Judeul Braov

Braoveste unjudedinRomniaaflat n sud-estulTransilvaniei, care include regiunile istoriceara Brsei,ara FgrauluiiAltland-ul ssesc. Situat n partea central a rii, pe cursul mijlociu al ruluiOlt, n interiorul arcului Carpatic i deinnd 2,3% din suprafaa rii (5351 km2), judeul Braov se nvecineaz cu opt judee. La est se mrginete cu judeul Covasna, n sud-est cujudetul Buzau, n sud cu judeele Prahova, Dmbovia i Arge, la vest cu judeul Sibiu, iar n nord cu judeele Mure i Harghita.Municipiul Braov (reedina judeului) este situat la 25o30' longitudine estic i 45o45' latitudine nordic cu o altitudine medie de aproximativ 600 m fa de nivelul Mrii Negre.Judeul Braov are o suprafa de 5.363 km, reprezentnd 2,3% din suprafaa rii.Municipiul Braov i cele 13 localiti care-l nconjoar formeaz mpreun o aglomerare urban de 402.016 locuitori, care se ntinde pe o suprafa de 131.801 ha. Zona Metropolitan (ZM) are importan mare pentru dezvoltareaRomanieii a Regiunii de Dezvoltare 7 Centru (judeele Alba, Braov, Covasna, Harghita, Mure i Sibiu).Populaia Zonei Metropolitaneeste rspndit, conform datelor din 2007, dup cum urmeaz:

Numeunitate administrativ2007

MUN. BRAOVMunicipiu277.945

MUN. CODLEAMunicipiu24.550

MUN. SACELEMunicipiu31.796

ORA GHIMBAVComun5.357

ORA PREDEALComun5.174

ORA RASNOVComun16.055

BODComun4.173

CRISTIANComun4.300

HLCHIUComun4.560

HRMANComun4.775

PREJMERComun8.876

SNPETRUComun3.759

TRLUNGENIComun7.996

VULCANComun4.551

Total Braov + Zona Metropolitan403.567

ReliefulRelieful judeului este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. La nord se aflDepresiunea FgrauluiiDepresiunea Braov, desprite de ctre culmile scunde ale Munilor Perani, iar la nord-vest se ntinde o parte dinPodiul Trnavelor. Spre sud se nal versantul nordic alFgraului, care depete n unele locuri 2000m altitudine,Munii Bucegi,Piatra Craiului,Postvaru,Piatra Mare,Munii Ciucai o parte dinMunii ntorsura Buzului.ApeleCel mai important ru esteOltul, care strbate judeul pe o distan de 210 km. Pe parcurs primete:Baraoltul,Vrghiul,Aita,Homorodul,Valea Mare,Rul Negru,Timiul,Brsa,Ghimbelul,inca,Smbta,Vulcnia,Sebeul,Berivoiul,Breaza,ViteaiRodbavul. n categoria apelor stttoare se nscriu lacurile glaciare din Munii Fgra (Urlea, Podragul) i cele antropice pentru alimentarea cu ap potabil a localitilor. Urlea-lac glaciar Paraul Timis

ClimaClima judeului este temperat-continental, mai precis caracterizat de nota de tranziie ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental; mai umed i rcoroas n zonele montane, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n zonele mai joase. Pe vrful Omul se nregistreaz cea mai joas temperatur medie anual (-2,6oC) i cea mai ridicat medie de precipitaii anuale din ar (1.346 mm). Temperatura medie anual n jude este de 8oC. Temperatura minim absolut pe ar a fost nregistrat la25 ianuarie1942n localitateaBod(-38,5oC). Vnturile nu prea strbat depresiunile, dar pe culmile munilor ajung chiar i la 25-30 m/s. Vnturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord i nord-est concur la pstrarea timpului frumos.VegetaiaParticularitile reliefului, climei i solului imprim vegetaiei de pe teritoriul zonei Braov o serie de caracteristici locale. Distribuiaaltitudinala climei se reflect nzonalitateape vertical a vegetaiei. Dac munii nali i mijlocii sunt mbrcai cu pduri masive de rinoase, cei joi sunt dominai de foioase.Marea diversitate a cadrului natural al judetului Brasov, alaturi de modificarile petrecute in decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flora, vegetatie si fauna.Vegetatia actuala reprezinta aspectele vegetatiei naturale, precum si ecosistemele fragmentare instalate in urma interventiei omului in timp . Aproape intreg teritoriul judetului a apartinut in trecut zonei forestiere si alpine, mai putin extinsa.Zona forestiera este reprezentata, incepand cu vegetatia depresionara si terminand cu cea montana de:Subzona stejarului, restrinsa astazi, ocupa depresiunile, piemonturile si versantii pana la 500 - 700 m. (Crizbav-Feldioara-Cristian, Dumbrava Vadului, Rupea. Alaturi de stejar intalnim jugastrul, carpenul, frasinul, ulmul si alte specii arbustive si plante ierboase caracteristice;Subzona gorunuluilocalizata pe versantii insoriti pana peste 700 - 800 m. si izolat pana la 1200 -1300 m, este caracterizata de amestecul dintre gorun si stejar (M. Persani, dealurile Tarnavelor) si fag;Subzona faguluieste cea mai extisa (500/600 m - 1000 m), fiind intalnita sub forma fagetelor pure (M. Persani, Ciucas) cat si sub forma de paduri de amestec fag, molid, brad (M. Fagaras, Bucegi, Postavar, Piatra Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte, artarul, frasinul.Subzona moliduluieste mai bine individualizata in M.Fagaras, Piatra Craiului, Bucegi, Ciucas, Postavar, Piatra Mare ocupand statiunile de deasupra fagetelor in zona alpina. Molidul este asociat cu laricele.Prin defrisarea padurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajistilor secundare de paius rosu si iarba campului in zonele montane si de paiusca, teposica, piptanarita si paius in zonele colinare si depresionare.In lunca Oltului, ca si in alte zone mai joase, inindabile sau cu umiditate ridicata, se gasesc asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin.Zona alpinaeste caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari, zmardari, etc. FaunaFauna este foarte variat, graie multitudinii biotipurilor ntlnite din v. Oltului pna pe crestele muntoase. Dac n mlatinile eutrofe ale Tarii Brsei se ntlnesc numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tmpa sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte i de es sunt populate de specii diferite de peti (pstravi, lipan, mreana, etc.) iar n sistemele cu exces de umezeal, ca i n pduri, abund specii de amfibieni, reptile, psri (orecarul comun, orecarul nclat, barza alb, barza neagr, vnturei, herei, potrnichi, acvile, cocoul de munte, prundriul de piatr) i mamifere (capra neagr, ursul, cpriorul, mistreul, rsul, etc).

Componena etnic i religioas

Turisma) Numr de uniti destinate turismului i capacitatea lor de cazare din care:- hoteluri : 30- pensiuni: 53- vile turistice 8- cabane 1- moteluri, sate de vacan: 14b) Dotri pentru agrementPoiana Braovdispune n momentul de fa de o variata reea de transport pe cablu, care deservete un domeniuschiabilde aproximativ 42 ha, prtii de schi cu diferite grade de dificultate pentru practicarea schiului alpin i de fond, 1patinoar artificial.- 9 prtii de schi- 7 instalaii de transport pe cablu.Dispune de trei piste de coborre i de slalom uria, de o pist de slalom special i dou trambuline.Telecabine: Capra Neagr, Kanzel.Telegondol: Postvarul.Teleschi: Bradul, Ruia, Subteleferic, StadionStaiunea este dotat cu dou linii de telecabin i una de telegondol.n municipiul Braov exist: Patinoarul Olimpic Braov i Patinoarul din Rcdu i o instalaie de transport pe cablu + telecabina Tmpac) Obiective turistice (ceti, monumente istorice, monumente naturale, parcuri i rezervaii, etc.Numrul parcurilor din municipiul Braov : 6 parcuri +1 Gradina ZoologicaoParcul central "Nicolae Titulescu"oParcul Consiliul Europei, din centrul Civic.oParcul de la baza Tmpei.oParcul Gheorghe Dima,oParculInaSchaefflerdin Livada Potei:oParcul Tractorul:oParcul Trandafirilor din cartierulRcduoGradina ZoologicMonumente istorice: 14 edificii istoriceoPiaa Sfatului (11.621mp):oBiserica Neagr:oAnsamblul Case Medievale(Piaa Sfatului, nr. 15-16oCatedrala Ortodox Adormirea Maicii Domnului: Reduta:oCasaHirscheroBastionul estorilor:oBastionulGraft:oBastionul PostvariloroTurnul AlboPorile Brasovului:oSinagoga:oStrada Sforii:oPrima coal Romneasc:oEdificii religioase (biserici vechi din Municipiul Braov): Biserica Sfntul Nicolae, BisericaBartolomeu, Mnstirea Franciscanilor, Biserica Sfnta Treime.408 cldiri de patrimoniudatate sec IV-XIX: acestea se afl cuprinse n Lista monumentelor istorice, editat de Institutul Naional alMunumentelorIstorice.Arii naturale protejate peisagistic:RezervaiaNatural Muntele TmpaMasivul Postvarul: rezervaie de peisaj, care se ntinde pe 1025 ha i conserv peisaje puin influenate de om i numeroase specii de plante i animaleSituride importan comunitar: 2 d) Manifestri/evenimenteculturale locale :n municipiul Braov se desfoar cele mai importante evenimente culturale: Zilele Brasovului, Cerbul de Aur i Srbtoarea Junilor.

n momentul de fa n municipiul Braov exist: 4 teatre (Teatrul SicAlexandrescu, Teatrul pentru copii Arlechino, Opera Braov i Filarmonica Braov)i instituii muzicale, 4 muzee (Muzeul de istorie:n piaa central a vechii ceti se ridic n anul 1420 primria oraului, numit odinioar Rathaus sau Casa Sfatului,Muzeul de Art Braov,Muzeul de Etnografie din Braov: consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizaia comunitilor rurale din zonaBran, Rupea, ara Oltului i ara Brsei,Muzeul Primei coli Romneti:Prima coal Romneasc, construit n anul 1495, pstreaz elementele stilului baroc de la modificrile care i-au fost aduse n anii 1760-1761,1 bibliotec public i 90 biblioteci colare.n Braov sunt 4 teatre i instituii muzicale, 1 bibliotec public i 90 biblioteci colare.Cldiri vechi cu mare valoare cultural i istoric :Piaa Sfatului, Biserica Neagr, Ansamblul Case Medievale, Catedrala Ortodox Adormirea Maicii Domnului; Reduta, CasaHirscher, Bastionul estorilor, BastionulGraft, Bastionul Postvarilor, Turnul Alb, Porile Braovului, Sinagoga, Strada Sforii, Prima coal Romneasc.Sli de expoziie se afl n incinta : Muzeul de Art Braov , Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie din Braovb. Numr de uniti de cult (biserici, mnstiri, case de rugciune): 5Edificii religioase (biserici vechi din Municipiul Braov): Biserica Sfntul Nicolae, BisericaBartolomeu, Mnstirea Franciscanilor, Biserica Sfnta Treime, Biserica Sf. Ioan din Poiana Braov.

Atractii turistice Templul de lainca Veche- peste 7.000 ani vechime Prtii de schi n judeul Brasov MunicipiulBraovi mprejurimile sale Rezervaia Natural Tmpa(singura din lume aflat n centrul unui ora) Munii Fgra Tigile dinMunii Ciuca Complexul piscicol Dumbrvia Blile piscicole Rotbav Parcul Naional Piatra Craiului Poiana Narciselorde laDumbrava Vadului, (rezervaie natural), (momentan nchis pentru conservare) Pdurea Bogii Coloanele de bazalt de la Raco Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplitde laComna de Sus Petera Comna Mlatina Hrmanului Petera Brlogul Ursului Petera Valea Cetii Petera Liliecilor,monument al naturiide laPetera,comuna Moieciu Cheile Zrnetilor,monument al naturii Vulcanii noroioi de laBile Homorod Muntele Postvaru Cascada TaminaiCanionul apte ScridinMasivul Piatra Mare Abruptul Bucoiu - Mlieti - Gaura(rezervaia natural), pe teritoriul administrativ al orauluiRnovi al comunelorBraniMoieciu Dealul Lempe,Snpetru Cheile Vii Mari - Dopca,monument al naturii, pe teritoriul administrativ al comunelorApaa,HoghiziRaco Stejriul Mare (Colii Corbului Mare)(rezervaie natural) Cotul Turzunului, satulHoghiz Situl fosiliferOrmeni Microcanionul n bazalt de laHoghiz Bisericile fortificate dinara Brsei Mnstirea Brncoveanu,Smbta de Sus Mnstirea Franciscanilor,Braov Cetatea Fgraului CastelulBran CetateaRupea CetateaFeldioara Cetile rneti de laRnov,Prejmer,Hrman,Snpetru StaiunilePoiana Braov,ZiziniPredeal Turbria de laMndra, (Rezervaie natural)

ArhitecturArhitecturabraovean, este specific, fiecare cas avndu-i pitorescul ei. Ridicarea construciilor s-a fcut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de condiiile geografice ale Braovului. Astfel, casele din Cetate se sprijin una pe alta, pe cnd cele din cartierele exterioare sunt mai rsfirate.Cu greu se mai pot ntlni astzi cldiri vechi, datnd de secole. Acestea au de regul un singur etaj, pereii exteriori sunt lipsii de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. ExceptndBiserica Sf. Bartolomeu(secolul XIII),Biserica Neagr(secolul XIVcu excepia boltei i a acoperiului) ifortificaiile(secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus i Grnarul oraului, toate datnd dinsecolul XVI.Stilurile arhitecturale variaz, de lapreromantic(Cetatea Braovia),romanic(Biserica Sf. Bartolomeu),gotic(Biserica Neagr),clasic(Poarta Ecaterinei),renascentist(astzi mai puin observat, datorit renovrilor, caracteristic porilor cu bolt rotund, interiorulCasei Sfatului), labaroc(caselesecolului XVIII, n special faada Casei Sfatului i stucaturile locuinelor dinchei;Biserica romano-catolic Sf. Petru),rococovienez,neo-renatere,neo-baroc(secolul XIX; toate palatele din Braov sunt construite n acest stil),Art Nouveau,brncovenesc(Biblioteca Judeean, casele din chei care au aparinut familiilor domnitoare din ara Romneasc) imodern(construciile de dup1980).n acest ora a fost confecionat i instalat o copie aStatuii Lupoaicei(Lupa Capitolina), simbolul latinitii poporului romn.n ultima vreme (anii 2000,anii 2010) s-a dezvoltat o zon de afaceri a municipiului, ce cuprinde cldiri inspirate de noua arhitectur asecolului al XXI-lea. Majoritatea adpostesc birouri,centre comercialesau sedii ale unor instituii publice. Cea mai mare parte din aceste cldiri respect stilul cromatic predominant: nuana de gri specific blocurilor de locuine. Se estimeaz c zona de afaceri va cunoate o mare extindere n urmtorii ani.

Poarta Ecaterinei-Stil ClasicTransportBraovul are peste 550 de strzi nominalizate, nsumnd mai mult de 260km n lungime. Construcia unor noi cartiere de case i blocuri modific aceste cifre de la an la an. Reeaua stradal este puternic dezvoltat, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea interseciilor importante sau realizarea desensuri giratorii, canalizarea i salubrizarea lor. n municipiul Braov exist o reea vast de transport, cltorii putnd opta pentruautobuz,troleibuzsautaxi.n Braov sunt 47 de linii de autobuz i troleibuz. De asemenea, exista, pn de curnd, o linie de tramvai, dat n folosin la23 august1987(pe linia 101). Acesta a fost nlocuit cu troleibuze (linia 8) la 15 octombrie 2006.Pentru a folosi autobuzul sau troleibuzul, cltorul este nevoit s achite un anumit pre pentru a primi la schimb un bilet. Acest bilet se acord i se pltete n funcie i de vrst (de exemplu, cei sub 5 ani pot cltori gratuit).Biletul pentru autobuz/troleibuz cost 2 lei/cltorie, cu excepia liniei20(4.50 lei/cltorie) i liniei100(5.50 lei/cltorie), iar pentru pensionari biletul cost 2 lei/cltorie. Se ofer posibilitatea procurrii de abonamente pe una/dou/toate liniile, pe un interval de 1/7/30 zile.Economie si Agricultura Economia judeului Braov este complex, cu un pronunat caracter industrial. La nceputul anului 2001 numrul agenilor economici cu capital integral sau majoritar de stat se ridica la 79, din care 6 regii autonome i 73 societi comerciale. Numrul agenilor economici cu capital privat se ridic la 14.717. Structura pe activiti a economiei celor 14.796 ageni economici din jude este urmtoarea: - industrie - 1421 (principalele ramuri fiind industria constructoare de maini i cea a prelucrrii metalelor, urmat de industria chimic);- agricultura i silvicultura - 229; - construcii - 530; - comer - 8.257; - transporturi - 563; - cercetare i proiectare - 185; - turism - 773; - informatic - 171; - prestri servicii - 1.599; - finane, bnci, asigurri - 58. Comparativ cu anul 1989, producia industrial din anul 2001 a fost mai mic cu 78,1%. Ritmul de scdere a fost de-a lungul acestor ani mai mare n judeul Braov dect la nivel naional. Scderile au fost substaniale iar creterile, atunci cnd s-au produs, au fost nesemnificative. Totui tendina n ultimii doi ani consecutivi este de uoar cretere (cu 2,7% n anul 2002 fa de 1999 i cu 0,5% n anul 2001 fa de 2000). n industria judeului Braov, scderea produciei industriale n perioada de dup 1990, se datoreaz n primul rnd existenei celor dou societi mari cu capital majoritar de stat, S.C. Tractorul S.A. i S.C. Roman S.A., unde numrul mare de salariai i ctigurile salariale ale acestora nu au avut corespondent n creteri de producie i productivitate.

Din punctul de vedere al produciei fizice, tendina general de-a lungul perioadei 1996-2001 a fost de scdere la majoritatea produselor. Se remarc astfel o reorientare structural a produciei braovene funcie de cerere dar i de posibilitile de asigurare a materiei prime. Scade continuu producia de autocamioane, tractoare, carne, lapte de consum, ngraminte chimice, dar crete producia de brnzeturi, bere, nclminte, rulmeni, motoare electrice de 0,25 kw i pete. Numrul salariailor din industrie a sczut constant n perioada 1996-2001, astfel n anul 2001 mai lucrau n industrie doar 66,5% din salariatii anului 1996, acest lucru datorndu-se scderii produciei industriale. O parte dintre salariaii disponibilizai din industrie au putut s se reorienteze spre alte domenii economice (mai ales comert, domeniu n care salariile sunt net inferioare), dar nici acestea nu au putut absorbi numarul mare al acestora, rezultnd o cretere dramatic a omajului de la 3,8% n 1996 la 9,4% n 2001. Dup o cdere brusc n 1990 a volumului exportului, ncepnd cu anul 1991 exportul judeului Braov are o tendin puternic de cretere. Exportul braovean a fost n mare parte susinut de marii ageni economici de stat care i-au pierdut treptat piaa de desfacere, iar firmele nou aprute pe piaa economic, dei unele dintre ele au avut o activitate prolific, nu au reuit s compenseze pierderea pieelor externe ale marilor ageni economici. O parte important a agenilor economici cu activitate de export lucreaz n loan.n anul 2001 fa de anul 1996 volumul exportului judeului Braov a crescut cu 50,0%.Pn n anul 1997 soldul balanei de comer exterior al judeului Braov a fost n general pozitiv, dup care a fost constant negativ ajungnd n anul 2001 la o valoare de -108.216 mii $. Acest situaie a avut loc pe fondul creterii ntr-un ritm mai accelerat a importurilor fa de exporturi. La 31.12.2001 fondul funciar se ntindea pe o suprafa agricol de 297.367 ha reprezentnd 55,5% din totalul terenurilor din judeul Braov, restul fiind ocupat de pduri, ape i alte categorii de folosin. Terenul arabil ocup 118.151 ha, paunile 119.890 ha, iar fneele, viile i livezile 20% din suprafaa agricol (59.326 ha). n agricultur judeului Braov creterea animalelor este puternic reprezentat, att n sectorul de stat, ct i n cel privat. n sectorul privat al agriculturii, existau la sfritul anului 2001 urmtoarele efective de animale: bovine 61.761 capete, din care 91,6% aparinnd fermelor familiale; porcine total 56.749 capete, din care 87,8% n ferme familiale, ovine i caprine total 209.880 capete, din care 98,4% n ferme familiale; psri total 1.776 mii capete, din care 23,4% n ferme familiale. Sectorul privat al agriculturii din judeul Braov deine ponderi mari n producia total vegetal, astfel: la gru 90,7%, la orz 87,6%, la orzoaic 95,0%, la ovz 98,5%, la cartofi 94,5%, la sfecla de zahar 93,1%, acestea constituindu-se n culturi reprezentative pentru judeul Braov. Existena nc a unor institute de cercetare, dar i intensificarea acestei activitai pe lng universiti ar putea crea premizele unei dezvoltri tehnologice att de necesare n procesul de retehnologizare. Exist n judeul Braov 13 centre de cercetri specializate n domeniul agricol (sfecla de zahr, cartof, pajiti), n domeniul automobilistic sau al produselor refractare i metalelor. S-au nfiinat chiar i centre de cercetare private n domeniile arheologiei i medicinii.

Traditii si ObiceiuriLa braoveni, credinele i riturile de iarn i, implicit, de Crciun sunt foarte importante, acestea pstrndu-se mai bine pe la sate.n Ajunul Crciunului, gospodarii strng de la vecini tot ce au dat cu mprumut, ca s i gseasc srbtorile cu toata averea n casa. Tot n aceast zi, pe 24 Decembrie, se iese din post, pn la Postul Patilor. Dac ntre cele dou posturi perioada este mai lung, se crede c anul care urmeaz va fi unul bun, mnos. Pentru ca n anul care vine s fie frumoase i bogate, femeile pun un ban de metal i o nuc n ap n care se spal.n Ajun, gospodarii pun mna pe toate uneltele din curte, ca n anii urmtori s le poat folosi cu spor. Nu este bine s se aduc n casa bradul de Crciun nainte de 24 decembrie i s se decoreze dup 12.00 noaptea. Cu o zi nainte de Crciun, stenii pun ntr-o gleat cu ap o potcoav. Primul va bea gospodarul, care apoi o va da vitelor, astfel ca ele s fie tari ca fierul. Ginilor li se va da de mncare din ciur sau sit, ca n anii urmtori s fac ou mai multe.Ciobanii aaz sub pragul casei un drob de sare nvelit, pe care l las n acel loc pn la 'Alesul oilor', care are loc n fiecare an, n luna aprilie. Atunci ei l scot, l macin i l amestec cu tre, dup care l dau oilor, pentru ca turma s sporeasc. Hornurile se cur, iar funinginea se pune la rdcina pomilor, care vor avea un rod mai bogat.n noaptea dintre Ajun i Crciun se privegheaz. n timpul priveghiului, pe mas se pune un colcel cu un cuit nfipt n el. Masa, aezat la ora 17.00, n Ajun, trebuie s rmn ntins toat noaptea, iar cine are cmin va lsa focul aprins n tot acest timp.De Crciun, pinea se aaz sub mas, ca s atrag norocul, iar sub faa de mas se pune pleava de gru, pentru belug. Pn la Crciun, toat lumea trebuie s se mpace cu dumanii.Tot pe la sate exist credina conform creia, n Ajun, mncarea de cpetenie este grul. Cnd stenii se aaz la mas, mai nti gusta din gru i l arunca cu lingura n sus, pentru 'a se prinde de grind, c se prinde rodul'. Pentru a respecta scena 'Cinei cea de tain', la care au participat 12 apostoli i Domnul Christos, n Ajun este bine s se gteasc 12 feluri de bucate. Turtele de Crciun se mai numesc n unele pri ale rii i 'pelincele Domnului'. La mas, stenii stau cu picioarele pe topor, ca s fie tari ca fierul peste an.Se spune ca daca faci urari de bine, destinul ti se schimba in bine. La inceputul anului oamenii isi ureaza: La multi ani!, Sanatate si numai bine!, An Nou fericit!.Traditiile si obiceiurile incep odata cu Anul Nou, fiind specifice fiecarei regiuni ale tarii. In Banat, Crisana si Maramures tinerii practica un obicei numit semanatul sau Cu riscasu. Fiecare are in buzunar o mana de orez, grau, secara sau porumb pentru semanat. Se spune Sanatate noului an si se canta: Seman grau, seman secara / Pana-n seara sa rasara / Pana maini, facem paini / La anul si la multi ani!Obiceiul puntilor este cel mai raspandit ritual de citire al viitorului. Puntea se alcatuieste din doua craci in forma de furca, intre ramurile carora se pune, de-a curmezistul, un bat. Ea simbolizeaza un pod aruncat intre malul anului ce se incheie si cel al anului care sta sa vina. Fiecare fata trebuie sa aiba puntea ei, ca sa poata visa noaptea ce i-a fost harazit sa i se intample in noul an.Obiceiul perilor de porc incearca sa anticipeze casatoria. Pe vatra incinsa din casa, un baiat si o fata aseaza, fiecare, cate un fir din parul porcului. Incalzindu-se, firele se vor rasuci si vor sfarai. Daca in acest moment ele se apropie, cei doi se vor lua, iar daca firele se indeparteaza, tinerii nu se vor casatori.BoboteazaZiua de 6 ianuarie este randuita in traditia bisericii ca data de cinstire a Botezului lui Iisus. In ajunul Bobotezei, preotul umbla din casa in casa sfintind fiecare incapere cu agheasma si impartind fire de busuioc.Stravechea practica de purificare a apelor de fortele raului ar corespunde zilei a sasea a Facerii lumii si a fost asimilata de biserica unei nasteri spirituale (Botezul Domnului). Altfel spus, se considera ca pana la 6 ianuarie ziua in care potrivit Parintilor bisericii Iisus s-a aratat lumii (Aratarea Domnului sau Epifania), lasandu-se botezat in Iordan apele insesi sunt inca impure. De aceea, in aceasta zi reprezentantii bisericii sfintesc (sau boteaza) apa.Tot de Boboteaza sau in ajunul ei, in satele din Moldova si Bucovina se auzeau altadata strigatele Chiraleisei (Fie-ti mila, Doamne), un fel de colind al copiilor acompaniat de clinchete de clopotei, menit sa aduca gazdelor holde bogate in noul an si sa alunge din vazduh spiritele rele. In Bucovina si Muntii Apuseni se practica, in aceeasi zi, Ardeasca, un alt ritual de purificare a sufletului (cu ajutorul focului), indeplinit de fete si flacai.Ritualul recuperarii crucilor din apa este unul dintre cele mai importante. Conform traditiei, sunt aruncate in apa marii trei cruci ce vor fi recuperate de tineri curajosi. Se spune ca cel care va recupera crucea de lemn, va fi ferit de boli si necazuri si va avea noroc tot anul.Despre agheasma adusa de la biserica se crede ca este miraculoasa. Sunt suficiente cateva picaturi de apa sfintita pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. In schimb, daca agheasma se strica, se crede ca asupra casei a fost aruncat un blestem.ConcluzieIn concluzie, Braovul este un ora turistic prin excelen, dar i foarte organizat, care merita vizitat, cu o bogata cultura si istorie, traditii si obiceiuri pastrate din timpuri vechi. Situat in partea centrala a tarii, Brasovul, cu muntii si depresiunile sale atrage privirile multuri turisti, populatia sa nefiind una semnificativa. Clima acestui judet, face ca Brasovul sa fie unul dintre cele mai frumoase judete ale tarii, temperaturile fiind perfecte pentru oricare dintre anotimuri.Vegetatia si fauna sunt reprezentate de specii vaste care confera Brasovului unicitate in Romania. Populat fiind in mare parte de romani ortodocsi, Brasovul face loc si altor comunitati, cum ar fi maghiari si germani. In ceea ce priveste vastitatea atractiilor turistice, Brasovul nu lasa de dorit, arhitectura fiind o parte ce contribuie vizibil la atragerea turistilor.Nici din punct de vedere economic si al agriculturii nu sta prea rau judetul Brasov,economia fiind una complexa cu un caracter industrial.