KINETOTERAPIA

edifia a ll-a, revizuiti qi adiu$iti

peintelesul tuturor,

ELENA ENGRICH

Recuperarea in afectiuni:- reumatice- posttraumatice- neurologice- cardiovasculare

Recuperarea dupi operafia de cancer la sin:- drenaj limfatic- kinetoterapie

ITIEuM

EDITURA MEOICEIABucuregti, 2016

Cuprins

Prefald 5Introducere 11Tandemul pacient-terapeut ............ 15Reguli debaz6, in kinetoterapie............. 1,9

A. AFECTIUNILE SISTEMULUI OSTEOARTICULARColoana vertebrali..

Kinetoterapia in spondiloze si discopatii...Spondiloza cervicald.....Spondiloza dorsaldSpondiloza lombard......Discopatia lombard......

Spondilita anchilopoeticd ................Deficienfele fizice ale coloanei vertebrale

ClfozaLordozaScoliozele...

Umeri, articulafia coxof emuralS, genunchi ...................Kinetoterapia in boala arttozicd.

Periartrita scapulohumerald (PSH)CoxartrozaGonartroza.

B. AFECTTUNTLE POSTTRAUMATICE ALE MEMBRELOR....................Recuperarea posttraumatici............Recuperarea in sechelele posttraumatice ale membrului superior ...

Umdrul posttraumatic ................Fractura humerusului...................Cotul posttraumatic

Recuperarea in sechelele posttraumatice ale membrului inferior.....,r.poldul posttraumatic.................Genunchiul posttraumatic ................

ingrijirea bolnavului imobilizat la pat ..........Escarele......

Tratarea escarelor

21.

21

22

23

26

28

32

38

44444853

56

56

5664

71.

'7'7

78

79

79

81

83

85

85

8789

90

91.

KINETOTERAPIA PE i ELESUL TUTUROR

C. AFECTIUNILE NEUROLOGICE.Accidentul vascular cerebral (A.V.C.)

HemiplegiaRolul familiei in recuperarea hemiplegiculuiReguli debazd,in activitatea de recuperare la hemiplegici

Kinetoterapia pentru hemiplegiciExercifii pentru recuperarea membrului superiorExercitii pentru recuperarea membrului inferior.......Redob6ndirea autonomiei .................MersulReeducarea mersului.....I]rcarea si coborArea scdrilor.......Tehnica imbrdcatului ;i dezbrdcatului.............Igiena personald...P areza faciald.........Recuperarea vorbirii.......Reintegrarea in anturaj.

Boala Parkinson ...........Kinetoterapia in boala Parkinson

Corectarea mersului

D. RECUPERAREA MEDTCALA iN errclruNrlE CARDTOVASCU_LARETromboflebitaCardiopatia ischemiciInfarctul miocardic

E. RECUPERAREA DUPA OPERATIA DE CANCER LA SAN (POST-MASTECTOMIE SAU SECTORIAL)

Ce este limfa gi cum circulS eaCauzele edemului limfaticFactorii care contribuie la reducerea edemului limfaticReguli de b azd pentru kinetoterapie postmastectomie ..................Program de kinetoterapie postmastectomie ....Drenajul limfatic postmastectomie ...........BeSrIi de bazd,pentru drenajul limfatic manual postmastectomieAutomasajul pentru prevenirea si tratarea edemului limfatic......

F. TERAPIA PRIN MISCARE iN PRACTICA GERIATRICAGerontoprofilaxia

93939395

97100

1.02

102114118121126128130130131

131

1,32

134135135

L391.42

143144

1.47

1.48

1,49

151

1521531591,59

1,62

165

1,65

CUI VA PUTETI ADRESA CANP AVETI lN TEUNM PERSOANE CUPROBLEME DE SANATATE ..................-.:-.. 169

171,Bibliografie

,fi],

illt:

il

j

TAN DEM UL PACI ENT.TERAPEUT

Pentru ingrijirea r.rnui pacient se mobilizeazd. o intreagd armatd despecialisti in domeniu. impreund ipi unesc eforturile gi igi folosesc cu-nostintele in vederea realizdrii scopului final pe care-l reprezintd era-dicarea suferinfei bolnavului. De la primul contact cu pacientul, datoriafiecdrui cadru medical este ca, prin atitudinea fald de acesta, sd-l ajute sdse elibereze de emofii gi inhibifii si astfel sd se poatii integra si el in acestpluton. Prima condifie este ca firtre bolnav gi terapeut sii se realizeze unclimat favorabil, pentru cd numai asa se poate spera la obfinerea unuirezultat favorabil.

Parafrazdndu-l pe Tolstoi, putem spune: ,,Tofl oamenii s5ndtosiseamdnd trtre ei. Fiecare om bolnav, este bolnav in felul lui". Desigur,nu m-am gAndit numai la faptul cd fiecare are altd boala, ci 9i la situaliair care, bol:ravi cu aceeasi afecfiune au atitudini gi reacfli diferite laaceleasi forme de manifestare a bolii. Pentru cd - se poate spune -suferinta nu-i numai de un fel, aceasta ne obligd sd-i tratdm diferi! sdstim sd alegem cdile pentru a ajunge la sufletul celui in suferintd, sd-iinsufldm fircrederea pi speranfa cd a ajuns exact acolo unde trebuie, cd.noi suntem cei ce il pot ajuta ir rezolvarea problemelor sale.

Este momentul ca bolnavul sd infeleagd cd tot personalul medical,cu care urrneazd. sd se ir:rtAlneascd, este acolo pentru el, cu dorinta de a-1ajuta sd-gi recapete sdnitatea. Numai ir aceste condifii bolnaqrl se poateprezenta relaxat la firtAlnirea cu terapeutul, poate s5-si adune gAndurilesi astfel sd ofere cele mai relevante informafii legate de starea lui desdndtate.

Privirea gi intonafia vocii, politefea si cdldura cu care este in-tAmpinat un pacient, bundvoinla, rdbdarea si atenlia cu care este ascul-

'9861"'[nn

,sPrlTulnc T

I IS-qS rs alelarf,osrrrJe ps puraJdnsunp ap 16 ppoqrcIa: rs ruPpJolPd ru1uad {1epa:I p1:adsayP al ]ol lnlg} l.Ue

s - rou l1f, e-\atrl_aP-au Pfep relunu)ulpnlltrafu lPlP n) Jep alapurq alPof"

'eJlsPo,\

lrd a:pr 'ruarnL-9P-r IS eluFarnsalY ?lsPaqt'l{Pryl :r,.iis IS'l:1.b ap :rn--'nq :....5 arr.qaJl 'tugu:jnie :: lBir:ls ;:-.tr'{ns :zLUnU a;?lg: ;i.jarr-n e- aprP+U:T,IL'J'a.i:r:jp :1a-:e'-::

Jnrnr: jo 3i-r ll:rat

ruauri ps '{ueralo} rulJ FS a}sa /rol e1eoq nc p1dn1 p+seaDe t4 lefe8ue ue-au aJe) Jola) e 'prlseou erJo+e6l 'axaldruot alaun .rerqr 16 luaurepodruocap rrpJrJrpour aza6uelJap ps eiuua;ns Jndurq n) 'aueoslad alaun e1 ecpqrsod alsg'rirpd alaque ap ruslu4do rdelare rri arepqpr r6eaare nc lpdere1 pugd p8.reau as FS r.rrnrp lsare ad lrurod e-s aJ plepo 'el alsa luepodrul'runl allntu azaJnp ps areradnJar ap epeorrad er pqrsod alsa rJoaun

'alrqrsJalalr Jerrp aleod'a1e1da16eau reur aIaJ aJlurp rJEurJn ealealeod aJ 'ernlsa)e eaJelrJrlose;dns elrla e nrluad 'a;1seou alaiurrar e1mp^eLqoq e pnrleldepe ealelnedec aldarpru.rn as a{ua1e F+Inru nJ

'role;adnrar In1)u ug .rolasarSord earauriqonrluad raiuararrasrad e{uepodrq ap elsaJe ad p8urrruoc 1-ps'aluauroru ap

lapse r6pdap e ap eiur.rop rd eiurorr azalnuqs r-ps'1n1uaned azaferncr4 psa.rer ur.rd Jolapo+aur rri rolareolfrru eara8ap W pplnadeJa] Inus{euorsaJ-o.rd 16 1nluale+ arnlralur DrV 'p)pJ 1-ps aleod pr ;n8rs urr16 a.rer ad nrirc-Jaxa un aln)axa ps ruaund IJ aJef, pdnp 'rup1n[n fl6 lerpaur rurualJalurezrleJouap as nu e nJluad 'pldurrs arerdrur o azairqrs ps JEJpru rlrualeod nu In^euloq'arde;alolar"ql ap aiurpad alaurrd e1 'a.rer uq rrienlrslung 'rio1 rurrop au apun oloce a8unfe ealnd e n;1uad arrole8qqo alsa'lepaye lsoJ e nu ml Inpalalu aJe) ur Inzw W 'a1n)axa o FS arnqaJ+ aJe)ad rrlpc6nu rrra8alaiug 1e 16 rep )rzrJ rnln+roJa IE arapal ap lrund urp saleretu 'rnlnluaned earednq;ed aJeD rrr Inruauop alsa erdera]o+aur)

'lern8rse alsa 1nra6a rri aplnur luns JoJnlnlalrrnuoJa 'role.radncal IqJe rT Inl earedrcrlred alsa pluepodrur ap+V) azazt+rta46uor ps lg)W IaFSe 'mI psalaiq ad grrldxa as r nu rnln+uarr-ed pceq 'elpoq no eldn1 adacr4 aleod as 'rn1 1n1o; '.rn8rsap '16 radrqra

Ie nrqruatu areJarJ are Ior ac salair4 e In^euloq ac pdnq 'a+Elpups ap rrrp+srrrpradnoar Ie sJaru Inunq +rqasoap pour W pzeazrto*el aJeJ ariela.r 'ropra) allrr eueurn arielar o elplsur aleod as e6e rerunN'rinaderal ap radrqraIe nJquraru aJeJarJ nrluad +uaruelpJ] ap eruaq)s gzeazrlear as ernJpJezeq ad rnlnrqsou8erp Barrlrqels EI rrpau ad p1n[e I-arer puo{eruro;urpfe8eq glurzatdat'aprrparu ;oprfe8qsa^ur F]e]pzat g?nepe as areJe1 'ernlsare 1e Ieqra^uou pfeqrug nf, arplarof, uJ rnln^euloq alasndg'lerlp-aru Inruauop t4 lsrprcads Furueasrn a) +o+ 16 lnade.ralolaul{ ,luaqsrse

')rparu ar; 'nps InJoln)olJalur n) azaradooc ps 16 azauoriela,r ps ealnde nrluad lrqero^eJ rrqrsd InUoJuoJ rnlnler-rloq pJaJuo) r ealsaJe a1eo1 ,1e1

uou nlnr 1 nsrlriNJ ld vtdvulroll Nt) 9T

Pentru afie medic,

iul me-acesfuia,lati bagajul

pe bazamembru al

intre ceirecuperdriimembru al. Dacd pa-

cdt

; eforturile

ma1

mrscarll pefost afectat,

tofi. Suntnu poate

demoralizaun exer-

91 pro-prin care

depigi astfelpentru

a bol:ravuluice poate

multe luni.pAnd la

Este posibilmodificdri decelor care ne-

, sf, linem

Prefold

cont de opliunile lor si sd ne pdstrdm disponibilitatea de a le r5m6nemereu aproaPe.

CAnd ne-am ales aceastd meserie, fdrd sd ne oblige cineva, am gtiutde la inceput cd, totdeauna, in fala noastrd vor ajunge acei oameni pecare numai suferinfa i-a adus. Simpla lor prezenld in cabinet reprezintiun strigdt de ajutor trdreptat cdtre noi care, prin modul in care-i htam-pindm, trebuie sd-i facem sd infeleagd cd suntem lAngd ei gi, imediat, sevor bucura de ajutorul nostru. Asa se poate ajunge la sufletul bolnavu-lui, si sigur, chiar pi peste ani, va povesti ce om deosebit a avut gansa sdfurtAlneascd. Acel om sunteli chiar dumneavoastrd, cel care i-a!i ir:rfelessuferinla pi l-ali ajutat, chiar si numai pentru moment, la ameliorareadurerii, care probabil era de nesuportat dacd a ajuns la usa dumnea-voastrd.

,,Toate fiinlele au nevoie de m6ngAiere, cdldurl sufleteascd, bl6n-deje dar cu atAt mai mult atunci c6nd sunt itr suferinld'. (D. Dumitrascul)

Certifudinea cd ne-am fdcut cu adevdrat datoria o putem aveanumai dacd ne-am purtat cu bolnavul asa cum ne-am dori sd se poartecineva cu noi - sau cu cei dragi noud - dacd am fi in situalia lui, 9i dacdam fdcut tot ce a depins de noi pentru insdndtogirea acestuia.

Respectul pe care-l avem pentru noi gi pe care il pretindem si de laceilalli pentru propria persoand, la rAndul nostru trebuie sd gtim sd-lacorddm pi celorlalfi, chiar dacd avem in fafd o persoand coplepitd deboald gi de durere. Este o datorie de onoare si totodatd o satisfacfiesupremd sd alini suferinla unui om, sd-l ajuli sd se reintegreze insocietate si sd-si recapete ircrederea in sine.

' Dumitrascu D. - MedicinaCluj,1986.

irtre miracol si dezamdgire, Edit. Dacia,

t7

AFECTIUNI LE SISTEMULUIOSTEOARTICUTAR

Chinezii sustin cd ,,moartea vine prin articulatii". Desigur, nuaceasta este singura cale de acces a acestei ,doarnne", dar mi se paresuficient de sugestivd pdrerea lor pentru a ne convinge de importanta cetrebuie acordatd bunei funcjiondri a acestui sistem, care se obtine si sementine prin activitate hzicd. in general pi prin exercitii de gimnasticd inmod special.

Penku cd la nivelul coloanei vertebrale se afli cel mai mare numdrde articulafii pi pentru cd ea reprezintd baza arhilecturald a corpuluiomenesc, sd ir:rcepem capitolul cu acest segment.

COLOANA VERTEBRAUT

Pentru a putea intelege mai bine afecfiunile ce se instaleazd frec-vent la nivelul coloanei vertebrale, sau cele ce sunt generate de acesteasegmentelor colaterale, este bine sd se cunoasci cAteva notiuni, atAt dinpunct de vedere anatomic c6t gi funclional. r

Din punct de vedere anatomic, coloana vertebrald este alcdtuitddin 33 sau 34 de vertebre, 24 de discuri intervertebrale, o bogatd gamdde ligamente, formaliuni nervoase si vasculare. De coloana vertebraldeste legat direct toracele gibazinul, de care sunt articulate membrele su-perioare si inferioare.

22,, KI N ETOTERAPIA PE 1NTELESUL TUTUROR

Coloana vertebrald se imparte in 4 regiuni:- regiunea cervicald - primele 7 vertebre;- regiunea dorsald - 12 vertebre;- regiunea lombard - 5 vertebre;- tegiunea sacro-coccigiand -9-10 vertebre.

varietatea formatiunilor ce o alcdtuiesc permit miscdri complexe sivariate, dar si instalarea unor afectiuni a cdror influentd uneori nu selimiteazd numai la nivelul acestui segment, ci si la nivelul segmentelorce se leagd in mod direct sau indirect de acesta.

Discurile intervertebrale, situate asa cum le aratd si denumireaintre vertebre, permit miscarea si au, printre altele, rolul de a diminuapresiunea exercitatd asupra vertebrelor i:r timpul efortului si de amentine curburile fiziologice ale coloanei.

sfudiile au dovedit cd discurile intervertebrare sunt supuse unor pre-siuni in toate poziliile, chiar si atunci cAnd corpul este inpozltta culcatpe spate. s-a constatat cd ridicarea de la sol a unei greutdli de 10 kg (decdtre o persoand care are 80 kg, din pozitia cu genunchii ir:rtinsi) exercitdo forld de tractiune asupra apofizelor spinoase lombare de 255 kg.

Cred cd acest argument este suficient pentru a ne determina sdavem permanent in atentie menajarea acestor formatiuni, prin adoptareaunor pozitii ce permit pozitionarea corectd a coloanei vertebrale in tim-pul eforturilor precum si relaxarea ei.

Kinetoterapia in spondiloze gi discopatii

Cele mai frecvente afecliuni ale coloanei vertebrale sunt spondi-lozele si discopatiile care, pe langd durerile pe care le generea zd,, demulte ori determind chiar incapacitatea de a desfdsura o activitate fizicd,prin diminuarea sau chiar reducerea aproape in totalitate a mobilitdlii.

Pentru a preveni producerea de leziuni la nivelul discurilor se im-pune depistarea precoce a acestor afectiuni si aplicarea mdsurilor cores-punzdtoare. Este necesard prezentarea la medicul de specialitate incd dela aparitia primelor sefirne cum ar fi: dureri la nivelul spatelui sau lanivelul membrelor in timpul unor miscdri sau chiar in repaus, senzafie

Afe cti u n i I e si ste m u I u i osteoo rti cu lo r

de oboseald ffrsolitd de dureri la nivelul coloanei intr-o activitate maiprelungitd ce solicitd acest segment etc. in cazul in care, din punct devedere radiologic, nu se evidenliazd modificdri la nivelul coloanei, nuinseamnd cd totul este ftr ordine. Semnalele primite se datoreazdlezitt-nilor incipiente de la nivelul celorlalte formatiuni ale coloanei vertebrale.

Pentru a preveni hernierea discurilor sau recidiva, in caztl in carea existat deja o hemie discald, se recomandd:

- evitarea eforturilor prelungite itr picioare;- evitarea aplecdrilor repetate si menfinerea trunchiului in aceastd

pozitie;

- evitarea ridicirii greutdtilor mari;- ridicarea din pat se va face numai in felul urmdtor: se executd

irtoarcerea corpului in pozilia culcat pe o parte, se coboard picioarele lamarginea patului gi se impinge ir:r mAini pentru ridicarea trunchiului;

- evitarea frigului si protejarea prin folosirea unei vestimentatiicdlduroase din fibre naturale (bumbac,lAnd).

Pentru ca rczultatele sd se facd simtite cAt mai repede, se reco-mandi ca pedintele de gimnasticd sd fie firsotite si de masaj relaxant,acesta avAnd ca efect decontracfurarea musculaturii.

Spondiloza cerviGald

Formele de manifestare ale acestei afectiuni se fac simtite prinlimitarea miscdrii capului ca urmare a reducerii mobilitdtii la nivelulvertebrelor cervicale, prin dureri tr regiunea cervicald, dureri ce potradia in zona omoplatuiui, pe brate gi pot ajunge p6nd la degetelemAinii, dureri de cap ce pot provoca senzat:ri de vomd, ameteli, tulburdriale circulatiei cerebrale.

Suferintele la nivelul coloanei cervicale sunt determinate de cauzediferite printre care se numdri discarkozele, cervicalgiile functionale ;iherniile de disc.

Discartrozele se manifestd prin dureri, la nivelul coloanei cervi-cale, care coboard pe bra! (nevralgii cervicobrahiale), prin dureri ce aparla ridicarea unei greutdli si, uneori, in funcfie de vArstd, din catzaosteoporozei si tulburdrilor nevrotice determinate de menopauzd.

23

24 KIN ETOTERAPIA PE 1NTELESUL TUTUROR

Cervicalgiile funclionale se declanseazd fie ca urmare a menlinerii

coloanei cervicale, timp indelungat, intr-o p ozl|ie necorespun idtoar e, la

birou, la televizor si chiar in pat, fie a unei musculaturi deficitare inaceastd zond..

Herniile de disc trebuie privite cu multd atenfie, fiind afecliuneacare, dacd nu rdspunde la tratamentele cunoscute, impune intervenfiechirurgical5. inainte de a se incerca tratamentul obignuit trebuie inter-

pretat cu precizie rezultatul radiologic.Kinetoterapia ir spondiloza cervicald Iecomande o serie de exer-

citii simple care, dacd sunt executate corect, au un efect benefic ce seresimte uneori si numai dupd cdteva gedinle. Este posibil ca la primele

leclii sd apard senzafia de ameleald sau chiar stdri vertiginoase. Nu este

caztil.sd vd speriali. in acel moment vd oprifi, vd odihniti cateva clipe 9icAnd vd reveniti continuali exercifiile'

Pentru a obiine rezultatul dorit vd recomand:

- nu inchideli ochii itr timpul exerciliilor;

- nu faceli migcdri brugte;

- nu executafi migcdrile rePede;

- nu forlali executarea dupd aparllla durerii.in concluzie, exerciliile se vor executa cu ochii deschfi, intr-un

ritm foarte lent, cu mipciri cursive sipauze intre exercilii. Amplitudinea

migcdrii este limitatd de aparifia durerii.

Persoanele care au spondilozd cervicald trebuie sd evite ldsarea

capului pe spate ;i menlinerea tr aceastd pozille (punerea perdelelor,spdlatul pe cap Ia coafor etc.), deoarece in timpul acestor activitdlibanale se pot declanga chiar accidente vasculare sau, drn cartza instaldrii

amefelii in timpul unor activitdfi ce implicd extensia la nivelul coloaneicervicale pot avea loc accidente insolite de fracturi sau alte traumatisme.

Kinetoterapia in spondiloza cervicali

A. Din pozl|ladecubit dorsal (culcat pe spate) cu genunchii indoiligi tdlpile pe sol:

L. aplecarea capului inainte cu ducerea blrbiei la piept, fdrdridicarea capului de pe saltea. Pentru ca mi;carea sx se execute

AfecSi u n i I e siste m u I u i osteoa rti cu I o r

corect vd gAndifi cd vreli sd atingeli salteaua cu regiuneacervicald. Se menfine pozilia 3-4 secunde. Revenire.

Se repetd de 5-6 ori pentru ir:rceput si se creste treptat numdrulde repetiri. Aceastd indicalie este valabild pentru toate exer-ciliile.

2. capul alunecd pe saltea spre dreapta, apoi spre stAnga cu ten-dinla de a atinge umdrul cu urechea; cAnd s-a atins amplitu-dinea maximd a miscdrii se menfine pozi,tla 3-4 secunde.Revenire.

3. irtoarcerea capului spre dreapta gi spre stAnga cu tendinta de aatinge urmdrul cu bdrbia. Se menfine pozllla 3-4 secunde. Reve-nire.

4. ducerea bdrbiei de la umdrul drept spre umdrul stAng prinmiscarea de descriere a unui arc de cerc pe piept. Aceastdmiscare se realizeazd. prin ridicarea capului de pe saltea. Candbdrbia ajunge Ia nivelul umdrului st6ng capul se pr:ne pe salteasi dupd cAteva momente de relaxare pornegte miscarea ir sensinvers.

B. Din pozllia decubit ventral (culcat cu fala in jos) cu mAiniletrcrucisate sub bdrbie:

5. asezarea succesivi a bdrbiei pi a frunjii pe mdini (se repetd de10 ori);

6. ducerea bdrbiei spre umdrul stdng si apoi spre ce1 drept (de 10ori).

C. Din pozilia decubit lateral (culcat pe o parte):7. ridicarea capului cu tendinla de a lipi urechea de umdr (de 5-10

ori);8. capul se sprijind pe mAnd (se std intr-un cot), apisarea capului

in jos (de 5-10 ori).

Este bine ca toate exercitiile descrise p6nd acum sd fie urmate gi demiscdri de rotire a umerilor gi de migcdri de brate (rotiri, balansdri), ce sevor executa dupd termur-area celor 8 exercitii efectuate cu capul.

25

26? KINETOTERAPIA PE iNTELESUL TUTUROR

O parte din aceste exercilii se pot executa dtn pozilia gez6nd pescaun si, astfel, unele persoane au posibilitatea sd le facd chiar la locul demuncd, firrand cont cd dureazd,doar cAteva minute.

:, l

Spondiloza dorsalfl

Este o afecfiune mai rar intalnitd, ce se manifestd prin dureri inregiunea dorsald a coloanei vertebrale si uneori chiar prui nevralgiiintercostale.Ea favorizeazd, aparitta cifozei si asta impune ca in actul derecuperare sd se urmdreascd indreptarea pozifiilor vicioase, oprireaevolufiei cifozei dorsale si tonificarea musculaturii din aceastd zond.Pentru pistrarea sau mdrirea elasticitdlii cutiei toracice se recomanddexercifii de respiratie ,si practicarea inotului.

Kinetoterapia in spondiloza dorsalii

A. Din pozllia decubit dorsal (culcat pe spate), cu genunchii

1.

irdoifi, telpile pe saltea:cu bratele pe l6ngd corp: apropierea ;i depdrtarea omoplatilor(10-15 ori);

prin impingerea pieptului fir sus, ridicarea umerilor si toracelui

- capul rdmAne ca punct de sprijin (de 10 ori) (fig. 1);

Fig.1