Kr mov. Duminecă30 Decemvrie W 23

Apare de trei ori pe săptămână

Fără o presă naţională cinstită şi demo­cratică, un popor nu va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale sil politice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului.

iul Banatului este doliul neantului întreg

O nouă dureroasă veste ce vine din Parlamentul ei prio furtul urnelor. Protocolul graniţei Banatului a

fest ratificat de majorităţile liberale, cărora îi s’a porun­cit acest vot sub pretextul unei rupturi a legăturilor Komăniei cu regatul vecin. In desbaterile acestui pro­tocol au răsunat accentele emoţionante ale deputaţilor dii Banat, accentele iubirei de neam şi a le patriotismului bărbaţilor de stat autorizaţi.

fără ca tratatul dela S6?res să fi fost ratificat, ast- f«l că nimic nu era definitiv pe graniţa sângerândă a Băiatului, — protocolul a fost ratificat.

Naţiunea română, întreagă şi unită în aceeaşi sim­ţire de frăţietate faţă de Bănăţeni, protestează contra iitulai dat şi ridică întreaga sa opoziţie tendinţei de-a

Îjioi • graniţă ce trece prin sufletul românimei Iţene.

Totul d*t nu este al naţinnei ci al unor instrn- lente oarbe în mâna unui gutem supus politicei dela Belgrad. însuşi primul ministru, a refuzat să asiste la desbateri şi la acest vot. Conştiinţa că face un act »patriotic l’a reţinut să fie prezent trădărei ce se cerea majoritarilor. Ministrul său, Duca, s’a făcut însă execu­toriii injoncţiunilor cari porunciau ascultare tratatului în- «keiat la Belgred, cu prilejul botezului principelui Du- ţm al Serbiei.

Sufletul poporului românesc este îndoliat azi. BaDa- tal »ângerează sub lovitura ce primeşte. D tr nu va fi Hjnicft durerea noastră. Graniţa actuală va fi ştearsă i f ftri-ce preţ, fiind-că nu poate fi pace şi prietenie f i e două popoare când ast-fel de graniţă trece prin iim Bănăţenilor.

Doliul nostru reprezintă durerea de azi şi trebuie 4 fie înţeles de vecinii noştri ca semnul care anunţă făpastia pe care o deschid guvernele vremelnice dela

ad şi Bucureşti, între naţiuni chemate să apere a- i mari interese îa concertul statelor europene, eneraţiilor viitoare le rămâne acest semn ca a-

■ntire-a durerei noastre şi ca un îndemn să şteargă, păru reci, nedreptatea.

Pactul Goga-Partidul maghiar.Privitor ia pactul dintre partidul poporului şi partidul ms- ♦ ziarul »Negyvârad* din Oradea*Mare face următoarele des-

,ln cazul ansr alegeri, partidul poporului asigură sprijinul în te circumscripţii electorale pentru partidul maghiar. Asigură aducerea limbii maghiare în şcolile confesionale maghiare. Iezii români de otigină maghiară vor putea s ă întrebuinţeze

* iod liber limba lor In administraţia judiciară, iar tn adminis• *•1 de stat acolo unde ungurii locu esc în m asse com pacte . Bcşartidul maghiar nici partidul poporului nu vor căuta la fi­

să se împiedice unui pe altul. Partidul maghiar cu întreaga ere se va năzui ca în toate circumscripţiile din Ardeal, cu

acelora în cere îşi pune el candidat, va îndruma pe a- ii maghiari să-şi dea votul lor pentru partidul poporului*, e crede că acest pact nu priveşte numai alegerile ci chiar

de pol ii ic â externă.

DECLARAŢIILE 9 4 0 1 1U L IU IM A N IUPreşedintele P a rtid u lu i NaţionallRomân.

Siria discursurilor deputaţilor par- tiduloi naţional la protocolul dela Belgrad a încheiat-o tn şedinţ*» de Joi noaptea d-1 IULIU MaNIU, care intr’un eucciot discurs des aplaudat de cpoziţie a lămurit şi pus ia pane« unelw af rm* ţiani eronate 0 e m9iu­bitor actualului givera. D-i Iuliu Maniu a spus Intre altele:

Adunarea naţională de?a Alba- loba a hotărit unirea Ardealului si întregului Bănat cu Român’a. D-1 I. Brătianu era în această chestiune de aceiaşi părere ca noi şi câtă vreme ara stat pe acest panct de vedere, am fost pe deplin de acord stabilind că nu vom ceda îa ace&stă ches­tiune... D-1 B ăfianu n-a putut a- jurge ia rezolutul dorit si a demisionat. Atunci io deplin a- cord am hotăsît că îa ce pri­veşte succesiunea !a guvern vom susţine un guvern cure va lup ta pentru integritatea Bănatului. După aceasta a venit guvernul d lei Vădoianu care s’* pus pe aceiaşi punct de vedere, pentru că se credea că guvernul acesta ne fiind parlamentar, nu va lăsa să se vădă clei o disensune po­litică. Guvernului d»ral Vâitoiaaa nu l-sm făcut nici cea mal mică dificultate. Cănesc ce râspuas a dat aliaţi or, însă eu n-ara loit parte la acei consilia de miniştri. D-1 Brătianu a venit acasă. , La Paris a rămas c-I Vada cu care corespenjam săp­tămânal. Ei mă inform«, eu it dădeam instrucţiuni asupra V i e ţ i i din Ardeal. Io cbrstuoea d fe- recdulu! dintre guvernai româa şi Conferinţa de pace, nu i-ara putut da nici o iost Ucţir, «ceasta fiind de resortul guvernului cen­trai

D*1 Văitoiams nu a a mi» nici nn penet nou de vedere la ches­tia Bănatul*1. Primind o scrisoa­re dela d-1 Vaida, pr n care îmi spune că trabuc sâ înceapă dis caţcni, am venit 1« Bucure ti, ara avut o coevorbre ca a i Mişu, care roi-a spus câ gaver- nul nu se poate dep< rta dela punctai săa. Văzând aceasta, m’*m dus ia d-i Brătianu, i-am expna sîttuţj* şi Para rugat sâ accepte punctul de vedre al d-fui Vaid» ?î aă syge» ioneze guvernul Văi olana în arest sens. D l Brătianu m ia spua că nu poate interveni <51 că crec’e că aliat1! vor ceda. Nepr<tând isbuti, i-am telegraf at d lui Vid a să vioi acasă. Accentuez însă că sfară de «ceste aernerstri ab­solut conf d uiţ'ale, n’^m reatat cele petrecute pentru că credeam câ alifel ara slăbi acţiunea gu­vernului.

Se fac alegerile. Apoi, ie în­truneşte parlamentul. Ne-am gă­sit îo faţă cu două fapte: 1 . eram araecintaţi cu ruperea re­laţiilor; 2 afară ue partidul li« berai şi Daţiooai na erau altele care tâ sasţie poiitics de rezis* J teo(ă reieisltc fiind contra.

Atunci s-a pus pentru noî în* J trtb«trea ce s ă facem. Rtz sttoţa 1 d-JUî BrâtiiiiO &e ţîadreptt îm­

potriva trifatunci miorităţilor şi a Banitaîu!. Confijctul între d*l BrâtUna şl Conferinţa de pace s a declarat pe tratatul adiţional al mlnorltăţlior dela Bl Gerraaio. Chestia 8 *na?u ui nn ajunsese ia Co; ferinţa de pice şi nici nu fusese semnit. Câad s”* format gavernui Vaida, d-1 Brătianu stătea pe aceste dooă puncte. Trataiui rairontăţiior atingea Vechiul regat, pentru că erau nişte .articole st paiaţe într’o formă care dădeau naştere ia neînţelegeri. Pirtidm naţional a

| examinat chestiunea şi noi ara spus că trrbu«* sa apă ăm Ve­chiul regit până a uitima po­s tit tate. No am zis că vom ad­mite să semnăm acest tratat dacă se şterge pre*rnbaiui.

Atunci am format guvernul Vaida, Partidul naţional a ţinut să nu lase ca preş igiul vechiu­lui regat să fie umilit p in con cursul nostru. Noi n'am iuat prin acest tratat vrun aag-j »meni In chestiunea Bănetului, care atin­gea mai mult graniţele. Guver­nul nostru a hotărât să na rupă din cauza aceasta cu aliaţi.

Accentuez: n’a fost ntci.o legă­tură înire tratatul minorităţilor şi Banat.

La 19 Dec. 1919 s'a votat în parlament o lege care consfin­ţeşte hotărârile dela Alba-lulia. Trebuia să arătam că hotărârile dela Alba*Iu!ia nu sunt părăsite de guvernul Vaida. Acest gu­vern a separat chestiunile, a ter­minat cu tratatul minorităţilor şi cu Basarabia urmând să se ocupe de Banat. Cred că dacă d-1 Vaida putea aă lucreze re­zolva şi chestia Banatului. Cons­tatăm că tot ce ă rezolvat d-i Vaida a rezolvat în mod noro­cos. Trebue reţinut că nu există vre.-o scrisoare a d-lui Vaida care să adere la împărţirea Ba* ţ natului. D 1 Brătianu a fost

tru politica de rezistenţă, dar cine face o asifeî de politică trebue să pună în mişcare toate mijloacele cu putinţă pentru a reuşi. Dar s» vii la mijii cui drumului şi să faci politică de trensacţiunî, e o politică rea. E'iî bine ca d l Brătianu să ră- mâe la punciul sau de vedere şi pentru momentul de faţă s i arate că nu poate primi formula impusă şî să fi pus în mişcare toate forţele. Când partidul li­beral părăseşte punctul său de vedere şi primeşte pe acela tranzacţional, nu face altceva decât să primească punctul de vedere sârbesc.)\ Uit fost ministru ne întreabă ce avem noi cu Mica Ac fantă şl cu sârbii.

Oratorul reaminteşte că într'un discurs a spu3 ce statele suc­cesoare trebue să se alieze, însă în tinié să reguleze dife­rendele între ele. Trebue ca po­litica să fie a naţiunilor şi alian­ţele făcute cu asentimentul lor. Na voi să spun ca alianţe cu Mica AntentS n’ar fi necesară. Parti­dul naţional doreşte ca această alianţă să fie cât mai 'adâncă deoarece întăreşte pacea şi nu ere scopuri ofensive. Această alianţă trebue menţinută cu toată sinceritate?, căci serveşte şi interele altor popoare.

Ca sa f e întărită, trebue sa eli­minăm tot ce ar putea să tul­bure relaţiunile (ap l). Cred că e in interesul poporulu j jgoslav şt al nostru să se aranjeze toate diferendele cu bună prie­tenie, nu cu armele brutale fi­zice.

Vă reg să nu ratificaţi acest tratat şi sS votaţi contra. Să nu vă speriaţi dacă nu va fi ratificat. Dacă nu se ratifică vom avea o baza juridică cu sârbii şi vom putea să discu­tăm, sârbii se vor vedea siiiţt să stea de vorbă cp noi. Să nu ra­tificaţi acest protocol, să nu lă­saţi ca prin voinţa d?., să se deslipească sute de mii de su­flete.

Dfzcirsnl d-lil Nihil Po m *viei fo*t ministru, la discuţii geoeraiă • ^bugetului a fost o critică documentată a întregii baze pe care se cocoţează po­litica f oanciará a d ini V. B ri­ttana şi o expunere a soloţiuni- ior salvatoare pentru situaţia critică de azi.

In disenrsai său d 1 Mihai Po­pom i a adus gra e acuzat uai — cărora nu a răipuns d l V. Brătianu — şi a îâmuiit odită pentru totieanaa acaziţianiie calomnie ase ce se aduceau Con- si ialni diligent ca schimbai co­roanelor. Enervat, d~'\ V. Brătia* nu făcea gwiafi cari trăda ne­putinţa replica în Cameră şi ir ţaţa deputaţilor a dat or- rfine directorului ’ „Viitorului" să continue, necontroiat, infamiile ce se resfaţâ in acest ziar.

/‘'«fl!«« 2 GAZETA TRANSILVANIEI Vr. — î

Iraw iţ* Bagatclil.

V O T U L D E L A C A i E R ACu toate apelurile patriotice făcute în Cameră, de fruntaşii

Partidului National român, ca să n i se consfinţească graniţa Banatului, posibil fiind să se repare greşelile din trecut făcute de politicianismul român care a sild la semnarea tratatului de iaSevTes, Camera liberală a votat protocolul cu 127 contra 15. Opoziţia întreagă s a abţinut de!a vot. S'a dat ast-fel sârbilor ci-Iui Passici prilej să jubileze

Trist este că ministru! de externe nu a înţeles nimic din manifestările înălţătoare pe cari le-a provocat intervenţia orato­rilor Partidului National român. Apelurile au răsunat în pustiu Totul a fost sacrificat de dragul unor meschine interese de partid.

Votul contra dat de parlamentarii bănăţeni- a fost condam­narea ipocrizei manifeste din declaraţia c-riiiă de „ardeleanul" Leonte Moldovenii cum că parlamentarii majoritari votează cu sentimentul contrar ce-i au dar numai ca să nu calce contracte încheiate de alte guverne. Totul era numai pentru salvarea apa­rentelor nu a intereselor mari ale neamului. Politică de. slu gărnide!

Când a mai respectat guvernul şi partidul liberai contractele altor guverne?

Votul, susţinut de expunerea se prefăcea că nu ştie ce aet gray ment — este o ruşine naţională.

Acest vot nu solidarizează de cât pe mamelueii guvernului — nu ţara.

d-lui Duca — care făcea îa acel mo-

Scrisori dis Maramureş

învârteli pe spatele

— 0 Hale ferată de nare I î« r ia n ţ â vândută lai Dinn fif&itann, ca fier vechia—

Liberalii porniţi pe dr&mnl mi­nistrului dc tristă memorie Tăs- îăucinu, prin fraudele lor, reabi-1 c ea că guvernul dc învârt: li, pre­zidat de d 1 general Averescu. Dupâce ta reclamatiei poporului s’a rez'ii it contractul de vânzare a liniei feraie înguste Borşa*fa- cobeni încheiat dc d l O.* Tâs* lăuanu, cu toate laudele debu­tate prin parlamentarii Maramu­reşului nu au pus linia în cir* cufaţ e, nici na cu reparat’o, deşi ar fi singura 1 nle directă cu Mol­dova. Importanţa strateg că şi comercta'ă a acestei linii este dată de împrejurări. Nu au fă* cut’o p*entru«că au vândut-o în 16 Februarie 1923 societăţii pre= zidată de d i Dinu Brătianu cu2 lei 50 bani kgr. ca fier vcihi pentru „Pădurea Mascdului*, care contract a fost aprobat prin jurnalul consiliului de miniştri nr. 229/1923.

Int rescle unei provindi sunt nule ţâţă dc interesul familiar de afaceri bcale. Linia aceasta de drept este 50% averea comunei Borşa. Ea a fost clăd tâ prin re* chizlţii de material din pădurile comunale şi cu braţele locuito­rilor de câtră armata germană, fără sâ plătească un ban.

De altă parte, fabricile de che­restea situate între Borşa U o- beni reprezintă mai mari interese economice în Maramureş, ca în Muscel. Cu toate aceste guver­nul Brătianu se oeslnteresează de.atari chestiuni şi când vne prin Maramureş nu se ocupă de năcazurile noastre ca sâ aducă îmbunătăţiri, ci să pu rnâna pe una alta* cum am păţit-o cu lin’a ferată Borşariacobeni.

Parlamentarii noştri eşlft din urnele furate sunt slugile Brăte* nilor. Senatorul Ion Tarţa ne mângSie că guvernul va con­strui linia ferată normală Moîsai* Seina, care er costa 600 mili­oane şi spre acest scop s’au luat în buget 500,000 le i ! Du­pă drumul promis Petrova Bâr­sana şi Leordina-Rozavlea cre­dem că la PaşliJe caiior ne vor construi liberam cale ferată de Joncţiune directă cu Ardealul şi Moldova, cum ne-au construit şi şoselele. Ca să fie acoperiţi au ordonat şefului oficiului păduri­lor şi şoselelor dlui 1. Windholtz să propuvm demontarea liniei Borşa-Iacobeni, c«re „pericli­tează* şoseaua şi o montează. Mentalitate medievală: ş o ^ Uc* mai princip la ca trenul!

Di r parlamentari’ noştri sunt ) groş» 1* obraz. Sem. *on Torţa, şi Eonii Bran îş 'c

în „Gazeta Maramureşului* me­ritele, ca şi când ar fi vorba de nu ştiu ce binefaceri făcute acestui ţinut. Se ceartă care a făcut Ia cantonul 10 proectul pentru sala de aşteptare în con­strucţie.

Am perdut graniţele, s’a elu­dat reforma agrară, ni se fură codrii- Parlamentarii dorm, sau se laudă pe tema haltei canton 10 cu bufiet!.., C oresp .

Pubiicajie oficialăPentru proprietarii d e localuri

' de spectacole.

Administraţi^ financiară adu:e la cunoştinţa tuturor exploatata rilor localurilor de spectacole ş) distracţie publică, cari nu î itre- bumţează bilete de întrare, că î t conformitate cu leg a res­pectivă, sunt obigaţj ca până la 31 Dec. a. c. să facă declara» ţiuni s:risc la această Adminis­traţie arătând:

1. Numele exploatatorului.2. Felul spectacolului.3. Strada şl Nr. unde func­

ţionează.4. Dacă e locul permanent sau

temporar.5. In ce clasă se afla clasifi­

cat de către Comisia respe:tvă, pentru impozitul pe consume* ţiuni (aceste pentru tocaturile dm oraş, staţiuni balneare şî clima­terice cari s-ar găsi clasificări ).

6 . Venitul net ia care a-j foct impuse de către Co nta unite de recensământ şî impozitul ce au a p ă i pentru anul 1923/1924 pe baza impunerilor tăcute cie numitele comtsiunl.

Cei ce nu vor faoe declara* ţiuni în termin sunt în coi t a* venţie.

Statal scumpeşteserviciile publice fără să «dacă IubaiiStăţîri.

— Constatări ş i fa p te —

S-a vorbit şi se vord? de de o nouă majorare a preţul ii bi­letelor de tren. Nu suntem n că în faţa faptului împlinit, pe care ham crede imposibil având în vedere preţurile de că’ătorie de azi atât de urcate, fâ â ca în schimb să se fi elimina? ceva dm mizeriile la cari este espus clentul trenurilor de azi. Sur­priza îosă poate veni în tot mo­mentul. Iar azi avem nn motiv mai mult de a crede că ne pu» ten aştepta !a o nouă urcare a tarifelor C. F. R.: sporirea — şi felul cum se face ea — a ta* xelor teleg afice şi telefonice. I

Un ziar din Capitală scrie, că ' urmând programul de fiscalitate

preconizat de d l Vmtiîă Bră­tianu, d recţiunea poştelor va urca şi dânsa taxele telegrafii;e, poştale şî telefonice la ap oxî- rn.ativ întreit preţul lor de azi. f A:est proiect — spune ziarul — a fost întocmit în mare t<ună, a fost semnat de ministrul co nu= nicaţiilor şl a fost cerată apro* barca cons liului de miniştri.

Avea guvernul de azi o vorbă: „fapte nu vorbe!* De data asta — şi de câte ori e vorba de no*ji sarcini pe spatele ce?ă?e* nilor — se fine de cuvânt: pro­iectul a fost înto.mlt în mare taină, pentru c a sâ ne trezim de odată în faţa faptului împlinit.

Dar să specificăm pu-in cazai:Pe ce se bazează urcarea îa

r.felor poştale, când scrisorile şi z--jrele espediate prin postă — în mare parte — nu ajung la destinaţie, ori — şi cazai nu e rar — sosesc numai după ce au făcut o plimbare prin întreagă ţara ori au dormit zile şi săp­tămâni prin seria'ele yre-unei po -te ?

Pentru ce scumpirea telegra­melor, când ele ajung în mâna «adresatului râul târziu decât scri­sorile ?

1 telefonul ? Caracterizarea o luăm după o car catură a ace­luiaşi ziar din Capitală, a cărei esplicaţîe e prindă î i rlnduriie :

Vorbitorul la telefon : Alo . . . centrala... ţip de-mi sparg piep­tul . . .

C entrala : Mii ţipă niţel şi te aude abonatul, fără telefon...

Ş totuşi taxele telefonice se triplează.

Dacă guvernul ţine cu tot din­adinsul sâ creleze „excededte de b :g t~ ridicând taxele tuturor in »îituţiiior de stat fără însă a ie aduce vre«o ameliora e, ar putea recurge la alte in j toace: jmposit pc apă, oe atar, pe nas, pe o ch , pe ure.h. etc.

CfiCi şi a:e te rnpozife ar fi ce! pnţin «riât de motivate cât urcarea de acum a taxelor tele- grafo-poştale.

şi... ne vom bacara deopotrivă.

După ruptura produsă !■ s i ­nul partidului poporului, dl Ar- getoianu a început s& alerge după aderenţi. Duminecă a fost la Timşioara. Se vede că razi- mat pe popularitate«, pe care nici când n-a avut-o şi nu o va avea puternica ds >*e propîea părintele Imbroane, a socotit de bine să descinde în tara acestui om fără de ţară. S-a prezentat deci, după cum am spui, la Ti­mişoara.

Şl ca să-şi desvăluie în ţoală golătatea inîma-i plină de lar­gheţe, dl Argefoianu a desfun­dat sacul promisiunilor. A înşira tot ce a promis dsa, ar însemna a spune tot ce nu va face şi nu va avea de gând să iacă dl Arg toianu, în coz că am ad­mite imposibilul de a-l vedea a- colo unde nici când nu va a- funge.

O promisiune a însetatului după pulere, făcută la Timişoara merită totuşi să fie relevată. Dl Argctoianu a promis „libertate deplin-egală pentru toţi cetăţe­nii fără deosebire de naţionali­tate şi confesiune*.

Eşită din gura, din care a e şit, aceasta declereţie nu poate stârni decât hohote de râs.

Fostul ministru al honurilor de tazour şi al tuturor afaceri­lor scandaloase, ac* Li şi fost mi- nts'ru care în Parlament a- meninjă pe reprezentanţii popo ruiui că le Lfunaâ pumnul în guio şî acelaşi fost ministru, care iot dl Argetoi*.nu erie, şi Cbre p in delegaţia irimisă <le funcţionari ca sa i ceară spriji­nul pentru existenţa lor, ie a trimes funcţionarilor vorbă „să* şi strângă brècinareie* — re­petăm, aceia este omul care promite „drepturi deplia-eg »ie pe seama tuturor cetăţenilor*...

Iată programul faptelor dlui Argetobnu.

Inzistărn şi noi $i rugam mi norităţiie să-i dea tot sprijinul, pentru ca să ne putem hueura cu toţii deopotrivă de fericirea cere ne-o va aduce executarea programului dlui Argetoianu.

Un răspupe care-l aştept

O ficiosul guvernului zează aproape în fiecare şi acuză de bolşevism şi nc patriotism „o anumit P resă “. B a , m erge at< de departe încât aceasi „anum ită p re s ă “ o acim ca plătită de streini ft pusă în serviciul lor.

Som ăm oficiosul guver­nului să înşire toate zia-\ rele din ţară , ca ri faA parte din „anum ita presdA şi sâ facă tot odată alA tu rea tabloul ş i ace, ziare ca ri n u cad In ceastâ categorie .

S ă indice apoi cu n m ele . ziarele din „< m ita p resă “ arăiâiul sum a p rim ită detastţM de fieca re.

D upă ce această *cu- zaţiune a „ f iiloruluP se repetă în fieca re numă e o datorie sâ facem ceasta întrebare ia r „ Vi ito ru l“ să răspundă.

In caz de nerăspun afirm aţia oficiosului g vernului nu poate t i c siderală decât de o nis cocire şi calom niei

U i olt rege ai G reciei? telegramă dla Aîeaa anuală „se pare că 'a Paris, îatrio (revedere ca 'miniAri Fomâ şi Serbiei, s’a discutat instâiV^J pe tronul Greciei a principii P*u', vâr cu Rebele Alexaadn| a' Jjg jslaviri.

Plasarea9e!a oficial public

d ii Ioc.Canti ocupaţii:

do plasare

1. SoJali: 1 brâczar, 2 brotari, 16 cisraarj, 1 cofetar, 18 croitori de bărbaţi, 2 croitorese de da­me, 2 corelări, 1 dog ir, 2 dul­gheri, 2 eiectn.icoi, 2 fraazeîari1 frizer, 1 grădinar, 1 instalator2 iăcâtusi de construcţie, 8 lă­cătuşi mecanici, 3 mecanici, 2 mezetegil, 1 monteur de auto­mobile. 2 morari, 3 ştrengari în fier, 16 tâmplari ă e mobile şi binale, 13 tipografi, 1 tinichigiu,3 turnători tîn fier, 3 ospătari, 5 zidari, i farmacist şi chimist,1 corespondent pentru limbi română, germană, ungară, fran­ceza. 2 agricultori, 2 casier ţe 15 chelneri, 6 dactilografe, 3 f£»uct onari? 5 raigaztoneri, 3 * văzător;, 9 vânzătoare,

3 Personal de servlcu: 6 cui !

răţitoare, 1 doică, 10 lucrător de fabrică, 2 peznici de coapte’ 8 servitori, 4 vizitii, 10 ziler'.

Occpaţ'e pot căpătă; 45 uce­nici pentru diferite meseni, 30 servitoare, 1 cofetar, 1 fochist, 2 bucătărese.

Plasarea se face fără plată prin Oficiul pablic de plasare (Braşov, str. Hsrscher 26. Tele­fon 338?.

No. 1691-1923.

Publiuaţiune.In comuna Rupea (Cohalm)

judeţul Târnava-Mare se va finea

T â rg u l de ţ a r ăprecum urmează : f»m zilele de

a Camere! de comerţ şi indaslrie din Braşov

Despre utfiraa şediniă a C a­me: e: de corasiţ şi industrie din Braşov ni se comunică Urmă­toarele amănunte:

Referitor le pro ectul de lege despre Cărnurile de com erţ şi indaslrie, aeum terminat, se consteiâ, câ îa ocest proiect s-a ţ.nut seeniă, fajă de proiectul precedent, de principiul unei autonomii câl mai largă.

Despre m ărcile d e fab r ică şl etichete se face cuaoscnf, că s-a cerut din nou Ministerului de comerţ şi industrie să se admită şi pe mai departe, până la intrarea ia v goare a noaei legi e mărcilor de fabrică, în­trebuinţarea textului de până acuma al acelora,

Iu bâza unui rtferăt ai Secre­tarului, şedinţa plenară acceptă propunor a referitoare la ches­tiunea încasării laxelor comu­nale, ca de aci înainte decisu­rile comunelor referitoare la a- ce&iea să fie prezentate Cerne­rilor spre opinare şi să nu fie prezentate spre aprobare numai Ministerului de Interne, ci şi Ministerului de comerţ şi indus­trie ca for competent, pentru ca astfel industria şi comerţul să fie scutite de contribuţii ne­raţionale.

Un alt referat arată, cum ma­rea lipsă de numerar a devenit o grea piedică pentru întreaga

2 3 Ianuarie 19^4 târg de viţe | noastră viaţă economică. Jn s- şi cai, m ziua de b ianuarie j semenea împrejurări se înţeiege târg de marian- | dela sine, pentru ce anume cer-

Rupea (Cohalm), la 2 2 De- ţ curile economice interesate, ba cemvrie 1923. j chiar şi întreaga populaţie cere33 1-3 Ffifflăriâ comandă, ' stăruitor ea stalul sâ ptetesscă

cel puţin ceea*ce .daforeşfei sâ achite datoriile interne 'şi| în sfârşit să lichideze şi mulai d e război.

Bugetul C am erei pe enui 11 s-a primit neschimbat, Bug« Camerei a permis ca între aii le să se aducă de astă datăji semnate sporuri la fondul i construcţie şi fondul pensiito'J ba şi pentru scopuri eomerciî şi indust iale, burse, etc., c«ţ ce de câţi-va ani îneoaceţ s a putut face.

Referentul comunică mail parte fdptui, că se va Inc Ministerului de comerţ o punere specială, potrivită pului în chestiunea târgd anuale.

Camera a adoptat înfofdeij na punctul de vedere, că simte la înmulţirea târguij numat în cazuri bic?e mot/il economiceşte, Din ncnorc opina Cernerilor din Ardem se ia îndeajuns în considriJ la Ministerul de comerţ, <jj aprobi târguri peste târguri

Stările insuportabile saui bine zis neajunsurile delai muirea coletelor poştale diij ra Braşov dau Ocazie Caneit la lepeţite int«rvenin.-

In sfârşit se educe hătâ^ de a se cere în chestiune i giementării exportului de ceri şl fă in ă o atare reglemeWfl prin care să se ţină se an* mod cjrespunzâtor de Interesa industriei noastre de mon totdeodată şi de acelea ah pulaţiei.

După terminarea ordin« zi Preşedintele închide şed exprimând urări de bine pd1 noul an. /

C M Z E T A T R A I t S l i T A N f l

Regek şi Banatul[ajamental ministrului Palatului Inat la Belgrad

— Necesitatea unei lămuriri. -est este pentru noi,

naţional care em regre­ta zeci de ani lupta pen*

integritatea pământului ro­tesc, chestiunea care n! se

ază prin destăinuiri e u* cunoscător al relaţiilor

«atice şi care ni deSco*0 fata nouă a protocoiu-

[finitei sângerânde a Bana-

irea mei bine să nu tră- rcmurile de astăzi, de cât

confirme întiistătoarele iunie, care ni se dau. Da­ni impune să publicăm, în

tgimea lor, inforraaţiutifie ce )un la dispoziţiune de a- boscător al relaţiilor noas- j)îomfitice — cerând să cu o lămurire nu de vor*

ide fapte. *L/' • *

faînte de votul majori- din Cameră, ni s’a

„ratificarea gra- knăţene va trebui

tcâ prin Parlament Var întâmpla, fiind-

luat angajamente l senz cu ocaziu-

îotezuluî principelui1 ia Belgrad“ .

/totul dat, cu resentiinen- 'ţl manifest al majoritari- lr, după discursul dlui mi- astfu de externe precedat â âltâ şedinţă de cuvâo-

dezolantâ pentru re- 5$a ce mauifbata dl rga — dar care lasă aţiilor viitoare să im­

it graniţele adevărate neamului — votul si­

ta ne indică veracitatea rei ce ni se dase câte- aile mai înainte şi a-

roe că : angajamentul a st luat de către dl Mi*

ministrul Palatului, sa singur ar fi tratat Belgrad întreagă ches• 'a Românilor de sub ânirea sârbească. Ceea- âsfce mai grav, ni se dă nunta! că — nu a tra­mei ministrul nostru de rjfle, nici miniştrii de

şi instrucţie publică, (e discuţiile, atât în ,4ia graniţei, cât şi în

iile bisericeşti şi şco- crfost duse escluzir

l f JMşu la Belgrad.

tdoul de botez — graniţa, te prin inimă românim&a feanti — s’a făgăduit, deci, ia consideraţii fo a r te cu • te şi anume-

Le ştie, că situaţia partida• \adicd, sub şefia d-Iui p l \efte foarte precară. S e \şte că pjnsârbism ui cen - if il \d-lui Pasici e s te so* h*n anumitj cercuri, c e l

Hternic şi poate giugirol M M o ai dinastiei Mara- ^hevici, mai bine zis al

\tătei in statul S. H. S.crezut, deci, că pentru

Fi situaţia d-lui Roşiei ra - 7ronului... cadoul d e bo- ratificării liniei d em arca• în banat, o a f i un prilej.. de o exaltare a orga- 1 'basc şi de , su ccese

cer i oar ajuta p e să ia să din situaţia

patriotice* d-l R oşiei precară.

mBoident, d ‘l Mişu e s te un diplomat abil a i spune conoor* bitorul nostru.

„la lawant» abilitatea d-Ioi Hifii s’a eioGiit tnsă. de epozi* |ta d-lni Ionel I. C. Brăitana

idovăral Istorie este, fâ d-l B răila» ar fi voit să se \M deschisă chestia graiiţei bănă­ţene. Dovadă, eă in a snpns nar lamentálni spre ratificare Ira­tától de la Sévres, docomeatcl de bază al graniţei ta Banat

Insu; d-l Duca a de­clarat în mai multe rân­duri, eă „i-s’a cerut“ să se ratifee protocolul de- la Belgrad! Să notăm): de la Belgrádi Va Să zică nu de voie, ci împins din o parte oarecare, a adus d-l Duca, aceasta chestie în faţa Corpurilor legiuitoare, spre a e în­chide definitiv.

Interesele noastre na­ţionale erau să nu ne grăbim şi d-l Brătianu părea a înţelege aceste interese.

** *

O soluţie dreaptă în chestia Banatului putea să dea numai tribunalul .akJa Hága. Judéíata C urţii Permanente de Justiţie, pronunţată săptămânile trecute în chestia Jávori- nei} ce era în litigiu în­tre Cehoslovacia şi nia, era garanţia, chestia Banatului

Polo- că şi ar fi

fa s t soluţionată la Haga in aşa fel\ ca buna veci• nâtate a noastră cu Ju- goslavia să nu mai fie tulburată multe decenii.

Erau toate speranţele şi împrejurările de-a abţine triunghiul Biserica-aibă— Vârşeţ— Alibunar, cu P e- troreaelo ca punct extrem al triunghiului. Delegaţii tri« banalului de la Haga, ie­şiţi la faţa locului, ar fi constatat, cu absolută cer­titudine, că este vorba de un ţinut compact românesc, în care elementul românesc are nu numai o majoritate a numărului ci mai ales o superioritate a culturei şi a bogăţiei, cum rar se gă­seşte în toată România, fără de a mai aminti trun- ch area liniei ferate Timi­şoara - ~Portul Buziaş şi so­lidaritatea economică a în­tregului ţinut,

*& *Oa ce dar această grabă ca

ratificarea? De ce aceasta sacri­ficare a celor mat bani şi maiconştii români,?

Se tnipoe o lămurire catego­rica, piatra a na se acreditascţiprii na 100 000* «poiîiânt pot so fie de dragai unei po­litic* familiare. Avem doar dato­ria să ne qâadlni mat întâia la întărirea T emulai Român şl nu­mai pe arma ia aiteie

De 2neea, aşteptăm o lămurire categorică.

^neînţeles e iămarlre prin fapte, na prin vorbe

S. M T.

M iercurea-Ciac, 2 2 D ec. — In fata tribunalului din locali­tate s-o judecat astâzi procesul poliţiştilor Nemeş Eidl şi Pcul Petru, acuzaţi pentru crima să­vârşită prin aplicerea a 42 lovi­turi cu sabla, cu patul pustii şi şi cu piciorul, loan .loiii clin Miercurea-C uc, care în noaptea de 23 August venind acasă a cântat pe stradă,

Fotoliul prezident al a fost o- cupat d-l Ludovic Kasonî, Con­silier ia Curte secondat de d l jude Eugen Dabjd,

Fotoliul Ministerului Public a fost ocupat de d-I Procuror Pe­tru Paşnicu care priotr’un ma­gistral rechizitor a scos fn evi­denţă vinovăţia acestor comi­sari de poliţie, a căror chemare este s& dea exemple de legali­tate şi să asigure viaţa cetăţe­nilor paşnici.

Severul rechizitoriu al acuzării a fost la înălţimea lui şi pe lângă importanţa motivelor de acuzare, printr’o frumoasă argu­mentaţie arată cum faptele co mise în repetate rândi»1* ^ *• ceşti funcţionari facc^ i.i acesi centru minoritar să s« ; h d ■ încrederea în organdc f pubiice Prin ce însăşi or,, -v ţia noastră de stat se compro­mite«

Conchide că pe baza ţiilor celor 10 martori şi a e talui medico-lega), semnat de ? medici, care şi-au susţinui re­zultatul autopsiei în }V- *r n

naiului, victima Ioanlostf a mu­rit iîî urma unei péritonite per* foraţi?e şi a 4> lov.turi de sabie, ) at de puşca şi de cismă şi ce !'e se se dea o pedeapsă exemplara.

In sslo aihiplina. mag:stra!ul rechizitoriu &I d iul Procuror>a lă­sat o adâncă imprcsie şi în mod invoiun ar de pe buzele tuturor scăpau şoapte de aprobare şi de edmiicţte de felul cum se

asupra victimei i înfierau aceste samavolnicii cese oomj nu această regiune.

Apărarea reprt^^ntaîâ prin d-rni avocaţi dr. L Negrea şi dr. Valerîu Oţviea a ndtcat motive de aeh.taic pebazi insuficienţii probelor.

La orele 7 scara tribunal "a pjonunţat sentinţa, condamnând pe Comis0rul de poliţie Nem^ş Emil la 2 ani recluziune şi 2000 Lei amendă, iar pe sergentui- major Paul Petru 1« 1 an închi­soare corecţională şi 1000 Lei amendă către st«*t

S’a făcut apel din partea am­belor părţt, acuzarea cerând majorarea pedepsei, iar apăra­rea cerând reducerea pedepsei.

Hotărârea tribunalului a făcut o bună impresie în opinia pu­blică, care este dornică de în-f . â n s r o n n n ^ i c fflr î / i a n h i j v n r ldo p - i ;T a şi i : ^âioavoinicic.

C'-K-csanădăi

iB t

Jaln icii: Marieta, Elisa, Nioa, fiice, Dr. Ni- colae A. Popovici, Popa Lisseaou deputat şi Dr. &. Dănilă notar public Hunedoara, ca gineri, precum şi nepoţi şi nepoate au durerea a anunţa moartea iubitei lor mame, soacre şi bunici

P O L IX E N IA IL A S S E V IC Inăscută la 1848

decedată subit în ziua de Jo i 27 Dec.înmormântarea va avea loc Sâmbătă, ora

3 p. m. din paraclisul bisericei Sf. Nicolae, în Cimiterul bisericei Sf. Nicolae din (Schei) Braşov.

Fie-i ţărâna uşoară.> >— Aceasta ţine loc de orice alt anunţ, —

Aviz.Cooperativa de consum şi

valorizare din Zârneşti caută un conducător de prăvălie (com merciant) pe lângă următoarele refnbuţii: 3V* din încasareab'uiă, Lei 800 lunar saiar fix, locuinţă, lumină şi 5 stânjme lemne. Cel angejat va trebui sâ depună o garanţie poir.v.tă. Ofertele se înaintează direc ţiunei Cooperativei.95 1 - 8 Direcţiunea.

Os vanzare UStsăSputere In bnnă stare. Informa- ţinui la fieorg Teotsch, Preşmer No. 542, jad. Braşov. 67 a - 3

De vânzare.Automobil Limusi-

na (închis) modern marca Fiat Torino: 6 locuri 45 H; P. Se poate vedea Garajul Me.d S t r . Lungă. In- formaţiuni Hotel Co­roană camera No. 102.

2 - 3

S xonia Na. 1770.

M A R E T Â R G de CRĂCIUN cu preţuri foarte reduse

F â â N z 'G R O S SMagazin de Rufărie

si Modă.aBRAţOf, Strada Porţii Io. 7.

66 8—5

ii@ vânzaredin Strada de mljloe No. 114, cons- tătătoare din două locuinţe, grajduri mari, şură şi remiză pentru căruţe, eventual cu o grădină mare pentru edificarea unui stabiliment industrial.

informaţiuni se dau în biroul advocaţial Dr. Al. Marco, Str.

VIN NOU Şl V EC H II! calitate superioară cir­ca 6 vagoane.

Produsul viei pro­prie. De vânzare eu vasul, magazinele Ge- nerale-Antrepozite piv­niţa No. 3. Se poate constata d e !a o ra 3 --6 d. m. Informaţiuni Ho­tel Coroană camera S02

3—3

Publicaţiune.La uzina Electrică a comunei

Rupea (Cohalm) următoarele posturi sunt vacante:

î. Conducător e! uzinei (prim- maşinit).

1 Maşinist.Ambii trebue să dovedească

capacitatea pentru conducerea motoarelor Diesel şi dynamice precum şi a lucrărilor de mon­taje electrice.

1 Prim-morar şi 1 morar.Oferte sunt a se înainta Di-

rectiunei Uzinei electrice Rupea.Rupea, la 22 Dec. 1923.

8 7 2 - 2 Direoţlnnea.

In centfn oraşului o casă mere imediat de ocupat, 2 prăvălii şl iOCnlnţă din cauza plecărei, ieftin de vânzare.

In toate părţile oraşului mai multe case mari şi mici ca şi locuri virane ieftin de vân­zare.

In Braşovuî-vechiu un Ioc viran 400 metri pătraţi cu 25000 Lei de vânzare.

M. Friedmart1—1 Str. Castel a lui 47.

Un palton de blane pentru doamne frumos puţin pnrtat cn 9009 Lei de vânzare-

M. Friedm'aO1—2 Str. Castelului 47.

ci.

Un ziar cinstit româ­nise işti o osmo&râ pin- tru casa fiecărui Român.

i j&Lfeuăli d a i „ f a z a L&s»

i T R A N S IL V A N ,E I“

ţţtg mTMm perfect albi şi se meriţi® să­ri inîicbubHarcd permanentă de

i ! «

La buia toruly o

D r e s J a - G h î rn ba v i — IO

reŞl

%3S i i l o r

•çenirP''

M :

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI ' - M m

i

In aj mul alegerii dsia ReghinAdministraţia liberali In slajba eanditatatml a r a m e ii

Din circumscripţia Reghinului, unde va avea loc mâine Du­minecă şi Luni alegerea de Senator, am primit azi dimineaţă următoarea telegramă:

G urgki, 28 D ec. Primpretorele Popescu cu- treeră plasa Reghinul de jos agitând pentru candidatul «Terescan Harşia. Administraţia peste tot s’a pus în slujba averescamlor. învăţătorii sunt ameninţi cu mutare, dacă nu TOr voia pe candidatul Harşia. Cu toate pre- «noile poporul este pentru candidatul Partidului naţional, 1 Yasile Stroescu. |9r

U n ificarea C alea dăruiţii.Bucureşti 29 D ec. In şedinţa de eri a Se naiului Miîropoli-

toi primat Miron Cristea a prezentat hotărârea Sf, Sinod prin care se stabileşte armonizarea anului „ c i v i l * cu anul ca­lendaristic Iulian. Cu acest prilej 1. P. S. Sa a făcut un scurt is­toric al calendarului, arătând c& bifurcarea actuală produce mari dificultâii cu deosebire ia viata economică, ceea ce a făcut pe reprezentanţii bisericei ortodoxe să procedeze la armonizarea ca­lendarului.

Unificarea se va face pe ziua de 14 Oct. 1924 sf. n. In ziua aceea biserica ortodoxă va prâznui Cuvioasa Paraşih ve, care alt­fel se sărbătorea ia 14 Oct. st. v. Dela 14 Oct st. «. sărbătorile calendarului Iulian vor coincide cu cete aie Calendarului Gre­gorian.

Prin telefiisTrafic de paţapcarie.Orodia-M are, 29. Siguranţa

din Sifihttul-Mermatieî a dat de urma unui trafic de paşapoarte ce se practica de multă vreme. Mai mulţi noiari comunali eli­berau certificate false de apar tinenţă cetăţenilor pe ceri aceşti a le

f i l l âPrimim din Cluj, din Timişoa­

ra. din întreg Banatul, ca şi din Bucureşti veşti cum că votui prin care se ratifică protocolul dela Belgrad a produs o pro-

cehoslovaci \ fsndă indignare în toate cercu* întrebuinţau t riie politice şi în opinia publică.

I N F O E M A Ţ I U N I

la obţinerea de paşapoerîe. A- ! înşişi deputaţii majoritari se ce şti funcţionari incorecţi prt* \ scuză că ii s’a impus votul dei meau mită pentru aceste falsuri j că regretă. Nu mai vorbim de după un anumit tarif. Desihizân- j bănăţeni: jalea este în suietu! du se o anchetă împotriva a- i fie-căruia.

Ziarul „A m erica* *, care apare la Clevetind, este din nou oprit sâ Intre în România, iu nu mărul ce ne soseşl», redacţia protes­tează ia mod energic in contra acestei méssrl ssmâvoînîce acsi* Iad între «iţele: „8?ătiaai’, #utj» «ratei, ru poale suferi critica. De aceea calcă’a picioare drep­tul intern? ţfonal. Cu ce: pot africa Românii din America prin ziarul k r? Slabă trebuie sâ-i f e poziţia atunci câad tremură de dârele tpirite ia mii de chuo-aietn de sediui aă«..,*

*V entzelos so seş te Miercuri

la Atena, pare c ă în urma in- dicaţiunilor primite de e l dela mMa[i, ca să ia roiul p e careb l con feră naţiunea g rea că .

•

A leg re d e preot. In urma decedăni regretatului preot Ioaa «rotea a>n Mateiaş, a cevemt vacantă aceasta parohie. Dumi­necă a avut ioc alegerea noului preot fiind aies cu unanimit te fiul defunctului, absolventul de teologie Septimiu Brotea. Do rim ca nou alesul preot să con­ducă des ine e acestei parohii in spiritul Decctatnki său părinte şi antecesor,

*Fortuna cu zăpadă pe Marea

Neagră a pătruns şi în Bosfor. La Constaotinopoie pârsă acum câteva zie era vreme de primă­vară, infloreau trandafirii; acum ninge. Rar «'a văzut o iarnă atâtde grea pentru acest oraş.•

Un uragan puternic s'a des- Untait Luai asupra oraşului Su* Hsa. Marea ,se umflase aşa de tare că nu mai permitea apelor Dunării sa se scurgă ceeacc a piovJtat revărsarea Dunării, la acela# timp valurile mâni au iaanaat bâlţiie şi prospectul Du nări. Apa in această parte era de 30 cm. pe stradă şi in ate­lierele comisiucei dunărene. Nu­mai* cu mare g cutate a putut li salvat şlepul „Muntenia* cu *0 oameni, cărat* \ s- rnpsr eârm*. O k k a cu trei p-s;ari &'*» ráítufflri, Oa r enii kUv lu­neca».. Uraganul * durat 4 ore.

*.qui a batiu t -i pc rici-mici, s.uiundâu ju*

■V‘ va .oare cu ţchi- >ry * -rnâ e$ : „Oi-

-rui'îl

Grupul parlam entar a l p ro fe­sorilor de toate gradele a fost primit al&ităer! în audi?n ă de preşed.uieie cansiiului de rai- i niţtr. Salarizarea corpului didac­tic v» fi discuta ă într'o nonă şed n ă ca d-nit Vintilâ BrSManu şi d\ C. Argh Ieşea, cupă care grupul pa.iiiîieotar va comunica asociaţiuuiior corpului d dactic reza tetul demersuri or pe !âi gă membrii guvernului. De a :ts t rezultat aiârcă spkarra hotărî - rlor maţe in congresul corpului didactic c*ri vor dace dm ne- no-oclre ş din vina guvernsiaila dezorganizarea învăţământului.

•

Citins următoarele în „Tele­graful român* organul mitro­poliei ortodoxe din Ardeal. „Din când în când criim prin ziare ştirea, că la Iniţiativă d-!ui de­putat Dr. Şlef n Bogdan, s a strâns un fond pentru clădirea unei biserici în paroh’* noastră din Miercurea Ciucuiui. Acum în urmă citim chiar, că în curând se va începe construcţia aceiei biserici, tot din iniţiativa d-lul Bogdan. Cum însă nici o bi serică nu se poate clădi fără aprobarea autorităţii bisericeşti competente, ne-cm interesat la Ven. Consirior *rhidiecezan din Sibiu, ca să aflăm ce e ade­vărat din ştiri.e privitoare la biserica din Miercurea Ciucuiui. Spre marea noastră surprindere, la acest for bisericesc nu se ştie nimic, fiindcă n-a făcut ni­meni raport despre fondurile iniţiate de d-1 Bogdan şi nici despre vre-un pian aprobat pen­tru clădirea bisericii din acea localitate. Ar fi de dorit ca să se lămurească această ches­tiune, ca să nu ne trezim pe urmă cu o deşi uzie mai muit. Ar trebui să se adreseze d-iui Bogdan înviiar^a de a face odare de seamă în chestiune.•

R educeri p e C F. R. pentru studenţi, la urm« propunerii miuistralai de iuitrn:ţie C. An*gltC*C'-îCvîj C *'3Sl ilUt vii »ploÎştl'l 3

ţ <*drms c.'î pe ;rv - ifbâtsflte Cr&-î cunuli-j ftiideaţ«, cart se ducI in v*c. i ta. vâ se bucure de «o| reducere je 50 's. sută pa c r r.*| 300 copii din Germania hI fost adm şi $â se eiabM-ascâ în j B îicovis-a pentru ini d? Uu.ă.

- *-*r m->?.

cesfora doi ajutori de notari şi a altui noftr, au fost suspendaţi din serviciu şi s’a deschis îm­potriva lor acţiune publică-

Criminal condamnat.Tg. M ureş, 29. Eri a fost con­

damnat la 1 en şi jumătate în­chisoare de către tribunalul din Târgul-Mureş, tânărul Szombati Peiru Cere la o petrecere în Bandul de Câmp'e, a omorât, străpungând cu un cuţil pe un rival ai său Kovacs istvan.

Bijuterii înapoiate Ardea­lului.

Cluj, 29. Iu retrageri a lor dic Ardeal în 1916 şi 1918 ungurii eu dus cu ei la Budapesta foarte multe bijuterii şi obiecte de valoare depuse de locuitori pe la bănci După numeroase in- fervenţi făcute de guvernul ro­mân la Budapesta, a început a se trirHîe în Ură o parte din ecesle obiecte. Eri a sosit îa Cluj un » 0 ■ bonsport c re afost dppne ... v^m» d o aco lo .

Intoxicat cu adccol.Târgul-Murzş, 29 — Un tâ­

năr cu numele M g-’sfoli Bela lucrător îrtr’un atelier de pie­lărie a invitat la cusa Iul in seara de Crăciun mai mulţi prie­tini unde au consumat o enormă cantitate de alcool. Dimineaţa unul dintre amicii săi Baley Karol, apucat de dureri grozave, a sucombîit. S'a constatat că nenorocitul se intoxicase cu alcool.

Ştiri din Clujprefe.tul judeţului Cojocna a

cerut Mini st* raiul de interne, ca funcţionarii administraţiei jude* ţenc să f e scutiţi de serv.cul de dapă masă, motivând a- cc-sta că prefectura suferă de lipsă de combustibil.

In gara Războieni cu ocazia unei razii iâ.'ute în noaptea trecuiă, comisarul de poliţie de acolo a prins ue un vestit soăr- gător anume Baroni Bela. El a tost expediat la Cluj, unde va fi predat parchetului.

Prefectura judeţului Cluj a primit o telegramă dela Minis­terul de interne prin care i se ad uce la cunoştinţă că se va trimite acolo o secţie de jan­darmi pentru complectarea po­liţiei. Tot odată s’a pus în ve­dere că va primii banii nece­sari pentru organizarea poliţiei.O

La Uioara o ceată de spăr­gători a furat d;n urevaiia co­merciantului He nr.u Aladar

trist sfârşit acestui guocrt,} poi nici c e l ma t înv rşunu ' *a% versar nu ar fi nrţgăiitdere mai ruşine ixr e fig ii

După ce tratatul delà Sèvres care hotăra grenija Bar.etalu nu fu ses e ratificat — şi nimen nu «vea curajul să aducă în Cameră acest tratat — Bană- ţerii sperau că va fi supusf chestiunea graniţei "arbitrajului delà H *g ■. Soluţia dată îa dif -.*■ rondul grav el Cehoslovaciei cu Polonia pe chestia comunei Ja gorine, a fost o mare uşurare pentru bEmaţt-ni. Sperau acum din nou Şi asiăzi, se dă Sltt- onra bază juridică sârbilor la Banat

Impresia generală, în toate cercurile politice, este că s’a corn s o adevărată trădare a celor 100,000 români rămaşi sub stăpânire streine. Atitudinea gu­vernului este condamnată ener­gic.

— D acă se putea da un mai

luptelor naţionale (Jn frec*, al, partidului libera-’ v>* nbrite definitiv prin acu , fc şit ite d* oz> — spunea iri, Bucureşti, unui dintre /nuia .* viefei noastre publice.

„Dar, ne doare ocest s ârs Nu vream s i o s i< Hm ~lo o astfe l dr dani lere 1 partid istoric O d.ipiâ io j “ una grea dotă (trei şi f.* cigătoore , dată oatiHu ui la guvern. n

„Votul Camerei pnine ^ tuşi prilej de neatinse, a p o s naţional. R eg ’e-ăm. m n, dureratâ, că n a h * t Ifp }\ tul celuilalt pt.şîirj Partidului n uf lena! romă:,

Această c^ioiune d< în întreaga *arâ , o gîstrâm cu vA.a tâ eico

Tara în?â trebuie

o

:&■u

reculeagă şi sa aeţic Trădătorii să-şi aib. deapsa.

i

L o c a l eCearta pentru prefectura jud.

O r a ş o v ' Q ru p .icn 1 b c a id din Braşov, cei câţiv?a membri ciri ş-i.a Impârţit rolurile in a jsn$* ţine câi1 o CöQd-datará câaa «lt I* poetul de pre a :t ai ju- deţurii,—s-a întrunit eri dia nou. O delegaţie este plecată la Ba- careţii să ceară nomrea avoca­tului Ciurea ca prefect. Cc/á!ílí candidat, căpitan Manneaca, ca să dovedească popu antatea sa a adunat eri pe membra dtn judeţ «1 an dat o telegramă mi d sterului de iuteroe.

lată ictreaga a t.vitate liberală la Braşov.

★Condamnare. Tribnnalul din

Braşov a condamnat pe fostál faucţionar ia adniinistraţ a finan­ciară din loc ioan Pop», care acum un an defrandase d'ia administraţia financiară vre-o 400 000 iei, ia un an şi jumă­tate temn ţă, socotindu-se îu a- ceastă pedeapsă un au, pe care l-a stat în închisoare prevectvă. In decursul desbaterii procesatul s'a renuQv«t ia ascultarea mar­torilor, deoarece acuzatul şi-arecunoscut fapta.

*Mulţumită. Subsemnata Efro-

şina O. M toc, Braşov, Pajişte prin aceasta aduc mulţumirile nude sindicalului naţional „A- vram lencu* Braşov, pentru a- jutorul det cu ocazia înmormâa* ţârei umhiului meu Ioan Bratu, membru ai sindicetuiui, decedat la 21 Decemvrie 1923.

Braşov, 24 Decemvrie 1923.Efrostna G. Mitoc.

— Subsemnatul Anghsl Pos- tovar, membru fondator al sin­dicatului naţional „Avram Ioncu" Braşov, aduc pe. această cale ziaristică mulţumirile mele Co-

t Polixenia Itassîevtân’a trecut bine o mnn moartea regret* tutui prol. J veteran Ipo ii llassievici ţ?i ne aduşi în situatiu durr ae a înregUt»:: m.» uvn sale, a vener. t i d rp Po>> llassievici, care e prociun ţutîndeni vii rep»ete. ii-o solului i-a ag avat boala cord de care suferea cur du-i alaltăeri brul vieţii. In» mânterea «re loc asiâzt ia 4 3 d a. din paradisul biserf Sf. Nicoiee.

Odihnească in pace.Transmitem familiilor înde

sincere condoleanţe.*

La Braşov se va ?nfiin!; curând ua In?pecfortd <fr v onţei generate. Sfera d- vitate a acestui insprdor-.l va ed nde asupra un'U • r- din Ve h’ul regal şi Ardea.i, cuprnde 8 judeţe.

Voru reveni mai io ca? •»supra impoakD'ai&i d‘«cd-lui Mihâl l>opov!Cf inea bugetulo j ţ

tu cine mc hpri ient?, &r, carneane a Şi Luni cr : - Dr«» : ta ,ger ia H^nte“ *ay ,câtcri greşet:- cian.'

( lai Ju.cs Mâ;yl

Şiiri m edt ai* Dr biiu: scher, medic specialist, p* Radio-Roenfg-fi, -;n boit!* piele, până ki i ouă imii nu mai dă c .,u» toţteai.

Dl. D r.Y Prljcii r^îot*^ ^ nfdin concediu şi n re!«?») £ tstea dând consu t>~S xliai* *, orele Î l 1/,—i, in »iradn F‘i liţci de jos No. *,

marfă in v a l d 50.0C i pe’-riu! uî £U“numitului k-Agenţi tri n>;i de S ura * n Qjui- rii! ríú c*)i it‘U -- * J C. r si , 3 ac 3 dr ic^Ci ui au r ~\rŞ i o scupe.« • e U .dine ; otaf ::<;c ia Si»dini i . |acc pe * „ ?. ie n norfíjjh-v|- sâ i aredeze / u .‘4 -r f *nd stol^s^ 'âc U ’ - -c Idada?at că de multă v:exr « ă r. UUÎ...Î • • :: i •* iiamî),. 1ocupă c spíjjgerea prăvt . r broştur. 2 Ncc.iuDţ>.e 1 9 ‘A J 4. o/c.c ; "~2 U. n / vchn Ulm Angliei P ' ş UDO O 1 Hezgri 34 - rier Uţ?« \ r

'« BíV.'ANí i'., Í2. bis -\SOV. ht.-ri. O AN bdn