RECUPERAREA BOLNAVULUI DE ASTM

PRIN MASAJ

KINETOTERAPIA IN ASTM

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

FUNCTIONAREA APARATULUI RESPIRATOR RESPIRATIA

DINTRE AFECTIUNILE RESPIRATORII: ASTMUL BRONSIC

Prevalenta la 3-6% din populatie.

Exemplu tipic de boala psihosomatica: boala fizica provocata de anumite cauze psihologice. De fapt se spune ca nu exista boli psihosomatice ci bolnavi psihosomatici.

Este o hiperactivitate la diversi stimuli: praful de casa, acarieni, polen, par, fulgi, mucegaiuri, fum, vapori, ceata, gaze toxice, aer rece, mirosuri, parfumuri, eforturi fizice, tulburari neuropsihice, tulburari endocrine, stress fizic sau psihic, infectii respiratorii.

Forme etiopatogenice. Clasificare:

1. astm extrinsec alergic, atopic, neinfectios

apare inca din copilarie, la persoane alergice sau care provin din familii in care exista alergie (rinita alergica, urticarie,edem Quinque, eczema atopica)

exista hipereozinofilie (cresterea in singele periferic a leucocitelor eozinofilice/eozinofilelor peste 600 de celule pe microL.) sanguina, eozinofile in sputa, cantitati de IgE in ser si teste pozitive la diferiti alergeni

2. astm intrinsec - endogen, nonalergic, neatopic, infectios

apare la varsta adulta si succede frecvent unui episod de bronsita; nu exista istoric de alergie, nici eozinofilie iar testele cutanate la alergeni sunt negative

Terapia astmului interdependenta continua

FAMILIE MEDIC

PACIENT

TERAPII ALTERNATIVE PENTRU ASTM

Fitoterapia

Apiterapia

Psihoterapia

Biofeedback

Haloterapia si speleoterapia

Aerosoli terapeutici

Acupunctura

Masajul toracic (de relaxare)

Masajul continutului toracic

Presopunctura

Exercitiile de respiratie

Efortul fizic regulat

MASAJUL TORACIC DE RELAXARE

Manevre principale:

Netezirea

Frictiunile

Framantatul

Tapotamentul

Vibratiile

Manevre secundare:

Ciupituri

Presiuni

Miscari de intindere a coloanei

Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati

Masajul spatelui in imagini

Netezirea: 6 alunecari laterale (stanga + dreapta) si se reia miscarea de 6 ori (6 circuite sacru - umeri).

Mana pe sub mana forma lunga si scurta : 3 curse sold-umar cu degetele lipite, 3 curse cu degetele departate pentru a cuprinde o portiune de piele cat mai mare).

Masajul spatelui in imagini

Framantatul: 6 strangeri, pornind din zona superioara a muschilor trapezi coborand pana la solduri. Se fac cate 3 astfel de curse pe lateral si 6 pe mijlocul spatelui.

Tapotamentul: Miscari pe mijlocul spatelui, pe muschii paravertebrali, fara a cobora mai jos de nivelul diafragmei.

Vibratiile: de 3 ori pe partea stanga si de 3 ori pe partea dreapta.

Masajul spatelui in imagini manevre secundare

Manevre secundare:

Ciupituri

Presiuni

Miscari de intindere a coloanei

Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati

Masajul regiunii toracice

Pozitia decubit dorsal cu capul usor ridicat, rezemat pe un plan inclinat.

La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea sanilor.

Netezirea:

Cu ambele maini, se aluneca simultan de la baza toracelui, peste regiunea sternala si apoi in lungul claviculelor pana peste umeri.

Cu ambele maini, se aluneca simultan pornind din mijlocul toracelui, peste coaste, in lateral, in sensul spatiilor intercostale.

Frictiunea:

Cu degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea claviculei, pana in regiunea coastelor, iar apoi pe mijloc, peste muschii pectorali.

Aceleasi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu ambele maini.

Framantatul:

Pe muschii pectorali se executa framantatul "in cuta", prinzand cu ambele maini si storcand muschiul intre degetele mari si celelalte degete.

Se continua ca mai sus, combinand insa framantatul cu frictiunea.

Masajul regiunii toracice

Tapotamentul:

Este strict interzis tapotamentul in regiunea toracica a femeii !!!

La barbati se face un tapotament usor, ocolind regiunea mamara, actionand cu varfurile si pulpele degetelor.

La sfarsit se face o netezire usora de incheiere.

Dupa terminarea masajului sunt indicate cateva respiratii ample,cu usoare presiuni la baza toracelui in timpul expiratiei.

Vibratia:

Diafragma, muschi profund, este masat prin introducerea varfurilor degetelor 2-5 sub rebordul costal si se efectueaza manevre vibratorii, in special frictiunea vibranta.

Masajul continutului toracic

Acest masaj este recunoscut i descris n tratatele de specialitate pentru aciunea i efectele sale asupra aparatului cardio-circulator intratoracic i asupra aparatului respirator.

Acionm asupra plmnilor i cilor respiratorii, prin intermediul masajului aplicat pe ntrega suprafa a toracelui. Vom proceda la un masaj al spatelui, al prilor laterale i apoi al prii anterioare a toracelui, folosind procedee mai ptrunztoare. Masajul se aplic n legtur cu micrile de respiraie.

Din poziia culcat pe spate, rezemat, cel masat inspir i expir activ, profund i ritmic, dar fr efort.

Executantul, stnd n dreapta lui, ptrunde cu ambele mini sub torace, cu degetele ndreptate spre coloana vertebral. Spre sfritul inspiraiei ridic toracele asociind manevra cu uoare trepidaii. In timpul expiraiei, toracele revine la poziia iniial, iar palmele alunec ncet spre partea anterioar i inferioar a coastelor, iar la sfritul expiraiei, precum i n pauza care urmeaz, exercit uoare presiuni, nsoite de vibraii sau trepidaii.

Masajul toracelui este folosit n general cu scop stimulator pentru mbuntirea schimburilor gazoase, pentru activarea circulaiei funcionale i degajarea cilor respiratorii. Este indicat deci n tratamentul insuficenelor respiratorii i al urmrilor unor boli ale plmnilor i pleurelor.

REFLEXOTERAPIA si PRESOPUNCTURA in ASTM

Reflexologia: oricarui organ intern ii corespunde un punct de reflexie pe suprafata corpului. Aceste zone de proiectie sunt bine definite si se situeaza la nivelul picioarelor, mainilor, coloanei vertebrale, limbii, urechilor.

In urma masajului reflexogen creste amplitudinea respiratiilor si se fluidifica secretia bronsica, creste tonusul vaselor periferice si viteza de circulatie a sangelui, toate acestea accelerand eliminarea substantelor toxice.

PRESOPUNCTURA = presiunea care se exercita asupra punctului reflex. Punctele pot fi masate cu degetul, cu unghia, cu bagheta de lemn sau

de sticla, cu stiloul, folosind capatul rotunjit al acestuia. Rezultate optime se obtin folosind varful degetului sau unghia. Dupa

indicatie, un punct poate fi masat prin manevra de dispersie sau tonifiere.

ACCES DE TUSE: Se maseaz timp de 5-10 minute punctul Mijlocul pieptului (a patra coasta legata de stern), aflat pe stern, sau se face masaj linear pe faa palmar a degetului inelar pn la ncheietura pumnului, pn se potolete accesul de tuse.

Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

Zonele reflexe vor fi stimulate in urmatoarea ordine in cadrul fiecarei sedinte:

zona plamani-bronhii - 10 minute la fiecare picior

urmareste descongestionarea si fluidificarea secretiei bronsice;

zona laringe-trahee - 3-5 minute la fiecare picior; zona paratiroidelor - 3-5 minute la fiecare picior - pentru

degajare de Ca; zona suprarenalelor - 5 minute la fiecare picior - mai ales

in criza de astm, pentru a elibera cortizon si adrenalina zona limfatica-corp superior - 3 minute la fiecare picior

pentru a creste puterea de aparare a organismului la boli. zona rinichi-uretere-vezica - 5 minute la fiecare picior - in

scopul eliminarii mai rapide din corp a produsilor toxici.

Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

In suferintele acute, masajul se poate face de 2-3 ori/zi, timp de 3-5 zile, putandu-se continua cu 2 sedinte/zi, timp de inca 3-5 zile, pana cand simptomele au disparut complet.

In bronsitele cronice se va

practica o singura sedinta pe zi, timp de 20-30 de zile.

Procentul de reusita este de

aproximativ 90% din cazuri in bronsitele acute si peste 65% in bronsitele cronice.

Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

Mijloacele de reeducare a respiratiei. Beneficii

1. ameliorarea permeabilitatii bronsice prin inlaturarea obstacolelor in

circulatia aerului (controlul tusei pentru eliminarea secretiilor in exces

aplicand schimbarea pozitiei trunchiului care va favoriza drenajul

postural (scurgerea secretiilor prin trahee);

2. ventilatia dirijata (atat inspiratia cat si expiratia sa se faca pe nas, acest

lucru avand ca si consecinte purificarea si incalzirea aerului la nivelul

narilor. Se urmareste astfel, intarirea musculaturii inspiratorii, cresterea

volumului toracic.

Beneficiile exercitiilor de respiratie:

Intaresc diafragma; Permite unei cantitati mai mari de aer sa ajunga in plamani; Ajuta la eliminarea mucusului greu de expectorat; Ajuta plamanii sa-si pastreze flexibilitatea.

Exercitii de respiratie

Exercitii de respiratie simple: 1. Bolnavul este aseazat pe un scaun,isi relaxeaza umerii, inspira pe nas

si expira pe gura. Abdomenul se va misca in timp ce respira, semn ca foloseste diafragma.

2. Inspira in timp ce numera pana la 2 si expira pana numera pana la 3. Acest exercitiu il ajuta sa elimine tot aerul.

Beneficiile exercitiilor de respiratie:

Intaresc diafragma; Permite unei cantitati mai mari de aer sa ajunga in plamani; Ajuta la eliminarea mucusului greu de expectorat; Ajuta plamanii sa-si pastreze flexibilitatea.

Exercitii de respiratie

Mijloace, metode si exercitii de gimnastica respiratorie : 1. expiratie impusa, urmata de inspiratie cu antepulsia abdomenului (ridicarea

abdomenului) pe masura ce aerul patrunde, expiratia prin pronuntarea literei S si coborarea abdomenului ( de 8 10 ori) . Amandoua mainile pe abdomen, cu coatele pe saltea se va executa;

2. respiratia se va executa la nivelul toracelui, in momentul in care se

executa expiratia mainile se apropie usor in momentul inspiratiei se vor departa (de 8 10 ori);

3. subiectul in pozitia sezand cu trunchiul aplecat spre spate si spre stanga (pentru segmentul opical drept sau stang);

Exercitii de respiratie

4. subiectul este in decubit lateral stang, cu trunchiul in rotatie anterioara de

45 inainte , sprijinit pe o perna pentru lobul superior dr. si in decubit lateral drept (pentru lobul superior stang);

5. subiectul in decubit dorsal, cu genunchii usor flectati, pentru segmentele anterioare, lobii superiori stang si drept ;

6. subiectul in decubit ventral, pentru segmentele superioare , lobii inferiori;

Exercitii de respiratie 7. din decubit dorsal, cu mainile la nivelul claviculei, executa inspir si expir,

ridicand usor cutia toracica, astfel incat sternul sa ajunga sub barbie (in expiratie toracele revine la pozitia normala);

8. din decubit dorsal , cu genunchii indoiti se executa: - ducerea bratului stang spre soldul drept, concomitent cu ridicarea capului si a umerilor expiratie; -ducerea bratului stang oblic sus, cu rasucirea capului spre stanga inspiratie ( dupa cateva repetari, la fel cu bratul drept).

9. ducerea ambilor genunchi la piept, cu ajutorul bratelor expiratie , revenire inspir;

Exercitii de respiratie 10.din pozitia pe genunchi cu sprijin pe brate :

- expiratie activa , tragand abdomenul in sus; -inspiratie concomitent cu coborarea abdomenului si ridicarea toracelui si a capului;

11.pe genunchi, pe calcaie sezand : - ducerea bratelor in sus inspiratie - aplecarea trunchiului inainte, cu ducerea bratelor inapoi sus - cu expiratie (de 10 ori)

12.din pozitia sezand pe scaun executa : - aplecarea trunchiului inainte, cu bratele incrucisate pe abdomen expiratie -ridicarea trunchiului, cu ducerea bratelor lateral inspiratie

13.cu mainile sprijinite pe genunchi expiratie si ducerea bratului stang oblic sus inspiratie;

14.cu mainile sprijinte pe genunchi expiratie , cu aplecarea trunchiului inainte: - ridicarea trunchiului inspiratie - expiratie sacadata, se elimina aerul in 3 4 reprize , in ritm rapid .

Exercitii fizice in astm

Se recomanda evitarea activitatilor care te "lasa fara suflare" pentru ca acestea pot afecta si mai mult functionarea plamanilor. Miscarile active insotesc, amplifica, faciliteaza miscarile libere de respiratie, ele sunt efectuate la nivelul: cap, trunchi, membre inferioare si a membrelor superioare. Unele miscari amplifica faza inspirului altele expirul.

1. Mersul - se incepe cu cateva minute si se poate mari timpul treptat;

2. Stretching - ajuta la pastrarea flexibilitati muschilor;

3. Antrenamentul cu greutati - se foloseste gantere mici pentru maini;

4. Tai Chi - se bazeaza pe tehnici de respiratie si miscari usoare care relaxeaza corpul, ofera energie, relaxeaza mintea si imbunatateste postura si echilibrul. Pacientul va inspira cand se retrage si va expira cand avanseaza ataca sau loveste. Astfel se restabileste un ritm respirator normal.

5. Hidroterapia - exercitii efectuate in apa.

Alte metode fizice de imbunatatire a respiratiei Yoga Un studiu dat publicitatii in 2009 a aratat ca bolnavii de astm care practica yoga de cateva ori pe saptamana nu numai ca au remarcat ameliorari notabile ale simptomelor, dar au simtit si o imbuntatatire a calitatii vietii. Stresul si anxietatea sunt importanti factori de agravare a astmului bronsic, iar o astfel de terapie pentru minte si corp nu poate fi decat benefica in combaterea celor doua.

Metoda Buteyko Este o tehnica descoperita de catre Konstantin Pavlovici Buteyko, medic intr-un spital din Moscova care in 1956 a facut pentru prima data legatura dintre hiperventilatie ( respiratii mai frecvente pe minut) si cefalee( durere de cap), fapt care l-a facut ca in urma studiilor efectuate sa puna bazele unei metode prin care se amelioreaza semnificativ simptomele unor bolnavi cu astm bronsic dar si cu alte afectiuni respiratorii care au la baza bronhoconstrictia. Teoria lui Buteyko porneste de la premisa ca respiratia astmaticilor este de obicei mai adanca si mai accelerata decat in mod normal, deci se hiperventileaza si astfel se produce hipocapnie ( scade nivelul de dioxid de carbon din sange).

Finish Line

MULTUMESC !