Județul BuzăuDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Buzău

—  Județ  —

Stemă

Țară  România

Regiune Sud-Est

Reședință Buzău

Localități componente

municipii

orașe

Comune

Guvernare

 - Președintele Consiliului

JudețeanMarian Cristinel Bâgiu (PNL)

 - Prefect Paul Beganu

Suprafață

 - Total 6.103  km²

Populație (2005)

 - Total 495,325 locuitori

 - Densitate 81 loc./km² 

 - Locul după populație 17

Prefix telefonic 38

Indicativ autovehicule BZ

Site: [1]

Harta României cu județul Buzău indicat

modifică 

Buzău este un județ situat în sud-estul României. Se învecinează la nord-vest cu județele Brașov și Covasna, la vest cu Prahova, la sud cu Ialomița, la est cu Brăila, și la nord-est cu Vrancea.

Cuprins

1 Populația 2 Diviziuni administrative

o 2.1 Municipii o 2.2 Orașe o 2.3 Comune

3 Transporturi o 3.1 Drumuri județene

4 Administrație 5 Sărbători tradiționale populare și religioase în județul Buzău 6 Obiective turistice 7 Note 8 Legături externe 9 Vezi și

Populația

Evoluția demografică

Diviziuni administrative

Județul este compus din 2 municipii, 3 orașe și 82 de comune (2006).

Municipii

Buzău (reședința județului) Râmnicu Sărat

Orașe

Nehoiu Pătârlagele (2004) Pogoanele

Comune

Amaru Bălăceanu Balta

Albă Beceni Berca Bisoca Blăjani Boldu Bozioru Brădeanu Brăești Breaza

Cernătești Chiliile Chiojdu Cilibia Cislău Cochirleanc

a Colți Costești Cozieni Florica Gălbinași Gherăseni

Largu Lopătari Luciu Măgura Mărăcineni Mărgăriteșt

i Mânzălești Merei Mihăilești Movila

Banului Murgești

Pietroasel e

Podgoria Poșta

Câlnău Puiești Racovițeni Râmnicelu Robeasca Rușețu Săgeata Săhăteni Săpoca

Tisău Topliceni Țintești Ulmeni Unguriu Vadu

Pașii Valea

Râmnicului

Valea Salciei

Vâlcelele

Buda C.A.

Rosetti Calvini Cănești Cătina

Ghergheasa Glodeanu

Sărat Glodeanu-

Siliștea Grebănu Gura Teghii

Năeni Odăile Padina Pardoși Pănătău Pârscov

Sărulești Scorțoasa Scutelnici Siriu Smeeni Stâlpu

Vernești Vintilă

Vodă Viperești Zărnești Ziduri

Transporturi

Drumuri județene

DJ100H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 19+840) - Strezeni - Haleș - Izvoru - Valea Sălciilor - Vernești (KM 44+840) : Lungime = 25 km

DJ102B: Vălenii de Munte (PH) (KM 23,200) - Zeletin - Calvini - Cislău (KM 34+350) : Lungime = 11,150 km

DJ102C: Albești-Paleologu (PH) – Urlați (PH) – (BZ) (KM 33+832) - Buda-Crăciunești - Cislău (KM 45+200) : Lungime = 11,377 Km

DJ102F: Sătuc - Berca - Scorțoasa - Chiliile - Glodu-Petcari - DJ 203K : Lungime = 32,200 Km

DJ102H: Mizil (PH) - (BZ) (KM 10+800) - Scorțeanca - Amaru - Pitulicea - DN2 (E85) - Glodeanu-Siliștea - (IL) (KM 40+000) - Reviga : Lungime = 29,200 Km

DJ102L: Nucșoara de Sus (PH) - (BZ) (KM 10+000) - Chiojdu - Cătina - Bâscenii de Sus (KM 22+000) : Lungime = 12,000 Km

DJ102P: Chiojdu - Bâsca Chiojdului - Nehoiu : Lungime = 30,700 Km DJ203G: Costești – Stâlpu – Merei – Sărata-Monteoru (...) Haleș – DN10 (lângă

Măgura)

Administrație

Consiliul Județean Buzău este compus din 33 consilieri, împărțiți astfel:[1]

    Partid Consilieri Componența Consiliului

  Partidul Social Democrat 14                            

  PD 9                            

  PNL 8                            

  Independenți 2                            

Sărbători tradiționale populare și religioase în județul Buzău

Buzău - 12 - 24 iunie: Drăgaica Râmnicu Sărat - 15 mai: Floarea de salcâm Bisoca - ultima duminică a lunii august: Pe plaiuri bisocene Bozioru - 20 iulie: Sf. Ilie; 6 august: Pobreajenul; 29 august: Sf. Ioan

Brăești - 8 septembrie: Pinul Buda - 29 iunie: Sf. Petru; 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului Calvini - 25 martie: Buna Vestire ; Moșii de vară; 27 iulie: Pantilimon Cătina - 24 iunie: târg anual Cernătești , sat Aldeni - 27 iulie: Pantilimon Chiojdu - 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului; Înălțarea Domnului Cozieni - 15 august: Sf. Maria Gura Teghii - ultima săptămâna a lunii mai: Gherghelaș Lopătari - 29 iunie: Sf. Petru; 27 iulie: Târg la Plaiul Nucului Măgura - 29 iunie: Sf. Petru; 6 august: Pobreajenul Merei , sat Dealul Viei, sat Monteoru - zilnic în perioada 15 iun.- 1 sept., 8 iunie: Sf.

Mihail Mânzălești - 29 august: Sf. Ioan - Beslii; ultima duminică din iunie: Meledic; 15

august: Festivalul Slanicului,Gavanu; Gura Badic - Rusaliile Murgești - 15 august: Sf. Maria Odăile - 15 august: Sf. Maria; prima duminică dupa Sf. Maria Pardoși - 20 iulie: Sf. Ilie Pătârlagele - sâmbata; prima vineri dupa Paști: Târgul Cucului,la Valea Muscelului Pietroasele - 1 iunie: târg la Șarânga Podgoria - 29 iunie: Coțatcu; 27 iulie: Pleșești Racovițeni - 29 august: Sf. Ioana Rușețu - 29 iunie: Sf. Petru; 15 august: Sf. Maria Sărulești - 27 iulie: Pantilimon Vintilă Vodă - Duminica Floriilor; 14 septembrie: Ziua Crucii; 14 octombrie: Vinerea

Mare; 21 noiembrie: Ovidenia; 6 decembrie: Sf. Nicolae Viperești , sat Tronari - 8 noiembrie: Sf. Mihail și Gavril Vâlcelele - 8 septembrie: Nașterea Maicii Domnului.

Obiective turistice

Situat in sud-estul României, acest județ se întinde pe aproape întreg bazinul hidrografic al râului Buzău și reunește armonios trei forme de relief: munți la nord, câmpii la sud și in rest zonă de dealuri subcarpatice. Reședința administrativă a județului este Municipiul Buzău. Configurația geografica, varietatea peisajului și multitudinea de râuri au creat condiții propice pentru așezările omenești și continuitatea acestora de-a lungul timpurilor. Peisajele variate in special în zona de munte și deal, cât și elementele populare, etnografice și istorice oferă o atracție specială pentru turiști. Munții Buzăului și Vrancei situați în partea nordică a județului, acoperiți de păduri seculare și pajiști largi cu fauna bogată sunt puncte de interes pentru turiștiii care vin aici la odihnă cât și pentru pescari și vânători. Munții Buzău sunt alcătuiti din cinci masive - Penteleu fiind cel mai mare și cel mai inalt (1772 m deasupra nivelului mării). Siriu (1659 m altitudine) este ușor de urcat și mult mai atractiv datorită peisajelor pitorești. Aici se gasește lacul Vulturilor numit și Lacul Fără Fund, format in perioada periglaciară și care este un fenomen impresionant la aceasta altitudine. Zona de deal cunoscută sub numele de subcarpații Buzăului, are altitudini cuprinse intre 400–800 m și este acoperită de podgorii. Podgoria Dealul Mare este cea mai cunoscută. În aceasta zonă se întalnește un fenomen unic, Vulcanii Noroioși de la Dealurile Pâclelor. Pe Valea Slănicului, lângă Lopatari, la o altitudine de 700m, se întalnește alt fenomen numit focurile vii, acestea fiind flăcări albastre care ard în crăpăturile solului. Lacurile județului Buzău sunt un punct de atractie

turistică: Joseni, Polociori acestea fiind situate în Valea Grăbicina; Melediu la Odaștie; Lacurile Amara si Balta Albă sunt cunoscute pentru noroiul terapeutic. Pentru tratament turiștii își pot petrece vacanțele în stațiuni ca Sărata-Monteoru (ape minerale pentru reumatism), Fisici și Siriu. Monumentele culturale, arhitecturale și istorice sunt: Câmpul Roman din satul Pietroasele, Biblioateca Vasile Voiculescu fondată în 1893, Muzeul Chihlimbarului din Colți, tabăra de vară de Sculptură în aer liber de la Măgura, cu peste 256 sculpturi de piatră realizate în 16 editii. Se mai gasesc : Palatul Comunal construit între 1899-1903 și acum adăpostind primaria Buzăului, Catedrala Epicopală construită în 1649, Seminarul Teologic, construit în 1838, Tribunalul construit în 1911-1912; Muzeul Județului Buzău, Cimitirul Dumbrava care adapostește bustul lui Petre Stănescu realiazat de Constantin Brâncuși. O importantă pagina de istorie a acestui județ o reprezintă descoperirea tezaurului Cloșca cu Puii de Aur sau Tezaurul de la Pietroasele în 1837 pe dealul Istrița.

Vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici; Tabăra de sculptura în aer liber de la Măgura - comuna Tisău; Colecția muzeală Colți - comuna Colți; Platoul Meledic - comuna Mânzălești; Dealul cu Lilieci Cernătești - comuna Cernătești; Focul viu - comuna Lopătari; Piatra Albă La Grunj - comuna Cernătești; Casa memorială Vasile Voiculescu - comuna Pârscov; Blocurile de calcar de la Bădila - comuna Viperești; Mânăstirea Ciolanu - comuna Tisău; Mănăstirea Rătești - comuna Berca; Stațiunea balneoclimaterică Sărata Monteoru - comuna Merei; Masivul Penteleu și Masivul Siriu - Lacul Vulturilor (Masivul Siriu); Lacurile Amara și Balta Albă.

Note

1. ̂ „Lista consilierilor județeni”. Consiliul Județean Buzău. Accesat la 4 ianuarie 2008.

Legături externe

Colegii uninominale pentru alegerea Camerei deputaților în județul Buzău Colegii uninominale pentru alegerea Senatului în județul Buzău Harta turistică a județului Buzău Arhivele și cercetarea istorică , Marilena Gaiță, Alexandru Gaiță - Direcția Județeană

Buzău a Arhivelor Naționale, fundatia-averescu.ro

Vezi și

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Județul Buzău

Portal România

AB

ARAGBCBHBNBTBVBRBZCSCLCJCTCVDBDJGLGRGJHRHDILISIFMMMHMSNTOTPHSMSJSBSVTRTMTLVSVLVNB

Județele României Județele interbelice ale Regatului României Listă de localități din județul Buzău Listă de comune din județul Buzău Lista monumentelor istorice din județul Buzău Lista rezervațiilor naturale din județul Buzău

Galeria de steme și steaguri ale județului Buzău

Municipiul Buzău este reședința și cel mai mare oraș al județului Buzău, din regiunea istorică Muntenia, România. Având 134.227 locuitori la recensământul din 2002, este al optsprezecelea oraș ca populație din România. Orașul se află pe malul drept al râului Buzău, în dreptul ieșirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată.

Buzău, al cărui nume este atestat documentar din anul 376 e.n., a fost un important târg și sediu episcopal ortodox în Evul Mediu. Activitățile economice principale din oraș în epoca medievală au fost comerțul și agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în secolele XVII– XVIII, economia Buzăului a căpătat și o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învățământ. În această perioadă a fost construit și Palatul Comunal, clădirea emblematică a orașului, a fost amenajat parcul Crâng, principala zonă verde și, tot atunci, Buzău a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă, orașul s-a extins mult, triplându-și populația, și au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcționează și astăzi, în contextul trecerii la o economie de piață.

Printre personalitățile marcante originare din Buzău se numără politicianul Alexandru Marghiloman, poetul Vasile Voiculescu, dramaturgul George Ciprian și cântăreața Mihaela Runceanu. De asemenea, în acest oraș au locuit temporar Ion Luca Caragiale, care a deținut un restaurant în oraș; sculptorul Constantin Brâncuși, care și-a instalat sculptura Rugăciune în cimitirul Dumbrava; și biologul George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru medicină, care a studiat în Buzău, absolvind liceul B.P. Hasdeu în acest oraș.

Cuprins

1 Geografie o 1.1 Climao 1.2 Flora și fauna

2 Etimologie 3 Istorie 4 Populație

o 4.1 Evoluția populațieio 4.2 Structura etnicăo 4.3 Structura religioasă

5 Economie o 5.1 Evoluția istorică a economieio 5.2 Situația actuală

6 Transporturi o 6.1 Calea feratăo 6.2 Drumurio 6.3 Transport aeriano 6.4 Transportul public

7 Educație și cultură 8 Sport 9 Turism 10 Politică și administrație 11 Orașe înfrățite

12 Personalități o 12.1 Născuți în Buzăuo 12.2 Născuți în zona Buzăului

13 Note 14 Bibliografie 15 Legături externe

Geografie

Municipiul Buzău este situat în zona centrală a județului, la 120 km de București, în sud-estul României, și ocupă o suprafață totală de 81,3 km2.

Municipiul se află la cotul Carpaților de curbură, la confluența drumurilor între trei mari provincii românești: Muntenia, Transilvania și Moldova. Râul Buzău, pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a orașului. Forma orașului este alungită, orașul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini de la 101 metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de 95 de metri (cât este și altitudinea în centrul orașului, în piața Dacia).[3] Astfel, Buzău este un oraș aflat într-un relief plat, cu o diferență de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.[3]

Clima

Precipitațiile anuale sunt de 500 mm[4] și zăpada, iarna, poate ajunge până la 30 cm[4]. Râul Buzău are fluctuații de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului cresc. Orașul a fost construit departe de o albie majoră adâncă, astfel că râul nu indundă orașul. La indundațiile majore din 2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a orașului, dar nu au produs pagube în oraș.

Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheț pe an (16 zile cu temperaturi sub -10 °C), dar și cu 92 de zile de vară, calde și secetoase.[4] Vânturile locale includ Crivățul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) și Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest și aduce vara aer uscat și cald și iarna conduce la ridicarea temperaturii.[5]

Temperaturile medii, minime și maxime lunare înregistrate în oraș sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Temperatura medie a aerului (media lunară și anuală)*Perioad

aIan Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Anual

1901-2000

-2,2° -0,2° 4,4° 10,9°15,9

°19,4

°21,4

°21,9

°17,4

°11,2

°5,1° 0,4° 10,7°

2005 1,7° -1,3° 4,1° 10,6°17,4

°19,0

°22,4

°22,0

°18,3

°11,9

°4,8° 1,6° 11,0°

Maxima și minima absolută lunară în perioada 1901-2000

Anul 1936 1990 1947190

9;19471950 1908 2000 1951 1946 1952 1963 1989

Maxima18,4

°22,2

°27,9

°31,5°

37,3°

38,5°

39,8°

39,7°

37,0°

35,3°

25,0°

21,6°

Anul 1942 1929 1901 1944 1915 1973 1902 1939 1977 1988 1975 1902

Minima-

29,6°

-25,0

°

-17,0

°-5,3° -2,0° 4,6° 7,5° 5,4° -2,0° -8,0°

-17,6

°

-23,0

°*Anuarul statistic al României 2006

Flora și fauna

Flora Buzăului este reprezentată mai ales de o pădure aflată în vestul orașului, rest din Codrii Vlăsiei, pădure de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure. Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbră.

Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieții în oraș. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, și guguștucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor și șobolanul cenușiu. Lacurile sunt populate cu pești mici, cum ar fi boarța și țiparul, și de gușteri și melci.

Etimologie

Plecând de la forma grecească Μουσεος (Mouseos), istoricul Vasile Pârvan considera că numele Buzăului vine de la forma tracică Bouzeos, transcris greșit (Μπ se pronunță B în grecește, ori în textul antic a fost omis π). A emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac Buzes, la care s-a adăugat sufixul -eu, formă a vechiului -aios (greco-latin).[6]

Istorie

Articol principal: Istoria Buzăului.

Casa Vergu-Mănăilă, cea mai veche clădire din Buzău, care datează din anii 1780. Este singura clădire din oraş din vremea distrugerilor Buzăului (secolele al XVII-lea – al XVIII-lea). Adăposteşte colecţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean

Istoria scrisă a orașului începe odată cu cea a Țării Românești, statutul său de târg și punct de vamă fiind certificat de un document din timpul voievodului Dan al II-lea.[7] Descoperirile arheologice din culturile Gumelnița și Monteoru arată prezența omului în regiune înaintea erei creștine.[8] Un document din anul 376 menționează un râu cu numele Mousaios , aceasta fiind

cea mai veche atestare a numelui orașului, nume pe care l-a primit de la acest râu, pe al cărui mal se află. În perioada medievală a existat și o cetate a Buzăului, despre care s-au păstrat doar câteva mențiuni în documente străine,[8] iar târgul, menționat ca fiind deja existent la 1431, a devenit și sediu episcopal ortodox în secolul al XVI-lea.[9]

Începând cu secolul al XVII-lea, a început o perioadă în care numeroase lupte și invazii, precum și dezastre naturale (epidemii, cutremure), au condus la distrugerea și depopularea Buzăului. Orașul însă a fost mereu reconstruit, localnicii punând imaginea păsării Phoenix pe stema orașului, ca simbol al renașterii.[10]

Secolul al XIX-lea a adus o perioadă de înflorire culturală și economică a Buzăului.[11] În această perioadă a fost construit Palatul Comunal, clădirea–simbol a orașului, care a devenit centru industrial și nod feroviar. În timpul primului război mondial, Buzăul a fost ocupat de trupe germane, mulți locuitori refugiindu-se de forțele de ocupație în satele din preajmă sau în Moldova. Dezvoltarea orașului a fost frânată temporar, dar s-a reluat după război. După cel de-al doilea război mondial, industrializarea Buzăului a fost accelerată forțat, populația sa triplându-se în mai puțin de 50 de ani. După revoluția din 1989, economia puternic industrializată a fost reașezată într-un context capitalist.

Populație

Evoluția populației

Evoluția demografică la recensăminte:

1832: 2,567 1864: 9,027 1892: 17,300 1900: 21,000 1941: 44,511 1968: 66,433 1977: 101,149 1992: 148,087 2002: 134,227

Structura etnică

La recensământul din 2002, populația Buzăului a fost de 134.227 locuitori, dintre care:[12]

Români : 128.423 (95,67 %) Romi : 5.502 (4,09 %) Alții: 0,24%

Structura religioasă

După religie, locuitorii sunt în marea lor majoritate (98,79%) ortodocși. Alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.[12]

Economie

Evoluția istorică a economiei

În perioada medievală, economia Buzăului era bazată pe comerț, târgul fiind punct de vamă și de schimb, și înflorind în urma poziției sale la curbura Carpaților la întretăierea drumurilor care legau Țara Românească de Moldova și Transilvania. Vechea tradiție de târg a Buzăului se păstrează încă, târgul Drăgaica ținându-se în luna iunie, în preajma solstițiului de vară și reunind mici producători și comercianți din diverse regiuni ale României.

Reforma agricolă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a dus la luarea în arendă, în 1897 și 1898, de către grădinarii bulgari a unor terenuri achiziționate de stat de la episcopie. Aceștia și-au dezvoltat sisteme de distribuție a zarzavaturilor atât în Buzău, cât și în orașele din apropiere, ca Brașov, Ploiești sau Râmnicu Sărat, activitatea lor devenind și mai prosperă după împroprietărirea din 1921.

În urma încheierii perioadei distrugerilor orașului, dezvoltarea economică a căpătat și o componentă industrială. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea rețelei de cale ferată în România, rețea în cadrul căreia orașul Buzău constituia un important nod, a dat un puternic impuls evoluției de la mici ateliere meșteșugărești spre instalații industriale. Prima astfel de instalație industrială a fost moara Garoflid, deschisă în 1883, care funcționa și ca fabrică de postav și dimie. În 1894, s-a construit o rafinărie de petrol a societății Saturn, rafinărie care a funcționat timp de 50 de ani.

După o scădere drastică la nivel național a producției industriale cauzată de primul război mondial (producția din 1919 era doar un sfert din cea din 1913[14]), dezvoltarea industrială a prins amploare în perioada interbelică. O componentă importantă a industriei locale a constituit-o industria de morărit. Prima moară industrială din oraș, Garoflid, denumită Zangopol după noul său proprietar, ajunsese în 1928 la un capital de 5 milioane de lei, iar în 1938 la 30 de milioane de lei, societatea de exploatare a ei având aproximativ 100 de angajați.O altă afacere importantă care a demarat în această perioadă a fost fabrica Metalurgica și Turnătorie – S.A., fondată în 1928 cu un capital de peste 9 milioane de lei. Deși la început a avut o perioadă dificilă, fiind închisă în timpul Marii Crize, ea și-a redeschis porțile în 1933, fiind închisă din nou între 1940 și 1944, în timpul celui de-al doilea război mondial.

Întreprinderea de geamuri Buzău, în 1970

După al doilea război mondial, în urma deciziei de naționalizare din 11 iunie 1948 toate întreprinderile au fost trecute în proprietatea statului. De asemenea, regimul comunist a trecut și la aplicarea politicilor de industrializare forțată, unele din industriile implementate aici nefiind potrivite regiunii.[17] În 1965 s-a demarat proiectul zonei industriale Buzău Sud, o zonă industrială de 318 ha, în zona în care se aflase rafinăria Saturn, aruncată în aer în timpul celui de-al doilea război mondial. Cele mai importante întreprinderi din Buzău, nou înființate sau modernizate în această perioadă, se află pe platforma Buzău Sud: Întreprinderea de sârmă și produse din sârmă (denumită după 1990 Ductil), Întreprinderea de aparate de cale ferată (după 1990, Apcarom), Întreprinderea Metalurgica (cea fondată în 1928), Întreprinderea de geamuri (din 1991, Gerom S.A.).

Întreprinderea de Contactoare din Buzău

Alte întreprinderi industriale din Buzău au fost înființate în această perioadă în alte zone, cum este Întreprinderea de Contactoare aflată în zona de nord-est a orașului și cea de mase plastice (după 1990, Romcarbon S.A.) aflată în nord.

În ciuda industrializării forțate, Buzăul nu s-a axat pe o singură industrie și nu a existat o singură întreprindere de care să depindă întreaga economie a orașului. Conform noii legi a societăților comerciale, adoptată în 1990, după înlăturarea regimului comunist, întreprinderile din oraș s-au reorganizat ca societăți pe acțiuni. Doar câteva din aceste societăți nu au supraviețuit tranziției spre economia de piață, multe altele, în urma privatizărilor urmate de reorganizări, devenind sau redevenind competitive.

Situația actuală

În prezent, cea mai mare companie cu sediul în Buzău este holdingul Romet, cu capital integral românesc, compus din mai multe firme care produc izolații pentru conductele de apă și gaze, filtre de apă, stingătoare de incendii și alte produse. Compania a avut succes în anii

1990, comercializând filtrul de apă Aquator. În 1999, acest grup de firme a achiziționat și firma Aromet S.A., succesoarea fabricii Metalurgica, fondată în 1928.[18]

Fabrica de sârmă Ductil

Alte companii din Buzău au fost privatizate prin programe vizate de Banca Mondială. Apcarom S.A., unic producător în România de aparate de cale ferată,[19] a fost achiziționat de compania austriacă VAE, și are în anul 2008 un capital social de 7,38 milioane lei.[20] Ductil S.A., una din cele mai mari societăți economice din Buzău, a fost privatizată în 1999 și divizată în perioada 1999-2000 de noul acționar majoritar, FRO Spa, acesta păstrând doar secția de electrozi și echipamente de sudură și vânzând celelalte secții. Secția care produce sârmă, produse din sârmă, plasă sudată, beton și feronerie a devenit Ductil Steel S.A. și a trecut în portofoliul companiei italiene Sidersipe.[21] Secția de pulberi feroase a devenit Ductil Iron Powder. În 2007, FRO Spa a cedat și pachetul majoritar al Ductil S.A. companiei rusești Mechel, pentru 90 de milioane de euro.[22] Zahărul S.A., producătorul de zahăr din oraș, a fost achiziționat de grupul Agrana România, cu capital austriac, grup care deține alte fabrici de zahăr la Roman și la Țăndărei.[23]

Industria de morărit este în continuare o componentă a economiei locale, cel mai mare producător local pe această piață fiind Boromir Prod, al cărei acționar majoritar este grupul vâlcean Boromir Ind.[24]

Transporturi

Gara Buzău

Calea ferată

Vezi și: Gara Buzău

Buzău este un important nod feroviar, legând București și Ploiești de Focșani, Galați și Constanța. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați.

O ramificație a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărășești a fost deschisă după câțiva ani, pe 13 iunie 1881,[25] devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.

Linia Buzău-Nehoiașu, deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe valea Buzăului, inclusiv de orașele Nehoiu și Pătârlagele.

Drumuri

Autobuz pe linia 1, în apropierea gării

La Buzău se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la București și din orașele importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leagă Buzău de Ploiești iar DN10 traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău către Brașov. La Galați și Brăila se poate ajunge pe DN2B.

Două autogări, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, sunt folosite de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte orașe sau cu comunele din apropiere.

Transport aerian

Aeroportul internațional cel mai apropiat de Buzău este Aeroportul Internațional Henri Coandă, din Otopeni, oraș aflat la 110 km distanță.

Transportul public

În Buzău circulă 10 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele zone industriale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară. Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile apropiate.

Educație și cultură

În 1868 s-a deschis prima librărie la Buzău, a lui Al. Georgescu, iar în 1873 a luat ființă noua tipografie „Alexandru Georgescu”, prima tipografie laică, deschizând drumul publicisticii buzoiene.

În 1873 Basil Iorgulescu a înființat Biblioteca Gimnaziului „Tudor Vladimirescu” (Colegiul Național "B.P. Hasdeu") iar în 1893 Biblioteca Publică Carol I în noul local al gimnaziului. În 1895, s-a constituit prima colecție publică de piese arheologice, antropologice și istorice într-o sală a Gimnaziului „Tudor Vladimirescu”.

Colegiul B.P.Hasdeu

Colegiul Național „B. P. Hasdeu” este cea mai prestigioasă instituție de învățământ a orașului. El a luat ființă în 1867, clădirea fiind construită pe un teren care a aparținut mănăstirii Banului, și a purtat numele de Gimnaziul Tudor Vladimirescu până în 1875, când a primit numele Alexandru Hâjdeu. Din 1932 el poartă numele Bogdan Petriceicu Hasdeu.

În secolul al XX-lea se înființează noi școli liceale, cea mai importantă fiind Școala secundară de fete gr II. (devenită ulterior Colegiul Național Mihai Eminescu), deschisă în 1919.

Începând cu anul 1990 se desfășoară anual „Concursul național de creație literară «V. Voiculescu»”, un concurs pe două secțiuni: poezie și proză scurtă.

În 1992 se înființează „Colegiul Universitar Economic Buzău”, care aparține de structura Academiei de Studii Economice București, prima instituție de învățământ superior din oraș.

Primul teatru din Buzău de după 1989, teatrul George Ciprian s-a înființat în 1996, prin eforturile lui Paul Ioachim, care a fost și director al teatrului, până la moartea sa în 2002. Teatrul este teatru de proiecte, neavând o trupă proprie. Din 2003, anual, la Buzău se desfășoară festivalul de teatru „Gala noilor generații - Capul de Regizor”, un festival structurat pe cinci secțiuni și conceput pentru promovarea tinerilor regizori.

Principalul muzeu din oraș este Muzeul Județean de Istorie. Acesta gestionează atât expoziția de la sediul său, cât și colecția de etnografie și artă populară Casa Vergu-Mănăilă, Casa Memorială Vasile Voiculescu din Pârscov, Muzeul chihlimbarului de la Colți, precum și Tabăra de sculptură de la Măgura.

Sport

Sala Sporturilor „Romeo Iamandi” din Buzău

Clubul de fotbal-fanion al orașului este FC Gloria Buzău, fondat în 1973, a cărui echipă este prezentă în Liga II, al doilea eșalon de fotbal al României. Echipa își desfășoară meciurile acasă pe Stadionul Municipal, aflat lângă parcul Crâng. Cele mai mari performanțe ale clubului sunt locul 5 în prima ligă românească în 1985[26] și calificarea în semifinalele Cupei României în 2008.[27][28]

În Sala Sporturilor, care poartă numele fostului arbitru de handbal Romeo Iamandi, se desfășoară competiții și întâlniri de handbal, baschet, volei sau tenis de masă. Interiorul sălii a fost renovat, ea fiind omologată de EHF și găzduind meciurile echipei locale de handbal feminin, HCM Hidroconcas Buzău, dar și întâlniri ale altor echipe românești angrenate în competiții europene, cum ar fi cele ale echipelor de handbal masculin Dinamo București, Steaua București și HCM Constanța,[29] precum și ale naționalei de handbal feminin a României.[30] Lângă Sala Sporturilor se află și un bazin olimpic de înot, construit în aceeași perioadă cu sala și cu amenajarea Parcului Tineretului.

Patinoarul din Buzău se află în partea de sud-est și a fost construit în anii 1980. Din cauza dificultăților economice ale perioadei următoare, patinoarul a fost abandonat și a rămas mai mulți ani în paragină, până în 2007 când primăria, în parteneriat cu dealerul local de automobile ElcarGid,[31] a demarat un proiect de reabilitare, finalizat cu deschiderea patinoarului la 17 noiembrie 2007. Acesta a fost denumit IceMagic și a găzduit încă din primul an de la redeschidere Cupa României la patinaj artistic.[32] El are și o bază sportivă unde s-a înființat o echipă de hochei pe gheață de juniori.[33]

Turism

În Buzău funcționează câteva hoteluri, printre care se numără Hotel Crâng, Hotel Pietroasa și Hotel Bucegi. În Buzău se pot vizita centrul istoric, parcul Crâng și Casa Vergu-Mănăilă, clădire din secolul al XVIII-lea care găzduiește astăzi o colecție de etnografie și artă populară. De asemenea, orașul Buzău se află în apropierea altor obiective turistice, valea Buzăului, Rezervația Vulcanii noroioși de lângă Berca, Focul viu de la Lopătari, Mănăstirea Ciolanu și tabăra de sculptură de la Măgura, stațiunea Sărata Monteoru sau localitatea Pietroasele unde au fost descoperite un celebru tezaur gotic și un castru roman.

Politică și administrație

Articol principal: Lista primarilor Buzăului.

Ca și alte orașe românești, Buzău este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri. Primarul orașului este Constantin Boșcodeală, din 1996, reales în 2012

pentru un al cincilea mandat.[34] Consiliul local a avut în perioada 2004-2008 următoarea componență pe partide politice:

    Partid Consilieri Componența Consiliului

  Alianța Dreptate și Adevăr (3 PNL și 8 PD) 11                      

  Partidul Social Democrat 9                      

  Partidul România Mare 2                      

  Partidul Conservator (PUR) 1                      

În urma alegerilor locale din 2008, a rezultat următoarea componență a consiliului local:

    Partid Consilieri Componența Consiliului

  Partidul Social Democrat 10                    

  Partidul Democrat Liberal 6                    

  Partidul Național Liberal 3                    

  Candidat independent 1                    

Orașe înfrățite

 Oudenaarde, Belgia din 1999  Agios Dimitrios, Grecia din 2006

Personalități

Născuți în Buzău

Constantin Budeanu , inginer, membru al Academiei Române Laurențiu Cazan - muzician Vasile Cârlova , poet și ofițer George Ciprian - actor și dramaturg Alexandru Marghiloman – om politic, prim-ministru al României Dan Puric - actor și regizor de teatru Mihaela Runceanu - cântăreață de muzică ușoară Margareta Sterian - pictoriță Pamfil Șeicaru - jurnalist Laurențiu Ulici - critic literar și președinte al Uniunii Scriitorilor din România din

1995-2000

Născuți în zona Buzăului

Vasile Voiculescu - scriitor (din Pârscov) Ion Caraion - scriitor (din Pălici) Ion Băieșu - scriitor, dramaturg și autor de scenarii pentru televiziune și film (din

Aldeni) Benone Sinulescu - cântăreț de muzică populară, (din Lunca Jariștei)

Note

1. ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. Accesat la 25 iunie 2012.

2. ̂ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Buzău”.3. ^ a b Petcu, pp. 102-1034. ^ a b c Petcu, pp.104-1055. ̂ Județele României Socialiste, p. 1616. ̂ Petcu, p. 197. ̂ Petcu, p. 208. ^ a b Buzău, mică enciclopedie istorică, pp. 23–249. ̂ Petcu, p. 2310. ̂ Petcu, pp. 30–3411. ̂ Petcu, pp. 123-12412. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Buzău”. Accesat la 4 iulie 2008.13. ̂ Petcu, 2002, p. 13414. ^ a b Petcu, 2002, p. 13515. ̂ Petcu, 2002, p. 13616. ̂ Buzău. Mică enciclopedie istorică, p. 25517. ̂ Petcu, 2002, p. 13718. ̂ Petcu, p. 14119. ̂ Petcu, 2002, p. 13820. ̂ Senica Micu (14 februarie 2008). „VAE Apcarom, afaceri de 22 mil. euro in 2007”.

Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008.21. ̂ „Constructiile sporesc afacerile Ductil Steel”. Business Standard. 18 iulie 2007.

Accesat la 22 februarie 2008.22. ̂ Ionuț Giușcă (5 octombrie 2007). „Rusii de la Mechel cumpara cu 90 mil. euro

Ductil Buzau” (în română). Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008.23. ̂ Viorela Pitulice (15 noiembrie 2007). „Agrana isi schimba conducerea la Buzau”.

Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008.24. ̂ Otilia Caloian (12 iunie 2007). „Boromir Prod vrea sa-si majoreze capitalul”.

Business Standard. Accesat la 22 februarie 2008.25. ̂ Silvia Mirea. „Buzău-Mărășești, la 120 de ani”. CFR. Accesat la 27 februarie 2008.26. ̂ „Gloria Buzău”. onlinesport.ro. Accesat la 29 mai 2008.27. ̂ „Gloria Buzău, a treia semifinalistă”. Gazeta Sporturilor. 28 februarie 2008. Accesat

la 8 mai 2008.28. ̂ „Au scris istorie”. Prosport. 29 februarie 2008. Accesat la 8 mai 2008.29. ̂ Baciu, Denisa (24 ianuarie 2010). „Rușinea Buzăului: Sala Sporturilor are o culoare

țipătoare”. Adevărul. Accesat la 23 martie 2010.30. ̂ Dobre, Adi (16 martie 2010). „Brădeanu și Beșe revin pentru meciurile cu Ucraina”.

Evenimentul zilei. Accesat la 30 martie 2010.31. ̂ „Primarul Boscodeală merge pe mîna Elcar Gid pentru reabilitarea patinoarului”.

Șansa buzoiană. 15 noiembrie 2007.32. ̂ „Buzaul gazduieste incepand de astazi “Cupa Romaniei” la patinaj artistic”. Jurnalul

de Buzău. 5 martie 2010.33. ̂ Copariu, Mirela (26 ianuarie 2010). „Hocheiștii buzoieni sunt din ce în ce mai

magici”. Adevărul.34. ̂ Dan Duca (2 iunie 2008). „Boșcodeală, al patrulea mandat de primar la Buzău”.

Cotidianul. Accesat la 4 iunie 2008.

Bibliografie

Petcu, Gheorghe; Constantin Stan, Doina Ciobanu, Constanța Tănase, Doina Filoti (2002) (în română). Municipiul Buzău. Monografie. Buzău: Editura Alpha. ISBN 973-8054-59-1

(în română) Județele României Socialiste, ediția a doua. București: Editura Politică. 1972

Ștefan, Corneliu (1985) (în română). La noapte, Cotidianul. București: Editura Eminescu

Constantinescu, Eugen-Marius (2000). Buzău. Mică enciclopedie istorică. Muzeul Județean de Istorie Buzău. ISBN 973-8054-33-8

Colegiul Bogdan Petriceicu Hasdeu - monografie (1867-1997) (1998). Buzău

Listă de localități din județul Buzău

articol principal municipiu / oraș /comună / sat

A         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Albești

Aldeni

Alexandru Odobescu

Aliceni

Aluniș

Amara

Amaru

Anini

Arbănași

Arcanu

B         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Balta Albă

Balta Tocila

Banița

Batogu

Băbeni

Băceni

Bădeni

Bădila

Băești

Băile

Băjani

Bălaia

Bălăceanu

Bălănești

Băltăgari

Băltăreți

Bălteni

Bărăști

Bărbuncești

Bâlhacu

Bâsca Chiojdului

Bâsca Rozilei

Bâscenii de Jos

Bâscenii de Sus

Beceni

Beciu

Begu

Beilic

Bentu

Berca

Bercești

Beșlii

Bisoca

Blăjani

Boboc

Bodinești

Boldu

Bordușani

Bozioru

Brădeanca

Brădeanu

Brăești

Brăgăreasa

Brătilești

Breaza

Brebu

Buda

Buda Crăciunești

Budești

Budișteni

Budrea

Buduile

Buștea

Buzău municipiu

C         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

C.A. Rosetti

Calea Chiojdului

Calvini

Capu Satului

Caragele

Casota

Cașoca

Căldărăști

Căldărușa

Căldărușeanca

Călțuna

Cănești

Căpățânești

Cărătnău de Jos

Cărătnău de Sus

Cărpiniștea

Cătiașu

Cătina

Câlțești

Câmpeni

Câmpulungeanca

Cândești

Cârligu Mare

Cârligu Mic

Cârlomănești

Ceairu

Cernătești

Chiliile

Chiojdu

Chiperu

Chirlești

Cilibia

Ciobănoaia

Ciocănești

Cioranca

Cireșu

Cislău

Ciuta

Clondiru

Clondiru de Sus

Coca-Antimirești

Coca-Niculești

Cocârceni

Cochirleanca

Coconari

Cojanu

Colibași

Colțăneni

Colțeni

Colți

Colții de Jos

Colțu Pietrii

Comisoaia

Corbu (Cătina)

Corbu (Glodeanu-Siliștea)

Corneanu

Costești

Costieni

Costomiru

Cotorca

Cotu Ciorii

Coțatcu

Cozieni

Crâng

Crevelești

Cuculeasa

Curcănești

Curmătura

D         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Dara

Dănulești

Dăscălești

Dâlma

Dâmbroca

Dealu Viei

Dedulești

Deleni

Dobrilești

Dogari

Dulbanu

F         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Fața lui Nan

Fântânele (Mărgăritești)

Fântânele (Năeni)

Fințești

Fișici

Florești

Florica

Focșănei

Fotin

Frăsinet

Fulga

Fundata

Fundăturile

Fundeni

Furtunești

G         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Gara Bobocu

Gara Cilibia

Găgeni

Gălbinași

Găvanele

Găvănești

Gherăseni

Ghergheasa

Ghiocari

Ghizdita

Glodeanu Sărat

Glodeanu-Siliștea

Glodu-Petcari

Glodurile

Goicelu

Goidești

Golu Grabicina

Gomoești

Gonțești

Gorâni

Gornet

Grabicina de Jos

Grabicina de Sus

Grăjdana

Grebănu

Greceanca

Gresia

Groșani

Gura Bădicului

Gura Bâscei

Gura Câlnăului

Gura Dimienii

Gura Făgetului

Gura Sărății

Gura Siriului

Gura Teghii

Gura Văii

H         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Haleș

Heliade Rădulescu

Homești

I         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Ileana

Istrița de Jos

Ivănețu

Izvoarele

Izvoranu

Izvoru (Cozieni)

Izvoru Dulce (Beceni)

Izvoru Dulce (Merei)

Izvoru (Tisău)

J         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Jghiab

Joseni

L         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Lacu

Lacu Sinaia

Lacu cu Anini

Lacurile

Lanurile

Largu

Leiculești

Lera

Limpeziș

Lipănescu

Lipia

Livada

Livada Mică

Lopătari

Lopătăreasa

Luciu

Lunca (Amaru)

Lunca (C.A. Rosetti)

Lunca Frumoasă

Lunca Jariștei

Lunca (Pătârlagele)

Lunca Priporului

Lunca (Puiești)

Luncile

Lungești

M         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Manasia

Maxenu

Măcrina

Măgura

Măguricea

Mănăstirea

Mărăcineni

Mărgăritești

Mărgăriți

Mărgineanu

Mărunțișu

Mătești

Mânăstirea Rătești

Mânzălești

Mânzu

Merei

Mierea

Mihăilești

Mitropolia

Mlăjet

Modreni

Moisica

Moșești

Movila Banului

Movila Oii

Movilița

Mucești-Dănulești

Murgești

Muscel

Muscelu Cărămănești

Mușcel

Mușcelușa

B         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Năeni

Negoșina

Nehoiașu

Nehoiu oraș

Nemertea

Nenciu

Nenciulești

Nicolești

Niculești

Nistorești

Nișcov

Nucu

O         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Odaia Banului

Odăile

Ogrăzile

Ojasca

Olari

Oleșești

Oratia

Oreavul

P         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Padina

Pardoși

Păcurile

Pădurenii

Pălici

Păltineni

Păltiniș

Pănătău

Pătârlagele

Pâclele

Pârjolești

Pârscov

Pârscovelu

Pestrițu

Petrăchești

Petrișoru

Piatra Albă

Pietraru

Pietroasa Mică

Pietroasele

Pietrosu

Pinu

Pitulicea

Plaiu Nucului

Plavățu

Plăișor

Plescioara

Pleșcoi

Pleșești (Berca)

Pleșești (Podgoria)

Pleși

Plevna

Plopeasa

Plopi

Ploștina

Podgoria

Podu Muncii

Poenițele

Pogoanele oraș

Pogonele

Poiana Pletari

Poiana Vâlcului

Poienile

Policiori

Posobești

Poșta Câlnău

Poșta (Cilibia)

Poșta (Topliceni)

Potârnichești

Potecu

Potoceni

Proșca

Pruneni

Puieștii de Jos

Puieștii de Sus

Punga

R         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Racovițeni

Răducești

Rătești

Râmnicelu

Râmnicu Sărat oraș

Râpile

Recea

Robeasca

Robești

Roșioru

Rubla

Ruginoasa

Runcu

Rușavăț

Rușețu

S         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Salcia

Satu Nou (Glodeanu-Siliștea)

Satu Nou (Mihăilești)

Satu Vechi

Săgeata

Săhăteni

Sălcioara

Săpoca

Sărata

Sărata-Monteoru

Săreni

Sările

Sările-Cătun

Sărulești

Săsenii Noi

Săsenii Vechi

Săsenii pe Vale

Sătuc

Sârbești

Scăeni

Scărișoara

Scărlătești

Scoroșești

Scorțeanca

Scorțoasa

Scurtești

Scutelnici

Secuiu

Sergent Ionel Ștefan

Sibiciu de Jos

Sibiciu de Sus

Slobozia

Smârdan

Smeeni

Smeești

Sorești

Spătaru

Spidele

Stăncești

Stănila

Stăvărăști

Stâlpu

Strezeni

Stroești

Sudiți (Gherăseni)

Sudiți (Poșta Câlnău)

Ș         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Șarânga

Șindrila

Știubei

Șuchea

T         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Tăbăcari

Tăbărăști

Tătulești

Târcov

Târlele

Tâțârligu

Tega

Teișu

Terca

Tisău

Tocileni

Topliceni

Toropălești

Trestia

Trestieni

Trestioara (Chiliile)

Trestioara (Mânzălești)

Tronari

Tulburea

Ț         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Țintești

U         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Udați-Lucieni

Udați-Mânzu

Ulmeni

Ulmet

Unguriu

Ursoaia

V         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Vadu Oii

Vadu Pașii

Vadu Sorești

Valea Banului

Valea Cătinei

Valea Cotoarei

Valea Fântânei

Valea Largă

Valea Largă-Sărulești

Valea Lupului

Valea Nucului

Valea Părului

Valea Purcarului

Valea Puțului Merei

Valea Ratei

Valea Râmnicului

Valea Roatei

Valea Salciei

Valea Salciei-Cătun

Valea Sălciilor

Valea Sibiciului

Valea Stânei

Valea Șchiopului

Valea Ștefanului

Valea Ursului

Valea Verzei

Valea Viei

Valea lui Lalu

Varlaam

Văcăreasca

Văleanca-Vilănești

Văvălucile

Vâlcele

Vâlcelele

Vârf

Vârteju

Vernești

Viforâta

Vinețisu

Vintilă Vodă

Vintileanca

Viperești

Vispești

Vizireni

Vlădeni

Z         ↑ A B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z ↓

Zaharești

Zăplazi

Zăpodia

Zărnești

Zărneștii de Slănic

Zeletin

Ziduri

Zilișteanca

Zoița

Zorești

Listă de comune din județul BuzăuDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Această listă de comune din județul Buzău cuprinde toate cele 82 comune din județul Buzău în ordine alfabetică.

Judeţul Buzău

Harta judeţului cu împărţirea administrativ-teritorială pe comune

1. Amaru 2. Balta Albă 3. Bălăceanu 4. Beceni 5. Berca 6. Bisoca 7. Blăjani 8. Boldu 9. Bozioru 10. Brădeanu 11. Brăești 12. Breaza 13. Buda 14. C.A. Rosetti 15. Calvini 16. Cănești 17. Cătina 18. Cernătești 19. Chiliile 20. Chiojdu 21. Cilibia 22. Cislău 23. Cochirleanca 24. Colți 25. Costești 26. Cozieni 27. Florica 28. Gălbinași 29. Gherăseni 30. Ghergheasa 31. Glodeanu Sărat

32. Glodeanu-Siliștea 33. Grebănu 34. Gura Teghii 35. Largu 36. Lopătari 37. Luciu 38. Măgura 39. Mărăcineni 40. Mărgăritești 41. Mânzălești 42. Merei 43. Mihăilești 44. Movila Banului 45. Murgești 46. Năeni 47. Odăile 48. Padina 49. Pardoși 50. Pănătău 51. Pârscov 52. Pietroasele 53. Podgoria 54. Poșta Câlnău 55. Puiești 56. Racovițeni 57. Râmnicelu 58. Robeasca 59. Rușețu 60. Săgeata 61. Săhăteni 62. Săpoca 63. Sărulești 64. Scorțoasa 65. Scutelnici 66. Siriu 67. Smeeni 68. Stâlpu 69. Tisău 70. Topliceni 71. Țintești 72. Ulmeni 73. Unguriu 74. Vadu Pașii 75. Valea Râmnicului 76. Valea Salciei 77. Vâlcelele 78. Vernești 79. Vintilă Vodă 80. Viperești 81. Zărnești

82. Ziduri

2004

Se înființează comuna Unguriu, prin reorganizarea comunei Măgura. Pătârlagele de vine oraș. Se înființează comuna Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești.

Lista rezervațiilor naturale din județul Buzău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă Salt la: Navigare, căutare Lista rezervațiilor naturale din județul Buzău cuprinde ariile protejate de interes

național (rezervații naturale), situate pe teritoriul administrativ al județului Buzău, declarate prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000.[1]

Lista ariilor protejate

Denumirea ariei protejate

LocalizareCategorie

IUCNTip Suprafață

(ha)Observații

(foto)

Balta Albă (rezervație)

Balta Albă IVgeologic și zoologic

1.167

Balta Amară Balta Albă IVgeologic și zoologic

900

Blocurile de calcar de la Bădila

Viperești IIIgeologic și

paleontologic3,02 monument al naturii

Chihlimbarul de Buzău

Colți IIIgeologic și

paleontologic2,52 monument al naturii

Dealul cu Lilieci Cernătești

Cernătești IVfloristic și faunistic

10,59

Focul Viu - Lopătari [2] Lopătari III geologic 0,03

Pădurea Crivineni Pătârlagele IV forestier 15,44

Pădurea Brădeanu Brădeanu IV forestier 5,80

Pădurea cu tisă Chiojdu IV forestier 197

Platoul Meledic Mânzălești IV geologic 67,50

Piatra Albă „La Grunj”

Mânzălești III geologic 0,025 monument al naturii

Pădurea Lacurile Bisoca

Bisoca IV mixt 10

Sarea lui Buzău Viperești III geologic 1,77 monument al naturii

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari

Scorțoasa IVgeologic și

botanic15,20

Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici

Berca IVgeologic și

botanic10,20

Râmnicu SăratDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Râmnicu Sărat

—  Municipiu  —

Primăria Râmnicu Sărat

Stemă

Râmnicu Sărat

Poziția geografică

Coordonate: Coordonate: 45°22′48″N 27°3′36″E 45°22′48″N 27°3′36″E

Țară  România

Județ Buzău

Atestare documentară 1439

Guvernare

 - Primar Viorel Holban[1] (PNL [1] , ales 2008)

Suprafață

 - Total 8,77  km²

Altitudine 118 m.d.m.

Populație (2002)[2][3]

 - Total 38.828 locuitori

 - Densitate 4,678 loc./km² 

 - Rezultate provizorii 2011 ▼ 31.256 locuitori

Site: Website

modifică 

Râmnicu Sărat este un municipiu din județul Buzău, Muntenia, România. Are o populație de 31.256 de locuitori (2011).[3] Aflat în extremitatea nordică a județului, orașul a apărut în

secolul al XV-lea și a fost în secolele al XIX-lea–al XX-lea reședința județului Râmnicu Sărat.

Cuprins

1 Așezare geografică 2 Istorie 3 Demografie 4 Personalități 5 Note 6 Legături externe

Așezare geografică

Orașul se află în nordul Munteniei și al județului Buzău, pe malul stâng al râului cu același nume. Este străbătut de șoseaua națională DN2, care îl leagă spre sud de Buzău și București, și spre nord de orașele din Moldova: Focșani, Bacău, Roman, și Suceava. Din acest drum, la Râmnicu Sărat se ramifică DN22, care leagă orașul de Brăila și mai departe (prin trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202 (șosea județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate.

Prin Râmnicu Sărat trece și calea ferată Buzău–Mărășești, orașul fiind deservit de o gară proiectată de Anghel Saligny.

Istorie

Cea mai veche mențiune documentară a numelui de „Râmnicu Sărat” descoperită până acum, datează din 8 septembrie 1439. Este vorba despre un privilegiu comercial acordat de domnitorul muntean Vlad Dracul negustorilor poloni, ruși și moldoveni, în care se precizează că „liovenii plătesc prima vamă la Râmnicu Sărat, doi florini ungurești de căruță încărcată, apoi dau și celelalte vămi”, referire care poate fi însă despre râu. Ca oraș apare pentru prima dată atestat în 1474.

Biserica Adormirea Maicii Domnului, zidită de Constantin Brâncoveanu în 1697.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Râmnicu Sărat era reședința județului cu același nume (începând cu 1862, când aceasta s-a mutat aici de la Focșanii Munteni) și avea o populație de 13.134 de locuitori. Ca unități de învățământ, în oraș funcționau gimnaziul V. Boerescu, deschis în 1889, precum și 2 școli primare urbane de băieți, 2 de fete, o școală rurală mixtă și două școli private.[4] Alimentarea cu apă punea probleme, deoarece râul Râmnicu Sărat care curgea pe lângă oraș avea apă sărată, nepotabilă. Apa de băut era adusă prin conducte de la Răducești și era distribuită prin intermediul a 12 cișmele. Din punct de vedere administrativ, orașul era împărțit în trei culori: Roșu (care ocupa centrul vechi, denumit Vatra Orașului), Galben la sud (mahalalele Pităreasca și Erculești) și Albastru la nord (mahalaua Sf. Nicolae).[4] Dintre cele opt biserici ortodoxe consemnate în Marele Dicționar Geografic al Romîniei, cea mai veche era cea legată de prima atestare documentară a orașului, din timpul ocupației moldovenești a Râmnicului în vremea luptelor dintre Ștefan cel Mare și Radu cel Frumos, în 1474. Biserica principală era însă cea zidită de Constantin Brâncoveanu și spătarul Mihail Cantacuzino în 1697. Alte biserici vechi și importante din oraș erau biserica Robeasca zidită în 1784 de biv-vel-pitar Asanache Nicolescu, și biserica Bagdat zidită de Dumitrașcu Bagdat în 1753 și reparată în 1870 de un strămoș al său, biserică ce întreținea și un spital.[4]

În 1925, orașul Râmnicu Sărat își păstrase statutul de reședință de județ, fiind în același timp și reședința plășii Orașul din cadrul acestuia. Populația sa crescuse la 14.535 de locuitori.[5]

În 1950, județul Râmnicu Sărat s-a desființat, iar orașul a căpătat statut de oraș regional și reședință a raionului Râmnicu Sărat din cadrul regiunii Buzău și apoi (după 1952), din cadrul regiunii Ploiești. În 1968, Râmnicu Sărat a pierdut rolul de centru administrativ, fiind inclus în județul Buzău.[6] Începând cu 1994, Râmnicu Sărat a fost declarat municipiu.[7]

Demografie

Evoluția populației la recensăminte:

În anul 1900 trăiau în oraș 13.134 locuitori, din care circa 1500 evrei.[8] La recensământul din 2002, populația municipiului a fost de 38.828 locuitori,[2] dintre care:[2]

Români: 36.998 (95,28 %) Romi : 1.795 (4,62 %) Alții: 0,10%

După religie, majoritatea covârșitoare, de 99,32%, s-au declarat creștini ortodocși. Alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

În 2011, rezultatele preliminare ale recensământului arată că populația scăzuse la 31.256 de locuitori, dintre care 28.325 români și 2.856 romi.[3]

Personalități

Constantin F. Robescu (1839 - 1920), inginer agronom, membru corespondent al Academiei Române.

Ștefan Minovici (1867 - 1935), chimist, academician. Petre Antonescu (1873 - 1965), arhitect, pedagog, restaurator de monumente istorice și

academician, creatorul Arcului de Triumf din București. Nicolae Ciupercă (1882 - 1950), politician, general. Florica Cristoforeanu (1887 - 1960), cântăreață de operă, operetă și lied. Traian Săvulescu (1889 - 1963), biolog și botanist român, fondator al Școlii românești

de fitopatologie, membru și președinte al Academiei Române. Gheorghe Manea (1904 - 1978), inginer român, membru corespondent al Academiei

Române. Saul Steinberg (1914 – 1999), desenator și grafician american născut în Râmnicu

Sărat, faimos pentru lucrările sale publicate în ziarul american The New Yorker. Costin Murgescu (1919 - 1989), economist, academician. Teodor Oroveanu (1920 - 2005), inginer, academician. Constantin Doldur (n. 1939), jurist român, judecător la Curtea Constituțională a

României (1998-2006). Ioan Mușat (n. 1928), amiral, comandant al Marinei Militare Române în perioada

1979-1989. Valeriu Sterian (1952 - 2000), compozitor și interpret de muzică folk. Adrian Oțoiu (n. 1958), prozator, eseist, traducător. Maria Bitang (n. 1962), antrenoare de gimnastică a României, consilier de stat pentru

promovarea sportului

RAMNICU SARAT

Asezare geograficaMunicipiul Ramnicu Sarat este situat in judetul Buzau, in Campia Piemontana a Ramnicului, pe malul raului Ramnicu Sarat. Orasul se afla la 30 km departare de Buzau, resedinta de judet.

IstoricEste o asezare veche, dar este atestata documentar abia in secolul XV.Ramnicu Sarat cunoaste o perioada de dezvoltare economica incepand cu a doua jumatate a secolului XX, devenind centru economic si cultural in Campia Ramnicului.

Obiective turisticeMuzeul Municipal Ramnicu Sarat este cel mai important obiectiv turistic din oras si detine colectii de arta plastica (pictura si sculptura moderna), piese de etnografie (port popular, ceramica, covoare), dar si colectii de flora si fauna din regiune. Se mai poate vizita Complexul brancovenesc Adormirea Maicii Domnului.Se pot face excursii la obiectivele turistice din regiune: Sarata Monteoru, Vulcanii noroiosi, Focul viu, Muzeul Chihlimbarului, manastirile din stanca, tabara de sculptura sau Muntele de sare. La 41 km de oras se afla Statiunea Caineni-Bai, statiune balneoclimaterica sezoniera de interes local.Municipiul Ramnicu Sarat este orasul de provenienta a sopranei Florica Cristoforeanu, savantul Gheorghe Munteanu-Murgoci, biologul Traian Savulesc si pictorii Petre Iorgulescu-Yor si stefan Pop.

Despre Ramnicu Sarat

Municipiul Ramnicu Sarat este situat in judetul Buzau, in Campia Piemontana a Ramnicului, pe cursul raului Ramnicu Sarat, la o altitudine de 120 m, la 30 km nord-est de municipiul resedinta de judet Buzau.

A fost declarat municipiu in 1994, iar in prezent Ramnicu Sarat are aproximativ 41500 locuitori.

Prima mentionare documentara a localitatii Ramnicu Sarat dateaza din 8 septembrie 1439, intr-un document emis de Vlad Dracul. Mai tarziu, in 1574 este deja oras conform documentelor vremii. Asezarea a jucat un rol important in lupta principatelor romane cu imperiul otoman si cu hoardele tatare care din cand in cand invadau aceasta parte a Europei.  In a doua jumatate a secolului al XVI-lea este realizata o fortificatie de mari dimensiuni care sa serveasca ca si unul din pilonii de aparare a acestei zone. Aceasta fortificatie este refacuta si intarita in secolul al XVII-lea de catre Constantin Brancoveanu.

Datorita rolului sau de punct intarit de aparare localitatea Ramnicu Sarat a fost cu mai multe ocazii devastata si asediata cu toate acestea si-a mentiunut importanta de-a lungul vremurilor.

In anul 1700 pe harta Stolnicului Constantin Cantacuzino, orasul Ramnicu Sarat era marcat ca si oras resedinta de judet.

Dezvoltarea economica a orasului a cunoscut o traiectorie ascendenta mai ales in a doua jumatate a secolului XX, in prezent fiind centrul de gravitatie economica si culturala a Campiei Ramnicului.

Manastirea Podul Bulgarului vezi pe harta

Informatii despre Manastirea Podul Bulgarului

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Manastire

Apasati pe imagini pentru vizualizareAdresa: sat Cotatcu, com. Podgoria, jud. BuzauAcces: Buzau - Ramnicul-Sarat - Podgoria

Hram: Sfanta Treime (biserica de lemn), 08.11 - Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (paraclisul)

In 1940 s-a cladit biserica. A fost manastire de maici pana in 1960, cand a fost inchisa.

Reinfiintata in 1990, a fost sfintita din nou in 1993.

Manastirea Podul Bulgarului este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Buzaului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat vezi pe harta

Informatii despre Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Biserica Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat este situata pe strada Primaverii nr.4. Ea a fost ridicata in timpul lui Constantin Brancoveanu (1688-1714).

Lacasul de cult face parte alaturi de Casa domneasca, staretie, turnuri si zidul de incinta, din Complexul Brancovenesc, edificat de domnitor impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca sub numele de "stilul brancovenesc".

Biserica se remarca prin picturile murale executate de catre renumitul Parvu Mutu si prin ornamentatia sculpturala a portalului.

Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ramnicu Sarat este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Buzaului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Lacul Balta Alba vezi pe harta

Informatii despre Lacul Balta Alba

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Lac

Apasati pe imagini pentru vizualizareLacul Balta Alba este situat pe raza comunei Balta Alba, localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului si ocupa o suprafata de 1.012 ha.

Este cel mai mare liman fluviatil de pe cursul inferior al raului Buzau. A fost declarat rezervatie naturala geologica, de zona umeda, botanica si zoologica.

Aici functioneaza o statiune balneoclimaterica, foarte renumita in trecut, datorita namolului sapropelic, folosit atat in industria farmaceutica, cat si in industria cosmetica. In zona exista spatii de cazare, plaja amenajata, piscina, teren de fotbal etc.

Apa lacului este clorurata, sodica, slab magneziana, hipotona si slab sulfatata, ajutand la tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a afectiunilor dermatologice, reumatismale, ginecologice, a neurologiilor periferice.Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Rezervatie naturala

Apasati pe imagini pentru vizualizareRezervatia naturala Balta Amara este situata pe raza comunei Balta Alba, fiind localizata la 22 km de Ramicu Sarat, in estul judetului.

Este o rezervatie naturala geologica, de zona umeda si zoologica ce ocupa o suprafata de 900 ha.

Aceasta detine o vegetatie asemanatoare celei din Delta Dunarii.

Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat vezi pe harta

Informatii despre Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Muzeu

Apasati pe imagini pentru vizualizareRamnicu Sarat, cel de-al doilea municipiu al judetului Buzau, ofera privelisti frumoase prin imprejurimile sale - Valea Ramnicului, Balta Alba si Balta Amara, insa si obiective turistice istorice si religioase, in interiorul orasului, unice in tara. Dintre acestea, nu pot fi ratate constructiile arhitectonice unice precum Complexul Brancovenesc si Muzeul Municipal Ramnicu Sarat, situat in imediata apropiere.

Complexul Brancovenesc este o ctitorie a domnitorului Constantin Brancoveanu, fiind ridicat in 1697. Este cea mai valoroasa cladire a orasului, ale carei pivnite in arcade sunt o marturie a stilului arhitectural care a luat numele domnitorului. Tot de numele domnitorului se leaga si Biserica Adormirea Maicii Domnului, ridicata in aceeasi perioada.

Gara si Palatul administrativ - astazi sediul Primariei - a implinit un secol de existenta, prima, o bijuterie arhitecturala, fiind construita dupa planurile lui Anghel Saligny in 1891.

Situat pe strada Primaverii, Muzeul Municipal Ramnicu Sarat se afla in cladirea fostei Staretii apartinand manastirii cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" si a fost inaugurat la 5 iunie 1960. Detine sectii de arta plastica, etnografie si arta populara, stiintele naturii, istorie a culturii ramnicene, insumand aproximativ 30.000 de exponate.

Colectiile muzeului includ ceramica si costume populare, covoare, pictura si sculptura, elemente de flora si fauna si ca un element inedit, o colectie de fluturi exotici.

In centrul orasului, vechea Gradina Publica, infiintata in 1885, ofera o oaza de verdeata si liniste.

Muzeul Municipal din Ramnicu Sarat este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Buzaului, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.

Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat vezi pe

harta

Informatii despre Complexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat

Localizare: Valea Buzaului > Ramnicu Sarat Subcategorie: Muzeu

Apasati pe imagini pentru vizualizareComplexul Brancovenesc din Ramnicu Sarat se afla pe strada Primaverii nr. 4, judetul Buzau si este format din Casa domneasca, biserica Adormirea Maicii Domnului, zidul de incinta, turnuri si staretie.

Complexul a fost edificat de domnitorul Constantin Brancoveanu, impreuna cu unchiul sau, Mihail Cantacuzino spatarul, intre 1690-1697, in stilul ce s-a impus in arhitectura romaneasca sub numele de stilul brancovenesc.

Preturi Hotel Hanul Poienita-ramnicu sarat

3 Dec 2012 - 31 Mar 2013

Tip camera Pret / camera

Camera dubla 120 RON Info

Apartament 200 RON Info

Descriere Hotel Hanul Poienita Cu voie buna si bucate alese, Hanul Poienita si-a deschis portile acum mai bine de 30 de ani, in 1982. De atunci, oaspetii nostri se veselesc sau se odihnesc la noi dupa voia inimii.

Proaspat renovat, hanul este deschis cu drag pentru nuntasii, sarbatoritii sau calatorii care se opresc in Ramnic la sfarsit de saptamana. Si ca sa stiti unde veniti, aflati ca ne-a vizitat chiar si Regele Mihai!

Avem 30 de camere, 2 apartamente si locuri la masa pentru 250 de persoane. Ca vreti sa ne-ncercati bucatele sau paturile boieresti, va asteptam pe toti la han!

Programul restaurantului care este intre 7.00 si 24.00

Ultima actualizare: 17.03.2013

Facilitati Hotel Hanul PoienitaCamere cu balcon

Cutie de valori

Ecran proiectie

Fax

Foisor in curte

Frigider in camera

Frigider in unitate

Gastronomie / oferte culinare

Gratar

Gratar/ barbeque

Grup sanitar propriu

Incalzire centrala

Internet

Izolare fonica intre camere

Masa de ping-pong

Masa la cerere / pensiune completa

Minibar in camera

Organizare evenimente

Parcare

Plata cu cardul

Protectie impotriva insectelor

Restaurant

Room service

Sala de Conferinte

Sala de mese

Sala de relaxare

Seif la receptie

Semineu

Terasa

Teren sport

Trasee / Excursii

TV

Tv in living

Uscator de par

Videoproiector

Limbi straine vorbiteEngleza

OBIECTIVE TURISTCE DIN ORASUL BUZAU:

PALATUL COMUNAL BUZAU-CONSTR INTRE ANII 1899-1903.PRMAR ERA NICU CONSTANTINESCU,AL CARUI BUST A FOST AMPLASAT PE UN SOCLU DE PIATRA IN FATA PALATULUI.PANA IN 1918,LOCALUL PALATULUI COMUNAL DIN BUZAU ERA COTAT CA CEA MAI IMPUNATOARE CONSTRUCTIE COMUNALA DIN INTREAGA TARA.

PALATUL EPISCOPAL –CTITORIE A DOMNITOR CONSTANTIN BRANCOVEANU

CATEDRALA EPISCOPIEI BUZAULUI

SEMINARUL TEOLOGIC-INF DE EP CHESARIE INFIINT IN 1836-SEM CE II VA PURTA NUMELE –ESTE PRIMA SCOALA SECUNDARA DIN BUZAU

Parcul Crang

-amplasat pe o suprafata de aproape 10 hectare ,Parcul Crang repz zi de zi principala atractie atat pentru turistii ajunsi in orasul Buzau ,cat si pentru tinerii locuitori dornici de plimbarile in aer liber .

Parcul Crang este ,de fapt ,ceea ce a mai ramas din Padurea Codrii Vlasiei ,avand in alcatuirea sa mai multe specii de plante si copaci existenti in acest loc.

In interioruL Parcului crang se afla un lac destul de mare ,numit Helesteul parcului .aici ,autoritatile au efectuat un loc amenajat pentru plimbarile cu barca.tot aici sunt amplasate mai multe locuri de joaca pentru copii si spatii de distractii pt tineri .

In interiorul parcului se afla un obelisc care comemoreaza circa 1600 de ani de la prima atestare documentara a orasului .Parcul crang se afla situat in capatul Bulevardului Nicolae Balcescu ,avand o intindere ce ajunge pana la iesirea din oras.

Teatrul George Ciprian

A fst infiint acum mai bn de 16 ani din initaitiv aunor politicieni.

-functioneaza in cladirea Muzeului de istorie al orasului ,una destul de impozanta ,fiind consid un adev monum istoric prin vechimea sa .

-regizorul Tudor Marascu impreuna cu artistii Sebastian Papaiani ,Mircea Diaconu ,emil hossu ,adriana trandafir si alti cativa au reusit sa puna in scena primul spectacol intitulat „”omul cu martoaga „de george ciprian

Asadar ,teatrul george ciprian a reusit sa se mentina de-a lungul timpului creand in fiecare stagiune noi spectacole ,fidelizandu-si publicul prin seriozitatea si perseverenta de care au dat dovada oamenii d teatru

14 scaune

-repz titulatura unei cascade formate pe cursul barajului Siriu ,dar si numele unei vestite cabane ale judetului .SITUATA intr-o zona nat in plin relief muntos ,14 scaune reuseste s a destinda turistii veniti in aceata regiune ,creand parca o oaza de verdeta si de liniste .In apropierea cabanei 14 scaune se poate admira maretia barajului siriu ,baile siriu ,dar si cascada pruncea ,fiind situate in apropiere ,la circa 2 kilometri de aceasta.

-situata intre masivul penteleu si masivul siriu de la 14 scaune se pot crea trasee turistice spre lacul vulturilor ,Gura Teghii,Masivul Penteleu .

-flora si fauna –specifice relief montan

BISERICA DINTR-O PIATRA

-se afal in localiatatea Naieni ,situata in varful dealului Istrita ,o zona viticola destul de importanta a judetului si tarii

- este constr din celebra piatra de Naieni- de la constrctie si pana la altar si catapeteasma

-stilul bizantin

-cei care au ajutat la constructia elem decorative sunt artisti celebri precum pictorul Florin Stan si sculptorul Gheorghe Tarasenco

-poarta hramul „’Duminica Floriilor „

NaeniPopulatie: ca.  2.000 de locuitoriAltitudinea: intre 100 si 600 mGPS: N 45 09´17″, E 26 49´21″Atestare documentara: Epoca pietrei

Asezare geograficaLocalitatea este situata in zona viticola Dealul Mare la  36 km de orasul Buzau. Accesul se face dinspre Sahateni, de pe DN 1B, la 7 km spre nord. Localitatea este traversata de DJ 205 (Sarata Monteoru – Pietroasele – Naeni – DN 1B).

Comuna Naeni este formata din cinci sate: Fantanele, Fintesti, Naeni, Prosca, VarfComuna Naeni are cinci sate: Fantanele, Fintesti, Naeni, Prosca, Varf si aproximativ 2.000 de locuitori. Principalele ocupatii ale acestora sunt viticultura, cresterea animalelor si cioplitul pietrei.

Relieful este divers, plecand de la campia Sahateniului, in sud si urcand spre nord, pe dealuri cu vita de vie, pomi fructiferi, pasuni, cat si padure de foioase sau pin. Altitudinea variaza intre 100 si 600 m.

Potentialii investitori primesc teren, iar la fata locului gasesc mana de lucru ieftina.

Localitatea Naeni dateaza inca din epoca pietrei, dovada fiind uneltele din piatra (dalti, ciocane) descoperite in grotele ce au fost locuite si care inca exista in cariera de piatra. Urme ale locuirii au fost gasite si de la inceputul epocii bronzului in zona Zanoaga si pe dealul Colarea. Langa Biserica dintr-o Piatra a fost descoperita o necropola tracica (800 – 600 i.c.), cu morminte cioplite in piatra. Materialul arheologic se afla la muzeele de istorie din Buzau si Bucuresti.

 

 ATRACTII TURISTICE

Sfantul “Dragonocton”La intrarea in comuna cea vestita pentru cariera de piatra si vinurile de soi,  Sfantul Gheorghe (sfantul “dragonocton”, omoratorul de balauri) pe cale de a strapunge balaurul cu sulita, o opera de dimensiuni fara egal  pare sa protejeze comunitatea Naenilor si pe trecatori. 

In partea sud-vestica a Dealului Istrita, pe cursul superior al garlei Naianca, bogatele urme materiale ce atesta inceputurile vietii omenesti pe aceste meleaguri se gasesc la tot pasul. Intr-o cariera de piatra situata in punctul Colarea, au fost descoperite cioburi din lut, oase de animale şi obiecte din os, vechi de aproape patru milenii, specialistii Muzeului Judetean de istorie stabilind ca este vorba despre un sit arheologic din Epoca Bronzului.

Exista  o teorie care spune ca numele localitatii Naeni vine de la o zeita iraniana a naturii, a carei statueta din aur a fost gasita in zona, sapaturile arheologice scotand la iveala si o necropola din perioada 1800-1200 i.e.n, de unde au fost recuperate cesti din lut cu o toarta, bijuterii din bronz, inele si bratari, seceri si alte unelte din bronz.

Statueta zeitei AnaithisUna dintre cele mai interesante descoperiri hallstattiene este statueta zeitei Anaithis, gasita intamplator in 1893, la Fantanele-Naeni, sub culmea dealului Colarea. Tot acolo au fost descoperite, in 1978, primele vase din ceramica lucrate la roata olarului, datand din secolul V I.Chr.

Marea SarmaticaPe dealurile de la Naeni au ramas urmele Marii Sarmatice, unde se  pot vedea scoici sau corali fosilizaţi. Cochiliile de acum milioane de ani s-au transformat în calcar.

Tabara de sculpturaDe asemenea, unicat in Europa, la Naeni a functionat o tabara de sculptura pentru elevi, ale caror opere vegheaza un amfiteatru natural pe unde se poate ajunge dupa un scurt popas in padurea de brazi de la iesirea din comuna.

Biserica dintr-o piatraIn apropierea acestor vestigii si de grotele pe unde haladuiau urmasii nostri din epoca de piatra, in satul Varf, se vede din departare o biserica faurita cu totul si cu totul din piatra, monument religios si, deopotriva, de arta. Biserica poarta hramul “Duminica Floriilor” si a fost inceputa de primul investitor de aici, Manole Gabriel, pentru ca apoi să fie preluata si terminata de Florin Jean Utica, din Bucureşti, cel care a si finantat intreaga lucrare.

Biserica Sf. TreimeUn monument istoric recunoscut este ansamblul bisericii “Sf. Treime”din satul Prosca, datata la anul 1804.

Cabana 14 scaune(are 2 stele) are 17 camere cu o capacitate pentru 41 de persoane. La parter avem 5 camere(pt 11 persoane) cu baie la comun și bucătărie(dotata cu frigider, aragaz, vesela, etc). La etaj avem 3 camere cu baie proprie, 5 camere cu baie la comun și 2 camere la mansardă cu grup sanitar, toate având sală de mese și bucătărie la parter dotate cu strictul necesar (26 persoane). În spate avem un apartament cu 2 camere (4-5 persoane) și bucătărie(fiecare cameră are baie proprie). În curte avem parcare auto, leagăne, 3 foișoare dotate cu grătar fiecare și un lac.

! ! ! La 14 scaune suntem 2 familii, noi suntem in partea de jos unde sunt lacurile.

FACILITATI DE CAZARE:

acces la bucatarie

foisor in curte

frigider in unitate

gradina/curte

gratar/barbeque

livada

loc amenajat de joaca

parcare

sala de mese

sanie trasa de cai

se accepta animale

transport auto

TV in living

FACILITATI IN CAMERE:

baie in camera

baie pe hol

camera cu TV

camere cu balcon

sobe de teracota

0 voturi 0 voturi

Descrierea și facilităţile sunt conforme cu realitatea?

Capacitate: 41 locuri in 17 camere

Tarife valabile in perioada 20.02.2013 - 20.12.2013

Camerele

Tip camera

Baie

Cursul sapt.

Weekend

Pret single

10, 16, 17

Camera dubla twin

da

70 lei / zi

80 lei / zi

-

1 , 2, 7, 11, 13, 14, 15

Camera dubla twin

nu

60 lei / zi

70 lei / zi

-

4 , 5

Camera tripla

da

90 lei / zi

90 lei / zi

-

3 , 6, 8, 9, 12

Camera tripla

nu

80 lei / zi

90 lei / zi

-

Toate preturile de mai sus sunt valabile pentru o singura noapte de cazare si sunt finale.

Acces:Pe DN 10, Buzau-Brasov, in localitatea Siriu, sat Casoca. Drumul pana la pensiune este practicabil in orice anotimp indiferent de conditiile climatice.

Pensiune agroturistica situata in Muntii Buzaului, pe drumul natinal Buzau - Brasov in apropiere Barajul Siriu si Cascada Pruncea. Se poate ajunge urmand DN 10 Buzau - Brasov pana la Km. 78 unde

parasiti drumul national (in acelasi loc este indicatorul rutier de sfarsit localitate Siriu) si urmati la dreapta un drum pietruit, pe care se parcurg 4 Km pana la pensiune.

Dotari si facilitati: Nr. camere: 19 (in 2 vile) ; Nr. loc: 50; Grup sanitar: 1 la 5 camere/camere cu grup sanitar propriu; Salã de mese.

Bucã tã rie dotata cu aragaze, frigidere, vase si gratar la dispozitia turistilor; Incalzire sobe cu lemne; apa curenta rece si calda; Oferim turistilor in perioada de vara produse proaspete: lapte, ouã. In curte: foisor, parcare auto, cos baschet, derdelus

Posiblitã ti agrement: Plimbã ri la obiectivele turistice din apropiere cascada Pruncea, Barajul Siriu, trasee montane descrise mai jos, pescuit.

Citeste mai mult la http://www.hoinari.ro/index.php?cu=18231120050424#ixzz2OG8qBdVz

Preturi Pensiunea 14 Scaune Casoca

14 Ian 2013 - 31 Mar 2013

Tip camera Pret / camera Pret / single Pret / weekend

Camera dubla 65 RON 75 RON Info

Descriere Pensiunea 14 Scaune Casoca Situata intr-o zona pitoreasca din Masivul Podu Calului - Muntii Buzaului, cu posibilitatea atacarii traseelor spre Vf.Penteleu si Lacul Vulturilor.

Dispune de un spatiu generos in curte: foisor, parcare auto,teren sport.Obiective turisticeA-In zona Siriu -Cascada Pruncea -2 Km.; Barajul Siriu-Lacul Siriu 5 Km.-Trasee montane : Lacul Vulturilor; Vf. PenteleuB-In apropiere : Vulcanii noroiosi, Manastirea Ciolanu, Asezarile rupeste Colti - Bozioru, Muzeul Chihlimbarului, Rezervatie de zimbrii Vama Buzaului.

Posiblitati agrement :-Plimbari la obiectivele turistice din apropiere: cascada Pruncea, Barajul Siriu, trasee montane, pescuit, rafting pe raul Buzau.

Transporturi

Calea ferată

Buzău este un important nod feroviar, legând București și Ploiești de Focșani, Galați și

Constanța. Gara din oraș a fost deschisă în 1872, împreună cu calea ferată București-Galați.

O ramificație a acestei căi ferate, de la Buzău la Mărășești a fost deschisă după câțiva ani, pe

13 iunie 1881,[25] devenind prima cale ferată proiectată de ingineri români.

Linia Buzău-Nehoiașu, deschisă în 1908, leagă Buzău de multe din localitățile de pe valea

Buzăului, inclusiv de orașele Nehoiu și Pătârlagele.

Drumuri

La Buzău se poate ajunge pe DN2 (drumul european E85) de la București și din orașele

importante din Moldova. DN1B (drumul european E577) leagă Buzău de Ploiești iar DN10

traversează Munții Carpați pe la curbura sud-estică a acestora prin Pasul Buzău către Brașov.

La Galați și Brăila se poate ajunge pe DN2B.

Două autogări, una aflată în nordul orașului și cealaltă în sud, în apropierea gării, sunt folosite

de companiile private de transport care operează servicii regulate de legătură rutieră cu alte

orașe sau cu comunele din apropiere.

Transport aerian

Aeroportul internațional cel mai apropiat de Buzău este Aeroportul Internațional Henri

Coandă, din Otopeni, oraș aflat la 110 km distanță.

Transportul public

În Buzău circulă 10 linii regulate de autobuz, care leagă zonele rezidențiale de principalele

zone industriale (inclusiv de platforma industrială Buzău Sud), de centrul orașului și de gară.

Există câteva companii de taxi licențiate de primărie și care operează în oraș și în localitățile

apropiate.

În Buzău funcționează câteva hoteluri, printre care se numără Hotel Crâng, Hotel Pietroasa și

Hotel Bucegi. În Buzău se pot vizita centrul istoric, parcul Crâng și Casa Vergu-Mănăilă,

clădire din secolul al XVIII-lea care găzduiește astăzi o colecție de etnografie și artă populară.

De asemenea, orașul Buzău se află în apropierea altor obiective turistice, valea Buzăului,

Rezervația Vulcanii noroioși de lângă Berca, Focul viu de la Lopătari, Mănăstirea Ciolanu și

tabăra de sculptură de la Măgura, stațiunea Sărata Monteoru sau localitatea Pietroasele unde

au fost descoperite un celebru tezaur gotic și un castru roman.

Facilități oferite de Hotel Pietroasa(3 stele)

General

restaurant, recepţie deschisă nonstop, seif, încălzire, cameră de bagaje, aer condiţionat, zonă pentru fumători

Activităţi

saună, sală de fitness, masaj, cadă cu hidromasaj

Servicii

room service, spălătorie, fax/copiator, transfer de la/la aeroport (contra cost)

Internet

Gratuit! Internet wireless este disponibil în întregul hotel şi este gratuit.

Parcare

Este posibilă parcarea privată la proprietate (este necesară rezervare) şi costă 2 EUR pe zi.

Înapoi la început

Politicile de la Hotel Pietroasa

Check-in

Începând cu ora 12:00

Check-out

Până la ora 12:00

Anulare / Plată în avans

Politica de anulare şi plată în avans variază în funcţie de tipul camerei. Vă rugăm să introduceţi datele şederii dvs. şi să verificaţi condiţiile camerei cerute de dvs.

Copii şi paturi suplimentare

Gratuit! Un copil cu vârsta între 0 şi 6 ani stă gratis când sunt folosite paturile existente.

Un copil mai mare sau adult se plăteşte 50 % din tariful camerei pe noapte pe persoană dacă foloseşte un pat suplimentar.

Capacitatea maximă pentru paturi suplimentare într-o cameră este 1.

Orice tip de pat suplimentar sau pătuţ de copil este furnizat la cerere şi trebuie să fie confirmat de hotel.

Suplimentele nu sunt calculate automatic în preţul total şi vor fi plătite separat în timpul sejurului.

Animale de companie

Gratuit! Animalele de companie sunt acceptate. Gratuit.

Carduri de credit acceptate

Visa, Euro/Mastercard

Hotelul îşi rezervă dreptul de a preautoriza cardul de credit anterior sosirii.

Înapoi la început

Garantăm

Rezervarea este sigură. Când rezervaţi prin noi, datele dvs. sunt protejate de o conexiune securizată.

Intimitatea dvs. este protejată. Datele dvs. vor fi utilizate doar pentru a vă garanta rezervarea.

Fără taxe de rezervare. Veţi plăti doar la hotel. Booking.com nu va debita niciodată cardul dvs. de credit.

Garanţia Celui Mai Bun Preţ. Aţi găsit camera dvs. online la un preţ mai mic? Vă vom oferi acelaşi preţ.

Camere si apartamente

Cele 90 de camere si apartamente, care va ofera imagini deosebite ale orasului, sunt amenajate elegant, cu televizor color cu programe prin cablu, radio, minibar, aer conditionat, acces internet, telefon international .

Detalii

6 apartamente ; 84 camere dbl

cu grup sanitar propriu cada sau dus aer conditionat TV, telefon, mini bar

165 Euro/noapte apartament 3*

100 Euro/noapte - camera dbl 3*

74 Euro/noapte - camera in regim sgl 3*

140 Euro/noapte apartament 2*

90 Euro/noapte - camera dbl 2*

65 Euro/noapte - camera in regim sgl 2*

Hotel Corso  (2 stele) Str. Cuza-voda nr. 43-45, 120038 Buzău (Arată hartă)  

 Partajați

Direct la: Camere disponibile Facilităţi Politici Vedeţi toate comentariile

Bine, 7.7 Scor din 33 comentarii

“ mi-a placut servicii de angajatorii. ”

Benjamin, Brasov

Situat la o plimbare de numai 2 minute de la primăria oraşului Buzău, acest hotel oferă camere spaţioase, cu Wi-Fi gratuit şi room service. Dispune de un restaurant à la carte.

Fiecare dintre camerele izolate fonic de la Hotelul Corso are podele din lemn şi aer condiţionat. Toate sunt echipate cu un frigider şi un televizor cu ecran plat. Camerele dispun de un birou de lucru şi de baie proprie.

Oaspeţii se pot bucura de preparate din bucătăria tradiţională românească la restaurantul din incintă, care oferă opţiuni à la carte. De asemenea, există un bar care serveşte o gamă largă de băuturi.

Hotelul Corso oferă o recepţie deschisă 24 de ore şi un bancomat în incintă. Este disponibilă închirierea unei maşini, precum şi un serviciu de spălătorie şi de călcat.

Situat în centrul oraşului Buzău, hotelul este aproape de o serie de locuri de cumpărături şi de divertisment. Există, de asemenea, un centru SPA chiar peste drum, iar râul Buzău se află la distanţă de 5 minute cu maşina.

Camerele Hotelului: 21

Rezervarea este posibilă fără un card de credit

Disponibilitate

Când doriţi să staţi la Hotel Corso?

Data Check-in

Data Check-out

Cel mai bun preţ garantat

Cea mai recentă rezervare pentru acest hotel a fost făcută în 22 mar la 18:45 în România.

Tipul camerei Max

Cameră triplă Arată tarife

Cameră dublă Arată tarife

Cameră twin Arată tarife

Înapoi la început

Facilități oferite de Hotel Corso

General

restaurant, bar, recepţie deschisă nonstop, ziare, camere pentru nefumători, seif, camere izolate fonic, încălzire, fumatul interzis în toate spaţiile publice şi private, aer condiţionat, restaurant (à la carte)

Activităţi

spa & centru de wellness

Servicii

room service, spălătorie, serviciu de călcătorie, schimb valutar, închirieri auto, fax/copiator, bancomat, serviciu de transfer (contra cost)

Internet

Gratuit! Internet wireless este disponibil în întregul hotel şi este gratuit.

Parcare

Gratuit! Este posibilă parcarea privată gratuit la proprietate (nu este necesară rezervare).

Înapoi la început

Politicile de la Hotel Corso

Check-in

Începând cu ora 13:00

Check-out

Până la ora 12:00

Anulare / Plată în avans

Politica de anulare şi plată în avans variază în funcţie de tipul camerei. Vă rugăm să introduceţi datele şederii dvs. şi să verificaţi condiţiile camerei cerute de dvs.

Copii şi paturi suplimentare

Gratuit! Un copil cu vârsta până la 10 ani stă gratis când sunt folosite paturile existente.

Capacitatea maximă pentru paturi suplimentare/pătuţuri într-o cameră:0.

Animale de companie

Gratuit! Animalele de companie sunt acceptate. Gratuit.

Carduri de credit acceptate

Visa, Euro/Mastercard, Maestro

Înapoi la început

Garantăm

Rezervarea este sigură. Când rezervaţi prin noi, datele dvs. sunt protejate de o conexiune securizată.

Intimitatea dvs. este protejată. Datele dvs. vor fi utilizate doar pentru a vă garanta rezervarea.

Fără taxe de rezervare. Veţi plăti doar la hotel. Booking.com nu va debita niciodată cardul dvs. de credit.

Garanția Celui Mai Bun Preț. Aţi găsit camera dvs. online la un preţ mai mic? Vă vom oferi același preţ.

Hotel Corso se afla la km 0 al centrului istoric din Buzau.

Descriere Hotel Corso Buzau

Hotel Corso a fost construit prin renovarea unei cladiri istorice cu valoare de peste 115 ani la standarde de 2 stele, in stil medieval. Capacitatea de cazare a hotelului este structurata in 13 camere cu pat matrimonial sau cu paturile separate. Hotelul deasemenea dispune de restaurant, unde turistii pot servi preparate traditionale sau preparate din bucatariile internationale.

Facilitati hotel Facilitati camera

Dureaza doar 1 minut !

Tarife actualizate 2013 Hotel Corso Buzau - plata la hotel

Tip camera

PaxTarif /

camera / np. 1) Standard

1  100 Lei

2) Standard

2  100 Lei

3) Superior 1  120 Lei4) Superior 2  120 Lei5) Tripla 3   180 Lei 

* Camerele DUBLE STANDARD sunt  camere fara aer conditionat si "fara geam"

Prezentare generala Hotelul a fost deschis in anul 2004 si a fost complet renovat in anul 2009.

Este localizat in centrul istoric la 200 m de Primarie.

Este amenajat intr-o cladire veche de peste 110 ani si are un aer medieval mai ales luand in consideratie restaurantul amenajat la demisol care pastreaza acea atmosfera.

Facilitati cazare si camere

bar cramafax frigider in unitateinternet wireless parcareplata cu cardul restaurantroom service sala de fitnesssala de mese schimb valutarse accepta animale spalatorieTV in living aer conditionatbaie in camera camera cu TVcamere cu balcon frigider in cameraincalzire centrala internet in cameraminibar in camera

Obiective turistice in apropiere

   Cimitirul Dumbrava la 1.60 km   Muzeul Judetean Buzau la 1.73 km   Parcul Crang la 3.66 km