1.5. Jocul ca tip fundamental de activitate al copilului preşcolar

Jucăria ocupă un rol foarte important în viaţa copilului, ajutând la dezvoltarea

multilaterală a personalităţii copilului. Jucăria alături de joc stimulează gândirea, vocabularul,

vorbirea, capacitatea de a imita, memoria, totodată le îmbogăţeşte capacitatea emoţională,

imaginaţia. În timpul jocului, prin manevrarea jucăriei copiilor li se dezvoltă îndemânarea şi

atenţia. În timpul jocurilor colective copilul învaţă să se adapteze la partenerii de joacă, să-şi

diminueze acel egocentrism specific vârstei şi să împartă jucăriile cu aceştia.

,, Menirea fundamentală a jucăriei este aceea de a oferi copilului posibilitatea să

acţioneze, exprimându-şi ideile şi sentimentele.” 1

Joaca impreună crează posibilitatea modelării comportamentului copiilor, îmbogăţirea

cunoştinţelor, dezvoltarea capacităţii de rezolvare a stărilor de tensiue. Copilul acţionează în plan

imaginar cu jucăriile ca şi când ele ar fi obeiecte reale, atribuindu-le funcţii sociale determinate.

Jucăria şi jocul ajută la producerea procesului de transfer din ,,exterior” spre ,,interior” , proces

care marchează o etapă importantă în dezvoltarea gândirii preşcolarului.

,,Jucăriile ca şi materialele didactice, reprezintă instrumente care utilizate corespunzător,

în contextul oportun , pot contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor şi la atingerea

obiectivelor propuse prin curriculum .”2

Jocul, pentru preşcolar reprezintă un mijloc de a învăţa să cunoască lumea înconjurătoare.

Prin intermediul jocului, preşcolarul are posibilitatea să se cunoască pe el şi pe ceilalţi, jocul îl

ajută să evolueze conform ritmului personal. Pentru preşcolar nu există diferenţe între a se juca şi

a se dezvolta, a se juca şi a învăţa, a învăţa cum funcţionează un obiect, a imita adulţi în jocurile

lor etc. Jocul devine un pretext prin care preşcolarul aplică în practică cunoştinţele teoretice.

,,Prin implicarea cognitivă şi afectivă a copilului, jocul dezvoltă empatia, capacitatea

evaluativă şi cea anticipativă, stimulează relaţiile interpersonale de cooperare şi competiţie,

capacitatea de adaptare la comportamentul celuilalt. În joc, pe baza experienţei cognitive, copilul

1 Ghid de bune practici pentru educaţie timpurie a copiilor între 3-6/7 ani2 Ghid de bune practici pentru educaţie timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, p.19

combină, complică, imbogăţeşte acţiunile preluate din modelele socio-culturale, dă semnificaţie

proprie obiectelor pe care le utilizează potrivit nevoilor şi trăirilor afective.Manifestarea creativă

este diferită de la un tip de joc la altul . Cel mai înalt nivel de noutate şi originalitate este realizat

în jocul de creaţie cu subiect din viaţa cotidiană, indiciu al faptului că prin joc, copilul asimilează

realitatea la propriul eu.” 3

Prin intermediul jocului, prșcolarul învață cum să interacționeze cu ceilalți,jocul fiind o

formă de manifestare a copilului care îi satisfice în cel mai înalt grad nevoia de activitate. Prin

joc I se dezvăluie copilului o lume nouă, aceea a obiectelor cu funcții sociale determinate,

precum și o nouă sferă de activități pe care le desfășoară adulții. Pentru desfășurarea cu succes a

jocului, preșcolarii se folosesesc de diferite obiecte, jucării, care îi ajută la buna desfășurare a

jocului. De exemplu: în jocul ,,De-a medicul” , joc foarte întâlnit în activitățile de la grădiniță,

preșcolarii se folosesc de diferite obiecte pentru a consulta, vindeca,, pacientul”, copii folosesc

trusa medicala sau diferite substitute pentru o bună desfășurare a jocului.

,,Sub formă de joc, copilul își apropie realitatea înconjurătoare, lumea obiectelor, ca

rezultat al muncii social-umane. Aceste obiecte îl atrag în mod deosebit pe copil, care în mod

firesc caută să le cunoască, să le folosească. De aceea, neputând să conducă un automobil, copilul

răstoarnă un scaun și, mânuind un disc sau orice alt obiect rotund( ,,volanul”), conduce mașina.În

felul acesta copilul se transpune în rolul de ,,șofer”. În mod similar , în loc să facă injecții cu

siringa, el folosește un bețișor. Acestea, ca și multe altele, sunt situații concrete de joc, în care

copilul face ceea ce fac șoferul, doctorul etc. Este clar că, procedând în felul acesta, copilul nu se

îndepărtează, ci se apropie de realitate.”4

În activitatea de la grădiniță există numeroase clasificări ale jocului:

- Jocul didactic, este un mijloc de realizare a activităților de învățare în grădiniță prin

care copiilor li se transmit anumite cunoștințe. Este un mijloc foarte utilizat în

grădinița deoarece copilul învață prin joc. Jocul didactic este procedeul metodic de

realizare optimă a sarcinilor concrete ale procesului de învățământ și este o formă de

organizare a activităților de cunoaștere și dezvoltare a capacităților psihofizice pe

toate planurile;

3 Keleman, G., ( 2009), Metodica activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii, Arad: Editura Universităţii Aurel Vlaicu, p.1544 Roșca,Al., Chircev, A., (1968), Psihologia copilului Preșcolar, Bucureșt: Editura Didactică și Pedagogică, p.179

- Jocul de construcții este foarte frecvent în grădiniță deoarece copilul are la dispoziție

cuburi, mozaic, materiale naturale și suficient spațiu. De la 3 la 7 ani, copilul etse

oricând dispus să înșurubeze, să-și confecționeze jucării, să-și facă adăposturi, să-și

imagineze și să dea viață unor ,,orașe ale viitorului” . Jocul de construcții vizează

dezvoltarea simțurilor, orientarea în spațiul tridimensional, simțul echilibrului, al

armoniei, coordonarea mișcărilor, coordonarea ochi-mână, dar îndeosebi gândirea

proiectivă, inteligență practică, imaginație creatoare și gustul estetic.

- Jocul cu text și cânt- în cadrul acestor jocuri sunt executate diferite mișcări

acompaniate de texte și cântece. Aceste jocuri se desfășoară mai ales în cerc, horă,

rolul activ avându-l unul sau mai mulți copii. Textul cântecului și ritmul îl ajută pe

copil să execute mișcările mai corect.

- Jocul simbolic sau de creație este jocul prin care copilul redă gesturi și cuvinte cu

ajutorul unor obiecte. Spre exemplu un obiect poate reprezenta telefonul cu care

preșcolarul vorbește cu mama, tata

- Joc de rol în cadrul acestui joc, preșcolarii se costumează și interpretează mai multe

roluri, exemplu: ,, De-a doctorul”, De-a cofetarii”, ,, De-a vânătorii” etc.

- Joc de mișcare- aceste jocuri satisfac în cea mai mare măsură nevoia de mișcare a

copiilor, bazându-se pe diferite mișcări și reguli. Regulile jocului sunt prezentate

copiilor înainte de începerea activității.

- Joc logico-matematic caliatea acestor jocuri este aceea că pune copilul în situația de a

reconstrui realul în lumina unor principii logice, implicate în acțiune, prin modul lor

de organizare.Conținutul acestor jocuri cuprin elemente de mulțimi și logică

matematică, urmărind înțelegerea numărului natural și a operațiilor cu numere

naturale pe baza mulțimilor, precum și formarea capacității de a gândi logic.

- etc.

Toate aceste jocuri au menirea de a transmite anumite informații, prin joacă, de a

consolida și forma anumite priceperi și deprinderi, deoarece copii învaţă prin joc şi ne

permite să urmărim copilul sub toate aspectele dezvoltării sale: cognitiv, motor, afectiv,

social , moral. De cele mai multe ori jocurile sunt conduse și monitorizate de către

educatoare, care este cea care îndrumă și urmărește buna desfășurare a jocului. Copilul

are nevoie zilnic să se joace, iar pentru acesta are nevoie de spațiu și de obiecte

corespunzătoare pentru inițierea și desfășurarea jocului.

În cadrul jocului adultul / eduatoarea poate:

- Să sugereze teme de joc;

- Să intervină în complicarea jocului cu elemente de noutate, să utilizeze concepte,

cuvinte noi, obiecte noi;

- Să se integreze în joc, interpretând un personalaj;

- Să solicite și să aprecieze comportamentul copilului;

- Să încurajeze cooperarea între copii în joc.

,, Jocul este considerat o strategie optimă pentru promovarea îngrijirii timpurii şi a

dezvoltării.Jocul, în contextul ataşamentului securizant oferit de adulţi, oferă copiilor

bogăţia, stimularea şi activitatea fizică de care au nevoie pentru dezvoltarea creierului

pentru învăţarea viitoare.”5

5 Ghid de bune practici pentru educaţie timpurie a copiilor între 3-6/7 ani, p.27