Kinetoterapia

  • View
    355

  • Download
    10

Embed Size (px)

Text of Kinetoterapia

  • 8/14/2019 Kinetoterapia respirator.pdf

    1/34

    Kinetoterapia in afectiunile respiratorii-C1

    Afectiunile respiratorii reprezinta a doua mare localizare dupa afectiunile aparatului

    locomotor. Recuperarea este importanta pentru ameliorarea conditiei fizice, psihice si

    socioprofesionale.Cauzele afectiunilor respiratorii care necesita recuperare merg de la bolile

    respiratorii pana la afectiunile chirurgicale toracice, neurologice si reumatologice.

    Recuperarea este importanta in bolile profesionale si in expertiza capacitatii de

    munca. Exista o stransa legatura intre structura aparatului respirator si functia sa principala

    care este respiratia; functiile secundare sunt reglarea temperaturii, eliminarea substantelor

    volatile (toxice).

    Pentru afectiunile respiratorii exista diverse metode de recuperare cum ar fi

    kinetoterapia, inhaloterapia, respiratia in presiune pozitiva. Cand vorbim de afectiunile

    aparatului respirator din punct de vedere structural ne referim la sistemul toraco-pulmonar.

    Principalul rol al aparatulu respirator consta in schimbul gazos dintre mediul extern (aer) si

    cel intern (sange).Schimbul gazos recunoaste 4 mecanisme fundamentale:

    -transportul gazelor de-a lungul cailor respiratorii;

    -amestecul gazelor in alveole;

    -distributia sangelui in capilarele pulmonare;

    -transferul gazos prin membrana alveolo-capilara.

    Recuperarea poate actiona in principal pe 2 dintre aceste mecanisme: transportul

    gazelor de-a lungul cailor respiratorii si amestecul gazelor in alveole.

    Actiunea se face pe structura sistemului toraco-pulmonar, pe structura care asigura

    transportul gazelor si pe structura care asigura comanda respiratiei.

    Reglarea reflexelor:

    a) Reflexul de destindere pulmonara apare datorita excitatiilor produse asupraterminatiilor nervoase din alveola pulmonara prin distensia alveolei. Datorita acestui reflex se

    explica reluarea respiratiei in urma respiratiei artificiale.

    b) Reflexul de iritatie pulmonara apare datorita receptorilor care raspund la substantetoxice iritante (amoniacul).

    c) Reflexul de tuse apare in urma stimularii zonelor din caile respiratorii superioare.Evaluarea functiei respiratorii:

    1. Evaluarea fara aparat:-evaluarea gradului de dispnee la effortconsta in efectuarea unui effort dozat

    ca intensitate si durata si studierea dispneei care apare;

    -evaluarea prin testul conversatiei si cititului;-testul televizorului consta in observarea pacientului in timp ce priveste la

    televizor (respiratia este inconstienta);

    -testul apneeiconsta in durata cat isi poate mentine respiratia oprita pacientul;

    -testul lumanariiconsta in suflatul in lumanare astfel incat sa nu se stinga, sa fie

    orizontala si sa nu palpaie;

    -testul formarii bulelor de apaconsta in suflatul pe un tub intr-un vas cu apa,

    astfel incat bulele formate sa aiba aceeasi dimensiune si acelasi ritm de evacuare;

    -evaluarea prin perimetria toracica;

    -evaluarea prin masurarea alurii ventriculare si tensiunii arteriale;

    -evaluarea prin examenul clinic.

    2. Evaluarea radiologica consta in efectuarea de radiografie si/sau radioscopie.

  • 8/14/2019 Kinetoterapia respirator.pdf

    2/34

    2

    3. Evaluarea spirografica este necesara pentru evaluarea debitelor si volumelorpulmonare.

    4. Oximetria consta in aprecierea concentratiei CO2si a O2in sange.5. Evaluarea prin testul de efort.

  • 8/14/2019 Kinetoterapia respirator.pdf

    3/34

    Kinetoterapia in afectiunile respiratorii-C2

    Diferentierea sindroamelor functionale respiratorii se face pe baza volumelor si

    debitelor pulmonare. In explorarea ventilatiei pulmonare, un rol important il are folosirea

    spirometriei. Prin spirometrie, explorarea se poate face static, prin masurarea volumelorpulmonare, definita prin cantitatea de aer vehiculata in diferite faze ale respiratiei si dinamic,

    prin determinarea debitelor ventilatorii. Aceste debite masoara capacitatea de mobilizare a

    aerului in inspiratie si expiratie.

    La efectuarea spirometriei se impun conditii:

    -repaus fizic si psihic 30 minute;

    -liniste deplina in sala de explorare;

    -subiect in pozitie sezanda.

    Valorile obtinute prin spirometrie se compara cu anumite valori de referinta

    corespunzatoare unor persoane de acelasi sex, varsta si inaltime.

    A).Volumele pulmonare evaluate prin spirometrie reflecta particularitatile morfologice

    ale aparatului respirator si etapele recuperatorii in afectiunile respiratorii. Volumul curent (VC) reprezinta cantitatea de aer inspirat si expirat in cursul

    unei respiratii obisnuite in conditii de repaus. Normal500 cm3.

    Volumul inspirator de rezerva (VIR) sau complementar reprezinta cantitateade aer care poate fi inhalata printr-o inspiratie maxima la sfarsitul unei inspiratii obisnuite.

    Normal1500 cm3.

    Volumul expirator de rezerva(VER) sau suplimentar reprezinta cantitatea deaer care poate fi eliminata dupa o expiratie obisnuita printr-un effort maxim de expiratie.

    Normal1500 cm3. Acest volum se mai numeste si aer de rezerva, deoarece ramane in

    plamani in cursul respiratiei obisnuite, fiind eliminat doar la nevoie.

    Capacitatea vitala (CV) reprezinta volumul maxim de aer care patrunde sipoate fi evacuat din caile respiratorii. Ea insumeaza volumul curent, volumul complementar

    si cel suplimentar. Se masoara in inspiratie maxima ori in expiratie maxima exprimata in

    cantitatea de aer care a fost vehiculata. Valoarea sa variaza de la un subiect la altul, fiind in

    relatie cu inaltimea, greutatea si suprafata corporala. Capacitatea vitala se reduce in decubit

    cu cca. 5%. Este mai redusa la persoanele cu profesiuni sedentare fata de cei care in mod

    obisnuit depun eforturi fizice importante.

    Volumul rezidual (VR) reprezinta cantitatea de aer care ramane in plamanidupa un efort expirator maxim, neputand fi niciodata eliminat. Normal1000-1500 cm3cu

    mari variatii individuale. Acest aer se evacueaza doar prin colabarea plamanilor dupa

    deschiderea cavitatii pleurale, dar nu in totalitate.

    Capacitatea pulmonara totala (CPT) insumeaza capacitatea vitala si aerulrezidual. Ea exprima volumul total de aer pe care-l poate cuprinde plamanul dupa o inspiratie

    maxima.

    Scaderea capaciitatii vitale se poate realiza prin 3 mecanisme:

    -reducerea volumului de parenchim pulmonar functional prin: leziuni

    morfopatologice datorate unor procese inflamatorii; distructii ale parenchimului aparute prin

    necroza sau cancer; rezectii pulmonare (taieri); excludere de arii pulmonare din circuitul

    respirator activ datorita unor obstructii bronsice;

    -reducerea expansiunii pulmonare prin: scaderea elasticitatii parenchimului;

    compresiuni prin afectiuni pleurale (pleurezia); compresiuni prin afectiuni cardiace

    (pericardita); hernie diafragmatica voluminoasa; toracoplastie pentru diverse situatii;

  • 8/14/2019 Kinetoterapia respirator.pdf

    4/34

    2

    -scaderea mobilitatii toracopulmonare si diafragmatice prin: obezitate si ascita

    (acumulare de lichid in cavitatea peritoneala); fracturi costale; afectiuni toracovertebrale

    (spondiloza; spondilita); deformari toracice (cifoscolioza).

    B).Debitele ventilatorii:

    Debitul ventilator de repaus(VR) reprezinta volumul de aer ventilat pe minutin conditii bazale. Valoarea sa se obtine inmultind volumul curent cu frecventa respiratiilor peminut si se exprima in litrii/minut. Normal5-8 litrii/minut.

    Ventilatia maxima (Vmax) reprezinta volumul maxim de aer care poate fiventilat pe minut. Este un test de hiperventilatie, de supraincarcare. Valoarea sa se obtine prin

    respiratii cu amplitudine si frecventa maxima inregistrate in cursul unei perioade de 15

    secunde.

    Volumul expirator maxim pe secunda (VEMS) reprezinta volumul de aerexpirat in prima secunda a unei expiratii maximale care a fost precedata de o inspiratie

    maximala. Acest volum se exprima in procente din capacitatea vitala. Normal nu coboara sub

    70% din capacitatea vitala teoretica.

    Indicele Tiffneau (IT) sau indicele de permeabilitate bronsicasi elasticitatepulmonara se calculeaza dupa formula VEMSx100/CV. Normal70-85% din capacitateavitala.

    Sindroamele functionale respiratorii

    Din punct de vedere al tulburarilor ventilatorii se diferentiaza 3 tipuri

    fiziopatologice avand ca expresie dominanta dispneea.

    1. Disfunctia sau insuficienta ventilatorie restrictiva se caracterizeaza prin reducereacapacitatii vitale si proportional a volumului expirator maxim pe secunda cu pastrarea

    nealterata a raportului VEMS/CV. Sunt scazute si capacitatea pulmonara totala si ventilatia

    maxima. Dupa gravitate exista 3 grade de disfunctie restrictiva:

    -usoara-CV este 80-70% din CV teoretica;

    -medie-CV este 70-50% din CV teoretica;

    -severa-CV este mai mica cu 50% din CV teoretica.

    Manifestarile clinice apar numai la efort.

    2. Disfunctia ventilatorie obstructivase caracterizeaza prin volumul expirator maximpe secunda scazut, cu pastrarea unei capacitati vitale normale si reducerea raportului

    VEMS/CV. Scade ventilatia maxima si creste volumul respirator. Dupa gravitate se

    diferentiaza 3 grade:

    -usoara-indicele Tiffneau este 60-70% din valoarea normala;

    -medie-indicele Tiffneau este 60-45% din valoarea normala;

    -severa-indicele Tiffneau este sub 45% din valoarea normala.3. Disfunctia ventilatorie mixtainsumeaza ambele tipuri de tulburari. Se caracterizeazaprin scaderea capacitatii vitale, scaderea volumului expirator maxim pe secunda si scaderea

    raportului VEMS/CV. In