Jacques Salome - Daca M-As Asculta M-As Intelege

Embed Size (px)

Citation preview

  • 32 DACA M-A;> ASCULTA, M-A;> INTELEGE Cornunicarea 33

    spre viata mea sexuala, despre relatia noastra. Eram in-grozita f,iimi-at;)fi dorit sa-mi acorzi mai muM atentie inacel moment ~;;isa-mi dai ocazia sa-ti spun toate acestea.Afj fi vrut sa-mi Hi mai mult aliituri, sa ma inconjuri cumai multa afectiune fjichiar dacii fjtiu cii ;:;itu erai la fel delovit ca fjimine, simt nevoia sa-ti spun toate aces tea t;)imaiales simt nevoia sa Ie intelegi, nu ca pe 0 acuzatie, ci ca peo incercare a mea de a iefji din tacere, de a da glas la ceea

    ce nu s-a spus, de a-tiimpartafj' aceasta povara, sentimen-tele mele fji chiar regretul care ma incearca. Ei bine, simtnevoia sa ma asculti./1

    Metacomunicarea este adesea 0 etapa indispensabila inrefacerea unor relatii defectuoase cu parintii.

    Un fost copit acum un adult de 38 de ani, ii poate spunetatiHui sau: 1/ Nu imi este deloc u'90r sa iti vorbesc direct:;;isa-ti spune prin ce trec eu astazi. Oar cel mai importantlucru este ca indraznesc sa-ti vorbesc, dad poti accepta sama asculti, doar atil, fara sa raspunzi, fara sa vrei sa-mi ex-plici nimic. Vin la tine pur fjisimplu pentru sprijin, iar ruga-mintea mea este sa accepti acest lucru fara sa-mi pui intre-bari, fara sa-mi spui: $tiam eu ca a:;;aare sa se intimple./1/I0aca ai ;:;ticit de tare detest fraza asta! E cumplit atuncicind tu :;;tiidinainte in locul meu; ma simt atit de dezar-mat. Astazi iti cer sa nu mai :;;tiitu dinainte, ci mai degra-ba sa descoperi ce am sa-ti spun./1

    Comuniearea eu sine

    Orice tentativa de schimbare ce ar viza ameliorarea comu-

    nicarii cu ceilalti ma va face sa-mi pun intrebari fjiin legatu-ra cu comunicarea eu mine insumi. $i in aceasta autointero-gare, prima etapa, niciodata incheiata, va fi sa recunosc cesimt, prin ce trec chiar in clipa in care ceva se intimpla. Place-re sau nepHicere, tristete, minie sau bucurie, fericire, iubiresau dezamagire. $i toate acestea nu sint atit de simplu' deidentificat pe cit se pare, pentru ca am invatat sa ne negam,sa ne ascundem sau sa ne cenzuram sentimentele t;)iemotiile.

    In plus, emotiile noastre se amestecii '9i se intrepatrund invoie, ajungind sa ne deruteze perceptiile.

    Atunci cind imi insotesc un prieten/o prietena la 0 reu-niune care ma plictise:;;te, nemultumirea mea se implete:;;te cuplacerea de a-i face pe plac celuilalt ...

    Tristetea mea se va impleti cu fericirea de a da friu libel' la-crimilor :;;ide a uita de mine.

    Minia mea va da na'9tere unei senzatii profunde :;;irevigo-rante ca exist, ca ma afirm, ca lupt.

    Ne in:;;elam ufjor asupra adevaratelor noastre sentimente.Minia, de exemplu, este la inceput doar un semnal. Imi spuneca in mine a existat mai intii 0 afjteptare, apoi 0 frustrare, apoio dezamagire legata de aceasta afjteptare. $i dincolo de miniamea, poate ca la nivelul acestei afjteptari am ceva de modificat.

    /I0are am cerut imposibilut mi-am dorit irealizabilul?/1/I0are a:;;tept prea mult de la celalalt, a;:;tept sa ma cop le-:;;easciicu atentie, sa ma aline, sa ma inteleaga ... ?/1

    Oacii afj renunta la aceasta a:;;teptare, la aceasta sperantairealizabila, afjevita sa sufar din cauza unui sentiment de ne-dreptate :;;ide limitare. Nu imi impun limitari renuntind, pen-tm ca limitarea este legata tocmai de nerenuntare. Nu fac de ..cit sa evit 0 frustrare.

    Pentru a fi cit mai aproape posibil de adevaratele melesentimente, pentru a asculta emotiile care ma incearca, amnevoie de multi; atentie t;)ide vigilenta.

    Oare de unde vine acest sentiment de vina care ma cu-prinde cind plec pentm 0 zi la schi in aceasta duminicii fm-moasa? Ah, da, mama imi propusese sa ii fac 0 vizita chiarazi. Oescopar ca de cele mai multe ori acest sentiment de vinanu provine din ceea ce am facut, ci din ce nu am facut, din cear fi trebuit sa fact sa fiu sau sa spun ...

    $i aceste "A:;; fi putut/l, "AI' fi trebuit/l sint nesflr;:;ite, ine-puizabile.

    Sa-mi recunosc adevaratele sentimente inseamna sa intm

    intr-o stare de echilibru care sa-mi confirme capacitatea de atrai normal. Totodata imi ofera mijloacele de a fi mai eoerentin comportament, in pozitia pe care 0 adopt fata de ceilalti.

  • 34 DACA M-A$ ASCUI..TA, M-A$ INTELEGE

    liAr fi trebuit sa lucrezfn lac sa-mi pierd vremea la schi ... II

    'i'ncapitolele urmatoare yom propune citeva modalitati,citeva puncte de reper pentru a regasi, pentru a reinventa 0comunicare mai deschisa, mai activa in cadrul unor relatiimai stabile.

    Daca dam la a parte piatra furiei razbunatoare, a sa gasimun gal, a tristete, a iubire ranita sau nefmplinita, un senti-ment de e;;ec;;i mu/te alte vlastare strivite sau adormite fnumbra.

    Oar vom regiisi alaturi de acestea ;;i germenii viitoarelorflori, sari gata sa rasarii pe ccrul zilei de mfine.

    Relatiile,

    Da bucurie clipei, fnalta-te cu ea.

    Dincolo de comunicare, ar trebui sa ne punem intrebari ~iin 1egaturacu relatiile noastre, cu starea de a fi apropiat, ata-~atde cineva printr-o legi1tura.Sintem departe de a ~ticum seformeaza relatiile noastre. Adesea Ie confundam cu naturasentimentelor pe care le avem pentru cineva.

    Aceasta confuzie intre sentimente ~i relatii este printrecele mai frecvente in cazul celor mai multi dintre noi. Deaceea ni se intimpla adesea ca in cadrul sesiunilor de forma-re sa propunem 0 diferentiere intre sentimente ~irelatii; avemastfelposibilitatea de a recunoa~te ~ide a accepta sentimen-tele pe care Ie avem pentru cineva ~ide a discerne ce este ac-ceptabil intr-o relatie ~i ce nu. Pentru ca de mult prea multeori in numele sentimentelor (sau sub pretextullor) ne com-placem in relatii care ne distrug, care nu au ~anse de reu~itasau care ne instraineaza de noi in~ine ~ide lume.

    Planul sentimentelor este complet diferit de eel al relatii-lor, de~ise aBa, evident, intr-o legatura directa.

    IISimt0 dragoste imensa pentru fiul meu adolescent ~ito-tu~iavem 0 relatie dificila, imposibila ~i insuportabila."

    liE posibil sa-mi iubesc profund partenerul de viata ~i to-tu~i sa comunic cu el mai rau decit cu oricine altcineva."

    A~adar, trebuie sa adopt 0 pozitie clara in funtie de celedoua planuri.

  • 36 DACA M-A:;J ASCULTA, M-A:;J INTELEGE Relatiile 37

    "Dragostea mea pentru tine ramine intacta, nu intra mdiscutie, dar relatia mea cu tine imi provoaca suferinta :?imi se pare insuportabila, trebuie sa ma deta:?ez un pic. ..."

    Sentimentele noastre, bazate pe atractii :?irespingeri, peafinitati :?iincompatibilitati, nu rte ajuta deloc sa pastram 0distanta rezonabila intre fuziune :?iindividualitate.

    ~Legahirile

    Stabilim legaturi personale pentru a nu pluti in deriva in-tr-o lume nesigura, la limita unui univers necunoscut. Lega-turile noastre cu ceilalti se formeaza pe un fond interior dedorinte, goluri, temeri, nevoi :?ia:?teptari. Toate acestea dausenzatia unui labirint in care este practic imposibil sa intelegisubstraturile unei legaturi. Tot ce sesizam este ca legaturile,precum un organism viu, se nasc, se dezvolta :?imol', far a a-:?idezvalui misterul. 0 legatura poate fi nefericita, reu:?ita saunereu:?ita, pe cale de destramare. $i tOh.l:?i,0 legiitura apm'entrupta nu dispare definitiv. Adoarme, se sedimenteaza :?ira-mine in memoria sau in incon:?tientul celor pe care i-a marcat.Tocmai acest mecanism al transpunerii in noi a ceea ce aremai bun celalalt va da na:?tere atitor noi punde de plecare :?ide sprijin in aventura vietH.

    o legiitura, acest organism viu, aceasta structura subtilace necesita atita energie :?icunoa:?tere, se prezinta ca 0 tertaentitate intre doua sau mai multe persoane. Fiecare intretine:?idezvolta un aspect al relatiei.

    Aceasta legatura poarta diferite nume: iubirea noastra,prietenia noastra, relatia noastra, ata:?amentul dintre noi, gru-pul nostru ...

    Sa luam ca exemplu relatia conjugala: remarcam di toatediscutiile in jurul unei relatii de cuplu provin din dificul-tatea de a trece de la unul (starea de uniune perfecta-fuziune)la doi (0 separare in cadrul aceluia:?inoi), apoi la trei(ea + el + relatia care ii une:?te).

    Un eu + un eu nu fac doar doi; ci chiar trei, devenind une-ori noi. Prin noi nu intelegem 0 fuziune, ci mai degraba expre-

    sia unui ansamblu diferentiat, format din cei doi eu implicatiin relatie :?ireuniti printr-o legiitura.

    Acest ansamblu, fie el fictiune, metafora sau matel"ie vi-branta :?imisterioasa, faceobiectul unei exprimari ca 0 fiintade sine stahitoare, 0 entitate materializata.

    "Iubirea noastra s-a transformat."

    "Relatia noastra era menita sa dureze sute de ani."

    "Relatia noastra era pretioasa, ar fi meritat sa 0 menajam,sa facem din ea 0 prioritate. Dar tu ai neglijat-o, mdepar-tindu-te."

    "Iubirea noastra era cu totul speciala. Putine femei au fostatit. de iubite ca mine."

    Uneori, relatia inglobeaza :?imacina individul. Am intilnitfiinte complet mrobite nu de celalalt, ci de relatia in sine, caredevenise obiectul alitor griji, preocupari, ritualuri :?imenaja-mente complexe.

    "Unitatea familiei este mai importanta dedt interesele in-dividuale ale fiecarui me?1bru in parte. Reuniunile deCraciun sint 0 povara pentru toata lumea, dar dad nu setin in fiecare an, se pierde spiritul de familie."

    In acest caz, se pare ca buna functionare a sistemului areprioritate in fata nevoilor :?ia dorintelor fiecarei persoane inparte.

    "Aici nu este yorba de ce imi doresc eu sau de ce iti dore:?titu, trebuie cu orice pret sa fim un cuplu reu:?it."

    Uneori, daar unul dintre cei doi alimenteaza relatia dinenergia proprie, aceasta legiitura nemaifiind bidirectionala, ciun noi asumat abuziv de 0 singura parte.

    o femeie poveste:?te despre devotamentul nelimitat, de-spre abnegatia totala pe care le-a avut pentru sotul ei:"I-am platit studiile, I-am ajutat financial' sa capete 0 po-zitie, nu mi-am luat niciodata 0 vacanta, am fost pe postde intermediar intre el :?imama lui, pentru ca acum el sa

  • 38 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$lNTELEGE Relatiile 39

    ma paraseasca brusc, lasindu-ma singura la necaz. Voiface tot ce-mi sta in puteri pentru a salva iubirea l1oastra."

    Aceasta "iubire a noastra" nu pare altceva dedt 0 plas-muire a imaginatiei acestei femei, un circuit interior pe carenu are taria sa-l numeasca "iubirea mea pentm acest barbat"9i care nu prime!;)te alt raspuns dedt un dublu sentiment devinovatie din partea sotului: acela de a-i fi indatorat !;)iacelade a 0 fi parasit.

    La capatul opus, am conatatat ca exista un numar mare depersoane care acorda putina iinportanta relatiei. Mai exact, inanumite cupluri, simplul fapt de a fi materializat angajamen-tul printr-o casatorie sau printr-o coabitare li se pare suficientpartenerilor pentru a mentine relatia. In aceste cazuri, relatiase degradeaza, se banalizeaza, pentru ca nu este intretinuta,hranita. Daca privim 1njurul nostru, yom constata cu u!;)urin-ta ca din anumite relatii intre soti sau intre parinti !;)icopii nua ramas dedt forma exterioara, cochilia sau aparenta institu-tionala, miezul relatiei fiind gol.

    Prin terapie sau prin formare am fost 1nvatati sa conside-ram relatia ca pe 0 terta entitate, cu propriile sale nevoi, exi-gente, transformari. Daca relatia este importanta pentmmine, trebuie sa 0 ocrotesc, sa 0 respect, sa fac ceva pentru ea(!;)inu doar pentru mine sau pentru celalalt).

    A9adar, fiecare dintre noi, in cazul1n care sintem implicati1ntr-o relatie, trebuie sa ne intrebam ce putem face pentm ane asuma sarcina de a intretine relatia.

    In aceasta privinta, 9tim cu totii ca orice organism viu pro-duce de!;)euri, ca 1n urma lui ramin reziduuri. Daca 0 relatieeste vie, !;)itocmai pentru ca este vie, va produce de!;)euri,ceeace noi numim poluarea relafiei. Daca nu luam in considerareaceasta poluare (9i mijloacele de a 0 indeparta), ea va blocarelatia, care, asemenea unei tevi infundata cu sedimente, numai lasa sa treaca nimic, indiferent de intentiile !;)ibunavoin-ta celor implicati.

    De aceea vedem persoane implicate, profund ata!;)ateunade cealalta, ce s1nt incapabile sa ramina 1mpreuna !;)isa con-vietuiasca pentru ca nu mai au nimic de "pus in comun"; te-

    vile de comunicare, mult prea incarcate sau poroase, nu mailasa sa treaca nimic de la unulla celalalt.

    "II iubesc, dar 1ntre noi sint atitea resentimente, mici nein-telegeri, umiliri de moment !;)ilucruri ascunse, inclt nu ilmai pot primi cu bratele deschise. Simt pentru el 0 tandre-te plina de minie nestinsa."

    eel mai dificil este sa ne punem de acordasupra a ce in-seamna 0 relatie apropiata, 0 descriere comuna a acestei terteentitati nascute din doua persoane, alimentate de catre ele, cepare sa aiba 0 viata 9i 0 putere proprie, dar care nu poate fiseparata de cei care 1idau na9tere.

    Dimpotriva, alte relatii par sa preia aproape total contro-lul, sa devina autonome, independente de cei implicati. In-treaga lor activitate se reduce la "a intretine" relatia ca pe unfoc sacru.

    Oare ce anume ma face sa ma implic, sa ma atagez, sa mapierd uneori, sa ma arunc nebune9te sau sa ma retrag dintr-orelatie care, cu putin timp 1n urma, mi se parea vitala, esen-tiala?

    Tot cautind termenii comuni tuturor relatiilor, am desco-perit 0 combinatie complexa a patru instante care par simple9i care cons tau 1n:

    a darui;

    a primi; a cere; a refuza.

    Din interactiunile multiple ale acestor elemente, se for-meaza un sistem relational mai mult sau mai putin stabil in-tre doua fiinte, in interiorul familiei sau in relatiile sociale. In-tr-adevar, regasim aceste patru elemente in orice relatie, dela celemaiintimelacelemaidurabile.dela cele mai prozai-ce (profesionale sau sociale) la cele mai trecatoare. Pentru astabili 1n ce pozitie ma aflu intr-o relatie sau alta, incep prina-mi aHa punctele forte 9i pe cele slabe 1n fiecare dintre celepatm instante ale unei relatii.

  • 40 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 41

    A darui

    Cred ca a darui iubire se refera in primul rind la calitateaatenfiei acordate ccluilaU !,i sie!,i.

    Putine cuvinte sint\).a fel de echivoce, de in1;'elatoare pre-cum a darui. Nu capilla ~~ns decit m prezenta obiectului: dauce? Pentrn ca la fel de bine"pot da lovituri de picioare, dar :;;iatentie, griji, ordine sau ascuItare ... Ii pot da (sau ineerea satransfer) celuilalt negativismul meu, nelini:;;tile, temerile, totce simt ca "nu merge" :;;ide care ineere uneori sa ma des- .care ... asupra celuilalt. Ne gindim, de exemplu, la anumitetelefoane care nu au alt rol decit de a ne transforma in tap is-pa:;;itor,m pubela personali3.

    Daca sint lucid ~;ivigilent, voi elimina cu buna $tiinta dindarurile l/lele ceca ce induce 0 cerere sau un refuz.

    A darui ceea ce vrei sa prime:;;ti

    Ii fac celuilalt ceea ce a:;;vrea sa-mi faca el mie. Plec de lapremisa cii ;;i el are acelea;;i dorinte, acelea:;;inevoi, aeelea:;;igusturi ca :;;imine. In orice relatie, capcana cea mai evidentaeste tocmai aceea de a incerca sa negi diferentele.

    "Mama mea parea mereu indiferenta, straina, nu se intere-sa niciodata de ceea ce faceam sau prin ce treceam. In pre-zent, imi face mare placere sa fiu mtrebata, sa mi se arateinteres, cu atit mai mult cu cit mtimpin dificultati in a maexpdma liber. Imi place sa fiu mtimpinata cu un: Ce-aimai facut azi? sau Cum ti-ai petrecut dupa-amiaza?$tiind cit de bine te poti simti fiind intimpinat astfel, cindsotul meu se intoarce acasa, ii pun mtrebari, ii cer sa-mipovesteasca ce a mai facut. Dar el nu imi pune niciodataintrebari, mi se p~re la fel de indiferent fata de mine ca ;;inlama mea."

    La rmdul sau, sotul spune: "Mamei mele ii placea sa ;;tietot, imi punea tot timpulmtrebari, aveam permanent im-presia di trebuie sa-i dau socoteala. Acum nu imi plac in-trebarile, mi se par indiscrete :;;ima deranjeaza, a:;;aca nuii pun niciodata intrebari sotiei mele, pentru a nu-i da im-presia ca vreau sa-i controlez viata. Mi-a:;;dori ca :;;iea safaca la fel."

    Fiecare a Hicut in a:;;afelmcit sa regaseasca alaturi de par-tener atmosfera din copilarie, fiecare se plinge din acest mo-tiv :;;ifiecare, de buna-credinta fiind, ii ofera celuilalt ce :;;tiecai1;'idore:;;te... el insu1;'i.

    Sa ne oprim un pic asupra ideii de buna-credinta. Obser-yam frecvent barbati :;;ifemei care, mtr-o relatie amoroasa, seasalteaza cu darnri vatamatoare, Hecare fiind bine intentio-nat, lipsit de vreo rautate sau de intentii agresive. Acela:;;ilu-crn se observa in relatiile dintre copii :;;iparinti sau dintrefrati. Bunele intentii nu au alta vina decit ca smt surde :;;ioar-be, ant din cauza celui care nu aseulta, cit si din cauza celuicare nu se exprima suficient de claro

    "I-am spus de 0 mie de ori surorii mele ca nu-mi plac pra-jiturile moi, cum sint fursecurile cu rom - :;;ice credeti caimi aduce de fiecare data? Fursecuri cu rom ... Spunm-du-mi ca a avut grija sa Ie guste inainte, m noua patiseriepe care a descoperit-o."

    Un barbat ne vorbea despre sentimentul sau de vina, ne-marturisit partenerei sale, pentrn ca de la un timp se sim-tea mai putin atras de ea. $i intr-o sear a, :;;i-ammgiiat in-tim iubita: "Doream sa-i ofer pHicere." Aceasta I-a respins1Jia izbucnit m hohote de plms infundat. De-abia a douazi avea sa-i spuna: "Tu chiar nu intelegi nimic, crezi ca desatisfaetie sexuala am eu nevoie! Eu imi doream sa iti vor-besc, sa imi vorbe:;;ti, e prea multa tacere intre noi ea samai simt vreo dorinta."

    Darurile-cereri

    Multe daruri smt, de fapt, cered. Parintii care "se ocupa"de copii Ie adres~aza de fapt un numar incredibil de cered.

  • 42 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ INTELEGE Relatiile 43

    "Pune-ti fesul, nu-ti roade unghiile, termina-ti temele ma-inte sa te joci, da-mi un pupic, asculta-ma cind iti vorbesc,lasa-l :;dpe fratiorul tau sa se joace cu jucariile tale etc." $ice Ie daruiesc de fapt?

    Prin aceasta afirmatie riscam sa ;;ocam sau sa suparammulti parinti. Copiii din ziua de azi nu primesc prea mult,pentru ca sint asaltati cu numeroase cereri. Semnele de aten-tie i?i interventiile direde Ie parintilor smt adesea cered.Asupra lor se plaseaza mult ai?teptari carora nu Ie pot facefata. In infinitul cerc vicios "a;;t tare-cerere-frustrare" se cre-eaza astfel numeroase neintelegleri. Parintii smt convini?i ca

    i;;i ofera timpul, atentia, grija, iar\copilul primei?te toate aces- .tea ca pe 0 noua ... cerere. I

    $i in cuplu, muIte femei marturisesc ca inteleg mingiierilesau tandretea partenerului ca pe nii?te cereri sexuale. Unelechiar adauga: "Nu am timp sa-i dau ... i?i-aprimit deja portia."

    Cererea de aprobare sau de confirmare a propriei valori seregasei?te m fiecare dintre darurile pe care Ie facem. Vreau sasimt ca sint 0 mama buna, un sot bun, 0 nai?agrijulie, un prie-ten generos, iar pentru a gasi 0 confirmare a acestei imaginipe care 0 am despre mine fac cadouri, ii dau copilului sa ma-nince, dau bani imprumut, ma gindesc la ceilalti, mcerc, defapt, sa ma pun in valoare prin darul pe care-l fac, dind ceeace am sau ce sint. Uneori, copiii ajung sa fure pentru simplaplacere de a darui. .. i?ide a fi apreciati.

    E ca $i cum ceea ce ne dii celiilaIt e mai putin important de-dt ceea ce nu ne dii. Punem mai mult pre! pe ce ne lipse$tededt pe ce primim.

    Darurile-obligatie

    Urasc sa ma simt dator, a9a ca voi intoarce ce mi s-a oferit:o invitatie, un cadou ("El s-a gindit la ziua mea de nai?tere, i?ieu trebuie sa ma gindesc la a lui"), un compliment.

    A mtoatce darul este 0 fateta a dificulta-tii de a primi. Poa-te fi 0 forma de a refuza. De aceea copiii dau mapoi mincarea

    pe care mamele lor Ie-au dat-o sau Ie-au impus-o. Tot astfelpoate fi intoarsa placerea primita, impunmdu-i celuilalt sasimta plikere.

    A darui poate fi 0 forma de a-I indatora pe celalalt, de a-Ilega de sine, de a-I mentine intr-o stare de dependenta.

    "Cmd fiica mea a dorit sa devina independenta, am aju-tat-o cit am putut, ne poveste9te un tata. I-am cumparatmobila, i-am gas it un apartament, i-am oferit 0 ma;;ina."

    "Cind m-a parasit pentru a trai cu altcineva, mi-a lasat tot:casa, mobila, carti, discuri. Abia dupa multi ani am intelescit de tare ma tinusera legata de el toate acestea. Nu eramla mine acasa, eram la el. Intr-o zi, am vindut totul 9i abiaatunci am simtit cu adevarat ca m-am despartit de el, deumbra lui, de prezenta lui."

    Dintre toate, darul restrictiv este cel care mdatoreaza celmai tare.

    "Cit m-am sacrificat pentru copiii meW'

    "La cite am renuntat pentru a ma casatori cu tine!"

    "Mi-am vindut vasul 9i ti-am cumparat aceasta casa pecare ti-o doreai atit de tare, iar acum vrei sa ne mutam inalta regiune pentru a fi mai aproape de mama ta care estesingura ... "

    Darurile-ofranda

    Cine nu a spus sau nu a auzit m recreatiile de la ;;coala zi-cala:

    "Ursulet de catifea, ce se da nu se mai ia."

    "I-am facut cadou un disc cu Mozart i?idupa doua sapta-mini am mtrebat-o daca a ascultat discul meu ... Disculmeu!"

    Cind dau ceva cu tot sufletul, uit cu desaviri?ire de darnlfacut. Nu ilcontabilizez m nici un fel de registru secret. Undar exista doar m clipa in care este oferit, nu a;;tept nimic, nufac calcule, este spontan, ceea ce mseamna ca vine dinauntrul

  • 44 DACA. M-A:;> ASCULTA, M-A:;> INTELEGE Relatii1e45

    meu, fie ci:ieste primit, fie ca nu. A~a cum floarea emana par-fum, iar soarele caldura, intr-o ofrand a totala, care nu Ie ra-pe~te nimic.

    Un dar adevarat este 0 ofrand a in spatele careia nu se as-cunde nici 0 cerere.

    Un dar conditionat este 0 afacere, un troc relational. Fieca-re dintre noi aspira la darurile neprevazutului ~i ceea ce ne

    emotioneaza cel mai tar~~~ci dnd primim este sUrlsul deplacere al celui care ofera ~.\re se ofera prin ofrand a sa.

    A p'\imi

    Intr-o relatie mai lunga saumai scurta, deseori avem difi-cultati pe mai muIte planuri in a primi ce ni se ofera. E.ca ~icum in fata anumitor propuneri, a anumitor deschideri ras-pundem printr-un refuz, printr-o retragere, 0 reticenta sau 0deturnare a intentiei initiale. Reactionam ca ni~te infirmi in aprimi.

    Aceasta se poate manifesta in diverse domenii: multumiri,rediscutari ale unar probleme, dovezi de interes, cadouri saudeclaratii de dragoste.

    A primi multumiri

    Complimentele, elogiile, dovezile de iu:bire sau de admi-ratie ar putea fi 0 confirmare a nevoii noastre de recunoa9te-reoOar, intr-un dialog, prima noastra intentie este de a Ie res-pinge sau de a Ie minimaliza ..

    ,,- Ai 0 rochie foarte frumoasa.- Ah! E a treia oara dnd 0 imbrac!"Cel care face complimentul sevede astfel respins, daca nuchiar acuzat (ca nu a remarcat-o mai dinainte).

    ,,- Mi-a placut foarte mult expunerea ta de azi-dimineata.- Nu am dezbatut suficient punctul al treilea."

    Cum sa intelegi un asemenea mecanism? Ne devalorizampe noi in~ine 9i in acela~i timp devalorizam elanul interlocu-torului nostru. Un dar rau primit 11rane~te pe cel care-l ofe-

    II\1.

    ra.n face sa se apIece asupra propriilor neajunsuri, asupraneputintei sau a singuriitatii sale.

    Oare ochiul cu care ne privim pe noi in~ine este atit de se-ver ~ide critic incH, in numele perfectiunii sau al idealului ab-solut, nu putem primi recuno39terea a ceea ce exista?

    ,,- Ochii tai arata fantastic astazi.- $i in celelalte zile nu?/1

    ,,- Imi place bustiera ta, iti vine foarte bine.- $i daca ai ~ti ca am luat-o de la reduceri."

    Oare narcisismul nostru, in cautarea iubirii totale atit din

    partea noastra dt ~i a celorlalti, respinge ofran dele partiale?Inseamna ca falsa modestie este indiciul unui ideal inaccesi-bi! al sinelui.

    A primi un refuz sau 0 repunere In discutiea problemelor

    $i aces tea par la fel de greu de primit ca 9i incurajarile. Oarele ar avea puterea de a ne stimula, de a ne trezi la realitate,de a ne deschide noi orizontur1.

    ,,- Am impresia ca fiul nostru nn a inteles prea bine po-zitia ta cind ii vorbeai despre ier;;irilelu1. Cred ca nu estesnficient de clar.;.- $tiu foarte bine ce sa-i spun fiului meu, nn te biiga tu!/1

    Cel mai frumos cadou pe care ni-l poate face uneori celii-lalt este tocmai aceasUi rediscutare a pozitiei noastre, a cam-

    portamentelor noastre, a felului de a f1."Un prieten adevaratva va spune cind respirati greu. Ceilalti va var lasa sa va sim-titi rau ... /1Aceasta reflectare a noastra in privirea celorlalti nepoate face sa ne punem intrebari, poate semana seminte1e,poate favoriza inceputul unei viitoare schimbar1.

    Numai prin privirea ta pot trili mai bine ?i mil pot Inillta spreaUe limite ale posibilului.

  • 46 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 47

    Am putea simti di avem mai mult de ci:;;tigatdecit de pier-dut atunci dnd cineva I~;ida osteneala de a ne aduce obiectii,de a ne face 0 critica, de a ne oferi un alt punct de vedere, neinvita la reflectie: /lNu Iti lmparta:;;esc punctul de vedere ... /1,"Eu am 0 alta parere ... " ..

    A primi idei noi :;;ipropuneri nea:;;teptate

    Prima noastra react~este adesea defensiva, ne agatam dece avem deja, de ce cun a:;;tem, punmdu-ne m actiune fortade rezistenta. A primi ce :a nou Inseamna a-ti asuma riscul deate schimba, de a te tran~forma, oridt de putin, iar omul estedominat de 0 imensa teama de a se schimba. Daca sInternI .deschi:;;i la influentele celorlalti, p1.mem m pericol individua-litatea noastra deja formata, pu~ctele de repel' cunoscute,uneori chiar prioritatile noastre ..

    A primi dovezi de interes

    "Ti-ai schimbat coafura?/I

    "Cum Ii merge fiicei tale?/I

    "Pari obosit. .. "

    In aceste cazuri, este posibil sa simtim ca ne este amenin-tata nevoia de distant a, spatiul intim, imaginea personala.Din teama de a nu fi invadati, yom distrage atentia de la noisau yom raspunde evaziv pentru a pune capat discutiei, pen-tru a refuza invitatia la discutie.

    Smt foarte multi cei care nu accepta sa primeasca. Ace:;;tiaprefera sa fie cei care daruiesc tot timpul. Li se pare mai u:;;or.

    II tin Ia distantii de propriile mele necesitiiti ... diiruind.

    Actul de a primi poate fi resimtit ca 0 teama de a nu de-veni dependent din cauza datoriei.

    "Daca celalalt face prea mult (pentru mine), atunci eu Iidatorez ... /1

    A primi treze:;;teIn noi sentimentul de vina ca "nu am me-rita/l.

    "De fiecare data dnd 1mi ofera cite ceva, am senzatia ca sem:;;ala,ca nu a vazut bine cine smt:;;i ca nu merit atlta aten-tie. $i jena mea este atlt de mare, mclt nici nu mai potsa-mi exprim mul~umirile m fata lui. De fapt, nici nu maisimt vreun fel de gratitudine, pentru ca darurile lui ma facsa ma simt triult prea jenata./I

    A primi obiecte

    Si acestea ne VOl'trezi temeri. Ii voi fi mdatorat, va trebuisa-i 1ntorc darul. Or, a Intoarce darulmseamna tocmai a nu

    primi.

    /lFamilia X m-a invitat la masa, va trebui sa Ie 1ntorc invi-tatia!/I

    Orice obiect oferit este m acela:;;itimp 0 forma de invada-re a celuilalt. 0 mica particica din celalalt va patrunde In in-timitatea mea :;;i,cine :;;tie,poate 1mi va schimba perceptiilecunoscute ...

    "Mi-a oferit aceasta statueta, care sta acum m bibliotecamea. Ceva din el s-a instalat la mine m casa./I

    "Ea mi-a daruit aceasta carte, va trebui sa 0 dtesc, dar nueste tocmai subiectul care ma intereseaza m acest mo-ment./I

    /lPrin aceasta cravata pe care mi-a ales-o, ea :;;i-apus am-prenta asupra imaginii mele, port cu mine ceva din ea ... /I

    A primi are doua tiii~uri. Este in acela~i timp 0 deschidere ~iun rise de afi invadat, de a se patrunde in universul nostruintim. A primi inseamnii a-ti asuma riscuI de a fi influentat,ded, de a te schimba.

    A primi mseamna a fi deschis, a te abandona, a acceptadin toata inima, a pastra. Mai mseamna ate elibera de acea

  • 48 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 49

    crisp are de nelini~te care mceardi sa preia controlul, sa itiprotejeze integritatea sub diverse pretexte.

    "Nu merit ... "

    "Vreau sa fac eu acest lucru."

    "Nu vreau sa datorez nimic nimanui."

    A primi presupul1e sa ga~e~ti acel echilibru fragH intre a te

    lasa invadat de celalalt ~i a)e inchide, mtre ce la~i sa treadi

    spre tine ~i ce nu. Cu dt pe sonalitatea este mai distincta ~imai clar conturati:'i, cu atit v fi mai apta sa primeasca fara ase pierde. !

    A primi Hira retineri

    Resentimentul este inamicul numarul unu al capacitatiide a primi.

    "Am acumulat prea muIte dezamagiri pentru a puteaprimi ceea ce-mi ofera el acum."

    $i dte mingiieri, atentii, iubire nu se pierd astfel, pentru canu mai pot fi primite.

    Voar 0 armonizare a dorinfelor ne paate face sa primim cuadevilrat ceea ee ni se afera.

    "Tu ma inviti sa mergem la cinema ~ieste tocmai fiImul pecare imi doream sa-l vad m aceasta seara cu tine. $i chiardaca dorinta mea nu exista inainte ca tu sa-mi propui, in-vitatia ta mi-a trezit aceasta dorinta, i-a dat glas sau acreat-o."

    Putem primi doua feluri de daruri:

    Cele care raspund unei dorinte deja existente ~i 0 impli-nesc: un baietel i~i dorea 0 ma~ina teleghidata ~i a pri-mit-o.

    Cele care trezesc ele msele 0 dorinta, 0 posibilitate sauun interes nebanuit: "Numi-a trecut niciodata prin min-

    I

    te ca a~ putea fi pasionatade credin~ele amerindienilor,inaine ca tu sa ma fi luat la aceasta conferinta."

    A~adar, nu putem primi dedt ceea ce corespunde dorinte-lor noastre, con~tiente sau inco~tiente, unei nevoi mai muItsau putin ascunse. Dadi exista acest acord, atunci a da $i aprimi se confunda.

    Un dar primit din taata inima fl incinta in aeeea;;imi'isurii ;;ipe eel care ddruie;;te.

    Cind prime~ti ceea ce ti se ofera, ai posibilitatea sa dai maimulta valoare, sa amplifici ceea ce ai primit. Nu vi s-a intim-plat sa simtiti acest lucru atunci cind ati ascultat 0 arie deopera? Vocea care se cauta, care se lanseaza ~i urca inspre voieste ,-mica, iar corpul vostru, intreaga sensibilitate ~i indnta-re 0 amplifica, ducindu-i vibratiile catre toate unghiurile me-moriei.

    Emafia anumitor mtilniri, farfa anumitor schimburi pd-trund adinc in nai, de unde var illcalfi dup{11mLlt timp in

    arta de a primi.

    A cere

    Fiecare dintre noi da na~tere unui numar impresionant decereri. Cereri pentru sine, pentru celalalt, in lant sau simulta-ne. Cereri exprimate sau nu, clare sau confuze, cereri multiplecare necesita ascultare, atentie ~i uneori un raspuns favorabil.

    A cere presupune asumarea unui dublu risc:

    cel de a fi refuzat; cel de a fi satisfacut.

    In capitolul urmator, ne vom opri asupra dtorva forme pecare Ie pot lua cererile noastre, de la temeri la dorinte, la ne-voi sau lips'.ui.

  • 50 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Relatiile 51

    Cerererile cele mai de temut pentru cel care Ie prime9tesint cele care aduc cu sine 9i 0 acuzatie directa sau indirecta.Acestea sint frecvente mai ales in anumite relatii dintre copii9i parinti.

    "Fratele tau mi-a promis ca ma va lua cu el in vacanta deCraciun, dar nu 9tiu ce sa fac in aceasta vara ... e greu saramii singur cind toata lumea pleaca."

    Nici un cuvint sau act nu pot fi considerate un dar sau 0cerere in sine. Depinde de context, de relatia in care se in-scriu, de conjunctura de moment 9i mai ales depind de senza-tia de lipsa, de dorintele sau de lipsa de dorinta a fiecaruia.

    Daca un tinar indragostit de 0 tinara care nu il iube9te iipropune acesteia 0 calatorie in Italia, aceasta oferta vaavea aerul unei cereri. $i in cazul in care tinara accepta,ea va primi un cadou sau va darui?

    Cind un barbat de 50 de ani, cadru superior, "prime9te" I' .......o hirtie de 100 de franci in pragul u9ii, in timp ce i9i ia,I

    _.f

    Adesea, intr-o relatie nu 9tim ce urmeaza sa facem: sa da-ruim, sa cerem, sa raspundem unei cereri sau sa primim.Acest joc al interferentelor ne scapa. Nu 9tim nici cum va per-cepe celalalt acest schimb. Incurcaturile pindesc la tot pasul,toate variantele sint posibile.

    "Ii vorbesc despre trairile mele. Ii impartagesc, ma dezva-lui, am impresia ca daruiesc. Cel care ma asculta este pu-tin nemultumit 9i crede c;ael este cel care daruie9te, pen-

    tru ea imi acorda atentiet,Vrea sa-i faea pe plac ma el sale 91il propune sa vlzltezeimpreuna 0 expozitie. E nu are chef, dar are impresia eai s-a facut 0 cerere 9i ny. poate sa refuze ... pentru a-i facepe plac. / .

    "Aceasta mingiiere este un dar pe care-l pot primi fericita9i relaxata sau ar trebui sa vad in ea 0 cerere?"

    Acceptarea lumineazil chipuZ, refu-zuZ fi dil frumusetea.

    Rene Char

    . I

    !

    ramas-bun de la mama sa, grijulie "sa nu-i lipseasca ni-mic pe drum, la intoarcere", atunci el este cel care ii facemamei un cadou minunat, acceptind gestul ei de iubire.

    o cerere este cu atit mai acceptabila in jocul unei relatii, cucit ia forma unei propuneri cit mai concrete posibil.

    "Vreau sa discutam despre colaborarea noastra 9i iti pro-pun ca miercuri sa luam impreuna masa de prinz."

    Propunerea:

    evita capcana impunerii (Jti impun sa ma asculti, ince-pindu-mi tirada oricind am chef");

    elimina riscul de a ordona ("Trebuie sa vorbim, vino!"); ocole9te repro9urile 9i plingerile ("Tu nu ai niciodata

    timp sa ma asculti"); fere9te-te de dependenta ("Spune-mi ce sa fac ca sa ma

    intelegi").

    Cel caruia ii este adresata 0 propunere are posibilitatea saaccepte ... sau sa refuze.

    Mult prea adesea, cererile sint de fapt impuneri care nu-idau dreptul celui care prime9te cererea sa-9i aleaga raspun-suI, inducindu-i asHel 0 stare de disconfort.

    Cererea ar trebui facuta pe un fond de libertate a ambelorparti, undeva intre 0 invitatie 9i 0 propunere realizabila.

    Sii avem curaju/ de a cere, /iis'indu-/ totodatit pe celit/a/t sii-;;iasume responsabilitatea acceptiirii sau a refuzu/ui.

    A refuza

    Cu dt imi este mai greu sa accept eu insurni un refuz, cu atitmai greu imi va fi sa refuz categoric 0 cerere sau 0 propune-reoIn jurul actului de a refuza graviteaza nurneroase convin-geri irationale. Acestea il vo'r distruge pe celalalt, vor deterio-ra relatia, vor declan9a 0 agresiune sau 0 respingere totala ...

    \

  • 52 DACA M-A~ ASCULTA, M-A~ INTELEGE Relatii1e 53

    _ 1

    $i totus;i, in arice relatie, refuzurile eategoriee ar putea servidrept borne neeesare stabilirii limite lor. Pentru ca fara acestezone de granita, riseam sa ridieam adevarate bariere sau zi-duri din refuzuri taeute sau din temeri ascunse.

    Voi ajunge sa evit anumite persoane de teama sa nu-mieeara ceva, de teama sa nu Irta simt obligat sa fae ceea ce nuam chef sa fac. Un refuz general, dar indirect $i voalat va in-locui un mic refuz la obiect pe eare nu am $tiut sa-l impun Ia

    timp. i'Exista trei tipuri de refu :

    Al gesturilor pe care i se cere sa Ie fae. Al sentimentelor p care mesajele $i comportamentele

    celorlaIti incearea sa Ie provoace in ,mine. Cel pe eare mi-l impun prin anticiparea consecin~elor.

    Poate fi urmarea fireasca a reprimarilor S;ia limitelor pecare mi Ie impun sau, dimpotriva, manifestarea uneialegeri libere.

    Cite nu faeem fara nici 0 tragere de inima, mai mult dindinapoi ca racul, sabotindu-ne propria munca, doar pentru eanu am $tiut sa refuzam sau pentru ca nu am putut sa spunemca de fapt ne dorim eontrariul.

    ,,- Te-ar deranja sa ma conduci la gari.i?- Nu ... /I $i las eartea deoparte eu un suspin.M-as; fi simtit mai bine daca as;fi spus: /IDa, ma cieranjea-za, pentru ca toemai ineepusem sa citesc, dar te voi condu-ce ca sa-ti fac pe plae./I

    Este cu atit mai greu sa refuzi cind eelalalt arunca asuprata propriile-i sentimente de minie, de disperare sau de nepu-tin~a, incercind sa te faca responsabil de ele.

    "Nu ai facut nimic ca sa ma ajuti./I

    "Nu ai in~eles... /I

    "Nu ai fost alaturi de mine cind ... /1

    /lSora ta a venit sa ma vada duminiea trecuta, tu nu ai maivenit de trei saptamini./I

    $i atunci rise sa ma las cuprins de un sentiment de vino-va~ie sau de neputin~a, in lac sa las in seama celuilalt senti-mentele care de fapt ii apar~in: minia, nereu$ita, indolen~a. Demulte ori ar fi nevoie de mult timp, de explicatii $i de curajpentru a obtine raspunsuri clare, uneori dureroase, dar eu si-,guranta edificatoare.

    "Nu ma simt deloc responsabil pentru suferinta ta./I

    "Vad bine ca e$ti furios, dar nu ma simt deloc vinovatpentru ca nn simt pentru tine ceea ce sperai tn."

    Jnteleg ca ai sentimentul ca ti-am in$elat as;teptarile, darnu pot face nimie, aces tea sint limitele mele./I

    "Las in seama ta amenin~area cn sinnciderea, nn te potajnta cn nimic."

    Am putea inapoia astfel celnilalt mesaje care nn ne apartin.

    "Mi se intimpla sa-i returnez expeditorulni a scrisoare sana parte dintr-o scrisoare in care simt proiectia masiva a ce-lnilalt $i prin care simt dl ma limiteaza $i arnnca asupramea problemele sale."

    "Am descoperit ca pot sa resping ceea ce nu-mi face bine,ea nu trebnie sa sufar acnmullnd in mine gindurile negresau sentimentele violente ale celnilalt."

    "De citiva ani, am descoperit ca la fel de bine pot sa replicla apelurile telefonice care avean drept Ul,ic scop sa mafaea sa ma simt vinovat sau incapabil./I

    "Am invatat sa spnn cu adevarat da doar indraznind saspun $i nn. Mi-a luat mult prea mult timp sa spun nn."Inainte, credeam ea a spune "nu/l inseamna sa fiu rau,dezagreabil, nedemn de a fi iubit.$i apoi voiam cu ariee pret sa-i fae pe plae eeluilalt, sa-I eo-ple$ese cu bnnatatea mea, sa-i arat cit de mnlteonteazapentru mine.

    Refuzlnd, spunlnd "nu", lnvaf sa fiu eu lnsumi a fiinfa desine stlitiitoare, unica 9i respol1sabila.

  • 54 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE

    "Doar eu 9tiu cu adevarat ce simt."

    "Nu, nu mi-a placut acest film, mi-au placut dtevascene, dar in ansamblu mi s-a parut confuz 9i pre a melo-dramatic."

    "Nu, nu am acelea1)isentimente ca tine pentru mama taleu a apreciez pentru rigurozitatea ei, este ferma, directa,nu lasa lac neintelegerilor. Imi place atitudinea ei fata de

    viata.. dar inteleg ca pentI tine nu este la fel."Nu este u90r sa distingi un efuz care doar sustine contra-

    riul de unul care ofera a alta~ irmatie in lac. Este de preferatsa reugesc sa depagesc stadi 1 de simpla reactie pentru a dana9tere unei relatii bazate B schimbul de opinii.

    Cind spun cuiva "nu", de fapt imi spun "da" rrfie insumi.

    Calea cafre echilibru

    Cred ca a relatie este echilibrata, buna, atunci cind fiecareintelege 9i folose9te aceste patru roluri, cind fiecare accepta saceara, sa refuze, sa dea 9i sa primeasca.

    Cea mai mare parte a relatiilor de cuplu sau a relatiilordintre parinti 9i copii sint formate in proportie de 80% 9i chiarmai mult din cereri reciproce. Sintem convin1)i ca oferimatunci cind de fapt cerem.

    Echilibrul vine din alternare, din maleabilitatea ce ne per-mite sa trecem de la a pozitie la alta.

    Sa ifi creezi viata din ce e mai bun in tine, sa exprimi $i sate exprimi fata de celalalt $i fata de lume printr-o prezentavaloroasa.

    Dorin!e, cereri, nevoi~i lipsuri

    In orice relatie intram cu 0 suma de dorinte, temeri, nevoi,, ,pe fondul general al unui sentiment de lipsa. Dar toto dataaducem cu noi resurse, intuitie, interese, elanuri. $i uneori auimitoare capacitate de a improviza, de a capta realitatea, dea integra visurile in realitate.

    Aceasta este puterea noastra magica,jie ca sfntem bi1rbafisaufemei, de a transforma viata fntr-o traire adevarata $i de a aextinde pfna la limita universalitafii, facind parte din retele-le de comunicare care exista in noi sau care ne includ.

    Trebuie sa avem grija de acest dar, insa de preferat este sarealizam acest lucru fara sa ne gindim prea mult, fara sa re-flectam asupra lui sau sa-l analizam, fara sa fim con1)tienti caveghem asupra lui. Ci mai degraba ar trebui sa deschidemlarg portile comunicarii profunde la toate nivelurile, atit cuceilalti cit 1)icu noi in1)ine.

    Din nefericire, mitul spontaneitatii in ce prive9te relatiilene conduce cel mai adesea catre un fel de orb ire care ne va

    provoca nefericire 9i suferinta.Va propunem dteva puncte de repel' care ne vor permite

    sa traim mai libel', in echilibru mtre orb ire 9i luciditate anali-tica, cu a vigilenta care sa nu va tina permanent in alerta, ciin mi9care.

    Viata este mi9care - de la zborul vulturului catre nori lapasul mititel al unei batrine care traverseaza strada printr-un

  • 56 DACA M-A$ ASCULTA, M-A$ INTELEGE Dorinte, cereri, nevoi ~i lipsuri 57

    loc interzis, de laprimii pa;;i ai unui bebelu;; catre bratele intinse pentru ella un pumn ridicat in ziua alegerilor.

    Dorintele

    Mereu avem tendinta de a confunda dorinta cu realizareaei. Aceasta ne impiedica sa ne cunoa$tem $i sa ne gestionam

    propriile dorinte, facindu-ne in ac11 $i timp intoleranti la do-

    rinte1e celorlalti.

    o mama vorbe$te despre fiul 1 de 9 ani: "Chiar nu inte-leg, David continua sa vorbiasca desp're 0 casa in carevom locui toti trei, desi eu S1 tatallui sintem divortati decinci ani. Inci nu a int~les ci ne-am despartit?" "Cu siguranta di David a inteles, mai ales daca. i s-a spus inmod explicit, dar dorinta lui de a-$i vedea parintii impre-una nu a murit, dorinta ramine, independent de realitate.

    "Ond 0 sa ma fae eu mare, a sa ma easatoreseeu mama ... "

    Ce se intimpla eu 0 darinta nerea/izata? l$i continua exis-tenta, dincola de raspunsuri, dineo/a de constringeri, iaruneari se ina/ta pina Ia a deveni spirit pur. $i dorinta neex-primata? Aceasta nu moare niciodata, aceasta evitii toatecapcanele, depa$e$te toate obstaeo/ele, se insereazii in ce/emai ascunse ginduri. l$i urmeaza ea/ea sa de dorinta, deve-nind ereajie sau nebunie.

    Orice dorinta are dreptulla existenta sa de dorinta, indife-rent daca poate fi implinita sau nu. Dar adesea, parintii in-cearca sa estompeze in copiii lor dorintele pe care nu li Ie potimplini.

    "Nu suport sa-mi aud copiii spunind ca ~i-ar dori sa 10-cuim intr-o casa a noastra, pentru ca nu am cu ce sa cum-par 0 casa. Le-am spus sa nu se mai gindeasca la una caasta."

    Acest tata ar fi putut sa Ie propuna copiilor sa descrie, sadeseneze sau sa ii povesteasca despre aceasta casa imaginara,alaturindu-li-se in aceasta fantezie irealizabila.

    Dar parintii se simt ofensati de dorintele copiilor; din tea-ma de a nu fi la inaltimea a~teptarilor, prefera sa incerce saanuleze aeeste dorinte, dedt sa ii amageasca sau pur $i sim-plu sa ii asculte ~i sa Ie recunoasca dorintele.

    "Fiica mea are tot timpul dorinte care ma lasa fara replica,pentru ca nu i Ie pot satisface. Imi vine sa 0 string de gitcind 0 aud in$irind tot felul de prostii ... "

    Este 0 forma subzistenta a eopilului atotputernic $i in ace-la$i timp 0 asigurare a puterii proprii. A satisfaee dorinteleeuiva inseamna intrudtva a-I eontrola. $i cind nu mai avemaeeasta posibilitate de a eontrola, devenim tiranici. ~iviolenti.

    "Vreau sa fiu eu cel care satisface dorintele celuilalt - a$a-dar, nu ii permit sa-$i exprime dorinte pe care eu nu i Iepot satisface, nici macar nu ii permit sa simta asemeneadorinte."

    "Nu trebuie sa simti dedt dorinte pe care ti Ie pot satisfa-ce - cu alte euvinte, ti Ie pot controla - eu."

    Daca 0 dorinta nesatisfacuta este fie ~imacar recunoseuta,atunci intensitatea ei va sdidea $i va fi mai U$or de controlat.Bineinteles di aceasta nu va duee la qisparitia frustrarii, insadialogul va fi mai autentic.

    Exprimarea unei dorinte nu inseamna neaparat 0 cerere,este pur $i simplu 0 dorinta care se vrea recunoscuta ca atarela momentul respectiv, fara a obliga la 0 realizare eu ariee pret.

    -~_.,----------------------------------------------

  • 58 DACA M-A~ ASCULTA,M-A~ lNTELEGE Dorinte, cereri, nevoi 9i lipsuri 59

    ll~

    "Cind ma fac mare, vreau sa fiu clovn", exclama 0 fetita,incintata de strimbaturile pe care tocmai Ie facuse. Iar ta-tal sau, preocupat sa nu-i imp una restrictii fiicei sale, cumi se intimplase lui in copilarie, raspunse de indata foarteserios: "Da, $tiu 0 $coala de clovni, 0 sa ma interesez la cevirsta se poate intra $i cum trebuie sa te pregate$ti pentru

    asta." rChipul fetitei se intrista putin, ea s opri din joaca: oare vafi obligata sa fie clovn?

    "Of, alta acum! A luat d01'inta meadrept 0 cerere... "

    Cu dta bunavointa ne grabim noi, parintii, adultii, sa ne in-sU$im anumite dorinte exprimate de copii pentru a Ie transfor-ma in cereri, oferind solutii care nu raspund nevoii copilului.

    o alta fetita, indntata fiind, pe la virsta de 12 ani, de ve$-mintul tatalui ei, un pastor ce predica din amvon, a excla-mat cu admiratie: ,,$i eu vreau sa fiu pastor!"Drept urmare, s-a trezit imediat inscrisa la un curs de lati-na ~i abia dupa multi ani a reu$it, cu greu, sa se eliberezede a~a-zisa vocatie.

    Dorinta: folosim acela$i cuvint pentru a denumi doua ati-tudini diferite in relatia cu celalalt:

    Dorinta mea se adreseaza celuilalt, este un elan care se na~-te in mine, 0 recuno$tinta, 0 emotie trezita de el, 0 tdlire inte-rioara care uneori se exprima printr-un "Te iubesc". Iubirea

    inseamna mai degraba sa te predai deci:t sa cucere$ti, sa te da-ruie$ti $i nu sa calculezi la rece sau sa manipulezi.

    Astfel imi explic eu e~ecullui Solall, care se straduie$tefara incetare sa-$i demonstreze pasiunea pentru "deta$areade cotidian" ~icare sfir$e$te prin a 0 pierde, prin a 0 ucide in-cercind permanent sa 0 trezeasca in Ariane, in Aude sau inDiane.

    Dorinta mea fl include pe celalalt, a$ vrea ca el sa-mi acor-de ceva - atentie, grija, consideratie -, iar aceasta traire amea ar trebui sa se exprime sub forma "Iube$te-ma!", darcelmai adesea se va exprima tot printr-un "Te iubesc". Atuncidorinta mea este ca celalalt sa-$i doreasca.

    "Doream sa-i ating mina, dar nu am facut-o, pentru ca nu$tiam daca el i$i dore$te acest lucru."

    Aceasta confuzie intre dorinta care se adreseaza celuilalt ~icea care fl include pe celalalt se transforma adesea intr-un te-rorism relational. Vom discuta dteva aspecte legate de aceas-ta idee in Capitolul 9.

    Cel care raspunde la "Te iubesc" cu ,,$i eu" taie in modbrutal elanul care i se ofera. Nu imbrati$eaza emotia celuilalt,ci mai degraba i-o inapoiaza, 0 anuleaza pentru a face locpropriei sale emotii. Sau poate a inteles ca acest "Te iubesc"insemna de fapt "Iube$te-ma" $i a raspuns direct acestei ce-reri indirecte. Sau poate ca dimpotriva, a inteles ca acestui"Te iubesc" ii urma intrebarea "Oar tu, ma iube$ti?", ca 0 ex-presie a fricii sau ca un imperativ: "Ofera-mi $i tu aceea$i dra-goste pe care ti-o dau eu!"

    Adesea, copiii sint indrymati mai degraba sa satisfaca do-rintele parintilor dedt sa acorde atentie propriilor dorinte, saIe respecte $i apoi sa invete, eventual sa-$i formeze puncte dereper in ceea ce prive$te realizarea lor.

    Nu yom adera la parerea anumitor sociologi care conside-ra ca generatiile ultimelor trei sau patru decenii au fost rasfa-tate, cople$ite sau ghiftuite din cauza excesului afectiv sau

    1 Albert Cohen, Belle du Seigneur (Frumoasa Domnului), ed.Gallimard.