JURNAL IPA COP 1 - 4:JURNAL IPA COP 1 - 4.qxd · turneului va fi „ASPOL Bucure[ti“, campioana „en titre“. Poli]i[tii bucure[teni se vor afla acolo pentru a-[i ap`ra titlul,

I N T E R N A T I O N A LP O L I C E

A S S O C I A T I O N

SEC}IA ROMÂN~SEC}IA ROMÂN~REGIUNEA BUCURE{TIREGIUNEA BUCURE{TIPOLI}IA CAPITALEIPOLI}IA CAPITALEIIPAJurnalJurnal

international police association - romanian section bucharest region - metropolitan police

2-2005

JURNAL IPA - POLI}IA CAPITALEI 1

S E R V O P E R A M I K E C OS E R V O P E R A M I K E C O

Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor -

Sec]ia Ro mân` este o organiza]ie non gu -ver na men tal` nonprofit [i func]ioneaz`conform prevederilor Statutului In ter -na ]ional IPA [i legisla]iei ro mâ ne[tispecifice: Legea nr. 21/1994 pentrupersoanele juridice - asocia]ii [ifun da]ii - [i Ordonan]a GuvernuluiRomâniei nr. 26 din 30 ianuarie2000, cu privire la asocia]ii [ifunda]ii. Are statut propriu.

I.P.A. Sectia Român` are ur m` toa rele sco puri [i obiective:

a) crearea de leg`turi de prietenie [i depromovare a cooper`rii inter na ]ionale;

b) contribuirea la coexisten]a pa[nic` între po -poare [i la men]inerea p`cii mondiale;

c) favorizarea întâlnirilor personale prin schim bulde persoane sau grupuri, prin c`l`torii, vacan]e saucoresponden]`;

d) promovarea respectului fa]` de lege [i ordine;e) dezvoltarea unor activit`]i sociale [i cultu rale [i

favorizarea schimbului de experien]e profesionale; f) cre[terea prestigiului poli]iei, crearea unei ima -

gi ni favorabile a acesteia în rândurile popula]iei;g) crearea unei imagini favorabile a României în

lume;h) promovarea schimburilor [i întâlnirilor interna -

]io nale ale membrilor IPA [i familiilor acesto ra, pen-tru a înt`ri spiritul de toleran]` [i în]elegere întrepopoare;

i) schimbul de publica]ii cu celelalte sec]ii na -]ionale [i ]inerea la curent a membrilor IPA Sec]iaRomân` cu toate problemele ce intereseaz` aso-cia]ia;

j) promovarea revistelor interna]ionale [i, în m` -sura posibilului, a oric`ror publica]ii de natur` legal`[i juridic`;

k) încurajarea cooper`rii interna]ionale prin leg` -turi de prietenie între poli]i[tii de pe toate continen-tele, care s` contribuie la în]elegerea reciproc` aproblemelor [i aspectelor de ordin profesional;

l) promovarea [i respectarea principiilor cu prinseîn Declara]ia Universal` a Drepturilor Omului,

adoptat` de Organiza]ia Na]iunilor Unite în anul1948.

|n perioada iulie-oc tombrie 1992, au fostîntreprin se de mer surile pentru în fiin ]area

sec]iei na ]io nale IPA, fina lizate la 3decembrie 1992. Judec`toria Sec-torului 2 Bu cu re[ti, prin sentin]acivil` nr.16, a dispus în scri ereaAso cia]iei In terna ]ionale a Po -li]i[tilor - Sec]ia Ro mân` în registrulpersoanelor juri dice.

Pân` în 1996, Asocia]ia a func -]ionat ca structur` în curs de formare

[i consolidare. Prin eforturile domnu-lui general (r) Iulian Medrea [i cu spri-

jinul Sec]iilor Na]ionale IPA din Grecia [iSan Marino, la Conferin]a In terna]ional` IPA,

or ganizat` în Australia (Brisbane, 23-26 octombrie1996), IPA Sec]ia Român`, a fost recunoscut` camembru cu drepturi depline.

Activitatea Sec]iei Na]io -nale a mobilizat re sur seumane [i ma teriale care auf`cut ca în pre zent s` fimprintre cele mai dinamicesec]ii na]ionale.

Cu cei peste 20.000membri, organiza]i în 55de regiuni, IPA Sec]iaRomân`, prin va ria tele [imultiplele activit`]i des f` -[u rate pe plan intern [iinterna]ional, se situ eaz`în pri mele 10 locuri dinlume.

Regiunea Bucure[ti -„Po li]ia Capitalei“ este cea mai reprezenta-tiv` dintre regi u nile ce alc`tuiesc Sec]ia Român`, canum`r de membri [i amploare a activit`]ilor \ntre-prinse.

Ea realizeaz` pre zenta revist`, bianual`, ca supli-ment al publica]iei „Poli]ia Capi ta lei“.

V iore l CROITORUViore l CROITORU

Pre[edinte le IPA Pre[edinte le IPA Regiunea Bucure[t i - „Pol i ] ia Capi ta le i “Regiunea Bucure[t i - „Pol i ] ia Capi ta le i “

O A S O C I A } I E D E P R I E T E N IO A S O C I A } I E D E P R I E T E N I

Publica]ie IPA - Sec]ia Român` - Regiunea Bucure[ti «Poli]ia Capitalei»Publica]ie IPA - Sec]ia Român` - Regiunea Bucure[ti «Poli]ia Capitalei»Editor: Florin ZagoneanuEditor: Florin ZagoneanuRedactori: Maria Dinu, Sorin Anghel, Claudia Nicolescu, Lorena VelicuRedactori: Maria Dinu, Sorin Anghel, Claudia Nicolescu, Lorena VelicuSecretar: Diana Petrescu; Marketing - publicitate Vasile MaximSecretar: Diana Petrescu; Marketing - publicitate Vasile MaximTehnoredactor: Dan Cârstoiu; Operator PC: Roxana MihìlescuTehnoredactor: Dan Cârstoiu; Operator PC: Roxana MihìlescuFoto coperta unu: Mihai Neac[uFoto coperta unu: Mihai Neac[uTel/Fax: 250.98.89 Tel/Fax: 250.98.89 E-mai l : ipa_bucurest [email protected] l : ipa_bucurest [email protected]

S u p l i m e n tS u p l i m e n t

IPAJurnalJurnalNr. 2 - 2005Nr. 2 - 2005

T I P A R : „ F A G A R A S P R I N T “ - B U C U R E { T I T I P A R : „ F A G A R A S P R I N T “ - B U C U R E { T I S E D I S T R I B U I E G R A T U I TS E D I S T R I B U I E G R A T U I T

JURNAL IPA - POLI}IA CAPITALEI2

� Ce perspective ofer` membrilor Sec]iei Ro mâ -ne, semnarea de c`tre ]ara noastr` a Tratatului deade rare la Uniunea Euro pean`?

� Semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Euro pea -n` reprezint` [i pentru organiza]ia noastr` un mo ment demare \nsem n`tate. Sunt l`rgite astfel perspectivele unei cola-bor`ri mai eficiente cu poli]i[tii din statele membre ale UE, \nplan profesional, cultural, sportiv [i al amici]iei ce caracte -rizeaz` leg`turile noastre.

� Cum aprecia]i c` ne v`d poli]i[tii - membri IPA -din Europa, dup` ace[ti 10 ani de când Sec]ia Ro -mân` a fost confirmat` la Bris bane?

� |n cei zece ani de via]`, sec]ia Român` a IPA [i-a câ[ -tigat un loc bine definit \n familia poli]i[tilor din \n treaga lume.

Suntem o sec]ie puternic`, cu peste 20.000 de membri, apreciat` pentruactivit`]ile des f`[urate [i modul \n care aplic` principiile I.P.A.

Avem rela]ii excelente cu sec]iile I.P.A. din toate statele europene, iar anulacesta I.P.A. - Sec]ia Ro mân` g`zduie[te |ntâlni rea Interna]ional` a Tine rilor(copiii membrilor I.P.A.).

� Ce mesaj dori]i s` adresa]i poli]i[tilor români care facparte din IPA \n momentul de fa]` [i prietenilor no[tri de pestehotare?

� Mesajul meu este unul foarte simplu: s` credem \n for]a prieteniei [i\n frumuse]ea idealurilor noastre !

micro interviu

D l . c h e s t o r p r i n c i p a lD l . c h e s t o r p r i n c i p a lp r o f e s o r u n i v e r s i t a rp r o f e s o r u n i v e r s i t a r

C O S T I C Q V O I C UC O S T I C Q V O I C Up r e [ e d i n t ep r e [ e d i n t eI P A - S E C } I A R O M ~ N QI P A - S E C } I A R O M ~ N Q


A consemnatA consemnatFlor in ZAGONEANUFlor in ZAGONEANU


INTERNATIONAL YOUTH GATHERINGINTERNATIONAL YOUTH GATHERING

R o m â n i a - g a z d a| N T ~ L N I R I II n t e r n a ] i o n a l e a T i n e r i l o r

|n perioada 4 - 18 iulie 2005, un grup de copii [inepo]i ai membrilor IPA de la toate sec]iile na]ionale, vavizita România, cu ocazia Adun`rii Interna]ionale aTinerilor, care se organizeaz`, an de an, \n statelemembre ale Asocia]iei Interna]ionale a Poli]i[tilor.

Pentru tinerii ce vor vizita ]ara noastr` reprezintòpor tunitatea de a cunoa[te o cultur` diferit`, des -coperind, de asemenea, elemente de istorie [i de via]àle altor membri IPA.

Programul celor 15 zile va include excursii la munte[i la mare, precum [i o vizit` \n Bucure[ti.

Cei care doresc s` participe la acest program tre-buie s` aib` vârsta minim` de 15 ani [i s` nudep`[easc` 18 ani, pentru a se putea concepe un pro-gram interesant [i instructiv. Pentru organizatori estenu numai o mare onoare, ci [i un examen de compe-ten]` [i r`spundere.

Sec]iile Na]ionale care doresc s` g`zduiascàceast` manifestare, \n anii urm`tori, trebuie s` de -pun` o cerere scris` la Secretariatul General In ter -na]ional, nu mai târziu de 90 de zile \naintea \nceperiia unui Congres Mondial sau a unei Reuniuni IEC.Aprobarea IEC trebuie s` fie f`cut` cu cel pu]in 12 luni\nainte de data desf`[ur`rii ac]iunii.

Secretariatul General Interna]ional va prezentacere rea, spre aprobare, c`tre PEB, iar mai departe vafi dezb`tut` la Congresul Mondial sau Reuniunea IEC.

Anul trecut, \ntâlnirea a avut loc \n Ucraina, iar anulviitor gazd` va fi Noua Zeeland`.

Lorena VELICULorena VELICU

I P A - l a „ E x p o S e c u r i t y 2 0 0 5 “I P A - l a „ E x p o S e c u r i t y 2 0 0 5 “|n perioada 20 - 24 aprilie a.c., la Complexul Expozi]ional Romexpo, s-a desf`[urat cea de-a 8-a edi]ie a

expozi]iei interna]ionale pentru sisteme de securitate, poli]ie, alarmare [i protec]ie civil`, contra incendiilor [idezastrelor - „Expo Security“.

Al`turi de revista „Poli]ia Capitalei“ - partener media altârgului, la standul poli]i[tilor bucure[teni a fost reprezen-tat` [i IPA - Poli]ia Capitalei. Pe toat` durata manifest`rii,au fost \mp`r]ite nenum`ra]ilor oaspe]i postere-calendar [ireviste „IPA Jurnal“. Mul]i dintre cei care au vizitat standul„Poli]iei Capitalei“ s-au ar`tat interesa]i de activitateaAsocia]iei, de istoricul ei, de contactele pe care le aupoli]i[tii români cu prietenii lor de peste hotare. Câ]iva [i-auexprimat dorin]a de a se \nscrie \n IPA - Sec]ia Român`,chiar dac` nu sunt poli]i[ti.

Anul acesta, la „Expo Security“ au luat parte 80 de firme,care [i-au promovat produsele [i serviciile pe o suprafa]`de 3000 mp, iar manifestarea s-a bucurat de un meritatsucces, atât din partea publicului de specialitate, cât [i avizitatorilor obi[nui]i [i a mijloacelor mass-media

Sor in ANGHELSor in ANGHEL


P O L I C E - F O O T B A L LP O L I C E - F O O T B A L L

La un an de la câ[tigarea „Cupei Prieteniei“, echipade fotbal a Direc]iei Generale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti - ASPOL se \ntoarce \n Italia, la Riccione,pentru a-[i ap`ra trofeul.

|n perioada 22 - 29 mai 2004, fotbali[tii de la ASPOLBucure[ti poposeau \n frumoasa sta]iune Riccione,pentru a participa la cea de-a 29 edi]ie a „Cupei Prie -teniei“ pentru poli]i[ti.

Forma]ia bucure[tean` având \n componen]` pe:C`talin Buturug`, Viorel Raicu (antrenor juc`tor), FlorinGrigore, Laurian Leahu (antrenor juc`tor), GabrielBrânzan, Valentin Ferfelea, Marius Andrei, Liviu An -drei, Ionel Petre, Remus Erimia, Cosmin Stancu, Ni co -lae Stan, Remus Vida, George Ciobanu [i CristianPùn - to]i membri IPA - a trecut cu bine de faza gru-pelor, ob]inând trei victorii, un egal [i o \nfrângere (4 -0 cu „Brindisi“, 2 - 0 cu „G.F. Napoli“, 3 - 2 cu „FiemmeAzzuro“, 1 - 1 cu „Ischia“ [i 2 - 4 cu „Termoli“).

|n semifinale, poli]i[tii bucure[teni i-au \ntâlnit, dinnou, pe cei de la Ischia, \nvingându-i la penalty-uri cu 3-1. Finala le-a g`sit fa]` \n fa]` pe „ASPOL Bucure[ti“[i „Termoli“. Italienii aveau un avantaj moral, \n urmavictoriei din grupe, dar bucure[tenii au [tiut s` joaceinteligent [i au câ[tigat trofeul „Amici]iei“.

|n acest sfâr[t de mai, la Riccione se va desf`[uracea de-a 30-a edi]ie a Cupei Prieteniei, iar vedetaturneului va fi „ASPOL Bucure[ti“, campioana „en titre“.Poli]i[tii bucure[teni se vor afla acolo pentru a-[i ap`ratitlul, datorit` sprijinului generos acordat de sponsoriiBRD - Groupe Societè Gènèrale, IPA - Poli]ia Capitalei[i al]ii despre care vom scrie \n viitor.


Campionii \[ i apqrq titlul !!

reclama comercial`

[email protected]@gmail.com


reclama comercial`



S P R E E U R O P AS P R E E U R O P A

P r o g r a m u lP r o g r a m u ld e l a H a g ad e l a H a g a

Drepturileomuluiîntre libertatea de mi[care[i siguran]ainternQîn spa]iulcomunitar

În timpul pre[edin]iei olandezea Uniunii Europene asigurat` în adoua jum`tate a anului 2004, sefinaliza pe rioada propus` pentruaplicarea preve derilor decizieiConsiliului de Mini[tri JAI de laTampere, din 1999, privind dez-voltarea pe cinci ani, a unor noi

elemente de interes care s` con-tribuie la crearea unui spa]iu al lib-ert`]ii, securit`]ii [i justi]iei înspa]iul comunitar.

Rezultatele acestui program,adoptat în timpul pre[edin]iei fin-landeze la Tampere, s-au soldatcu un succes, Oficiul European dePoli]ie (Europol) de mon strându-[ieficien]a, atât prin ac]iu nile deru-late sub directa sa coordonare, câtmai ales prin elementul de coeziuneinforma]ional` pe care o asigur`prin implicarea tuturor statelor mem-bre în activitatea de combatere acriminalit`]ii transfrontaliere.

Posibilit`]ile de coope rare poli -]ie neasc` s-au diversificat, auap`rut noi ini]iative de coordonarela nivel european a problematiciitransfrontaliere, construc]ia co -munitar` s-a îmbog`]it cu noi insti-tu]ii (Eurojust) dar [i cu noi con-cepte (managementul opera]ionalal frontierelor externe).

Pentru perioada 2005-2010, laHaga, în luna noiembrie a anului2004, Consiliul de Mini[tri pentruJusti]ie [i Afaceri Interne a decisc` reu[itele înregistrate în dome-niu nu pot prefigura decât un nouînceput, mai aprofundat [i maidens, în domeniul cooper`rii po -li]iene[ti în sta tele europene, pen-tru combaterea eficient` a diver -

selor forme de crimina li ta te trans-frontalier`.

Programul adoptat la Hagapentru Justi]ie [i Afaceri Internereconsider`, pentru comunitateaeuropean`, anumite concepte, re -definind abordarea fa]` de mi gra -]ia ilegal`, prezentând-o, dato rit`ten din]elor înre gistrate la nivel co -munitar, ca fiind „o pro blem` acut` acriminalit`]ii transfron taliere“.

Migra]ia ilegal` constituie unpunct de divergen]` cu implica]iideo sebite între agen]iile de apli-care a legii [i organiza]iile negu-vernamentale pentru ap`rareadrepturilor omului.

Permanent, în contextul euro-pean al respect`rii principiilor co -mu ni tare, pa cea, democra]ia, sta -tul de drept, cele patru libert`]i, sepune acut problema de -p`[irii atribu]iilor legale dec`tre for]ele de ordine [i �


S P R E E U R O P AS P R E E U R O P A

cei afla]i în si tua]iaimplic`rii personale înaspecte infrac ]io nale

conexe mi gra]iei ilegale, in diferentc` aceasta se petrece în modneorganizat, spontan, sau prininter me diul unor re]ele, bine struc-turate, de tra fic de persoane.

Având în vedere c` atacurilede la 11 septembrie 2001, dinStatele Unite [i cele din 11 martie2004, de la Madrid, din Spania,fac necesar` o nou` abordarepentru o serie de aspecte esen -]iale legate de securitatea internà Europei, factorii de deciziereuni]i la Haga, în noiembrie 2004,au decis c` elementele care vorcontribui decisiv la ridicarea stan-dardelor de siguran]` intern` sunt,în special, introducerea unorm`suri su plimentare de securitateîn documentele de identificare [ide c`l`torie (date biometrice -apa rent, imposibil de falsificat), in -ten sificarea coo per`rii poli]ie ne[ti,ope ra ]io nalizarea struc tu rilor co -mu ni tare de com ba -tere a in frac]io na li -t`]ii trans fron ta -liere în spa]iulco mu nitar (Eu -ropol [i Euro -just, eventual,v i i t o a r e aA g e n ] i eE u r o p e a n `pen tru Ma nage -men tul Opera ]io -nal al frontierelorex ter ne).

Redimensionareaactua lelor sisteme infor-matice utili zate pentrutransferul datelor în con-trolul in tr`rilor [i ie[irilor dinspa]iul co munitar (SIS I [i SISII) va in clude [i posibilitateastoc`rii unor date bio metrice.Factorii de decizie europeni suntchema]i s` decid`, cât maicurând, asupra uniformiz`rii tipuluide date ce urmeaz` a fi utilizate,precum [i s` ur genteze folosireaacestora, în special pentru con-troalele efectuate la frontieraextern` a statelor membre.

Toate institu]iile de aplicare alegii, care vor utiliza date cu ca -

racter perso nal, date operative deinteres comun [i informa]ii privindcriminalitatea transfrontalier`,sunt îndrumate s`-[i îmbu n` -t`]easc` metodele [i procedurilede comunicare interin stitu ]ional`[i s` utilizeze proceduri simpli -ficate pentru ac celerarea schim-bului de date.

Totodat`, aceea[i recoman-dare este adresat` Europolului, dea coopera mai intens cu celelalteagen]ii de aplicare a legii la nivelna]ional, dar [i cu Eurojust.

Din p`cate, un mare domeniua r` mas îns` „tabu“ pentru politi-cienii euro peni, cu ocazia adopt`riiProgramului de la Haga.

Este adev`rat c`, prin îmbu -n`t`]irea cooper`rii transfronta -liere, prin interconectarea agen -]iilor de aplicare a legii [i transfe rulra pid de date [i informa]ii, sepoate realiza mult mai u[orle g`tura absolut necesar`între diferitele structuri,dar nu se fac nici unfel de referiri lam ` s u r i

compen sator i ipentru posibila înc`lcare a

drepturilor omului, a c`rorrespectare nu mai poate fi contro-lat` atât de simplu, datorit` lipseide transparen]` în luarea deciziilorutiliz`rii anumitor date cu caracterpersonal. Astfel, pot ap`rea dis-func]ionalit`]i în ce prive[teingerin]a agen]iilor de aplicare alegii în sfera privat`, lipsa unuicontrol parlamentar adecvat,imposibilitatea de avea acces la

anumite documente, di mi nuarealiberului acces la justi]ie, dar [ireferitor la lipsa transparen]ei [iaccesului la date [i informa]ii deinteres pu blic pentru simplulcet`]ean comunitar.

Interconectarea unor sistemepoate duce [i la crearea unei

pozi]ii de for]` pentru ceicare controleaz` con]i -

nutul infor ma]ional albazelor de date uti-

lizate în comun,c e t ` ] e a n u l u i

european ne pu -t â n d u - i - s e

a s i g u r adreptul lai n f o r -m a r ecorect`,datori tù n o rc o n s i -derentecomuni -

tare, superioare ce -lor na]ionale.

O posibil` solu]ie a acesteiposibile evolu]ii negative, carepoate implica [i o eventual` nere-spectare a principiilor democraticece stau la baza construc]iei comu-nitare, o poate constitui îmbun` -t`]irea controlului democraticexprimat de cet`]enii europeni prinintermediul cre[terii rolului Par -lamentului European, ales de to]icet`]enii europeni cu drept de vot,care în]eleg s` [i fac` uz de acestdrept.

Cr is t ian IONU{Crist ian IONU{

�


An de an, s`rb` -toarea de 1 Martiereaduce speran]a,optimismul, cre -din]a \n mai bine[i \n spor la toate.

Triumful vie]ii, alpri m`verii [i alsoarelui, asuprafri gului, este s`r -

b`torit \ntr-un mod u nic la ro mâni,prin ofe ri rea tradi]ionalelor m`r]i[oare.

|n aceas t` deosebit` zi, Aso cia ]ia Inter na]ional` aPoli ]i[ tilor - Regi unea Bucu re[ti, Poli]ia Capitalei, aorganizat, \n sala de fes ti vit`]i a DGPMB, un spectacoldedicat M`r ]i [orului [i Zilei Inter na]ionale a Fe meii.

Compania artistic` „Costin M`r cu lescu“ a rea lizat,cu participarea frumoa selor sale manechine, o pre zen-ta re de mod` cu ]inute de zi [i de sear`.

Au fost oferite momente mu zi cale, de c`tre Ga brielDoroban]u [i Aurelian Temi[an, precum [i momenteve se le prezentate de Alexan dru Ar[i nel, di rector alTea trului de Re vis t` „Constantin T`nase“, care, printr-oemo ]io nant` pres ta]ie, au con tribuit la cre a rea uneiatmosfere deo se bite.

Spectacolul a fost pre zentat de bine cu noscutul artistGheorghe Turda, vice pre [edinte IPA - Re giu nea Bu -cure[ti - Poli]ia Ca pitalei.

D iana PETRESCUDiana PETRESCU

S E L E C } I I D I N „ P O L I } I A C A P I T A L E I “S E L E C } I I D I N „ P O L I } I A C A P I T A L E I “

M q r ] i [ o a r e . . .M q r ] i [ o a r e . . .

D a r u r i D a r u r i d e l ad e l ap o l i ] i ep o l i ] i e

Cu ocazia Sfintelor S`rb`tori deCr`ciun [i Anul Nou, InspectoratulGeneral al Poli]iei Române [i uni -t`]ile teritoriale de poli]ie, cu sprijinulCon siliilor Teritoriale ale Cor pu luiNa]ional al Poli]i[tilor [i al Aso cia]ieiIn ter na]ionale a Poli ]i[ tilor (I.P.A.),au des f`[urat ac]iuni umani tare lacasele de copii, centrele de plasa-ment [i c` mi nele pentru vârstnici,

oferind celor peste 5790 de per-soane institu]iona lizate, cadouri con-stând în obiecte de îmbr`c`minte,alimente, dulciuri [i alte produsetradi]ionale, în valoare de peste1.200.000.000 lei.

Aceste ac]iuni - devenite deja otradi]ie - au fost posibile datorit` con-

tribu]iei poli]i[tilor dar [i generozit`]iiurm` torilor sponsori: „Coca-Cola“,„Ellamon“, „Panipat“, „Frutti CenterCom“, „Supreme Distri bution“,„Bibco“, „Lora san“, „Royality“, „Miro95 Impex“ [i „Zefir“, .

Roxana MIH~ILESCURoxana MIH~ILESCU

Mo[ Cr`ciun nu i-a uitat pe copiii poli]i[tilor bucu -re[teni. Ca \n fiecare an, mo[ul a adus daruri celorcumin]i [i ascult`tori. |n preajma zilei Na[terii Dom -nului, el a poposit [i la Poli]ia Capitalei.

Având nevoie de sprijin, pentru pre g`tirea darurilor,a apelat la I.P.A. - Poli]ia Capitalei [i la Corpul Na]ionalal Poli]i[tilor. „Ajutoarele“ [i-au f`cut din plin datoria,punându-i \n sac peste 900 de ca douri.

|n \ntâmpinarea sa, a venit chiar directorul generalal Poli]iei Muni cipiului Bucure[ti, domnul chestor prin-cipal Marian Tutilescu, care l-a asigurat pe Mo[ Cr` -ciun c` to]i copiii au fost cumin]i.

Forma]iile „Haiducii“, „Etnic“, grupul „Româ na [ul“,de la Palatul Co pi -ilor [i bine cunos cu tulin terpret de mu zic`po pular ,̀ Gheor gheTurda, i-au cântatmo[ului [i copiilorveni]i s` \l vad`,bu curându-se, al` -turi de cei mici, deeve niment.

|n final, mo[ul a\mp`r]it co piilor da -rurile din sac,promi ]ând c` vaveni [i \n urm`torulan cu multe ca -douri.

Sor inSor inANGHELANGHEL

Mo[ Cr`ciun laMo[ Cr`ciun la „„CCaapp ii tt aa ll `̀““

c a p i t a l e ic a p i t a l e iP O L I T I AP O L I T I A



Vineri, 4 martie a.c., la poli -gonul Federa]iei Române de Tirdin Tunari, s-a tras. Gloan]ele au[uierat, ]intele (cele mai multe din-tre ele) au fost atinse. Nimeni nu afost r`nit. Dou` microbuze, pline

„ochi“, au ie[it spreamiaz` din poligon,\ntorcându-se la baz`.

|n urm` au r`mastuburile cartu[elor.

Trofeele au fostpuse \n trollerele primitede combatante [i luateacas`. Mi siune \n de -plinit`. Stop.

Rândurile de maisus ar putea constitui o„depe[` de r`zboi“,dac` ar fi alte vremuri...

Din fericire, nuan -]ele fac diferen]a.Astfel, I.P.A. - Poli]iaCa pitalei, a pus la cale\nc` o edi]ie, cea de-aIII-a, a „Cupei 8 Martie“la tir.

Poli]istele [i ziaristele au luatpistoalele de calibru 5.60, f`r` nicio emo]ie, iar ]intele nu au avut nicio [ans`. Dovad` c` toate partici-pantele au câ[tigat, chiar dac` aexistat [i un podium. Acesta aar`tat asfel: la ziariste, pe primulloc s-a clasat Adina Bucur (Media -fax), urmat` de Marilena Nedelcu(Realitatea TV) [i C`t`lina Filip

(Mediafax), iar men ]iuni specialeau pri mit Cristina Marcu (Na -]ional), Mara B`nic` (Na]ional TV)[i Claudia Sfetcu (OTV).

La poli]iste, cupele au fostadjudecate de Sandra Vi[an(Sec]ia Poli]ie Transpor turi), MariaN`st`soiu (Sec]ia 17) [i MarianaMirea (Se c]ia 20), iar men]iunileau revenit Vioricì Prioteasa, luiIris Cri[ [i Roxanei Lupa[cu, toatede la S.P.I.R.

Premiile puse \n joc au fost ofe -rite de sponsori genero[i ca:„Oriflame“, (dna pre[edint` Moni -ca Ta toiu, primind un premiu spe-cial de participare din partea I.P.A.- Regiunea Bucure[ti - Poli]ia Ca -pitalei), „Farmec Gero vital“, „Aste -se Produc tion“, „Azad - Lamon za“,„Bùturi - Deut sc h lan d“ [i „AlinaProdcom“ .


S - a u „ t r a sS - a u „ t r a sp i s t o a l e “p i s t o a l e “l a T u n a r il a T u n a r i

Foto:Foto: Dl pre[edinte ViorelCroitoru anun]` premierea dneiMonica Tatoiu de c`tre dl directorgeneral Marian Tutilescu

reclama comercial`



Z O D I A P E R F O R M A N } E IZ O D I A P E R F O R M A N } E I

Ministerul Administra]iei [i In -ternelor a organizat \n pe rioada 11-15 aprilie 2005, la Tg. Jiu, jude]ulGorj, finala de TIR, care a reunit ceimai buni tr`g`tori cu armamentuldin dotare, constitui]i \n 33 deechipe mixte, b`rba]i [i femei, ce aureprezentat toate structurile dincompunerea institu]iei.

Direc]ia General` de Po li ]ie aMunicipiului Bucure[ti s-a prezentatla aceast` com pe ti]ie aplicativ-sportiv` cu patru echipe, avânddrept obiectiv cucerirea „CupeiTransmi sibile“, trofeu mult râvnit [ide ceilal]i competitori. Poli]i[tii „de laCapital`“ au luat startul cu un moralridicat [i datorit` faptului c` ei aucâ[tigat Cupa [i \n anii 2003, laPiatra Neam], [i, \n 2004, la BìleFelix.

Cu aceast` motiva]ie, la care seadaug` [i spiri tul de echip`, \n for-mula de tr`g`tori alc`tuit` din comi -sar de poli]ie Daniel Ghe]u, inspec-tor principal de poli]ie Ioan Leonte,subinspector de poli]ie RamonaAlbin` [i agent de poli]ie Ileana-IrisCri[u-Didiu, acumulând 692 punctedin dou` man[e, Direc]ia Gene ral`de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti s-aclasat pe locul I, intrând definitiv \nposesia „Cupei Transmisibile“, \n tru -cât a fost câ[tigat` de trei ori con-

secutiv, urmândca aceasta s`\mbog` ]easc` vi -trina de trofee aPoli]iei Capitalei.

Celelalte echipe care au re -prezentat ASPOL - Bucure[ti s-auclasat astfel:

�� echipa nr. 2, format` din co -misar-[ef de po li]ie Ionel Dan Pe tril`,agent de poli]ie Lauren ]iu-FlorinCri[u-Didiu, subinspector de poli]ieAna-Maria Mânzu [i subinspectorSandra Doi ni]a Vi[an, a ocupat loculVIII, cu 613 puncte;

�� echipa nr. 3, format` din agent[ef ad junct de poli]ie GheorgheMândru]`, agent [ef de poli]ieLucian Marin, agent principal de po -li]ie Roxana Lupa[cu [i agent princi-pal Maria na Mirea, a ocupat locul IX,cu 608 puncte;

�� echipa nr. 4, format` dininspector principal de poli]ie Liviu-Drago[ Chiri]`, agent [ef adjunctMarian Vasile, subinspector depoli]ie Luiza P`noiu [i agent depoli]ie Maria N`st` soiu, a ocupatlocul 18, cu 551 puncte.

De men]ionat c` la concursulindividual, femei, agent de poli]ieIleana-Iris Cri[u-Didiu a ocupat loculIII, agent de poli]ie Roxana Lupa[cua ocupat locul V, iar locul VI a fost

ob]inut de agent de poli]ie MariaN`st` soiu.

La b`rba]i, inspectorul principalde poli]ie Ioan Leonte a ocupat loculII, din totalul celor 117 concuren]i\nscri[i \n competi]ie.

A[a cum le st` bine unor campi-oni, care au contribuit la afirmareapozitiv` a imaginii Poli]iei Capitalei,to]i tr`g`torii men]io na]i au fostfelicita]i, personal, de domnulchestor principal de poli]ie MarianTutilescu, Directorul General al Po -li]iei Municipiului Bucure[ti.

Felicit`ri au fost adresate tr` -g`torilor din compunerea lotuluiASPOL - Bucure[ti [i de c`tre orga-nizatorii acestei competi]ii, care, dela an la an, s-au \ntrecut \n a asiguraconcuren]ilor condi]ii deosebite pen-tru a-[i demonstra preg`tirea.

Deosebite mul]umiri merit` [isponsorii: IPA - Sec ]ia Român` -Regiunea Bucure[ti - Poli]iaCapitalei [i „Wettpunkt Internatio nal“, „Sekmir“ S.R.L., care au contribuitdecisiv la participarea echipei bucu -re[tene la aceast` final`.


„Poli]i[tii“ juniori \n fa]a ]intelor

Sâmb`t`, 19 martie 2005, la Po ligonul I.G.P.R. a avutloc un concurs de tir la care au participat copii de poli]i[ti.Concursul a fost organizat de c`tre IPA - I.G.P.R. [i IPA- Poli]ia Capitalei, \n contextul manifest`rilor legate deZiua Poli]iei Române.

Instructorul tragerii [i sufletul clubului de „poli]i[ti ju -niori“, domnul comisar-[ef Liviu Ji[canu, din I.G.P.R.,vechi membru IPA, ne-a spus c` „eforturile personale [i

TRQGQTORIDE ELITQ{I O CUPQDEVENITQNETRANSMISIBILQ


Z O D I A P E R F O R M A N } E IZ O D I A P E R F O R M A N } E I

investi]ia de timp, munc` [i bani suntpe deplin compensate de satisfac]iade a vedea bucuria pe fe]ele co piilor [ide seriozitatea cu care practic` tirul“.

Dup` ce [i-au „reglat“ mâna,ochiul [i linia de ochi re, cu câte zece„focuri“ trase cu pu[ca cu aer com-primat, tinerii concuren]i au tras alte30 de... diabolo-uri fiecare. Primulloc a fost „\mpu[cat“ de Ioan Du]u,cu 242 de puncte din 300, cel de-aldoilea, de Valentin Radu, cu 237 de

puncte, pe locul al treilea clasându-se o...fat`, Diana Firoiu, cu 235 de puncte.

Au mai primit diplome de participare [iVictor Dr`gan, {erban Dobrescu, Alexan druT`t`ru[, Silviu Stanciu, Mihai Zaharia [iCris tian Hiriza.

Bucuria copiilor a fost „\ndulcit`“ [i deca dou rile primite de la cei trei sponsori, fir -mele „Calinda Administration & Consulting“,„Bùturi Deutschland“ [i revista „Poli]iaCapitalei“.

M a r i u s T O M AM a r i u s T O M A

Nu este obligatoriu, dar pu]ini sunt cei care, dinlumea sportului, pasiona]i ai atletismului, au [tiut c` \nperioada 4-7 mai s-a desf`[urat cea de-a XXI-a edi]ie a„Tour du Pays de Caux“. Dis tan]a total`, de 90 km, acuprins [ase etape pe parcursul celor patru zile de con-curs. Punctul de plecare l-a re prezentat Doudeville,traseul a continuat apoi prin St. Valéry en Caux - LeTrait - Anzebosc - Caudebec en Caux, iar punctul finalde sosire a fost Yvetot.

Prin pasiunea [i voin]a unor iubitori ai acestui sport,constitui]i \ntr-o echip`, au reprezentat România. Nu -mele lor, cunoscute deja cititorilor publica]iei noastre,D`nu] Cernat, {tefan Oprina (poli]i[ti la D.G.P.M.B.),Marin Nicolae Tudoric` (poli]ist la I.G.P.R.) [i VictorVlad (inginer la service-ul filialei ICEMENERG) au fostauzite [i pe \ntregul traseu stabilit deorganizatori.

Dorin]a devine obliga]ie \n clipa cândauzi scandându-se „allez D`nu]…, allez{tefan… allez Roumanie !“.

Al`turi de toate acestea seadaug` sprijinul material [i financiarde la I.P.A. - Regiunea Bucure[ti -Poli]ia Capitalei, precum [i con-tribu]ia personal` a acestor sportiviromâni care au plecat cu autocarul\n ziua de 30 aprilie (\nainte deSfintele S`rb`tori de Pa[ti) [i aurevenit \n ]ar`, tot cu autocarul, \nseara zilei de 10 mai.

F`r` a avea un echipament deperforman]`, adecvat unor astfel decompeti]ii sportive, dar cu o dorin]` enorm` de a fi ceimai buni, sportivii no[tri au luat startul la acest concurs\n ziua de 4 mai, al`turi de cele 25 de echipe sosite dinJaponia, Algeria, Maroc, Mali, Olanda, Belgia, MareaBritanie, Israel [i desigur, ]ara gazd`. De asemenea, eiau rezistat fizic [i psihic de[i greutatea competi]iei aadus unele accident`ri - en torse, pierderi de cu no[tin]`,datorit` diferen]ei de nivel foarte pronun]ate, timpuluinefavorabil etc, [i au trecut linia de sosire cu brio.

Clasamentul pe echipe le-a adus mul]umirea deplin`la aceast` edi]ie:

Locul I - România 16 ore 39 minute 29 secunde;Locul II - C.A. Canchois

(clubul organizator) 17 ore 14minute 45 secunde;

Locul III - A. C. Barentin(Fran]a) 18 ore 00 minute 13secunde.

Echipa României, ocupant` alocului I, a primit trofeul edi]iei „Tourdu Pays de Caux“, diplome [i pla-chete.

|n urma clasamentului indi-vidual, din totalul celor 215 de con-curen]i, la categoria seniori, membriiechipei noastre s-au clasat pelocurile IV - {tefan Oprina, X - D`nu]Cernat [i XVIII - Marin Ni colaeTudoric`, iar la categoria ve terani,

Victor Vlad a ob]inut locul II.{i de aceast` dat`, membrii familiei i-au sus]inut

permanent, urm`rind de la o zi la alta a competi]ieirezultatele [i fotografiile puse pe Internet.

IPA - Regiunea Bucure[ti - Poli]ia Ca pitalei [i noi, to]icei care \i cu noa[tem, \i felicit`m \nc` o dat` pentruperforman]a lor.

Mar ia DINUMar ia DINU

poli}i{TIpoli}i{TIde curSq lungq de curSq lungq \n fruntea \n fruntea clasamentuluiclasamentului

12

2 5 M A R T I E - Z I U APia]a Constitu]iei din Capital`Pia]a Constitu]iei din Capital`

a cunoscut momente „ultraspea cunoscut momente „ultraspe--ciale“ de dicate Zilei Poli]ieiciale“ de dicate Zilei Poli]ieiRomâne. Române.

Numero[ii bucure[teni careNumero[ii bucure[teni cares-au aflat „la fa]a locului“, de las-au aflat „la fa]a locului“, de laprânz, pân` la focurile de artificiiprânz, pân` la focurile de artificiide la ora 20.00, au putut cu de la ora 20.00, au putut cu --noa[te [i mai multe aspecte -noa[te [i mai multe aspecte -unele inedite - din acti vitateaunele inedite - din acti vitateapoli]i[tilor.poli]i[tilor.

|n peste 20 de standuri, ad` |n peste 20 de standuri, ad` --postite de corturi, se aflau matepostite de corturi, se aflau mate--riale, arme [i „piese“ din recuzitariale, arme [i „piese“ din recuzitapermanent` a oamenilor afla]i \npermanent` a oamenilor afla]i \nserviciul legii - criminali[ti, for]eserviciul legii - criminali[ti, for]ede in terven]ie, speciali[ti anti de in terven]ie, speciali[ti anti --drog, „proximi[ti“, a poli]ieidrog, „proximi[ti“, a poli]ieirutiere etc. rutiere etc.

N-au lipsit câinii de serviciu [iN-au lipsit câinii de serviciu [i„masca]ii“, dar nici caruselul al „masca]ii“, dar nici caruselul al --c` tuit de motocicli[tii ce i-auc` tuit de motocicli[tii ce i-auplim bat pe foarte numero[ii co plim bat pe foarte numero[ii co --pii, amatori de un tur, pe „bidivii“pii, amatori de un tur, pe „bidivii“cu girofar. cu girofar.

Spectatorii au asistat la câtevaSpectatorii au asistat la câtevaexerci]ii aplicative ale spe cia exerci]ii aplicative ale spe cia --li[tilor pi rotehni[ti [i la interven]iili[tilor pi rotehni[ti [i la interven]iiale po li]i[tilor cu cagule. ale po li]i[tilor cu cagule.

Pe scena din cen trul pie]ei, auPe scena din cen trul pie]ei, auevoluat interpre]i din estradaevoluat interpre]i din estradaCentrului Cultural M.A.I., dar [iCentrului Cultural M.A.I., dar [ifor ma]iile „Vama Ve che“, „Man for ma]iile „Vama Ve che“, „Man --dinga“, „A.S.I.A.“, pre cum [i fe dinga“, „A.S.I.A.“, pre cum [i fe --tele de la trupa „KYSS“ care autele de la trupa „KYSS“ care auprezentat noul cântec „Alo 112“.prezentat noul cântec „Alo 112“.

Amiaza de vineri, din Pia]aAmiaza de vineri, din Pia]aConstitu]iei, a cunoscut, peConstitu]iei, a cunoscut, pelâng` afluen]a publicului [i alâng` afluen]a publicului [i areprezentan]ilor presei, o imporreprezentan]ilor presei, o impor--tant` pre zen]` a personalit`]ilortant` pre zen]` a personalit`]ilordin via]a public`, din M.A.I. saudin via]a public`, din M.A.I. saudin Poli]ia Român`, a poli]i[tilordin Poli]ia Român`, a poli]i[tilorstrìni acre dita]i \n România [.a.strìni acre dita]i \n România [.a.

Momentul special al serii a fostMomentul special al serii a fostconstituit de vizita domnului pre constituit de vizita domnului pre --[edinte Traian B`sescu, care,[edinte Traian B`sescu, care,\nso]it de domnul ministru Vasile\nso]it de domnul ministru VasileBlaga [i de dl inspector generalBlaga [i de dl inspector generalDan-Valentin F`tuloiu, a ]inut s`Dan-Valentin F`tuloiu, a ]inut s`viziteze inedita expozi]ie [i aviziteze inedita expozi]ie [i aurm`rit cu interes demonstra]iileurm`rit cu interes demonstra]iileoferite de poli]i[ti. oferite de poli]i[ti.

Florin Z.Florin Z.

Dl Pre[edinte Traian B`sescu, al`turi de dl ministru Vasile Blaga,\ntre]inându-se cu dl pre[edinte IPA - Sec]ia Român` - Costic`Voicu [i cu Inspectorul General al Poli]iei Române - dl chestor Dan-Valentin F`tuloiu

13

P O L I } I E I R O M ~ N E

Instantaneu lâng` standul IPA - Sec]ia Român`:dl secretar general Iulian Medrea (stânga) a luat lacuno[tin]` - de la dl vicepre[edinte Dumitru Derscanu -de faza preg`tirilor pentru primirea Tineretului IPA

Fetele de la „KYSS“ lanseaz` viitorul [lag`r com-pus de Dinu Maxer „Alo 112“


GreciaAtena

Loca]ia:Loca]ia: Lâng` Pia]a Omonia,\n centrul capitalei elene.

Administratori:Administratori: Kiriakos Kar -ka lis [i Frederick Marko poulos

Codul casei:Codul casei: GRATAdresa de contact:Adresa de contact:

[email protected]

Prezentare:Prezentare: Apar ta -men tul este dispus pedou` etaje, dou` dormi-toare, fiecare cu câtedou` paturi, un livingspa]ios \n care mai potdormi trei persoane.Buc`t`ria este utilat`,exist` baie [i toalet` deserviciu. Aer con di ]ionat,

\nc`l zire central`, tele-vizoare color \n fiecarecamer`. Nu exist` locde parcare. Se asigur`lenjeria. Nu sunt per-mise animale de cas`.

Greciasalonic

Loca]ia:Loca]ia: Situat`\n centrul ora[ului, la250 de metri de sediulPoli]iei.

Administrator:Administrator: VasilisGianna kopoulos

Codul casei:Codul casei: GRTHAdresa de contact:Adresa de contact:

[email protected]

Prezentare:Prezentare: Se pot cazapân` la nou` persoane. Treidormitoare [i living, dotate cuca na pele, buc`t`rie completmobilat`, baie + toalet` de ser-viciu. Aer condi]ionat, \nc`lzirecentral`, televizoare color \n

fiecare camer`. Nu exist` loc deparcare. Se asigur` lenjeria. Nusunt permise animale de cas`.

ungariaDebrecen

Loca]ia:Loca]ia: Situat` lâng` ora[ulDebrecen [i \n apropierea loca -lit`]ilor Nyiregyháza [i Hajdúszo -boszló, precum [i \nvecin`tatea unor vestigiiarheologice.

G L O B E T R O T T E RG L O B E T R O T T E R

|n 1959, \n Germania, a ap`rut prima „cas`“ de odihn` IPA. |n fapt, era un|n 1959, \n Germania, a ap`rut prima „cas`“ de odihn` IPA. |n fapt, era uncort. Acum, \n 21 de ]`ri din lume exist` case IPA, \n care membrii Asocia]ieicort. Acum, \n 21 de ]`ri din lume exist` case IPA, \n care membrii Asocia]ieiInter na]ionale a Poli]i[tilor se pot re laxa. Inter na]ionale a Poli]i[tilor se pot re laxa.

V` prezent`m mai jos câteva dintre acestea. V` prezent`m mai jos câteva dintre acestea.

�

C ` T E V A C ` T E V A C a s e I P AC a s e I P A| N E U R O P A| N E U R O P A


Administrator:Administrator: Dr János TóthCodul casei:Codul casei: HUDEAdresa de contact:Adresa de contact:

hbmrfk @axelero.hu

Prezentare: Prezentare: Recent renovat`,casa poate g`zdui pân` la 18 per-soane, \n cele cinci dormitoare. Seasigur` lenjeria. Nu sunt permiseanimale de cas`.

ungariaSzeged

Loca]ia:Loca]ia: Localitatea Szeged seg`se[te pe râul Tisza. Ora[ul be -neficiaz` de bì termale [i unteatru \n aer liber. Se pot vizita, deasemenea, vestigiile istorice dinzona Ópusztaszer.

Administrator:Administrator: István TóthCodul casei:Codul casei: HUSZAdresa de contact:Adresa de contact:

ipa-hu@ mail.ipa-iac.org (prinSec]ia Na]ional`)

Prezentare:Prezentare: Casa dispune dedou` apartamente, cu câte un dor-mitor [i un living, dotate cu televi-zoare [i linii audio. |n incint` semai afl` un restaurant [i un bar.Pot dormi pân` la patru persoane.

Se asigur` lenjeria. Parcaredispo ni bil`.

italiaCamponogara

Loca]ia:Loca]ia: |n centrul ora[uluiCamponogara. Se poateajunge u[or \n Vene]ia (35 deminute cu autobuzul) sau \nPadua (25 minute), precum [ila vestigii istorice, teatru, cine-ma [i terenuri de sport.

Administrator:Administrator: Diego TroleseCodul casei:Codul casei: ITHQAdresa de contact:Adresa de contact:

[email protected]

Prezentare: Prezentare: Etajul superior alunei cl`diri cu dou` etaje, dou`

dormitoare, obuc`t`rie mic`, li -ving [i baie. Nusunt permise ani-male de cas`.Parcare \n loc pu -blic. Pentru rez-erv`ri este necesars` se anun]e cudou` luni \nainte,iar pentru peri oadaaprilie - octom brie,rezerv`rile se faccu patruluni \nainte.

spaniaBarcelona

Loca]ia:Loca]ia: Situat` \n cen-trul Bar celonei, \n apropierede „Sagrada Familia“. Seajunge u[or la mare,p`dure, dar [i la vestigiiistorice [i terenuri de sport.

Administrator:Administrator: Josep de BlasTorroella

Codul casei:Codul casei: ESBAAdresa de contact:Adresa de contact:

[email protected]

Prezentare:Prezentare: Dou` dormi-toare (pot dormi pân` la cincipersoane), un alt dormitor cupat dublu, living, baie [ibuc`t`rie, televizor. F`r`gr`din` [i parcare.

FRAN}AAuvergneChamalieres

Loca]ia:Loca]ia: La doi kilometri deClermont-Ferrand, \n apropiereamun]ilor. Sta]ie de autobuz, com-plex comercial [i piscin` \n ve ci -n`tate.

Administrator:Administrator: Michel LemaireCodul casei:Codul casei: FRAUAdresa de contact:Adresa de contact:

[email protected]

Prezentare:Prezentare: Dou` dormitoareduble (pot dormi 5 persoane),buc`t`rie utilat`, bibliotec`, du[,toalet`, gr`din` [i garaj, televizor.Lenjeria nu este pus` la dispozi]ie.Parcare disponibil`.


�


S T E A U A D E A U RS T E A U A D E A U R

Despre o altfel de \ncoronare

|nsemnul I.P.A. este unul… multifunc]ional.Atunci când troneaz` pe frontispiciul \ntrunirilor

na]ionale sau interna]ionale, steaua octogonal`\ncoronat` cu lauri aurii \i adun` pe poli]i[tii de pre-tutindeni, \ndemnându-i la fr`]ietate curajoas` [iprincipial`.

|n alte \mprejur`ri - de obicei \n momente difi-cile - steaua I.P.A., dezv`luit` \n chip de in -sign`, serve[te poli]i[tilor de neamuridiferite ca semn universal de recu -noa[tere, chemându-i la solidaritate [i\n trajutorare.

Acela[i \nsemn este, \ns`, [i„pecete“ de generozitate, imprimat`pe ac]iunile caritabile ale I.P.A.

Anual, \n fiecare ]ar`, sute defamilii de poli]i[ti, \ncercate de ne -cazuri ori de suferin]`, sunt ajutate cubani, medicamente, consultan]` sau alt -cumva, iar alte sute de confra]i suntsus]inu]i s`-[i duc` la bun sfâr[it diferite ini -]iative sportive, culturale sau sociale, \n beneficiulob[tii poli]iene[ti.

Steaua octogonal` cu lauri aurii o putem reg`si pecoperta unor c`r]i editate pentru uzul poli]i[tilor, petricourile câtorva asocia]ii sportive, pe afi[ul unorspectacole, iar, \n câteva cazuri, pe firmele unorspa]ii de agrement.

Indiferent de locul sau de \mprejurarea \n careprivirile noastre \ntâlnesc \nsemnul I.P.A., el ne

„spune“ acela[i mesaj: c` International PoliceAssociation este, prin membrii sì [i activitatea aces-tora, o organiza]ie care \nt`re[te solidaritatea Binelui[i a celor care, \nfruntând nenum`rate pericole, \lpromoveaz` \n via]a semenilor.

|nsemn de noble]e civic`, insigna I.P.A. a devenit,\ncetul cu \ncetul, [i \nsemn de… \nfrumuse]are,care \ncânt` ochiul, de pe butonii ori de pe acul de lacravata poli]istului de cartier, a c`rui uniform`„func]ional`“ este din ce \n ce mai s`rac` \n acce-sorii. Este un semn c`, la fel ca \n atâtea alte situa]ii,

simbolistica Binelui este aceea[i cu simbolisti-ca Frumosului.

|ntr-o lume [i \ntr-o vreme \n caresunt \nc` mul]i semenii care se \m -

podobesc cu \nsemnele \nfrico [` -toare ale rùlui [i ale groazei,g`sindu-le justific`ri estetice,este \ncurajator s` te po]i bucurac`, totu[i, un accesoriu poatepurta pe el, f`r` s` devin` stri-dent, steaua \ncoronat` cu lauri a

I.P.A.Poate de aceea, nu-mi pot

re prima tenta]ia de a privi cu minteaspre prim`verile viitoare, \ntrev`zând cum

poli]i[tii, de 1 Martie, d`ruiesc prietenilor [i prie -tenelor, \n chip de m`r]i[or, o stelu]` I.P.A., \ncoro-nat` de spirala alb-ro[ie a [nurului \n care se\mpletesc puritatea [i iubirea.

Vasi le URSACHE Vasi le URSACHE

Articol preluat din Buletinul «IPA SEC}IA ROMÂN~»

semnal editorial

IPA - sec}ia rom~nqProasp`t ie[it de sub tipar, cu o reu[it` ]inut` gra fic`, noul

num`r al buletinului „International Police Association Sec]iaRomân`“ continu` s` fie un util [i agreabil instrument de docu-mentare asupra activit`]ii complexe a organiza]iei pe care oreprezint`.

|ncepând cu o binevenit` „carte de vizit`“ a echipei manage -ria le a asocia]iei, dar [i a membrilor fondatori ai acestui organ-ism \n România, continuând cu prezentarea punctual` a unoracti vit`]i desf`[urate la nivel na]ional [i interna]ional, sub emble-ma prieteniei \ntre poli]i[ti, revista nu-[i neglijeaz` nici cititorii cupreferin]e literare.

Lectur` pl`cut`, a[adar!

Claudia NICOLESCUClaudia NICOLESCU


- 15 %

I P A M A G A Z I NI P A M A G A Z I N

{tia]i cq ...IPA acord` cinci burse de

studiu „Arthur Troop“ anual, câteuna pentru fiecare continent \ncare sunt sec]iuni IPA (Africa,America, Australasia, Asia [iEuropa)?

Bursa este \n valoare de3000 de franci elve]ieni [i poatefi fo lo sit` pentru participarea launul dintre seminariile organi-zate la Centrul Interna]ional de

Con fe rin]e - IBZ Gimborn,sau la o institu]ie si -milar`.

Doritorii trebuies` fie membri IPAde cel pu]in un an,iar, dup` apro-bare, bursa tre-buie luat` \n pe -rioada 1 ia nuarie -31 de cembrie a ur -m` torului an.

Bursa de studiu se\ndreapt` cu pre c`dere

c`tre tinerii membri, caretrebuie s` redac teze o

cerere \n care s`motiveze op]iuneaf`cut`.

Cererea va fide pus` la Sec]ii -le Na]ionale, careo vor trimite laSe cre tariatul In -

ter na ]ional Ge ne -ral, \n so]it` de o de -

cla ra]ie a Sec]iei Na -]io nale.

C a r t e aC a r t e aM u z e e l o rM u z e e l o rP o l i ] i e i P o l i ] i e i [ i C r i m e i[ i C r i m e id e p e d e p e m a p a m o n dm a p a m o n d

Una dintre sarcinileComisiei ProfesionaleInter na ]ionale (IPC) aleIPA este aceea de apromova imaginea pro-fesional` a poli ]i[tilor.

Exist` muzee ale po -li ]iilor [i crimei \n \ntrea-ga lume, multe deschi -se publicului, dar nufoarte cunoscute.Vicepre[edintele inter-

na]ional IPA [i pre[edintele IPC, dom-nul Friederich Schwindt, a reu[ittip`rirea unui ghid, \n limbile englez`,francez` [i german`, pentru to]i mem-brii IPA, [i nu numai, cu toate muzeelepoli]iei din lume. Cititorii vor descoperi am` nunte inte -

resante despre cele 270 de muzee depe tot globul, urm`rindu-se faci litareacontactului \ntre acestea, dar [i a vi -zit`rii lor, pentru a cunoa[te istoriapoli]iei din diferite col]uri ale lumii.

Volumul cost` 14 euro, f`r` taxele de expediere, [i poate ficomandat prin Sec]iile Na]ionale.


Legitima]ienouq

La cea de-a 33-a conferin]` IEC, dela Brno, de anul trecut, s-a propus [is-a aprobat un nou tip de legitima]iecare va fi folosit` \mpreun` cu legiti-ma]ia IPA actual`.

Amendamentele finale din Statutvor fi propuse membrilor, la urm`torulCongres Mondial.

Legitima]ia va putea fi folosit`\ncepând cu 1 ianuarie 2007, iarfiecare sec]ie va decide care dintredocumente le va utiliza.

Un prieten IPA informeaz` c` so]ia saeste proprietara hotelului „Garden Ca -mere“ din Pescia Romana (VT), localitateaflat` la 113 de kilometri \n Nord-VestulRomei, aproape de Lazio Toscana.

Ea ofer` tuturor membrilor IPA o re -ducere de 15%, la prezentarea legi ti -ma]iei. Date despre acest hotel pot fi ob ]i -nute pe Internet la adresa:

www.a lbergotherarden.c jb .net .



I P AI P AS e c ] i aS e c ] i aF r a n c e z qF r a n c e z qDel i n c v e n ] a j u v e n i l q De l i n c v e n ] a j u v e n i l q [ i t e h n i c i l e GPS [ i t e h n i c i l e GPS \ n c a z u l d e l i n c v e n ] i l o r\ n c a z u l d e l i n c v e n ] i l o rs e x u a l i p e r i c u l o [ is e x u a l i p e r i c u l o [ i

Invitat la dezbaterile din cadrulse minarului IPA, ca reprezentantal publica]iei „Poli]ia Capitalei“ [ial suplimentului ei, revista „JurnalIPA“ Bucure[ti - Sec]ia Româ n`,am avut ocazia s` constat c`raportul prezentat de Obser -vatorul Na]ional al Delincven ]ei(OND) \n 450 de pagini, relativ lade linc ven]a juvenil` francez`,care ur meaz` s` fie \naintatpre[e din ]iei fran ceze, a creat,\ntr-o oarecare m`su r`, o stare denelini[te, atât \n rândul auto -rit`]ilor de resort, cât [i \n sânulpoli]iei [i jandarmeriei.

|n primul rând, pentru c` statis-ticile arat` o cre[tere constant` aviolen]ei [i agresiunii fizicecomise de minori, iar \n al doilearând, pentru c` \n ultimii [apteani, acestea au atins o cot` alar-mant`, dep`[ind 55%, trecând dela 23.906 \n 1996 la 37.042 \n2003 - a men]ionat ministrul deInterne francez Dominique deVillpin.

Documentul comunicat, \ncare poli ]ia [i jandarmeria cla -seaz` \n 107 ru brici, crimele [idelictele comise, arat` c` o per-soan` din cinci, implicat` \ntr-oagresiune, este minor` (sub 18ani).

Mai mult, membrii OND, prezi-da]i de Alain Bauer, arat` c`violen]a fizic`, f`r` tâlh`rie, \n pe -rioa da mai sus men]ionat`,aproape s-a dublat, tre când de la10.678 \n 1996 la 19.620 \n 2003.

Aceast` cre[tere exploziv` aviolen ]ei, de 83% la minori, vi -zeaz` mai mult ordinea [i lini[tea

public` [i este net superioaràctelor de aceast` natur`, comisede adul]i \n acea perioad`, aflate\n sc`dere cu 60%.

O cre[tere de propor]ii (77%) acri mi nalit`]ii minorilor, constat`m[i la v`t` ma rea corporal` grav`(voluntar` sau in voluntar`), nu -m`rul cazurilor tre când de la 8684\n 1996, la 15.410 \n 2003.

O situa]ie la fel de grav`, ocre[tere de 67%, remarc`m [i \ncazul violen]ei sexuale comise deminori, num`rul acestora trecândde la 2100 de cazuri \n 1996, la3500 \n 2003. Adic` una din patrupersoane implicate \ntr-un procesde viol sau agresiune sexualèste minor`. |ns`, num`rul celorcare comit aceste delicte asupraadul]ilor este \n sc` de re: \n jur de100 \n prezent.

Amenin]area [i [antajul ocup`[i ele un loc aparte, afi[ând ocre[tere de 58%, pentru ca ast`zinum`rul lor s` dep`[easc` 5000,fenomenul fiind mai „activ“ \nmediul [colar.

|n sfâr[it, raportul OND men -]io nea z` [i un rezultat pozitiv.

Este vorba de utilizarea ar -melor albe [i de foc, de c`tre mi -nori. Astfel, num`rul delictelorcomise cu arme albe a sc`zut cu28%, iar cele cu arme de foc - cu45%.

O alt` problem` dezb`tut` laseminar, mult controversat`,asupra c`reia urma s` se pro-nun]e Senatul Francez, a fost cealegat` de „echiparea“ delinc -ven]ilor sexuali peri culo[i, lasfâr[itul execut`rii pedepse lor, cumijloace electronice mobile de su -pra veghere (teh nici GPS), ca om` sur` \mpotriva unei posibilerecidive.

Sistemul ar permite justi ]iei [ipoli]iei, locali zarea fostului delinc -vent sexual \n orice mo ment, fiindastfel, permanent, sub un controlsever.

F`r` a intra \n detalii, men -]ion`m c` p`rerile au fost diver-gente \n aceast` pro blem` [i, \nciuda insisten]elor pre [edinteluicomisiei de legi a Adun`rii, PascalClement (UMP, Loire), \n urma ra -

portului prezentat de FrançoisZocche t to (UC, Mayen ne), care oaprecia ca „prematur`“, legea nua fost votat`.

Totu[i, punerea delincven]ilorsub control GPS r`mâne posibil`,dar nu mai a celor care benefi -ciaz` de libe rare condi]ionat`,dovedind garan]ii serioa se dereintegrare social` [i acest lucrunu poate fi ordonat decât de ma -gistra]ii responsabili cu execu]iapedepselor, JAP (Juges d’Appli -ca tion de Peines).

De altfel, Senatul a insistatasupra faptului ca magistra]ii JAPs` ia o pozi ]ie ferm` fa]` de recidi-vi[ti, [i ca redu cerea pedepselor,\n cazul lor, s` fie sub un controlsever. Ca o noutate \ns`, a apro-bat ca medicii autoriza]i ai cen-trelor de deten]ie s` poat` pre-scrie me di ca mente care s` re du -c` libidoul de lincven]ilor sexuali,bine\n]eles, cu acordul acestora.

|n sfâr[it, dezbaterile \n Senat,relativ la sistemul GPS de su -praveghere a delincven]ilor sexu-ali recidivi[ti, vor continua, ur -mând ca Gérard Leonard (UMP,Meurthe et Moselle), raportorulmisiunii de informare despre re -cidiv`, s` revin` cu o alt` versi-une a textului, probabil cea ini -]ial`, urmând ca o nou` decizie aSenatului s` fie pronun]at` pe 31martie a.c.

|n \ncheiere, conducerea IPA-Sec]ia Francez` a felicitat peredactorul-[ef, [i el membru IPA,pentru activitatea re dac]iei „Poli]iaCapitalei“ [i pentru suplimentul„IPA Jurnal“, subliniind atât va rie -tatea [i complexitatea articolelor,cât [i tematica lor, profesio -nalismul cu care sunt abordatesubiec te din variate domenii alevie]ii social-economice, politice [ijuridice, [i, \n particular, celelegate de organizarea [i activi -t`]ile po li]iei franceze.

Pentru toate acestea i s-auadresat sincere mul]u miri [i a fostexprimat` dorin]a unei colabor`rifructuoa se \n viitor.

Prof .dr . Thomas CSINTAProf .dr . Thomas CSINTA


„IPA - France„IPA - FranceMagazine“Magazine“

Ne face pl`cere s` v` inform`mc`, prin bun`voin]a colegilor fran -cezi [I amabilitatea corespondentu-lui nostru Thomas Csinta, am primitla re dac]ie noul num`r al periodicu-lui „IPA - France Magazine“, trim. I,2005 - editat de Sec]ia Francez` aInter national Police Association -organiza]ie cu „statut consultativ pelâng` Consiliul Economic [i Socialal Na ]iunilor Unite [i al ConsiliuluiEuro pei“.

Dedicat` valorilor-cheie ale IPA:prietenie, solidaritate, \ntrajutorare,schim b de idei [i de experien]`, dar[i distribuire a responsabilit`]ilor,pu bli ca]ia se dovede[te a fi, real-mente, un „spa]iu deschis tuturor,un loc comun al \ntrunirilor consul-tative, o gazd` ospi talier` pentruto]i membrii IPA“, dup` cum o de -fine[te, \n editorial, re dactorul sù[ef, domnul Henry Thie llement.

Interesant atât prin larga varie -tate a subiectelor abordate, cât [iprin bog`]ia informa]iilor privindactivit`]ile concrete, desf`[urate lanivel local sau interna]ional, actua -lul num`r al acestei reviste sublini-az`, o dat` mai mult, solidaritateauman` emblematic promovat` deInternational Police Association,una din paginile maga zinului „IPAFrance“ fiind dedicat` românilormembri ai acestei organiza]ii.

Subiectele ce ne privesc \n moddirect vizeaz` o reuniune a CNAS,dedicat` \nt`ririi colabor`rii ro mâ no-franco-germane, precum [i modul\n care a fost solu]ionat un apeluma nitar adresat de un mara-mure[ean - membru IPA. Vi le pre -zent`m \n cele ce urmeaz`.

Reuniune C.N.A.S. la Par isReuniune C.N.A.S. la Par is|n prezen]a domnilor Dumitru

Zabou, ata[at al Ambasadei Ro -mâne din Paris [i membru I.P.A. -România, Volker Klein - pre[edinteal delega]iei germane I.P.A. Lud -wigshafen, Loïc Thétio - membruC.N.A.S. [i Jacky Thevenot - primvicepre[edinte al Sec]iei FrancezeIPA, la 22 septembrie 2004, s-adesf`[urat, la Paris, o reuniuneinterna]ional` a C.N.A.S.

Evenimentul a avut ca obiectivgeneral consolidarea leg`turilorfranco-germano-române [i, \n par-ticular, instituirea unui ajutor profe-sional oferit delega]iei I.P.A. - Ro -mânia - Sec ]ia Maramure[, care asolicitat un asemenea sprijin.

Demersurile \n acest sens vor fi\ntreprinse atât la nivelul conduceriiministerelor de interne din Fran]a,Landul Renania-Palatinat [i Ro mâ -nia, cât prin participarea fireasc` abirourilor na]ionale IPA din cele trei]`ri, astfel \ncât, pân` \n luna sep-

tembrie 2005, un convoi franco-ger-man s` poat` transporta ajutoarelenecesare \n România, la sediulI.P.A. - Regiunea Maramure[.Aceast` ac]iune va contribui, toto-dat`, la dezvoltarea rela]iilor ami-cale [i chiar profesionale sau turis-tice, precum [i la intensificarea con-tactelor [i a rela ]iilor personale din-tre membrii I.P.A. români [i fran -cezi. |n situa]ia \n care reprezen-tan]ii sec]iei franceze doresc s` pro-moveze - \nc` de pe acum - ase -menea rela]ii cu membrii I.P.A. dinRomânia, ei sunt invita]i s` in -formeze C.N.A.S. despre aceast`dorin]`.

A ju tor umani tar pentruAjutor umani tar pentruun pol i ] is t românun pol i ] is t român

„|n urma unor contacte privile-giate cu zona româneasc` mara -mu re [ean`, Loïc Thétio, membruC.N.A.S., ac]ioneaz` ne\ncetatpentru a oferi sprijin [i asisten]` atâtlocuitorilor, cât [i poli]i[tilor dinaceast` regiune, materializate prinintermediul unor convoaie umani -tare trimise frecvent \n zon`. |ncursul uneia dintre ultimele salevizite \n Maramure[, Loïc Thétio aputut oferi unui poli]ist - membruI.P.A. din România - atât medica-mentele necesare, cât [i un corsetmedical special, indispensabil tra -t`rii unei boli, din care din nefericiresufer` acest coleg al nostru“.

|n aceea[i pagin` se public` [ifacsimilul scrisorii de mul]umire pecare beneficiarul acestui nepre]uitajutor umanitar - poli]istul românGeorge Moldovan - a adresat-oSec]iei Franceze a IPA, dup` primi -rea medicamentelor [i a aparatuluimedical solicitat.

C laudia NClaudia N ICOLESCUICOLESCU

A M P R I M I T L A R E D A C } I EA M P R I M I T L A R E D A C } I E

DE la DÜsseldorf : „ I P A T E L E G R A M M “„ I P A T E L E G R A M M “

Recent, corespondentul nostru \n R.F.Germania ne-a f`cut pl`cuta surpriz` dea aduce de la Düsseldorf nu numai mesajul prietenesc al domnilor Jochen Swieter[i Ulrich Ruenpohl, din conducerea regiunii IPA respective, ci [i buletinul editat deAsocia]ia lor. Din con]inutul acestuia, care face referiri la activitatea - pe linie de IPA- a poli]i[tilor din Düsseldorf, am re]inut [i programul activit`]ilor de instruire ce seorganizeaz`, sub forma unor seminarii, la castelul Gimborn. Aceste stagii depreg`tire sunt deschise tuturor membrilor IPA [i ne face pl`cere s` le public`m pepagina urm`toare. (Florin Z.)Florin Z.)


Seminare Seminare s`pt`mânale s`pt`mânale \n 2005\n 2005

11.04 - 15.04�� „Terorismul interna]ional. Demonstra]ii cu for]a pemotive politice“ (lb. German`)

18.04 - 22.04�� „Imigra]ia [i Criminalitatea dup` extinderea UE“(lb. German` [i lb. Polonez`)

25.04 - 29.04�� „Violen]` \ntre indivizi [i grupuri“ (lb. Francez`)

2.05 - 4.05�� „|nainte [i dup` schimbarea DDR. Rolul Poli]iei(Mili]iei) [i al Mili]ienilor“ (lb. German`)

9.05 - 13.05�� „Viitorul Circula]iei Rutiere \n Europa“ (lb.German` [i lb. Spaniol`)

18.05 - 20.05�� „Siguran]` \n Internet. Folosirea [i riscurile \nInternet: sfaturi practice [i motivele“ (lb. German`)

23.05 - 25.05�� „Noi metode de informare - Noi \ntreb`ri - Noidrepturi ale omului. Forme de comunicare a datelorpersonale ale organelor oficiale de stat“ (lb. German`)

30.05 - 3.06�� „Islamul [i Islami[tii. Confruntare [i Integrare \nsistemul Industrial din Vest“ (lb. German`)

6.06 - 10.06 �� Rusia de ieri [i ast`zi. Perspectivele societ`]ii \nschimbare Politic`

13.06 - 17.06 �� „20 Ani - Tratatul de la Schengen. Motivele abor-date de Europa [i implicarea \n Politic` [i Justi]ie“(lb. Englez`)

20.06 - 24.06�� „Putere [i sl`biciune. Percepere [i mod de ac]i une\n situa]ii de conflicte sociale; seminar pentru ti neriipoli]i[ti pân` \n 35 ani (lb. German`)

29.06 - 1.07�� „Huliganii. Violen]a pe terenurile de fotbal“ (lb.Ger ma n`)

4.07 - 6.07 �� „Violen]a \n familie. Agresor [i victim` - sarcinaPoli]iei [i a serviciului social“ (lb. German`)

4.07 - 8.07�� „Retorica. Modul de discu]ie cu publicul“ (lb. Ger -ma n`)

11.07 - 15.07�� „Criminalitatea organizat` [i traficul de carne vie.Condi]iile sociale, m`surile legale [i ale Poli]iei pen-tru prevenirea lor“ (lb. German`)

22.08 - 26.08�� „Imigrarea [i criminalitatea. Condi]iile [i urm`rileintr`rilor ilegale de persoane \n Europa. Posibilit`]ide prevenire“.

5.09 - 9.09�� „Evreii ast`zi Baza religioas` [i diferite forme \nPolitica [i Cultura evreiasc`“ (lb. German`)

19.09 - 23.09�� „Terorismul [i Lumea a Treia.Violen]a politic` \n]`rile \n curs de dezvoltare [i contribu]ia de prevenirea lor“ (lb. German`, lb. Englez`, lb. Francez`)

17.10 - 21.10�� „Poli]ia German` dup` r`zboi. Restaurare sauadev`ratul \nceput dup` 1945?“ (lb. German`)

2.11 - 04.11�� „Siguran]` \n Internet“ (lb. German`)

7.11 - 11.11 �� „Profesia de Poli]ist. Concepte, antrenamente [ieduca]ie“ (lb. Englez`)

5.12 - 9.12 �� „Repatria]ii. P`strarea identit`]ii culturale [i inte -gra rea \n sistemul social“

12.12 - 16.12�� „Criminalitatea Economic`. Forme [i dimensiuni,posibilit`]i de investiga]ii pentru dovedirea faptelorpenale“ (lb. German`)

Cursurile se ]in la Gimborn. Anun]area parCursurile se ]in la Gimborn. Anun]area par--ticip`rii se face \n scris, la IBZ - Gimborn cu nu ticip`rii se face \n scris, la IBZ - Gimborn cu nu --mele, prenumele [i adresa personal`. mele, prenumele [i adresa personal`.

Persoanele care nu particip` la tot cursul nuPersoanele care nu particip` la tot cursul nusunt considerate absolvente. Taxa de particisunt considerate absolvente. Taxa de partici --pare este 170 Euro.pare este 170 Euro.

Traducere [ i adaptareTraducere [ i adaptareCornel ius HOFFMANNCornel ius HOFFMANN

C E N T R U L D E P R E G q T I R E I P AC a s t e l u l G I M B O R N ( I B Z )


reclama comercial`



Art` - sau mâzg`l i tur iAr t` - sau mâzg`l i tur ide prost gust?de prost gust?

Inscrip]ii \n general neautorizate,„graffiti“ \nsumeaz` o mare vari-etate de manifest`ri, „tag“-ul fiinddoar una dintre ele. Minor`. Un felde „rud` s`rac`“ a genului, criticat`[i chiar respins` de marii creatoride „fresc` stradal`“. Produc]iileacestora din urm`, „greii“ domeniu-lui, se \ntind pe spa]ii uneori uria[e(ziduri imense, garduri nesfâr[ite,panouri), [i, nu de pu]ine ori, suntexpuse \n galerii, reproduse \n c`r]i[i chiar institu]ionalizate.

Societatea Na]ional` a CìlorFe rate a \ncuviin]at realizarea unorasemenea fresce \n g`ri din re -giunea parizian`, \n special \n Garade Nord.

Unii dintre reprezentan]ii breslei,a[a-numi]ii „grafi[ti“, multiplic` pepere]i desenul unor siluete sau for -me umane. Al]ii, nu fac decât sem -ne caligrafice, cu care s`-[i mar -cheze prezen]a \n societate, dintr-oformidabil` nevoie exis ten]ial`. |nacela[i scop este utilizat` [i tehni-ca [abloanelor decupate \n carton,pe care \mp`timi]ii genului aplic`pur [i simplu o vopsea, l`sându-[ioriunde pot, am prenta persona -lit`]ii. Unii dintre ei, cum sunt MissTic sau Blek, au ajuns chiar celebri.

Fa]a nev`zut` Fa]a nev`zut` a f rescei s t radalea f rescei s t radale

Cine \[i \nchipuie c` autoriiinscrip]iilor de pe pere]i sunt doarni[te pu[ti, vagabonzi de mahala,sau indivizi f`r` c`p`tâi [i f`rèduca]ie, gre[e[te. Cercet`rile \n -treprinse de-a lungul ultimilor ani, depoli]i[tii Brig`zii de Transporturi Fe -ro viare au dezv`luit chipul as cuns alautorilor de inscrip]ii. „Nu-i vorbadoar de adolescen]i de 14-15 ani, cide adul]i cu vârsta cuprins` \ntre 18[i 30 de ani, care de cele mai multe

ori au o situa]ie bine de fi nit ̀ .«Tagerii» care noaptea mâz g` lesczidurile, sunt \n timpul zilei capi defamilie, p`rin]i cu responsabilit`]ifamiliale [i profesionale. Practic, au oexisten]` dubl`“ - ex plic` unul din[efii unit`]ii de investiga]ii [i de pro-cedur` din cadrul Brig`zii de Poli]ie atransporturilor Fe roviare din Gara deNord a Parisului.

Ancheta pe care echipa sa a \n -treprins-o asupra „tagerilor“ a duratun an [i jum`tate.

Totul a pornit de la o bro[ur`,g`sit` \n timpul unei perchezi]ii, \ncare figurau sute de imagini aramelor de metrou sau a altortrenuri care f`ceau leg`tura cu zo -nele de la periferia metropolei,„blindate“, to ate, cu tot soiul deinscrip]ii.

Bro[ura dedicat` inscrip]io n` ri -lor ilegale de pe ziduri - a[a-zisele„tag-uri“ - a stârnit curiozitatea poli -]i[tilor. „Faptul c` exist` o ase me -nea revist` presupune [i existen]aunei adev`rate pie]e de profil,c`reia urmeaz` s`-i desco perimsemnifica]iile, codurile de limbaj [ide comportament. Ne str`duim s`descifr`m sensul si glelor, inscrip -]iilor, semn` turilor precum [i mo -dalit`]ile de func]io nare a sistemu-lui «tag»“ - preci zea z` co man -dantul Brig` zii de Tran sporturiFeroviare.

B r a v u r ` B r a v u r ` f a ] ` d e i n t e r d i c ] i if a ] ` d e i n t e r d i c ] i i

Ajungând pân` la rea -lizatorul acestui inedit „al -bum“ cu inscrip ]ion`ri,

D O S A R D O S A R G R A F F I T IG R A F F I T I


Pictate ore \n [ir, cu migal` de artist, sau schi]ate din mers, „\n doi timpi [itrei mi[c`ri“, \ntr-o larg` palet` de culori sau doar monocromatic, unele sim-patice, altele de-a dreptul hidoase, desenele, inscrip]ion`rile de tot felul,semn`turile cu sau f`r` „fiorituri“ - adic` tot ce \ntr-un singur cuvânt numim„graffiti“ - acoper` \ncet dar sigur, ca o plag` uria[` [i f`r` leac, civiliza]iaurban` - [i nu numai. Nimic sau aproape nimic nu pare a sc`pa de furia cretei,c`rbunelui, marker-ului sau a spray-ului colorant. Ziduri, pere]i, geamuri, vi -trine, garduri, stâlpi, panouri, statui, tot ce „nu se mi[c`“ poate deveni, \ntr-osingur` clip`, suport pentru asemenea „crea]ii“ plastice. De[i, de nest`pâniteleimpulsuri „creatoare“, nu sunt scutite nici obiectele „mi[c`toare“, primele vizatede febra creatoare a autorilor de „graffiti“ fiind mijloacele de transport \ncomun: autobuze, tramvaie, vagoane de tren sau de metrou. A[a c`, oriundeai privi, \n cele mai nea[teptate locuri, e imposibil s` nu dai de „urma“ vreunuifrustrat, care a \ncercat s` ias` din anonimat, scrijelindu-[i, m`car, ini]ialele...

Dac`, la noi, „moda graffiti“ nu a atins \nc` „apogeul“, \n occident „fe -nomenul“ a devenit de-a dreptul \ngrijor`tor [i preocupant pentru autorit`]i,care au luat deja m`suri ferme pentru st`vilirea lui.

Edificatoare, \n ceea ce prive[te seriozitatea abord`rii acestei probleme lanivel european, sunt articolele ap`rute, nu de mult, \n revista „Civique“ - pu -blica]ia lunar` a Ministerului de Interne francez. V` prezent`m, \n cele ceurmeaz`, extrase din acest amplu „dosar - graffiti“.

�

Jean-Christophe Merle, [eful Bri -g`zii Transporturi Feroviare. |n ur -ma unei anchete, f`r` precedent \nEuropa, desf`[urat` pe parcursulunui an [i jum`tate, poli]i[tii acesteibrig`zi au arestat 60 de „tageri“care ac]ionau atât \n Fran]a cât [i \nalte ]`ri europene, prejudiciul calcu-lat \nsumând un milion [i jum`tatede Euro.


poli]i[tii au descoperit altemii de foto grafii \nf`]i[ândase menea produc]ii

grafice, realizate \n Fran]a ori \nstrìn`tate. A fost descoperit`, ast-fel, o \ntrea g` re]ea specializatàtât \n comercializarea revistelor [ia casetelor video de profil, cât [i aunor accesorii specifice: sprayuri,m`nu[i [i m`[ti de protec]ie, careaprovizio neaz` Pa risul [i celelaltemari ca pitale re gionale.

Treptat, ancheta a p`truns \nlumea destul de bine organizat` a„tag“-ului. (n.n.: „tag“ - \n lb. engl. =\nsemn, inscrip]ie, etichet`). Uniidintre „tageri“ locuiesc \n aparta-mente elegante, din centrul Pa -risului. „Cei mai mul]i dintre eirecunosc c` fac asta, \n cùtarede... adrenalin` - continu` poli]istul.Bravând interdic]iile, sfidând legea,punându-[i semn`tura pe un zidgreu accesibil, \[i satisfac nevoiade senza]ii tari. 80% dintre indiviziiimplica]i \n acest gen de ac]iuni nuinvoc` nici un fel de trìri artistice,referindu-se exclusiv la emo]iileputernice pe care le \ncearc`, lariscurile pe care le \nfrunt`, fiindperfect con[tien]i de vandalismulpe care-l provoac` demersul lor.

Jocul marc`rii \nsemnelor per-sonale, a propriei semn`turi, s-atransformat \ntr-o real` competi]ie.Câ[tig` acela care a acoperit, cunumele sù, o cât mai mare su -prafa]` din spa]iul urban. Exist` overitabil` frenezie a concuren]ei\ntre grupuri, [i singurele modalit`]ide a o calma sunt opera]iunile decur`]are a zidurilor. «Tagerii» suntcon[tien]i c` activitatea lor este totmai efemer`, pe m`sur` ce seintensific` politica de [tergere sis-tematic` a acestor produc]ii“, su -bliniaz` Jean-Cristophe Merle.

{i totu[i, pe parcursul „meciu -rilor“ - dintre „tageri“ [i oamenii ca -re cur`]` zidurile „amprentate“ deei, unele prim`rii arunc` nu pro -sopul, ca \n box, ci... bure tele!

Deosebit de scumpe, campaniilede cur`]are a inscrip]iilor ilegale ri -dic` probleme de organizare aechipelor tehnice ale municipalit`]ii.„Serviciile tehnice nu-[i pot con-suma timpul [tergând «tagurile» [itrebuie s` ne organiz`m prio ri -t`]ile“, precizeaz` un reprezentantal prim`riei din Rennes - capitalabreton` \n care un „tager“ ce ac]io -na sub pseudonimul „Kodac“ a fostamendat, prim`vara trecut`, cu40.000 de euro, pentru desp` -gubirea victimelor: comercian]i, pri -m`rie, dar, mai ales, compania deautobuze „Stur“, care a prezentat onot` de plat` foarte piperat`, pem`sura prejudiciului: 32.000 euro.

„Tagerii“ sunt organiza]i \n echi -pe, personalizate prin denumiri [i\n semne, „parafate“ distinctiv.

Fiecare grup este alc`tuit din mi -nimum doi indivizi, unele re unind,\ns`, chiar [i 20 de persoane. |[iinscrip]ioneaz` semnul de recu -noa[tere pe ziduri sau pe vagoa -nele de metrou, ca pe o semn`tur`.Iat`-le pe cele mai frecvent \ntâl-nite: CLM („control la metrou“), UV(„ultra violen]i“), TPK („the psy-chopathe killer“ - uciga[ psihopat).Prescurt`rile [i siglele engleze[ti,jocul bilingv de cifre [i litere, sau„rebusismele“ sunt foarte la mod`.De pild` „C4“ este o combina]ie in -teligent` \ntre galicismul „C'est“ [ipronun]ia englezeasc` a cifrei 4 -„four“, din care rezult` „C'est fort“ -\n traducere: „E tare!“.

|ntr-adev`r!|n cadrul grupului, nu este obli -

ga torie omogenitatea geografic`.

Dac` membrii unei echipe suntoriginari din regiunea parizian`, nuconteaz` dac` locuiesc \n cartierediferite. Indiferent de faptul c` \[i audomiciliul la periferiile din nord, dinsud, din est sau din vest, ei coa bi -teaz` \n cadrul grupului cu pa ri -zienii. Grupurile „tagerilor“ se dife -ren ]iaz` de bandele citadine, \nsensul c` acestea din urm` suntorganizate, strict, conform teritoriu-lui de origine: zona central`, oridiversele cartiere m`rgina[e.

Notor ie ta tea Notor ie ta tea este \nscr is` pe z ideste \nscr is` pe z id

„Tag“-ul este un fel de „marcarea zonei“, de c`tre un anumit grup,res pectivele inscrip]ii con]inând in -forma]ii referitoare la numele gru -p`rii, identitatea autorului, semn` tu -rile altor membri, precum [i ale celorce au ajutat la realizarea „operei“.

Uneori, „tagerii“ ac]ioneaz` cani[ te adev`rate grup`ri de coman-do, unele „crea]ii“ necesitând minu -]ioase preg`tiri anterioare: stu die realocului, reperarea accesului \ntr-undepou de metrou, sau de autobuze.Sunt cazuri când anumite grupuri \[ipun propriile lor lac`te, pe u[ile deacces ale unor spa]ii mai pu]in uti-lizate de perso nalul de \ntre]inere,cele mai multe incrip]ion`ri fiind rea -lizate pe timpul nop]ii.

Jean-Cristophe Merle preci zea -z` c` „pentru «tageri», lucrul celmai important este cucerirea noto -riet`]ii. Vor s` devin` cunoscu]i [itocmai de aceea ac]iunile de cu -r`]are a inscrip]iilor \i deranjeaz`.

|n lumea lor, succesul se ob]ineatât prin sporirea cantit`]ii marca-jelor, cât [i prin calitatea supor-turilor“.

|n comunitatea „tagerilor“, tot ceconteaz` este ob]inerea res pec tu -lui [i a recunoa[terii din par teacelorlal]i - fapt absolut paradoxal, \ncon di]iile \n care „semn`tura“ lor nuofer` decât... anonimatul!

|ndr`zneala este un criteriuesen ]ial care condi]ioneaz` practi-carea „tag“-ului. Exe cu tarea unui„tag“ \ntr-o loca]ie riscant`, undeauto rul poate fi surprins de poli]ie,sau \n zone greu accesibile, faceparte [i ea din „legea“ ne scris` anotoriet`]ii. Mijloacele de transport\n comun sunt mediul celmai prielnic de „publicitate“\n domeniu, „tag“-ul fiind


�

�


expus, astfel, unui publicfoarte numeros.

Impor t - expor tImpor t - expor t

„Truditorii“ genului ac]io nea zàtât pe teritoriul na]ional (n.n. fran -cez), cât [i european, sau chiaramerican. |ntr-un soi de „in ter na -

]ional` a tag-ului“, ei fac de pla s`ri,fiind bine primi]i de confra]ii lor dinalte ]`ri. Câteodat`, umplu la refuzun tren \ntreg, spre Londra sauBruxelles. Se informeaz` asu pra lo -curilor propice inscrip]ion` rilor.

„Bine pus` la punct, re]eaua lorde cuno[tin]e [i de contacte le per-mite s`-[i pun` amprenta, dincolode limitele geografice obi[nuite alegrupului - continu` Jean-Cris topheMerle. Grupurile de strìni vin \nFran]a \n timpul week-end-ului.Sunt prelua]i de gazde [i con du[i \ndepourile transporturilor pu blice. {iinvers, exist` asemenea gru puri defrancezi care c`l`toresc \n Spania,Italia, Olanda sau Polonia“.

Aceast` mobilitate complic` sar -cina poli]i[tilor, care \ntâmpin` difi-cult`]i \n stabilirea „paternit`]ii“acestor inscrip]ii, cu autor unic.Chiar dac` acesta este depistat\ntr-un anumit ora[, exist` riscul ca

el s` nu fie pedepsit decât pentrucâteva graffiti realizate \n zona res -pectiv`, de[i el poate fi autorul multmai multor degrad`ri ale spa ]iilorpublice, din Fran]a sau chiar dinalte ]`ri europene. Pentru a evi taastfel de situa]ii, po li]i[tii brig`zii detransporturi feroviare au colaboratcu institu]iile victimizate. „Am cola -borat \ndelung cu Societatea Na]io -nal` a Cìlor Fe rate [i Regia Auto -nom` de Tran sporturi Publice, pen-tru ca ele s` \ntocmeasc` dosarecât mai complete cu putin]` asuprafiec`rei semn`turi, asupra fiec`rui«tag». |n felul acesta, la fiecare re -]inere a unui «tager», avem posibi -litatea s`-i imput`m mai multe sutede graffiti. La finalul anchetei, cele60 de persoane pe care le-am iden-tificat, vor avea de pl`tit daune \nvaloare de peste un milion de europentru prejudiciile provocate“.

Oricum, e greu de stabilit costul„tagurilor“ la nivel na]ional. Datele\nre gistrate sunt r`spândite geo -grafic, victimele fiind [i ele disper-sate \n diverse zone.

|n anul 2000, ansamblul re]elelorde transport public din provincie aconsacrat 12 milioane de eurocur`]`rii [i refacerii materialelor [iobiectelor degradate. |n regiuneaIle-de-France, SNCF cheltuie[te 15milioane de euro pe an pentrucur`]area trenurilor. |n anul 2002,RATP a anun]at cifra record de 30milioane de euro pentru [tergereagraffi ti-urilor de pe vagoanele detren, pentru \nlocuirea geamurilor„gravate“ [i recondi]ionarea ban -che telor scrijelite. O cheltuial` bu -getar` care apas` din ce \n ce maimult pe umerii transportatorilorparizieni. |n 1986, pe vremea când,\n Fran]a, „tag“-ul era doar la \n ce -puturile sale, RATP abia dac` iro -sea un milion de euro, cifra exact`fiind 910.000 de euro.

„TAKI 183“ mu[c` d in„TAKI 183“ mu[c` d inm`ru l… succesulu i !m`ru l… succesulu i !

1967. |n cartierul newyorkezMan hattan, apare o inscrip]ie mis-terioas`: „Julio 207“. Este semn` -tura unui tân`r care-[i al` tur` nu -mele, num`rului str`zii pe care lo -cuie[te. Doi ani mai târziu, de la uncap`t al altuia al New York-ului [i \nmetrou, se \nmul]esc in scrip ]io n` -rile unei alte semn`turi: „Taki 183“.

Taki - pseudonimul unui tân`rcomisionar de origine greac`, dinstrada 183 - a devenit celebru \n

\ntregul Big Apple („m`rul celmare“, \n lb. engl.), cum obi[nuiescamericanii s` denumeasc` ora[ulNew York. A intrat, deja, \n legend`,fiind prin tre primii care [i-au gravatnumele \n panteonul „tagului“. |nedi]ia sa din 21 iulie 1971, ziarul„New York Times“ i-a consacrat unamplu articol. Apoi, a \nceput s` fieimitat \n toate cartierele din NewYork. „Fenomenul semn`turilor“ sedezvolt` \ntr-o asemenea m`sur`,\ncât, \n 1984, a fost necesar` insti-tuirea unui adev`rat „plan cincinal“de cur`]are a metroului, costurilelui cifrându-se la 260 de milioanede dolari. O armat` de o mie deangaja]i spal` [i cur`]` necontenitva goanele de metrou [i pere]iista]iilor newyorkeze, pentru a [ter -ge miile de graffiti. |n 1989, dup`cinci ani de detergen]i [i lustru,metroul din New York a redevenitcurat.

Produs 100% american, deimport, „tagului“ i-au trebuit 15 ani\nainte de a porni s` cucereascÈstul. |n Fran]a, a ajuns \n 1986,adus de adolescen]ii care f`ceau„naveta“ \ntre New York [i Paris.

Traducere [ i adaptareTraducere [ i adaptareClaudia NICOLESCUClaudia NICOLESCU

Aceast` pagin` a fost ilustrat`cu imagini furnizate de Ad mi nis -tra]ia Monumentelor [i Patri mo -niu lui Turistic din cadrul Con si -liului Ge ne ral al Municipiului Bu -cure[ti. Institu]ia este preocu-pat`, al`turi de Poli]ie, s` pre -vin` vandalizarea mo numentelorbucu re[ tene - inclusiv pringraffi ti. Este nevoie [i de edu-carea opiniei publice...

�


Documents

JURNAL IPA COP 1 - 4:JURNAL IPA COP 1 - 4.qxd · turneului va fi „ASPOL Bucure[ti“, campioana „en titre“. Poli]i[tii bucure[teni se vor afla acolo pentru a-[i ap`ra titlul,