Kinetoterapia Si Masajul in Astm

  • View
    240

  • Download
    9

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Kinetoterapia Si Masajul in Astm

Text of Kinetoterapia Si Masajul in Astm

  • RECUPERAREA BOLNAVULUI DE ASTM

    PRIN MASAJ

    KINETOTERAPIA IN ASTM

  • ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

  • FUNCTIONAREA APARATULUI RESPIRATOR RESPIRATIA

  • DINTRE AFECTIUNILE RESPIRATORII: ASTMUL BRONSIC

    Prevalenta la 3-6% din populatie.

    Exemplu tipic de boala psihosomatica: boala fizica provocata de anumite cauze psihologice. De fapt se spune ca nu exista boli psihosomatice ci bolnavi psihosomatici.

    Este o hiperactivitate la diversi stimuli: praful de casa, acarieni, polen, par, fulgi, mucegaiuri, fum, vapori, ceata, gaze toxice, aer rece, mirosuri, parfumuri, eforturi fizice, tulburari neuropsihice, tulburari endocrine, stress fizic sau psihic, infectii respiratorii.

  • Forme etiopatogenice. Clasificare:

    1. astm extrinsec alergic, atopic, neinfectios

    apare inca din copilarie, la persoane alergice sau care provin din familii in care exista alergie (rinita alergica, urticarie,edem Quinque, eczema atopica)

    exista hipereozinofilie (cresterea in singele periferic a leucocitelor eozinofilice/eozinofilelor peste 600 de celule pe microL.) sanguina, eozinofile in sputa, cantitati de IgE in ser si teste pozitive la diferiti alergeni

    2. astm intrinsec - endogen, nonalergic, neatopic, infectios

    apare la varsta adulta si succede frecvent unui episod de bronsita; nu exista istoric de alergie, nici eozinofilie iar testele cutanate la alergeni sunt negative

  • Terapia astmului interdependenta continua

    FAMILIE MEDIC

    PACIENT

  • TERAPII ALTERNATIVE PENTRU ASTM

    Fitoterapia

    Apiterapia

    Psihoterapia

    Biofeedback

    Haloterapia si speleoterapia

    Aerosoli terapeutici

    Acupunctura

    Masajul toracic (de relaxare)

    Masajul continutului toracic

    Presopunctura

    Exercitiile de respiratie

    Efortul fizic regulat

  • MASAJUL TORACIC DE RELAXARE

    Manevre principale:

    Netezirea

    Frictiunile

    Framantatul

    Tapotamentul

    Vibratiile

    Manevre secundare:

    Ciupituri

    Presiuni

    Miscari de intindere a coloanei

    Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati

  • Masajul spatelui in imagini

    Netezirea: 6 alunecari laterale (stanga + dreapta) si se reia miscarea de 6 ori (6 circuite sacru - umeri).

    Mana pe sub mana forma lunga si scurta : 3 curse sold-umar cu degetele lipite, 3 curse cu degetele departate pentru a cuprinde o portiune de piele cat mai mare).

  • Masajul spatelui in imagini

    Framantatul: 6 strangeri, pornind din zona superioara a muschilor trapezi coborand pana la solduri. Se fac cate 3 astfel de curse pe lateral si 6 pe mijlocul spatelui.

    Tapotamentul: Miscari pe mijlocul spatelui, pe muschii paravertebrali, fara a cobora mai jos de nivelul diafragmei.

    Vibratiile: de 3 ori pe partea stanga si de 3 ori pe partea dreapta.

  • Masajul spatelui in imagini manevre secundare

    Manevre secundare:

    Ciupituri

    Presiuni

    Miscari de intindere a coloanei

    Manevre speciale pentru tesutul de sub omoplati

  • Masajul regiunii toracice

    Pozitia decubit dorsal cu capul usor ridicat, rezemat pe un plan inclinat.

    La femei masajul regiunii toracice se face ocolind regiunea sanilor.

    Netezirea:

    Cu ambele maini, se aluneca simultan de la baza toracelui, peste regiunea sternala si apoi in lungul claviculelor pana peste umeri.

    Cu ambele maini, se aluneca simultan pornind din mijlocul toracelui, peste coaste, in lateral, in sensul spatiilor intercostale.

    Frictiunea:

    Cu degetele, se descriu spirale, pe lateral, de sus din regiunea claviculei, pana in regiunea coastelor, iar apoi pe mijloc, peste muschii pectorali.

    Aceleasi manevre se fac cu podurile palmelor, simultan cu ambele maini.

    Framantatul:

    Pe muschii pectorali se executa framantatul "in cuta", prinzand cu ambele maini si storcand muschiul intre degetele mari si celelalte degete.

    Se continua ca mai sus, combinand insa framantatul cu frictiunea.

  • Masajul regiunii toracice

    Tapotamentul:

    Este strict interzis tapotamentul in regiunea toracica a femeii !!!

    La barbati se face un tapotament usor, ocolind regiunea mamara, actionand cu varfurile si pulpele degetelor.

    La sfarsit se face o netezire usora de incheiere.

    Dupa terminarea masajului sunt indicate cateva respiratii ample,cu usoare presiuni la baza toracelui in timpul expiratiei.

    Vibratia:

    Diafragma, muschi profund, este masat prin introducerea varfurilor degetelor 2-5 sub rebordul costal si se efectueaza manevre vibratorii, in special frictiunea vibranta.

  • Masajul continutului toracic

    Acest masaj este recunoscut i descris n tratatele de specialitate pentru aciunea i efectele sale asupra aparatului cardio-circulator intratoracic i asupra aparatului respirator.

    Acionm asupra plmnilor i cilor respiratorii, prin intermediul masajului aplicat pe ntrega suprafa a toracelui. Vom proceda la un masaj al spatelui, al prilor laterale i apoi al prii anterioare a toracelui, folosind procedee mai ptrunztoare. Masajul se aplic n legtur cu micrile de respiraie.

    Din poziia culcat pe spate, rezemat, cel masat inspir i expir activ, profund i ritmic, dar fr efort.

    Executantul, stnd n dreapta lui, ptrunde cu ambele mini sub torace, cu degetele ndreptate spre coloana vertebral. Spre sfritul inspiraiei ridic toracele asociind manevra cu uoare trepidaii. In timpul expiraiei, toracele revine la poziia iniial, iar palmele alunec ncet spre partea anterioar i inferioar a coastelor, iar la sfritul expiraiei, precum i n pauza care urmeaz, exercit uoare presiuni, nsoite de vibraii sau trepidaii.

    Masajul toracelui este folosit n general cu scop stimulator pentru mbuntirea schimburilor gazoase, pentru activarea circulaiei funcionale i degajarea cilor respiratorii. Este indicat deci n tratamentul insuficenelor respiratorii i al urmrilor unor boli ale plmnilor i pleurelor.

  • REFLEXOTERAPIA si PRESOPUNCTURA in ASTM

    Reflexologia: oricarui organ intern ii corespunde un punct de reflexie pe suprafata corpului. Aceste zone de proiectie sunt bine definite si se situeaza la nivelul picioarelor, mainilor, coloanei vertebrale, limbii, urechilor.

    In urma masajului reflexogen creste amplitudinea respiratiilor si se fluidifica secretia bronsica, creste tonusul vaselor periferice si viteza de circulatie a sangelui, toate acestea accelerand eliminarea substantelor toxice.

    PRESOPUNCTURA = presiunea care se exercita asupra punctului reflex. Punctele pot fi masate cu degetul, cu unghia, cu bagheta de lemn sau

    de sticla, cu stiloul, folosind capatul rotunjit al acestuia. Rezultate optime se obtin folosind varful degetului sau unghia. Dupa

    indicatie, un punct poate fi masat prin manevra de dispersie sau tonifiere.

    ACCES DE TUSE: Se maseaz timp de 5-10 minute punctul Mijlocul pieptului (a patra coasta legata de stern), aflat pe stern, sau se face masaj linear pe faa palmar a degetului inelar pn la ncheietura pumnului, pn se potolete accesul de tuse.

  • Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

    Zonele reflexe vor fi stimulate in urmatoarea ordine in cadrul fiecarei sedinte:

    zona plamani-bronhii - 10 minute la fiecare picior

    urmareste descongestionarea si fluidificarea secretiei bronsice;

    zona laringe-trahee - 3-5 minute la fiecare picior; zona paratiroidelor - 3-5 minute la fiecare picior - pentru

    degajare de Ca; zona suprarenalelor - 5 minute la fiecare picior - mai ales

    in criza de astm, pentru a elibera cortizon si adrenalina zona limfatica-corp superior - 3 minute la fiecare picior

    pentru a creste puterea de aparare a organismului la boli. zona rinichi-uretere-vezica - 5 minute la fiecare picior - in

    scopul eliminarii mai rapide din corp a produsilor toxici.

  • Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

    In suferintele acute, masajul se poate face de 2-3 ori/zi, timp de 3-5 zile, putandu-se continua cu 2 sedinte/zi, timp de inca 3-5 zile, pana cand simptomele au disparut complet.

    In bronsitele cronice se va

    practica o singura sedinta pe zi, timp de 20-30 de zile.

    Procentul de reusita este de

    aproximativ 90% din cazuri in bronsitele acute si peste 65% in bronsitele cronice.

  • Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

  • Zone reflexogene si tehnica de lucru in afectiunile respiratorii

  • Mijloacele de reeducare a respiratiei. Beneficii

    1. ameliorarea permeabilitatii bronsice prin inlaturarea obstacolelor in

    circulatia aerului (controlul tusei pentru eliminarea secretiilor in exces

    aplicand schimbarea pozitiei trunchiului care va favoriza drenajul

    postural (scurgerea secretiilor prin trahee);

    2. ventilatia dirijata (atat inspiratia cat si expiratia sa se faca pe nas, acest

    lucru avand ca si consecinte purificarea si incalzirea aerului la nivelul

    narilor. Se urmareste astfel, intarirea musculaturii inspiratorii, cresterea

    volumului toracic.

    Beneficiile exercitiilor de respiratie:

    Intaresc diafragma; Permite unei cantitati mai mari de aer sa ajunga in plamani; Ajuta la eliminarea mucusului greu de expectorat; Ajuta plamanii sa-si pastreze flexibilitatea.

  • Exercitii de respiratie

    Exercitii de respiratie simple: 1. Bolnavul este aseazat pe un scaun,isi relaxeaza umerii, inspira pe nas

    si expira pe gura. Abdomenul