Jocurile Si Jucarii

8/17/2019 Jocurile Si Jucarii

1/24

Autor: CHITU (CONSTANTINESCU) LAURA CRISTIANA IRENP.I.P.P. - Anul I –grupa I

JOCURILE ŞI JUCRIILE

Copiii !"plor!a#a indelung, inainte de a folosi obiectele în jocul lor.Folosindu-şi simturile, ei pipaie, ating, miros, vad şi asculta. Manuirea şimanipularea obiectelor sunt parti importante ale experientei de joc. La varstele

foarte fragede copiii manevreaza obiectele, le exploreaza mai mult decat se joaccu ele. !xplorarea se realizeaza prin $n%!r%ar! &$ !roar!. "n fapt, acesta incearca sao cunoasca prin simturile sale. #au copiii mici care duc la gura toate obiectele cucare vin în contact, demonstreaza tot aceasta faza de cunoastere prin incercare şieroare. !i repeta miscarile pana cineva se va juca cu ei, desi galagia pe care o facnu pare joac.

#a nu uitam îns ca toti copiii au nevoie sa fie intelesi şi sa inteleaga lumeacare ii inconjoara. !i nu vor sa se joace numai cum li se spune, sau doar pentru caasa le arata sa faca adultii. !i simt nevoia solutiilor personale care prefigureazastilul personal de invatare şi cunoastere.

$ocul da copiilor posibilitatea sa faca '!%op!r$r$ în realitateainconjuratoare. !i dau lucrurilor intrebuintari şi folosinte care dovedesc nu numaidorinta de joc ci şi imaginatia lor.

Copii înva% şi prin $$tat$!, în special în insusirea rolurilor şi modelelor sociale, dar şi în folosirea diferitelor obiecte.

$ocul stimuleaz part$%$par!a a%t$*+ a elevilor mici la procesul de înv%areîn mod '$tra%t$* &$ atra%t$*, degajant. $ocul stimuleaz %r!at$*$tat!a prin ,og+$r!a *o%aularulu$ cu no%iuninoi şi frumoase, prin /orar!a pro%!!lor !n#or$al! pr$ar!, etc.

$ocul dezvolt *or$r!a &i formeaz %al$t+$l! g0n'$r$$.

1 | P a g e


2/24

1. Jo%ul %u p+pu&$l! au 2u%+r$$l! '! plu&

"n jocul cu ppuşile este dezvoltat foarte mult otr$%$tat!a /$na, prin realizarea opera%iunilor dean$pular! tip îmbrcat-dezbrcat, &rnit, culcat-legnat, pus accesorii 'cercei etc(, aranjare pr etc. )e

aici va aprea şi diferen%ierea dintre fete şi bie%i legat de lucrurile sau activit%ile pe care vor fi capabilis le fac în func%ie de activit%ile de joc în care sunt implica%i 'ex* jocul cu maşina vs jocul cu ppuşile(.$ocul de-a mama sau de-a tata este în acelaşi timp şi unul a/!%t$*, ajut+nd copilul s-şi exprime

afec%iunea, tandre%ea şi de asemenea uneori agresivitatea. entru c el poate în mod liber s triascsentimentele sale cu o jucrie care nu %ine ranc&iun, în mod progresiv copilul se în%elege mai bine pe sineşi îşi gseşte ec&ilibrul. !l se desprinde din tririle sale pentru a se interesa de acestea şi le rejoac cuceilal%i. $ucriile afective sunt cele cu care copilul va crea legturile cele mai durabile şi mai privilegiate.

$ocul este !r$o şi are îndeobşte reguli severe, presupune osteneal şi uneori duce c&iar la istovire. u este doar un amuzament, ci mai mult dec+t at+t. Copilul care se joac de-a mama cu ppuşile îşi iarolul în serios într-o msur at+t de mare înc+t nu admite zeflemelele. !l pune suflet în tot ceea ce fac,fiind complet absorbit de ocupa%ia sa. )ac ppuşile sunt bolnave şi copiii le iau temperatura, trimit dupdoctor şi le administreaz medicamente ciudate şi înspim+nttoare pe care par s le reclame de obicei

bolile ppuşilor, este vorba de treburi foarte serioase şi nu exist nimic mai jignitor pentru copil dec+t sintervenim cu cuvinte st+ngace sau zeflemitoare, av+nd în vedere c acesta se identific în totalitate cu personajul pe care îl joac. "n aceast lume proprie copilul îşi poate exercita u*!ran$tat!a fiind mama-tatl, profesoara-profesorul, regina-regele etc., fiind atotputernic şi cre+nd, contur+ndu-şi astfel treptatp!ronal$tat!a, prin evaziunea şi compensa%ia jocului, ignor+nd pentru un timp lumea dur în care esteconstr+ns şi se comport ca un supus. Lumea jocului nu este îns dec+t o anticipare a lumii preocuprilor serioase, o pregtire pentru o via% serioas. rin intermediul jocului copilul dob+ndeşte acea autono$!,acea personalitate şi c&iar acele sc&eme practice pe care le va necesita a%t$*$tat!a '! a'ult &$ r!al$tat!aun%$$.

2 | P a g e


3/24

ppuş simpl este de asemenea o jucrie care suscit %r!at$*$tat!a &$ $ag$na$a, dezvolt+nd înacelaşi timp $nt!l!%tual copilul şi fc+ndu-l s se apropie şi s în%eleag lumea care îl înconjoar prinimagina%ia ce înso%eşte joaca în sine. Foarte t+nr, copilul pare c vorbeşte la telefon, o imit pe mama sa&rnindu-şi ppuşa sau se joac de-a doctorul c+nd îi face acesteia injec%ii. Copilul reia cu jucria ceea cei s-a înt+mplat în via%a real şi se joac c+t îi este necesar. /ceasta îi permite pe de o parte s se apropie decomportamente noi şi de a-şi lua în considera%ie anumite angoase sau experien%e dezagreabile din via%a sa.

"n joc, copiii $$t+ un!t!l!3 ,n*a+ l$a2ul &$ $$ta rolur$l! a'ult$lor. !i vorbesc cu jucariile şi ledau viata. Fetita cearta papusa asa cum face mama cand ea nu mananca, iar baiatul imita tot timpulzgomotul motorului de la motocicleta tatalui. Copiii imita în joc rolurile adultilor şi incearca noi cai sa lerealizeze. "n jocul copiilor apar c&iar situatiile din familie şi de la grdini%a.

$ocurile cu ppuşile dezvolt0 în special domeniul o%$o-a/!%t$* al l$a2ulu$ &$ al %oun$%+r$$3 al4n4t4$$ &$ $g$!n!$ p!ronal!3 'ar &$ %!l !n#or$al . !ste jocul preferat de feti%e, dar este bine s0 fiecoopta%i şi bie%i, suger+ndu-le roluri pe care le vor îndeplini c+nd vor fi adul%i. Materiale sugerate încombina%ie cu jocul cu ppuşile* truse de buc0t0rie, brut0rie, trus0 coafor, trus0 medic, trus0 de electrician,trus0 de mecanic, &alate-sor%ule%e, b0sm0lu%e, bonete, costume specifice unor personaje din poveşti

!ste spa%iul 2o%ur$lor $ol$%!. "n astfel de jocuri copiii înva%0 '!pr! !$3 '!pr! /a$l$!3 '!pr!o%$!tat!3 %ontru$n'u-! at/!l %on'u$t! o%$al! '! apart!n!n4 la grup3 '! %olaorar!3 '! '$%$pl$n4 ,n grup3 '! a%ultar!a op$n$$lor altora3 '! tol!ran4. /cest gen de jocuri îi preg0teşte s0 fie adul%i înmultiplele roluri pe care le au adul%ii 'gospodine, p0rin%i, salaria%i(.

"ncep+nd cu v+rsta de 1 an 2o%ul !t! ol$tar - o forma de joc singur a copilului sau cu adultii din jurul lui iar jocul cu ppuşile nu face excep%ie.

)upa 2 ani, copilul isi insuseste o'!l!l! o%$al! prin joc. #e joac 3de-a3 mama şi 3de-a3 tata,apoi 3de-a3 educatoarea şi 33diferiti eroi mai mici sau mai mari. !ste bacanul, pompierul, doctorul saumecanicul de locomotiva. !i vorbesc cu jucariile şi le dau viata. Fetita cearta papusa asa cum face mamacand ea nu mananca, iar baiatul imita tot timpul zgomotul motorului de la motocicleta tatalui. Copiii imita

în joc rolurile adultilor şi incearca noi cai sa le realizeze. "n jocul copiilor apar c&iar situatiile din familieşi de la grdini%a.

5alor$l! o%$al! deprinse in jocul cu papusa sunt* /a$l$a3 autono$a p!ronala3 %or!%t$tu'$n!a(an$/!tata $n %!arta papu$lor $ argu!ntar!a a%!tora)3 pr$!t!n$a ($n 2o%ul %u alt$ %op$$)3tol!ranta %ulturala ($n %a#ul $n %ar! %op$lul ! 2oa%a %u %op$$ pro*!n$n' '$n alt! %ultur$)3 altru$ul(pr$n $part$r!a 2u%ar$$lor %u alt$ %op$$)3 r!pona$l$tat!a3 $n!l!3 $u$r!a '! /a$l$! $ '! !!n$.

Autonomia personala are la baza urmatoarele obiective specifice *-folosirea corecta a unor obiecte de uz personal, obiecte de toaleta, imbracaminte, vesela, rec&izite- cunoaşterea ac%iunilor din regimul zilnic de viaja 'toaleta de dimineata, mesele principale, ctivitateascolara şi de joc, odi&na, petrecerea timpului liber(4

- formarea şi exersarea unor deprinderi practice gospodaresti 'de ordine, curatenie, amenajarea spa%iilor etc.(4- formarea şi exersarea deprinderilor de igiena personala, a unor comportamente specifice de autoservireşi de ingrijire a sanatatii4- formarea conduitelor motrice de autoingrijire şi autogospodarire a mediului ambiant 'locuin%a, curte,gradina, atelier etc.(4- autonomia personala in mediul ambiant - cu urmatoarele arii de con%inut* familia4 rela%iile de familie4 - pregatirea pentru viata de familie prin activitati gospodaresti.

3 | P a g e


4/24

5n jocul cu papusile se poate distinge foarte clar p!ronal$tat!a %op$lulu$, atat cea $pl$%$ta 'prinimitarea rolurilor adultilor( cat si cea !"pl$%$ta (in felul in care ordoneaza jucariile si cum amenajeazaspatiul de joaca, in folosirea culorilor &ainelor si imbracarea6accesorizarea papusii, in intrebarile pe carele putem pune ca adulti in cadrul jocului cerandu-i sa justifice de ce s-a comportat6a vorbit intr-un anumitfel cu papusa( etc.

A%t$*$t+$ %u p+pu&$l! &$ '$r!%$$l! '! '!#*oltar! p! %at!gor$$ '! *0rt+:1. 6-17 lun$ Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii- Dezvoltarea gandirii logice şi rezolvarea de problemeCopilul ar trebui să fie capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la intrebări, situaţii, probleme, provocări.Foloseşte obiectele ca mijloc pentru atingerea unui scop - une%i la dispozi%ia copilului jucrii care îi

permit utilizarea lor pentru atingerea unui scop 'crucior pentru ppuşi etc.(

Capacitati si atitudini de invatareCopilul ar trebui să fie capabil să manifeste creativitate in activităţile zilnice./runc, loveşte diferite obiecte pentru a scoate sunete.- )ovedi%i creativitate în jocul cu copilul, de

exemplu folosi%i ppuşi de pluş pentru a le transforma în personajele unei mici scenete.

16-17 lun$Teatrul de papusi - Comunicarea cu ceilalti S%opul a%t$*$t+$$: /dultul confec%ioneaz o ppuş şi se joac cu copilul. 7eatrul de ppuşi este

foarte potrivit pentru în%elegerea limbajului şi pentru dezvoltarea vorbirii. puşile stimuleaz deasemenea deprinderile actoriceşti. entru v+rsta aceasta, ppuşile trebuie s fie simple şi s reprezintefigure familiare, ca animale sau oameni. u uita%i c la v+rsta acesta, copilul crede c ppuşile sunt reale.

8at!r$al!: ppuşi reprezent+nd animale sau figuri umane9!/+&urar!a a%t$*$t+$$: Confec%iona%i cel pu%in trei ppuşi şi gsi%i apoi un loc unde s v pute%i

aşeza. 5ntroduce%i-v m+na într-una dintre şosete şi transforma%i-o deodat într-o creatur vrjit carevorbeşte. Cu şoseta pe m+n, vorbi%i-i unui copil care pare mai interesat de joc. Conduce%i jocul la începutşi cere%i copilului s rspund ppuşii. "ncuraja%i apoi copilul s-şi pun şi el o ppuş pe m+n şi s-i

vorbeasc altui copil. 8a trebui s participa%i în permanen% la joc, pentru c cei mici înc nu au suficientvocabular9 şi nici suficiente deprinderi actoriceşti pentru a se putea juca singuri. Conduce%i jocul,suger+nd teme şi cuvinte, iar dac micu%ii arat interes pentru el, continua%i. Cu un grup mic de copii,sugera%i-le s se joace împreun cu ppuşi asemntoare, de exemplu cu : sau 2 animale ppuşi.

E"t$n'!r$ &$ *ar$ant!:; /ranja%i ppuşile pe tuburi goale de spun lic&id. entru copil e mai uşor s manipuleze tubul dec+t s-şiintroduc m+na în şosetu%.; Confec%iona%i ppuşi reprezent+nd animale cunoscute4 copiilor li se vor prea mai familiare.; "n loc de ppuşi, se pot folosi animale din pluş.

. 1;-


5/24


6/24

- "nc&eie nasturi mari. "nc&ide fermoare mari.- rganiza%i activit%i în centrul de jocuri de masmanipulative. ?tiliza%i centrul de joc simbolic pentru a exersa îmbrcarea şi dezbrcarea ppuşilor.

Copilul ar trebui să fie capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.

feri%i materiale, ppuşi, &inu%e, simboluri în cadrul jocului simbolic unde copiii pot demonstraîn%elegerea pericolelor.

Dezvoltarea socio-emotionalaCopilul ar trebui să fie capabil să işi asume responsabilităţi, să negocieze şi să participe la luarea

deciziilor. egociaz cu al%i copii rezolvarea unei probleme, cu ajutorul adultului.- 5nventa%i cu ajutorul

ppuşilor situa%ii în care personajele rezolv conflictele în mod constructiv.

Copilul ar trebui să fie interesat de citit.#e preface c citeşte ppuşilor sau pentru al%i copii.- /juta%i copilul s în%eleag c se citeşte de la

st+nga spre dreapta, de sus în jos, urmrind uneori textul atunci c+nd citi%i.

@. 9! la > la ? an$ (=1-7@ lun$)

Dezvoltarea senzorio-motorieCopilul ar trebui să fie capabil să demonstreze utilizarea simţurilor $văzul, auzul, simţul tactil,

mirosul etc.% in interacţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările.Manipuleaz ppuşi simple 'de ex. puşi care pot fi îmbrcate pe m+n, marionete etc.(.- Bealiza%i

un teatru de ppuşi.

6 | P a g e


7/24

. Jo%ul %u $ng!a

!ste un joc cu 'o$nan+ otr$%+ care îl ajut pe copil s se foloseasc de corpul su într-omanier armonioas. )ezvolt u%ulatura p$%$oar!lor &$ otr$%$tat!a gloal+ incit+nd copilul sfoloseasc întregul su corp într-o mişcare 'îşi dezvolt %oor'onar!a g!tulu$ &$ a !%$l$rulu$, înv%+nds se serveasc mai bine de corpul su şi s-şi stp+neasc gesturile(, c+t şi otr$%$tat!a /$n+ a 0$n$lor(pr$n an$pular!3 or$!ntar!3 tr!%!r!a 2u%+r$!$ '$ntr-o 0n+ ,n alta(

"n cursul primului an de via% jocul cu mingea este unul /un%$onal, de executare a mişcrilor caracteristice nivelului de dezvoltare, independent de natura materialului m+nuit 'fr s fie nevoie deaten%ie asupra naturii materialului m+nuit(. Copilul doar agit mingiu%a, ulterior loveşte obiectele unele dealtele sau le arunc.

Copilul care a provocat din înt+mplare un rezultat nou, de pild a fcut s sune sau s lumineze omingiu%, îşi va repeta gestul de mai multe ori. La început e vorba doar de men%inerea unui rezultatinteresant, ulterior îns reac%ia aceasta circular 'dup DaldEin( va face ca noul s interseze ca atare, ca

noutate, c&iar dac nu prezint niciun caracter interesant. )in acel moment copilul *a %+uta + pro*oa%!noul variindu-şi mai mult sau mai pu%in gesturile. !l ajunge la un fel de experimentare a posibilit%ilor pecare i le ofer corpul su, pe de o parte, şi mediul ambient, pe de alt parte. Caracterul activit%ii sesc&imb şi dac la început era important rezultatul, plcerea senzorial care comanda gestul, acum plcerea senzorial face loc plcerii efecturii actului. biectul 'de fapt senza%ia interesant( seestompeaz în fa%a activit%ii subiectului, copilul devenind captivat de faptul c el este cel care a produsrezultatul.

5alor$l! o%$al! deprinse in jocul cu mingea sunt* l$!rtat!a p!ronala3 %or!%t$tu'$n!a(an$/!tata $n r!p!%tar!a r!gul$lor '! 2o%)3 pr$!t!n$a ($n 2o%ul %u alt$ %op$$)3 tol!ranta %ulturala ($n%a#ul $n %ar! %op$lul ! 2oa%a %u %op$$ pro*!n$n' '$n alt! %ultur$)3 altru$ul (pr$n $part$r!a 2u%ar$$lor %u alt$ %op$$)3 $u$r!a '! !!n$.

)e ce mingea este obiectul cel mai cunoscut şi agreat obiect de joac> Bspunsul la aceastîntrebare le gsim în rspunsurile copiilor p+n la dul%i*- Mingea este rotund, se rostogoleşte, sare şi zboar afirm copii4- !ste plcut la atingere4- #e poate juca individual şi în grup4- fer diferite situa%ii4- $ocurile cu mingea sunt nonaccidentale şi fr limit de vrst4- $ocurile cu mingea, indiferent de sex, dac se joac mixt sau pe sexe, ofer o varietate de mişcri4- $ocurile cu mingea, dezvolt îndem+narea şi asigur o dezvoltare multilateral4

7 | P a g e


8/24

- Mingea confer eficien%4- $ocurile şi exerci%iile cu mingea sunt mijloace eficiente în recuperarea motorie.

A%t$*$t+$ %u $ng!a &$ '$r!%$$l! '! '!#*oltar! p! %at!gor$$ '! *0rt+:1. 6-17 lun$ iscare si actiune & '-() luni - *ostogolesc mingile

S%opul a%t$*$t+$$: Copilul şi adultul rostogolesc mingea de la unul la cellalt. Copilul înva%conceptul de rostogolire şi practic deprinderea fizic a rostogolirii mingii ctre o alt persoan. Copilulînva% şi c mingea se rostogoleşte de ctre fiecare pe r+nd.

8at!r$al!: o minge mic sau medie9!/+&urar!a a%t$*$t+$$: Bostogoli%i mingea ctre copil şi spune%i* =. "ncuraja%i copilul s rostogoleasc mingea înapoi încet.ute%i s-l înv%a%i diferite cuvinte legatede rostogolirea, de exemplu încet, repede, uşor şi tare. Copilul înva% s rostogoleasc mingea între picioare . Bostogoli%i mingea de la unul la cellalt p+n c+nd copilul se plictiseşte.

E"t$n'!r$ &$ *ar$ant!:; Folosi%i mingi mai mari pentru copiii cu dificult%i de vedere sau de mişcare a bra%elor.; Folosi%i mingi mai mici pentru copiii mai mari. /ctivitatea este foarte potrivit pentru copiii crorale plac mingile dar nu pot controla înc aruncarea lor. Bostogolirea mingii este un bun exerci%iu

pentru practicarea orientrii acesteia în direc%ia dorit.; "ncerca%i jocul cu doi copii deodat. Copiilor mai mari le place s se joace cu colegi de-ai lor./juta%i-i spun+ndu-le ctre cine s rostogoleasc mingea. La început, fiecare dintre copii va dori s orostogoleasc înspre dumneavoastr. )up ce se obişnuiesc cu jocul, se vor juca şi între ei. /ceastinterac%iunea dezvolt aptitudinile sociale.

iscare si actiune & (+-(' luni - Arunc mingileS%opul a%t$*$t+$$: Copilul arunc mingea într-o cutie sau la coş. /ctivitatea serveşte la practicarea

aruncrii obiectelor şi la coordonarea mişcrilor între oc&i şi m+ini. /runcarea la %int este o deprindere cese dob+ndeşte greu, iar activitatea ini%iaz copilul în aceast deprindere.

8at!r$al!: G mingi de mrimea mingilor de tenis9!/+&urar!a a%t$*$t+$$: C+nd copilul vine în zona respectiv, prezenta%i-i activitatea.


9/24

jucria din ptu%ul lui. feri%i copilului experien%e care pun în valoare rela%ia cauz-efect 'dac lovesc cumingea un obiect se rstoarn(.

Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii.Dezvoltarea gandirii logice şi rezolvarea de problemeCopilul ar trebui să fie capabil să să observe, să compare şi să evalueze e"perienţe, acţiuni,

evenimente.

?rmreşte ac%iunile celorlal%i. !xploreaz în moduri diferite obiectele, duc+ndu-le la gur, mişc+ndu-le, zornindu-le, arunc+ndu-le. entru aceasta* feri%i copiilor mingii diferite ca culoare, sunete emise,textura 'din material textil, din plastic moale6usor, din cauciuc( pentru a le putea compara. "nso%i%i joculcopilului de explica%ii.

. 1;-


10/24

Constat şi descrie asemnarea sau deosebirea dintre dou obiecte de acelaşi tip- )emonstra%i,explica%i şi implica%i copilul în activit%i de comparare a obiectelor 'ex.mingii( în func%ie de mrime,form sau alte caracteristici.

an$ (


11/24

osesia prin atingerea mingii este foarte scurt existnd posibilitatea de a greşi mai frecvent. 5ns existmulte jocuri sportive care au în te&nica lor acest procedeu, ca si posesie 'ex. 8olei(.Transmiterea mingii7ransmiterea mingii poate fi un moment decisiv în eficien%a multor jocuri, ceea ce priveşte rezultatul./cesta în func%ie de obiectiv se poate realiza astfel*- rin autotransmitere 'pasare, dribling etc.(4

- #pre 'la( partener4- #pre6la o %int.

!ste evident c dintre cele trei forme de transmitere a mingii, cel mai interesant şi popular estetransmiterea ctre, pe la o %int 'ex. coş de basc&et, teren advers, poart, %int etc.(, deoarece acest lucruinfluen%eaz direct performan%ele. )in aceast cauz creşte transmiterea mingii prin pasare întrecoec&ipieri şi activitatea devine distractiv şi atractiv.

Multitudinea de mişcri pe care le poate înv%a un om, a condus la descoperirea6 inventarea adiferitelor forme de mingi, de diferite dimensiuni şi din diferite materiale. 5n acelaş timp s-a modificattransmiterea lor, care se poate realiza şi cu difierite obiecte ajuttoare. !xemplificm c+teva jocurisporturi care se realizeaz cu minge, cu sau fr obiecte ajuttoare la transmitere* basc&et, billiard, golf,&oc&ei, polo pea pa, rugb9, tenis de masa.

11 | P a g e


12/24


13/24

Foloseşte onomatopee pentru a imita glasul animalelor, a unor fenomene sau a le denumi.-5nsera%i jocuri cu onomatopee atunci c+nd rsfoi%i6citi%i cr%i despre animale sau fenomene cunoscute decopil.

5mit cuvinte 'ex. #aluturi simple(.- 5ni%ia%i de timpuriu copilul în folosirea normelor decomportament civilizat. #aluta%i şi invita%i copilul s salute, s mul%umeasc folosindu-v de fiecarecontext adecvat.

Copilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii 5mit sunetele emise de alte persoane.- 8orbi%i cu copilul într-un ritm moderat, în scopul

inteligibilit%ii pronun%iei.

. 1;-


14/24

Capacitatea de nvăţareCopilul ar trebui să fie capabil să identifice diferite sunete ale limbii 5mit ritmul şi tempoul unor paterne sonore 'bate din palme mai repede sau mai încet, vorbeşte

mai repede sau mai încet(- $uca%i jocuri de tip KaraoKe sau încerca%i împreun s fredona%i versurile av+ndla dispozi%ie doar linia melodic 'negativul(.

Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumii. Dezvoltarea gandirii logice şi rezolvarea de probleme

Copilul ar trebui să fie capabil să să observe, să compare şi să evalueze e"perienţe, acţiuni,evenimente.

5mit ac%iuni vzute în alte momente şi contexte.- /precia%i eforturile copilului de a încerca prinimitare ac%iuni noi, vzute în diverse contexte.

an$ (


15/24

@. Jo%ur$ t$p Pu##l! (pu##l! $pl!3 %u p$!! '! ar$$ !gal!3 apo$ '$/!r$t!3p$!! t$p %alut$3 p$!! p! rotun'3 pu##l! p$ra$'a3 pu##l!-ur$

tr$'$!n$onal!3 t$p Uongo3 t!tr$3 J!nga T!tr$3 '! la nr. $% p$!! lanr. ar!3 '! la $ag$n$ $pl! la $ag$n$ %opl$%at! %u %olor$t$%a

%opl!"a $n nuant! au %u !l!!nt! '! '!tal$u /$n)

/ceasta categorie de jocuri dezvolt p!r%!p$a 'p!r%!p$a %ulor$$3 /or!$3 a ,ntr!gulu$)3 $nt!#ap!r%!pt$*+ (pr$n anal$#a $ag$n$lor3 %la$/$%ar! &$ ,$nar!)3 !or$a *$#ual+ &$ r!pr!#!ntar!a(%op$lul a *+#ut '!2a $ag$n!a $n$$al+ &$ o r!pro'u%!)3 otr$%$tat!a (pr$n ap+ar!3 rot$r!3 ,$nar!etc.(. "n acelaşi timp copilul creeaz trat!g$$ '! r!#ol*ar!.

!ste un joc cu 'o$nan+ $nt!l!%tual+ deşi toate jucriile permit în sine dezvoltarea intelectuala copilului. /cest joc este conceput pentru a antrena copilul + '!%op!r!3 + %la$/$%!3 + !or!#!3 +ra$on!#!3 + aal!#!3 + r!/l!%t!3 + apl$%! o ra$un! log$%+3 + /a%+ %on!"$un$ , toate marile

opera%iuni care stau la baza opera%iilor mentale care în mod progresiv se aşeaz în ordine.Centrul jocurilor de mas0 unde are aloc asamblarea puzzle-urilor este preferat at+t de bie%i c+t şi

de feti%e prin diversitatea materialelor folosite şi care le dezvolt0 în 'o!n$ul a/!%t$*3 /$#$%3 %ogn$t$*3 &$ all$a2ulu$ &$ %oun$%+r$$, astfel *; %oor'onar!a o%$-0n4B u%ulatura $%4B %apa%$tat!a '! '$%r$$nar! *$#ual4B '!pr$n'!r$ '! ,$nar!3 tr$!r!3 a&!#ar! ,n or'$n!3 %la$/$%ar!3 nu+rar!3 pun!r! ,n %or!pon'!n4B p!r%!p$$l! '!pr! %uloar!3 +r$!3 /or4B %apa%$tat!a '! a r!#ol*a $tua$$ prol!at$%!B p!r!*!r!na &$ !nt$!ntul '! u%ur$! la /$nal$#ar!a un!$ ar%$n$. %op!rar!a ,n r!al$#ar!a unor pro'u! %ol!%t$*!

A%t$*$t+$ %u 2o%ur$ t$p pu##l! &$ '$r!%$$l! '! '!#*oltar! p! %at!gor$$ '! *0rt+:1. 17-


16/24

înva% s vad asemnrile sau deosebirile, acestea fiind importante pentru capacitatea de a citi de mait+rziu. otrivirea pieselor de puzzle inspir copilului un sentiment de încredere şi de satisfac%ie. Copiluluide doi ani îi plac jocurile puzzle formate din 2 sau piese, deşi unii vor aprecia c&iar şi unul format din : piese.

9!/+&urar!a a%t$*$t+$$: bserva%i copiii pentru a vedea ce fac cu jocul puzzle. ?nii dintre ei sevor apropia, vor privi şi vor atinge. 5nvita%i-i s asambleze piesele. ?nora dintre copii va trebui s le

arta%i dumneavoastr cum s fac şi ei v vor imita. "ncepe%i cu un puzzle format din : piese şi dup ce îlrezolv cu succes pe acesta, da%i-le unul cu 2 piese. /l%i copii, care au deja experien% în acest sens, aunevoie doar de indicii din partea dumneavoastr, fr o demonstra%ie practic. bserva%i-le strategiile. Le-a%i putea sugera, de exemplu, cum s întoarc piesa de puzzle pentru ca aceasta s se potriveasc."ncuraja%i-i spun+nd*


17/24

Capacităţi şi atitudini in invăţareCopilul ar trebui să fie capabil să continue realizarea sarcinii, ciar dacă intampină dificultăţi ersist în rezolvarea unei sarcini c&iar dac nu a reuşit 's fac un puzzle mai dificil(.- 8orbi%i cu

copilul despre ce i-a reuşit şi ce n-a mers, ajuta%i-l s pun în aplicare mai multe alternative de rezolvare.

Dezvoltarea limba#ului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii. Dezvoltarea capacităţii de

discriminare fonetică, asocierea sunet-literăCopilul ar trebui să fie capabil să pună in corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.

/sociaz unele sunete cu litera corespunztoare- une%i la dispozi%ia copilului puzzle cu litere.

5alor$l! o%$al! deprinse in jocul cu puzzle-rile sunt* pr$!t!n$a ($n 2o%ul %u alt$ %op$$)3 tol!ranta%ulturala ($n %a#ul $n %ar! %op$lul ! 2oa%a %u %op$$ pro*!n$n' '$n alt! %ultur$)3 altru$ul (pr$n$part$r!a 2u%ar$$lor %u alt$ %op$$)3 %oop!rar!a3 $u$r!a '! /a$l$! '! !!n$.

17 | P a g e


18/24

>. 9$"$t

!ste un joc cu 'o$nan+ $nt!l!%tual+ deşi toate jucriile permit în sine dezvoltarea intelectuala copilului. /cest joc este conceput pentru a antrena copilul + '!%op!r!3 + %la$/$%!3 + !or$#!3 +ra$on!#!3 + r!/l!%t!3 + apl$%! o ra$un! log$%+3 + /a%+ %on!"$un$ , toate marile opera%iuni care stau la baza opera%iilor mentale care în mod progresiv se aşeaz în ordine.

A%t$*$t+$ &$ '$r!%$$l! '! '!#*oltar! p! %at!gor$$ '! *0rt+:1. 17- an$ (


19/24

Bspunde la întrebri folosind limbajul verbal.- /precia%i eforturile copilului de a rspunde laîntrebri. !xtinde%i încercrile copilului de a folosi cuvinte şi structuri noi, reformul+nd sau model+ndexprimarea acestuia.

la ? an$ (=1-7@ lun$)

Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi inţelegere $comunicare receptivă%Copilul ar trebui să fie capabil să asculte in scopul inţelegerii semnificaţiei limba#ului vorbit ?tilizeaz dialoguri în jocurile simbolice.- "ncuraja%i copilul


20/24

=. TD$t!r

Dezvoltă n general la toate v2rstele musculatura picioarelor şi m2inilor. 0resupune e"ercitii decoordonare motrica generală ce urmaresc dezvoltarea capacit%ii de coordonare pentru mişcari din ce ince mai complexe ale corpului şi se adreseaza tuturor segmentelor anatomice, incluzand o mare diversitatede miscari şi stimuleaza participarea activa a copiilor la efectuarea acestora, dublata de un mare entuziasmşi umor din partea lor. #e fac $%+r$ '! lat!ral$#ar! 'at+t cu m+na st+ng şi dreapt, c+t şi cu piciorulst+ng sau drept(, antren+nd totodat mintea copiilor în gsirea de solu%ii c+t mai ingenioase şi mai facil de

pus în practic. !ste antrenat în acela%i timp %oordonarea vizual-motorie ce

reprezinta capacitatea de acoordona vizualul cu mişcarile corpului sau cu ale unei parti a corpului4 de asemenea, este implicata in perceptia spatiilor, care fara o coordonare vizual-motorie nu ar fi posibila.

A%t$*$t+$l! &$ '$r!%$$l! '! '!#*oltar! p! %at!gor$$ '! *0rt+:1. 9! la < an$ la > an$ (


21/24

)e cele mai multe ori îşi exprim dorin%a de a se despr%i de adult pentru a se juca împreun cu al%icopii. Ca urmare, feri%i asisten% copiilor în timp ce se joac împreun cu al%i copii st+nd deoparte sau participand doar prin invartirea acului, pun+nd la dispozi%ie resurse şi încurajri şi intervenind în caz deconflict. Luda%i copilul c+nd manifest interesul de a se juca împreun cu al%i copii.

Copilul ar trebui să fie capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive.

"şi aşteapt r+ndul.- une%i la dispozi%ia copiilor un ceas, o clepsidr care s-i aten%ioneze atunci c+ndtimpul pentru un anumit joc a expirat sau este r+ndul altui copil s se joace cu jucria respectiv. Folosi%iîn mod repetat îndemnuri de tipul*


22/24

?. Contru%t$$ %u %uur$

n 2o%ul %op$lulu$ '! an$ %ar!-&$ aran2!a#+ %uur$l! ,n an$!ra a *!'! '!2a %ontur0n'u-! r!/l!%$a *$$torulu$ %!t+!an. C!!a %! %ont!a#+ p!ntru %op$lul %ar! a %ontru$t un turn '$n %uur$nu !t! at0t turnul3 %0t !'$/$%ar!a lu$3 r!al$#ar!a un!$ lu%r+r$ %ar! !t! a a propr$!3 pr$n a%!ata

aprop$$n'u-! '! 2o%ur$l! /un%$onal! %ar! &$ !l! nu g+!% ,n o$!%t '!%0t o o%a#$!.5ndemanarea şi coordonarea miscarilor progreseaza datorita manipularii cuburilor, a lego-ului, a jocurilor de imagini în bucatele, prin constructii şi prin mac&ete.

/ crea înseamn a concepe, a invata, a pune noul acolo unde nu exista. Copilul adora sa punaimpreuna elementele care nu au fost prevazute pentru aceasta, sa scoata din functie piese si sa inventezemoduri noi de a se servi de acestea. u-i lipseste niciodata imaginatia pentru a-si crea o lume noua.Copilul stie sa impodobeasca cu imaginatia sa personala, cea mai banala jucarie si sa faca din ea un pretext pentru orice fel de scenariu.

Et! un 2o% %u 'o$nan+ $nt!l!%tual+ '!&$ toat! 2u%+r$$l! p!r$t ,n $n! '!#*oltar!a$nt!l!%tual+ a %op$lulu$. A%!t 2o% !t! %on%!put p!ntru a antr!na %op$lul + '!%op!r!3 + %la$/$%!3 +!or!#!3 + ra$on!#!3 + aal!#!3 + r!/l!%t!3 + apl$%! o ra$un! log$%+3 + /a%+ %on!"$un$3 toat!ar$l! op!ra$un$ %ar! tau la a#a op!ra$$lor !ntal! %ar! ,n o' progr!$* ! a&!a#+ ,n or'$n!.

Centrul de activitate destinat construc%iilor este unul dintre cele mai frecventate de copii, de aceeatrebuie plasat l+ng alte centre active. 7rebuie s0 oferim spa%iu suficient de plasare a construc%iilor demişcare şi de depozitare a jocurilor. Construind, copilul îşi dezvolt g0n'$r!a pr$n r!la$$l! %au#al! &$pa$al! p! %ar! l! ta$l!&t! ,ntr! o$!%t! &$ r!#ol*ar!a unor $tua$$ p! %ar! l! ,nt0p$n+ ,nr!al$#ar!a %ontru%$!$. #e dezvolt0 în domeniul o%$o-!o$onal, prin /olo$r!a ,n %oun a cuburilor, prin at$tu'$n!a '! n!go%$!r!4 în planul dezvoltrii fizice prin '!#*oltar!a u%ulatur$$3 %oor'onar!ao%$-0n4 şi în domeniul l$a2ulu$ prin %oun$%ar!a '! $'!$3 '!%r$!r!a %ontru%$$lor3 nu$n',etic&et+nd unele construc%ii etc. !ste o zona preferat0 de bie%i, dar trebuie stimulate şi fetele s0 participe pentru importan%a pe care o au jocurile de construc%ii în dezvoltarea tuturor copiilor.

8at!r$al! ug!rat!: cuburi din lemn, cuburi din plastic, rotodiscuri, lego, betişoare, cutii dec&ibrituri, materiale din natur0 ' g&inde, conuri, castane, frunze presate, paie, nuiele, scoici(, l0di% cunisip şi forme 'acolo unde este posibil se pot amenaja în interior, dar cel mai indicat este în curte(.

"n cadrul jocurilor de construc%ii putem solicita copiilor s0 foloseasc numai piese mari6roşii6deformele cerute sau s0 adune c+te trei cuburi deodat, s0 le aşeze unul l+ng altul, unul peste cel0lalt,apel+nd la cunoştin%e despre form0, mrime, culoare, pozi%ii spa%iale, numera%ie.

"n cadrul jocului cu cuburile se dezvolt extrem de mult sensibilitatea tactil şi vizual, fc+ndu-se totodat corelarea între acestea.

5alor$l! o%$al! deprinse in jocul cu cuburile sunt* pr$!t!n$a ($n 2o%ul %u alt$ %op$$)3 tol!ranta%ulturala ($n %a#ul $n %ar! %op$lul ! 2oa%a %u %op$$ pro*!n$n' '$n alt! %ultur$)3 altru$ul (pr$n$part$r!a 2u%ar$$lor %u alt$ %op$$)3 /ruoul.A%t$*$t+$l! &$ '$r!%$$l! '! '!#*oltar! p! %at!gor$$ '! *0rt+:

22 | P a g e


23/24

1. 6-< an$S%opul a%t$*$tat$$: /dultul confectioneaza cuburi simple, iar copilul construieşte din ele un turn.

$ocul cu cuburile este distractiv pentru copii şi este important pentru dezvoltarea capacit%ii de a rezolva probleme şi pentru alte deprinderi matematice. Copiii mici înva% astfel despre ec&ilibru, înl%ime,greutate şi dimensiuni. La v+rsta acesta, copiii construiesc mai bine cu cuburi mai uşoare.

9!/+&urar!a a%t$*$t+$$: /şeza%i-v pe podea împreun cu copilul şi începe%i s pune%i cuburile

unul peste cellalt. La v+rsta aceasta, copiii pot aşeza bine 2 cuburi unul peste cellalt, deci încerca%i slimita%i turnul la 2 cuburi. "ncuraja%i copilul s construiasc împreun cu dumneavoastr. Cu copii maimici, folosi%i cuburi mai mari. La început, copilul va dori probabil numai s rstoarne ce a%i construitdumneavoastr. "ncuraja%i-l s aşeze singur un cub peste un altul, de exemplu spun+nd*


24/24

FIFLIOGRAIE

1. Activitati de invatare pentru copiii foarte mici $de la nastere la + ani %-gid pentru activitati

zilnice, Dett9 #Nuibb si #all9 $.)eitz

:.Copilul, familia si gradinita, )umitrana, M., , !ditura Compania, Ducureşti, :AAA

2. Despre natura şi funcţiile #ocului n40siologia copilului şi pedagogia e"perimental5

Claparede !., !ditura )idactic0 şi edagogic0, Ducureşti, 1OP@

.6id de bune practici pentru educatia timpurie a copiilor intre +-3/7 ani , :AAI, Ministerul

!ducatiei, Cercetarii si 7ineretului@. 0roiectul 8ducatie pentru toti-nitiativa de actiune rapida.1tandarde de invatare si dezvoltare

pentru copilul de la nastere pana la 7 ani -Stan'ar'! pro/!$onal! nat$onal! p!ntru %a'r!l!

'$'a%t$%! '$n $nt$tut$$l! '! !'u%at$! t$pur$! , ?nicef QMinisterul !ducatiei al Bepublicii

Moldova

3. ttp4//999.romedic.ro/rolul-#ocului-la-prescolari

24 | P a g e
http://www.romedic.ro/rolul-jocului-la-prescolarihttp://www.romedic.ro/rolul-jocului-la-prescolari

Documents

Jocurile Si Jucarii