul a fost luat n armat. Fata l-a ateptat mult vreme, mergnd pe nserate cu ulciorul la izvor, unde ore n ir sttea, n ndejdea c se va ntoarce alesul inimii sale. Era att de trist nct la auzul cntecului ei se nduioau i munii.Astfel, ntr-o duminic, trecnd pe acolo, Estera a fost vzut de un tlhar, care repezindu-se la ea, a ridicat-o n a, zburnd cu ea ca vntul spre Suhardul Mic, ntre stncile cu o mie de fee, unde acesta se ascundea. Tlharul i-a promis fetei tot aurul i toate bogiile din lume numai s-l poat ndrgi, dar fetei nu i trebuia nimic. Dup o vreme i-a pierdut rbdarea i a ncercat s ia fata n cstorie cu sila. Estera a strigat ctre muni, cerndu-le ajutorul. Stncile cuprinse de strigtele ndurerate au rspuns cu tunete i s-a pornit o ploaie torenial, mturnd tot ce ntlnea n cale. Acolo au rmas, sub frmturile stncilor fata i tlharul. i apoi s-au adunat acolo apele munilor, formnd Lacul Rou (Ucigaul).In lumea intreaga se manifesta o sporire a interesului pentru ecologie ca urmare a expansiunii nestavilite a omenirii care ameninta din ce in ce mai grav echilibrele biologice pe baza carora dainuie natura.Dintre ecosistemele natural, sunt studiate la inceput cele acvatice statatoare, reprezentate prin lacuri, balti, mlastini, bazine termale si sarate, scotandu-se in evident factorii abiotici, caracterele biocenozelor, structura functional si dinamica fiecarui tip de ecosistem.Definitia si obiectul ecologieiEcologia ca stiinta de sine statatoare s-a format din necesitatea cunoasterii legitatilor ce dirijeaza fenomenele de organizare, functionare si existent a lumii vii in stransa interactiune cu mediul lor de viata. Cercetarile intreprinse au aratat ca aceasta interactiune nu este haotica, nu reprezinta aglomerare intamplatoare de organism ci se afla in stricta organizare si functionare.Biotopul reprezinta un teritoriu al suprafetei pamantului cu anumite conditii (climatic, compozitii chimice) asigurand toate cerintele de viata ca loc de trai pentru organism. Structura biotopului implica cantitatea, calitatea, distributia si spatiu, variatia in timp a diferitilor factori abiotici: geologici, fizici, mecanici si chimici.Analizand un biotope putem distinge cateva component majore:Substatul geologic care, ca factor ecologic, are adesea o influenta hotaratoare asupra structurii si functionarii ecosistemului;Factorii geografici:Pozitia geografica in cadrul marilor unitati de relief;Pozitia geografica locala (si relatiile cu alte sisteme apropiate)Expozitia (cantitatea de lumina pe care o primeste)Morfometria (dimensiuni longitudinal, transversal; suprafata, lungimea, latimea si adancimea on cazut biotopului acvatic).Conditiile climatice: - factorii fizici. Principalii factori fizici ce influenteaza organismele sunt: temperature, umiditatea, lumina (cantitatea si calitatea), vantul si altitudinea;Factorii chimici (respective chimismul atmosferei, hidrosferei si litosferei).Ecositemele acvatice sunt unitati ecologice cu o fizionomie bine conturata. Caracterele lor fac poibila diferentierea. Indifferent de tipul si dimensiunea lor, ecosistemele acvatice cuprind doi mari biotope sau domenii de viata: masa de apa sau pelagiul si substratul sau bentalul.Lacul este volumul de apa relative stagnant, cantonat intr-o depresiune de pe suprafata uscatului fara a avea legatura cu Oceanul Planetar. Are o fizionomie bine conturata si reprezinta asocierea a doua component ale mediului geografic depresiunea lacustra ca forma de relief si apa ca element climatic (P. Gistescu, 1971). Aceste doua component formeaza un tot unitary si constituie suportul material al vietii, prezenta aici prin numeroase populatii de plante si animale grupate in biocenoze specific. Structura morfofiziografica si hidrobiologica a lacurilor este determinate de geneza, substrat geologic, suprafata, adancime, altitudine, de insusirile fizice si chimice ale mediului inconjurator.Cuveta lacurilor isi are originea in procesele de transformare endogena si exogena a scoartei pamantului.Miscarile tectonice soldate prin cutremure de pamant sunt cauza existentei multor lacuri pe planeta noastra. Depresiunile formate in scoarta terestra s-au umplut cu apa rezultand astfel lacuri de origine tectonica.Factorii mediului lacustruPozitia geografica, altitudinea, clima, structura geologica, depunerile organice, relieful, solul si adancimea lacului, vegetatia imprejurimilor fac ca factorii fizici si chimici ai biotopului lacustru sa fie diferiri de la un bazin la altul sis a constituie criteriul lor de deosebire.Suprafata lacului este de 11,47 hectare, este situate la o altitudine de 980 metri, avand lungimea malului de 2,83 km si adancimea de 10,5 metri.Din puncte de vedere al coordonatelor geografice longitudinale si latitudinale se situaza la: 4647N 2547E.Lacul Rosu se invecineaza la N cu Suhardul Mare si Suhardul Mic,la S cu Batca Cioflogenilor si Hasmasul Mare,la E cu Ucigasul si la V cu stancile bine impadurite ale Suhardului Mare si Licasului.Statiunea se afla in partea de N-E a lacului.Fata de nivelul marii,vilel sunt situate la altitudini cuprinse 990-1000 m,iar statiunea se intinde pe distanta de 2,5 km.Factorii fizici ai masei de apa sau pelagiuluiMasa de apa, sau pelagiul este reprezentata prin suprafata, adancime si volum constituie spatial in care se dezvolta viata. Factorii fizici sunt:Oscilatiile de nivel. Alimentarea abundenta cu apa a lacului in timpul precipitatiilor si iesirile apei din lac pe cale naturala in acest caz;Greutatea specifica a apei este supusa unor oscilatii anuale datorita varietatilor de temperatura si salinitate;Densitatea si vascozitatea. Gradul de vascozitate al apei este dat de temperatura, suspensii organice si anorganice. Densitatea si vascozotatea apei au o mare influenta asupra fenomenului de plutire libera a organismelor si de rezistenta intampinata la inot;Tensiunea superficial apare la suprafata de contact a apei cu aerul si are o insusire de pseudo-membrana. Valoarea tensiunii superficial este influentata de temperatura, suspensiile organice si anorganice ca si de substantele dizolvate;Temperatura apei. Incalzirea apei se face de razele solare, radiatiile calorice fiind absorbite de stratele superioare ale apei;Transparenta apei variaza in functie de cantitatea materiilor organice si anorganice aflate in suspensie si de cantitatea de substante solvite.Curentii de origine eoliana (vanturile) pun in miscare masa de apa pe o grosime mai mare sau mai mica in functie de intensitatea si durata lor.Nectonul este o asociatie formata din diferite specii de animale care inoata active in toata masa apei. Adevaratul nekton il formeaza pestii. Aici pot fi incluse si alte grupe de animale care ocupa acest biotop, dar importanta lor este mai mica.Nectonul lacurilor montane este format din larve de insecte, insect adulte, pesti, broaste. Lacul Rosu a fost populat cu coregon (Coregonnus lavaretus maraenoides) adus din Lacul Ladoga (U.R.S.S).CLIMA Altitudinea de 983 m,pozitia geografica ,conditiile hidrologice si flora confera statiunii Lacul Rosu o clima montana cu deosebite efecte curative. Presiuna atmosferica este de 667,25 mm/Hg.Altitudinea si in primul rand scaderea cantitatii de oxigen(aerul contine 18,6% oxigen),provoaca in organism o serie de reactii : -respiratiile sunt mai rare,dar creste volumul respirator,inlesnind trecerea prin plamani a unei mai mari cantitati de sange,favorizand deci fixarea unei cantitati marite de oxigen in globulele rosii; -bataile inimii sunt mai dese,circulatia sangelui este deci mai activa,prin plameni trecand mai multe globule rosii pt. a fixa oxigenul necesar arderilor in tesuturi etc. Temperatura maxima este situata in jurul datei de 23 iulie.In 1960 a inregistrat +29 grade C.Temperatura cea mai scazuta este de 28 grade C,inregistrata in jurul datei de 27 ianuarie. Datorita frecventelor zile senine in tot cursul anului si datorita altitudinii statiunii,rediatie ultravioleta este destul de puternica.In timpul odihnei in statiune,vizitatorii pot face bai de soare,care dau rezultate miraculoase daca sunt efectuate dupa sfatul medicului.FLORA SI FAUNA Pe meleagurile unde in urma cu 180 de ani a luat fiinta Lacul Rosu era o adevarata jungla in care misunau o multime de animale salbatice.Ciobanii si turmele lor erau panditi la fiecare pas de coltii necrutatori ai lupilor,rasilor si altor salbaticiuni.Bogata flora si fauna,precum si frumusetile fara seaman ale regiunii Lacul Rosu,au atras multi vizitatori si pasionati ai vanatului si pescuitului.Au aparut insa si o mana de exploatatori care,in goana dupa profit,au defrisat fara mila padurile de rasinoase si foioase din imprejurimile Lacului Rosu.Regiunea este foarte bogata in paduri compacte de molid si de pin.Intalnim si brad alb,paltini si plopi-de-munte,aluni si salcii-de-munte ,arin negru si mesteacan.Imprejurimile lacului se pot mandri cu o flora si o fauna bogata.Cel mai vestit reprezentant al faunei lacului este pastravul de munte care atinge marimi de-a dreptul impresionante(7-8 kg,85 cm lungime)la care se adauga si racii. Padurile de conifere(molidul si pinul)in amestec cu alunul,salcia de munte si mesteacanul sunt dominante.Pe versantii din preajma lacului cresc bradul alb, paltinul si plopul de munte.Peisajul este infrumusetat de diferite flori: stajenelul, laptele cucului,garofita,margarita,floarea de colt. Pe langa rasul si capra neagra socotite raritati ale naturii,in padure traiesc si lupi,cerbi,mistreti,ursi,veverite.Printre pasarile importante sunt rata salbatica, cocosul de munte,sitarul,uliul,soimul.Datorita bogatei si valoroasei faune acvatice (pastravul indigen,pastravul de munte,rosioara)regiunea este importante si pentru pescuitul sportiv. Datorita precipitatiilor atmosferice abundente,mari suprafete de teren de pe coasta nord-vestica a muntelui Ghilcos s-au prabusit,alunecand pe stratul de argila, inchizand valea Verescheului,unde au confluenta mai multe parauri cu debit semni- ficativ.Oglinda apei este strapunsa de trunchiurile de brazi, care sunt ramasitele padurii inundate de lac.Raa, o specie a familiei Anatidae este o pasre de ap, putnd fi gsit att n cele srate ct i n cele dulci. Acestea au un cioc lung si lat ce le ajut la spat n cutarea hranei, avnd un meniu divers ce poate conine ierburi, plante acvatice, viermi, molute, amifibieni mici sau insecte, sau n construirea unor adposturi. n general, pentru a putea atrage cu uurin femelele, masculii au un penaj mai colorat pn n var cnd vine perioada nprlirii i ajung la un penaj aproximativ la fel cu cel al femelelor. Fiind nite psri nu chiar periculoase, acestea cad prad multor alte animale precum erpi, crocodili i ulii sau vulpi i lupi. O prad sigur sunt raele tinere care nu pot zbura, avnd astfel dificulti n a se feri de un animal mai rapid, ns i raele femele care clocesc, acestea nerenunnd la puiul lor.

Rasul este un mamifer de talie mijlocie, bine proportionat, indesat, cu picioarele din spate puternice adaptate pentru salturi. Masculii au lungimi cuprinse intre 104-174cm, coada atingand 12-24cm, femelele fiind in medie cu cca. 20cm mai scurte. Inaltimea la umar este de 45-86cm si greutatea de 12-40 kg. Blana, cu exceptia abdomenului care este alb-galbui, este galben-roscata, cu pete ruginii de la inchis spre negru, mai mult sau mai putin evidentiate. Urechile sunt terminate cu smocuri de peri lungi si negri, parul mai lung de pe maxilarul inferior atarnand in forma de favoriti, iar coada avand varful negru. Varsta (experienta) femelei a fost corelata cu stabilitatea microclimatului vizuinii si gradul de adapost impotriva vremii. Cu cat este mai in varsta mama, cu atat este mai bun gradul de acoperire in interiorul adapostului, iar cu cat gradul de acoperire a adapostului (vizuinii) este mai mare, cu atat sansele de supravietuire a puilor pe durata primaverii cresc. De asemenea sansele lor sporesc in functie de cat de uscat este adapostul in care se dezvolta. Acestia sunt principalii factori importanti pentru supravietuirea rasilor tineri in primul lor an de viata. Insa, spre surprinderea cercetatorilor, s-a observat ca supravietuirea puilor nu este corelata cu varsta mamei. Este un animal solitar, formandu-si perechea doar pentru o perioada scurta de timp, pe durata imperecherii. Este un animal teritorial, foarte discret, in mare masura nocturn si poate fi vazut destul de rar. Activitatea cea mai intensa o desfasoara dimineata devreme si seara tarziu, rar fiind observat ziua in amiaza mare.Capra neagra, animal protejat prin lege in tara noastra, este una dintre cele mai valoroase specii apartinand faunei din Romania. Considerata adevarata perla a muntilor, capra neagra poate fi intalnita pe crestele masivilor muntosi.Caprele negre traiesc in grupuri mici, in timp ce masculii batrani prefera singuratatea. Toamna insa, ele se strang in grupuri mari, ramanand toata iarna sub ocrotirea cate unui exemplar mai batran, cunoscator al primejdiilor.Capra neagra este mamiferul cu cea mai indelungata istorie din fauna Romaniei, durata de viata a acestui animal este de 15 - 23 de ani.Femela da nastere unui singur pui intr-un an. Acesta o va insoti pe culmile muntilor la numai cateva ore de la nastere, ceea ce este o dovada in plus a faptului ca aceste animale sunt deosbit de puternice. Inainte de aparitia noului pui, femela il alunga pe cel fatat cu un an in urma.Floarea-de-col, (Leontopodium alpinum Cass.) este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae.Planta este lnat-tomentoas, nalt de 5 - 20 cm, cu inflorescene compuse din capitule, nconjurate de numeroase bractee lungi, alb - argintii, lnos - proase.[1]. Dac n Romnia planta ajunge doar pn la nlimea de maximum 20 cm, ea poate crete n alte ri pn la 50 - 80 cm. [2] Inflorescena este mbrcat cu frunze proase, unele mai mari, altele mai mici i care iau forma unei stelue.Aceasta este format pn la zece inflorescene cu numeroase i minuscule flori, ncadrate de 5-15 bactee albe, dispuse radiar, ce dau ntregului ansamblu nfiarea unei flori. Planta este acoperit cu peri catifelai, argintii, ce i confer o elegan deosebit. Perioada de nflorire este iulie - august.

Papucul-doamnei este specie foarte rara de orhidee, cu un aspect delicat si in culori impresionante. Planta este originara din America de Nord si apartine genului Cypripedium. Papucul doamnei se intalneste in flora Romaniei si este protejat prin lege. Este o planta anuala, care rasare primavara. Tulpina prezinta numai 3-5 frunze si o singura floare in varf, asemanatoare unui mocasin, aspect care i-a adus si numele de "papuc". Planta creste pana atinge o inaltime de maxim 20-30 cm. Orhideea infloreste din iulie pana in septembrie.Plantele formeaza un grup mic de frunze de verde deschis. Tulpina poarta in varf floarea de un galben intens. Floarea apare de obicei spre sfarsitul primaverii si inceputul verii. Dupa inflorire , plantele intra intr-un proces de hibernare. Papucul doamnei este considerat ana dintre cele mai fermecatoare plante.TurismStatiunea climaterica Lacul Rosu,cu vilele cochete,catarate intre brazi voinici,de-alungul ambilor versanti ai paraului Bicaz,a luat fiinta in urma cu 74 de ani,in jurul minunatului lac ce poarta acelasi nume. Lacul, perla a Carpatilor Rasariteni impreuna cu imprejurimile sale formeaza una din cele mai pitoresti regiuni din tara. Natura a fost nespus de darnica pe meleagurile unde azi luceste oglinda cu reflexii purpurii a Lacului Rosu,imbinand in chipul cel mai fericit frumusetea salbatica a muntelui cu o minunata clima montana,feericul joc de culori al florilor alpine cu o bogata fauna ,apele reci si spumoase care strabat un dcor de masive desfasurat intr-o varietate de frumuseti naturale fara asemanare,peisajul odihnitor cu trasee alpine greu de cucerit. Lacul Rosu si statiunea cu acelasi nume se afla la 24 km de orasul Gheorgheni si la 31 km de orasul Bicaz,cam la mijlocul lantului carpatic care desparte bazinul Transilvaniei de cel al Moldovei,intr-o depresiune incinsa cu strasnicie de masivele de calcare ale Giurgeului(depresiunea Giurgeului),cu versantii acoperiti cu paduri de rasinoase si foioase din care se inalta spre cer crestele golase ca niste turnuri multicolore.O plimbare cu barcaDupa vreo trei kilometri prin Cheile Bicazului, muntele se desface si lasa loc unei privelisti odinioara superbe, spre Lacul Rosu. Acum sunt pensiuni, hoteluri de lux si vreo 10 terase cu bere rece si ieftina, mici prost gatiti, muzica data tare si nelipsitele chioscuri cu chinezarii.Lacul Rosu e in "ungurime", iar oamenii te intampina in egala masura cu un "Poftiti" sau un "Tessek", fara ca asta sa aiba vreo conotatie negativa. Cel mai des auzi vorbindu-se moldoveneste, majoritatea turistilor venind din estul tarii. Lumea se-nghesuie la debarcader pentru o plimbare cu barca, eventual cat mai departe de civilizatia galagioasa. Pe la amurg, o plimbare cu barca prin preajma copacilor inghititi de ape da fiori, lasand o impresie de straniu si misterios.Lacul pare intunecat si amenintator, cioturile ce ies din apa lasand impresia ca o civilizatie lacustra si-a gasit sfarsitul cu numai cativa ani inainte sa treci pe acolo. Carduri de rate trec nestingherite pe langa tine daca te aventurezi cu barca pe apa. Motiv suficient sa dai la rame cam 10 minute, la concurs cu macanitoarele, cat sa te departezi de mal si sa observi civilizatia de la distanta. De pe la 500 de metri departare de mal, oamenii sunt mici, iar cioturile de copac iti aduc aminte ca planeta e mare si cand se supara nu prea se sinchiseste de un paduche ca tine.

Lacul Rosu s-a format relativ recent, intr-o zi din luna iulie 1837. Atunci, dupa o serie de furtuni si ploi torentiale, din Muntele Ucigasu s-a desprins o bucata si a blocat paraul Licas, paraul Oii si paraul Rosu.Martori actuali ai calamitatii naturale de atunci sunt cioatele de molid ramase in apa. Reflectarea purpurie in lac a Suhardului Mic, prezenta aluviunilor rosiatice aduse indeosebi de paraul Rosu si calcarele roscate din jurul sau i-au facut pe ciobani sa-i dea numele de Lacul Rosu.Coltul de paradis, descoperit de trei turistiAbia in 1857, trei turisti din Gheorgheni au poposit pe malurile sale, uimiti si fermecati de frumusetea salbatica a privelistei montane si a lacului. Au povestit tuturor ca au descoperit un colt din paradis. De atunci, atrasi de frumusetea naturala a lacului, de bogatia faunei, florei, numerosi turisti au strabatut potecile acestei regiuni.In 1910 a inceput construirea drumului din Gheorgheni pana la Lacu Rosu, realizat pana in locul numit "Gatul Iadului", si numai in 1937 s-a terminat drumul care leaga Transilvania de Moldova. Prima cabana de aici a fost construita in 1925.Ora animalelorCel mai placut moment al zilei este aproape de amurg. Dogoarea soarelui nu se mai simte, forfota din zona scade, iar stancile ce strajuiesc Bicazul arunca reflexe rosietice. Cand doar raul mai susura, iar vantul fosgaie copacii, ai impresia ca asculti "live" cum natura lucreaza cu motoarele turate la maximum. Pe masura ce soarele pleaca la culcare, iar oamenii odata cu el, diverse vietati incep sa misune prin paduri, nevazute, dar banuite. O capra neagra ce fuge sa se ascunda in padure pare un scaraotchi plecat in misiune de recunoastere.Activiti Principalele activiti se refer la cele de relaxare i tratament. Sporturile ce se pot practica sunt alpinismul, schiul i canotajul. Pescuitul este de asemenea frecvent, ns doar n zonele special amenajate.Cum se ajunge Spre Lacul Rou se merge dinspre oraul Gheorgheni. Apoi, din Gheorgheni se desfoar drumul naional 12/C ce leag acest ora de staiunea Lacul Rou. Dinspre Moldova, se pleac din Piatra Neam i dup 57 km se ajunge pe drumul naional 12/C spre staiune. La Lacul Rou se poate ajunge i cu trenul. Astfel c, putei circula cu trenul pn n oraul Bicaz, dup care s luai autobuzul spre Lacul Rou. Pe aceast rut circul zilnic de 2 ori autobuze.

2