JUDEȚUL BIHOR - CONSILIUL JUDEȚEAN mentinere calitate aer - 2016.pdfRelieful şi tectonica complicată prin care a trecut acest colţ de ţară, precum şi activitatea străveche

JUDEȚUL BIHOR

- CONSILIUL JUDEȚEAN -

PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI

PENTRU JUDEȚUL BIHOR

Oradea

CUPRINS

A. Informații generale care urmează a fi furnizate pentru Planul de Menținere a Calității Aerului………………………………………………………………………………………….…………….1

B. Localizarea zonei/aglomerării……………………………………………………………………………2

B.1. Zonă/aglomerare (hartă)…………………………………………………………………………………..2

B.2. Estimarea zonei și a populației posibil expusă poluării……………………………………………………4

B.3 Date climatice…………………………………………………………………………………………….11

B.4. Topografia județului Bihor………………………………………………………………………………30

B.5. Informații privind tipul de ținte care necesită protecție în zonă………………………………………….44

B.6. Stații de măsurare ( hartă, coordonate geografice)……………………………………………………….52

C. Analiza situației existente……………………………………………………………………………… 59

C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum și estimarea efectelor acestora….…59

C.2. Analiza situației curente cu privire la calitatea aerului – la momentul inițierii Planului de Menținere a Calității Aerului – anul de referință 2013………………………………………………………………….… 78

C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural și transfrontalier…………………………………….95

C.4. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează Planul de menținere a Calității Aerului și informațiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătății populației sau după caz a vegetației…………………………………………………………………………………………………… 101

C.5. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calității aerului, inclusiv tipul și cantitatea totală de poluanți emiși din sursele respective (tone/an); pot fi utilizate și datele de monitorizare a operatorilor economici din arealul încadrat în regimul de gestionare II……………………..107

C.6. Informații privind contribuția datorată transportului și dispersiei poluanților emiși în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone și aglomerări sau după caz alte regiuni…………………………………………109

C.7. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum și cele referitoare la calmul atmosferic și condițiile de ceață, pentru analiza transportului/ importului de poluanți din zonele și aglomerările învecinate respective pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanților de suprafața solului, care ar putea conduce la concentrații ridicate de poluanți ale acestora……………………………………………………………… .109

C.8. Analiza datelor obținute prin prognozarea pentru scenariile descrise…………………………………..111

D. Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menținerii calității aerului…………………………….160

E. Calendarul aplicării Planului de Menținere a Calității Aerului ( măsura, responsabil, termen de realizare, estimare costuri/ surse de finanțare etc.) ……………………………………………………..169

BIBLIOGRAFIE

1

A. Informaţii generale care urmează a fi furnizate pentru planuri de

menținere a calității aerului

a) Plan de menţinere a calităţii aerului: județul Bihor

b) Autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de

menţinere a calităţii aerului

- denumirea autorităţii responsabile/ instituţiei: Consiliul Județean Bihor

- adresa web (link): www.cjbihor.ro

- numele persoanei responsabile: Președintele Consiliului Județean Bihor

- adresa poştală: Oradea, Parcul Traian numărul 5

- numărul de telefon: 0040-259-410181

- email: [email protected]

c) Plan de menţinere a calităţii aerului: în curs de adoptare

d) Plan de menţinere a calităţii aerului: data adoptării oficiale:

e) Plan de menţinere a calităţii aerului: calendarul punerii în aplicare: 2016-2021

f) trimitere la planul de menţinere a calităţii aerului aerului:

g) trimitere la punerea în aplicare:

2

B. Localizarea zonei/aglomerării

B.1. Zonă/aglomerare (hartă)

Judeţul Bihor este situat din punct de vedere geografic în partea de nord-vest a

ţării.

Din punct de vedere administrativ județul Bihor este situat în Regiunea 6 de

dezvoltare, Nord-Vest, fiind invecinat cu:

- nord: judeţul Satu-Mare

- est: judeţele Sălaj, Cluj şi Alba

- sud: judeţul Arad

- vest: Republica Ungaria.

Figura B.1.1 - Harta judetului Bihor

3

Bihorul – piatră de hotar la fruntariile vestice ale ţării, se desfăşoară sub forma unui

vast amfiteatru natural ce urcă din Câmpia Crişurilor şi a Barcăului peste Dealurile Vestice

până pe crestele înalte ale Munţilor Apuseni, ocupând bazinele hidrografice ale Barcăului,

Crişului Repede şi Crişului Negru.

Relieful şi tectonica complicată prin care a trecut acest colţ de ţară, precum şi

activitatea străveche a omului pe aceste meleaguri i-au conferit atribute de atractivitate

de un farmec deosebit.

Elementele matematice care marchează punctele extreme ale judeţului sunt 47035’

21’’ şi 46023’48’’ latitudine nordică şi 21026’6’’ – şi respectiv 22048’39’’ longitudine estică.

De la nord la sud se întinde pe o distanţă medie de circa 130 km, iar de la vest la est pe

circa 110 km.

Marginea apuseană a judeţului coincide cu frontiera de stat dintre România şi

Ungaria, cuprinsă între extremitatea nordică a localităţii Curtuişeni şi cea sudică a

Comunei Avram Iancu, intersectând o zonă de câmpie şi separând judeţul nostru de jude-

ţele Haidu Bihar şi Békéş din Ungaria.

Limita nordică a judeţului, prin care acesta se separă de judeţul Satu Mare,

străbate Câmpia Carei – Valea lui Mihai, Câmpia Ierului şi Platforma Marghitei până în

extremitatea estică a comunei Boianu Mare.

Limita de est este ancorată pe o zonă deluroasă şi montană, este sinuoasă şi

foarte complexă în- trucât străbate forme de relief diferite. Astfel, din dreptul localităţii

Boianu Mare limita se îndreaptă spre sud străbătând Dealurile Dumbrăviţei pe la est de

Almaşu Mare, apoi Valea Barcăului, Dea- lurile Bistrei, după care urmează culmea

Munţilor Plopiş, cumpăna de ape dintre Valea Drăganului şi Valea Iadului, apoi culmea

Munţilor Bihor trecând peste vârfurile Bătrâna (1579 m), Glăvoaia (1425 m), înşeuarea

Vârtop(1160 m), vârful Bihor (1849 m) până în vârful Piatra Aradului (1428 m), care este

un triplu punct de graniţă între judeţele Bihor, Alba şi Arad. Această linie întortocheată

separă Bi- horul de judeţele Sălaj, Cluj şi Alba. În continuare se desfăşoară limita sudică

care ne separă de judeţul Arad şi care urmăreşte înşeuarea Criştiorului, culmea Munţilor

4

Codru – Moma, pentru a coborî apoi în Câmpia Crişurilor, cursul inferior al Crişului Negru

până în dreptul localităţii Ant, unde intersectează graniţa cu Ungaria.

Aceste limite încadrează o unitate administrativ teritorială bine definită, ce

însumează o suprafaţă de 7544 km2,(conform INS) respectiv de 7535 km2 (3,2% din

teritoriul ţării ),(conform Măhăra Gh.) ocupând locul al şaselea ca mărime printre judeţele

României.

Aşezarea geografică faţă de principalele căi de comunicaţii ne conectează cu

celelalte judeţe sau cu alte ţări. Astfel, teritoriul său este străbătut de o reţea densă de

şosele (E 60, DN 79, DN 76, DN 19) şi căi ferate, iar prin intermediul punctelor de frontieră

rutiere (Borş, Valea lui Mihai, Salonta) sau feroviare (Episcopia Bihorului) se leagă de

Europa Central – Vestică. Pe cale aeriană are legătură di- rectă cu Bucureştiul, prin

intermediul aeroportului Oradea.

În ansamblul său, Bihorul este un judeţ cu o structură fizico-geografică eterogenă

(munţi, dealuri, depresiuni cu aspect de şes şi câmpii întinse) cu un potenţial economic şi

industrial mixt, o agricultură complexă, cu un potenţial turistic remarcabil, dar şi cu

indicatori scăzuţi ai natalităţii.

B.2. Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării

Judeţul Bihor are o suprafaţă de 7544 km2 (754400 ha), suprafață ce reprezintă

3,2 % din suprafaţa României, situându-se pe locul 6 între judeţe ca şi mărime.

Această suprafaţă este impărțită după modul de folosință astfel:

- 486153 ha (64,44 %) terenuri agricole,

- 209289 ha (27,74 %) păduri şi alte vegetaţii forestiere,

- 21238 ha (2,8 %) construcţii,

- 14334 ha (1,9 %) căi de comunicaţii şi căi ferate,

- 13579 ha (1,8 %) suprafață luciu apă,

- 9807 ha (1,3 %) terenurile degradate şi neproductive.

Tabelul numărul b.1 prezintă evoluția fondului funciar în funcție de modul de

folosință. Analiza evoluției modului de folosință a terenurilor indică o scădere cu 1592 ha

5

(0,33%) a suprafeței de teren agricol a județului Bihor în 2014 față de anul 2011, dar

indică o menținere a suprafeței agricole față de 2013 -anul de referință pentru Planul de

menținere a calității aerului.

Tabel nr.B.2.1

Judeţul Bihor 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaţa totală 754427 754427 754427 754427 754427

Suprafaţa agricolă 488489 488664 487324 487072 487072

din care, pe categorii de folosinţă:

Arabilă 307585 307760 308679 308819 308819

Păşuni 132320 132320 130964 130964 130964

Fâneţe 42148 42148 41245 41245 41245

Vii 1) 2334 2334 2334 2222 2222

Livezi 2) 4102 4102 4102 3822 3822

Grafic B.2.1-Evoluția fondului funciar în funcție de modul de folosință 2010-2014

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

Suprafaţa totală Arabilă Păşuni Fâneţe Vii 1) Livezi 2)

Evoluția fondului funciar în funcție de modul de folosință 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

6

Cu o populaţie de 619.102 de locuitori- după domiciliu, respectiv 568940 populație

rezidentă, judeţul Bihor ocupă locul 12 în ierarhia judeţelor la nivel naţional cu o pondere

de 2,67 % din populaţia ţării.

Populaţia judeţului reprezintă 22,1% din populaţia regiunii Nord – Vest.Distribuţia

pe medii de locuire este unitară, 49,1% (283.042 locuitori) din populaţia judeţului

locuind în mediul urban şi 50,8% (292.356 locuitori) din populaţie locuind în mediul

rural. Repartiţia pe grupe de sex arată că predomină populaţia feminină, însă diferenţa

dintre cele două sexe nu este semnificativă (301878 - 48,8 % bărbaţi, 317224- 51,2%

femei).

Populaţia judeţului a scăzut la recensemantul din 2011, înregistrând o reducere

de 4,13% faţă de recensamantul din anul 2002 (reprezentând aproximativ 24848 de

locuitori) - tabel nr.B.2.2

Tabel nr.B.2.2

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Judeţul Bihor

Numărul locuitorilor

Locuitori / km2

29 decembrie 1930

527216 69.9

25 ianuarie 1948

531444 71.1

21 februarie 1956

574488 76.2

15 martie 1966

586460 77.7

5 ianuarie 1977

633094 83.9

7 ianuarie 1992

638863 84.7

18 martie 2002

600246 79.6

20 octombrie 2011

575398 76.3

7

Tabelul numărul B.2.3 prezintă evoluția populaţiei după domiciliu

Tabel nr.B.2.3

Judeţul Bihor Total Urban Rural

Locuitori / km2 (număr persoane) (număr persoane) (număr persoane)

Anul

2010 624809 304594 320215 82.9

2011 624695 304509 320186 82.9

2012 623756 304036 319720 82.8

2013 622971 303670 319301 82.8

2014 621805 303147 318658 82.7

2015 619441 319285 300156 82.6

2016 619102 318839 300263 82,1

Grafic B.2.2- Evoluția populației în funcție de domiciliu 2010-2016

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Evoluția populației după domiciliu 2010-2016

Total Urban Rural

8

Tabelul numărul B.2.4 prezintă evoluția populaţiei după rezidență pe total județ.

Tabel nr.B.2.4

Judeţul Bihor

Total

(număr persoane)

Anul

2010 Nu există date

2011 Nu exista date

2012 575556

2013 575270

2014 573691

2015 571955

2016 568940

Grafic B.2.3- Evoluția populației în funcție de rezidență 2012-2016

575556575270

573691

571955

568940

564000

566000

568000

570000

572000

574000

576000

578000

2012 2013 2014 2015 2016

Evoluția populației după rezidență 2012-2016

9

Densitatea populaţiei diferă în cadrul judeţului Bihor din cauza reliefului muntos

către partea de vest. Densitatea medie a populaţiei judeţului este de 82,1 locuitori/km2,

ușor mai mare decat media regiunii (79,5 locuitori/km2 în 2010) şi mai scăzută faţă de

media naţională de 89,6 locuitori /km2.

Grafic B.2.4- Evoluția densității populației în intervalul 2010-2016

Evoluția numerică a populației după dominciliu, arată o scădere a populației,

scădere al cărei gradient indică o evoluție aproape liniară – Grafic B.2.5. Analiza datelor

indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor între anii 2010 şi 2015, de - 0,14 %.

Analiza datelor evoluției populației după migrație prezintă o scădere aproape

liniară - Grafic B.2.6. Analiza datelor indică o scădere medie a populaţiei județului Bihor

între anii 2012 şi 2015, de - 0,21 %.

82.9 82.9

82.8 82.8

82.7

82.6

82.1

81.6

81.8

82

82.2

82.4

82.6

82.8

83

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Locuitori / km2

10

Grafic B.2.5 - Evoluția populației după domiciliu 2010-2016

Repartiția populației după migrație în funcție de mediu este prezentată în tabelul

numărul B.2.5

Tabel nr.B.2.5

Populația rezidenta Bihor

Mediu

urban rural

2012 283696 291860

2013 282958 291569

2014 281837 291091

2015 280152 290400

624809 624695

623756

622971

621805

619441619102

616000

617000

618000

619000

620000

621000

622000

623000

624000

625000

626000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Evoluția populației după domiciliu2010-2016

11

Grafic B.2.6 - Evoluția populației rezidente din județul Bihor 2012-2015, pe mediu de

proveniență

B.3. Date climatice

Caracteristicile climatului din judeţul Bihor sunt condiţionate de circulaţia atmosferică

a maselor de aer, de poziţia geografică a judeţului şi de modificările pe care le impun

particularităţile suprafeţei subiacente.

Teritoriul judeţului Bihor este în domeniul de influenţă al circulaţiei vestice, care

transportă mase de aer oceanic umed, se caracterizează printr-un climat temperat-

continental moderat.

În funcţie de caracteristicile elementelor climatice, în judeţul Bihor distingem un

climat de câmpie, un climat de dealuri şi unul montan.

Astfel, masele de aer dominante sunt cele polar – maritime, transportate de

circulaţia vestică. Sunt umede şi moderate termic şi au frecvenţa cea mai mare la sfârşitul

primăverii şi în lunile de vară. Urmează apoi masele de aer polar – continentale, reci şi

uscate iarna, calde şi secetoase vara, apoi cele arctic – maritime ce pătrund dinspre

Atlanticul de Nord, determinând iarna vreme geroasă şi relativ umedă, iar primăvara şi

toamna îngheţuri. Frecvent pătrund şi masele de aer tropical – maritime ce vin dinspre

sud şi sud – vest, transportate de ciclonii mediteraneeni şi de dorsala anticiclonului

Azoric, generând vara o vreme instabilă, iar iarna o vreme ceţoasă şi cu zăpezi

283696 282958281837

280152

291860 291569 291091 290400

270000

275000

280000

285000

290000

295000

2012 2013 2014 2015

Evoluția populației rezidente din județul Bihor 2012-2015,pe mediu de proveniență

Populația rezidenta Bihor urban Populația rezidenta Bihor rural

12

abundente. O frecvenţă mai mică o au masele de aer tropical – continentale ce vin din

sud şi sud – est, şi dau acele veri fierbinţi şi uscate cu zile tropicale. Suprafaţa activă care

este eterogenă (relief, vegetaţie, ape, aşezări umane, etc.) introduce o mulţime de

topoclimate.

În cadrul procesului de interacţiune dintre factorii meteorologici (radiativi şi

dinamici) cu cei geografici locali un rol deosebit îl are ascensiunea forţată a maselor de

aer vestice pe versanţii Munţilor Apuseni, fapt ce provoacă importante nuanţări în valoarea

şi regimul temperaturii aerului, umezelii atmosferice, precipitaţiilor şi presiunii aerului.

Tabelele numărul B.3.1-6 din Anexe 1 – B.3.1-.3.6 conțin datele meteorologice

înregistrate la stațiile meteo Oradea, Holod, Stana de Vale, Sacuieni, Borod și Ștei în

intervalul 01.01.2010-31.12.2014 (date preluate de pe site http://rp5.ru/Arhiva_meteo).

Graficele B.3.1 – B.3.12 și tabelele numărul B.3.7-B.3.18 prezintă evoluția

parametrilor: T, temperatura aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri deasupra

solului,(valoare medie,minima și maximă) P, presiunea atmosferică redusă la nivelul mării

(milimetri coloană de mercur) (valoare medie,minima și maximă) U, umiditatea relativă

(%) la altitudinea de 2 metri deasupra solului,direcția predominantă a vantului în funcție

de valoarea medie a direcţiei vântului (rumbas) la altitudinea de 10-12 metri deasupra

solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul observaţiei

(valoare medie și minima), FF, valoarea medie a vitezei vântului la altitudinea de 10-12

metri deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul

observaţiei (metri pe secundă)(valoare medie și valoare maximă), FF10, valoarea medie

a vitezei vântului la altitudinea de 10-12 metri deasupra solului în decursul perioadei de

10 minute imediat înainte de momentul observaţiei (metri pe secundă)(valoare medie și

valoare maximă), în intervalul 01.01.2010-31.12.2014 in stațiile meteo menționate

Tabel nr.B.3.7- Temperatura medie anuală a aerului (grade Celsius) la altitudinea

de 2 metri deasupra solului, interval 2010-2014

an/temperatura medie(°C) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 12.7 11.2 11.1 8.9 12

Holod 13.5 12.5 12.3 10.1 13.2

Sacuieni 14.6 13.4 13.5 10.3 13.5

13

Stana de Vale 6.7 5.3 5.1 3 6.2

Oradea 13.2 12.1 11.7 9.2 12.9

Borod 12.5 11.9 11.1 8.2 11.5

Graficul B.3.1- temperatura medie anuală a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2

metri deasupra solului, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.8- Temperatura minima a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2

metri deasupra solului, interval 2010-2014

an/temperatura minimă(°C) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei -12.8 -16.8 -16.7 -12 -13.9

Holod -14.4 -12.7 -19.7 -9.6 -12

Sacuieni -12.8 -11 -20.3 -10.7 -13

Stana de Vale -23.5 -20.7 -25.2 -21.1 -20.7

Oradea -12.4 -12.5 -18.9 -11.2 -12

Borod -15.6 -14 -16.3 -12.8 -14.4

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția temperaturii medii anuale 2010-2014

Stei Holod Sacuieni Stana de Vale Oradea Borod

14

Graficul B.3.2- Temperatura minima a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri

deasupra solului, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.9 - Temperatura maximă a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri


an/temperatura maximă(°C) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 35.3 35.2 36.9 32.8 32.6

Holod 34.6 35.7 37.5 33.2 34.2

Sacuieni 34.8 36.9 37.8 33.1 34.2

Stana de Vale 28.8 29.3 30.4 27.4 26.9

Oradea 35.1 36.6 37.8 33.6 34.6

Borod 34 34.6 36.1 31.3 32.6

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția temperaturii minime 2010-2014


15

Graficul B.3.3 - Temperatura maximă a aerului (grade Celsius) la altitudinea de 2 metri


Tabel nr.B.3.10 - P, Presiunea atmosferică medie anuală la nivelul staţiilor (milimetri

coloană de mercur), interval 2010-2014

an/presiune medie (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 760.5 763.7 762.3 761.8 761.8

Holod 760.6 763.9 762.4 762.1 762

Sacuieni 760.4 763.8 762 761.8 761.7

Oradea 760.9 764.2 762.6 761.9 762

Borod 760 763.4 762.6 762.3 762.4

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția temperaturii maxime 2010-2014


16

Graficul B.3.4 - P, presiunea atmosferică medie anuală la nivelul staţiilor (milimetri

coloană de mercur), interval 2010-2014

Tabel B.3.11- Presiunea atmosferică minima, la nivelul staţiilor (milimetri coloană de

mercur), interval 2010-2014

an/presiune maximă (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 778.1 780.9 777.5 781.4 779.3

Holod 778 781.1 777.7 781.3 778.5

Sacuieni 777.8 780.2 777.4 780.8 778.6

Oradea 778.2 781 777.9 781.3 779.3

Borod 778 785.3 778.4 782.3 779.8

757

758

759

760

761

762

763

764

765

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția presiunii medii anuale 2010-2014

Stei Holod Sacuieni Oradea Borod

17

Graficul B.3.5 - P, Presiunea atmosferică minima, la nivelul staţiilor (milimetri coloană de


Tabel nr.B.3.12- Presiunea atmosferică maximă, la nivelul staţiei (milimetri coloană de


an/presiune minime (mmHg) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 741.8 739.6 744 737.6 748

Holod 742.1 739.6 744.4 739.8 748.6

Sacuieni 742.4 740.2 743.6 741.9 749.2

Oradea 741 739.3 743.8 740 749.8

Borod 742.7 739.1 731.7 739.6 749.4

772

774

776

778

780

782

784

786

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția presiunii maxime anuale 2010-2014


18

Graficul B.3.6 - Presiunea atmosferică maximă, la nivelul staţiei (milimetri coloană de


Tabel nr.B.3.13- U, Umiditatea relativă medie anuală (%) la altitudinea de 2 metri


an/umiditate medie (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 78 74 72 78 77

Holod 80 79 80 87 81

Sacuieni 69 61 61 72 70

Stana de Vale 88 85 85 88 87

Oradea 75 71 71 79 76

Borod 72 67 70 76 75

720

725

730

735

740

745

750

755

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția presiunii minime anuale 2010-2014


19

Graficul B.3.7 - U, Umiditatea relativă medie anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra

solului, interval 20110-2014

Tabel nr.B.3.14- U, Umiditatea minimă anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra

solului, interval 20110-2014

an/umiditate minime (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 21 17 12 16 20

Holod 28 22 26 30 28

Sacuieni 17 8 11 17 6

Stana de Vale 16 15 16 24 12

Oradea 24 22 15 20 20

Borod 20 13 18 24 20

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția umidității relative medii anuale 2010-2014


20

Graficul B.3.8 - U, umiditatea minimă anuală (%) la altitudinea de 2 metri deasupra solului,

interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.15-Viteza medie a aerului, la nivelul stațiilor meteorologice, interval

2010-2014

an/viteza medie a vantului la nivelul

statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 2.6 2.5 2.6 2.6 2.5

Holod 1.7 1.8 2.1 2.1 1.8

Sacuieni 1.8 1.6 1.8 1.9 1.6

Stana de Vale 0.5 0.5 0.5 0.5 0.4

Oradea 3.1 3 3.3 3.3 3

Borod 1.1 1.1 1.8 2 1.9

0

5

10

15

20

25

30

35

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția umidității minime anuale 2010-2014


21

Graficul B.3.9 - Viteza medie a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor meteorologic,

interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.16-Viteza maximă a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor

meteorologice, interval 2010-2014

an/viteza maxime a vantului la

nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 10 9 10 9 10

Holod 14 12 16 9 12.5

Sacuieni 8 8 10 9 10

Stana de Vale 4 3 4 3 3

Oradea 13 12 15 11 12

Borod 7 8 11 12 14

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei medii a vantului la nivelul stației în intervalul 2010-2014


22

Graficul B.3.10 - Viteza maximă a aerului, în plan orizontal, la nivelul stațiilor

meteorologic, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.17-Viteza medie a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-

2014

an/viteza medii a vantului la 10 m față de nivelul

statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 4.1 4 4.2 4.1 3.9

Holod 12.6 14.4 12.4 11.9 12.5

Sacuieni 12 12.6 12 12.4

Stana de Vale 2.4 4.7 2.4 2.4 2.2

Oradea 5.6 2.6 5 4.9 4.6

Borod 4.1 4.5

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei maxime a vantului la nivelul stației în intervalul 2010-2014


23

Grafic B.3.11 - Viteza medie a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-2014

Tabel nr.B.3.18-Viteza maximă a aerului, la 10 m deasupra solului, interval 2010-

2014

an/viteza maximă a vantului la 10 m

față de nivelul statiei (%) 2010 2011 2012 2013 2014

Stei 14 14 19 15 15

Holod 20 60 24 14 18

Sacuieni 12 16 12 14

Stana de Vale 14 11 15 11 12

Oradea 21 25 20 18 18

Borod 9 6

0

2

4

6

8

10

12

14

16

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei medii a vantului la 10 m față de nivelul stației în intervalul 2010-2014


24

Grafic B.3.12 - FF10, valoarea maximă a rafalei de vânt la altitudinea de 10-12 metri

deasupra solului în decursul perioadei de 10 minute imediat înainte de momentul

observaţiei (metri pe secundă)

Tabelele B.3.19-24 și graficele 3.13-3.18 prezintă evoluția in timp, interval 2010-

2014 a direcțiilor predominante ale vantului la cele 6 stații meteorologice.

Tabel B.3.19-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea

Oradea N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV

direcţia variabilă a vântului calm

2010 5.50

% 7.70

% 5.20

% 3.50

% 9.20% 12.70

% 6.00

% 5.00

% 8.50% 9.10

% 8.10

% 3.90

% 2.80

% 4.30

% 3.10

% 4.70

% 0% 0.60

%

2011 6.10

% 8.10

% 6.30

% 3.00

% 10.00

% 14.20

% 5.90

% 4.20

% 7.90% 7.50

% 6.50

% 2.80

% 3.50

% 4.30

% 3.80

% 5.30

% 0% 0.60

%

2012 5.60%

8.40%

6.10%

3.10%

8.60%

12.40%

5.50%

3.90%

9.80%

9.30%

7.60%

2.90%

3.30%

4.50%

3.40%

5.10%

0% 0.50%

2013 4.60%

7.80%

6.10%

3.00%

13.20%

10.50%

5.30%

4.80%

12.50%

9.80%

7.70%

2.40%

3.30%

3.30%

2.60%

2.70%

0% 0.50%

2014 7.70

% 7.50

% 3.60

% 3.00

% 21.50

% 7.60% 3.50

% 4.10

% 13.90

% 6.80

% 3.60

% 2.50

% 4.10

% 2.80

% 3.70

% 3.90

% 0% 0.10

%

0

10

20

30

40

50

60

70

2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția vitezei maxime a vantului la 10 m față de nivelul stației în intervalul 2010-2014


25

Grafic B.3.13- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Oradea

Tabel nr.B.3.20-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Ștei

Stei N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV direcţia variabilă a vântului calm

2010

4.60%

2.00%

2.30%

1.30%

1.30%

1.00%

2.00%

9.30%

30.20%

16.00%

7.20%

3.00%

1.40%

2.50%

5.30%

9.30%

0% 1.20

%

2011

3.50%

1.80%

1.40%

1.30%

0.50%

0.20%

0.20%

0.20%

28.20%

20.90%

8.20%

3.30%

3.00%

2.90%

8.70%

12.30% 0%

3.40%

2012

3.00%

1.40%

0.70%

1.00%

0.10%

0.00%

0.00%

0.10%

24.10%

23.30%

10.40%

3.30%

3.90%

3.60%

10.00%

11.70% 0%

3.30%

2013

2.70%

1.10%

0.70%

0.60%

0.10%

0.00%

0.00%

0.00%

28.30%

21.90%

9.70%

4.90%

6.00%

2.70%

9.00%

10.00% 0%

2.20%

2014

5.20%

1.50%

1.10%

1.00%

2.50%

1.40%

3.80%

18.30%

30.60%

7.30%

3.00%

2.20%

3.70%

2.10%

6.30%

8.60% 0%

1.40%

Grafic B.3.14- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stei

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

Evoluția direcției vantului in stația Oradea interval 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%

Evoluția direcției vantului in stația Steiinterval 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

26

Tabel nr.B.3.21-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Holod

Holod N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV direcţia variabilă a vântului calm

2010 10.4

0% 0.00

% 4.40

% 0.00

% 8.30

% 0.00

% 1.50

% 0.00

% 3.40

% 0.00

% 13.1

0% 0.00

% 12.0

0% 0.00

% 5.00

% 0.00

% 0% 41.9

0%

2011 10.2

0% 0.00

% 5.30

% 0.00

% 8.30

% 0.00

% 1.10

% 0.00

% 3.90

% 0.00

% 13.7

0% 0.00

% 13.7

0% 0.00

% 7.60

% 0.00

% 0% 36.2

0%

2012 9.00

% 0.00

% 5.90

% 0.00

% 9.00

% 0.00

% 1.20

% 0.00

% 3.90

% 0.00

% 16.0

0% 0.00

% 15.2

0% 0.00

% 8.30

% 0.00

% 0% 31.6

0%

2013 8.70

% 0.00

% 4.80

% 0.00

% 9.90

% 0.00

% 2.00

% 0.00

% 4.00

% 0.00

% 16.5

0% 0.00

% 15.1

0% 0.00

% 7.30

% 0.00

% 0% 31.8

0%

2014 8.90

% 0.00

% 7.00

% 0.00

% 10.0

0% 0.00

% 1.60

% 0.00

% 2.70

% 0.00

% 16.3

0% 0.00

% 12.3

0% 0.00

% 7.00

% 0.00

% 0% 34.3

0%

Grafic B.3.15- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Holod

Tabel nr.B.3.22-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Borod

Borod N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV


2010 2.40% 0.70% 3.20% 0.40% 2.00% 0.70% 3.60% 0.50% 1.50% 0.40% 8.80% 0.80% 8.30% 0.50% 3.10% 0.00% 0% 63.20%

2011 3.10% 0.70% 3.20% 0.30% 2.00% 0.40% 3.80% 0.30% 1.40% 0.50% 6.40% 1.60% 7.40% 0.90% 7.00% 0.70% 0% 60.50%

2012 1.90% 1.90% 4.30% 3.20% 4.30% 8.40% 15.30% 2.40% 2.30% 1.90% 6.20% 2.80% 6.20% 5.90% 4.40% 2.40% 0% 26.10%

2013 3.80% 2.80% 5.00% 4.50% 7.00% 14.90% 14.30% 4.00% 3.60% 3.30% 6.00% 4.80% 7.00% 8.70% 4.50% 3.60% 0% 2.10%

2014 3.70% 3.80% 4.00% 4.60% 13.70% 19.30% 10.60% 4.90% 4.50% 3.10% 3.40% 3.50% 7.60% 5.90% 3.60% 3.10% 0% 0.60%

0.00%5.00%

10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%

Evoluția direcției vantului in stația Holodinterval 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

27

Grafic B.3.16- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Borod

Tabel nr.B.3.23-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni

Sacuieni N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV


2010 5.20

% 3.00

% 7.20

% 1.50

% 3.40

% 2.00

% 2.60

% 1.50

% 6.40

% 2.10

% 12.1

0% 2.20

% 1.70

% 0.30

% 1.90

% 0.70

% 0% 46.2

0%

2011 5.10

% 3.80

% 7.70

% 1.00

% 4.20

% 1.80

% 1.20

% 0.70

% 4.10

% 2.60

% 8.80

% 1.80

% 1.90

% 0.10

% 2.10

% 2.20

% 0% 50.9

0%

2012 6.50

% 2.70

% 7.40

% 0.70

% 2.90

% 0.50

% 1.70

% 1.40

% 7.30

% 2.90

% 11.4

0% 0.80

% 3.40

% 0.40

% 2.70

% 1.80

% 0% 45.6

0%

2013 3.80

% 2.10

% 8.20

% 0.20

% 4.80

% 1.40

% 2.00

% 1.20

% 6.30

% 2.70

% 14.2

0% 0.60

% 1.50

% 0.00

% 0.90

% 0.60

% 0% 49.6

0%

2014 4.10

% 1.00

% 7.00

% 0.10

% 5.00

% 0.30

% 2.30

% 0.70

% 4.10

% 1.30

% 8.00

% 0.70

% 2.60

% 0.10

% 0.90

% 0.90

% 0% 60.9

0%

Grafic B.3.17- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Sacuieni

0.00%10.00%20.00%30.00%40.00%50.00%60.00%70.00%

Evoluția direcției vantului in stația Borodinterval 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

Evoluția direcției vantului in stația Sacuieniinterval 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

28

Tabel nr.B.3.24-Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale

Stana de Vale N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV

NNV

direcţia variabilă a vântului

calm

2010 2.40

% 2.70

% 3.50

% 2.80

% 4.10

% 7.60

% 26.2

0% 10.8

0% 4.40

% 3.00

% 4.40

% 4.40

% 6.30

% 10.2

0% 3.70

% 2.10

% 0% 1.30

%

2011 2.70

% 2.40

% 3.10

% 2.80

% 4.40

% 6.70

% 31.1

0% 12.2

0% 3.20

% 1.90

% 3.20

% 3.50

% 5.50

% 9.70

% 4.00

% 2.70

% 0% 1.10

%

2012 2.30

% 3.00

% 3.70

% 3.10

% 4.20

% 7.50

% 27.3

0% 11.6

0% 4.90

% 2.10

% 3.00

% 3.20

% 5.50

% 9.90

% 4.10

% 3.10

% 0% 1.50

%

2013 2.60

% 3.10

% 2.70

% 2.40

% 4.30

% 8.50

% 25.3

0% 13.5

0% 5.50

% 3.00

% 4.10

% 3.40

% 6.20

% 8.60

% 3.60

% 2.30

% 0% 0.80

%

2014 4.00

% 2.90

% 2.90

% 2.90

% 7.90

% 9.80

% 20.3

0% 13.2

0% 6.00

% 2.60

% 3.10

% 3.50

% 7.60

% 6.00

% 3.60

% 2.40

% 0% 1.40

%

Grafic B.3.18- Evoluția direcțiilor vantului, interval 2010-2014-Stația Stana de Vale

Caracteristicile elementelor climatice în medie multianuală, prezentate în hărţile

climatice relevă următoarele valori:

temperatura medie a aerului scade odată cu altitudinea de la 10,50C în

zona de câmpie, la 8 – 100C în dealurile piemontane, 6-80C în Munţii Plopiş,

Pădurea Craiului şi Codru-Moma, pentru a ajunge în Bihor – Vlădeasa la 70–

20C şi chiar sub 20C;

temperatura medie a lunii ianuarie variază în acelaşi sens (-10Cşi – 20C în

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

Evoluția direcției vantului in stația Stana de Valeinterval 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

29

câmpie, -10C şi -30C în dealuri, - 20C până la -40C în munţii scunzi, -40C

şi -80C în Munţii Bihorului şi chiar -80C şi până la -100C pe vârfurile cele

mai înalte ale Bihariei;

în iulie valorile termice sunt cuprinse între 210 – 220C în Câmpia Crişurilor,

16 – 180C în zona piemontană, 14 – 160C în Munţii Plopiş, Pădurea

Craiului şi Codru-Moma, iar în Bihor – Vlădeasa scad la 8 – 140C;

maximele absolute s-au înregistrat la Oradea în 28.08.2000, fiind de 400C,

iar în zona montană, la Stâna de Vale, s-au atins 31,40C în 20.08.1946;

minimele termice absolute au fost cuprinse între -290C la Oradea în

24.01.1942 şi -30,40C la Stâna de Vale în 24.01.1942;

data medie a primului îngheţ apare în prima decadă a lunii octombrie, pe

culmile Bihorului, şi în prima decadă a lunii noiembrie în Câmpia Salontei.

Ultima zi cu îngheţ apare în Câmpia Crişurilor în ultima decadă a lunii aprilie,

iar în regiunile de munte în prima decadă a lunii mai;

precipitaţiile atmosferice cresc de la vest la est, odată cu altitudinea, având

valori de 500 – 650mm în câmpie; 700 – 800mm în dealuri, apoi în jur de

1000mm în munţii joşi, pentru ca în cele din urmă să ajungă la 1200mm la

Stâna de Vale şi chiar 1400mm pe Biharia. Gradientul pluviometric vertical

este de 1mm/100m;

numărul mediu al zilelor cu ninsoare este de 19 -21 la Oradea şi 80 la Stâna

de Vale, iar cel cu start de zăpadă la sol variază între 40 – 41 zile la Oradea

şi 150 şi chiar 180 la munte, pe versanţii nordici;

grosimea medie a stratului de zăpadă este de 20 – 30cm în câmpie şi de

peste 51cm în zona montană;

roza vânturilor indică o mare frecvenţă anuală a vântului din sectoarele sudic,

nordic şi estic şi o circulaţie redusă din vest;

o în sectoarele de câmpie vântul are frecvenţa cea mai mică pe toate

direcţiile şi situaţiile de timp calm cele mai numeroase;

o în altitudine creşte frecvenţa vântului pe toate direcţiile şi se

30

intensifică vânturile din vest, care la peste 1000m devin dominante;

o în apropierea regiunilor piemontane, a depresiunilor golfuri şi pe

văile montane se pune în evidenţă o circulaţie de tip briză.

B.4. Topografia județului Bihor

Teritoriul judeţului Bihor, format în decursul timpurilor, aparţine la trei unităţi

structurale distincte: Munţii Apuseni, bazinele neogene marginale şi Depresiunea

Panonică.

Munţii Apuseni au o poziţie aparte faţă de catena alpină, rămânând în afara

arealului alpino-carpatic, ca unitate internă a acestuia. Ei aparţin mai multor cicluri

tectonice din care ultimul, ciclul alpin, este bine conturat.

Cuvertura sedimentară alpină a Munţilor Apuseni s-a format în două bazine

distincte ca procese de sedimentare, ca timp de formare şi ca funcţie tectono-magmatică,

generând două unităţi geologice diferite: Apusenii de Nord şi Apusenii de Sud.

Apusenii de Nord includ pe teritoriul judeţului o parte a Munţilor Bihor, Codru –

Moma, Vlădeasa, Pădurea Craiului şi Plopiş. Aici întâlnim un mozaic petrografic alcătuit

din roci cristaline, sedimentare şi magmatice, care din punct de vedere structural – tec-

tonic alcătuiesc două domenii: autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului şi cel al Pânzelor

de Codru.

Autohtonul de Bihor – Pădurea Craiului este alcătuit dintr-un fundament cristalin, o

cuvertură sedimentară şi pe alocuri din roci magmatice.

Fundamentul cristalin este rigid, compartimentat de falii, denivelat şi acoperit cu

petice sedimentare epicontinentale prinse într-o tectonică de şariaj în care este antrenat

parţial şi fundamentul cristalin, generând astfel sistemul pânzelor de Codru.

Cuvertura sedimentară cuprinde o suită permo – mezozoică la care se adaugă un

eruptiv reprezentat prin riolite şi diabaze permiene.

Formaţiunile permiene au un caracter continental (brecii, conglomerate, cuarţite

roşii, gresii cu strati- ficaţie torenţială) şi o coloraţie roşcată ceea ce indică un climat

31

semideşertic. Se dispun peste cristalin şi suportă discordant triasicul inferior. Aceste

forma- ţiuni apar în Munţii Bihor, Pădurea Craiului şi în special în Codru – Moma, unde

au grosimi mari şi sunt puternic metamorfozate.

Depozitele mezozoice sunt bine reprezentate prin trei cicluri de sedimentare:

triasic (până în ladinian), jurasic (neocomian - cenomanian) şi cretacic.

Depozitele triasice au o mare dezvoltare în Padiş, Munţii Bihor – Pădurea Craiului

(autohton) şi în Codru – Moma (pânzele de Codru).

Triasicul şi jurasicul sunt reprezentate prin faciesuri calcaroase, iar cretacicul prin

faciesuri calcaroase şi de fliş. Cuvertura sedimentară mezozoică din Apuseni are o structură

de tip jurasian, iar elementele structurale majore din Pădurea Craiului conturează mai multe

compartimente, care în judeţul Bihor sunt: Grabenul Remeţi, zona treptelor antitetice

Damiş– Roşia, horstul Cărmăzana, compartimentul Zece Hotare cu brahianticlinalele

Butan şi Dealul Crucii la est şi un sector vestic coborât caracterizat printr-o grosime mare

a depozitelor cretacice (harta Geologică, sc. 1/ 200000, foaia Şimleul Silvaniei, 1968).

Menţionăm că bauxitele constituie umplu- tura depresiunilor carstice formate pe

suprafaţa calcarelor neojurasice. Aceste depresiuni au formă neregulată, sunt adânci de

câţiva metri, cu pungi, firide crevase, stâlpi verticali, accidentând fundul şi pereţii

depresiunilor.

Sistemul pânzelor de Codru. În timpul cutărilor neocretacice autohtonul de Bihor a

fost încălecat sub forma unor pânze, de formaţiunile domeniului de Codru. Pânzele poartă

nume locale, în cadrul cărora distingem următoarele unităţi: pânza de Vălani, pânza

de Finiş – Gârda, de Dieva, Moma, Vaşcău, Biharia, etc. Pânzele de Codru apar în Munţii

Codru – Moma, pe care îi alcătuieşte în întregime şi în sudul autohtonului de Bihor.

În paleogen Apusenii de pe teritoriul Judeţului constituiau un masiv exondat, supus

eroziunii. Vulcanismul laramic determină mineralizări la Băiţa – Budureasa, în Plopiş (Borod,

Corniţel) şi în Vlădeasa.

Neogenul, începând cu badenianul, duce la frag- mentarea Apusenilor, iar dinspre

bazinul Panonic marea a pătruns în regiunile scufundate formând o serie de golfuri.

32

Rocile magmatice îşi datorează prezenţa vulca- nismului subhercinic şi celui

laramic. Vulcanismul subhercinic, numit şi magmatism subsecvent precoce (T.P.

Ghiţulescu, M. Borcoş, 1966), este reprezentat prin andezite, dacite, riolite, piroclastite

prezente în depozitele senoniene din Vlădeasa sau în Bazinele cretacice de la Remeţi,

Roşia (Pădurea Craiului) şi în sudul Munţilor Plopiş.

Magmatismul laramic (banatitic) s-a produs în timpul paleocenului pe sisteme de

fracturi laramice şi îl întâlnim în Vlădeasa prin dyke-uri şi filoane de microgranite, porfire,

porfire dioritice, granodiorite (D. Giuşcă şi colab., 1969). Mai apar la Roşia, Borod şi

Corniţel, apoi la Budureasa şi Pietroasa (granodiorite). Mai la sud, la Băiţa, un corp

important banatitic este străbătut de filoane de roci porfirice cum sunt cele de la Valea

Seacă.

Activitatea intruzivă a banatitelor a generat fenomene de contact asupra rocilor din

fundament.

Astfel, în Munţii Bihor la contactul banatitelor cu calcarele mezozoice au luat

naştere diferite tipuri de skarne de care se leagă zăcămintele de substanţe minerale utile

de la Băiţa-Bihor.

Cuaternarul în zona montană apare sub formă restrânsă, fiind reprezentat de

depozite peri- glaciare, depozite eluviale carstice şi cele de turbă de la Padiş – Cetăţile

Ponorului şi de la Remeţi (Coada Lacului).

Bazinele externe neogene. Transgresiunea badeniană duce la formarea bazinelor

de sedimentare neogene din vestul Apusenilor reprezentate prin depresiunile Beiuşului,

Vad-Borod şi Barcăului. Depozitele din aceste bazine s-au depus în badenian, sarmaţian,

panonian şi cuaternar. Se constată că în zonele centrale ale bazinelor apar formaţiuni

mai fine, iar la periferia lor mai grosiere.

Depozitele de bază sunt alcătuite dintr-un orizont conglomeratic sau grezos peste

care se dez- voltă un facies marno-grezos. Uneori apar şi calcare oolitice peste care sunt

dispuse marne. Extensiunea maximă a apelor este în ponţian, când se depun formaţiuni

argilo – marnoase – nisipoase şi psefito – psamitice cu intercalaţii de marne şi calcare,

după care se produce colmatarea acestor golfuri până la finele dacianului când se depun

33

nisipuri. Insular, formaţiunile amintite sunt acoperite de pietrişuri piemontane rezultate din

acţiunea reţelei hidrografice, care urmărea retragerea treptată înspre vest a Lacului

Panonic.

Depresiunea Panonică. Este o unitate struc- turală ce pătrunde prin intermediul

depresiunilor golf în vestul Munţilor Apuseni. Are un fundament cristalin de vârstă triasică

şi cretacică, puternic fragmentat de falii şi compartimentat în blocuri denivelate situate

la diferite adâncimi (câteva sute de metri la Tinca, 1500 m la Inand şi peste 5000 m la

Biharia).

Peste soclul cristalin urmează pătura sedi- mentară care, la nord de Barcău este

formată din depozite în facies de fliş paleogen, între Barcău şi ridicarea cristalinului de la

Inand – Salonta se dispun formaţiuni cretacice, miocene şi pliocene, iar la sud de Inand –

Salonta numai formaţiuni miocene şi pliocene.

În miocen condiţiile de sedimentare devin aproape uniforme. Acum se depun

marne, argile cenuşii şi nisipuri, iar în pliocen, şi anume în ponţian, dacian şi levantin apare

o monotonie litologică dato- rită predominării argilelor, marnelor şi nisipurilor.

Depozitele cuaternare acoperă întreaga suprafaţă a depresiunii. Pleistocenul

formează depozite proluviale ale unor largi conuri de dejecţie situate la ieşirea râurilor

din munte. În pleistocenul superior s-au acumulat argile roşii în alternanţă, pe alocuri,

cu depozite loessoide.

În holocen se formează depozitele de terasă, pe râurile din depresiunile golf şi în

estul Câmpiei de Vest, alcătuite din pietrişuri, nisipuri grosiere acoperite cu prafuri

nisipoase şi argile prăfoase. Tot acum se depun nisipurile zburătoare din regiunea Valea lui

Mihai şi depozitele de mlaştină din Valea Ierului.

Unităţile de relief

Teritoriul judeţului Bihor se suprapune peste o mare varietate a formelor de relief,

clădite sub forma unui vast amfiteatru cu deschidere spre nord – vest. Aici se disting trei

unităţi principale: munţii, cu bo- găţia şi farmecul peisajului lor, dealurile domoale ce tivesc

34

marginea vestică a munţilor, despărţite de depresiuni largi, şi o întinsă câmpie aluvionară

cu soluri fertile.

Unitatea montană. Munţii ocupă partea sud – estică a judeţului şi reprezintă 24% din

suprafaţa sa. Se prezintă ca o masă muntoasă lobată de depresiuni golfuri periferice.

Subsolul edificiului montan este un adevărat mozaic de formaţiuni geologice de

tipuri şi vârste diferite. Varietatea petrografică combinată cu tectonica pronunţată şi

eroziunea diferenţiată au generat o gamă variată de forme de relief de la culmi muntoase

impozante cu platouri subalpine întrerupte de versanţi abrupţi, la plaiuri domoale şi

depresiuni golf. Acestora li se alătură o multitudine de forme carstice ce dau o notă de

originalitate morfografiei.

În unitatea montană a judeţului se înscriu munţii Bihor – Vlădeasa ce reprezintă un

nod orografic din care se desprind spre vest Munţii Crişurilor (Codru – Moma şi Pădurea

Craiului) şi Munţii Plopişului, adevărate horsturi despărţite de depresiuni de tip graben

(Beiuş, Oradea – Vad-Borod, Barcăului).

Munţii Bihor – Vlădeasa. Constituie axul cel mai înalt al zonei montane. Au o

dispunere meridiană şi pătrund pe teritoriul judeţului cu latura lor vestică.

În funcţie de structură, vechimea rocilor şi morfologie îi putem împărţi transversal

în trei compartimente diferite: Bihorul sudic, Bihorul nordic şi Munţii Vlădeasa.

Bihorul sudic numit şi masivul Biharia reprezintă sectorul sudic al axului central din

care în cadrul judeţului se cuprinde partea sa vestică începând din vârful Piatra Aradului

(1429 m), peste vârful Bihor şi Piatra Grăitoare până în pasul Vârtop (1160 m), respectiv

înşeuarea de la izvoarele Crişului Băiţei şi a Arieşului Mare.

Culminează în vârful Bihor (1849 m) numit de localnici şi Cucurbăta Mare, ce

constituie un splendid punct de belvedere pentru zonele înconjurătoare. Aici, ca de altfel în

întreaga zonă a Munţilor Apuseni, s-au conservat bine suprafeţele de nivelare, policiclice, şi

în special ciclul superior Fărcaşa – Cârligatele şi cel mediu Măguri – Mărişel.

35

Bihorul nordic reprezintă spaţiul cuprins între Biharia şi Muntele Vlădeasa. În

literatura geografică i se mai spune Muntele Bătrâna, după vârful omonim, care are o

poziţie cen- trală în acest sector a cărui parte estică este inclusă judeţului Alba.

Limita nordică este pusă acolo unde rocile vulcanice ale Vlădesei încep să acopere

calcarele şi gre- siile mezozoice, respectiv în zona izvoarelor văilor Boga, Bulz, Aleu

(afluenţi nordici ai Crişului Pietros) şi şeaua Cuciulata din care pornesc spre est izvoarele

Someşului Cald. Această limită este justificată prin aspectul diferit al morfologiei reliefului

şi printr-o desfăşurarea aparte a suprafeţelor de nivelare.

O caracteristică a acestui sector montan o reprezintă diversitatea petrografică, ce

se succede de la nord la sud sub forma unor fâşii din ce în ce mai noi. Astfel, în nord, în

Măgura Vânătă apar conglomerate şi gresii urmate spre sud, în zona Padişului de calcare

masive şi dolomite după care se ivesc peticele de gresii şi şisturi prezente în Groapa de la

Barsa – Cetăţile Ponorului, pentru ca apoi să apară din nou calcarele în zona Cetăţile

Ponorului – Valea Galbenei – Valea Sighiştelului. Această structură geologică generează

un relief petrografic divers în care nota caracteristică o dă relieful carstic şi care-i conferă

zonei un mare potenţial turistic. Aici se detaşează Cetăţile Ponorului, unul dintre cele mai

grandioase fenomene carstice din Europa. Sunt alcătuite din trei doline – avene uriaşe de

180 – 200 m adâncime, legate subteran de un curs de apă activ.

În zona rocilor necarstificabile se dezvoltă o reţea hidrografică de suprafaţă, care

atunci când ajunge în regiunea platourilor carstice se pierde în subteran prin sorburi sau

ponoare, pentru a reapă- rea la suprafaţă în văi adânci, sub formă de izvoare cu debite

mari, numite izbucuri (Izbucul Ponor, Izbucul Galbenei).

În Masivul Ţapu (1475 m) pe gresii roşii – vi- olacee şi galbene s-a dezvoltat un

imens complex de eroziune torenţială dând Groapa Ruginoasa cu un diametru de circa

500 m şi o adâncime de peste 100 m. Pereţii acesteia sunt sculptaţi de o ravinaţie activă a

cărei canale se unesc la baza gropii, constituind obârşia Văii Seci.

Aici este bine păstrată suprafaţa de nivelare Măguri – Mărişel care prezintă două

trepte: una superioară situată la 1200 – 1300 m şi alta inferioară la 800 – 1100 m.

36

Prima treaptă, numită carstoplenă (M. Bleahu, 1974), sau suprafaţa Padiş-

Scărişoara (A. Indrieş, 1999), se întâlneşte în platourile carstice din Padiş – Cetăţile

Ponorului. Ea este dominată de un relief ruiniform cu numeroase văi oarbe a căror apă se

pierde în subteran sau văi seci cu fundul plat şi în- ierbat pe care moţii le numesc hoance.

Endocarstul abundă în avene renumite (Borţig, Geamăna, Avenul Negru) şi în numeroase

peşteri dintre care unele adăpostesc gheţari, cum sunt: Gheţarul Focul Viu, Gheţarul de

la Barsa, Gheţarul Borţig, etc.

Celei de-a doua trepte a suprafeţei Mărişel îi corespund culmile muntoase şi

măgurile de la periferia Depresiunii Beiuşului ca: Măgura Fericii (1104 m), Măgura

Văratecului, Măgura Gurani (948 m), Măguriţa (1038 m) şi Măgura Băiţii (889 m).

Carstoplena Padişului este dominată de o serie de culmi (Măgura Vânătă, 1641 m)

şi de abrupturi calcaroase din care amintim: Piatra Boghii (1436 m), Piatra Arsă (1488

m), Bisericuţa Moţului (1466 m), Vărăşoaia (1441 m), Glăvoiu (1462 m), Ţapu (1476 m),

etc.

Munţii Vlădeasa. Reprezintă compartimentul muntos situat la nordul Munţilor

Bihor, până în Valea Crişului Repede.

Pe teritoriul judeţului se cuprinde o parte a interfluviului situat între Cornu Muntelui

– Cârligatele şi Crişul Repede, la vestul cumpenei de apă dintre Valea Drăganului şi cea

a Iadului.

Petrografic sunt constituiţi din formaţiuni vulcanice banatitice larg răspândite în

culmile Buteasa – Cârligatele – Poieni, iar în vest, în culmea Iadului, apar şisturile

cristaline şi calcarele.

În relief se remarcă interfluvii înalte de circa 1600 m, largi şi cu povârnişuri

domoale, care constituie „goluri subalpine” cu întinse domenii de păşunat. Deasupra

acestora se profilează vârfu- rile: Buteasa (1792 m), Briţei (1750 m), Cârligatele (1694

m) şi Poieni (1627 m). De sub vârful Poieni coboară o culme prelungă ce se menţine la

1400 m şi care uneşte Culmea Muncelului (1380 m) cu vârful Munceilor (1411 m),

Muncelaşul (1415 m) şi Aria Vulturilor (1345 m), toponime ce denotă ne tezimea lor. Din

Aria Vulturilor suprafaţa Muncelu trece în Piatra Calului (1461 m) sub forma unui mic

37

platou şi apoi în Poiana Drăgoteanului (1444 m), Gruiul Ursului (1412 m), Poiana Stâna

de Runc (1359 m), Măgura Roşianului (1456 m), etc.

În Vlădeasa relieful este masiv, greoi, cu văi puternic adâncite, iar duritatea rocilor

generează abrupturi şi rupturi de pantă în albia râurilor, care dau cascade renumite

(Iadolina, Vălul Miresei, Săritoarea Ieduţului).

În Grabenul Remeţilor calcarele şi dolomitele au ocazionat dezvoltarea unui relief

carstic cu numeroase peşteri, iar Valea Iadului este o succesiune de sectoare înguste de

chei şi defilee, cu abrupturi pitoreşti despărţite de bazinete mai largi, ocupate de aşezări

omeneşti.

Munţii Codru – Moma. Se desprind din blocul central al Bihorului prin curmătura

Criştiorului, pe direcţie sud-est spre nord-vest. Aceşti munţi constituie cumpăna apelor

între Crişul Negru şi Crişul Alb, care împarte acest masiv între judeţele Arad şi Bihor

căruia îi revine partea de est şi nord.

Luat în ansamblu Masivul Codru – Moma prezintă o asimetrie evidentă cu

versantul vestic de pe teritoriul judeţului Arad mai abrupt, iar cel estic, bihorean, mai domol.

Sub raport altimetric se menţine la altitudini medii moderate de 600 – 900 m, atingând

altitudinea maximă în vârful Pleşu la 1109 m, iar în alte patru vârfuri depăşeşte de

asemenea 1000 m (Izoi, 1098, Dealul Vârfului, 1064 m, Osoiu Mare 1063 m şi Vârful

Dievii, 1047 m).

Morfologia acestor munţi se caracterizează prin prezenţa a trei culmi principale

orientate nord - vest spre sud – est: Culmea Codrului care este axa principală a masivului

ce se înalţă ca un zid unitar cu altitudini medii de 900 m; Culmea Văratec (827 m) - vf.

Dievii (1047 m) – Runcoi (998 m) situată la est de Valea Finişului şi fragmentată de văile

Tărcăiţa şi Crişul Pietros; Culmea Munţilor Moma, care reprezintă sectorul sudic al acestui

edificiu muntos, situată la sud de Valea Brihenilor şi care culminează în vârful Momuţa

(929 m).

Rocile carbonatice prezente în părţile extreme ale masivului, în Platoul Carstic

Dumbrăviţa de Codru şi Platoul Vaşcăului prezintă întreaga gama de a reliefului carstic.

Astfel, platoul calcaros al Vaşcăului (600 – 700 m), este ciuruit de doline, văi seci şi

38

depresiuni închise prin care se pierd apele în subteran pentru a reapărea la zi prin

izbucuri, cum este Izvorul din Boiu de lângă Vaşcău sau renumitul izbuc intermitent de la

Călugări.

Capătul nord – vestic al Munţilor Codru – Moma, se termină spre Depresiunea

Holodului în Măgura Forăului (Răbăganilor) care este un pinten montan alcătuit din gresii

în care Crişul Negru şi-a tăiat pitorescul defileu de la Borz – Şoimi.

Munţii Pădurea Craiului. Sunt cuprinşi între depresiunile Vad – Borod la nord şi

Beiuşului la sud. De Munţii Bihor – Vlădeasa sun separaţi prin Văile Iadului şi a

Meziadului, iar spre vest sunt limitaţi de Dealurile Tăşadului.

Relieful se prezintă sub forma unor platforme fragmentate într-o serie de culmi şi

masive izolate sub formă de măguri. La vest de Valea Iadului se profilează o culme mai

înaltă şi îngustă situată la circa 1000 m, din care se individualizează vârfurile: Piatra Tisei

(1057 m), Măgura Beiuşele (1004 m), Hodrânguşa (1027 m), Dealul Boţii (968 m).

În zona centrală a masivului s-a dezvoltat o suprafaţă extinsă puternic fragmentată

păstrându- se azi ca măguri sau culmi puţin alungite: (Culmea Ponoraşului, 858 – 825

m, Dealurile Rujet, 844 m., Cămârzan, 851 m., Roşiorului, 750 m., Crucii, 722 m., etc).

Sub aceasta apare suprafaţa Zece Hotare la o altitudine de 600 – 700 m, sub

formă de interfluvii prelungi ce scad spre Bucuroaia, Vârciorog, Crişul Repede şi Crişul

Negru până la circa 500–400 m.

Pe rocile carbonatice din platourile carstice Damiş, Zece Hotare, Vărciorog s-a

dezvoltat un amplu relief carstic haotic şi confuz cu doline, uva- le, gropi şi depresiuni

carstice, ponoare şi izbucuri, peşteri şi avene. În acest masiv s-au identificat 680 de

cavităţi ce însumează peste 105 km lungime, dintre care amintim peşterile Şuncuiuş,

Vântului, Vadu Crişului, Meziad.

Munţii Pădurea Craiului deţin câteva superlative carstice: cea mai lungă peşteră din

ţară – Peştera Vântului (32 km); cel mai adânc aven – Avenul din Stanu Foncii (325 m); cel

mai lung curs de apă subteran (Valea Topei cu izbucul Aştileu, de 11,35 km).

39

La intrarea în depresiunile periferice râurile permanente s-au adâncit în calcare

formând sectoare de chei şi defilee sălbatice (Cheile Videi, Cuţilor, Albioarei, Lazurilor,

Mişidului şi Brătcuţei). Cel mai impresionant este defileul Crişului Repede de la Bălnaca –

Vadu Crişului cu cheile Bălnaca – Şuncuiuş şi Şuncuiuş – Vadu Crişului. În defileul de la

Vadu Crişului foarte cunoscută este peştera cu acelaşi nume, activă, din care iese un

pârâu ce drenează apele subterane din Platoul Zece Hotare.

Munţii Plopişului (Muntele Şes sau Munţii Rez). Sunt munţi joşi cu aspect de muncei

şi constituie peninsula nord-vestică a Munţilor Apuseni, în lungime de 35 km, între

depresiunea Barcăului în nord şi Vad – Borod în sud. Faţă de Dealurile Oradiei în vest

sunt separaţi de aliniamentul Lugaşu de Jos – Brusturi – Derna, iar în est sud – est se

întind până în şeaua Osteana. Partea sud-estică a lor, la est de înşeuarea de la Piatra

Craiului, se cuprinde hotarului judeţului Cluj.

Au aspect de interfluvii largi pe care s-au dezvoltat o serie de aşezări rurale ca

Şinteu, Pădurea Neagră.

Culmea principală, orientată pe direcţia nord- vest – sud-est, se menţine la altitudini

de 700-800 m, având câteva proeminenţe mai importante: Poiana Florilor (705 m), Arsura

(706 m), Văratecul (757 m), Dealul Calului (713 m), Osoiul (776 m), Secătura (771 m),

Merişorul (882 m), Măgura Beznea (898 m), Cornului (890 m).

Din culmea principală coboară un nivel mai jos (650 – 500 m), sub forma unor

plaiuri prelungi, adevărate contraforturi ale muntelui, orientate atât spre Valea Barcăului

cât şi spre Crişul Repede.

Periferia munţilor este tivită de o trenă de piemonturi şi glacisuri în jur de 300 m,

darcarepoateurcauneori la 450 - 500 m, prezentă, în general, în Dealurile Tăşa- dului –

Bistrei, Oradiei, Lugaşului, platoul Beznei.Valea Bistrei, adâncită epigenetic în „Podişul

Şinteului”, împarte Munţii Plopişului în două compartimente: nord – vestic, mai puţin

extins şi cu altitudini mai mici cum este Dealul Lupului (614 m), Arsura (705 m), şi

compartimentul sud – estic, mai extins şi mai înalt (Măgura Mare, 918 m).

Unitatea dealurilor piemontane crişene. Această unitate formează o zonă de

tranziţie între Munţii Apuseni şi Câmpia Crişurilor, având o ex- tensiune maximă pe rama

40

dinspre munte a Depresiunilor Barcăului, Vadului şi Beiuşului. Are lăţimi variabile de circa

5 – 30 km şi înălţimi ce scad de la circa 600–500 m la 200 – 160 m.

Sub raport genetic provin dintr-un piemont de acumulare existent la baza munţilor

supus unui intens proces de eroziune. Structural, în alcătuirea lor, există un fundament

cristalin reprezentat de blocuri de dimensiuni diferite, situate la adâncimi ce cresc dinspre

munte spre câmpie. Peste acesta apar depozite sedimentare grosiere, mai ales neogene,

cu structură uşor monoclinală.

Relieful este alcătuit din culmi prelungi monocli- nale cu o cădere de 2,6 – 6% şi cu

spinări largi, netede ori slab ondulate. Culmile sunt separate de văi principale însoţite de lunci

largi şi de 4-7 nivele de terase sau de depresiuni de câţiva kilometri lărgime. Pe povârnişuri

apar deplasări în masă şi procese de ravinare cu manifestări şi intensităţi variate.

În funcţie de masivele muntoase în jurul cărora s-au dezvoltat şi de anumite par-

ticularităţi petrografice şi morfologice pot fi deosebite mai multe subunităţi: Dealurile

Crasnei, Plopişului, Pădurii Craiului, Bihorului şi Dealurile Codru-Moma. Acestora li se

alătură culoarele depresionare ale Barcăului, Crişului Repede şi Crişului Negru.

Dealurile Crasnei (Toglaciului) sunt situate la nord de Valea Barcăului şi pătrund

pe teritoriul judeţului prin extremitatea lor vestică numită Dealurile Dumbrăviţei, cuprinse

între Barcău şi valea Inot (I.O. Berindei, 1973, Gr. Posea, 1982).

Dealurile Plopişului tivesc marginile nordice, vestice şi sudice ale Munţilor Plopiş,

între Valea Barcăului, Câmpia Crişurilor şi valea Crişului Repede. Spre bazinul Barcăului

ele cuprind Dealurile Bistrei, Depresiunea Popeşti şi Dealurile Dernei, după care urmează

spre Vest şi sud Dealurile Oradiei, Aleş- dului şi Dealurile Beznei.

Dealurile Pădurii Craiului însoţesc munţii cu acelaşi nume din dreptul defileului

Vadu Crişului și până în Valea Meziadului. Au o dispoziţie divergentă spre culoarul

Oradea – Borod, Câmpia Miersigului şi Culoarul Crişului Negru. În cadrul lor se cuprind:

Dealurile Dobricioneşti, Vâr- ciorog, Tăşadului, Căprioarei, Cărandului, Drăgeştilor,

Ceişoarei, Dobreştilor, Vălanilor şi Sălătrucului.

41

Dealurile Bihorului însoţesc marginea vestică a Munţilor Bihor – Vlădeasa între

Văile Meziadului, Roşiei, Crişului Negru şi Curmătura Criştiorului.

Văile principale care le drenează le-au fragmentat în mai multe subunităţi cum sunt:

Dealurile Beiuşe- le, Buduresei, Gorunilor şi Lazurilor. Acestora li se alătură Dealurile

Curmăturii Criştiorului situate în extremitatea sudică a judeţului, între Munţii Bihor şi Codru-

Moma, alcătuind o şa largă prin care se face le- gătura între Depresiunea Beiuş şi Brad –

Hălmagiu. dealurile Munţilor Codru – Moma limitează pe teritoriul judeţului marginea

estică şi nordică a Munţilor Codru – Moma şi cuprind trei subunităţi: Dealurile Vaşcăului,

numite şi Dealurile Momei cuprinse între Valea Criştiorului şi Măgura Osoiu, sculptate în

calcare mezozoice şi având un relief carstic, apoi Dealurile Tărcăiţei con- tinuate spre vest

cu Dealurile Dumbrăviţei, numite de I. O. Berindei (1977) Dealurile Codrului. Acestea se

desprind din Munţii Codrului spre culoarul Crişului Negru, Valea Brihenilor, Culoarul

Drăgotenilor şi Câmpia Călacei.

Culoarele depresionare au aspect de golfuri în care pătrunde, pe sub rama

muntoasă, şirul Dealurilor Vestice, iar în lungul râurilor, la nivelul luncii şi a teraselor joase,

pătrunde Câmpia Banato – Crişană.

Culoarul Barcăului se dezvoltă de-a lungul râului omonim între Dealurile Crasnei şi ale

Plopişului. Versanţii sunt asimetrici, afectaţi de ravene, torenţi şi alunecări de teren, iar

lunca este largă şi însoţită de 3 – 4 nivele de terasă.

Culoarul Crişului Repede este cuprins între Munţii Plopişului şi Munţii Pădurea Craiului

şi este drenat de Crişul Repede şi Borod. În cadrul său s-a dezvoltat Depresiunea Vad –

Borod divizată de defileul de la Vadu Crişului în două compartimente: Borodul în est şi

Vadul în vest, care, începând de la localitatea Subpiatră, se lărgeşte şi formează

Depresiunea Intra- colinară a Oradiei.

Culoarul Crişului Negru este modelat în depozitele neogene ale Depresiunii Beiuş –

Holod, cuprins între Munţii Pădurea Craiului, Bihorului şi Codru-Moma. Măgura Forăului şi

Şeaua deluroasă a Drăgotenilor separă două compartimente: cel al Depresiunii Be-

iuşului în est de cel la Holodului în vest.

42

Depresiunea Beiuşului este modelată de Crişul Negru şi afluenţii săi: Roşia, Nimăieşti,

Crişul Pietros, Crişul Băiţei, care şi-au creat un sistem ramificat de văi cu terase şi lunci.

Depresiunea intercolinară Holod are aspectul unui golf de câmpie ramificat între

dealuri printr-o luncă largă şi şase nivele de terasă. Constituie o arie de confluenţă a

Crişului Negru cu Holodul şi afluenţii săi ce vin din Pădurea Craiului.

Unitatea de câmpie. Ocupă partea vestică a judeţului cuprinsă între unitatea

dealurilor şi graniţa cu Ungaria. Această unitate de relief este reprezen- tată prin Câmpia

Crişurilor şi prin compartimentul sudic al Câmpiei Someşului, subunitaţi ale Câmpiei

Banato – Crişane.

Câmpia Crişurilor reprezintă partea centrală a Câmpiei Banato – Crişane, având o

altitudine de 90 – 100 m, în extremitatea vestică şi 160 – 180 m în est, sub unitatea

Dealurilor Vestice. Condiţiile de geneză şi particularităţile reliefului permit distinge- rea a

două subunităţi: câmpia înaltă subcolinară şi câmpia joasă de divagare, însă pe alocuri

mai apare şi o câmpie intermediară.

Câmpia înaltă numită şi câmpie subcolinară se desfăşoară ca o fâşie la baza dealurilor

între Barcău şi Teuz, la altitudini ce scad de la est spre vest de la 185 m la circa 120 m.

Ea corespunde celor patru trepte de glacisuri şi de terase pleistocene (t1, t2, t3, t4) motiv

pentru care se mai numeşte Câmpia glacisurilor. Altimetric se ridica cu 5-15 m peste

talveguri.

Câmpia înaltă este fragmentată transversal de Barcău, Crişul Repede şi Crişul

Negru, care individualizează următoarele compartimente:

Câmpia Barcăului, formată dintr-un glacis complex extins între lunca Barcăului,

Dealurile Dernei şi Bistrei;

Câmpia Bihariei care continuă glacisul Barcă- ului la vest de valea Fâneaţa Mare,

extinzându-se în vestul Dealurilor Oradiei până în lunca Crişului Repede. De la baza sa

se drenează Crişul Mic (Crişul Mort);

Câmpia Miersigului este cea mai extinsă fiind cuprinsă între luncile Crişului

Repede şi a Crişului Negru, pe de o parte, şi între Dealurile Tăşadului şi Canalul Colector

43

pe de altă parte. În vest prezintă o treaptă intermediară numită Câmpia Veljurilor sau a

Gepiului;

Câmpia Cermeiului mărgineşte spre vest Dea- lurile Codrului, la sud de Crişul

Negru. Are şi ea două trepte, una înaltă, numită Câmpia Călacei sau a Susagului şi alta

intermediară, Câmpia Cermeiului.

Câmpia joasă se desfăşoară între Canalul Colector şi graniţa cu Ungaria la o

altitudine de 89 – 100 m. Ea se prelungeşte tentacular în câmpia glacisurilor de-a lungul

principalelor râuri. Se mai numeşte câm- pie de divagare sau câmpie aluvială. Suprafaţa

câmpiei este plană şi se ridică cu doar 3-5 m peste talvegul râurilor care aici sunt

îndiguite. Prezintă numeroase albii şi meandre părăsite, lacuri, mlaştini şi lăcovişti cu

fragmente de râu fără izvor şi fără vărsare. Toate acestea dovedesc tinereţea

geomorfologică a câmpiei (holocenă). Aici nu se poate vorbi de o cumpănă de ape între

râuri, deoarece acestea curg aproape de suprafaţa câmpiei, iar la ape mari chiar mai sus.

În câmpia joasă a Crişurilor, sectorul nordic, situat la nord de Crişul Repede până în

lunca Barcăului şi limitat de Câmpia Bihariei la est şi graniţă la vest, poartă numele de

Câmpia Santăului sau a Borşului şi Parhidei numită și Câmpul Nyoşlagului. Între Crişul

Repede – Crişul Negru, Canalul Colector şi graniţă se numeşte Câmpia Salontei ce se

continuă spre sud, în judeţul Arad cu Câmpia Socodorului şi a Teuzului.

Individualizată recent câmpia joasă a rămas cu un exces de umiditate a solului şi cu

o predispoziţie accentuată la înmlăştinire şi inundabilitate, datorită pantelor reduse,

drenajului intern şi extern defectu- os şi prezenţei materialului fin aluvionar şi argilos cu

permeabilitate scăzută.

Câmpia intermediară se plasează la altitudinea de 100 – 120 m, între celelalte două

tipuri. Corespunde cu poala câmpiei de glacisuri şi aici, râurile mici, au un anume grad de

divagare.

Câmpia Someşului. Pătrunde pe teritoriul judeţu- lui Bihor prin subunităţile sale sudice:

Câmpia Budu- slăului, Ierului şi Câmpia Carei – Valea lui Mihai.

44

Câmpia Buduslăului se situează la nord de lunca largă a Barcăului, fiind cuprinsă

între Dealurile Crasnei şi Câmpia Ierului. Se mai numeşte Câmpia Marghitei şi reprezintă

partea sudică a câmpiei subcolinare Diosig – Tăşnad.

Câmpia Ierului are aspectul unui culoar jos, de 104 – 125 m, situat între Câmpia

Valea lui Mihai şi cea a Buduslăului. Reprezintă un vechi curs al Văii Barcăului, Crasnei,

Someş, Tisa care până-n holocen se îndreptau spre subsidenţa Crişurilor. În holocenul

mijlociu scufundările mai accentuate din Câmpia Someşului au determinat întoarcerea

apelor spre nord, lăsând Valea Ierului suspendată sub formă de culoar.

Câmpia Valea lui Mihai numită şi Câmpia Nirului este situată între graniţă şi Câmpia

Ierului, ocupând sectorul sudic al Câmpiei Carei – Valea lui Mihai. Partea vestică are

altitudini de 140 -150 m, rar ajunge la 160 m, şi este alcătuită din şiruri de dune de nisip, azi

nivelate şi folosite în scop pomi – viticol sau plantate cu păduri de salcâm.

Partea de est (Câmpia Pişcoltului, Gr. Posea, 1997) are altitudini de 120 – 130 m,

este formată din loessuri şi soluri fosile şi se termină abrupt deasupra Câmpiei Ierului.

B.5. Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă

În arealul județului Bihor pe lângă populația rezidentă și fondul funciar descrise la

capitolul A am mai identificat ca și tințe ce necesită protecție specială cele descrise mai

jos:

1.Listă Zoo și acvarii

Tabel nr.B.5.1

Administrator Adresa Date de contact

Status autorizare

Număr exemplare

Număr specii

Județ Categorie Denumire

Administraţia Domeniului Public Oardea - Grădina Zoologică din Oradea, domnul ing. Bimbo Szuhai Tibor - administator.

Str. Matei Basarab, nr. 1, loc. Oradea, jud. Bihor

Tel.: 0259.434.547 , Email: [email protected], Fax: 0259.440.438

A 705 152 Bihor Gradina Zoologica

Gradina Zoologica Oradea

45

2.Listă Arii protejate

Tabel nr.B.5.2

Nume sit Cod național

Tip sit Stare sit Județ(e) Tip administrare

An atribuire

Bioregiuni Baza legală

Parcul Natural Cefa

1.2010 Parc natural

Raportat BH Panonica

Groapa Ruginoasă - Valea Seacă

2.141. Rezervaţie naturală

Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Pietrele Galbenei



Piatra Bulzului



Ghețarul Focul Viu

2.144. Rezervaţie ştiinţifică


Avenul Ghețarul Borțig



Vârful Buteasa



Molhașurile din Valea Izbucelor



Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros



Cetățile Ponorului

2.149. Monument al naturii


Valea Galbenei


Raportat BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national -

46

Sectiunea a III-a - zone protejate)

Valea Sighiștelului



Pietrele Boghii



Săritoarea Bohodeiului



Cetatea Rădesei



Poiana Florilor



Platoul carstic Padiș



Depresiunea Bălileasa



Groapa de la Barsa



Vârful Biserica Moțului



Platoul carstic Lumea Pierdută



Izbucul intermitent de la Călugări


Raportat BH Continentala

Fâneața Valea Roșie



47

Ferice Plai și Hoanca


Raportat BH Alpina

Avenul Câmpeneasa cu Izbucul Boiu



Defileul Crișului Repede


Raportat BH Administrare 2014 Alpina; Continentala

Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Peștera Ciurului Ponor


Raportat BH Alpina

Peștera Ciurului Izbuc


Raportat BH Alpina

Peștera Osoiu


Raportat BH Administrare 2014 Alpina; Continentala


Peștera Urșilor de la Chișcău



Peștera cu Apă din Valea Leșului


Raportat BH Alpina

Peștera Vântului



Peștera lui Micula



Peștera Gălășeni



Defileul Crișului Negru la Borz


Raportat BH Custodie 2010 Continentala Panonica


Pădurea cu narcise din Oșorhei


Raportat BH Custodie 2010 Continentala


Vârful Cârligați


Raportat BH AdministrareCustodie

20112014

Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Dealul Păcău



Lege 5/2000(Lege privind aprobarea

48

Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Poiana cu narcise de la Goroniște




Piatra Grăitoare din coasta de S-E a Brăiesei


Raportat BH Alpina

Valea Iadei cu Syringa josichaea


Raportat BH Custodie 2011 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Pășunea cu Corynephorus de la Voievozi


Raportat BH Custodie 2016 Panonica Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Complexul hidrografic Valea Rece



Lacul Cicoș



Gruiul Pietrii



Calcarele tortoniene de la Miheleu


Raportat BH Custodie Continentala


Locul fosilifer de pe Dealul Șomleului


Raportat BH Custodie Fara conventie custodie/ contract administrare

2016 Continentala


Calcarele tortoniene de la Tășad



Locul fosilifer din Valea Lionii - Peștiș



Lentila 204 Brusturi - Cornet



Calcarele cu hipuriți din Valea Crișului



49

Locul fosilifer de la Cornițel



Peștera Meziad



Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani


Raportat BH Panonica

Izvoarele mezotermale Răbăgani



Peștera Vacii


Raportat BH Alpina

Peștera Gruiețului


Raportat BH Alpina

Peștera Igrița


Raportat BH Administrare 2014 Continentala


Peștera Farcu


Raportat BH Alpina

Peștera Toplița



Peștera din Piatra Ponorului


Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Molhașul Mare de la Izbuce



Avenul din Hoanca Urzicarului


Raportat AB, BH Administrare 2014 Alpina Lege 5/2000(Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate)

Parcul Natural Apuseni

F Parc natural

Raportat AB, BH, CJ

Administrare 2014 Alpina Continentala


Peștera Smeilor de la Onceasa

III.1. Rezervaţie ştiinţifică

Raportat BH Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone)

Sistemul carstic Peștera Cerbului -

IV.10. Monument al naturii

Raportat BH Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie

50

Avenul cu Vacă

naturala protejata pentru noi zone)

Complexul carstic din Valea Ponorului

IV.9. Monument al naturii

Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina Hotarare de Guvern 2151/2004(Hotarâre privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone)

Apuseni ROSCI0002

SCI Raportat AB, BH, CJ

Administrare 2014 Alpina; Continentala

Betfia ROSCI0008

SCI Raportat BH Custodie 2016 Continentala Panonica

Buteasa ROSCI0016

SCI Raportat BH Administrare 2014 Alpina

Câmpia Careiului

ROSCI0020

SCI Raportat BH, SM Custodie 2016 Panonica

Câmpia Ierului

ROSCI0021

SCI Raportat BH, SM Custodie 2016 Panonica

Cefa ROSCI0025

SCI Raportat BH Panonica

Codru Moma

ROSCI0042

SCI Raportat AR, BH Custodie 2010 Continentala

Crișul Negru

ROSCI0049

SCI Raportat AR, BH Custodie 2010 Panonica

Crișul Repede amonte de Oradea

ROSCI0050


Defileul Crișului Negru

ROSCI0061


Diosig ROSCI0068

SCI Raportat BH Custodie 2011 Panonica

Ferice - Plai

ROSCI0084

SCI Raportat BH Custodie 2014 Alpina

Lacul Pețea

ROSCI0098


Lunca Inferioară a Crișului Repede

ROSCI0104


Pădurea de la Alparea

ROSCI0145

SCI Raportat BH Custodie 2010 Continentala

Pădurea Goroniște

ROSCI0155


Păduricea de la Santău

ROSCI0185


Platoul Vașcău

ROSCI0200

SCI Raportat AR, BH Custodie 2014 Continentala

Săcueni ROSCI0220


Tășad ROSCI0240

SCI Raportat BH Continentala

Valea Cepelor

ROSCI0260

SCI Raportat AB, BH Alpina

Valea Iadului

ROSCI0262

SCI Raportat BH Custodie 2011 Alpina

Valea Roșie

ROSCI0267


Coridorul Munții Bihorului - Codru Moma

ROSCI0291

SCI Raportat AR,BH Custodie 2014 Alpina; Continentala

51

Muntele Șes

ROSCI0322

SCI Raportat BH,CJ,SJ

Continentala

Munții Bihor

ROSCI0324

SCI Raportat AB,AR,BH,HD

Custodie 2014 Alpina

Pajiștea Fegernic

ROSCI0347


Lunca Teuzului

ROSCI0350

SCI Raportat AR,BH Custodie 20102011

Panonica

Salonta ROSCI0387

SCI Raportat BH Panonica

Câmpia Crișului Alb și Crișului Negru

ROSPA0015

SPA Raportat AR,BH Custodie 2010 Continentala Panonica

Câmpia Nirului - Valea Ierului

ROSPA0016

SPA Raportat BH,SM Custodie 2016 Panonica

Lunca Barcăului

ROSPA0067

SPA Raportat BH Custodie 2010 Panonica

Munții Apuseni - Vlădeasa

ROSPA0081

SPA Raportat AB,BH,CJ

Administrare 2014 Alpina; Continentala

Pescăria Cefa - Pădurea Rădvani

ROSPA0097

SPA Raportat BH Panonica

Valea Alceului

ROSPA0103

SPA Raportat BH Custodie 2010 Panonica

Defileul Crișului Repede - Valea Iadului

ROSPA0115

SPA Raportat BH,CJ Administrare,Custodie

20112014

Alpina Continentala

Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede

ROSPA0123

SPA Raportat BH Custodie 2010 Continentala

Someșul Mare între Mica și Beclean

ROSCI0437

SCI Raportat BN,CJ Continentala

Spinoasa ROSCI0438

SCI Raportat IS Continentala

Valea Chiuruților

ROSCI0439

SCI Raportat HR Alpina

Valea Șardului

ROSCI0440

SCI Raportat CJ Continentala

Viile Tecii ROSCI0441

SCI Raportat BN Continentala

Vlădaia - Oprișor

ROSCI0442

SCI Raportat MH Continentala

Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia

ROSCI0094

SCI Raportat Custodie 2010 Marea Neagra

Zona marină de la Capul Tuzla

ROSCI0273


Plaja submersă Eforie Nord - Eforie Sud

ROSCI0197


52

Costinesti - 23 August

ROSCI0293

SCI Raportat Fara conventie custodie/contract administrare

Marea Neagra

Canionul Viteaz

ROSCI0311

SCI Raportat Marea Neagra

Stejarii seculari de la Sângiorgiu de Mureș


Raportat MS Custodie 2011 Continentala


Vama Veche - 2 Mai


Raportat Custodie 2011 Marea Neagra


Vama Veche - 2 Mai

ROSCI0269


Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului

ROSCI0062

SCI Raportat BH, CJ Administrare 2014 Alpina; Continentala

Gura Vedei - Șaica - Slobozia

ROSCI0088

SCI Raportat Custodie, Fara conventie custodie/contract administrare

20142016

Continentala

B.6. Staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice).

În acest capitol se prezintă informații tehnice legate de structura rețelei de

monitorizare a calității aerului din județul Bihor, precum și caracteristici ale stațiilor de

monitorizare și metodele utilizate pentru evaluarea calității aerului, accentul căzând pe

descrierea surselor de degradare a aerului prezente în județ.

Poluanţii monitorizaţi, metodele de măsurare, valorile limită, pragurile de alertă şi

de informare şi criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de

legislaţia naţională privind protecţia atmosferei şi sunt conforme cerinţelor prevăzute de

reglementările europene.

În prezent RNMCA efectuează măsurători continue de dioxid de sulf (SO2), oxizi

de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi

PM2.5), benzen (C6H6), plumb (Pb). Calitatea aerului în fiecare staţie este reprezentată

prin indici de calitate sugestivi, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor

poluanţi atmosferici măsuraţi.

53

O stație de monitorizare furnizează date de calitatea aerului care sunt

reprezentative pentru o anumită arie în jurul stației. Aria în care concentrația nu diferă de

concentrația măsurată la stație mai mult decât cu o” cantitate specifică” (+/- 20%) care se

numește” arie de reprezentativitate”.

Stațiile sunt de mai multe tipuri:

stație de tip trafic, evaluează influența traficului asupra calității aerului. Raza

ariei de reprezentativitate este de 10-100 m. Poluanții monitorizați sunt:

dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon, compuși organici

volatili și pulberi în suspensie.

stație de tip industrial, evaluează influența activităților industriale asupra

calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 100-1 km. Poluanții

monitorizați sunt: dioxid de sulf, oxizi de azot, monoxid de carbon, ozon,

compuși organici volatili, pulberi în suspensie și parametii meteo (direcția

vântului, presiune, temperatură, radiația solară, umiditate relativă,

precipitații).

stație de tip urban și suburban, evaluează influența așezărilor umane

asupra calității aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km.

Poluanții monitorizați sunt aceeași cu poluanții monitorizați de stația de tip

industrial.

stație de tip regional, este stație de referință pentru evaluarea calității

aerului. Raza ariei de reprezentativitate este de 200-500 km. Poluanții

monitorizați sunt aceeași cu cei monitorizați de stațiile urbane.

stație de tip EMEP, monitorizează și evaluează poluarea aerului în context

trasfrontalier la mare distanță. Sunt amplasate în zona montană la altitudine

medie.

În prezent în Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare continuă a calităţii

aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor

poluanţi atmosferici. Rețeaua mai cuprinde de asemenea un centru local, care colectează

şi transmite panourilor de informare a publicului datele furnizate de staţii, iar după

validarea primară le transmit spre certificare Laboratorului Naţional de Referinţă pentru

Calitatea Aerului (LNRCA) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului.

54

In judeţul Bihor sunt amplasate 4 staţii de monitorizare a calităţii aerului în

următoarele locaţii:

amplasată lângă sediul APM Bihor, B-dul Dacia nr.25/A, cod BH1-

RO0107A monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2,

NOx, O3, PM2,5 (pulberi) gravimetric şi nefelometric, BTX (benzen, toluen,

xilen), parametrii meteo;

amplasată în curtea Şcolii Generale din Episcopia Bihor, Str. Matei Corvin

nr.106/A, cod BH2-RO0108A cu următorii parametrii monitorizaţi: CO, SO2,

NO, NO2, NOx, O3, PM10 (pulberi) gravimetric şi nefelometric, parametrii

meteo;

amplasată în cartierul Nufărul, lângă McDonalds-drive, cod BH3-RO0109A

monitorizează on-line următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, O3,

PM10 (pulberi) determinare nefelometrică, BTX (benzen, toluen, xilen),

parametrii meteo.

amplasată în localitatea Ţeţchea, cod BH4-RO0110A monitorizează online

următorii poluanţi: CO, SO2, NO, NO2, NOx, PM10 (pulberi) determinare

gravimetrică, parametrii meteo.

Codificarea stațiilor de monitorizare din județul Bihorr este prezntată în tabelul

numărul B.6.1

Tabel nr.B.6.1

Zona (Legea

104/2011)

Aglomerare (Legea

104/2011)

Statia Cod zona corelat cu codurile NUT

Cod EOI statie

Bihor BH-1 RO11199 RO0107A

BH-2 RO11199 RO0108A

BH-3 RO11199 RO0109A

BH-4 RO11199 RO0110A

55

Tabelul numărul B.6.2 conține informații privind stațiile de monitorizare

Tabel nr.B.6.2

statia cod statie cod zona localitatea data de punere in functiune

latitudine longitudine altitudine tip statie tip zona

surse de emisii

adresa

BH-1 RO0107A RO11199 Oradea 20080101 47.068611 21.927239 139 Fond urban Commercial, institutional and residential combustion

Bdul. Dacia

BH-2 RO0108A RO11199 Oradea 20080101 47.097506 21.901403 145 Industrial urban Public power, co-generation and district heating

Str. Matei Corvin

BH-3 RO0109A RO11199 Oradea 20080101 47.032503 21.950561 128 Trafic urban Road transport

Str. Nufarului

BH-4 RO0110A

RO11199 Marghita 20100101 47.343611 22.331669 213 Industrial urban Other sat Tetchea

Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului în județul Bihor este redată în Figura B.6.1

Figura B.6.1 - Amplasarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului

56

În vederea facilitării, interpretarea datelor privind calitatea aerului, furnizate de

staţiile automate din cadrul Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului, se

realizează prin calculul indicelui specific de calitate a aerului, ceea ce reprezintă un

sistem de codificare a concentraţiilor înregistrate pentru fiecare dintre următorii poluanţi

monitorizaţi:

1. dioxid de sulf [SO2];

2. dioxid de azot [NO2];

3. ozon [O3];

4. monoxid de carbon (CO);

5. pulberi în suspensie [PM10] precum şi a calcului indicelui general care se

stabileşte pentru fiecare dintre staţiile automate din cadrul reţelei naţionale de

monitorizare a calităţii aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători

poluanţilor monitorizaţi.

Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul

Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii

specifici corespunzatori poluantilor monitorizati.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici

specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt

reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei

culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele asociate acestora) (Figura

B.6.2)

Figura B.6.2 Culorile cat si numerele asociate acestora - Indice general si indicii

specifici

Indicele specific corespunzator dioxidului de sulf se stabileste prin incadrarea

valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in

tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3) Indice specific

57

Tabel B.6.3

Domeniu de concentratii pentru dioxid de sulf (ug/m3) Indice specific

0-49,(9) 1

50-74,(9) 2

75-124,(9) 3

125-349,(9) 4

350-499,(9) 5

>500 6

Indicele specific corespunzator dioxidului de azot se stabileste prin incadrarea

valorii medii orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in

tabelul urmator:

Domeniu de concentratii pentru dioxid de azot (ug/m3) Indice specific

Tabel B.6.4

Domeniu de concentratii pentru dioxid de azot (ug/m3) Indice specific

0-49,(9) 1

50-99,(9) 2

100-139,(9) 3

140-199,(9) 4

200-399,(9) 5

>400 6

Indicele specific corespunzator ozonului se stabileste prin incadrarea valorii medii

orare a concentratiilor in unul dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Tabel B.6.5

Domeniu de concentratii pentru ozon (ug/m3) Indice specific

0-39,(9) 1

40-79,(9) 2

80-119,(9) 3

120-179,(9) 4

180-239,(9) 5

>240 6

Indicele specific corespunzator monoxidului de carbon se stabileste prin

incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 8 de ore, in unul

dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

58

Tabel B.6.6

Domeniu de concentratii pentru monoxid de carbon (mg/m3) Indice specific

0-2,(9) 1

3-4,(9) 2

5-6,(9) 3

7-9,(9) 4

10-14,(9) 5

>15 6

Indicele specific corespunzator pulberilor in suspensie se stabileste prin

incadrarea mediei aritmetice a valorilor orare, inregistrate in ultimele 24 de ore, in unul

dintre domeniile de concentratii inscrise in tabelul urmator:

Tabel B.6.7

Domeniu de concentratii pentru pulberi in suspensie (ug/m3) Indice specific

0-9,(9) 1

10-19,(9) 2

20-29,(9) 3

30-49,(9) 4

50-99,(9) 5

>100 6

Zilnic se elaborează buletinul informativ şi se afişează pe site-ul APM Bihor:

www.apmbh.anpm.ro.

Rezultatele monitorizărilor pot fi consultate pe www.calitateaer.ro

Determinarea poluantului pulberi în suspensie totale, se efectuează în punctul de

monitorizare: Sediul A.P.M. Bihor.

Determinarea indicatorului pulberi sedimentabile cu frecvenţă lunară, se

realizează în 14 puncte de monitorizare, amplasate pe teritoriul judeţului Bihor.

Amplasarea punctelor de monitorizare s-a realizat ţinând cont de sursele de poluare

concentrate în zonele respective.

Pulberile sedimentabile se determină în flux lent, în 14 puncte de recoltare la

nivelul judeţului Bihor, cu o frecvenţă de recoltare lunară. Prin monitorizarea acestui

indicator, se urmăreşte impactul activităţilor desfăşurate de SC Holcim (Romania) SA

http://www.calitateaer.ro/

59

Aleşd şi SC Helios SA Aştileu (în primele 4 puncte), respectiv a platformei industriale

Oradea (inclusiv a haldelor de cenuşă CET I).

C) Analiza situaţiei existente

C.1. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi

estimarea efectelor acestora;

Prevederile Ordinului 1.206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitațile

administrativ teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor

din zonele și aglomerile prevăzute în Anexa nr. 2 a Legii nr. 104/2011 privind Calitatea

aerului înconjurător încadreaza judetul Bihor în regimul II de gestionare a calitatii

aerului, fapt care releva un nivel al poluantilor în atmosferă sub valorile limita admise și

în consecinta necesitatea elaborarii Planului de mentinere a calitatii aerului, la nivelul

judetului pentru indicatorii:

- pulberi fn suspensie PM10 - în regimul de evaluare A, 28 µg/m3 <c<40 µg/m3

- pulberi fn suspensie PM2,5 - în regimul de evaluare A, c<35 µg/m3 (2013) și

c<20 µg/m3 (2020)

- benzen, (C6H6) - în regimul de evaluare C, c<2 µg/m3

- dioxid de sulf (S02) - în regimul de evaluare C, c<8 µg/m3

- monoxid de carbon (CO) - în regimul de evaluare B, 5 µg/m3<x<7 µg/m3

- plumb (Pb) - în regimul de evaluare C, c<0,25 µg/m3

- arsen (As) - în regimul de evaluare C, c<2,4 ng/m3

- cadmiu (Cd) - în regimul de evaluare C, c<2 ng/m3

- nichel (Ni) - în regimul de evaluare C și c<10 ng/m3

- dioxid/ oxizi de azot (NO, NOx) - în regimul de evaluare B, 19,5 µg/m3 <c<24

µg/m3

în acord cu Art. 43, alin. (2) din Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător și

cu Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale

întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările

prevăzute în Anexa nr. 2 la Legea 104/2011.

60

Planul de mentinere a calitatii aerului s-a elaborat pentru o perioada de valabilitate

de 5 ani și cuprinde setul de masuri/actiuni pentru pastrarea nivelului poluantilor în

atmosfera sub valorile-limita, respectiv sub valorile - țintă, termenele de implementare,

costurile estimate pentru punerea în aplicare și sursele potentiale de finantare, institutiile,

autoritatile, organismele și operatorii economici responsabili de punerea în aplicare și

implementarea acestora.

Pornind de la datele privind încadrarea județului Bihor în regim de gestionare II:

- indicatorii pentru care s-a realizat încadrarea în regimul de gestionare II;

- perioada de timp pentru care a fost realizată evaluarea și încadrarea;

- perioada de mediere: valoare orară, valoare zilnică, valoare anuală;

- cantitatea totală de emisii (t/an) pentru fiecare poluant și pe categorii de surse

staționare, mobile și de suprafață

date aferente anului 2013 și puse la dispoziție de către APM Bihor s-a realizat o analiză

la nivelul 2013 a surselor indicatorilor specificați pe tipuri.

Etapa a doua a Studiului a constat în identificarea surselor de emisie pentru

indicatorii de calitate ai aerului ce fac obiectul Planului de menținere a calității aerului în

regimul de gestionare II.

Au fost identificate unitățile economice ce se încadrează în categoria instalațiilor

ce intră sub incidența:

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)

(Anexa 2 - C.1)

- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor

poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP) (Anexa

3 – C.1)

- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor

- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea

emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în

anumite activităţi și instalaţii (Anexa 4 – C.1)

precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi

61

şi Transferaţi (Anexa 5 – C.1).

Pentru estimarea emisiilor s-a realizat radiografierea surselor de pe teritoriul

județului Bihor,conform clasificării Ghidului de inventariere a emisiilor.Rezultatul acestei

inventarieri este readata în tabelul numărul C.1.1

Tabel nr.C.1.1

nr.crt.

Codul categoriei

Categorie de activitate

pulberi în suspensie PM10

pulberi în suspensie PM2.5 benzen SO2 CO Pb As Cd Ni

oxizi azot(NO, Nox)

1 1.A.1.a

Producerea energiei x x x x x x x x x x

2

1.A.2 Proccese de combustie în industrie si construcții x x x x x x x x x x

3 1.A.3.a

Transporturi aviatice x x x x x x

4 1.A.3.b

Transporturi rutiere x x x x x x x x x x

5 1.A.3.c

Transport feroviar x x x x x x x x x

6

1.A.4 Instalații mici de ardere casnice și institutii x x x x x x x x x x

7 1.A.4

Surse mobile non road x x x x x x x x x x

8

1.B.2.a.i Exploarea, producția și transportul gazelor naturale x

9 1.B.2.a.v Distributia produselor

petroliere x

10 1.B.2.a.iv Emisii fugitive de la

stocarea titeiului x x x x x x x x x x

11 1.B.2.c Extractia titeiului și a

gazelor naturale x x x x x x x x x x

12 2.A.1

Producerea cimentului x x

13 2.D.3.c Producerea și Asfaltarea

drumurilor x x x x

14 2.A.5.a

Industria extractivă x x

15 2.A.5.b

Construcții și demolari x x

16

2.A.5.c Stocarea, manipularea și transportul produselor minerale x x

17 3.B

Managementul dejectiilor x x x

18

3.D Producție vegetală (inclusiv fertilizare) x x x x

19

5.A

Tratarea namolului de la epurare x x x

20 5.C.1.b.v

Crematorii umane x x x x x x x x x x

Pentru estimarea emisiilor s-au solicitat și prelucrat cu ajutorul metodologiei

EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook – 2013

(http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013) date de la furnizorii

județeni de gaze, prezentați în tabelul numărul c.1.2. precum și date preluate de pe site

https://statistici.insse.ro referitoare la numărul de unități de locuit, la evoluția lor și la

http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013

https://statistici.insse.ro/

62

consumul specific pe unitate de locuit, Autorizații integrate de mediu ale opratorilor IPPC

Tabel C.1.2

Nr.crt. OPERATOR LOCALITATEA

1. S.C. DISTRIGAZ VEST ORADEA Oradea

2. S.C. SALGAZ SALONTA Salonta

3.

E.ON GAZ DISTRIBUȚIE

Marghita

Valea lui Mihai

Avram Iancu

Biharia

Borș

Sălard

Cefa ( 2 agenți econ.)Populația nu este racordată.

Ciumeghiu(1 agent econ.)Populația nu este racordată.

Săcuieni( 4 agenți econ.)Populația nu este racordată.

4.

S.C. GAZVEST SA ARAD

Curtuișeni

Sălacea

Tămășeu

Sîntandrei

Mădăras

5.

SNP PETROM SA

Suplacu de Barcău

Tăuteu

Balc

Abram

Preluat din: Raport privind starea economică și socială a județului Bihor-

Prefectura județului Bihor

Datele referitoare la evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate

de locuit sunt prezentate în tabelul C.1.3

Tabel C.1.3

Fodul de locuinte 2010-2014/Estimare 2021

An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil

gaz carbune lemn 2010 240601 37510 61594 141497 2011 246364 39042 62439 144883 2012 247657 39995 63293 144369

63

2013 248630 40879 64147 143604 2014 249556 41780 65001 142775 2015 250315 42642 65822 141851 2016 250315 119511 0 130804 2021 266078 140473 0 125605

Grafic C.1.1- Evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit 2010-

2016

Studiul evoluției consumului de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014

este redat în tabelul numărul C.1.4

Tabel C.1.4

Consum de gaz/an 2010-2014,estimat 2021

an total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc) Gradient total

de crestere

Gradient de crestere

consumatori casnici

Gradient de crestere

consumatori ag economici

2010 36906000 17159000 19747000 16.53660651 10.23952 22.00841

2011 43009000 18916000 24093000 19.40059057 -0.41764 34.96036

2012 51353000 18837000 32516000 -10.31293206 0.870627 -16.7917

2013 46057000 19001000 27056000 39.6986343 -8.33114 73.42918

0

100000

200000

300000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2021

Evoluția unităților de locuit și la tipul de combustibil/unitate de locuit 2010-2016,prognoza 2021

Fodul de locuinte Număr total unități de locuitFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil gazFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil carbuneFodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil lemnLinear (Fodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil gaz)Linear (Fodul de locuinte Numar unități de locuit/Combustibil carbune)

64

2014 64341000 17418000 46923000 16.33072483 0.590344 28.40155

2021 185159419

26017766 159141653

2021(cu CET Oradea) 251257022 92115369 159141653

Grafic C.1.2 Consumul de gaz total și per utilizatori în intervalul 2010-2014, estimat 2021

Analiza evoluției fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal –

interval 2010-2014 și prognoza pentru 2021 este redată în tabelele C.1.5, C.1.6 și

graficele C.1.3-4

Tabel C.1.5

Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021

An

suprafață

arabilă(ha)

suprafață

cultivată(ha)

Suprafață Fertilizată cu

ingrasaminte chimice (ha)


ingrasaminte naturale (ha)

2010 307805 254396 728000 56650

2011 307760 248493 135405 36987

2012 308679 235256 188950 18500

2013 308819 242008 188950 18500

2014 308819 247463 188950 18500

2021 310596 296171 188950 18500

0

50000000

100000000

150000000

200000000

250000000

300000000

2010 2011 2012 2013 2014 2021 2021(cu CETOradea)

Consum de gaz/an 2010-2014,estimat 2021

total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc)

65

Tabel nr.C.1.6

Evoluția efectivelor de animale Bihor 2010-2014/Prognoză 2021

An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

2010 69626 192777 234963 17520 16401 2230997 15230

2011 68996 192795 218319 15485 15136 2303701 8589

2012 66851 190050 214476 13619 11925 2272644 16150

2013 67813 194698 218466 14992 11836 2165459 19384

2014 68216 193831 219868 15858 11649 1821494 20334

2021 70640 195875 190873 13767 6498 2018349 61027

Graficele C.1.3- Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2011 2012 2013 2014 2021

Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021

suprafață arabilă(ha) suprafață cultivată(ha)

Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte chimice (ha) Suprafață Fertilizată cu ingrasaminte naturale (ha)

66

Graficele C.1.4- Evoluția suprafetelor agricole Bihor 2010-2014/prognoză 2021

Evoluția suprafeței construite în intervalul 2010-2014 este prezentată în tabelul

numărul C.1.7. și graficul C.1.5. Facem precizarea ca in estimarea valorii suprafetei

construite pentru anul 2021 a fost omisa cresterea 2010-2011 deoarece aceasta valoare

difera cu mult fata de evoluția suprafetei construite in urmatorii ani analizati.

Tabel C.1.7

Suprafata construita 2010-2014, Prognoza 2021

Judeţul Bihor

Total

Gradient de

crestere mediu anual

Suprafaţă

locuibilă

(mii m²)

2010 9393.3 24.911373

2011 11343.3 0.954219672

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

Evoluția efectivelor de animale Bihor 2010-2014/Prognoză 2021

2010 2011 2012 2013 2014 2021

67

2012 11433.5 0.75777321

2013 11505.7 0.772834334

2014 11579.8 0.828275739

2021 12269.57

Figura C.1.5- Evoluția suprafetei construite 2010-2014, prognoză 2021

Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost

studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum

și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la

acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.1.8 și graficul C.1.6

Tabel nr.C.1.8

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete 2010-2014,prognoza 2021

an

Total

lungime

drumuri

publice

Total

lumgime

drumuri

publice

modernizate

Lungimea

strazilor

orasenesti

modernizate

(inclusiv

pistele de

bicicleta)

Gradient

de

crestere

lungime

drumuri

publice

Gradient de

crestere

lungime

drumuri

publice

modernizate

Gradient

de

crestere

lungime

strazi

lungime de

drumuri

publice

intretinute

lungime de

strazi

intretinute/an

Gradient

de crestere

lungime

drumuri

publice

intreținute

Gradient

de crestere

lungime

strazi

intretinute

anual

2010 2975 759 538 15.18 10.76

2011 2975 759 513 0.00 0.00 -4.65 15.18 10.26 0.00 -4.65

9393.3

11343.3 11433.5 11505.7 11579.812269.57244

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2010 2011 2012 2013 2014 2021

Total Suprafaţă locuibilă (mii m²)

68

2012 2975 807 556 0.00 6.32 8.38 16.14 11.12 6.32 8.38

2013 2976 833 558 0.03 3.22 0.36 16.66 11.16 3.22 0.36

2014 2976 865 562 0.00 3.84 0.72 17.30 11.24 3.84 0.72

2021 2978 1209 592 0.01 3.35 1.20 24.18 11.84 3.35 1.20

Figura C.1.6-Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de

acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Pentru realizarea unei estimări cat mai reale s-au solicitat și prelucrat datele -

referitoare la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor

(Anexa 6 - C.1).

Tabel C.1.9

nr crt Unitate de trafic 2013 prognoza 2021 Combustibil

1 autoturisme 689614 2388013 bemzina

2 motociclete 3848 24348 benzina

3 autoturisme 689615 2388017 motorina

4 autocare 28804 18984 motorina

5 microbuze 25686 123981 motorina

6 camioane 772516 977479 motorina

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2010 2011 2012 2013 2014 2021

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete,

interval 2010-2014,prognoza 2021

Total lungime drumuri publice

Total lumgime drumuri publice modernizate

Lungimea strazilor orasenesti modernizate (inclusiv pistele de bicicleta)

69

Graficul.c.1.7- Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului

Bihor

S-au solicitat și prelucrat în același timp unitățile de trafic de la nivelul județului

Bihor anul de referință 2013, dar s-au preluat și prelucrat și datele aferente anului 2014

pentru a studia tendința de evoluție necesară proiecției în anul 2021.Datele necesare

au fost achiziționate de la RAR și prelucrate cu ajutorul softului COPERT 4 versiunea

11.3 (datele primare și rezultatele prelucrării se regăsesc în Anexa 7 – C.1).

Conform datelor preluate de la Institutul Național de Statistică evoluția unităților

de trafic în perioada de evaluare 2010-2014 este cea prezentată în tabelul c.1.3. Analiza

evoluției numărului de unități de trafic arată o tențintă crescătoare (excepție vehiculele

rutiere pentru transporturi speciale) a numărului unităților de trafic.

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

autoturisme motociclete autoturisme autocare microbuze camioane

Traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor 2013,prognoza 2021

2013 2021

70

Tabel C.1.10

nr

crt Tip auto 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Gradient

mediu

de

creștere

Prog-

noză

2021

1

Autobuze și

microbuze 946 983 1003 1044 1101 1198 3.87 1362

2 Autoturisme 130680 128888 133806 141032 147368 154465 3.08 183228

3

Mopede si

motociclete

(inclusiv

mototricicluri

si

cvadricicluri) 2391 2524 2716 2903 3103 3276 6.74 4459

4

Autovehicule

de marfă 19453 20726 22167 24037 25763 27502 7.28 36918

5

Vehicule

rutiere pentru

scopuri

speciale 855 835 818 801 787 785 -2.05 1230

6 Tractoare 621 642 707 731 749 766 4.84 1123

Graficul.c.1.8 - Variația numărului de autobuze și microbuze 2010-2014,

prognoză 2021

946 983 1003 1044 11011198

1362

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021

Autobuze și microbuze

71

Graficul C.1.9-Variația numărului de autoturisme 2010-2014, prognoză 2021

Graficul.C.1.10-Variația numărului de mopede și motociclete 2010-2014,

prognoză 2021

130680 128888133806

141032147368

154465

181834

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021

Autoturisme

23912524

27162903

31033276

4582

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021

Mopede si motociclete (inclusiv mototricicluri si cvadricicluri)

72

Graficul.C.1.11-Variația numărului de autovehicule de marfă 2010-2014,

prognoză 2021

Graficul.C.1.12-Variația numărului de vehicule rutiere pentru scopuri speciale

1945320726

2216724037

2576327502

39311

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

45000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021

Autovehicule de marfă

855 835 818 801 787 785

695

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021

Vehicule rutiere pentru scopuri speciale

73

2010-2014, prognoză 2021

Graficul.C.1.13-Variația numărului de tractoare 2010-2014, prognoză 2021

Pentru realizarea unei estimări cat mai reale s-au solicitat și prelucrat datele -

referitoare la traficul de frontieră în punctele de trecere aflate pe teritoriul județului Bihor

(Anexa 6 – C.1).

Analiza datelor referitoare la transportul feroviar a condus la datele prezentate în

tabelul nr. C.1.11

Tabel nr.C.1.11

An Lungime cale ferata(km)

2010 500

2011 500

2012 500

2013 500

2014 500

2021 500

621 642707 731 749 766

1018

0

200

400

600

800

1000

1200

2010 2011 2012 2013 2014 2015 prognoză 2021

Tractoare

74

Graficul C.1.14 - Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014, prognoză 2021

Analiza datelor referitoare la transportul aerian actual și prognozat pentru anul

2021(crestere cu 100% a numărului de curse) a condus la datele prezentate în tabelul nr.

C.1.12

Tabel nr.C.1.12

an Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

2013 260

2021 520

0

100

200

300

400

500

600

An 2010 2011 2012 2013 2014 2021

Evoluția lungimii Caii ferate 2010-2014,prognoză 2021

75

Garficul C.1.15 - Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

Pentru elaborarea scenariilor aferente proiecțiilor pentru anul 2021 s-au luat în

calcul datele furnizate de: Institutul Național de Statistică (evoluția populației și a traficului)

precum și:

- Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României

- Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României

- Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor

- Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității

- Strategia Națională Energetică

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020

- Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020

- Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea

- Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din zona

metropolitan și a celorlate commune

- Masterplanul pe sectorul transporturi

- Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

Proiectele propuse prin strategiile menționate se află în Anexa 8-C.1.

0

100

200

300

400

500

600

2013 2021

Numar ore survolare teritoriu Bihor/an

76

Facem mențiunea că la realizarea Strategiilor de dezvoltare s-a ținut cont de ținte

asumate de Romania în raport cu Uniunea Europeană referitoare la: ocuparea forţei de

muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi mediu/energie.

Tabel nr.C.1.13 Țintele asumate de România referitor la obiectivele Strategiei Europa 2020

Rata de ocupare (in %)

Procent de CDI în PIB

Reducerea emisiilor de CO2,

comparat nivelul anului 1990

Energii regenerabile

Eficiență energetică

– reducerea

consumului de energie (în Mtoe)

Reducerea procentului de părăsire timpurie a sistemului

de educație (în %)

Educație terțiară

(%)

Reducerea populației în risc de sărăcie și excluziune socială (nr persoane)

Situație curentă România

63,8%

(2012)

0,48%

(2011)

51,84%

(2011

comparat cu

nivelul 1990)

20,79%

(2012)

16,6

(2012)

17,4%

(2012)

21,8%

(2012)

240.000

(2011

comparat cu nivelul

1990)

Ținte România

70% 2% -19% 24% 10 11,3% 26,7% 580.000

Ținte UE 75% 3% -20% 20% 368

Mtoe

10% 40% 20.000.000

Sursa: Acordul de Parteneriat 2014 - 2020

În cadrul acestui studiu a fost folosită tipologia de clasificare agreată de

autoritatea pentru protecția mediului și anume:

Surse staționare - sursele punctiforme, reprezentate în special de coșurile de

emisie din activități industriale și ardere, etc

Surse mobile - reprezentate de sursele din transporturi

Surse de suprafață – reprezentate de sursele de emisii difuze și în special de

cele rezidențiale, agricole, halde depozitare, șantiere, construiri/modernizări de

drumuri, etc.

Incadrarea surselor identificate pe tipologia sursei este redată în tabelul numărul

C.1.14

Tabel nr.C.1.14

nr.crt.

Tip sursa

Sursa sursa mobila sursa suprafata

surse stationare

1 Producerea energiei x

2 Proccese de combustie în industrie si construcții x

77

3 Transporturi aviatice x

4 Transporturi rutiere x

5 Transport feroviar x

6 Instalații mici de ardere casnice și institutii x

7 Surse mobile non road x

8 Exploarea, producția și transportul gazelor naturale x

9 Distributia produselor petroliere x

10 Emisii fugitive de la stocarea titeiului x

11 Extractia titeiului și a gazelor naturale x

12 Producerea cimentului x

13 Producerea și Asfaltarea drumurilor x

14 Industria extractivă x

15 Construcții și demolari x

16 Stocarea, manipularea și transportul produselor minerale x

17 Managementul dejectiilor x

18 Producție vegetală (inclusiv fertilizare) x

19 Tratarea namolului de la epurare x

20 Crematorii umane x

Rezultatul interpretării datelor a condus la următoarele scenarii – proiecție 2021

1.Scenariu 1

Se păstrează același trend descrescător al populației după domiciliu la

nivelul județului din perioada 2010-2014 (perioada de evaluare)

Se păstrează același număr de operatori economici, cu aceleași capacități

de producție la nivelul județului

Se implementează Masterplanul sectorial: transport, se implementează

Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește cu

30 % traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %

Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Se păstrează constant efectivul de animale

Nu intrăm in Spațiul Schengen

Se menține constant ritmul de creștere al suprafeței construcțiilor

Se ecologizează haldele de depozitare, conform Avizelor de închidere

78

2. Scenariu 2



Crește cu 10% necesarul de combustibil al operatorilor economici, și de fapt

al tuturor operatorilor EPTR cu aceleași capacități de producție la nivelul

județului




30% traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %

Crește cu 5% suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Crește cu 10 % efectivul de animale

Intrăm in Spațiul Schengen



Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 %

Atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse

neconvenționale de energie

C.2. Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii

planului de menţinere a calităţii aerului – anul de referință 2013

Datele prezentate în tabelul numărul C.2.1 prezintă situația detaliată a poluanților

pe tipuri de surse referitoare la emisiile totale – anul de referință 2013, la nivelul județului

Bihor

79

Tabel C.2.1

Indicator

metoda de evaluare

(date RNMCA / Modelare)

Concentratia maxima din perioada de

evaluare

Excepţii Perioada

de mediere

Perioada de

evaluare Cantitatea totală de emisii (t/an)

Particule în suspensie –

PM2,5 (µg/m³)

1 an 2010-2014

surse staţionare 168.884424

Modelare 22.5 surse mobile 224.695632

RNMCA 29.9 surse de suprafaţă 3960.011543

Particule în suspensie –

PM10 (µg/m³)

RNMCA 27.08

1 an 2010-2014



Modelare 36.92 24 ore surse de suprafaţă 4462.995090

Dioxid de azot

(µg/m³)

RNMCA 26.04

1 an 2010-2014



Modelare 19.32 1 oră surse de suprafaţă 740.471265

Dioxid de sulf (µg/m³)

Modelare 149.55

1 oră

2010-2014


24 ore

surse mobile 13.161777

Modelare 55,4 surse de suprafaţă 236.180437

Monoxid de carbon (mg/m³)

Valoarea maximă zilnică a mediilor

glisante pe 8 ore

2010-2014


RNMCA 5.15 surse mobile 9936.124700

Modelare 1.67

surse de suprafaţă 28845.329400

Benzen (µg/m³)

1 an 2010-2014

surse staţionare NE


Modelare 0.85 surse de suprafaţă 437.811079

Plumb (µg/m³)

1 an 2010-2014




Arsen (ng/m³)

1 an 2010-2014


RNMCA surse mobile 0.000000


Cadmiu (ng/m³)

1 an 2010-2014




Nichel (ng/m³)

1 an 2010-2014




80

Grafic C.2.1-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie

Grafic C.2.2-Distribuția PM 10 pe surse de emisie

4%

5%

91%

Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie

surse staţionare surse mobile surse de suprafaţă

6%7%

87%

Distribuția PM 10 pe surse de emisie


81

Grafic C.2.3-Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie

Grafic C.2.4-Distribuția SOx pe surse de emisie

39%

52%

9%

Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie


99%

0%1%

Distribuția SOx pe surse de emisie


82

Grafic C.2.5-Distribuția CO pe surse de emisie

Grafic C.2.6-Distribuția benzenului pe surse de emisie

6%

24%

70%

Distribuția CO pe surse de emisie


0%

12%

88%

Distribuția benzen pe surse de emisie


83

Grafic C.2.6-Distribuția Pb pe surse de emisie

Grafic C.2.7-Distribuția As pe surse de emisie

18%

, 53%

29%

Distribuția Pb pe surse de emisie


95%

0%

5%

Distribuția As pe surse de emisie


84

Grafic C.2.8-Distribuția Cd pe surse de emisie

Grafic C.2.9.-Distribuția Ni pe surse de emisie

59%

9%

32%

Distribuția Cd pe surse de emisie)


54%

9%

37%

Distribuția Ni pe surse de emisie


85

Reprezentarea grafică a ponderii fiecărui poluant pe tip de sursa pentru anul 2013

este redata în graficele C.2.10 – C.2.28

Surse mobile

Grafic C.2.10 - Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse mobile, 2013

Grafic C.2.11 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse mobile, 2013

0

50

100

150

200

250

rutier feroviar aerian

Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse mobile, 2013(t/an)

0

50

100

150

200

250

300

350

400


Ponderea emisiilor de PM10 din surse mobile, 2013(t/an)

86

Grafic C.2.12 - Ponderea emisiilor de benzen din total surse mobile 2013

Grafic C.2.13 - Ponderea emisiilor de oxizi de suf din surse mobile, 2013

0

10

20

30

40

50

60

70


Ponderea emisiilor de benzen din total surse mobile 2013(t/an)

0

2

4

6

8

10

12

14


Ponderea emisiilor de oxizi de suf din surse mobile, 2013(t/an)

87

Grafic C.2.14 - Ponderea emisiilor de CO din surse mobile, 2013

Grafic C.2.15 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse mobile, 2013

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000


Ponderea emisiilor de CO din surse mobile, 2013(t/an)

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

Pb As Cd Ni

Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse mobile, 2013(t/an)


88

Grafic C.2.16 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse mobile, 2013

Se constată că emisiile de pulberi PM2,5, PM10, benzene, SOx, CO, Pb, As, Cd,

Ni, NOx generate de transportul feroviar și aviatic sunt nesemnificative în raport cu cele

generate de către transportul rutier.

Surse de suprafață

Grafic C.2.17 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2013

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000


Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse mobile, 2013(t/an)

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500

instalații mici de ardere locuinte și institutii

evaporarea benzinei

emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul …

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale

Surse mobile non road

Asfaltarea drumurilor

Industria extractivă

Construcții și demolari

Stocarea,manipularea produselor minerale

Managementul dejectiilor

Producție vegetală (inclusiv fertilizare)

Tratarea namolului de la epurare

Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2013(t/an)

89

Grafic C.2.17 - Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse de suprafață, 2013

Grafic C.2.18 - Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2013

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse de suprafață, 2013(t/an)

0 50 100 150 200 250 300 350 400


evaporarea benzinei

emisii fugitive de la producerea,exploatarea …










Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2013(t/an)

90

Grafic C.2.19 - Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse de suprafață, 2013

Grafic C.2.20 - Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse de suprafață,

2013

0 20 40 60 80 100 120 140


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse de suprafață, 2013(t/an)

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse de suprafață, 2013(t/an)

91

Grafic C.2.21 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013

Grafic C.2.22 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013


Ni, NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.

-

00.020.040.060.08

0.10.120.14

Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse de suprafață, 2013(t/an)

Pb As Cd Ni

0 50 100 150 200 250 300 350


evaporarea benzinei

emisii fugitive de la …

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor…









Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse de suprafață, 2013(t/an)

92

- Surse staționare

Grafic C.2.22 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013

Grafic C.2.23 - Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013

0 50 100 150 200 250

instalatii mari de ardere

combustie în industrie si constructii

producția de ciment

crematorii umane

Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2013(t/an)

0 20 40 60 80 100 120 140




crematorii umane

Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2013(t/an)

93

Grafic C.2.24 - Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2013

Grafic C.2.25 - Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013

0 0.01 0.02 0.03 0.04 0.05 0.06 0.07




crematorii umane

Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2013(t/an)

0 5000 10000 15000 20000 25000




crematorii umane

Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2013(t/an)

94

Grafic C.2.26 - Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2013

Grafic C.2.27 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013

0 500 1000 1500 2000




crematorii umane

Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2013(t/an)

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

Pb As Cd Ni

Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2013(t/an)

instalatii mari de ardere combustie în industrie si constructii

producția de ciment crematorii umane

95

Grafic C.2.28 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013


Ni, NOx sunt prepodenderent generate de procesele de combustie.

C.3. Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier;

Datele referitoare la numărul unităților de locuit la nivelul Regiunii de dezvoltare

6 Nord-Vest precum și la nivelul județul Hajdu-Bihar din și la tipul de combustibil/unitate

de locuit sunt prezentate în tabelul C.3.1

Tabel C.3.1

Fodul de locuinte

An Număr total unități de locuit Numar unități de locuit/Combustibil

gaz carbune lemn 2013 1133280 416363 64147 652769

Consumul de gaz total și per utilizatori la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-

Vest este redat în tabelul numărul C.3.2

Tabel C.3.2

Consum de gaz/an

an total(mc) casnic(mc) agenti economicii+altii(mc)

2013 727175000 375963000 351212000

0 500 1000 1500 2000 2500 3000




crematorii umane

Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2013(t/an)

96

Suprafața fondului funciar și al efectivului de animale/tip de animal la nivelul

Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest este redată în tabelele C.3.3, C.3.3.4

Tabel C.3.3

Suprafeta agricolă la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest

An

suprafață

arabilă(ha)

suprafață

cultivată(ha)


ingrasaminte chimice (ha)


ingrasaminte naturale (ha)

2013 1022379 727143 723224 124377

Tabel nr.C.3.4

Evoluția efectivelor de animale

An Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline păsări iepuri

2013 351552 680959 1406954 95074 65102 8420820 63014

Suprafa construită la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest este prezentată în

tabelul numărul C.3.5

Tabel C.3.5

Suprafata construita

Regiunea de

dezvoltare 6 Nord-

Vest

Suprafaţă locuibilă

(mii m²)

2013 918971

Pentru estimarea emisiilor generate din producerea și așternerea asfaltului au fost

studiate datele referitoare la evoluția lungimii drumurilor și strazilor modernizate precum

și la suprafața de drumuri modernizate reparate și întreținute. Datele referitoare la

acestea sunt cuprinse în tabelul numărul C.3.6

97

Tabel nr.C.3.6

Lungimea drumurilor publice, pe categorii de drumuri, tipuri de acoperamant, macroregiuni, regiuni de

dezvoltare – Nord Vest

an

Total lungime

drumuri publice

Total lumgime drumuri publice

modernizate

Lungimea strazilor orasenesti modernizate

(inclusiv pistele de bicicleta)

2013 12903 3791 4091

Numărul unităților de trafic de la nivelul Regiunii de dezvoltare 6 Nord-Vest, anul

de referință 2013, se găsesc în tabelul numărul C.3.7

Tabel C.3.7

nr

crt Tip auto 2013

1 Autobuze și microbuze 5036

2 Autoturisme 608589

3

Mopede si motociclete

(inclusiv mototricicluri si

cvadricicluri) 13138

4 Autovehicule de marfă 100864

5

Vehicule rutiere pentru

scopuri speciale 3068

6 Tractoare 4978

Calculul emisiilor in atmosfera generate la nivel de Regiune a generat valorile

indicatorilor de calitate ai aerului cuprinse în tabelele C.3.8-10.

Tabel nr.C.3.8-surse mobile

tip transport an



oxizi azot(NO, Nox)

rutier 2013 1558.568 921.655 260.597 11.875 11286.5 1.661 0 0.00773 0.0776 16847.08

feroviar 2013 10.8864 10.3572 0.001 0 80.892 0 0 0.00007 0.0005 396.1

aerian 2013 0 0 0 10.4 12480 0 0 0 0 41.6

total 2021 1569.455 932.012 260.598 22.275 1274.393 1.661 0 0.00780 0.0782 17284.83

98

În evaluare operatorilor regionali s-au considerat aceeași operatori economici

sectoriali cu cei din județul Bihor, iar rezultatele evaluării sunt prezentate în tabelul

numărul C.3.9

Tabel nr.C.3.9-surse de suprafață

nr.crt. an 2013



oxizi azot(NO,Nox)

subsector t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

1


16274.46009

16258.17958

8.981394742

2959.840148

134734.3504

0.885937237

0.028138186

0.260723352

0.074014696

2033.637

2 evaporarea benzinei

9.204584708

3

emisii fugitive de la producerea,exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale

112.7175

4

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 1.98 0.86 364 126.106 1036.8 0.00102 0.00102 0.00102 0.00102 300

5 Surse mobile non road

8.877495302

8.877495302

7.392309364 0 0 0 0 0 0

142.7262

6 Asfaltarea drumurilor

0.605738925

0.08076519 0 0

0.009015414 0 0 0 0 0

7 Industria extractivă 429.3 42.93 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Construcții și demolari

32.8549816

3.28549816 0 0 0 0 0 0 0 0

9

Stocarea, manipularea produselor minerale 43.46 4.346 0 0 0 0 0 0 0

10 Managementul dejectiilor

1552.916605

383.6952118 0 0 0 0 0 0 0 103.944

11


1128.22944 294.762

31.098632 0 0 0 0 0 0

18.80382

12


0.014224707

0.0004752

0.0003744 0 0 0 0 0 0 0

total 19472.6

9858 16997.0

1703 533.394

79521 3085.94

6148 135771.

1595 0.88695

724 0.02915

8186 0.26174

335 0.07503

470 2599.11

1

99

Tabel nr.c.3.10-Surse staționare

nr. crt. sector



oxizi azot (NO,Nox)

1


222.9886744 127.9443

0.001219127

23121.36665

1736.387

0.133427649

0.1297721

0.016449984

0.089561025

2467.497627

2

combustie în industrie

si constructii

167.9592762 123.4878

0.806519148

93.52751

266 4230.8

84 0.002925

844 0.01388

407 0.000798

788 0.018140

166 10271.64

009

3 producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0

4 crematorii

umane 0.000832

8 0.000833 0.0000

000008 0.00

2712 3.36 0.000000

72 0.00000

033 0.000000

12 0.000000

42 0.0198

total 475.6099

835 298.467 0.807738276

23214.89688

5970.631

0.136354214

0.14365649

0.017248893

0.107701607

12739.15752

Datele prezentate în tabelul numărul C.3.11 prezintă situația detaliată a poluanților

pe tipuri de surse referitoare la emisiile totale – anul de referință 2013, la nivelul Regiunii

Tabel nr.C.3.11

Indicator

Cantitatea totală de emisii (t/an-2013)

Particule în suspensie – PM2,5 (µg/m³)




Particule în suspensie –PM10 (µg/m³)




Dioxid de azot (µg/m³)












100

Benzen (µg/m³)




Plumb (µg/m³)




Arsen (ng/m³)


surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³)




Nichel (ng/m³)




Aportul operatorilor judetului Bihor la economia globală a cantitații de particule

PM10, PM2,5, oxizi de sulf, oxizi de azot, monooxid de carbon, benzene, Pb, As, Cd, Ni

la nivelul regiunii, la nivelul anului de referință 2013, este prezentat în tabelul numărul

C.3.12

Tabel nr.C.3.12

Indicator Regiune(t/an) Bihor(t/an) Pondere (%)

Particule în

suspensie – PM2,5

18227.49646 4353.5915 23.88

Particule în

suspensie –PM10

21517.76372 5060.9873 23.52

Dioxid de azot 32623.09953 8328.5404 25.53

Dioxid de sulf 26323.11867 23495.355 89.26

Monoxid de carbon 143016.183 41045.441 28.70

Benzen 793.993142 498.4162 62.77

Plumb 2.684435852 0.7355 27.40

101

Arsen 0.17281468 0.0629 36.40

Cadmiu 0.286800964 0.0204 7.11

Nichel 0.260948443 0.2133 81.74

C.4. Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a

calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra

sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei;

Lista poluanţilor atmosferici luaţi în considerare în evaluarea calităţii aerului

înconjurător în cadrul realizării Studiului de menținere a calității aerului, conform Legii

104/2011 și a Ordinului 36/2016 sunt:

1. Particule în suspensie [PM10 și PM2,5]

2. Dioxid de azot [NO2]

3. Dioxid de sulf [SO2]

4. Benzen [C6H6]

5. Plumb (Pb)

6. Arsen (As)

7. Cadmiu (Cd)

8. Nichel (Ni)

Caracterizarea indicatorilor și informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele

asupra sănătăţii populaţiei sau, după caz, a vegetaţiei

1. Particule în suspensie [PM10 și PM2,5]

Caracteristici generale

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și

picături de lichid.

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele

termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile

mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

102

Efecte asupra sănătății populației

Dimensiunea particulelor este direct legata de potențialul de a cauza efecte. O

problemă importantă o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10

micrometri, care trec prin nas și gât și pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații

și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii,

copiii, vârstnicii și astmaticii. Copiii cu vârsta mai mica de 15 ani inhalează mai mult aer,

și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire

mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili,

deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie

este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutățește simptomele astmului, respectiv tuse,

dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație

scazută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea concentrației de PM10 este

cea prevazuta în standardul SR EN 12341 - Calitatea aerului. Determinarea fracției PM10

de materii sub forma de pulberi în suspensie. Metoda de referință și proceduri de

încercare în teren pentru demonstrarea echivalenței cu metoda de masurare de referință.

Metoda de referință pentru prelevarea și măsurarea PM2,5 este cea prevazută în

standardul SR EN 14907 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată de

măsurare gravimetrică pentru determinarea fracției masice de PM2,5 a particulelor în

suspensie.

Norme - LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

a) Pulberi in suspensie - PM10

Valori limită 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

b) Pulberi în suspensie – PM2,5

Valoare țintă 25 ug/m3 – valoarea - țintă anuală

Valori limită 25 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie

2015

20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

103

2. Oxizi de azot NOx (NO / NO2)


Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în

cantități variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

Principalii oxizi de azot sunt:

monoxidul de azot (NO) care este un gaz incolor și inodor;

dioxidul de azot (NO2) care este un gaz de culoare brun-roșcat cu

un miros puternic, înecăcios

Dioxidul de azot în combinație cu particule din aer poate forma un strat brun-roșcat.

În prezența luminii solare, oxizii de azot pot reacționa și cu hidrocarburile formând

oxidanți fotochimici.

Oxizii de azot sunt responsabili pentru ploile acide care afectează atât suprafața

terestră cât și ecosistemul acvatic.

Surse antropice: Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când

combustibilii sunt arși la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului

rutier, activităților industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili

pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calității apei, efectului de seră,

reducerea vizibilității în zonele urbane.


Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cât

și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât

cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la

concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.

Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații

ale căilor respiratorii, disfuncții ale plamânilor. Expunerea pe termen lung la o

concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar.

Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Efecte asupra plantelor și animalelor

Expunerea la acest poluant produce vatămarea serioasă a vegetației prin albirea

sau moartea țesuturilor plantelor, reducerea ritmului de creștere a acestora.

104

Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care

seamănă cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate reduce

imunitatea animalelor provocând boli precum pneumonia și gripa.

Alte efecte

Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide și favorizează acumularea

nitraților la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

De asemenea, poate provoca deteriorarea țesăturilor și decolorarea vopselurilor,

degradarea metalelor.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de azot și a oxizilor de azot este

cea prevăzută în standardul SR EN 14211 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda

standardizată pentru măsurarea concentrației de dioxid de azot și monoxid de azot prin

chemiluminescență.


Oxizi de azot - NOx

Prag de alertă: 400 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutive, în puncte reprezentative

pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreaga

zonă sau aglomerare

Valori limită: 200 ug/m3 NO2 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane

40 ug/m3 NO2 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane

Nivel critic: 30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecția vegetației

3. Dioxid de sulf SO2


Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător

care irită ochii și căile respiratorii.

Surse naturale: erupțiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentația bacteriană în zonele

mlăștinoase, oxidarea gazului cu conținut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.

Surse antropice (datorate activităților umane): sistemele de încălzire a populației care nu

utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale (siderurgie,

rafinărie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei și hârtiei și, în măsură mai mica,

emisiile provenite de la motoarele diesel.

105


În funcție de concentrație și perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite

efecte asupra sănătății umane. Expunerea la o concentratie mare de dioxid de sulf, pe o

perioadă scurtă de timp, poate provoca dificultăți respiratorii severe. Sunt afectate în

special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii și persoanele cu boli cronice ale căilor

respiratorii. Expunerea la o concentrație redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate

avea ca efect infecții ale tractului respirator. Dioxidul de sulf poate potența efectele

periculoase ale ozonului.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra

structurii și țesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. Unele dintre cele mai

sensibile plante sunt: pinul, legumele, ghindele roșii și negre, frasinul alb, lucerna, murele.

Efecte asupra mediului

În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitațiilor, cu efecte toxice asupra

vegetației și solului.

Creșterea concentrației de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din

cauza formării acizilor.

Oxizii de sulf pot eroda: piatra, zidăria, vopselurile, fibrele, hârtia, pielea și

componentele electrice.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevazută în

standardul SR EN 14212 - Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru

măsurarea concentrației de dioxid de sulf prin fluorescența în ultraviolet.


Prag de alertă: 500 ug/m3 - măsurat timp de 3 ore consecutiv, în puncte reprezentative

pentru calitatea aerului pentru o suprafață de cel puțin 100 km2 sau pentru o întreagă

zona sau aglomerare.

Valori limita 350 ug/m3 - valoarea limită orară pentru protecția sănătății umane

125 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătății umane

Nivel critic 20 ug/m3 - nivel critic pentru protecția vegetației, an calendarisitic și iarna

(1octombrie - 31 martie)

106

4. Benzen C6H6


Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă.90% din cantitatea de benzen

în aerul ambiental provine din traficul rutier. Restul de 10% provine din evaporarea

combustibilului la stocarea și distribuția acestuia.

Efecte asupra sănătății

Substanta cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate, cunoscută drept

cancerigenă pentru om. Produce efecte daunătoare asupra sistemului nervos central.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea benzenului este cea prevazută în


măsurarea concentrației de benzen - părțile 1, 2 si 3.


Valoare limită: 5 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane.

5. Plumb și alte metale toxice Cd, As, Ni


Metalele toxice provin din combustia cărbunilor, carburanților, deșeurilor

menajere, etc. și din anumite procedee industriale. Se găsesc în general sub formă de

particule (cu excepția mercurului care este gazos). Metalele se acumulează în organism

și provoacă efecte toxice de scurtă și/sau lungă durată. În cazul expunerii la concentrații

ridicate ele pot afecta sistemul nervos, funcțiile renale, hepatice, respiratorii.

Metode de măsurare

Metoda de referință pentru măsurarea Pb, As, Cd și Ni este cea prevazută în


determinarea Pb, Cd, As, și Ni în fracția PM10 a particulelor în suspensie. Metoda de

referință pentru măsurarea concentrației de mercur total gazos în aerul înconjurător este

cea prevazută în standardul SR EN 15852 - Calitatea aerului ambiant. Metoda

standardizată pentru determinarea mercurului gazos total.


Plumb - Pb

Valoare limită: 0,5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protecția sănătății umane

107

As, Cd si Ni

Arsen: 6 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru

un an calendaristic.

Cadmiu: 5 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru


Nichel: 20 ug/m3 - valoarea țintă pentru conținutul total din fracția PM10, mediată pentru


C.5. Identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la

degradarea calităţii aerului, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din

sursele respective (tone/an); pot fi utilizate şi datele de monitorizare a operatorilor

economici din arealul încadrat în regimul de gestionare II;

Unitățile economice identificate, ce se încadrează în categoria instalațiilor ce intră

sub incidența:

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC)

Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor

poluanţi provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP)

- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deșeurilor

- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din 11 martie 1999 privind reducerea

emisiilor de compuși organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în

anumite activităţi și instalaţii

precum și toți operatorii ce sunt obligați să facă raportări în Registrul Poluanţilor Emişi

şi Transferaţi, impreună cu coordonatele lor topografice sunt prezentate în Anexele:

Anexa 2 - C.1, Anexa 3 – C.1, Anexa 4 – C.1, Anexa 5 – C.1.

Cantitatile de poluanți emise pe surse, pe tipuri de indicatori sunt redate în tabelele

numărul C.5.1-3, anul de referință 2013

108

Tabel nr.C.5.1-Surse mobile

tip transport



oxizi azot (NO, Nox)

UM t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

rutier 371.7891 223.216032 60.605 13.1505 9924.57 0.3863 0 0.0019 0.01852 4297.05222

feroviar 1.5552 1.4796 0.0002 0 11.556 0 0 0.000011 0.00008 56.592

aerian 0 0 0 0.011279 0 0 0 0 0 2.027079

Tabel nr.C.5.2-Surse de suprafață

sector



oxizi azot (NO,Nox)


instalații mici de ardere locuinte și institutii 3309.262 3309.262 1.4982

106.446

26248.3

0.117260915

0.00171 0.0565

0.008689 254.9416

evaporarea benzinei 4.8509

emisii fugitive de la producerea, exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale

44.6057

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 1.98 0.86 364

126.106 1036.8 0.00102

0.00102

0.00102 0.00102 300

Surse mobile non road 8.8775 8.8775 7.3923 0 0 0 0 0 0 142.7262

Asfaltarea drumurilor 0.60574 0.08077 0 0 0.0019

2 0 0 0 0 0

Industria extractivă 429.3 42.93 0 0 0 0 0 0 0 0

Construcții și demolari 0.935 0.0935 0 0 0 0 0 0 0 0

Stocarea,manipularea produselor minerale 43.46 4.346 0 0 0 0 0 0 0

Managementul dejectiilor 382.351 94.928 0 0 0 0 0 0 0 28.72496

Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 294.762 294.762

8.12485 0 0 0 0 0 0 4.9127

Tratarea namolului de la epurare 0.00316

0.0004752

0.00037 0 0 0 0 0 0 0

109

Tabel nr.C.5.3 - Surse staționare

sector



oxizi azot (NO, Nox)


instalatii mari de ardere 222.9887 127.9443 0.0012 23121.37 1736.4 0.133428 0.12977 0.01645 0.089561 2467.498


si constructii 16.92558 9.519717 0.0638 7.731305 517.32 0.001517 0.00108 0.000684 0.001493 795.6410

producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0

crematorii umane 0.000416 0.000416

0.0000000004 0.001356 1.68

0.00000036

0.00000016

0.00000006

0.00000021 0.0099

C.6. Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor

emişi în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după

caz, alte regiuni;

Poziționarea județului la distanțe de peste 150 km față de Cluj Napoca și

Timișoara, așezarea geografică, direcțiile predominate ale vantului în raport cu arealul

județului Bihor, densitatea relative redusă a populației din zonele limitrofe județului

precum și lipsa oricărei unități economice semnificative din punct de vedere al

indicatorilor de calitate ai aerului exclud creșterea semnificativă a valorilor parametrilor

de calitate ai aerului în arealul județului Bihor.

C.7. Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la

calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de

poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respective pentru stabilirea

favorizării acumulării noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea

conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora;

Regimul eolian în zona Oradea, zona cea mai importantă din punct de vedere al

economiei emisiilor în atmosferă, este influenţat de prezenţa dealurilor din partea de est

110

care obstrucţionează înaintarea vânturilor din est şi nord-est, dar este deschisă maselor

de aer de origine sudică care participă cu o frecvenţă de 15,1 % şi viteză medie anuală

de 3,9 m/s şi a celor de de ESE care participă cu o frecvenţă de 11,2 % şi o viteză medie

anuală de 3,7 m/s.

Zona Oradea este caracterizată, în medie multianuală, de viteze mici ale vântului.

În 47,6% din cazuri, viteza vântului este mai mică de 2 m/s. Frecvenţa vântului moderat

(viteze cuprinse între 3-6 m/s) este de cca 38,74 %, iar a vântului cu viteze mai mari de

8 m/s este de 9 %.

Vitezele medii ale vântului la sol pe direcţiile principale de vânt şi frecvenţa de

apariţie a acestora sunt prezentate în tabelul numărul C.7.1

Tabel nr.C.7.1

direcţii

vânt

N NNE NE ENE E ESE SE SSE S SSV SV VSV V VNV NV NNV

Viteza

medie

3,5 3,9 3,2 2,5 2,6 2,5 2,4 3,0 4,3 4,6 3,7 3,5 2,9 2,6 2,5 2,9

% 7,2 4,5 3,7 1,1 7,3 10,2 6,1 3,2 11,3 8,4 6,7 1,8 8,0 1,6 2,7 2,6

calm% 18,6

Mai jos este prezentat tabelul numărul C.7.2 ce cuprinde frecvenţele de apariţie a

gradelor de stratificare termică a atmosferei în zona Oradea

Tabel nr.C.7.2

Gradul de stratificare Stabil Neutru Instabil

% 1,8 6,4 26,0 37,9 9,3 12,0 6,6

Se poate vedea că în zona Oradea,cea mai importantă din punct de vedere al

economiei emisiilor în atmosferă, predomină condiţiile neutre de împrăştiere pe verticală

a noxelor,situaţie ce apare cu o frecvenţă multianuală de 37,9%,urmată de condiţiile de

stabilitate 34,2 % şi instabilitate 27,9 %.Aceasta va determina pentru noxele emise de

surse joase(sub 30 m) cele mai slabe condiţii de difuzie a poluanţilor şi acumularea lor la

sol,în special noaptea şi în iernile cu cer senin pe o perioadă mai lungă,în cazurile în care

stratificarea aerului este stabilă şi foarte stabilă,iar vântul are o viteză mai mică sau egală

cu 1m/s.

111

C.8. Analiza datelor obținute prin prognozare pentru scenariile descrise

1.Scenariu 1



Se păstrează constant numărul de operatori economici analizați cu aceleași

capacități de producție la nivelul județului



Se menține constant ritmul de creștere al unităților de trafic auto, crește

traficul feroviar cu 30 %, iar traficul aerian crește cu 100 %

Se menține suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Se păstrează constant efectivul de animale

Nu intrăm in Spațiul Schengen



În condițiile scenariului 1, prin Studiul ce fundamentează Planul de menținere al

calității aerului la nivelul județului Bihor au fost estimate valorile indicatorilor de calitate ai

aerului evaluați din surse mobile, surse de suprafață și surse staționare, rezultatele fiind

prezentate în tabelele numărul C.8.1-C.8.3, iar situația cumulată pe surse, Scenariu 1,

anul de proiecíe 2021 este prezentată în tabelul numărul C.8.4

- Surse mobile

Tabel nr.C.8.1

tip transport an



oxizi azot(NO,Nox)


rutier 2021 472.334037 284.0838145 76.7617682 17.0681632 12580.9625 0.489293 0 0.0023558 0.02342771 5497.89398

feroviar 2021 2.02176 1.92348 0.00023868 0 15.0228 0 0 0 0 73.5696

aerian 2021 0 0 0 4.16 4992 0 0 0 0 16.64

total 2021 409.4476614 344.084429 0.02853121 4.16 20425.3 0.231343 0 0.00677749 0.01794097 8362.8371

112

Grafic C.8.1-Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile

Grafic C.8.2-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

feroviar aerian rutier

Distribuția PM 10 pe surse de emisie (t/an)

0

50

100

150

200

250

300


Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie(t/an)

113

Grafic C.8.3-Distribuția benzenului pe surse de emisie mobile

Grafic C.8.4 - Distribuția SO2 pe surse de emisie mobile

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90


Distribuția benzenului pe surse de emisie(t/an)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Distribuția SO2 pe surse de emisie(t/an)

114

Grafic C.8.5 - Distribuția CO pe surse de emisie mobile

Grafic C.8.6 - Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000


Distribuția CO pe surse de emisie(t/an)

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie(t/an)


115

Grafic C.8.7 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile

Se constată că în varianta Scenariului 1 ponderea în economia surselor mobile o

reprezintă tot transportul rutier.

- Surse de suprafață

Tabel nr.C.8.2

Nr.crt.

Sursa/2021



oxizi azot(NO,Nox)

UM

t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

1 instalații mici de ardere locuinte și institutii 2888.357 2888.357 1310.41 91.5723 22825.6 0.10255 0.00089 0.0494 0.0076 196.939

2 evaporarea benzinei 15.8790

3 emisii fugitive de la producerea ,exploatarea ,transportul țiteiului și gazelor naturale 65.1257

4 Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 0.00198 0.00086 364 126.106 1036.8 0.00102 0.00102 0.0010 0.0010 300

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000


Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie(t/an)

116

5 Surse mobile non road 0.387877 14.20897 25.3459 0 0 0 0 0 0

233.2942

6 Asfaltarea drumurilor 1.231308 0.010261 0 0 0.00024 0 0 0 0 0

7 Industria extractivă 472.23 47.223 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Construcții și demolari 0.996289 0.099629 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Stocarea, manipularea produselor minerale 47.806 4.7806 0 0 0 0 0 0 0

10 Managementul dejectiilor 364.0974 91.46704 0 0 0 0 0 0 0 28.0032

11 Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 294.762 294.762 8.12485 0 0 0 0 0 0 4.9127

12 Tratarea namolului de la epurare 0.002932 0.000442 0.00037 0 0 0 0 0 0 0

13 total 4069.873 3340.910 1788.89 217.678 23862.4 0.10358 0.00191 0.0504 0.0086 763.149

Grafic C.8.8 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2021,

varianta 1

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de PM10 din surse de suprafață, 2021,varianta 1(t/an)

117

Grafic C.8.9 - Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse de suprafață, 2021,

varianta 1

Grafic C.8.10 - Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2021, varianta 1

0 500 1000 1500 2000 2500 3000 3500


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de PM2.5 din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)

0.000000000200.000000000400.000000000600.000000000800.0000000001000.0000000001200.0000000001400.000000000


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de benzen din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)

118

Grafic C.8.11 - Ponderea emisiilor de oxid de sulf din surse de suprafață, 2021, varianta

1

Grafic C.8.12 - Ponderea emisiilor de oxid de carbon din surse de suprafață, 2021,

varianta 1

0 20 40 60 80 100 120 140


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de oxid de sulf din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)

0 5000 10000 15000 20000 25000


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de oxid de carbon din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)

119

Grafic C.8.13 - Ponderea emisiilor de Ni, Cd, As, Pb din surse de suprafață, 2021,

varianta 1

Grafic C.8.14 - Ponderea emisiilor de oxizii de azot din surse de suprafață, 2021,

varianta 1

0.0000000000.0200000000.0400000000.0600000000.0800000000.1000000000.120000000


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de Ni, Cd, As, Pb din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)

Ni t/an Cd t/an As t/an Pb t/an

0 50 100 150 200 250 300 350


evaporarea benzinei











Ponderea emisiilor de oxizii de azot din surse de suprafață, 2021, varianta 1(t/an)

120

Analiza datelor rezultate din Scenariul 1 evidențiază aportul semnificativ al

combustiei la economia generală a emisiilor în atmosferă din surse de suprafață.

- surse staționare

Tabel nr.C.8.3

Nr.crt.

sursa



oxizi azot(NO,Nox)

UM

2021 t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an t/an

1

instalatii mari de ardere 23.23887 23.23887 0.0000804 7.3372 1018.3 0,000005 0.0031 0.000007 0.0000133 2323.88665

2


si constructii 16.92558 9.519717 0.0638057 7.7313 517.32 0.001517 0.0011 0.000684 0.0014931

795.6410396

3

producția de ciment 84.6612 47.034 0 0 0 0 0 0 0 0

4

crematorii umane 0.000416 0.000416 0.0000001 0.0014 1.68 0.00000036 0.00000016 0.00000006

0.00000021 0.0099

total 124.8261 79.793 0.0638861 15.07 1537.4 0.001556 0.0042 0.000691 0.0015067 3119.53759

Grafic C.8.15 - Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2021, varianta 1

0 10 20 30 40 50 60 70




crematorii umane

Ponderea emisiilor de PM10 din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)

121

Grafic C.8.16 - Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2021, varianta 1

Grafic C.8.17 - Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2021, varianta 1

0 10 20 30 40 50 60




crematorii umane

Ponderea emisiilor de PM2,5 din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)

0.0000000 0.0100000 0.0200000 0.0300000 0.0400000 0.0500000 0.0600000 0.0700000




crematorii umane

Ponderea emisiilor de benzen din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)

122

Grafic C.8.18 - Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2021, varianta 1

Grafic C.8.19 - Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2021,

varianta 1

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9




crematorii umane

Ponderea emisiilor de oxizi de sulf din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)

0 200 400 600 800 1000 1200




crematorii umane

Ponderea emisiilor de monooxid de carbon din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)

123

Grafic C.8.20 - Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2021, varianta

1

Grafic C.8.21 - Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2021, varianta

1

0

0.0005

0.001

0.0015

0.002

0.0025

0.003

0.0035

Pb As Cd Ni

Ponderea emisiilor de Pb, As, Cd, Ni din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)

instalatii mari de ardere combustie în industrie si constructii producția de ciment crematorii umane

0 500 1000 1500 2000 2500




crematorii umane

Ponderea emisiilor de oxizi de azot din surse staționare, 2021, varianta 1(t/an)

124

Tabel C.8.4

Indicator An

prognozat Cantitatea totală de emisii (t/an)


2021





2021





2021





2021





2021




Benzen (µg/m³)

2021




Plumb (µg/m³)

2021




Arsen (ng/m³)

2021


surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³)

2021




Nichel (ng/m³)

2021




125



9%

88%

3%


mobila suprafață staționară

6%

92%

2%



126


Grafic C.8.25-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie

15%

85%

0%

Distribuția benzenului pe surse de emisie


6%

88%

6%

Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie


127

Grafic C.8.26-Distribuția monooxidului de carbon pe surse de emisie

Grafic C.8.27-Distribuția Pb, As, Cd, și Ni pe surse de emisie

29%

67%

4%

Distribuția monooxidului de carbon pe surse de emisie


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, și Ni pe surse de emisie


128


Estimarea emisiilor pentru anul de proiectie 2021 s-a realizat cu ajutorul

programului TAMP 4 (The Air Pollution Model) realizat de CSIRO Australia.TAMP este

un model numeric de calcul a dispersiei emisiilor provenite din surse de suprafață, mobile

și punctiforme, rezultatele raportându-se la valorile limită, valorile ţintă sau nivelurile

critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului

înconjurător.

Modelarea matematică a dispersiei indicatorilor de calitate ai aerului s-a efectuat

pentru următorii poluanţi: NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO, COVnm.

Evaluarea concentraţiilor generate de sursele de emisie localizate s-a realizat prin

cumularea contribuţiei diferitelor categorii de surse: punctuale, de suprafaţă, liniare.

Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 ( 98 km x

80km),grilă ce acoperă suprafața județului Bihor, ceea ce a asigurat o distribuire exactă

a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la

nivel local.Pentru sursele staționare s-au introdus ca și date de intrare coordonatele unui

coș de la sursa de incalzire a municipiului Oradea în care s-au considerat concentrate

toate sursele de ardere staționare.A doua sursa cuprinsă în program la surse staționare

a fost coșul de la Holcim SA.Intrucat emisiile de la crematoriul urban sunt nesemnificative

58%

8%

34%

Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie


129

in raport cu celelalte surse staționare acesta a fost omis din modelare.Emiisile de la

crematoriu au fost cumulate in emisiile de la sursa de încalzire a orașului.Precizăm că

anul luat in studiu din punct de vedere meteorologic, în realizarea modelului matematic a

fost anul 2013, anul de referință, an care din punct de vedere meteorologic nu se remarcă

prin abateri majore de la valorile multianuale.

Rezultatele modelării sunt prezentate în graficele C.8.29-C.8.38

130

C.8.29 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentratii medii-mediere la la 24 ore

C.8.30 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentrații maxime-mediere la o ora

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX PM 2,5 (ug/m3)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX PM 2,5(ug/m3)

131

C.8.31 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentrații medii-mediere la 24 ore

C.8.32 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentrații medii-mediere la o ora

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX PM 10(ug/m3)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX PM 10 (ug/m3)

132

C.8.33 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentrații medii-mediere la 24 de ore

C.8.34 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentrații maxime-mediere la o ora

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX NO2 (ppb)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX NO2(ppb)

133

C.8.35 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentrații medii-mediere la 24 ore

C.8.36 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentrații maxime-mediere la o ora

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(NO x ppb)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX NO x (ppb)

134

C.8.37 - Modelarea matematică a dispersiei SOx – concentrații medii-mediere la 24 ore

C.8.38 - Modelarea matematică a dispersiei SOx – concentrații maxime - mediere la o ora

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX SOx (ppb)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX SOx (ppb)

135

Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de

emisie cât și de condițiile meteorologice.

Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă, județul

Bihor se prezintă pentru anul de prognoză 2021-Scenariu 1, astfel:

Pulberi în suspensie PM10 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 40

µg/m3, cu menținerea în același regim A de evaluare;

Pulberi în suspensie PM 2,5 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20

µg/m3, cu menținerea în același regim A de evaluare;

Benzen, cu valori sub 2 µg/m3, cu menținerea în același regim C de

evaluare;

Dioxid de sulf cu valori ce se vor situa sub 8 µg/m3, cu menținerea în același

regim C de evaluare;

Monoxid de carbon cu valori de mai mici de 7 mg/m3, cu menținerea în

același regim B de evaluare;

Dioxid de azot cu valori de 4--40 µg/m3; Oxizi de azot cu valori sub 20

µg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără

risc de depășire a valorilor limită.

2. Scenariu 2



Crește cu 10% necesarul de combustibil al operatorilor economici, și de fapt

al tuturor operatorilor EPTR cu aceleași capacități de producție la nivelul

județului




30% traficul feroviar, traficul aerian crește cu 100 %

136

Crește cu 5% suprafața de teren agricol si modul actual de fertilizare

Crește cu 10 % efectivul de animale

Intrăm in Spațiul Schengen



Scade numărul de locuințe/instituții incalzite pe lemn cu 10 %

Se atinge cota de 5 % numărul de locuințe/instituții încalzite utilizand surse


În condițiile Scenariului 2, prin Studiul ce fundamentează Planul de menținere al

calității aerului la nivelul județului Bihor au fost estimate valorile indicatorilor de calitate ai

aerului evaluați din surse mobile, surse de suprafață și surse staționare, rezultatele fiind

prezentate în tabelele numărul C.8.5-C.8.7 iar situația cumulată pe surse, Scenariu 1,

anul de proiecíe 2021 este prezentată în tabelul numărul C.8.8

- Surse mobile

Tabel nr.C.8.5

tip transport an



oxizi azot(NO,Nox)


rutier 2021 472.334037 284.0838145 76.7617682 17.0681632 12580.9625 0.489293 0 0.0023558 0.02342771 5497.89398

feroviar 2021 2.02176 1.92348 0.00023868 0 15.0228 0 0 0 0 73.5696

aerian 2021 0 0 0 4.16 4992 0 0 0 0 16.64

total 2021 409.4476614 344.084429 0.02853121 4.16 20425.3 0.231343 0 0.00677749 0.01794097 8362.8371

137

Grafic C.8.39-Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile

Grafic C.8.40-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500


Distribuția PM 10 pe surse de emisie mobile(t/an)

0

50

100

150

200

250

300


Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie mobile(t/an)

138

Grafic C.8.41-Distribuția benzenului pe surse de emisie mobile

Grafic C.8.42-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie mobile

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90


Distribuția benzenuluipe surse de emisie mobile(t/an)

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18


Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie mobile(t/an)

139

Grafic C.8.43-Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie mobile

Grafic C.8.44-Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000


Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie mobile(t/an)

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie mobile(t/an)


140

Grafic C.8.45 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile

- Surse de suprafață

Tabel nr.C.8.6

7



oxizi azot(NO,Nox)


instalații mici de ardere locuinte și institutii 2743.751395 2743.751395 1.249186

87.0238748 21685 0.099

0.174247 0.047 0.0079 7.556742

evaporarea benzinei 15.8790

emisii fugitive de la producerea, exploatarea, transportul țiteiului și gazelor naturale 65.1257

Emisii de la extractia titeiului si a gazelor naturale 0.00198 0.00086 364 126.106 1036.8 0.001

0.00102 0.001 0.0010 300

Surse mobile non road 0.1163634 4.2626927 7.60377 0 0 0 0 0 0 69.988

Asfaltarea drumurilor 1.231308 0.0102609 0 0 0.0002 0 0 0 0 0

Industria extractivă 472.23 47.223 0 0 0 0 0 0 0 0

Construcții și demolari 0.9962893 0.0996289 0 0 0 0 0 0 0 0

Stocarea, manipularea produselor minerale 47.806 4.7806 0 0 0 0 0 0 0

Managementul dejectiilor 400.50711 100.61374 0 0 0 0 0 0 0 30.804

Producție vegetală (inclusiv fertilizare) 309.5001 309.5001 8.53109 0 0 0 0 0 0 5.1583

Tratarea namolului de la epurare 0.0029321 0.0004418 0.00037 0 0 0 0 0 0 0

total 3976.1434 3210.2427 462.389 213.130 22722 0.101 0.1753 0.048 0.0090 413.51

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000


Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie mobile(t/an)

141

Grafic C.8.45-Distribuția PM 10 pe surse de emisie de suprafață

Grafic C.8.46-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie de suprafață

0 500 1000 1500 2000 2500 3000


evaporarea benzinei











Distribuția PM 10 pe surse de emisie de suprafață(t/an)

0 500 1000 1500 2000 2500 3000


evaporarea benzinei











Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie de suprafață(t/an)

142

Grafic C.8.47-Distribuția benzenului pe surse de emisie de suprafață

Grafic C.8.48-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie de suprafață

0 50 100 150 200 250 300 350 400


evaporarea benzinei











Distribuția benzenului pe surse de emisie de suprafață (t/an)

0 20 40 60 80 100 120 140


evaporarea benzinei











Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie de suprafață (t/an)

143

Grafic C.8.49-Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie de suprafață

Grafic C.8.50-Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie de suprafață

0 5000 10000 15000 20000 25000


evaporarea benzinei











Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie de suprafață (t/an)

0

0.05

0.1

0.15

0.2

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie de suprafață(t/an)

Pb As Cd Ni

144

Grafic C.8.51-Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie de suprafață

- surse staționare

Tabel nr.C.8.7

sursa/2021



oxizi azot (NO,Nox)


instalatii mari de ardere 23.239 23.239 0.000 7.34

1018.33

0.00004

0.00313

0.000007 0.000013 2323.8867

combustie în industrie si constructii 9.170 9.170 0.068 7.88

340.95

0.00013

0.00118

0.000011 0.00153 870.0160

producția de ciment 119.691 66.495 0.000 0.00 0.00 0.00000

0.00000

0.000000 0.00000 0.0000

crematorii umane 0.004 0.004 0.003 0.000012 0.01

0.00309

0.0014

0.000518 0.00179 0.0001

total 152.104 98.908 0.072 15.214398

1359.30

0.00326

0.00571

0.000535 0.00333 3193.9027

0 50 100 150 200 250 300 350


evaporarea benzinei











Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie de suprafață (t/an)

145

Grafic C.8.52-Distribuția PM 10 pe surse de emisie staționare

Grafic C.8.53-Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie staționare

0.000 20.000 40.000 60.000 80.000100.000120.000140.000




crematorii umane

Distribuția PM 10 pe surse de emisie staționare(t/an)

0.000 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 60.000 70.000




crematorii umane

Distribuția PM 2,5 pe surse de emisie staționare(t/an)

146

Grafic C.8.54 - Distribuția benzenului pe surse de emisie staționare

Grafic C.8.55 - Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie staționare

0.000 0.010 0.020 0.030 0.040 0.050 0.060 0.070 0.080




crematorii umane

Distribuția benzenului pe surse de emisie staționare (t/an)

0.0000001.0000002.0000003.0000004.0000005.0000006.0000007.0000008.0000009.000000




crematorii umane

Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie staționare (t/an)

147

Grafic C.8.56 - Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie staționare

Grafic C.8.57 - Distribuția Ni, Cd, As, Pb pe surse de emisie staționare

0.00 200.00 400.00 600.00 800.00 1000.00 1200.00




crematorii umane

Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie staționare (t/an)

0.00000000.00050000.00100000.00150000.00200000.00250000.00300000.0035000




crematorii umane

Distribuția Ni, Cd, As, Pb pe surse de emisie staționare

Ni t/an Cd t/an As t/an Pb t/an

148

Grafic C.8.58 - Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie staționare

Tabel C.8.8

Indicator An

prognozat Cantitatea totală de emisii (t/an)


2021





2021





2021





2021





2021




Benzen (µg/m³)

2021




Plumb (µg/m³) 2021 surse staţionare 0.003262

0.0000 500.0000 1000.0000 1500.0000 2000.0000 2500.0000




crematorii umane

Distribuția oxizilor de azot pe surse de emisie staționare(t/an)

149



Arsen (ng/m³)

2021


surse mobile 0


Cadmiu (ng/m³)

2021




Nichel (ng/m³)

2021





10%

87%

3%



150



8%

89%

3%



14%

86%

0%

Distribuția benzenului pe surse de emisie


151

Grafic C.8.62-Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie

Grafic C.8.63-Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie

7%

87%

6%

Distribuția dioxidului de sulf pe surse de emisie


34%

62%

4%

Distribuția oxidului de carbon pe surse de emisie


152

Grafic C.8.64-Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Pb As Cd Ni

Distribuția Pb, As, Cd, Ni pe surse de emisie


60%

5%

35%

oxizi azot(NO,Nox)


153

Estimarea emisiilor pentru anul de proiectie 2021 s-a realizat cu ajutorul

programului TAMP 4 (The Air Pollution Model) realizat de CSIRO Australia.TAMP este

un model numeric de calcul a dispersiei emisiilor provenite din surse de suprafață, mobile

și punctiforme, rezultatele raportându-se la valorile limită, valorile ţintă sau nivelurile

critice relevante prevăzute de Legea nr. 104 din 15/06/2011 privind calitatea aerului

înconjurător.

Modelarea matematică a dispersiei indicatorilor de calitate ai aerului s-a efectuat

pentru următorii poluanţi: NOx, SO2, PM10, PM2,5, CO, COVnm.

Evaluarea concentraţiilor generate de sursele de emisie localizate s-a realizat prin

cumularea contribuţiei diferitelor categorii de surse: punctuale, de suprafaţă, liniare.

Trebuie menţionat că s-a lucrat cu o grilă de calcul utilizată în TAPM 4 ( 98 km x

80km),grilă ce acoperă suprafața județului Bihor, ceea ce a asigurat o distribuire exactă

a concentraţiilor induse de sursele de suprafață pe arealul de interes supus analizei la

nivel local.Pentru sursele staționare s-au introdus ca și date de intrare coordonatele unui

coș de la sursa de incalzire a municipiului Oradea în care s-au considerat concentrate

toate sursele de ardere staționare.A doua sursa cuprinsă în program la surse staționare

a fost coșul de la Holcim SA.Intrucat emisiile de la crematoriul urban sunt nesemnificative

in raport cu celelalte surse staționare acesta a fost omis din modelare.Emiisile de la

crematoriu au fost cumulate in emisiile de la sursa de încalzire a orașului.Precizăm că

anul luat in studiu din punct de vedere meteorologic, în realizarea modelului matematic a

fost anul 2013, anul de referință, an care din punct de vedere meteorologic nu se remarcă

prin abateri majore de la valorile multianuale.

Rezultatele modelării sunt prezentate în graficele C.8.66-C.8.

154

C.8.66 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentratii medii-mediere la 1 ora

C.8.67 - Modelarea matematică a dispersiei PM 2,5 – concentratii medii-mediere la 24 ore

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ug/m3)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ug/m3)

155

C.8.68 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentratii medii-mediere la 1 ora

C.8.69 - Modelarea matematică a dispersiei PM 10 – concentratii medii-mediere la 24 ore

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ug/m3)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ug/m3)

156

C.8.70 - Modelarea matematică a dispersiei SO2 – concentratii medii-mediere la 1 ora

C.8.71 - Modelarea matematică a dispersiei SO2 – concentratii medii-mediere la 24 ore

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ppb)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ppb)

157

C.8.72 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentratii medii-mediere la 1 oră

C.8.73 - Modelarea matematică a dispersiei NOx – concentratii medii-mediere la 24 ore

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ppb)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ppb)

158

C.8.74 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentratii medii-mediere la 1 oră

C.8.74 - Modelarea matematică a dispersiei NO2 – concentratii medii-mediere la 24 ore

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ppb)

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 24 48 72 96 120 144 168 192 216 240 264 288 312 336 360 384 408 432 456 480 504 528 552 576 600 624 648 672 696 720 744

Co

nc

en

trati

on

Hour

CMAX(ppb)

159

Emisiile de poluanți înregistrează fluctuații anuale influențate atât de sursele de

emisie cât și de condițiile meteorologice.

Nivelurile așteptate ale concentrațiilor anuale ale noxelor în atmosferă, județul

Bihor se prezintă pentru anul de prognoză 2021-Scenariu 2, astfel:

Pulberi în suspensie PM10 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20

µg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;

Pulberi în suspensie PM 2,5 – cu valori ce se vor situa sub valoarea de 20

µg/m3, cu trecerea în regim C de evaluare;

Benzen, cu valori sub 2 µg/m3, cu menținerea în același regim C de

evaluare;

Dioxid de sulf cu valori ce se vor situa sub 8 µg/m3, cu menținerea în același

regim C de evaluare;

Monoxid de carbon cu valori de mai mici de 7 mg/m3, cu menținerea în

același regim B de evaluare;

Dioxid de azot cu valori de 4--20 µg/m3; Oxizi de azot cu valori sub 20

µg/m3, cu menținerea în același regim B de evaluare;

Metale grele cu valori foarte reduse, mult sub limitele maxime admise, fără

risc de depășire a valorilor limită.

Analiza celor celor două scenarii scoate în evidență două aspecte:

pe de-o parte in oricare dintre celor două scenario de evoluție/dezvoltare a

județului Bihor se indicatorii de calitate ai aerului se mențin în valori limită

ce nu conduc la degradarea nivelului de evaluare în raport cu valorile limită

admise,

pe de altă parte ne demonstrează că o dezvoltare controlată a economiei

locale, în parametrii descriși la Scenariul 2 conduce la o îmbunătățire a

valorilor parametrilor de calitate evaluați, cu trecerea într-un regim de

evaluare superior, cu excepția oxizilor de azot care se mențin în același

regim de evaluare.

160

D). Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menţinerii calităţii

aerului

În scopul diminuarii valorilor indicatorilor de calitate ai aerului au fost identificate

măsuri monitorizabile prin indicatori specifici. Aceste măsuri desi nu sunt cuantificabile

din punct de vedere al efectelor asupra parametrilor de calitate ai aerului, cu siguranță

contribuie la îmbunătățirea calității vieții grupurilor țintă identificate. Măsurile identificate,

denumirea acestora, descrierea lor, indicatorii cuantificabili precum și grupul țintă pentru

fiecare dintre ele sunt prezentate în tabelul numărul D.1.1.

Tabel nr.D.1.1

Nr.crt. Măsuri Indicator de

cuantificare

măsură

Grup țintă

Domeniul măsurii Descrierea măsurii

1 Conștientizarea

populației cu

privire la

implicațiile calității

aerului asupra

stării de sănătate

și a obligațiilor

asumate prin

Tratatele cadru

încheiate de către

Guvernul

Romaniei

Identificarea și realizarea

de proiecte prin care

publicul de la varstă

școlară și până la

varstnici să fie informată

cu privire la necesitatea

menținerii calității aerului,

la problemele generate

de poluarea aerului, de

țintele asumate de către

Romania prin Acordurile

de parteneriat precum și

de necesitatea atingerii și

respectării acestor ținte

1.Număr de

programe

realizate

2.Numărul de

cetățeni cuprinși

în fiecare

program

Populația de

la varstă

școlară și

până la

varstnici

2 Elaborarea unei Strategii

de comunicare a

Consiliului Județean

Număr ediții

Strategii de

Instituțiile

partenere

161

Bihor care să conțină în

mod distinct un capitol

referitor la comunicare în

problematica mediului

înconjurător

comunicare

realizate

3 Realizarea unui ghid de

bune practici în domeniul

protecție mediului

Număr ediții din

Ghid de bune

practice

realizate în

domeniul

Protecției

Mediului

Populația

județului,

Instituțiile

publice

partenere,

agenții

economici

4 Realizarea de

parteneriate cu instituții

specializate, Universități,

ONG-uri, experți în

vederea promovării unui

mediu cat mai curat și a

identificării de măsuri

care să conducă la

îmbunătățirea calității

aerului

1.Număr

parteneriate

realizate

2.Număr

documente în

parteneriat

realizate

3.Număr măsuri

propuse în

cadrul

documentelor

realizate

Populația

județului,

Instituțiile

publice

partenere,

agenții

economici

5 Realizarea anuală a unor

studii privind calitatea

aerului care să poată

evidenția eventualele

probleme identificate la

nivelul județului sau care

să conducă la propuneri

1.Număr studii

realizate

2.Număr

probleme

identificate

3.Număr

modificări

Populația

județului,

Instituțiile

publice

partenere,

agenții

economici

162

de modificări legislative în

domeniu

legislative

propuse

6 Stimularea populației în

participarea la asigurarea

salubrității localităților

Număr proiecte

de

conștientizare

realizate

Populația

de la varstă

școlară și

până la

varstnici

7 Menținerea și

optimizarea

calității aerului

datorită emisiilor

din surse mobile

Realizarea unui control a

parcului auto la nivelul

instituțiilor publice

inclusiv a autoturismelor

eliminate prin elaborarea

unor statistici anuale la

nivelul consiliului

județean

1.Numărul de

unități de trafic

eliminate

2.Număr unități

de trafic

înlocuite

Instituții

publice

8 Stimularea instituțiilor

partenere și a firmelor

deținătoare de licență de

transport la nivelul

județului în modernizarea

parcului auto

1.Numărul de

unități de trafic

eliminate

2.Număr unități

de trafic

înlocuite

Operatori

economic

ice dețin

licență de

transport

marfă și

persoane

9 Promovarea utilizării

transportului public prin

acordarea de facilități

unităților economice ce

asigură transportul

centralizat al angajaților

1.Numărul de

unități

economice ce

asigură

transport

centralizat

2.Numărul de

angajați ce

Unități

economice,

Persoane

încadrate

în campul

muncii

163

beneficiază de

transport

centralizat

10 Stimularea operatorilor

cu licențe de transport în

a menține la standarde

acceptabile pentru

populație a cuantumului

abonamentului de

transport

Numărul de

abonamente

realizate

11 Identificarea zonelor cu

timp de rulare ridicat pe

carosabil și a măsurilor

ce trebuie aplicate pentru

remediere

1.Număr zone

identificate

2.Număr

problem

identificate

3.Număr măsuri

propuse

4.Număr măsuri

implementate

Populația

județului

12 Realizarea de benzi

ocolitoare în zonele cu

aglomerări (orașe,

comune, sate)

Număr benzi/

bretele

ocolitoare

realizate

Populația

județului

13 Încurajarea personalului

instituțiilor publice în

utilizarea transportului cu

bicicleta

Număr de

angajați ce

folosesc

bicicleta in

transportul în/de

la servici

Personal

incadrat în

instituțiile

publice

164

14 Limitarea accesului rutier

în centrul aglomerărilor

urbane

Număr panouri

de interzis

montate/

localitate

Populația

din zonele

urbane

15 Promovarea și

monitorizarea realizării

de noi artere de

circulației, care să permit

decongetionarea artelor

existente sau să asigure

condiții de rulare constant

și fluente în special

Autostrada Transilvania

și drumul expres

Timișoara-Baia Mare

Număr km de

drum realizați

Populația

județului

16 Stimularea transportului

feroviar și aerian

1.Număr

aeronave ce

decolează/

aterizează pe

Aeroportul

Oradea

2.Număr trenuri

de marfă și

călători ce

circulă zilnic/km

parcurși de

fiecare tren

Populația

județului

17 Modernizarea

infrastructurii sistemului

feroviar existent la nivelul

1.Număr de km

de cale ferată

modernizată

Populația

județului

165

județului și electrificarea

căilor de rulare

2.Număr km de

cale ferată

electrificată

18 Menținerea și

optimizarea

calității aerului

datorită emisiilor

din surse de

suprafață și

staționare

Stimularea realizării de

stații internodale

1.Număr stații

internodale

realizate

2.Traficul

realizat la nivelul

fiecărei stații

Populația

județului

19 Monitorizarea și

stimularea implementării

măsurilor necesare

intrării Romaniei în

Spațiul Schengen

Intrarea sau

neintrarea în

Spațiul

Schengen

Populația

județului în

special cea

din zonele

de trecere

a frontierei

20 Promovarea proiectelor

ce prevăd asigurarea

agentului termic din surse

regenerabile de energie

sau prin utilizarea gazului

natural; Promovarea

utilizării de centrale

termice performante

1.Număr

utilizatori surse

neconvenționale

de energie

2.Număr

centrale termice

performante

realizate

Populația

județului

21 Stimularea realizării de

clădiri performante din

punct de vedere

energetic prin anvelopări

și/sau implementarea

surselor de energie

neconvențională

1.Număr clădiri

anvelopate

2.Număr clădiri

ce utlizează

energie din

surse

neconvenționale

Populația

județului

166

22 Stimularea creștereii

infrastructurii necesare

transportului gazelor

naturale și realizarea de

sisteme centralizate de

încălzire

1.Număr de km

de rețea realizați

2.Număr de

sisteme

centralizate

realizate

3.Număr de

utilizatori ai

fiecărei rețele

centralizate de

energie

Populația

județului

23 Elaborarea unui ghid

privind managementului

activității pe șantierele de

construcții în scopul

asigurării calității aerului

precum și impunerea

operatorilor economici de

respectare a acestuia

1.Număr ediții

Ghid de

management

activități pe

șantierele de

construcții

2.Număr agenți

economici ce au

implementat

măsurile din

Ghid

Operatorii

economici

24 Monitorizarea

suprafețelor de teren

ocupate de organizările

de șantier precum și

impunerea obligativității

utilizării de utilaje

performante

1.Număr

hectare de teren

ocupate cu

șantiere de

construcții

2.Număr utilaje

performante

utilizate/număr

utilaje utilizate

Populația

județului

167

25 Creșterea/

menținerea

calității aerului

Identificarea zonelor ce

necesită adoptarea de

măsuri de creștere a

calității aerului datorită

prezenței unor receptori

sensibili

1.Număr zone

identificate

2.Număr măsuri

identificate

3.Număr măsuri

implementate

Receptorii

sensibili

26 Realizarea unei hărți cu

distribuția zonelor verzi la

nivelul județului;

Promovarea de măsuri

de creștere și distribuție

și interconectare a

zonelor verzi

1.Număr editii

harti realizate

2.Suprafața în

ha a spațiilor

verzi

3.Suprafața în

mp pe cap de

locuitor de spații

verzi

Populația

județului

27 Redarea în circuitul

agricol sau silvic a

terenurilor degradate și

neproductive;

Suprafața

inclusă în

circuitul forestier

(ha)

Suprafață

inclusă în

circuitul agricol

(ha)

Populația

județului

28 Creșterea suprafeței

fondului forestier precum

și a suprafeței terenurilor

ocupate cu pășuni

Suprafața de

teren ocupată cu

fond forestier

Populația

județului

29 Realizarea și

implementarea unui Ghid

de monitorizare a

măsurilor stipulate în

Ghid de

monitorizare a

măsurilor

stipulate în

Populația

județului

168

cadrul Planului de

menținere a calității

aerului

cadrul Planului

de menținere a

calității aerului

Cuantificabile din punct de vedere al valorilor parametrilor de calitate ai aerului pe

care-I imbunătățesc sunt masurile cuprinse în tabelul numărul D.1.2

Tabel nr.D.1.2

Nr.crt. Măsură propusă

cuantificabilă din punct de

vedere al efectelor

Cuantificare Cost implementare

1 Intrarea Romanie in spațiul

Schegen

Conduce la

diminuarea cu:

0,007% a valorii

PM10, cu 0,29 % a

valorii PM2,5, cu 1

% a valorii

concentrației de

benzene emis și cu

21,4 % a valorii

NO2, NOx din

valoarea emisiilor

generate din surse

de suprafață

2 Scade cu 10% numărul de

locuințe/instituții incalzite cu

lemn și se atinge cota de 5%

din numărul total de

locuințe/instituții care

utilizează surse


Conduce la

diminuarea cu:

5 % a valorii

indicatorilor: PM10,

PM2,5, SO2, CO,

cu 0,08% a valorii

benzenului emis din

Circa 23100000 lei

pentru a se racorda

la rețeaua de gaz

10% din unitățile de

locuit din Bihor și

minim

169

surse de suprafață

și cu 95% a oxizilor

de azot emiși din

surse de suprafață

15000000 lei pentru

realizarea unor

sisteme ce

utilizează surse

neconveționale de

energie la circa 5%

din unitățile de

locuit din județul

Bihor

E) Calendarul aplicării planului de menţinere (măsura, responsabil,

termen de realizare, estimare costuri/surse de finanţare, etc).

Pentru măsurile identificate propunem un calendar de implementare cu precizarea

responsabilului cu implementarea fiecărei măsuri și a surselor ponețiale de finanțare.

Toate aceste elemente sunt cuprinse în tabelul numărul E.1

Tabel nr.E.1

Nr.crt. Măsură Termen de

implementare

Responsabil

implementare

Sursă de

finanțare

1 Identificarea și realizarea

de proiecte prin care

publicul de la varstă

școlară și până la varstnici

să fie informată cu privire la

necesitatea menținerii

calității aerului, la

problemele generate de

poluarea aerului, de țintele

asumate de către Romania

prin Acordurile de

2021 Consiliul

județean

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

170

parteneriat precum și de

necesitatea atingerii și

respectării acestor ținte

2 Elaborarea unei Strategii

de comunicare a

Consiliului Județean Bihor

care să conțină în mod

distinct un capitol referitor

la comunicare în

problematica mediului

înconjurător

2017 Consiliul

județean

Proiecte cu

finanțare

proprie,

3 Realizarea unui ghid de

bune practici în domeniul

protecție mediului

2017 Consiliul

județean

Proiecte cu

finanțare

proprie

4 Realizarea de parteneriate

cu instituții specializate,

Universități,

ONG-uri, experți în

vederea promovării unui

mediu cat mai curat și a

identificării de măsuri care

să conducă la

îmbunătățirea calității

aerului

2021 Consiliul

județean

5 Realizarea anuală a unor

studii privind calitatea

aerului care să poată

evidenția eventualele

probleme identificate la

nivelul județului sau care

să conducă la propuneri de

anual Consiliul

județean

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

171

modificări legislative în

domeniu

6 Stimularea populației în

participarea la asigurarea

salubrității localităților

permanent Consiliul

județean,

Primării

7 Realizarea unui control a

parcului auto la nivelul

instituțiilor publice inclusiv

a autoturismelor eliminate

prin elaborarea unor

statistici anuale la nivelul

consiliului județean

anual Consiliul

Județean

RAR Bihor

8 Stimularea instituțiilor

partenere și a firmelor

deținătoare de licență de

transport la nivelul județului

în modernizarea parcului

auto

permanent Consiliul

județean

9 Promovarea utilizării

transportului public prin

acordarea de facilități

unităților economice ce

asigură transportul

centralizat al angajaților

anual Consiliul

județean,

Primării

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

10 Stimularea operatorilor cu

licențe de transport în a

menține la standarde

acceptabile pentru

populație a cuantumului

anual Consiliul

județean,

Primării

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

172

abonamentului de

transport

organisme de

finanțare

11 Identificarea zonelor cu

timp de rulare ridicat pe

carosabil și a măsurilor ce

trebuie aplicate pentru

remediere

permanent Consiliul

județean,

CNADR

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

12 Realizarea de benzi

ocolitoare în zonele cu

aglomerări (orașe,

comune, sate)

2021 Consiliul

județean,

CNADR,

Primării

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

13 Încurajarea personalului

instituțiilor publice în

utilizarea transportului cu

bicicleta

permanent Consiliul

județean,

Instituții publice

partenere

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

14 Limitarea accesului rutier

în centrul aglomerărilor

urbane

2021 Primării Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

173

15 Promovarea și

monitorizarea realizării de

noi artere de circulației,

care să permit

decongetionarea artelor

existente sau să asigure

condiții de rulare constant

și fluente în special

Autostrada Transilvania și

drumul expres Timișoara-

Baia Mare

2021 CNADR,

Consiliul

județean

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

16 Stimularea transportului

feroviar și aerian

permanent Consiliul

județean,

SNCFR,

Aeroport

Oradea

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

17 Modernizarea

infrastructurii sistemului

feroviar existent la nivelul

județului și electrificarea

căilor de rulare

permanent SNCFR,

Consiliul

județean

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare


stații internodale

2021 Consiliul

județean,

Primării

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

174

organisme de

finanțare

19 Monitorizarea și stimularea

implementării măsurilor

necesare intrării Romaniei

în Spațiul Schengen

2018 Guvernul

Romaniei,

Consiliul

județean

20 Promovarea proiectelor ce

prevăd asigurarea

agentului termic din surse

regenerabile de energie

sau prin utilizarea gazului

natural; Promovarea

utilizării de centrale termice

performante

2021 Consiliul

județean,

Primării

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare


clădiri performante din

punct de vedere energetic

prin anvelopări și/sau

implementarea surselor de

energie neconvențională

2021 Consiliul

județean,

Primării

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

22 Stimularea creștereii

infrastructurii necesare

transportului gazelor

naturale și realizarea de

sisteme centralizate de

încălzire

permanent Consiliul

județean,

Ministerul

economiei

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

175

23 Elaborarea unui ghid

privind managementului

activității pe șantierele de

construcții în scopul

asigurării calității aerului


operatorilor economici de

respectare a acestuia

2018 Consiliul

județean

Proiecte cu

finanțare

proprie

24 Monitorizarea suprafețelor

de teren ocupate de

organizările de șantier


obligativității utilizării de

utilaje performante

anual Consiliul

județean

25 Identificarea zonelor ce

necesită adoptarea de

măsuri de creștere a

calității aerului datorită

prezenței unor receptori

sensibili

permanent Consiliul

județean,

APM Bihor

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

26 Realizarea unei hărți cu

distribuția zonelor verzi la

nivelul județului;

Promovarea de măsuri de

creștere și distribuție și

interconectare a zonelor

verzi

2019 Consiliul

județean,

Primării

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

27 Redarea în circuitul agricol

sau silvic a terenurilor

degradate și neproductive;

permanent Consiliul

județean,

Proiecte cu

finanțare

proprie,

176

Direcția

agricolă Bihor,

Direcția Silvică

Bihor

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

28 Creșterea suprafeței

fondului forestier precum și

a suprafeței terenurilor

ocupate cu pășuni

permanent Consiliul

județean,

Direcția

agricolă Bihor,

Direcția Silvică

Bihor

Proiecte cu

finanțare

proprie,

europeană sau

de la alte

organisme de

finanțare

29 Realizarea și

implementarea unui Ghid

de monitorizare a măsurilor

stipulate în cadrul Planului

de menținere a calității

aerului

2017 Consiliul

Județean

Proiecte cu

finanțare

proprie

177

Bibliografie

1. Badea L. (1983) - Geografia Romaniei, Ed. Academiei RSR, Bucuresti

2. Berindei I.O. (1977) – Campia Crișurilor, Crișul Repede Țara Beiului vol. Cercetări

în Geografia Romaniei, Ed. Științifică și Enciclopedică

3. Criveanu H., Taralungă Georgeta (2004) - Elemente de fizica si meteorologie

aplicate la biosisteme, Ed. Digital

4. Drăghici I. (1988) - Dinamica atmosferei, Ed. Academiei

5. Dumitrescu Anca (2000) - Comunicarea riscului pentru sănătate generat de mediu,

Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti

6. Holton J.R., (1996) - Introducere în meteorologia dinamică, Ed. Tehnică

7. Mihăilescu V. (1966) – Dealurile și campiile României, Ed. Știițifică și

Enciclopedică

8. Podea Gr. (1997) – Campia de Vest a Romaniei, Ed. Fundației Romania de Maine

9. Sabina Stefan, (2004) - Fizica atmosferei, Editura Univ. din Bucuresti

10. Monografia județului Bihor

11. Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României

12. Strategia Națională pentru Schimbări Climatice a României

13. Strategia Națională privind Gestionarea Deșeurilor

14. Strategia Națională privind Conservarea Biodiversității

15. Strategia Națională Energetică

16. Planul de Dezvoltare al Regiunii Nord –Vest 2014-2020

17. Strategia de Dezvoltarea a Județului Bihor 2015-2020

18. Strategia de dezvoltare 2015-2020 a municipiului Oradea

19. Strategiile de dezvoltare a celorlate municipii a comunelor din zona metropolitan

și a celorlate commune

20. Masterplanul pe sectorul transporturi

21. Planul de mobilitate la nivelul municipiului Oradea

22. Directiva 2008/50/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind calitatea

aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa

178

23. Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător

24. Hotărârea nr. 257 din 2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de

calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt și a planurilor de

menținere a calității aerului

25. Ordinul nr. 36/2016 pentru aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale

întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi

aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea

aerului înconjurător

26. http://www.prefecturabihor.ro/pdf/stareecbh2015.pdf

27. http://www.dsoradea.ro/

28. http://directiaagricolabihor.ro

29. http://statistici.insse.ro

30. http://rp5.ru/Arhiva_meteo

31. http://data.gov.ro/dataset/

32. http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-guidebook-2013

33. www.calitateaer.ro

Documents

JUDEȚUL BIHOR - CONSILIUL JUDEȚEAN mentinere calitate aer - 2016.pdfRelieful şi tectonica complicată prin care a trecut acest colţ de ţară, precum şi activitatea străveche