Kinetoterapia in Viaţa Copiilor Cu Sindromul Down 2

7/26/2019 Kinetoterapia in Viaţa Copiilor Cu Sindromul Down 2

http://slidepdf.com/reader/full/kinetoterapia-in-viata-copiilor-cu-sindromul-down-2 1/18

Beneficiile kinetoterapiei pentru copiii cu sindrom Down

CAPITOLUL I - PARTEA E!ERAL"

#$Particularit%ti anatomo-func&ionale 'i (iomecanice ale re)iunii

studiate

*indromul Down +mon)oloidism, idio&enie mon)olian%, *e)uin, Trisomia #.$

Boala a fost descris% de Lan)don Down +#/00. su( numele de idio&enie mon)olian%$

1$ Blessin) a constatat ca 023 din ca4uri sunt la ni5elul im(ecilit%&ii sau al de(lit%&iimintale, deci numai 623 pre4int% idio&enie$

Aspectul anatomic

Capul este mic -diameterul anteroposterior mic'corat 'i occiputplat$7ontanelele se 8nc9idcu 8nt%r4iere$

7a&a rotund%, l%&it% e:cesi5 'i plat%,nereliefat%$Pome&ii si ridic%turile or(itale sunt relati5a(sente ,ceea ce face ca fa&a s% fie 8n acela'i plan cu oasele frun&ii$Coloratura o(ra;ilor 'i a5<rfului nasului 8i d% aspect de ==masc% de clown==$

Oc9ii sunt implanta&i la distan&% +9ipertelorism. cu )lo(i mici +9ipo)ene4ia or(itei.,fant% palpe(ral% o(lic% in sus 'i 8n e:terior +mon)oloidian%. 'i epicantus$L%crimare permanent% ,cu infecti palpe(rale cronice$*tra(ism la #-> din ca4uri$Pupilele sunt e:centrice$La

periferia irisului se o(ser5% ni'te pete al(e sau cenusii-iri4a&ii +pete Bron9s9field.$

!asul este )ros 'i turtit ,cu r%d%cina seroas%$!arinele sunt lar)i 'i proiectate 8nainte$

ura este mic%, cu fisur% comisural%,permanent 8ntredesc9is% l%s<nd s% at<rne o lim(%neo(i'nuit de mare,plicaturat% sau )eo)rafic%$*u(iectul 8si su)e 8n permanent%lim(a$?a:ilarul superior este mic 'i (olta este o)i5al%$?andi(ula este )losic%$Ca5itatea

(ucala este mic% Ami)dalele 'i 5e)eta&iile adenoide sunt 5oluminoase 'i contri(uie last<mtorarea farin)elui$?alforma&iile foselor na4ale determin% insuficen&% respiratoriecronic%$Din&ii apar cu 8nt<r4iere ,ine)ali,alinia&i nere)ulat,8nreun<nd mastica&ia$ @i fisurat%din cau4a c%reia se scur)e permanent sali5%$

Urec9ile sunt mici, asimetrice,implantate nere)ulat,uneori nelo(ulate sau cu lo(ul aderent$

1-Pledoarie pentru demnitate/Anca Rîsnicu,Lucreţia Ivan,Daniela Tonigar,LorantVarga!uceava"#u$atinii,%&1&



<tul este scurt 'i )ros,capul p%r8nd implantat 8n torace$ Din cau4a lipsei 'antului cefei,occipitalul,)<tul 'i toracele sunt 8ntr-un sin)ur plan$ Toracele este mult l%r)it,iar coloana5erte(ral% 9iperlordotic% 8n po4i&ie 'e4<nd 'i rectilinie 8n decu(it$

There are no sources in the current document.staturala$?<inile sunt mici,scurte,late,cude)ete di5er)ente,aparent de aceeasi lun)ime cu e:cep&ia policelui 'i auricularului,caresunt mai scurte$Policele este implantat mai sus 'i se)mentul este foarte scurt,su(&iat 'i8ncur(at+su( forma unei parante4e.$ Palma are un aspect caracteristicprin fu4ionarea pliciimi;locii 'i celei inferioare ,se formea4% o plic% palmar% trans5ers% unic%,linia Crooksnank sau plica simian%$Aceast% linie este pre4ent% la 0/3 din ca4uri ,fat% de #3 lanormali$Picioarele sunt scurte 'i plate cu de)ete mici$E:ist% o distri(u&ie di5er)ent% a9alucelui,al II-lea de)et fiind separat de un spa&iu lar) 'i profund care se continu% pe plantacu 'an& caracteristic $n multe ca4uri este pre4ent% sindactilia 8ntre al II-lea 'i al III-leade)et$

Pielea este uscat%,aspr%,sla( iri)at%,flasc%,neo(i'nuit de elastic%,ro'ie pe o(ra;i,cianotic% lae:tremit%&i$musculatura este 9ipoton% iar or)anele )enitale su(de45oltate$

De45oltarea neuropsi9ic%

n )eneral,8nt<r4ierea 8n de4oltarea psi9omotric%are o component% de deficien&%mintal%+oli)ofrenie.care poate mer)e de la o de(ilitate mintal% le;er% +I-0. p<n% laidio&enie profund%$Dup% literatura de specialitate cei mai mul&i mon)oloidieni sunt 8nlimita I->-2$C<nd mecanismul )enetic este de tip msaic celular la care nedis;unc&iamitotic% a cromo4omului # a sur5enit dup% primele di5i4iuni ale se:ului ,se 8nt<lnescca4uri de de45oltare normal%$Dup% cum cea mai )ra5% 8nt<r4iere mintal% 8n ca4ulmon)oloidienilor este aceea care are mo4aic triplo #+tetraplo-#.$

De45oltarea psi9omotricit%&ii

Toate componentele,sta&iune,apre9ensiune,,mersul ca 'i toata )ama de mi'c%ri ale corpuluicu maladia Down sunt 8nt<r4iate ca apari&ie 'i cunosc un rirm de de4oltare lent$La orice5<rst% copilul cu sindromul Down este lent,apatic,pasi5,poate sta ore 8ntre)i 8n aceea'i

po4i&ie sau are pendul%ri monotone ale capului 'i ale mem(relor$Insta(ilitatea psi9o-afecti5% este marcat% iar uneori este transformat% 8ntr-o a)ita&ie steril%$

Afecti5itateala ni5elul afectelor este foarte puternic%$Emoti5itatea e:a)erat% prin lipsacontrolului cortical$n )eneral afectuos,5esel,(ine dispus$*e 8nt<lnesc rar ca4uri deirita(ilitate sau a)resi5itate$?anifest% in )eneral tendin&a de socia(ilitate,f%r% o formul%a:iolo)ic%$Are puternice reac&ii de )elo4ie cau4ate de infantilismului afecti5$Uneori are o

pudoare e:a)erat%$

Comunicareaspre deose(ire de alte cate)orii de oli)ofreni$mon)oloidienii sunt foartecomunicati5i,au ini&iati5% 8n sta(ilirea comunic%rii 5er(ale sau a comunic%rii para5er(ale$




Lim(a;ul se de45olt% t<r4iu+dup% > ani.'i foarte lacunar$Pe toata perioada de45olt%rii sale,latura semantic% 'i cea e:presi5% sunt la )rade diferite afectate$Cei mai mul&i dintre acestianu dep%'esc fa4a de infantilism 8n comunicare prin sim(oluri )rafice+tesr (on9omme.$

Acti5it%&i de cunoa'tere

C9iar c<nd nu e:ist% forme de tul(ur%ri sen4oriale )ra5e,prelucrarea informa&iei la ni5elcortical este foarte disritmic% 'i pre4int% un mare )rad de entropie$?emoria ra&ional% estefoarte redus% din cau4a deterior%rii structurale 'i func&ionale a creierului secundar ainsta(ilit%&ii fenomenelor de aten&ie $ntele)erea rela&iilor cau4ale 'i a le)ilor )eneraledintre fenomene ram<ne o imposi(ilitate$n )eneral )<ndirea este concret% 'i opera&ional%+8n ca4urile fericite.$

$ Descrierea afec iuniiț

$# Defini&ie

*indromul Down este o (oal% )enetic%,cromo4omial%,caracteri4at% printriadadismorfie particular%,,8nt<r4iere 8n de4oltarea psi9ic% 'i a(era&ie cromo4omial% +uncromo4om suplimentar la perec9ea #.durea4% toat% 5ia&a 'i nu se poate 5indeca$Ta(loul

clinic este pre4ent la na'tere$ 1

$ Etiopoto)enie

Deficien&a mintal% poate a5ea ca multe posi(ilit%&i etiolo)ice dar 8nainte tre(uie s%studiem raportul dintre sindromul studiat 'i cau4ele care stau la (a4%$

n ceea ce pri5e'te maladia Landon-Down se poate 5or(i de o deficien&a mintal% prin anomalii cromo4omiale care porne'te de la meio4% 8n care se produc procese denondis;unc&ie,adic% pot fi plusuri 'i minusuri 8n ceea ce pri5e'te materialul )enic$

Referitor la mecanismele etiopato)enetice 8n sindromul Down au fost preconi4atemultiple opinii,cum ar fii

F<rsta 8naintat% a mamei la na'terea copilului poate fi una din cau4e,acest raport s-a putut o(ser5a de catre Turner care spune atunci aceasta are factorul de 5<rst% care implic%di5i4iunea reduc&ional% are loc 8n timpul 5ie&ii intrauterine 'i p<n% la des%5<r'irea o5ula&ieitrec minim # ani,deci nu este indiferent 5<rsta 8n acest ca4 pentru c% poate repre4enta unrisc de nedis;un&ie$

O alt% ipote4% emisa de Galdane 8n #H# 4ice c% aceast% nedis;un&ie poate fi pro5ocat% de numeroase mecanisme care au pro5ocat desf%'urarea normal% ameio4ei+factori fi4ici,c9imici,radia&ii,infec&ii to:ice.$

$> Epidemiolo)ie




!europatolo)ia copilului este diferit% de cea a adultului prin faptul *$!$C a acestuiadin cau4a faptului ca este incomplet de45oltat are o reacti5itatea particular% pe parcursulstadiilor de de45oltare $Aceste le4iuni au su(strat )enetic-adic% primar prin in5olu&iacere(ral%$

Ca 'i c<'ti) al umanit%&ii a5em 'coala lui Eduard *e)uin+#/#-#//2., care a reu'its% demonstre4e c% orice copil cu un restant 8n ceea ce pri5e'te intelectul, se pot recur)e la)%sirea unor metode 'i procedee terapeutice care fac posi(il% educarea 8ntr-o anumit%m%sur%$

$6 Ta(lou clinic simptome,semne

+9ttpwww$consultatii-medicale$rosanatatea-ta0J-sindromul-down-mon)olismul$9tml.

n ceea ce pri5e'te semnele maladiei Lan)don-Down la ni5el macroscopic se poto(ser5a c% emisferele cere(rale sunt mai mici dec<t la copii normali care determin%reducerea corte:ului 'i a su(stan&ei al(e$La ni5el microscopic se poate o(ser5a o rarefierecelular% 'i un &esut sla( 8nt%rit din punct de 5edere a pere&ilor 5asculari$

Referitor la )ra5itatea 8nt<r4ierii mintale aduc o serie de semne neurolo)iceasociate 'i comportamentul copilului 8n ceea ce pri5e'te lim(a;ul,parteaneuromotorie,controlul sfincterian$O alt% a(sen&% nota(il% ar fi la ni5elulmotricit%&ii+men&inerea capului,pre9ensiunea,statul 8n 'e4ut,mersul.,la ni5el

motor+asimetrii de tonus muscular sau prelun)irea unor refle:e din perioada neonatal%.$




Talia 'i )reutatea sunt su( limita normal% corespunt%toare 5<rsteicronolo)ice,9ipotonia muscular% 'i articula&ii fle:i(ile dar care se 5or ameliora odat% cu5<rsta$

7a&a copilului cu sindromul Down este rotund%,plat% din cau4a aplati4%rii nasului

cu fruntea (om(at%$Oc9ii (e(elu'ilor cu acest sindrom au un un)9i de 8nclinare spredirec&ia sus 'i spre e:terior$

Pleoapele au un pliu suplimentaral pielii care e:a)erea4% aceast% pant%$!u e nimic8n nere)ul% cu oc9ii doar c% acestia au un aspect definitoriu pentru aceast%maladie$Urec9ile sunt mici,rotunde,displa4ice,inserate mai ;os$

Craniul mic 'i rotund cu partea posterioar% aplati4at% 'i fontanelele lar)i care se 5or 8nc9ide cu 8nt<r4iere$Conduitul auditi5 este mic,iar surditatea poate afecta 23 din ace'i

pacien&i,la orice 5<rst%$

ura este mic% 'i desc9is% din cau4a lim(ii care are dimensiuni mai mari 'i este (ra4dat%de 'an&uri,din&i sunt implanta&i nere)ulat,m<na este mic% cu de)ete care dauimpresia de aceea'i lun)ime$

Alte afec&iuni asociate

Copilul poate pre4enta 'i alte afec&iuni asociate sindromului Down, cum ar fi

• !i5elul de inteli)en&% este su( normal$ n cadrul proceselor co)niti5e,

principalele dificult%&i sunt cau4ate de caracterul inconstant al stilului de 8n5%&are 'ispecificul proces%rii informa&iei$ n compara&ie cu un copil normal, copilul cu sindromDown necesit% mai mult timp pentru a procesa informa&ia, tre(uie s% pri5easc% timp mai8ndelun)at o(iectele pentru recunoaste $

• Pe (a4a unor studii s-a demonstrat faptul c% scorul testelor de inteli)en&%

scade o dat% cu 5<rsta, dar 8n realitate copiii cu sindrom Down fac pro)rese, 8n5a&% diferite

lucruri 'i do(<ndesc noi deprinderi, dar totu'i pro)resele lor sunt mai lente dec<t 8n ca4ulcopiilor normali, astfel e:plic<ndu-se scorul sc%4ut la testele de inteli)en&%$ Aceast%lentoare se poate datora de asemenea lipsei moti5a&iei 'i nereu'itelor repetate a noilor deprinderi

• Capacitatea mne4ic% este sc%4ut%, strate)iile de memorare sunt limitate

+domin% memorarea mecanic%. memoria de scurt% durat% este limitat% din cau4a8nt<r4ierilor de lim(a;$ E:ist% cercet%ri care atest% faptul c% se poate 5or(i de o rela&iesemnificati5% 8ntre capacit%&ile memoriei 'i deprinderile de citire, astfel acti5it%&ile de

lecturare pot oferi oca4ia utili4%rii unor strate)ii, duc<nd la 8m(un%t%&irea capacit%&ilor de




memorare +8n citirea unui te:t spre e:emplu, capacitatea de a memora cu5intele 8n cadrulmemoriei de scurt% durat% este foarte important% pentru 8n&ele)erea te:tului.

• Adesea copiii cu sindrom Down au dificult%&i 8n men&inerea concentr%rii

aten&iei sau 8n diferen&ierea anumitor stimuli mai mult sau mai pu&in asem%n%tori 8ntre ei,

aten&ia lor poate fi men&inut% at<ta timp c<t ace'tia pot face fa&% sarcinilor primite$• De45oltarea lim(a;ului r%m<ne 8n urma altor arii de de45oltare, 8n special 8n

urma de45olt%rii co)niti5e, iar 8n cea mai mare parte a ca4urilor lim(a;ul e:presi5 este mai8nt<r4iat dec<t cel impresi5, a5<nd consecin&e asupra comunic%rii cu cei din ;ur$ *-a do5edit

practic faptul c% 8n cele mai multe situa&ii, copilul trisomic prefer% lim(a;ul non5er(al 8nre4ol5area unor sarcini, 'i mai pu&in sarcinile 8n care i se cere s% 5er(ali4e4e r%spunsul, cualte cu5inte, 5or(irea nu reflect% o(iecti5 ni5elul lor de 8n&ele)ere, iar poten&ialul lor intelectual 'i aptitudinal poate fii su(estimat din cau4a dificult%&ilor pe care le 8nt<mpin% 8nor)ani4area 'i oferirea unor r%spunsuri 5er(ale, c9iar 'i atunci c<nd 8n&ele) (ine sensul8ntre(%rilor 'i solu&iile unor sarcini de lucru,

• Afec&iuni ale inimii apro:imati5 23 dintre copiii cu sindrom Down senasc cu afec&iuni ale inimii$ ?a;oritatea sunt dia)nosticate la na'tere sau la pu&in timp dup%aceasta,

• Boli precum 9ipotiroidism, (oala celiac% 'i afec&iuni oculare,

• E:ist% di5erse situa&ii 8n care copiii cu sindrom Down pot fi afecta&i de

modific%rile care se produc 8n prea;ma lor, 8n special dac% acestea apar (rusc 'i 8n modine:plica(il$ Pe de alt% parte au ne5oie de un mediu unde ace'tia s% simt% apartenen&%,unde se pot manifesta li(eri 8n 8ncercarea de a de5eni independen&i,

• Este necesar s% fie sus&inu&i pentru a reu'i s% se (ucure de succes, deasemenea este ne5oie de 8ncura;%ri 'i de feed-(ack-uri po4iti5e pentru a se e5itainsuccesele 'i pre5eni comportamentele a)resi5e, pasi5e, a(sente$

Pro(lemele de s%n%tate 'i tul(ur%rile 8n de45oltare pot contri(ui la apari&ia pro(lemelor comportamentale$ De e:emplu un copil poate de45olta opo4i&ionism pro5ocator, 8n mare

parte datorit% dificult%&ilor de comunicare sau de interpretare a cerin&elor celorlal&i$R%(darea cu care p%rin&ii tre(uie s% 8nfrunte situa&ia, oportunit%&ile educa&ionale 'i desociali4are, precum 'i acti5it%&ile fi4ice adec5ate, pot fi de a;utor 8n pre5enirea sau

re4ol5area pro(lemei de comportament$ n ca4ul 8n care un copil pre4int% pro(lemementale, cum sunt an:ietatea sau depresia, pot fi necesare consilierea 'i tratamentulmedicamentos$

$ In5esti)a ii clinice i paracliniceț ș




n ceeea ce pri5e'te dia)nosticul clinic este relati5, simplu pentru toate formelese5ere+idio&enie,im(ecilitate.$ Pentru sta(ilirea dia)nosticului clinic se 5a faceanamne4a+de45oltarea psi9omotorie,performa&ele 'colare ,adaptarea social%., con5or(ireacu (olna5ul,e:aminarea somatic% 'i neuropsi9ic%,testele psi9omotrice$

n ela(orarea pro)nosticului se pot folosi in5esti)a&iile paraclinice care includanali4e (ioc9imice, radiolo)ice, E$7$, E$?$$

In5esti)a&ii 8nainte de a r%m<ne 8ns%rcinat%

Testarea )enetica se recomand% a se face c<nd 5iitoare m%mic% are 8n familie un istoric 8nceea ce pri5e'te aceast% afec&iune$Aceasta poate confirma dac% 5iitorii p%rin&i poart%cromo4omul care cre'te riscul de a a5ea copil cu *indromul Down dar 5aliditatea acesteitest%ri nu poate fi confirmat%$

*creenin)-ul prenatal poate oferii date desprte posi(ilitatea ca f%tul s% ai(% acest%afec&iune$

Investigaţii realizate după naştere

Dac% sindromul Down nu a fost dia)nosticat 8nainte de na'tere pe (a4a unei test%ri acariotipului, 8n cele mai multe ca4uri tr%s%turile fi4ice pot confirma pre4en&a acesteiafec&iuni, dar totu'i aceste tr%s%turi pot fi discrete la nou-n%scu&i$

n ceea ce pri5e'te e:pectan&ele de 5ia&%, 8n trecut, statisticile ar%tau faptul c% 23dintre su(iec&i nu tr%iau mai mult de -0 ani datorit% infec&iilor respiratorii 'i a pro(lemelor cardiace relati5 fre)5ente$ n pre4ent, durata 5ie&ii acestor persoane a crescut, dar riscurileapar 8n mare parte datorit% fre)5entelor anomalii con)enitale ale inimii a re4isten&ei sc%4utefa&% de infec&ii 'i fa&% de sc9im(%rile de temperatur%$

Caracteristic adul&ilor cu sindrom Down este 8m(%tr<nirea prematur%$ Pe de alt% parte,8nainte sau 8n ;urul 5<rstei de 62 de ani pot ap%rea simptome asem%n%toare sindromuluiAl49eimer$

Dac% p<n% nu demult, copiii cu sindrom Down erau considera&i irecupera(ili 'i plasa&i 8nstructuri educa&ionale ri)ide, de tipul c%minelor-spital sau c%minelor-'coal%, 8n pre4ent seacord% o aten&ie sporit% includerii acestora 8ntr-o form% de educa&ie inclu4i5%, ca oconsecin&% a recunoa'terii drepturilor fundamentale ale acestor copii 'i a asum%rii

premiselor de unicitate, diversitate 'i educabilitate 8n 8n5%&%m<ntul rom<nesc$

Dincolo de ima)inea caracteristic% a persoanelor trisomice se afl% o alt% realitate$ nmulte alte aspecte, sunt asemenea unor oameni o(i'nui&i, dispun de un poten&ial afecti5aparte pe care doresc s%-l manifeste mai mereu, sunt foarte socia(ili, dornici s% participeal%turi de ceilal&i la diferite acti5it%&i, unde 8'i pot pune 8n 5aloare propria personalitate




$0 Dia)nostic po4iti5

Eco)rafia fetal% -Aceasta poate depista semne ale *indromului Down 8n prima parte a sarcinii

O ima)ine de eco)rafie fetal% poate ar%ta o proieminen&% mai mare dec<t normal 8n partea posterior% a )<tului fetal, proieminen&% care poate fi detectat% prin )rosimea pliuluicutanat pentru a preconi4a dintan&a dintre suprafa&a pielii 'i oasele )<tului$

Un alt test important care poate da un dia)nostic po4iti5 este triplul test al seruluimatern, acesta poate rele5a pre4en&a a trei su(stan&e alfa K fetoproteina+A7P.,)onadotropina corionic% uman%+9C.,estriolul+uE>.$

*e poate reali4a un alt test mult mai e:act ma;oritatea ca4urilor cu ?aladiaDown,c5adruplul test al serului matern care include un test pentru in9i(ina A+este o

protein% produs% de fetus 'i de placent%.$

La fel de precis este com(inarea eco)rafiei fetale cu un test serolo)ic care m%soar%ni5elele de )onadotropin% corionic% uman% 'i protein% plasmatic%$

$J Dia)nostic diferen ialț

Acesta se impune 8n pu&ine situa&ii$?acro)losia din sindromul Down tre(uiediferen&iat% de 9ipotiroidia con)enital% sau de sindromul Beckwit9-iedemanndismorfia

cranio-facial%se 8nt<lne'te 'i 8n sindroamele *mit9-?a)enis,Mellwe)er sau triplo-N$Prinefectuarea cariotipului ce implic% recoltarea prin amniocente4% sau (iopsie a 5ilo4it%&ilor corionice reali4ate pentru certificarea dia)nosticului de sindrom Down$

Anali4a Cito-)enetic% este esen&ial% pntru dia)nostic 'i o(li)atorie 8n fiecare ca4 pentru c% 8n func&ie de anali4a cromo4omial% se calculea4% riscul de apari&ie a acesteimaladii$Anali4a cromo4omial% poate e5iden&ia

#$ Trisomie 21 liberă si omogenă,8n circa H-H3 dintre ca4urile de sindrom Downele se produc prin nedis;unc&ie meiotica,cel mai frec5ent matern% 'i in special meio4a I$

$ Trisomie 21 liberă si in mozaic cromozomial , 8n circa ->3 dintre ca4urire4ult% prinnedis;unctie mitotic% post4i)otic% sau foarte rar prin pierderea unui cromo4om # 8ncelulele ce deri5% dintr-un 4i)ot trisomic$

>$ Trisomie 21 prin translocaţie Robertsoniana neechilibrata - 8ntre cromo4omul # 'i unalt cromo4om acrocentricKpoate fi o(ser5at% 8n 6-3 dintre ca4uricel mai frec5ent se8ntalne'te transloca&ia t care 8n ;um%tate din ca4uri este mostenita de la unul dintre

parin&i+cel mai adesea de la mam% dar f%r% nici o le)atura cu 5<rstamatern%.transloca&iile t+#. sau t +# #. sunt mult mai rare 'i ma;oritatea sunt

de novo$




6$ Trisomia 21 partială ,8n mai pu&in de #3 dintre ca4urire4ult% prin se)re)area meiotica acromo4omilor deri5a&i,forma&i 8n urma unor transloca%ii reciproce ec9ili(rate+ce implicaun se)ment din cromo4omul #.,pre4ente la unul dintre parin&i$

$/ E5olu ie, pro)nostic, complica&ii f%r% tratamentț

n ceea ce pri5e'te pro)nosticul este important ca dia)nosticul sa fie pus indi5idual pentru c%orice copil cu sindromul Down se afl% 8ntr-un stadiu diferit deoarece materialul s%u )enetic este)enetic este normal 'i patolo)ic 'i are 5alori diferite de la ca4 la ca4$Asadar 8n reali4area pro)nosticului tre(uie s% a5em 8n 5edere ca 'i kinetoterapeu&i de

• Anamne4% care implic% cunoa'terea trecutului patolo)ic 'i a istoricului (olii• E:amenul clinic+semne o(iecti5e,su(iecti5e,locale 'i )enerale-le)ate de partea

somatic%neurolo)ic%,psi9iatric%.•

In5esti)a&ii paraclinice+(ioc9imice,radiolo)ice,,E$7$, E$?$.• Re4ultatele in5esti)a&iilor psi9olo)ice+acestea au le)atur% )radul tul(urarii

psi9ice 'i pot determina pro)resul pro)ramului kinetic.• Tre(uie sa a5em 8n 5edere e:tinderea le4iunilor neurolo)ice,e:isten&a

simptomatolo)iei somatice asociate• Aplicarea tratamentului adec5at ca urmare a e5alu%rii corecte reali4ate• ?odul cum este inte)rat 8n familie care 5a da o alt% 5aloare 'i eficien&% terapiei$

Pro)nosticul 8n ca4ul copiilor cu *indromul Down depinde de mai mul&i factori pe ca re i-amenumerat mai sus 'i se poate reali4a pe masur% ce timpul 5a solu&iona par&ial pro(lemele acesteimaladii pentru ca dupa cum 'tim nu putem fi dec<t re4er5a&i din cau4a su(stratului anatomo-

patolo)ic 'i mecanismului etiopato)enetic poate a)ra5a starea duc<nd uneori la in5olu&ii$

>$ Tratament )eneral, farmacolo)ic, c9irur)ical, recuperator

Uneori atunci c<nd situ&ia o impune din cau4a inciden&ei ridicate pri5ind insta(ilitatea psi9omotorie se poate apela la o terapie sedati5% sau tranc9ili4ant%,printre medicamenteleutili4ate amintimLe5omeproma4in,Tiorida4in$Alte medicamente administrate (olna5ului cu sindromul Down depind

de9ipercolesterolemie,9iperlipoproteinemie,9ipoproteinemie,9ipocalcemie,fosfata4% acid%leucocitar% crescut%,transamina4% )lutami-o:al-acetic%-eritrocitar% crescut%$

n aceasta deficien&a partea motorie este mai afectat% cel pu&in 8n primii ani de 5ia&a atunci c<ndeste un deficit motor pronun&at apel<ndu-se la

• imnastic% medical% sistematic%• ?etode fi4ioterapeutice• ?asa;• Ludoterapie• ?eloterapie




6$1inetoterapia 8n afec iunea studiat%ț

1inetoterapia e:ercitat% prin educa&ia sen4orial%

1inetoterapia prin educa&ia sen4orial% a copiilor cu aceast% afec&iune dore'te s%e5iden&ie4e punerea 8n lucru a sim&urilor 8n fa5oarea de45olt%rii 'i perfec&ion%rii acestora$

Pe de alt% parte 8'i propune asimilarea de noi informa&ii concrete, c<t mai (o)ate 'i mai5ariate cu putin&%, pentru a ser5i drept suport intuiti5 8n cadrul acti5it%&ilor desf%'urate lani5el co)niti5$

De45oltarea sim&urilor nu repre4int% un scop 8n sine, dar se lea)% de de45oltareaco)niti5% a copilului cu Down,

Acesta se poate aplica cu succes 'i copiilor cu aceast% afec&iune$ *e au 8n 5edere dou%scopuri

- (iolo)ic 'i psi9olo)ic pentru a a;uta copilul 8n de45oltarea sa

- sociolo)ic care dore'te s% pre)%teasc% copilul pentru adaptarea la mediu

Acti5itatea sen4orial% este predominant% 8n ;urul 5<rstei pre'colare, preced<ndacti5itatea co)niti5%$ n acest sens, primul scop al educa&iei sen4oriale, de5ine prioritar$Aten&ia copilului asupra lumi, se 8ndreapt% prin prisma sim&urilor sale, su( forma

curio4it%&ii pasi5e$ *uportul intuiti5 oferit de sen4a&ii 'i percep&ii, tre(uie s% de5in% unfundament pe care s% se de45olte mentalitatea 'i )<ndirea copilului$

*copul ini&ial al educa&iei sen4oriale este de a procura stimulen&i c<t mai mul&i 'i mai5aria&i, 8ns% nu 5om atri(ui copilului stimulen&i la 5oia 8nt<mpl%rii sau f%r% metod% dere4ol5are$ Dorin&a este de a conduce copilul la o anali4% 'i ra&ionament de ni5el superior,e:pun<ndu-l unor o(stacole fa&% de care pre4int% interes, pe care astfel le poate 8n5in)e$

n cadrul educa&iei sen4oriale se dore'te s% se urm%reasc% reac&ia pro5ocat% de unstimulent interesant$ Este eronat s% se practice o(ser5a&ia asupra unor lucruri care nu

pre4int% nici un interes pentru cel mic, deoarece nu ridic% o(stacole, pe care copilul s% ledep%'easc% cu pl%cere$

Este important s% e:iste un scop de urm%rit$ Pentru a-l atin)e copilul tre(uie s% re4ol5eo pro(lem%, s% dep%'easc% o(stacole, s% o(ser5e raportul dintre o(iecte, asem%n%rile 'ideose(irile ceea ce la copii cu sindrom Down este mai pu&in reali4a(il$ ?<nuireamaterialului cap%t% astfel interes, pro5oc<nd o o(ser5a&ie mai acti5% 'i mai intens%$ n acestsens se reali4ea4% fi'e de lucru indi5iduale$

Inteli)en&a se conturea4% 8n primele ei etape din educa&ia sim&urilor prin propria

acti5itate a copiilor$




E:erci&iul sim&urilor este un autoe:erci&iu, care prin repeti&ie duce la pro)resulacti5it%&ii psi9osen4oriale a copilului cu dificult%&i, la o modelare treptat% a o(ser5a&iei,spre o )<ndire din ce 8n ce mai a(stract%$ Inter5en&ia educatorului +profesorului. estenecesar%, pentru a 8ndruma copilul la trecerea de la sen4a&ii 'i percep&ii, la )<ndireaconcret%, iar mai apoi la cea a(stract%$

Educarea proceselor co)niti5e se 8ncadrea4% 8n principalele sarcini ale educa&ieisen4oriale a copiilor cu sindrom Down$ A'adar sen4a&iile 'i perceptiile se inte)rea4% 8n

procesele co)niti5e$

Prin cunoa'terea direct% a diferitelor o(iecte 'i fenomene din mediul 8ncon;ur%tor,sen4atiile dar mai ales perceptiile 'i repre4ent%rile se 8m(o)%&esc$

1inetoterapia prin ;oc 8n cadrul procesului de recuperare

ocul r%m<ne pentru copiii cu sindrom Down forma permanent% a procesului derecuperare , pentru c% aceast% modalitate constituie o structur% unitar% 8ntre stimulK8nt%rireK r%spunsKmodificare$ *tudierea mecanismelor interioare ale ;ocului poate aduce mariser5icii unei teorii a terapiei recuperatorii$ Dienes, care a descoperit 5alen&ele intime ale ;ocului ca form% de 8n5%&are, a deta'at treicate)orii de forme #$ 7orma de ;oc-8n5%&are explorator-manipulativ$ De'i considerat% ca form%amorf% din punct de 5edere al ;ocului, e:plorarea prin manipulare de o(iecte sta(ile'te, dela formele incipiente p<n% la formele consacrate de cunoa'tere, rela&ia o(iectual%$

O(iectele lumii 8ncon;ur%toare constituie sursa cea mai important% de stimulare$ Petoat% perioada copil%riei, aceast% surs% este dotat% cu un mare )rad de etero)enitate 'i deentropie +de4or)ani4are.$ Or)ani4area mintal% a persoanei se produce ca un re4ultat alantrenamentului pe care copilul 8l face organizând stimulii $ Or)ani4area stimulilor trece 'iea prin mai multe fa4e a).Recepţia-recunoaşterea dimensiunilor stimulatorii ale obiectelor $ ?ecanismele derecunoa'tere sunt structur%ri neuronale pe (a4a e:erci&iului de cunoa'tere, pe (a4a rela&iilor o(iectuale$ Federea 8n spa&iu +tridimensional%. este re4ultatul unei cola(or%ri sen4iti5e,motorii, 5i4uale, auditi5e etc$, a unei e:perien&e cu o(iectele$ Pentru a e:ista un clasor derecunoa'tere, tre(uie s% e:iste elementele care determin% 8n sistemul ner5os acest clasor$ E:perien&a de manipulare simpl%, de lo5ire, de 4)uduire, de distri(uire, de or)ani4are ao(iectelor constituie o acti5itate de cunoa'tere 'i organizare a poten&ialelor stimulatoriiale lucrurilor 'i ac&iunea ca atare face parte din 8n5%&are-de45oltare$ *-a constatat c% la anumite 5<rste +peste J ani. deficien&ii mintali nu pot deose(iformele, m%rimile, sau c% pre4int% forme incomplete ale stimul%rii, atri(uind 8n 8ntre)imeaceste Qdefecte de cunoa'tere inteli)en&ei$ Desi)ur, tul(urarea fundamental% care pri5e'teor)ani4area mintal% determin% modific%ri de cunoa'tere, dar nu-i mai pu&in ade5%rat c%fenomenele primare ale ;ocului-8n5%&are lipsesc la deficient, pentru c% el nu are un e:erci&iude lun)% durat% 8n e:ploatarea-manipularea o(iectelor$

b). Diferenţierea obiectelor după unele nsuşiri se o(&ine numai 8n cadrul acestui tipde 8n5%&are-;oc$ C<nd copilul pune laolalt% trei cu(uri ro'ii 'i de alt% parte cinci cilindri




al(i, el face cel pu&in dou%-trei tipuri de diferen&iere 8ntre m%rimea +5olumul. cu(urilor,forma lor 'i culoare$ Dac% prin aceea'i mi'care simpl%, cu satisfac&ie primar% de pl%cere, 5aconstata c% este posi(il% o sc9im(are permanent% a culorii 'i a m%rimii 'i c% r%m<neconstant% forma, copilul 8ncepe s% opere4e diferen&ieri fundamentale pentru o 5iitoarecunoa'tere$ c).! identificare după criterii de identitate a obiectelor 'i a ac&iunilor de manipulare aacestora se instalea4% ca o opera&ie de cunoa'tere prin 8n5%&are-;oc$ n mecanismul derecunoa'tere, un rol important 8l ;oac% identitatea o(iectelor 8n con'tiin&a persoanei$ ?anipularea o(iectelor determin% mecanismul de sta(ilire a distinc&iei eu-lume.

Identitatea o(iectelor induce o formulare a identit%&ii (iofi4ice a propriei persoane$ O(iectul cu care ac&ionea4%, dup% ce a fost unit 8n ac&iune cu m<na, se distin)e 8ncet-8ncet, p<n% de5ine opo4a(il corpului$ Este prima mare distinc&ie 8ntre o(iectele lumii,o(iectele pe de o arte, eul de cealalt% parte$ Aceast% distinc&ie st% la (a4a tuturor clasific%rilor$

Re4um<ndu-ne la aceste c<te5a caracteristici ale etapei de ;oc-8n5%&are de tip e:plorare-manipulare, 5om puncta unele o(ser5a&ii$ Acest tip de ;oc-8n5%&are continu% formele de 8n5%&are latent%, constituind o structur%mai comple:%, mai e5oluat%$ Ea face parte dintr-o continuare al procesului de 8n5%&are 'ilipsa ei produce )ra5e tul(ur%ri ale cunoa'terii$ Raportat% la cate)oriile sta(ilite dedeficien&a mintal%, constat%m c% acest tip de ;oc-8n5%&are nu a fost consumat 8ntr-uninter5al adec5at$ Orice tentati5% de 8n5%&are 'i terapie care nu reface aceast% etap% se

(a4ea4% pe 5id 'i nu poate de5eni eficient%$ n afar% de elementele de co)na&ie, tre(uie s% men&ion%m elementele de ntărire şi

motivaţie. *istemul de 8nt%rire este un re4ultat al rela&iilor o(iectuale 'i deci se 8n5a&%8n5%&<nd$ ncet, 8ncet, acesta se constituie ca o ener)ie poten&ial% moti5a&ional% pentrucomportamentul de e:plorare 'i cunoa'tere$ Tot at<t de important% ca 'i latura co)niti5%, latura moti5a&ional% K p<n% la un anumit

punct K constituie un mecanism format de la acest ni5el de 8n5%&are$ $ A doua form% de or)ani4are a 8n5%&%rii-;oc-terapie o constituie ceea ce Dienesnume'te "ocul reprezentativ$ ocul repre4entati5 5a ap%rea de 8ndat% ce o(iectele cu care se

;oac% copiii 8ncep s% &in% locul a ceea ce nu sunt$ Dac% un copil se ;oac% Qde-a trenul, aceasta presupune c<te5a fapta$ ?ai 8nt<icunoa'terea func&ional% a o(iectului numit tren K adic% a unei realit%&i concrete$ n al doilear<nd, presupune c% s-a format la copil un spa&iu mintal care poate con&ine nu numaiima)ini-copie dup% tipul celor reale, ci 'i ima)ini repre4entate dup% tipul de or)ani4aremintal%$ n al treilea r<nd, se demonstrea4% e:isten&a unui mecanism de comutare de larealitatea mintal%, re4ultatul fiind 8n5%&area$ ?ecanismul acesta de comutare este, 8n fond, func&ia semiotic% 'i e:prim% )radul deor)ani4are mintal%$ Primele forme ale 8n5%&%rii sunt modalit%&i de fond 'i 8n mare parte difu4e, f%r% un mare)rad de diferen&iere$ De la acest ni5el 8ncepe acti5itatea de 8n5%&are specific uman%, care se

(a4ea4% pe sim(oluri, nu pe 8nsum%ri de acumul%ri concrete$

Dup% opinia noastr%, acesta este nivelul prim de diferen&iere 8ntre or)ani4area mintal% anormalului 'i a deficientului care poate duce la un dia)nostic$ 7ormarea sim(olurilor,




fenomen demonstrat de $Pia)et are o importan&% fundamental% 8n e5olu&ia mintal% acopilului$ Literatura pri5itoare la deficien&ii mintali este s%rac% 8n asemenea studii$ n mecanismul 8n5%&%rii la copilui cu sindrom Down a5em ne5oie de un sistem deantrenament specific pentru formarea 'i de45oltarea sim(olurilor$ Date fiind limitele

(iofi4iolo)ice ale deficientului mintal, nu 5om o(&ine structuri de sim(oluri de )radesuperioare, dar 5om forma un mecanism de (a4% al 8n5%&%rii$ >$ Al treilea tip de ;oc-8n5%&are este cel cu reguli $ Primele forme ale cate)orieiQre)uli sunt constituite de le)ile de asem%nare, deose(ire, asam(lare, succesiune, situare8n spa&iu etc$ Orice copil cu or)ani4are mintal% normal%, ;uc<ndu-se cu o(iectele, Qdescoper% acestele)it%&i interne care corespund unor concepte sau no&iuni inte)ratoare$ Realitatea seordonea4% prin clasific%ri, serieri etc$ Inter5en&ia or)ani4%rii mintale Qpune ordine 8n 9aosul realit%&ii prin instituirea unor cate)orii )en, specii, clase etc$, re4ultate din e:perien&a cu o(iectele 'i cu sistemul de

referin&e lo)ico-sociale +lim(a;ul, procesul de 8n5%&are etc$.$ A doua serie de re)uli sunt cele pri5itoare la modul de utili4are 'i deci de restructurarea realit%&ii, care constituie cel%lalt pol al 8n5%&%rii-inte)rare, adic% cel al inte)r%rii 5aloriiconferit% social ac&iunilor comportamentale$ ocul-8n5%&are, 8n 5i4iunea contemporan%, este net distinct de termenul utili4at 8nliteratura peda)o)ic% de ;oc didactic +care 8n fond este o specie de ;oc., care limitea4%ac&iunea ludic% la consolidarea, preci4area 'i 5erificarea cuno'tin&elor predate$ *tudiile contemporane sunt centrate pe implica&iile intelectuale, ;ocul fiind o ac&iune decunoa'tere, de or)ani4are a cunoa'terii$ Or)ani4a&ii speciale sunt consacrate pro(lematicii

;ocului, ca de e:emplu Consiliul Interna&ional pentru ocurile Copiilor #

cu numeroasefiliale, din care amintim QAsocia&ia france4% pentru Educa&ia prin ;oc +fondat% 8n #HJ2.,sau e:perimentele de mai mare 8ntindere desf%'urate 8n 'coli, ca de e:emplu 'coalaQDelcroS din *aint-?and, Bel)ia, unde 8ncep<nd cu anul #HJ> K #HJ6 se reia aplicarea

principiilor decroliene pri5ind centrele de interes, acord<nd ;ocului un loc fundamental, ;ocul de5enind un QCentru de interes$ n acest mod, ;ocul de5ine un instrument principal, preponderent 'i nu complementar 8nstrate)ia didactic%$ n aceast% 5i4iune, orice situa&ie de ;oc tre(uie con5ertit% 8ntr-o situa&ie de 8n5%&are aunor modele co)niti5e, comportamentale sau de alt% natur%$ !oua 5i4iune a ;ocului-8n5%&are are repercusiuni asupra 8ntre)ii metodolo)ii de 8n5%&arespecific%, cu implica&ii directe 8n dispunerea piramidal% a principalelor modele de 8n5%&aredestinate deficien&ilor mintal$ Dac% ;ocul, 8n )eneral, are at<t o for&% predicti5%, c<t 'i una propulsoare pe planulde45olt%rii personalit%&ii deficientului mintal, aser&iunea de ;oc-8n5%&are tre(uie completat%'i cu cea de ;oc-terapie$ ocul este învăţare 'i terapie recuperatorie$ O(iecti5ul imediat al

;ocului este educa&ional, dar cel final mediat este terapeutic, ameliorarea deficitului primar al deficitului mintal, imaturitatea co)niti5%$ ocul este o form% de psi9oterapie, care sereali4ea4% prin metode 'i procedee educa&ionale, 5alorific<nd 5alen&ele terapeutice oferite

1 - în !'A- International (ouncil )or (*ildren+s Pla




de con&inutul pro)ramelor 'colare ela(orate pentru aceast% cate)orie de 9andicapa&i, 8nscopul recuper%rii deficientului mintal K 8n limitele sale$ *c9emele e:ercitate 8n ;oc sunt sc9eme pe care se (a4ea4% structurile 'i func&iile

personalit%&ii$ !e interesea4% )radul de or)ani4are a personalit%&ii pe care ;ocul 8l)enerea4%, 8ncep<nd cu or)ani4area eului ac&ional +;ocurile func&ionale. 'i sf<r'ind cuor)ani4area cate)oriilor lo)ice 'i cu structurile personalit%&ii ac&iunea ludic% 'icomportamentul psi9o-motor, ac&iunea ludic% 'i or)ani4area mintal%, ac&iunea ludic% 'ior)ani4area proceselor afecti5-moti5a&ionale, ac&iunea ludic% 'i or)ani4area structurilor ra&ionale ale personalit%&ii$ Ba4a&i pe o asemenea concep&ie, putem 5or(i de un comportament ludic, care poate fidefinit prin mecanismele fundamentale neuropsi9olo)ice, afecti5-moti5a&ionale 'irela&ionale or)ani4ate conform necesit%&ii de de45oltare a personalit%&ii$ In5esti)a&iile

pri5ind comportamentul ludic al deficientului mintal au condus la sta(ilirea unor indicatoricare se consider% ca factori de or)ani4are ai comportamentului ludic, permit or)ani4area

personalit%&ii deficientului mintal$

*e propune un plan de inter5en&ie pe termen lun)$

Pe l<n)% acesta copilul particip% 8n continuare la 'edin&ele de 'edin&ele de kinetoterapie'i lo)opedie, #- ore pe s%pt%m<na$

Obiective:

• *timularea sim&ului termic

• *timularea aten&iei

• *timularea structurii percepti5 motrice de culoare

• *timularea structurii percepti5 motrice de form%

• *timularea motricit%&ii fine

O(iecti5e O(iecti5e

opera&ionale

!r$

ore

Tipuri de e:erci&ii

utili4ate

?ateriale

necesare

specifica&ii

*timularea sim&uluitermic

Identificarea'idiscriminarea )radelor detemperatur%

princomparare

ore B%l%ceal% cu m<inileintr-un li)9ean cu apa

Li)9ean, ap%cald%, c%ldu&%'i rece$

*timularea aten&iei #or% Contact cu di5erse uc%rii care




;uc%rii, o(iecte din ;ur, mane5rareaacestora

c<nt%,ma'inu&e cusau f%r%telecomand%,

;uc%rii culumini&e

*timulareastructurii percepti5motrice de culoare

Recunoa'ter ea 'idiscriminarea culorilor

ore -E:erci&ii de asocierea culorilor cu o(iectulc%reia 8i apar&ine,+e:emplu l%m<ie-)al(en, m%r-ro'u,castra5ete-5erde.

-E:erci&ii derecunoa'tere aculorilor cu a;utorul

;etoanelor diferitcolorate$

-E:erci&ii de colorarea unor desene cerepre4int% diferiteo(iecte$

-Plan'eilustrate cuo(iectecoloratenatural,

-7i'eindi5iduale delucru pentrucolorat,

-etoanecolorate

-Ini&ial se poate folosiun num%r mairedus deculori pentru au'uradiscriminarea,

-7i'ele delucru pentruacti5itateaindependent%5or fi ini&ialsimple, maiapoi din ce 8nce maicomple:e$

Utili4areaculorii dreptcriteriu deculoare

ore -E:erci&ii de sortare aunor piese QLe)odup% criteriul culoare

-E:erci&ii cu a;utorulunor ;etoane carerepre4int% di5erseo(iecte diferitcolorate

-E:erci&ii de utili4area culorii ca 'i sim(ol$

Piese QLe)odi5erscolorate

-etoane cerepre4int%di5erse fructe,le)ume, piesede

8m(r%c%mintediferitcolorate

-Patrucartoanecolorate 8n5erde, )al(en,maro, 'i al(,7iecare

ilustr<ndsim(olul unui

*e 5a oferispri;in 8nreali4areaacestor e:erci&ii




anotimp$

*timulareastructurii percepti5motrice de form%

Identificarea'idiscriminare

a formelor princomparare,suprapuneresi 8ncastrare$

ore -E:erci&ii derecunoa'tere oformelor )eometrice

simple p%trat,dreptun)9i, triun)9i,cerc,

-E:erci&ii de asocierea formelor cuo(iectele din mediu+e:emplu pa9aruleste rotund, u'a estedreptun)9iulara etc$.

-E:erci&ii dedecupare, colorare,lipire a di5erse forme)eometrice,

-E:erci&ii decomparare dup%criterii )rosime,m%rime, dimensiuni,

-E:erci&ii de8ncastrare sausuprapunere,

-E:erci&ii deidentificare a uneiforme dintr-o mul&ime

-Piese QLe)o

-plan'e de

decupare,colorare,lipire adiferitelor forme)eometrice,

-Ilustra&ii cuo(iecte dediferite forme,

-ncastrare cudiferite forme,

-7i'eindi5iduale

pentruidentificareaunei formedintr-o

mul&ime

*e 5a oferispri;in 8nreali4area

acti5it%&ilor

-?aterialul 5afi ini&ial maisimplu iar apoi se 5amer)e sprecomple:,

-Este necesar

s% e:iste unnum%r sporitde e:ers%ri

pentru fiecaretip dee:erci&iu

Identificareasidiscriminarea formelor cu a;utorulsim&uluitactil

ore -E:erci&ii deidentificare aformelor )eometrice

prin pip%it cu oc9ii8nc9i'i,

-E:erci&ii deidentificare aformelor dintr-uns%cule& cu a;utorulsim&ului tactil$

Piese QLe)os%cule&

Acti5itatea se poatedesf%'ura su(form% decompeti&ie,QCinedescoper% maimulte forme

*timulareamotricit%&ii fine

ore -E:erci&ii de 8n'irarede m%r)ele pe un fir

7ire de nailon,m%r)ele,




de nailon

-E:erci&ii deintroducere a

(ilu&elor 8ntr-o sticl%

-E:erci&ii de 8n'irarea unui 'nur pe un

placa; cu orificii

(ilu&e, osticl%, placa;cu orificii,'nur$




1-Pledoarie pentru demnitate/Anca Rîsnicu,Lucreţia Ivan,Daniela Tonigar,LorantVarga !uceava #u$atinii %&1&

Documents

Kinetoterapia in Viaţa Copiilor Cu Sindromul Down 2