Justiţia sovietică: mii Curtea Constituţională la 15 ani

E-mail: [email protected]
Sptmînal juridic
Justiia sovietic: mii de oameni împucai la decizia a trei persoane
Atribuiile Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieei, Metrologie i Protecie a Consumatorilor în domeniile supravegherii pieei i proteciei consumatorilor
(Alexandru Gh. Radu)
Curtea Constituional – 15 ani de activitate
„Curtea Constituional a fost creat acum 15 ani în vederea executrii prevederilor Constituiei Republicii
Moldova, care are un capitol aparte privind activitatea acestei instituii”, a declarat Dumitru Pulbere, preedintele Curii Constituionale la ceremonia festiv dedicat aniversrii a 15-a de la crearea Curii Constituionale a Republicii Moldova. Pree- dintele CC a spus c, în 15 ani, Curtea Constituional s-a afirmat în calitate de organ al jurisdiciei constituionale, implementînd în practic prevederile legale care se refer la ea.
„Unica soluie pe care o avem este s fim solidari în
edificarea statului de drept, a unei societi democratice cu un înalt nivel de prosperitate”, a remarcat prim-mi-
nistrul Vlad Filat, prezent la manifestare.
„15 ani este o perioad de timp în baza creia se pot trage anumite concluzii de-spre realizrile i problemele cu care se confrunt Curtea Constituional. Nu tot timpul prerea mea i cea a judectorilor a coincis, dar aceasta nu mi-a schimbat opinia despre Curtea Consti- tuional în general”, a spus prim-ministrul.
Vlad Filat s-a referit în context i la discuiile pe tema unei eventuale modificri a Constituiei i a men-
ionat c decizia ce urmeaz a fi luat trebuie s aib la baz exclusiv principiul consolidrii statului de drept.
Totodat, premierul a apre- ciat înalt meritul primului preedinte al Curii Consti- tuionale, regretatul Pavel Barbalat, i contribuia acestuia la crearea i dezvoltarea CC. Prim-ministrul a înmî- nat diplome ale Guvernului unor colaboratori ai Curii Constituionale, mulumin- du-le pentru contribuie la edificarea statului de drept în Republica Moldova.
Judectorul Victor Pu- ca a menionat c, în toi aceti 15 ani, instana a luat decizii care au dus la stabi- lizarea situaiei din R. Mol-
dova. Urmtorul pas ar fi ca orice cetean s poat depu- ne sesizri la Curtea Consti- tuional, nu doar funciona-
rii publici. Un alt judector, Petru Rilean, îi amintete c anii 1999 i 2000 au fost „bogai” în sesizri. Situaia s-a schimbat dup expertiza- rea legilor, dar i a proiecte- lor de legi. Petru Rilean a subliniat oportunitatea supli- nirii numrului de judectori ai Curii Constituionale, de la ase la apte, pentru a exclude paritatea de voturi în luarea deciziilor. Pe parcursul a 15 ani, Curtea Consti- tuional a avut trei generaii de judectori.
Curtea Constituional a fost creat la 23 februarie
1995, fiind prima autoritate de jurisdictie constituional îîn istoria Republicii Moldova. Curtea Constituional a Re- publicii Moldova se afl în afara puterilor legislativ, executiv i judectoreasc. Spre deosebire de instanele de judecat de drept comun, Curtea Constituional este unica autoritate public po- litico-jurisdicional, care examineaz în exclusivitate probleme de drept i contribuie la perfecionarea actelor cu caracter normativ adopta- te de Parlament, Preedin- tele Republicii Moldova i Guvern.
Curtea Constituional este compus din ase judectori, numii de ctre ramu- rile puterii din stat pentru un mandat de ase ani, cu dreptul de a pretinde la înc un mandat. Doi judectori sînt numii de Parlament, doi de Guvern i doi de Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea interzice judectorilor Curii Constituionale s exercite paralel alte activiti
remunerate, cu excepia acti- vitii didactice i tiinifice. Judectorii nu pot face parte din partide sau micri politice sau s le susin într-un mod sau altul, nu pot parti- cipa la campaniile electorale sau desfura alt activitate politic. Judectorii trebuie s se abin de la orice aciune care contrazice statutul de judector.
Preedintele Curii i judectorul care îl înlocu- iete se aleg pentru un ter- men de 3 ani de judectorii Curii, avînd dreptul de a fi realei înc pentru 3 ani. Curtea Constituional colaboreaz cu instituii similare din Ucraina, România, Bel- gia, Ungaria, Armenia, Ru- sia i altele, este membr cu drepturi depline a Comisiei de la Veneia a Consiliului Europei, Conferinei Euro- pene a Curilor Constituio- nale i a Asociaiei Curilor Constituionale Francofone.
S. C.
pag. 6pag. 3 pag. 4
Începe ziua cu DREPTUL!
Flashu
DreptulVINerI, 26 februarIe 2010 Actual2 Procuratura General
Centrele de reabilitare a victimelor violenei în familie vor beneficia de un regulament-cadru de activitate Centrele de reabilitare a victimelor violenei în familie
din Republica Moldova vor activa în baza unui Regulament- cadru elaborat de Ministerul Muncii, Proteciei Sociale i Fa- miliei (MMPSF) i aprobat, recent, de Guvern.
Valentina Buliga, ministru al MPSF, a relatat c regu- lamentul include prevederi detaliate cu privire la scopul i obiectivele centrului, principiile generale de activitate, organizarea i funcionarea centrului, plasamentul beneficiarilor în centru. Totodat, acest act reflect angajamentele internaionale ale rii în domeniu, precum i alinierea la practica internaional în domeniul sistemului de protecie social prin dezvoltarea infrastructurii serviciilor sociale adresate victimelor violenei în familie.
Potrivit prevederilor Regulamentului-cadru, Centrul de reabilitare va putea acorda gratuit servicii sociale specializate, va oferi asisten juridic, social, psihologic i medical de urgen, va facilita angajarea în cîmpul muncii a victimei i în caz de necesitate va asigura accesul copiilor la serviciile educaionale etc.
În prezent, centre prestatoare de servicii pentru victimele violenei în familie activeaz în Chiinu, Cahul, Bli, Dro- chia, Cueni.
Pofta politicienilor i reforma Constituiei Analistul politic Arcadie Barbroie crede c alegerile
parlamentare anticipate sînt inevitabile i c acestea vor fi organizate, cel mai probabil, în toamna acestui an. Barb- roie mai crede c scrutinul din toamn nu va fi determinant în depirea actualei crize constituionale i politice din R. Moldova.
„Ar trebui s ne gândim la faptul c ne ateapt alegeri anticipate. Trebuie s alegem un nou Parlament, care s mo- difice Constituia, s treac iari printr-o criz constituiona- l i, la anul viitor, s mai avem o dat alegeri parlamentare. Abia acel Parlament – s aleag preedintele cu majoritatea simpl a voturilor”, a opinat Barbroie.
Analistul i-a expus poziia în cadrul dezbaterilor asupra unui studiu bazat pe reforma constituiional din R. Moldova, la realizarea cruia i-a adus contribuia i un expert german. Dr. Norbert Neuhaus crede c, în cazul modificrii Constitu- iei, documentul trebuie s conin mecanisme concrete care s limiteze posibilitile forelor politice de a genera alegeri anticipate. „Trebuie s fie foarte greu de organizat alegeri anticipate. Parlamentarii trebuie s fie forai s dialogheze i s ajung la un compromis”, a menionat expertul german.
La rîndul su, analistul politic Igor Boan crede c asemenea mecanisme se pot identifica i în prevederile actualei Constituii.
Orice jurist va putea fi procuror Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în prima lec-
tur, modificrile la legea cu privire la Procuratrur. Conform noilor modificri, în organele Procuraturii de toate nivelurile vor putea activa nu doar procurori care practic aceast me- serie de 10 ani, dar i cei care au un stagiu mai mic în acest domeniu.
Aceast modificare vine la propunerea preedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care crede c legea cu privire la procuratur trebuie liberalizat. „Legea prezent, care a fost bine gîndit de PCRM, nu poate fi înain- tat azi în Procuratur. Dar tim cu toii c au avut loc epurri de cadre. De aceea, legea trebuie liberalizat, ca s putem gsi cei mai buni specialiti”, argumenteaz Ghimpu.
Potrivit deputatului comunist, Anatolie Zagorodnîi, legea în vigoare a fost expertizat de specialitii Consiliului Euro- pei. „Iniiativa lui Ghimpu are conotaie politic, este una de moment. Nu avei candidatul respectiv care s serveasc ca instrument politic în activitatea Procuraturii Generale”, a mai declarat Zagorodnâi.
CEDO va fi reformat Consiliul Europei a anunat intenia de a simplifica pro-
cedurile de examinare a documentelor la Curtea European a Drepturilor Omului, pentru a reduce costurile procesrii celor 120 de mii de dosare anual. Minitrii de Justiie ai celor 47 de state au discutat la conferina din Elveia msurile de re- formare a Curii.
Astfel, decizia de a transmite dosarul în judecat va fi luat de un singur judector, nu de trei, cum a fost pîn acum. Doar trei judectori,i nu apte, se vor pronuna asupra dosa- relor care sînt similare cu cele analizate anterior.
Recent în cadrul unei conferine de pres, Asociaia Pro- mo-LEX a lansat Studiul „Dreptul de proprietate în regiunea transnistrean a Republicii Moldova”. Documentul reflect situaia privind regimul juridic al patrimoniului în regiunea transnistrean. În studiu sînt dezbtute aspectele ce sînt legate de apariia dreptului de proprietate, exercitarea acestuia i aprarea lui în regiune. De asemenea, au fost identificate pre- misele apariiei unor probleme legate de dreptul de proprietate în regiune. Studiul ofer o nou viziune asupra dreptului de proprietate prin clasificarea patrimoniului i elucidarea regi- murilor aplicate acestor patrimonii, cu referire la rapoartele unor cercettori notorii i specialiti în domeniul dreptului.
Astfel, pe lîng problemele clasice de înclcare a dreptului de proprietate legate de: trecerea bunurilor prin posturile va- male interne, restrîngerea exercitrii dreptului de proprietate a automobilelor cu numere moldoveneti în regiunea transnistrean i invers, a celor cu numere de înmatriculare rmn, asigurarea cu pensii pentru limit de vîrst i invaliditate, indexarea depunerilor bneti, studiul dezbate patru probleme legate de exercitarea dreptului de proprietate. În primul rind, este vorba despre dreptul de proprietate asupra terenurilor, care în regiune se consider a fi monopolizat de stat i aceasta în pofida fap-
tului c în mare parte pmîntul a fost transmis unor persoane obscure din anturajul liderilor din regiune. A doua problem o reprezint privatizarea întreprinderilor care au fost efectu- ate contrar legislaiei naionale i într-un mod netransparent. A treia problem reprezint violarea drepturilor persoanelor deportate, care nu pot beneficia de drepturile ce le sînt oferite de legislaia naional. A patra problem dezbtut se refer la indexarea depunerilor bneti. Sînt aduse concluzii i dovezi ale faptului c aceste domenii pe viitor pot fi focare ale unor dispute i litigii care pot afecta masiv interesele persoanelor private i ale statului în general.
Un alt capitol se refer la funcionarea mecanismelor de protecie a dreptului de proprietate, care în principiu nu exist pentru situaiile din regiune. Sînt trasate problemele sistemice care sînt legate de nefuncionarea instanelor naionale ale justiiei, la fel au fost aduse în vizor i funcionarea aa-numitelor instane de judecat i procuraturi din regiunea transnistrean.
Studiul a fost realizat cu suportul financiar oferit de Civil Rights Defenders. Studiul este disponibil în limbile român, rus i englez i poate fi accesat în varianta electronic PDF pe pagina web a Asociaiei Promo-LEX la rubrica Publicaii.
Studiul privind dreptul de proprietate în regiunea transnistrean
Vizita în Portugalia reprezint pentru Aliana pentru Integrare European o contribuie esenial pentru încura- jarea aspiraiilor europene ale alian- ei de gu- vernare , în contex- tul în care Republi- cii Por- tugheze îi revine un rol important în deciziile ce vizeaz evoluiile politice în spaiul comunitar. Aceast declaraie aparine preedintelui Par- lamentului Mihai Ghimpu, Preedinte interimar al Repu- blicii Moldova, fcut în cadrul unei întrevederi cu Pre- edintele Adunrii Republicii Portugheze Jaime Gama, se relateaz într-un comunicat de pres al seciei relaii cu mass-media a Parlamentului Republicii Moldova.
Contm pe sprijinul Portu- galiei în negocierile începute privind Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniu-
nea European i în dialogul privind liberalizarea regimului de vize pentru cetenii moldoveni, a mai menionat preedintele Mihai Ghimpu.
Totodat, preedintele a specificat impor- tana deschiderii unei misiuni diplomatice a Portugaliei cu sediul la Chiinu, Ambasada Portugaliei fiind acreditat în prezent la Bucureti. În acelai context, Mihai Ghimpu a mulumit prii portugheze pentru susinerea acordat conaionalilor notri aflai la munc în Portugalia, subliniind c exist oportunitatea de a semna acordul privind securitatea social între cele dou state, ceea ce ar garanta pro-
tejarea intereselor cetenilor moldoveni din Portugalia.
,,Republica Moldova a manifestat interes constant pentru consolidarea i aprofundarea relaiilor de prietenie i cooperare reciproc avanta- joase cu Republica Portughe- z”, a mai spus Mihai Ghim- pu. Exist potenial suficient de ambele pri pentru a spori colaborarea comercial-economic, Republica Moldova fiind interesat s preia cele mai bune practici în domeniul respectiv, precum i s asigure condiii pentru ca me- diul de afaceri din Portugalia s investeasc în Republica Moldova.
Jaime Gama a subliniat c Republica Portughez sprijin realizarea parcursului european al Republicii Moldova, subliniind c cetenii Repu- blicii Moldova au dreptul la creterea economic i la mo- dernizarea statului. Totodat, preedintele Adunrii Repu-
blicii Portugheze a menionat c Republica Moldova trebuie s devin un stat întreg din punct de vedere teritorial i deplin integrat în structurile europene, iar Republica Por- tughez va susine realizarea acestor obiective.
În final, cele dou dele- gaii au fcut un schimb de opinii referitor la realitile politice, social-economice, juridice din cele dou state.
În acelai context, preedintele Mihai Ghimpu a semnat în cartea de onoare a Adunrii, a avut cîteva dis- cuii cu vicepreedinii Adu- nrii Republicii, preedinii fraciunilor parlamentare, preedintele comisiei pentru politic extern.
Pe parcursul zilei preedintele a mai avut întrevederi cu peedintele Republicii Portugheze, Înaltul Comisar pentru Imigrare i Dialog In- tercultural, Inspectorul Prin- cipal al Muncii.
Contm pe sprijinul Portugaliei în negocoerile începute privind acordul de asociere RM - UE
Astzi, Procurorul Ge- neral, dl Valeriu Zubco, îm- preun cu Preedintele Con- federaiei Naionale a Sindi- catelor din Moldova, dl Oleg Budza, au semnat un acord de colaborare între cele dou instituii.
Parafat în incinta Pro- curaturii Generale, Acor- dul confirm dorina de a menine i dezvolta colaborarea bilateral în baza principiilor respectrii drepturilor i libertilor salariailor în domeniul raporturilor de munc, aprofundarea dialogu- lui sub aspectul prevenirii i combaterii criminalitii în domeniul muncii.
Obiectul Acordului îl constituie organizarea aciunilor coordonate i a unei colabo- rri eficiente în limitele atri-
buiilor i competenelor care le revin prin Constituie i altor acte normative.
Conform Acordului, pr-
ile au convenit asupra urm- toarelor:
– s efectueze schimburi reciproce de informaii referitoare la cazurile de în- clcare a legislaiei muncii, a securitii i sntii în
munc, de aplicare de ctre angajatori a muncii la negru;
– s efectueze schimb de experien în domeniul ap-
rrii drepturilor i libertilor de munc ale salariailor, cînd înclca- rea acestora poate s atrag rspundere penal sau contravenional;
– s antreneze specialiti în activitile de elucida- re a problemelor i deficienelor ce in de accidentele
de munc, îmbolnviri profesionale în cazul în care nu se exclude rspunderea penal sau contravenional;
– s întreprind msuri ce in de competena prilor întru dezvoltarea cadrului
juridic relevant, ajustarea legislaiei naionale la standar- dele internaionale în domeniul protejrii drepturilor de munc ale salariailor;
– s coordoneze aciunile în vederea prevenirii i combaterii criminalitii în domeniul raporturilor de munc;
– s studieze cauzele, cir- cumstanele care genereaz sau favorizeaz criminali- tatea în domeniul muncii i utilizrii forei de munc, la întreprinderi, instituii, organizaii, inclusiv munca la negru, protecia muncii, sa- larizarea i normarea muncii, rspunderea material a salariailor etc.
– alte activiti i instru- mente convenite reciproc de pri.
Protocolul a intrat în vigoare la data semnrii lui.
Acord de colaborare între PG i CNSM – calitatea nou în domeniul dreptului omului la munc
Dreptul 3VINerI, 26 februarIe 2010Tema zilei
MESAJ DE fELICITARE al Procurorului General, dl Valeriu Zubco, cu ocazia aniversrii a 15 ani de la crearea Curii Constituionale a Republicii Moldova
Sînt deosebit de onorat s m adresez i s îi felicit, cu prilejul celebrrii celei de-a 15-a aniversri de la crearea Curii Constituionale a Re- publicii Moldova pe toi acei care îi dedic eforturile întru garantarea supremaiei Consti- tuiei, asigurrii realizrii principiului separrii puterii de stat i garantrii responsabilitii statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat.
Un deceniu i jumtate reprezint o perioad scurt în is-
toria unei instituii, dar în care se pot realiza multe. Esenial este îns c jurisdicia noastr constituional i-a constituit i dezvoltat o vast experien i jurispruden cu numeroa- se elemente de noutate, contribuind, totodat, la consonana cu spiritul politic-constitutonal european.
Crearea în 1995 a Curii Constituionale s-a justificat prin nevoia de reglare a mecanismelor instituionale democratice i de meninere a unui echilibru între puterile statului.
Activitatea Curii Constituionale i-a pus în mod hotrît i vizibil amprenta asupra tuturor ramurilor din sistemul de
Curtea Constituional – 15 ani de activitate
Mesaj de felicitare Centrul pentru Drepturile
Omului – Instituia Naional a Ombudsmanului adreseaz sincere felicitri Curii Con- stituionale a Republicii Mol- dova cu prilejul aniversrii a 15 ani de activitate.
Doresc s menionez c, pe drumul consolidrii democraiei, drepturilor omului i constituionalismului în ara noastr, Curtea Consti- tuional contribuie activ la realizarea acestor aspiraii. În
aceti 15 ani s-a reuit aducerea tuturor legilor i actelor juridice în concordan cu Constituia Republicii Moldova. Toate deciziile Curii Constituionale, prin care s-a con- statat neconstituionalitatea unor norme de drept, au fost executate. i aceasta este firesc, pentru c nici o lege i niciun alt act juridic nu trebuie s contravin legii supreme a statului.
Stimate domnule Pulbere, v transmitem urri de pace i prosperitate, succese remarcabile în activitatea pe care o desfurai i împlinirea aspiraiilor dumneavoastr în vederea asigurrii statalitii i suveranitii statului nostru, afirmrii principiului supremaiei legii, proteciei drepturilor i libertilor fundamentale ale omului.
Mesaj de felicitare transmitem judectorilor Curii Constituionale pentru care asigurarea respectrii prevederilor Constituiei este o datorie sfînt, personalului pro- fesionist. Graie muncii voastre este realizat activitatea autoritii de jurisdicie constituional în stat. V dorim noi realizri în activitatea Dumneavoastr nobil, necesar i de o importan deosebit, mult sntate i fericire în viaa personal.
Anatolie MUNTEANU, avocat parlamentar, directorul Centrului
pentru Drepturile Omului din Moldova
Mult stimai colaboratori ai Curii Constituionale
Comunitatea judridic din Republica Moldova este marcat în aceste zile de o semnificativ aniversare – 15 ani de activitate a Curii Con- stituionale.
Cincisprezece ani s-au perindat deja de cînd Legea Suprem a rii noastre are un girant care, în pofida in- temperiilor vieii, i-a moti- vat pe deplin existena, i-a demonstrat cu înverunare
intransigena i eficiena, asigurînd prin aceasta în primul i în primul rînd respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, democraia, pacea i securitatea în- tr-un stat bazat pe drept. Or, atingerea acestor deziderate constituie acel stimulent al aderrii Republicii Moldova la comunitatea internaional.
Privit ca o instituie juridic independent i transpa- rent, Curtea Constituional reprezint epicentrul între- gului sistem social. Astzi, mai pregnant ca oricînd, rolul ei în societate devine unul determinant, iar prin aciunile, hotrîrile i deciziile ce le emite acest organ, constatm c în Republica Moldova supremaia legii este mai presus de orice.
Stimai colaboratori ai Curii Constituionale din Repu- blica Moldova, cu certitudine putem afirma c în activitatea ce o desfurai pe nobilul tarîm al justiiei dai dovad de cel mai înalt profesionalism, responsabilitate i rigoare, iar rezultatele obinute de dumneavoastr vorbesc incon- testabil despre aceasta. i dac în ambientul dumneavoastr s-a schimbat ceva datorit frmîntrii i druirii de sine, aceasta înseamna c a avut de cîtigat întreaga societate.
Militm pentru o cauz comun – încrederea ceteanului simplu în justiia de aici, de acas. Iar pe lîng cuvin- tele de apreciere, a vrea s v adresez i îndemnul de a nu lsa s v dispar pasiunea penru justee i s facem ca doar dreptatea s triumfe.
M simt de-a dreptul onorat s vin în aceste zile aniversare cu un mesaj de felicitare, exprimîndu-mi cele mai sincere gînduri de preuire, urri de sntate i mult succes atît în viaa profesional, cît i personal.
Gheorghe AVORNIC, doctor habilitat în drept, profesor universitar,
decan al facultii de Drept a USM, preedinte al Consiliului de administraie al UJM
Alese cuvinte de felicitare adresm astzi uneia din cele mai reprezentative instituii ale statului nostru – Curtea Con- stituional, care deja de 15 ani contribuie la dezvoltarea demo- cratic a societii noastre.
Fiind promotorul unor înal- te standarde de legalitate, acest simbol al constituionalitii merit toat recunotina pentru aportul la organizarea democra- tic a puterii publice, garantarea supremaiei Constituiei i a responsabilitii reciproce a statului i ceteanului.
Este o ocazie deosebit pentru a ne exprima un profund respect i admiraie fa de profesionalismul, competena i perseverena colaboratorilor Curii Constitui- onale în garantarea i protecia legii supreme a statului, a ordinii de drept i a valorilor constituionale.
Realizri de succes în nobila activitate i menire de a constitui pilonul fundamental al procesului de edificare i consolidare a statului de drept în Republica Moldova.
Gheorghe COSTAChI, doctor habilitat în drept, profesor universitar
drept, modificînd multe practici juridice neadaptate regulilor democratice moderne.
Eforturile depuse în cei 15 ani de la constituirea Curii Constituionale a Republicii Moldova s-au caracterizat printr-o dinamic continu i consecvent, iar rezultatele obinute atest faptul c aciunile i obiectivele realizate exprim o concepie modern asupra menirii instituiei, o serioas ajustare la realitile lumii contemporane.
Este o certitudine c prin modul în care i-a fcut dato- ria Curtea Constituional a adus o contribuie important la eforturile naionale ce au fcut posibile stabilitatea politic, relansarea economic i revigorarea evoluiilor sociale con- structive.
Curii Constituionale îi revine rolul de a realiza cu dem- nitate i cu profesionalism înalta autoritate public cu care este învestit, i anume, de a fi vocea Constituiei, al crei cuvînt devine norm constituional.
Astzi, Republica Moldova este un stat stabil, aflat pe calea democraiei, drepturilor omului i constituionalismului – singura cale de urmat pentru a asigura respectarea Consti- tuiei, cel mai sacrosanct document al oricrei naiuni.
Sîntem îndreptii s afirmm c acesta este inclusiv i meritul Curii Constituionale, care prin tot ceea ce a fcut i continu s fac s-a afirmat ca instituie esenial a statului de drept, care se bucur de încrederea poporului în slujba cruia s-a angajat, de respectul celorlalte instituii naionale i de prestigiu internaional.
La ceas aniversar, doresc s transmit atît membrilor ac- tuali ai Curii Constituionale, cît i celor care de-a lungul timpului au îndeplinit aceast înalt funcie mult sntate, fericire i împliniri dintre cele mai frumoase.
Cu profund respect.
Consiliul Superior al Magistraturii adreseaz sincere felicitri colectivului Curii Constituionale cu prilejul aniversrii a cincisprezece ani de activitate.
Cincisprezece ani reprezint o perioad scurt în istoria unei ri, dar este perioada în care Curtea Consti- tuional s-a situat ferm pe poziia de pilon al democraiei i constituionalismului în Republica Moldova.
Ca organ de jurisdicie constituional, autonom i independent, Curtea Constituional este instituia care garanteaz responsabilitatea statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat, contribuind la afirmarea i consolidarea democraiei în stat.
V dorim realizri în activitatea Dumneavoastr nobil i responsabil de asigurare a supremaiei Constitu- iei i de promovare a principiilor democraiei constituionale.
Cu respect, Dumitru VISTERNICEAN,
preedintele Consiliului Superior al Magistraturii
Stimai colegi, Cu prilejul aniversrii a 15-ea a Curii Constituionale a
Republicii Moldova adresez sincere felicitri Preedintelui Curii Constituionale, judectorilor i tuturor persoanelor care contribuie la implementarea principiilor constituionale.
Curtea Constituional a fost constituit ca autoritate ce garanteaz supremaia Constituiei, asigur realizarea principiului separaiei puterilor în stat i respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor, avînd posibilita- tea de control i corectur a legislaiei, care trebuie s fie în conformitate cu actul juridic suprem. În prezent, dup 15 ani de activitate, Curtea Constituional este considerat drept o instituie fr de care bunul mers al statului ar fi puternic afectat.
Avînd în vedere atribuiile, metodele de tranare a problemelor aprute i nevoia de echilibru în stat, rolul i locul Curii Constituionale sînt bine definite, aceasta poziionîndu- se în afara tradiionalelor puteri statale, dar aflîndu-se într-o strîns relaie atît cu puterea legislativ, cît i cu puterea executiv i cea judectoreasc.
Controlul constituionalitii legilor are o importan deo-
sebit i în responsabilizarea statului fa de cetean, fiind un mijloc indispensabil în aprarea drepturilor omului, asigurînd cetenilor protecie împotriva abuzurilor i actelor ilegale ale autoritilor publice.
Am convingerea c, fiind o autoritate esenial pentru buna funcionare a statului de drept, Curtea Constituio- nal va continua i pe viitor, la fel cum a fcut-o pîn în prezent, s-i exercite atribuiile în calitate de garant al respectrii drepturilor instituite prin Legea suprem.
În aceast zi plin de semnificaie, permitei-mi s le doresc tuturor celor ce contribuie la creterea autoritii instan- ei constituionale un viitor luminos, fericire, prosperitate i noi succese în misiunea pe care o îndeplinesc.
Ion MURUIANU, Preedintele Curii Supreme de Justiie
Felicitri
Maria N., 52 de ani, pensionar Curtea Constituional apr practic
drepturile omului. Iar în cazul în care un litigiu nu se soluioneaz în instana de judecat i problema nu se rezolv la primul nivel, atunci cererea care a fost depus în instan poate fi depus repetat la Curtea Constituional.
Cristina ., 21 de ani, student, facultatea Jurnalism i tiine ale Comu- nicrii
Aceast instituie reprezint organul suprem al justiiei, care asigur concor- dana dintre legile ordinare i Constituia statului. Dac o lege contravine Constitu- iei, atunci Curtea Constituional decide anularea ei.
Iacob B., 42 de ani, antreprenor Instituirea acestui organ a fost dic-
tat de necesitile stringente aprute în societate. Prin urmare, pe de o parte, rolul acestei instituii este important în vederea asigurrii respectrii Consti- tuiei. Iar pe de alt parte, inînd cont de numrul sczut al populaiei Repu- blicii Moldova i mai ales de impactul crizei economice care îi face loc din ce în ce mai mult în statul nostru, con-
sider ca ar fi de ajuns ca legislaia s fie avizat de celelalte instituii juridice din ar.
Curtea Constituional i rolul ei în societate (sondaj de opinie public)
În ultimul timp se vorbete tot mai mult despre cultura juridic a populaiei i contientizm faptul c ridi- carea nivelului acesteia devine realmente necesar.
Ce presupune cultura juridic? Pe lîng cunoaterea, înelegerea corect i respectarea legislaiei în vigoare, atitudinea intolerant fa de orice înclcare a legii, mai este important ca cetenaul de rînd s cunoasc locul i rolul instituiilor de drept la care poate s apeleze atunci cînd îi sînt lezate drepturile i libertile fundamentale.
Cu ocazia aniversrii a 15 ani de la instituirea Curii Constituionale (CC), ne-am propus s realizm un sondaj de opinie public pentru a afla ce reprezint CC în viziunea ceteanului simplu i care este rolul ei în societatea noastr.
Din start trebuie s menionm c majoritatea participanilor la sondaj aproape ca nu tiau nimic despre aceast instituie, iar alii o confundau cu instanele de judecat superioare.
În cele ce urmeaz v prezentm doar cîteva dintre opiniile respondenilor notri.
Dumitru C., 23 de ani, mecanic auto
Este o instan de judecat superi- oar care nu se ocup de cazuri simple, procese de judecat, nu pedepsete in- fractorii. Ea doar verific articolele din Constituie, dac legile mai recente nu vin în contradicie cu cele din Consti- tuie.
Lilia A., 48 de ani, bibliotecar Curtea Constituional este instituia
care rezolv cele mai importante probleme care vizeaz legislaia statului nostru la cel mai înalt nivel. Din cîte sînt eu la curent, în societatea noastr cetenii simpli înc nu au acces direct la ea, astfel, plîngerile lor pot ajunge acolo spre examinare prin intermediul anumitor subieci care au dreptul de a se adresa direct.
Ion D., 22 de ani, student, facultatea Istorie i filozofie
Atunci cînd Parlamentul are probleme i cînd sînt înclcate articole din Constituie, Curtea Constituional verific dac sînt legitime legile care au fost aprobate de Parlament sau dac trebuie modificate sau în genere abro- gate.
Angela N., 40 de ani, bibliotecar Curtea Constituional poate fi pri-
vit ca un garant al supremaiei legii, în mod inevitabil al respectrii drepturilor i obligaiilor cetenilor acestui stat i în acest context nu pot s nu menionez necesitatea unei reforme care ar permite accesul oamenilor de rînd de a se adresa la respectiva instan ca sa gsim noi dreptatea aici în ara noastr i nu la CEDO.
Victor P., 60 de ani, pensionar Curtea Constituional este o insti-
tuie a statului care se supune Preedin- telui Parlamentului. Cum decide el aa face Curtea. Este format din 6 judectori i dac trei voteaz pro, atunci se ia o decizie favorabil.
Not: La 29 iulie 1994, Parlamentul Republicii Moldova, stat independent din 27 august 1991, a adoptat noua Constitu- ie. Prin aceasta a fost prevzut crearea Curii Constituionale a Republicii Moldova, structura i atribuiile acesteia, precum i locul ei între autoritile publice.
Curtea Constituional nu constituie o verig în ierarhia instanelor de judecat de drept comun din ar. Ea este unicul organ de jurisdicie constituional autonom i independent de puterea legislativ, puterea executiv i puterea judectoreas- c.
Sarcina Curii Constituionale este garantarea supremaiei Constituiei, asigurarea principiului separrii puterilor în stat în putere legislativ, putere executiv i putere judectoreas- c, garantarea responsabilitii statului fa de cetean i a ceteanului fa de stat. Curtea Constituional, la sesizare, interpreteaz Constituia i exercit controlul constituionalitii legilor i hotrîrilor Parlamentului, decretelor Preedintelui Republicii Moldova i actelor Guvernului.
Lilia STRÎMBANU, anul III,
Documentele din perioada sovietic, dese- cretizate de Comisia pentru studierea i aprecierea regimului comunist totalitar, arat adev- rate atrociti comisie de fostul regim sovietic pe actualul teritoriu al Republicii Moldova.
Doar în regiunea transnistrean în fosta Republic Autonom Sovietic Socialist Moldoveneasc (RAS- SM), creat în 1924, în decurs de aproximativ 15 luni, fostele autoriti au decis împucarea a 2424 de persoane i trimiterea în lagrele de concentrare a altor 326 de oameni. Deciziile respective au fost adop- tate în perioada august 1937-1938 de aa-numita „troika special”, un organ compus din ministrul de Interne de atunci, secretarului Partidului Comunist i procurorul general, a declarat recent într-o conferin de pres, Mihai Tac, secretarul comisiei.
Motivele pentru astfel de decizie în majoritatea lor erau acuzaii de defimare a regimului comunist i a conductorilor acestuia, spionaj în favoarea României sau Poloniei, agitaie contrarevoluionar.
Potrivit experilor, i aceste date sînt doar pariale, iar numrul exact al celor care au avut de suferit din cauza regimului nu este cunoscut.
Membrii comisiei au declarat c au desco-
Justiia sovietic: mii de oameni împucai la decizia a trei persoane
perit noi dovezi în arhivele Ministerului Afa- cerilor Interne i despre atrocitile comise în partea dreapt a Nistrului, dup 1940, inclusiv noi date, din care reiese c aproximativ 95 de mii de oameni au fost deportai din fosta RSSM, pîn în prezent cunoscîndu-se despre
circa 56 mii de persoane.
,,Despre 40 de mii de persoane nu tiam când au fost condamnai”, a declarat Igor Cau, vicepreedinte al comisiei. „Am depistat în arhivele MAI cîteva mii de dosare care se refer la condamnarea pentru
colaboraionismul cu autoritile româneti i germane. Istoriografia sovietic vorbea c erau deportai aa-numiii kulaci, dar am descoperit c proveniena social este variat i erau în mare parte deportate persoane din ca- tegoria oamenilor sraci, sau mijlocai”, a mai spus Cau.
În alt ordine de idei, preedintele Comisi- eI, Gheorghe Cojocaru, a declarat c membrii comisiei nu întîmpin probleme la accesul la dosarele din arhivele SIS, MAI referitoare la documentele care intereseaz comisia.
Comisia pentru studierea i aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova a fost creat prin decretul preedintelui interimar Mihai Ghimpu la 14 ianuarie.
Avocatul parlamentar privind drepturile copilului, Tamara Plmdeal, cere prim-mi- nistrului Vlad Filat explicaie privind finana- rea pe care o consider excesiv a colii speciale cu devieri în comporta- ment din Solone, Soro- ca. Potrivit lui, alocarea în anul curent a peste 2 mln lei acestei instituii cu doar 25 de copii i un personal de 58 de anga- jai este nejustificat în condiiile cînd situaia la coala respectiv este nesatisfctoare. Tama- ra Plmdeal a fcut aprecierile respective în cadrul unei de conferine pres.
„În anul 2009 în aceast instituie au fost în jur de 50 copii i a avut un buget de peste 1 mln de lei, anul acesta elevi sînt mai puini i bugetul a fost majorat cu mult. De ce, pentru ce? Am monitorizat situaia i am vzut c nu exist lucru eficient efectuat de ctre funcio- narii din cadrul instituiei, aceti bani nu dau niciun efect. Copilul aa i rmîne infractor sau devine unul i mai mare dup ce iese din aceast instituie”, spune Plmdeal.
Avocatul parlamentar este de prere c dac banii ar fi direcionai spre localitile din care ajung copiii la aceast coal, ar fi create mai multe posibiliti pentru integrarea lor în societate i nu ar ajunge s comit alte infrac-
Un avocat parlamentar cere socoteal guvernului pentru cheltuieli pe care le
consider nejustificate iuni ca, dup coal, s fie dui la penitencia- rul din Lipcani.
„Avem i o analiz a experilor internaio- nali care au monitorizat aceas- t instituie i care, de asemenea, au depistat nereguli la aceast coal. Instituia are 28 ha de pmînt, o ferm, unde copiii trebuie s lucreze 4 ore pe zi, dar, de fapt, ei lu- creaz de diminea pîn seara i nu sînt remunerai”, a mai adugat Plmdeal.
Potrivit Tamarei Plm- deal, un copil trebuie s stea în aceast in- situie de la 6 luni la 3 ani, dar se întîmpl c unii din ei stau i pîn la 6 ani, fiind reinui pentru lucrrile agricole. Aici sînt adui nu numai copiii care au comis mici infraciuni, ci i cei care vagabondeaz, ceresc i fug de la coal. „Dei coala nu are un statut de privaiune de libertate, în realitate cei 25 de copii sînt privai de libertate”, a mai spus Ta- mara Plmdeal.
„Conducerea instituiei consider c acestea nu sînt înclcri, toi ateapt c coala va fi desfiinat, dar trec anii, coala rmîne i r- mîn aceleai probleme de ani de zile, pentru c nu exist voin din partea autoritilor ca s ajute aceti copii”, a declarat Tamara Plm- deal, avocatul parlamentar privind drepturile copilului.
Dreptul 5VINerI, 26 februarIe 2010Repere Cronica poliist
350 euro pentru o diplom Potrivit procurorilor, un brbat de 35 ani
a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru
trafic de influen, fiind luat sub straj chiar din sala de judecat.
Cuco Oleg a fost condamnat pentru faptul c în iulie 2009, aflîndu-se în or. Cupcini, r-ul Edine, susinînd c are influen asupra unor persoane cu funcii de rspundere din cadrul Ministerului Educaiei i Tineretului, precum i direciei colii Profesionale nr.1 din localitate, în scopul de a-i determina pe ultimii la eliberarea diplomei de absolvire a instituiei menionate, prin extorcare a pre- tins de la un cetean 350 euro.
În timpul primirii banilor, Cuco O. a fost reinut în flagrant delict.
Inculpatul i aprtorul acestuia au con- testat sentina cu apel.
Recent, prin decizia Curii de Apel Bli apelul a fost respins, sentina fiind meninut fr modificri.
Condamnai pentru tîlhrie Cvitco Ghenadie a fost condamnat la 6
ani închisoare pentru tîlhrie. Procurorii au prezentat în instana de ju-
decat probe prin care au demonstrat c inculpatul, în prima zi a anului 2010, aflîndu- se în sectorul Botanica, a atacat dou tinere. Ulterior, la 9 ianuarie a mai comis o tîlhrie în privina altei fete.
Tînrul de 21 ani ataca fetele cu un cuit, le amenina cu aplicarea violenei periculoase pentru via i sntate i în mod deschis le-a sustras telefoanele mobile, banii i alte bunuri materiale, în sum de 14 mii lei.
Pentru comiterea unei infraciunii ana- logice, la 6 ani închisoare a fost condamnat Baraniuc Anatolii, care, potrivit procurorilor, la finele anului 2009, pe str. Munceti, mun. Chiinu, fiind în stare de ebrietate, a ptruns în ghereta care aparine SRL „Tehnoenginee- reng Grup” i cu un aparat de electrocutare a atacat vînztoarea, deposedînd-o de telefonul mobil la preul de 800 lei i bani în sum de 1312 lei.
Baraniuc A. anterior a mai fost condamnat pentru huliganism i furt, îns pe calea corijrii nu a pornit i din nou a comis in- fraciune.
Potrivit statisticii, în 12 luni ale anului 2009, în republic au fost înregistrate 12 222 crime contra patrimoniului, inclusiv 205 tîl- hrii, 1003 jafuri, 1066 escrocherii i 9136 furturi.
Sentinele pot fi atacate cu apel în modul stabilit de lege.
10 ani închisoare pentru gelozie
Un brbat din r-ul Soroca, a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru tentativ de omor.
Potrivit procurorilor, dup ce brbatul a consumat buturi alcoolice împreun cu ami- cul su în gospodria ultimului, s-au luat la ceart.
Motivul neînelegerilor dintre cei doi era faptul c agresorul era gelos pe victim, b- nuind-o c este amantul concubinei sale.
Brbatul în vîrst de 35 ani a mers aca- s, dar nu s-a potolit. El a luat dou cuite i s-a întors în curtea amicului su unde l-a înjunghiat în regiunea pieptului. Aciunile infractorului au fost oprite de fiul victimei, tatl rmînînd astfel în via.
Sentina cu drept de atac în modul stabilit de lege.
Tîlhrie în plin zi Un tînr de numai 19 ani a fost recent
condamnat de Judectoria sect. Botanica la 7 ani închisoare pentru tîlhrie.
Potrivit procurorilor procuraturii sect. Botanica, tînrul a atacat în strad în plin zi un minor care se întorcea de la ore.
Agresorul a tîrît victima într-un bloc de locuit i l-a luat la pumni, dup care cu un cuit de buctrie l-a ameninat i i-a sustras telefonul mobil i ghiozdanul din spate.
Infractorul mai are antecedente penale, anterior el a mai comis un jaf chiar în ziua în care a atins majoratul.
Sentina cu drept de apel în modul stabilit de lege.
Procuratura General
Buletinul informativ al Grupului de Lucru al Co- piilor pentru Monitorizarea Drepturilor Copilului în Moldova, creat de Centrul de Informare i Documen- tare privind Drepturile Co- pilului (CIDDC).
Monitorul Oficial al Drep- turilor Copilului în Moldova prezint, în deschiderea edii- ei sale cu nr. 2(18), februarie 2010, un subiect despre con- semnarea opiniilor copiilor din Grupul de Lucru pentru Monitorizarea Drepturilor Copilului în „Euromonitor”.
Titlurile Monitorului Ofi- cial al Drepturilor Copilului nr. 2 (18), 2010:
• „Euromonitorul” citeaz opiniile copiilor din grupul de lucru pentru monitorizarea
drepturilor copilului în R e p u b l i c a M o l d o v a . „Un chesti- onar privind p e r c e p i a copiilor asupra respectrii propriilor drepturi a artat c cele mai înclcate drepturi sînt: dreptul la timpul liber, dreptul la opinie, dreptul la educa- ie, dreptul la familie i dreptul la protecie îm- potriva violenei”, scrie „Euromoni-
torul” (numarul 8 (17), ediia V), prezentat la Chiinu, la 12 februarie 2010, în cadrul unei conferine de presa.
• Copiii singuri acas au nevoie de comunicare cu p- rinii lor plecai la munc. „Cîteodat seara, plîngem amandou c nu tim cum s facem leciile”, se vaiet nu doar bunica Dianei sau a lui Catalin din Lpuna, Hînceti, ci i bunicile altor muli copii din Moldova, ai caror prini au plecat la munc peste ho- tare”. i „în Republica Mol- dova, practic, fiecare a zecea bunic îi începe ziua cu tre- zirea nepoilor, pregtirea mi- cului dejun i numaidecît verificarea ghiozdanului”... Sînt crîmpeie din istoria „Copii cu dou mame”, despre copiii din
satul Lpuna, Hîncesti, publi- cat în paginile revistei „PRO DIASPORA”, prima revist despre i pentru migranii din Moldova, editat de Asociaia „Pro Diaspora” i Asociaia Presei Independente.
• O soluie împotriva abuzului faa de copii, educarea cetenilor împotriva oricrui tip de violen. Unul dintre cele mai încalcate drepturi ale copilului în Republica Moldova este dreptul la protecie împotriva violenei, abuzului i neglijrii. Muli dintre copiii care sînt abuzai i umilii ascund acest lucru, relateaz Jurnal TV, într-un subiect despre masa rotund „Abuzul fizic, emoional i psihologic i sexual asupra copilului”, organizat la 26 ianuarie 2010.
• Raportul iniial al Mol- dovei asupra implementrii protocolului facultativ cu privire la prostituie, pornografia infantil i vînzarea de copii la Convenia ONU privind drepturile copilului. În cadrul celei de-a IX-a edinte a Co- misiei Naionale pentru ela- borarea rapoartelor privind implementarea conveniilor internaionale, la care partici- p i Republica Moldova, Mi- nisterul Afacerilor Interne a prezentat raportul privind aciunile întreprinse în vederea definitivarii Raportului Iniial al Republicii Moldova asupra implementrii Protocolului facultativ cu privire la prosti- tutie, pornografia infantil i vînzarea de copii la Conven- ia ONU privind Drepturile Copilului.
• Principii etice pentru jur-
naliti în relatrile despre copii. În ultimul timp, în lume a crescut numrul informaiilor despre copii din presa scris i vorbit. Relatrile media a is- toriilor despre ajutorul medical neacordat copiilor, despre atitudinea violent a adultilor fa de copii, despre cazurile deosebite din orfelinate etc. înseamn primul pas spre re- zolvarea acestor probleme… Resurse:
• Ghid de audiere legal a copiilor victime / martori ai abuzului i neglijrii
• Ghid de audiere legal a copilului în proceduri judi- ciare
• Ghid de bune practici. Tehnici creative
• Protecia copilului: ma- nual pentru parlamentari
• „Dreptul nostru de a fi protejai împotriva violenei”
Monitorul Oficial al Drep- turilor Copilului în Moldova consemneaza activitile copiilor din Grupul de Lucru al Copiilor pentru Monitori- zarea Drepturilor Copilului, creat de Centrul de Informare i Documentare privind Drep- turile Copilului (CIDDC) în iulie 2008.
Iniiativa CIDDC este realizat în cadrul proiectului „Copiii monitorizeaz respectarea propriilor drepturi”, cu sprijinul acordat de Organizaia Suedez „Salvai Copiii”, Misiunea OSCE în Moldova, Agenia Suedez de Dezvoltare i Cooperare Internaional (Sida), Funda- ia SOROS Moldova, Guver- nul Statelor Unite ale Ameri- cii i Reprezentana UNICEF în Moldova.
Monitorul Oficial al Drepturilor Copilului în Moldova, nr. 2 (18) februarie 2010
Asistenii sociali sun alarma omajul, migraia i alcoolismul au provocat crete-
rea numrului de familii în care sînt educai copii cu nevoi speciale. Totodat, în multe localiti rurale problema copiilor în dificultate este pus în sarcina unui singur asistent social, care nu una reuete întotdeauna s acorde asistena necesar tuturor beneficiarilor.
În acelai timp, asistenii sociali din cadrul administraiei publice locale (APL) nu au întotdeauna studiile i pregtirea necesare pentru prestarea acestor servicii. Acestea sînt doar cîteva dintre constatrile unui studiu privind asigurarea respectrii drepturilor copilului i familiei, acordarea serviciilor sociale pentru copil i familie, efectuat de ctre ONG-ul „Generaia mea” din municipiul Chiinu în 8 localiti din regiunea Centru a republicii.
Potrivit Mariei Boico, preedintele „Generaia mea”, copiii cu nevoi speciale din zonele rurale, au nevoie de susinere suplimentar, nu numai financiar sau material, dar i de tratament sanatorial, asisten psiho-social.
„Exist în unele localiti clase incluzive pentru aceti copii, dar cu prere de ru, doar în cinci din opt localiti. De asemenea, doar în cîteva instituii de învmînt publice sînt create condiii pentru persoanele cu nevoi speciale. Programul colar este foarte încrcat i copii nu au timp liber pentru alte activiti: jocuri, cercuri pe interese, co- m u n i c a r e , ceea ce se rsfrînge ne- gativ asupra dezvoltrii lor psihice”, susine Ma- ria Boico.
Pe lîng constatri, studiul mai conine i un ir de re- comandri în vederea îmbuntirii situaiei în domeniul proteciei copilului i a familiei. Astfel, autorii acestuia menioneaz c trebuie susinut crearea ONG-urilor specializate în domeniul proteciei sociale a copilului i familiei în fiecare comunitate, precum i crearea de parteneriate durabile între APL i actorii sociali pentru acordarea serviciilor în complex pentru copil i familie.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Consoli- dare instituional i aciune social în România, Bulga- ria i Republica Moldova”, implementat de ctre Alian- a ONG-urilor în domeniul proteciei sociale a copilului i familiei.
Dreptul6 VINerI, 26 februarIe 2010
Avocatul dvs. la domiciliu
t
Intenionez s m cstoresc dar nu tiu dac am putea conexa numele de familie, deoa- rece unul din ele este dublu. Ce prevede legea în privina alegerii numelui mai ales cînd se do- rete conexarea lor.
Victoria Lungu, mun. Chiinu
Vitalie MODRÎNG
Conform art. 17 din Codul familiei, la încheierea cstoriei, soii, la dorin, îi aleg numele de familie al unuia dintre ei sau cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei îi pstrea- z numele de familie pe care l-a purtat pîn la cstorie, ori conexeaz numele de familie al celuilalt so la numele de familie propriu. Conexarea nu-
melor de familie nu se admite cînd cel puin unul dintre ele este dublu. Schimbarea numelui de familie al unuia dintre soi nu implic schimbarea numelui de familie al celuilalt so. Legea mai prevede c în momentul înregistrrii divor- ului, soii pot pstra numele de familie ales la încheierea cstoriei sau pot reveni la numele de familie purtat pîn la încheierea acestei cstorii.
? Cum poate fi dezminit o informaie prin care mi-a fost lezat demnitatea. Ce prevede legea în privina aprrii onoarei i demnitii persoanei?
Victor Mîu, raionul Orhei
Conform articolului 16 din Codul civil, orice persoan are dreptul la respectul onoarei, demnitii i reputa- iei sale profesionale. Orice persoan este în drept s cea- r dezminirea informaiei ce îi lezeaz onoarea, demnitatea sau reputaia profesional dac cel care a rspîndit-o nu dovedete c ea corespunde realitii. La cererea persoanelor interesate, se admite aprarea onoarei i demnitii unei persoane fizice i dup moartea acesteia. Dac informaia care lezeaz onoarea, demnitatea sau reputaia profesional este rspîndit printr-un mijloc de informare în mas, instana de judecat îl oblig s publice o dezminire la aceeai rubric, pagi- n, în acelai program sau ciclu de emisiuni în cel mult 15 zile de la data intrrii în vigoare a hotrîrii judec- toreti. În cazul în care un document emis de o organi- zaie conine informaii care lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional, instana de judecat o oblig s înlocuiasc documentul. În alte cazuri decît cele menionate, modalitatea de dezminire a informaiilor care lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional se stabilete de ctre instana de judecat. Persoana lezat în drepturile i interesele sale, ocrotite de lege, prin publica- iile unui mijloc de informare în mas, este în drept s publice replica sa în respectivul mijloc de informare în mas pe contul acestuia. Orice per-
soan în a crei privin a fost rspîndit o informaie ce îi lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesional este în drept, pe lîng dezminire, s cear repararea prejudiciului material i moral cauzat astfel.
Cuantumul despgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil i s se determine inîndu-se cont de:
a) caracterul informaiilor rspîndite;
b) sfera de rspîndire a informaiilor;
c) impactul social asupra persoanei;
d) gravitatea i întinderea suferinelor psihice sau fizice cauzate persoanei vtmate;
e) proporionalitatea între acordarea despgubirilor i gradul în care reputaia a fost lezat;
f) gradul de vinovie al autorului prejudiciului;
g) msura în care aceast compensare poate aduce sa- tisfacie persoanei vtmate;
h) publicarea rectificrii, replicii sau dezminirii pîn la pronunarea hotrîrii jude- ctoreti;
i) alte circumstane re- levante pentru cazul dat. Dac identificarea persoanei care a difuzat informaia ce lezeaz onoarea, demnitatea i reputaia profesiona- l a unei alte persoane este imposibil, aceasta din urm este în drept s adreseze în instan de judecat o cere- re în vederea declarrii informaiei rspîndite ca fiind neveridic.
Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieei, Metrologie i Protecie a Consumatorilor este organ public de specialitate, care realizeaz politica statului: în domeniul supravegherii pieei privind conformitatea cu ce- rinele prescrise i/sau declarate a produselor fabricate i plasate pe pia i a serviciilor prestate; în domeniul proteciei consumatorilor prin exercitarea funciilor de protecie a consumatorilor în domeniile stabilite prin lege, cu excepia domeniilor atribuite cu drept exclusiv autoritilor adminis-
traiei publice locale. În vederea realizrii mi-
siunii sale, Inspectoratul are urmtoarele funcii de baz: în domeniul supravegherii pieei:
supravegherea i controlul de stat asupra respectrii: a) legislaiei în domeniul proteciei consumatorilor, în limitele competenelor atribuite Inspectoratului;
b) reglementrilor tehni- ce, altor acte normative care stabilesc cerine obligatorii privind securitatea produselor i serviciilor, cu excepia produselor de origine animal neprelucrate industrial;
c) corespunderii cerine- lor prescrise i/sau declarate privind produsele i serviciile plasate pe pia;
d) normelor privind asigurarea metrologic, starea etaloanelor, mijloacelor de
Atribuiile Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieei, Metrologie i Protecie a Consumatorilor în domeniile
supravegherii pieei i proteciei consumatorilor msurare i a materialelor de referin din domeniul metro- logiei legale;
în domeniul proteciei consumatorilor:
b) asigurarea informrii consumatorilor;
c) examinarea reclamaii- lor consumatorilor în vederea protejrii drepturilor lor legitime;
d) stabilirea msurilor de remediere sau înlocuire gratuit a produsului, serviciului necorespunztor, de restituire
a contravalorii acestora; e) participarea la examina-
rea contractelor-standard (tip) care urmeaz a fi încheiate între agenii economici fur- nizori de servicii monopoliti sau care dein situaie domi- nant pe pia i consumatori - persoane fizice.
Inspectoratul are urmtoarele atribuii generale:
1) particip, în comun cu organele centrale de specialitate ale administraiei publice i autoritile administraiei publice locale, cu atribuii în domeniu i cu asociaiile obteti pentru protecia consumatorilor, la implementarea strategiei i politicilor în domeniul proteciei consumatorilor;
2) examineaz i înain- teaz propuneri la proiecte de acte normative în domeniul proteciei consumatorilor cu
privire la fabricarea, ambala- rea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul i comercializarea produselor, precum i cu privire la prestarea serviciilor, astfel încît acestea s nu pun în pe- ricol viaa, sntatea sau securitatea consumatorilor, ori s afecteze drepturile i interesele lor legitime;
3) particip la realizarea programelor interne i internaionale în domeniul proteciei consumatorilor, colaborînd cu organizaii i instituii din ar i din strintate, conform competenelor ce îi revin,
potrivit dispoziiilor legale în vigoare;
4) desfoar activiti de informare i educare a consumatorilor;
5) colaboreaz i sprijin metodologic asociaiile de consumatori;
6) informeaz consuma- torii asupra produselor i serviciilor care prezint riscuri pentru sntatea i securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice;
7) prezint informri peri- odice Ministerului Economiei i Comerului i autoritilor publice centrale interesate, referitoare la activitatea în domeniul proteciei drepturilor i intereselor consumatorilor;
8) monitorizeaz respectarea dispoziiilor legale privind protecia consumatorilor, referitoare la securitatea produselor i serviciilor, precum
i la aprarea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea controalelor pe pia la productori, impor- tatori, distribuitori, vînztori, prestatori de servicii, avînd acces liber la locurile în care se produc, se depoziteaz ori se comercializeaz produsele sau în care se presteaz serviciile, precum i la documentele referitoare la acestea;
9) constat neconformiti în domeniul su de compe- ten la agenii economici i aplic msuri conform actelor legislative;
10) sesizeaz autoritatea de liceniere, determinat prin lege, referitor la depistarea cazurilor de comercializare a produselor falsificate (contra- fcute) i/sau periculoase sau altor înclcri;
11) efectueaz supravegherea metrologic, inclusiv controlul de stat la producerea, importul, instalarea, uti- lizarea, întreinerea, închiri- erea, repararea i verificarea metrologic a mijloacelor de msurare, în scopul de a con- stata dac acestea corespund i/sau sînt utilizate conform prevederilor legii i ale reglementrilor metrologice apli- cabile;
12) sesizeaz organismele de certificare în baza consta- trilor proprii, sau a informaiilor primite de la asociaiile obteti de protecie a consumatorilor, persoane fizice, juridice, cu privire la neconfor- mitile produselor i serviciilor plasate pe pia (însoite de certificate de conformitate) pentru întreprinderea msurilor prevzute de lege;
13) primete i examineaz sau, dup caz, transmite spre soluionare celor în drept, conform competenelor, sesizrile asociaiilor obteti pentru protecia consumatorilor, precum i sesizrile persoanelor fizice sau juridice cu privire la înclcarea drepturilor consumatorilor, în condiiile legii;
14) desfoar activiti de pregtire a specialitilor în domeniul proteciei consumatorilor;
15) acord consultan de specialitate în domeniul proteciei consumatorilor pentru persoane fizice i juridice;
16) îndeplinete orice alte sarcini stabilite prin acte legislative, în domeniul su de activitate.
În Republica Moldova ar putea fi instituit Poliia de frontier
Serviciul de Grniceri ar putea fi integrat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), iar în consecin o s fie instituit Poliia de Frontier a Republicii Moldova.
Un proiect în acest sens a fost discutat de oficiali de la MAI i Serviciul de Grniceri, precum i de reprezentani ai misiunii EUBAM.
Ministrul Victor Catan a declarat în cadrul unei întruniri cu genericul: „Implementarea managementului frontierei de
stat i integrarea Serviciului Grniceri în componena MAI” c salut disponibilitatea EUBAM de a coopera în domeniul consolidrii managementului integrat al frontierei. Totodat, ministrul a menionat c pentru realizarea acestui obiectiv este necesar de ajustat cadrul legislativ-normativ.
Consilierul pe problemele Schengen al oficiului EUBAM din Chiinu, Inge Lindsaar, a dat asigurri c va coopera i va prezenta grupului de lucru toate informaiile privind practicile rilor europene la acest capitol i c va insista ca instituia pe care o reprezint s întreprind cît mai curînd toate aciunile de impulsionare a procesului de reglementare a cadrului legislative-normativ.
Dreptul 7VINerI, 26 februarIe 2010
Curtea de Apel Economic solicit prezentarea cet. Ga- lechi V. P. i a reprezentantului SRL ,,Apex”, pentru data de 10 martie 2010, ora 11.00, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 8) în legtur cu examinarea apelului declarat în pricina civil la cererea ,,Hendrix Enterprises” ctre SA ,,Moldovagaz”, SA ,,Complet Gaz”, SRL ,,Moldovatrans- gaz”, SRL ,,Apex”, intervenient Galechi V. P.
Prezena reprezentanilor este obligatorie. În caz de neprezentare, cauza va fi examinat în lipsa prii absente
Judector Eugeniu Clim www
Judectoria Economic de ircumscripie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea reprezentantului SRL „Tenadria”, pentru data de 11 martie 2010, ora 10.15, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 213, et. 2) în calitate de pîrît pe cauza civil la cererea SRL „Chiinu- Gaz” privind încasarea sumei de 19 445 lei 82 bani.
Prezena este obligatorie. În caz de neprezentare, cauza va fi examinat în lipsa prii absente.
Judector Ion Stepanov www
Judectoria Economic de ircumscripie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea reprezentantului SRL „Savisa”, pentru data de 3 martie 2010, ora 9.00, la e- dina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 213, et. 2) în calitate de pîrît pe cauza civil la cererea SC „Coca-Cola Îmbuteliere Chiinu” privind încasarea sumei de 1797 lei.
Judectoria Economic de ircumscripie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea reprezentantului SRL „Samo-Kaf”, pentru data de 3 martie 2010, ora 9.15, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 213, et. 2) în calitate de pîrît pe cauza civil la cererea SRL „Coca- Cola Îmbuteliere Chiinu” privind încasarea sumei de 8914 lei 76 bani.
Judectoria Economic de ircumscripie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea reprezentantului I.I. „aulean Roman”, pentru data de 16 martie 2010, ora 10.50, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 213, et. 2) în calitate de pîrît pe cauza civil la cererea SRL „Romsticom” privind încasarea sumei de 25 740 lei 55 bani.
Judectoria Economic de ircumscripie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea reprezentantului SRL „Latirus Prim”, pentru data de 30 martie 2010, ora 11.15, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 213, et. 2) în calitate de pîrît pe cauza civil la cererea SRL „Biopro- tect” privind încasarea sumei de 22 700, 36 $ SUA.
Judectoria Economic de ircumscripie solicit prezentarea obligatorie a reprezentantului SRL „Iard Com”, pentru data de 15 martie 2010, ora 9.15, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 215) în calitate de pîrît la examinarea cauzei civile a SRL „Drancor” privind încasarea datoriei.
Judector I. Gancear www
Judectoria Economic de ircumscripie solicit prezentarea obligatorie a reprezentantului SRL „Meteorconstruct”, pentru data de 15 martie 2010, ora 11.30, la edina de judeca- t (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 215) în calitate de pîrît la examinarea cauzei civile a SRL „Orfonox” privind încasarea datoriei.
Judectoria Economic de ircumscripie solicit prezentarea obligatorie a reprezentantului SRL „Hidroconfort” cu ultimul sediu în Chiinu, str. Sarmizegetusa nr. 48/9, pentru data de 11 martie 2010, ora 15.30, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 219) în calitate de pîrît pe cauza civil intentat la cererea SRL „Coca Cola”.
Judector Z. Talpalaru
www Judectoria Economic de ircumscripie solicit prezen-
tarea obligatorie a reprezentantului SRL „Belvedere S&E” cu sediul în Chiinu, bdul Moscovei nr.8, apt (of.) 2, pentru data de 24 martie 2010, ora 15.30, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 219) în calitate de pîrît pe cauza civil intentat la cererea G.. ,,A.T. Cazacu”.
Judector Z. Talpalaru www
Judectoria Economic de ircumscripie solicit prezentarea obligatorie a reprezentantului SRL „Mara Market” cu sediul în Chiinu, str. Drumul Viilor nr. 36/1, pentru data de 29 martie 2010, ora 9.45, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 219) în calitate de pîrît pe cauza civil intentat la cererea SA „JLC”.
Judector Z. Talpalaru www
Judectoria Centru mun. Chiinu solicit prezentarea reprezentantului SRL „ZMC-Grup”, pentru data de 15 martie 2010, ora 10.00, la edina de judecat (str. Bulgar nr. 43, bir. 47) în legtur cu examinarea cauzei civile la aciunea „Mo- biasbanca” SA privind încasarea datoriei.
Judector Constantin Urîtu www
Judectoria Centru mun. Chiinu solicit prezentarea cet. Qodsiah Khaled cu ultimul domiciliu cunoscut în Chiinu, or. Codru, str. Zrzrica nr. 29, pentru data de 16 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (str. Bulgar nr. 43, bir. 67) unde va avea loc examinarea cauzei civile la cererea Qodsiah Luminia privind desfacerea cstoriei i stabilirea locului de trai al copilului.
Judector V. Braoveanu www
Judectoria Centru mun. Chiinu solicit prezentarea reprezentantului SRL „Imobil i Siguran” cu ultimul sediu cunoscut în Chiinu, str. Tighina nr. 49, pentru data de 25 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (str. Bulgar nr. 43, bir. 67) unde va avea loc examinarea cauzei civile la cererea Secar V., Popova I., Ipati L. privind încasarea sumei.
Judectoria Centru mun. Chiinu solicit prezentarea cet. Gura Marina, Gura Serghei cu ultimul domiciliu cunoscut în Chiinu, str. V. Micle nr. 1, apt. 135, pentru data de 1 aprilie 2010, ora 15.30, la edina de judecat (str. Bulgar nr. 43, bir. 67) unde va avea loc examinarea cauzei civile la cererea Finkelizon Igor privind încasarea datoriei.
Judectoria Rîcani mun. Chiinu, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea cet. Ctitor Ion, pentru data de 1 aprilie 2010, ora 11.00, la edina de judecat (str. Kiev nr. 3, bir. 9) în calitate de pîrît pe cauza civil la aciunea PC ,,Pan-Doragro” SRL ctre Ctitor Ion, ÎCS ,,Total Leasing”SA privind declararea nulitii contractului de leasing financiar.
Judector Iurie Potînga www
Judectoria Botanica mun. Chiinu solicit prezentarea cet. Moldovan Elena, S.C. „Alaha Grup” SRL, Mahovici Dmitrii, pentru data de 11 martie 2010, ora 12.00, la edina de judecat (str. Zelinski nr. 13, bir. 15) în legtur cu examinarea cauzei civile la aciunea cet. Bulatova Victoria privind eliberarea de fidejusor.
Judector Luiza Gafton www
Judectoria Botanica mun. Chiinu solicit prezentarea cet. Borovicov Ghenadie, pentru data de 18 martie 2010, ora 14.00, la edina de judecat (str. Zelinski nr. 13, bir. 17) în legtur cu examinarea cauzei civile la aciunea cet. Vederni- cova Tatiana privind decderea din drepturile printeti.
Judector Viorica Mihaila www
Judectoria Ciocana mun. Chiinu, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea cet. Rocovan Ion, pentru data de 1 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (str. M. Sadoveanu nr. 24/1, bir. 301) în calitate de pîrît pe cauza civil la aciunea lui Fomov Sergiu privind încasarea împrumutului bnesc.
Judector Mardari Dumitru www
Judectoria Ciocana mun. Chiinu solicit prezentarea cet. Circa Ala cu domiciliul în Chiinu, str. Milescu Sptaru nr. 17, apt. 77, pentru data de 15 martie 2010, ora 12.00, la edina de judecat (str. M. Sadoveanu nr. 24/1, bir. 307) în calitate de pîrît pe cauza civil intentat de Circa Alexandru privind pierderea dreptului la spaiul locativ.
Judector Ina Dutca
www Judectoria Cantemir solicit prezentarea cet. Mihelis Viorel
cu domiciliul în satul Cania, Cantemir, pentru data de 10 martie 2010, ora 11.00, la edina de judecat (Cantemir, str. N. Teste- mianu nr. 2, bir. 7) în calitate de pîrît pe cauza civil înaintat la cererea cet. Bocancea Natalia privind decderea din drepturile printeti.
Judector T. Berdil www
Judectoria Hînceti solicit prezentarea cet. evcenco Gri- gore Anatolie, a.n. 02.08.1980, pentru data de 15 martie 2010, ora 15.00, la edina de judecat (Hînceti, str. Chiinului nr. 7, bir. 6) în calitate de pîrît pe cauza civil nr. 2-320.
Judector A. Corotchi www
Judectoria Clrai solicit prezentarea cet. Curagu Ma- rian, a.n. 1978, cu ultumul domiciliu cunoscut în satul ibirica, Clrai, pentru data de 15 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (Clrai, str. Alexandru cel Bun nr. 153, bir. 4) în calitate de pîrît pe cauza civil nr. 2-910/2009 intentat la cererea cet. Curagu Ludmila privind desfacerea cstoriei.
Judector P. Codreanu www
Judectoria Fleti solicit prezentarea cet. urcan Ion cu domiciliul în satul Pietrosu Nou, Fleti, pentru data de 25 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (Fleti, str. 1 Mai nr. 14, bir. 2) în calitate de pîrît pe cauza civil înaintat de utcan Lucia privind împrirea proprietii.
Judector Valentin Trinevschi www
Judectoria Economic de ircumscripie solicit prezentarea obligatorie a reprezentantului SRL „Cleolina”, pentru data de 18 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 215) în calitate de pîrît la examinarea cauzei civile a SRL „Diatest-Med” privind încasarea datoriei.
Judectoria Economic de ircumscripie, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea reprezentantului I.I. „Victoria Diaciuc”, pentru data de 29 martie 2010, ora 11.45, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 213, et. 2) în calitate de pîrît pe cauza civil la cererea SC „Octopus-Prof” privind încasarea sumei de 9135 lei 22 bani.
Judectoria Economic de ircumscripie solicit prezentarea reprezentantului SC „Nordik Estates” SRL, pentru data de 15 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (bdul tefan cel Mare nr. 73, bir. 224) unde va avea loc examinarea cererii înain- tat de ctre SRL „Rolsi- Media” SC privind încasarea datoriei.
Judector Gh. Muntean www
Judectoria Buiucani mun. Chiinu, în conformitate cu art. 108 CPC al RM, solicit prezentarea reprezentantulu SRL „Veg- nit-Com”, pentru data de 25 martie 2010, ora 9.00, la edina de judecat (str. M. Viteazul nr. 2, bir. 505) în calitate de pîrît pe cauza civil nr. 2-3000/2009 la cererea lui Bragua Constantin ctre SRL „Vegnit-Com” i Svider Iurie privind încasarea prejudiciului.
Judector Galina Moscalciuc www
Judectoria Buiucani mun. Chiinu solicit prezentarea cet. Orfin Valentin i cet. Orfin Margareta, pentru data de 17 martie 2010, ora 15.00, la edina de judecat (str. M. Viteazul nr. 2, bir. 615) în calitate de pîrîi pe cauza civil nr. 2-1286/2010 la cererea lui Pîslaru Ion ctre Orfin Valentin, Orfin Margareta i Ciobanu Anatolie privind recunoaterea dreptului de proprietate asupra automobilului.
Judector Elena Cojocari www
Judectoria Centru mun. Chiinu solicit prezentarea cet. Scvorov Igor, cu ultimul sediu cunoscut în Chiinu, str. M. Eminescu nr. 48, apt. 7, pentru data de 17 martie 2010, ora 8.45, la edina de judecat (str. Bulgar nr. 43, bir. 67) unde va avea loc examinarea cauzei civile la cererea SRL „Express Leasing” ctre Scvorov Igor privind rezilierea contractului de leasing i încasarea datoriei.
Judector V. Braoveanu
Citaii în judecat
ÎN ATENIA CITITORILOR! Sptmînalul juridic „Dreptul” public „Citaii în
judecat” din toate raioanele republicii. Pentru aceasta nu este nevoie s v deplasai la Chiinu. E de ajuns s expediai prin fax (nr. 577690) copia dispoziiei de plat i citaia propriu-zis, astfel economisind sume importante pentru transport. „Dreptul” poate fi procurat în oficiile „Pota Moldovei” sau la redacie.
Date bancare: c/d 222472202641 BC Banca Social. BIC: BSOCMD 2x722,
cod 280101722, c/f 37934018. Publicaia periodic „DREPTUL”
Dreptul8 VINerI, 26 februarIe 2010
Ion RUSU, judector Drochia – 35 de ani
Mult stimate domnule Ion Rusu, Fie ca aceastz zi de o semnificaie aparte pen-
tru dumneavoastr s v insufle i mai mult dorin- a de a tri frumos viaa, de a crea lucruri deosebite – astfel încît s atingei cele mai înalte culmi de revelaie sufleteasc. S v pstrai bunele caliti cu care v-a înzestrat bunul Dumnezeu. Iar anii ce se vor perinda de acum încolo s v aduc mult sntate, clipe enorme de fericire i bucurii nenu- mrate de la cei dragi inimii.
La muli ani! * * *
Zilele acestea i-au aniversat ziua de natere Gheorghe Creu, lector universitar Facultatea de Drept USM; Iurie Mihalache, magistru în drept, lector universitar Facultatea de Drept USM; Ion Jecev, magistru în drept, lector universitar Facul- tatea de Drept USM; Teodor Cârna, doctor habilitat în drept Facultatea de Drept USM; Aliona Roca, judector JEC; Marina Anton, judector CA Chiinu; Aurelia Cazacliu, judector Criu- leni; Ion Rabei, judector Rîcani; Gheorghe Creu, judector CA Chiinu; Dionis Panov, judector CA Chiinu; Veaceslav Panfili, judector Anenii Noi; Alexandru Negru, judector Soroca; Gheorghe Popa, judector Teleneti; Victor Micu, preedintele judectoriei Rîcani mun. Chiinu; Valentin Verejan, preedintele Judectoriei Militare; Victor Orînda, judector JE Circ; Viorica Marga, specialist principal în procuratura Cahul; Mariana Cernovschi, procuror Bli; Victoria furtun, procuror Botanica; Lilia Pricinoc, consultant Secia finane i contabilitate; Irina Nicua, consultant Secia finae i contabilitate; Carolina Vidracu-Brînza, procuror Secia control ierarhic superior i asisten metodic; Irina Cuciuc, procuror Buiucani; Ale- xandru Caraman, procuror secie, Secia exer- citare a urmririi penale pe cauze excepionale; Dmitri Topal, procuror Ceadîr-Lunga; Pavel Cebotari, procuror Glodeni; Valentin Vdovîi, procuror serviciu, Serviciul reprezentarea învinu- irii în Curtea de Apel Chiinu; Mihai Butnaru, procuror Criuleni; Valerian Babilev, procuror adjunct Anenii Noi; Sergiu Croitor, procuror Chiinu; Sergiu Raileanu, procuror Rîcani; Tudor Clipa, procuror secie, Secia nr. 2; An- drei Pîntea, procuror Anenii Noi.
Mult stimai omagiai, este o onoare pentru noi s v adresm sincere i calde urri de sntate. Apreciem strduina, devotamentul, abnegaia, responsabilitatea cu care v îndeplinii obligaiile pe nobilul trîm al justiiei.
V dorim s avei parte de acum încolo doar de împliniri i realizri care s v întregeasc pe deplin fericirea.
La muli ani!
al Uniunii Juritilor, Echipa Dreptul i Revista naional de drept
Ciocolata s-a descoperit în urm cu 2000 de ani i s-a folosit ca un elixir al s- ntii. Mai tîrziu a devenit simbolul pasiu- nii, al puterii i înelepciunii, iar în prezent cercettorii sînt de p- rere c ciocolata poate fi considerat un adevrat tratament naturist pentru inim.
Mayaii au descoperit c se- minele arborelui de cacao, combi- nate cu butura, sînt un adevrat elixir al sntii. Au fost conside- rate în scurt timp un simbol al ferti- litii i longevi- tii i tocmai de aceea au avut un loc aparte în ceremoniile de nunt.
Pentru populaia azte- c, ciocolata fcea parte din alimentaia zilnic, pentru îmbuntirea libidoului. Mai mult, ei considerau c înelepciunea i puterea sînt principalele beneficii ale con- sumului regulat de ciocolat, tocmai de aceea era nelipsit din alimentaia lor zilnic.
Europenii au descoperit multiplele beneficii ale ciocolatei în 1519. Cuceritorul Hernán Cortés i armata sa
au fost primii europeni care au beneficiat de efectele be- nefice ale ciocolatei.
Mai tîrziu, la curtea rega- la francez un nou afrodisiac i-a fcut apariia, iar în scurt timp ciocolata a devenit o adevarat surs de inspiraie pentru literatura i arta ero- tic.
Tocmai de aceea, i în prezent, ciocolata este asoci-
at romantismului i iubirii. În 1780, în Barcelona, s-a realizat prima invenie mecani- c pentru realizarea ciocola-
tei, în forma sa de astzi. A devenit rapid foarte
popular în întreaga lume, iar în prezent ciocolata face parte din dieta obligatorie a astronauilor din Statele Uni- te, pentru c îmbuntete activitatea cardiac.
Cercettorii sînt de parere c nu exist dovezi clare ale efectului afrodisiac al ciocolatei, dar ea acioneaz asu-
pra îmbuntirii circulaiei sîngelui, a glicemiei chiar i reduce riscul diabetului.
Flavonoizii coninui au rol antioxidant, care protejea- z organismul împotriva aci- unii radicalilor liberi. O diet cu ciocolat neagr are rolul de a normali- za colesterolul. Grsimile satu- rate coninute i zahrul din ciocolat ajut la îmbuntirea digestiei i sti- mularea apeti- tului pentru cei care vor s cîsti- ge în greutate.
S t i m u l e a - z producerea
de endorfin i serotonin i tocmai de aceea este un bun tonic. Joac un rol important în reducerea strilor de anxie- tate i a stresului. Specialitii sînt de prere îns c excesele sînt de evitat, tocmai de aceea, dac te hotrti s urmezi o astfel de diet, cere sfatul medicului tu pentru a-i re- comanda tipul i cantitatea necesar organismului tu.
O pisic a adoptat un pui de veveri Un pui de veve-
ri a fost adoptat de o pisic i a devenit cel mai bun prieten cu odrasla felinei.
Puii sînt alin- tai toat ziua de mmica lor Tita, în Envigado, Colum- bia. Amîndoi sînt alptai de pisic, alearg prin cas i
se îmbrieaz din cînd în cînd. Veveria a fost salvat de Ruben Faviria, care a gsit-o
rnit într-un parc. De atunci, el are grij de micua roz- toare cu ajutorul felinelor sale.
Un puti de 3 ani, la fel de detept ca Bill Clinton
William Potter este membru în organizaia celor mai in- teligeni oameni din lume, cu un coeficient de 140, identic cu al ex-liderului american.
La doar trei ani, baieelul britanic William Potter, din orelul Pack- moor, este autorul unei performane cu adevrat remarcabile. Micuul este unul dintre cei mai tineri membri MENSA, organizaia internaional care reunete cele mai detepte persoane din lume.
Cu un coeficient de inteligen de 140, similar celui al fostului preedinte american Bill Clinton i, se pare, i al
lui Napoleon Bonaparte, putiul s-a apucat deja s învee spaniola i chineza i citete mai bine decît un elev care a terminat clasa întîi. Cea mai mare pasiune a lui îns este descifratul hrilor, îndeletnicire care îi ocup cea mai mare parte a timpului.
O farmacie din Estonia vinde leacul inimii frînte i praf de unicorn
O farmacie din Tallinn, capitala Estoniei, mai comercializeaz înc remedii din timpuri medievale pentru vinde- carea dezamgirii în dragoste.
Farmacia estonian, despre care se crede c ar putea fi cea mai veche din Europa, functioneaz de 588 de ani i comercializeaz tot so- iul de remedii bbeti, printre care i un tip de maripan care amelio- reaz suferinele inimii cauzate de eecul în dragoste. Leacul are la baz în proporie de 72% mig- dale, restul constînd în nite ingrediente pe care proprietarii nu au vrut sa le dezvluie.
Potrivit ,,The Telegraph”, oricine a auzit de faimoasa drogherie i sufer din dragoste vin la Tallinn pentru a-i cumpra, în schimbul a un euro, o doz (40 de grame) din medicamentul renumit. În afar de leacul antisuferin- amoroas, în farmacia deschis în 1422 mai putei gsi picioare uscate de broasc, ochi de tiuc, praf de unicorn, sînge de pisic neagr i altele. În plus, cei care au probleme cu vederea sînt sftuii s cumpere valerian, despre care se crede c este responsabil de vederea atît de bun a pisicilor.
Potrivit Estonianfreepress, farmacia a fost deschis în 1422 de Johan Molner, un medic german, i a fost vîndut în 1580 unui medic maghiar, Johann Burchart Belavary de Sykava, a crui famile a administrat-o în ultimii 300 de ani.
Adresa redaciei: MD 2009, Chiinu, str. A. Mateevici, 60, bir. 222. Pentru vizitatori: intrarea din
str. Bnulescu-Bodoni. Tel.: 57-77-52. fax: 57-76-90. DREPTUL · Date bancare: c/d 222472202641.
BC Banca Social. BIC:BSOCMD 2x722. c/f 37934018.
fONDATORI: Universitatea de Stat din Moldova,
Uniunea Juritilor din Moldova Redactor-ef:
Gheorghe AVORNIC
Laura DUMBRAV Jurist: Vitalie MODRÎNG
Redactor-stilizator: Gheorghe ChIRI Machetator: Maria BONDARI
Contabila: Maria JOSANU
Punctul de vedere al autorilor materialelor publicate nu reflect neaprat opinia redaciei.
Redacia nu corespondeaz cu cititorii, materialele autorilor nu se recenzeaz i nu se restituie.
Tiparul executat la tipografia “Prag-3”. Indice – 21596
Tiraj 4600 Com. 318
Echipa redaciei V adreseaz un Apel de uni- re i sprijin. V sîntem recunosctori c sîntei
abonaii notri i susinei ziarul. Noi avem nevoie de acest ajutor i vom
rmîne alturi de Dvs.
Aniversri
C a l e i d o s c o p
Ciocolata, de la pasiune la tratament naturist

Documents

Justiţia sovietică: mii Curtea Constituţională la 15 ani