Anul al XCV-lea Nr. 52 NÖÍW ARUL Braşov Duminecă 3 Iu ie 1$32

ffiA LbEKTAŢEI 88AŞOV. - Fondată la 1538 de @e@rge Bariţio^Abona®»nt anual 850 lei

Peatru itreinăxato 800 lei Aaunţorl. reclame, dup# »arlf

_ in— imr-TTnri üitttiApare de trei ori pe sâptâmâBă

Oamenii cari au aceeaşi durere; se în- cercuesc împreună, pentru ca să-şi poată apăra drepturile.

Apăraţi şi votaţi cercul O !

ptiiii pira i i si taarLa grandioasa manifestaţie a Partidului Naţional-Ţărănesc,

c ar a avui Ioc Duminecă la Bucureşti, zecile de mii de cetăţeni

a r ir e i n ic e J

ii listi te îmi

în da ibuali cei

1

£ ridii

abiaiconfiliSării ’a iá Arii

e aii

sos ti în Capitală, şi-au ţinut de o patriotică datorie să-şi manifes­tez' dragostea lor fajă de Suveranul tării. In drum spre sala de înl jnire, trecând convoiul lor — în rânduri disciplinate şi frumos oilonate — prin faţa Palatului, au ovaţionat pe Rege. Au strigat: „Să irlască Regele ţării“. Iar pe Suveranul, care privea din balconul plstului. l-au salutat, plecând în faţa Lui stindardele cu culorile nat onale ale tării!

Şi de atunci, şi din cauza aceasta : iarăşi foc şi prăpăd înţar. •

Partidul liberal condamnă şi aduce sentinţe peste sentinţe a- CJ ei manifestaţii de dragoste a cetăţenilor tării faţă de Suvera­nul lor.

Şi tot ei, liberalii, de su s : zicând c ă e i apără Coroana, con- dai mo p e ce i-ce aclam ează p e Capul încoronat a l tă r ii!

Aceasta se numeşte devotament liberal fată de Coroană!Penfru că — spun ei — coloana de cetăţeni n’avea drept, ca

Irtând prin fata Palatului, să strige: „Trăiască Regele“. Iar Su- ver inul — spun tot ei — trebuia să rămână cu ochii închişi şi cu urechile înfundate, în faţa cetăţenilor, cari în semn de cinste îillecau, pentru salut, steagul ţarii!

Regele n’are drept să fie martor ocular al dragostii, cu care Illnconjoară poporul. Pentrucă aceasta îi supără pe liberali. După el Suveranul ţării n-are drept să fie decât prizonierul partidului lor izolat mereu de popor, ale cărui sentimente, dureri şi bucurii, niji are voe să le audă şi să le vadă decât cu ochii şi urechile cai \arilei!

Din cauza aceasta supărarea de Duminecă a liberalilor.

Regele are drept să fie prizonier al partidului liberal.Are drept să tacă şi să creadă toate minciunile acestui

partid.Are drept să-şi lase fiul surghiunit şi alungat din ţară de

acest partid.Are drept să tacă şi să îndure durerea după fiul Său şi pier­

derea ţării, lipsită de Moştenitorul tronului ei.',Are drept chiar să moară sub povara acestor dureri.Şi are Regele drept să se lase ameninţat ori când şi ori

cum de căfre partidul liberal.Are drept să se lase ameninţat chiar că va fi împuşcat cu

revolverul de cătră fruntaşii acestui partid.Are drept să se bucure şi să se simtă fericit de necuviinţa

cu care şeful acestui partid numeşte suirea pe tron a Regelui „aventură primejdioasă“.

Are drept să creadă că „cel mai sigur apărător al Coroanei“ esie şeful acestui partid, care striga că „s-ar simţi desonorat“ dacă ar lua parte la solemnitatea suirii pe tron a Regelui.

Şi are drept Regele să uite şi să erte toate acestea, să a- corde întreaga Sa încredere şi să nu dubiieze de loc în lealitatea şi sinceritatea sentimentelor fajă de Coroană ale Partidului liberal.

Căci după normele dinasiicismului acestui partid

Dar n’are drept Regele:Să asculte şi să privească mărturisirile de dragoste ale ce­

tăţenilor, cari sub flamura steagului ţării trimit Capului încoronat al ei salutul celor-ce L-au aşteptat din exil, L-au primit cu dra­goste în ţară şi L-au ridicat pe tronul ei înconjurat de toată dragostea şi încrederea de care merită să se bucure un Rege iubit şi iubitor de ţară!

«oN’are acest drept Regele, pentru că aceasta înseamnă: prim ejdie penfru fără ş i C oroană“ — spun liberalii.

Iar ei, liberalii, „sincerii apărători ai Coroanei“, nu pot tolera aşa ceva !.!

adm irOV0C81

a d iri® > e des

suni'pedi

ice

jm,i W la ţ i i*josib ce 0

te f iind P

n ici arfe t,ar«li®1

C<F

Marea manifestaţie din gară. Primirea. Importante declaraţii politice ale d-lui

prim-ministru, făcute presei.lAlaltaeri, Joi, a sosit în Cluj,

plecând din Bucureşti, d l prim- ■listru Alexandru Vaida Voe- ood.■A fost îndeajuns să se audă acjeastă veste, pentru ca popu- ■ îa Clujului şi a satelor din împrejurime să se grăbească Pţnlru primirea bărbatului, atât di strâns legat de sufletul mul­ţimilor, cari îşi iubesc neamul şi P1 conducătorii lui.

H Mii de cetăţeni, cu steaguri şi Brici, aşteptau trenul, penlru ca s< aclame pe marele luptător, C( descindea în capitala Ardea- ljlui.■ Pentru întâmpinare eşise în ■>ră d-1 Iuliu Maniu, înconjuratV d-nii M. Popovici, Haţieganu, B Dan, V. Moldovan, etc. căru-■ mulţimea i-a făcut o căldu- ■ )asă manifestaţie., La orele 8.45 îşi face înirarea

V 9ară trenul ministerial, în timpV muzicile intonează „La arme“, B r mulţimea isbucneşte în etu- ■ aŞte strigăte de „trăiască", o- ■jmonând frenetic pe d-1 Alex.■ mda, care îşi face apariţia pe ■ cari|e vagonului.I , 1* mijlocul entuziasmului, mi- ■ ' .1 Ardealului d-1 E. Haţie- I ? m cuvântul şi salută pe d-1

|r?1'rţlin>stru Vaida în numele «tuf • U*’ numele Inspecto­ri Ui Administrativ al Ardealu­lu i d* Pictor Hodor. D-1Ijrlct i (*r’ Lioiu Dan în numele leltT U*’ ^ d* V. Deleu în nu- | - Municipiului Cluj. In nu­

mele bisericii ortodoxe păr. Lau- . donate. Nu se poate ca din ile- renliu Ciurea şi în numele bise- • galităţi şi volnicii să răsară re- ricii catolice păr. canonic Agăr- I prezentanţii naţiunii, cari trebuieb ic ea nu.

Răspunsul primului-ministruTuturor le-a răspuns d-1 Vaida,

spunând:Domnilor şi Fraţilor,

Viaţa normală a poporului nu se poate manifesta decât pe baze constituţionale şi de aceea M. S. Regele urmând pilda glorio­şilor Lui înaintaşi, reaşează viaţa ţării pe baze constituţionale, Aşa precum baza vieţii de stat, sub Carol I, era dorobanţul şi Re­gele, M. S. Regele Carol II a pus o temelie nouă vieţii poli- ce pentru prezent şi viitor: Re­gele şi poporul. (Urale).

Misiunea, cere mi-a încredin­ţat-o M. Sa Regele, este de a duce la îndeplinire alegeri libe-

pentru ca fiecare cetăţeanredupă convingerea lui să poată alege pe acela pe care vrea ca să i reprezinte interesele în Par­lament. Fac de aici apel, către D-voastră şi aş dori ca glasul meu să pătrundă peste toate pla­iurile acestei ţări, ca să ştiţi că nu e permis să se facă ingerin­ţe, ci din potrivă autorităţile sunt chemate să depună toate sforţă­rile ca cetăţenii să-şi poată face datoria în deplină libertate^ To­todată însă ţin să^afirm că au­torităţile trebuie să supraveghe­ze ca aceste alegeri să fie or-

să fie adevăraţii ei reprezentan­ţi liberi aleşi. In felul acesta cred, că îmi voi putea duce la îndeplinire misiunea ce mi s’a încredinţat şi a-mi face datoria faţă de Patrie şi Tron, peniru a reînălţa astfel România la locul de frunte în rândurile ţărilor Eu­

ropei. Fac apel la cătăţeni, ca reciproc să-şi respecte dreptu­rile şi libertatea, pentru că acela care nu ştie să-şi respecte ad­versarul, acela nu respectă nici legea. De-acum lupta se duce cu armele devotamentului şi ale dreptăţii. Numai urmărind aceste principii, se va putea împlini mi­siunea pe care mi-a încredinţat-o M. S. Regele. Să ne ajute bu­nul Dumnezeu, ca să înălţăm ţara acolo unde cu toţii o dorim s’o vedem pentru gloria neamului şi a Tronului, şi pentru fericirea ei.

Urale nesfârşite au acoperit ultimele cuvinte ale d-lui prim- ministru, care a coborât apoi treptele vagonului şi, după ce s’a întreţinut câteva minute cu cei prezenţi, a plecat la locuinţa d-sale, unde ţăranii i-au făcut o impresionantă manifestaţie de simpatie.

Importante declaraţiuni politice ale d-lui prim-ministru.

La orele 11, d. prim-minislru Alexandru Vaida-Voevod a pri­mit la locuinţa d-sale din Cluj, pe reprezentanţii presei cu cari s’a întreţinut mai multă vreme, răspunzând la întrebările aces­tora.

întrebat despre respingerea candi- dărilor blocului muncitoresc d-sa a răspuns următoarele:

— S’au respins ? N’am cunoş­tinţă despre aşa ceva. Nu mi s’a relatat până acum un asemenea fapt şi nimeni nu mi-a cerut an­chetă.

Am dovedit în modul cel mai concret, că de unde mi s’au sem­nalat abuzuri, am ordonat ime­diat sancţionarea lor.

La Ploeşti am procedat prompt, tot astfel la Romanaţi, unde po­pulaţia la-r fi împiedecat pe d, Goga să pătrundă în sate. Ţin să accentuez încă odată că do­resc să fie reprezentate în Ca­

meră, toate fracţiunile, aşa după cum le acordă încrederea vo­inţa populară, iar penfru oamenii de bună credinţă esie limpede că noi nu ne pretăm la abuzuri şi nu avem nici un interes ca să practicăm metodele politicia­nismului oligarhic.

— Socotiţi că mişcarea comunistă este o primejdie serioasă pentru sta­tul român ?

— La noi nu, căci ea se re­duce la puţine nuclee lipsite de vizionarii unor convingeri. La frontiera de vest e o promiscui­tate de sentimente şi idei, cari fluctuează între un şovinism bol­năvicios şi extremismul de stân­ga. Ca organizaţii serioase nu pot fi comparate de pildă cu partidul socialist din Ardeal. In Basarabia, apoi este o întreagă confuzie de idei.

In general mişcarea comunis­tă e reprezentată printr’o mini­

mală fracţiune de orăşeni. Ori această ţară are peste 80 la sută ţărani, cu interese economice, sociale şi culturale, specifice ţă­răneşti, aşa că nu se poate in­voca nici măcar elementul su­biectiv a! adeziunii populare con­ceput de Marx, ca o întregire a factorului obiectiv, cel econo­mic.

In restul de 20% dela oraşe, se poate număra cu aproximaţie o sută sau 200.000 socialişti de diferite nuanţe, aşa încât calcu­lul este foarte uşor de făcut, despre elementele şoviniste cari oscilează între naţionalism de­ghizat şi comunism greşii.

— Un ziarist obiectând că poliţia contribuie la propaganda comunistă, primul ministru răspunde:

— Nu confribue nici poliţia nici jandarmeria.

O doctrină dacă se impune, apoi contribuţia esenţială e evo­luţia ei.

— Care este preocuparea centrală a guvernului ?

— In ordinea politice, să asi­gurăm alegeri libere penlru cu­noaşterea exactă a voinţei po­pulare. In ce priveşte mandatul actualului guvern, după cum ştiţi, el este limitat. După constituirea Camerelor, acest mandat îi voiu depune în mâinile Suveranului.

Activitatea mea poale să fie o garanţie că nu voiu cumpăra sau silui conştiinţele, că mă voiu ţine de cuvânt asigurând alegeri libere, şi că rezultatul urnelor nu va fi falsificat.

Important este că noi stăm pe bază constituţională liehidându- se cu metodele absolutiste. Su­veranul vrea să se razime pe popor şi nu pe clacuri şi oligar­hii. Regele vrea să asigure o guvernare din încrederea Iui şi înţelepciunea naţiei. Ne vom stră­dui să facem faţă dificultăţilor momentului, achitând punctual pensiile şi lefurile funcţionarilor.

Emilii » i n .Ş i atunci, când nici unul din­

tre national-fărânişii nu a fo s t până acum apucat d e guler ca om incorect, cum s e p oa te ca partidul liberat, partidul ca re timp de cinci decenii a sleit toată vlaga fării prin exp loata­rea bugetului, partidul lui Tan- cred Constantinescu ş i a l celor­lalţi Constantineşti, cum s e poate — spun — ca a cest partid s ă îndrăznească s ă apara astăzi în J a fa opiniei publice ca m ora­lizator ?

E ste o limită în toate.Eu, în numele Partidului Na-

(ional-Ţărânesc, iau angajam en­tul, ca prima lege, p e ca re o vom vota noi, s ă f ie leg ea con­trolului averilor (aplauze pre­lungite ş i îndelung repetate ova- fiuni. A ceastă lege le-au ojerit-o prietenul Ion M ihalache (aplau­ze). Nu au vrut s-o prim ească. D e ce, d a că aveau la îndemână, prin ea mijlocul s ă prindă p e hoţii d e national-farănişii ? D e c e ? Pentru c ă ştiau c ă nu au p e cine s ă prindă.

E i bine, noi ştim însă, c ă a- vem p e cine prinde la e i l

Din. discursul de Duminecă • al d-lui V. Madgearu.

GAZETA TRANSILVANIEIPagina 2 -

Apărafi-vă şi foiositi-văo de drepturile voastre! o

C i n e a r e u n d r e p t ş i n u s e f o l o s e ş t e d e e l , e o m u l c a r e î ş i b a t e j o c d e s i n e î n s u ş i .

D r e p t d e v o t a u t o ţ i c e t ă ţ e n i i , t r e c u ţ i d e 2 1 a n i .U n d r e p t , l ă s a t î n m â n a a l t o r a , e c e a m a i m a r e n e

m e r n i c i e a o m u l u i !N u e o m d e c â t a c e l a , c a r e s e f o l o s e ş t e d e d r e p t u ­

r i l e l u i , î ş i c e r e d r e p t u l c a u n b ă r b a t ş i n u s e m i l o ­g e ş t e c a u n c e r ş i t o r !

A c e a s t a î n s e m n e a z ă a v o t a ş i a - ţ i s p u n e c u v â n t u l a c o l o , d e u n d e a ş t e p ţ i s ă ţ i - s e c r o i a s c ă s o a r t a . I

R i d i c a ţ i - v ă c ă r ţ i l e d e a l e g ă t o r !M e r g e ţ i l a v o t !V o t a ţ i a ş a c u m i n i m a v ă s p u n e !N u u i t a ţ i , c ă c e i m a i a p r o p i a ţ i d e v o i , s u n t a c e i a

c a r i c u v o i ş i p e n t r u v o i a u s u f e r i t ş i s e t r u d e s c a l ă t u ­r e a d e v o i s ă r ă m â n ă c e e a c e a u f o s t : s u f l e t ş i i n i m a d i n i n i m a ş i s u f l e t u l v o s t r u !

E v a i ! d e t u r m ă , c â n d t r e c e l u p u l s t r u n g a !J u d e c a ţ i ş i d a ţ i - v ă s e a m a c e f a c e ţ i l a u r n ă !C e r c u l e s t e h o t a r u l c u r a t ş i c i n s t i t a l u n e i j u d e c ă ţ i

f ă r ă d e c o l ţ u r i /V o t a ţ i c e r c u l Q , c ă c i n u m a i î n c e r c v ă p u t e ţ i î n ­

c e r c u i n ă d e j d e a z i l e l o r d e m a i b i n e !T r e c e ţ i p e s t e t i c ă l o a s e p a t i m i ş i p o r n i r i , — ş i n u

u i t a ţ i c ă :Soarta şi-o croieşte omul!

Numai cheltueii strict necesare— Un ordin al Ministerului de Finanţe. —

Ministerul de finan|e a trimis | tuturor ministerelor, următoarea circulară: w .

Situata economica şi „finan­ciară de astăzi, pentru a putea fi normalizată, impune o com­primare cât mai mare posibil a cheltuielilor prin o scrupuloasa întrebuinţare a banului public.

Pentru atingerea acestui scop, Statul trebue să renunţe Ia orice cheltuială care nu este indis­pensabilă, deoarece numai aşa va putea plăti la zi obligaţiunile ce are.

In interesul unei gospodarii de cheltueii, avem onoare a vă ruga să binevoiţi a institui o comisiune compusă din câţiva funcţionari cunoscători, cari să examineze, cu multă scrupulo- zitate, fiecare articol din buge­tul de cheltueii al acelui depar­tament pe exerciţiul în curs, atât la capitolul „personal“ cât şi la „materiale", întocmindu-se şi înaintându-se acestui minister, un tablou care să cuprindă toate economiile ce se pot realiza prin suprimarea cheltuielilor ce nu sunt „strict indispensabile".

Vă rugăm a ne înainta de ur- genjă — ceeace s’a mai cerut deja — tablouri care să cu­prindă cheltuielile făcute cu:

Permisele funcţionarilor peC . F. R.; Abonamentele telefonice plătite de Stat; Automobilele şi vehiculele întrebuinţate de Ser­viciile Statului; localurile închi­riate pentru serviciile publice; Posturile vacante din bugetul pe exerciţiul 1932.

Aceste date, precum şi acelea rezultate din examinarea celor­lalte credite înscrise în buget, ca: „Subvenjiuni* sau „cheltuieli diverse", vor forma baza eco­nomiilor ce se cer.

După centralizarea şi studie­rea memoriilor ce se vor trimite de Ministere, în lumina datelor comunicate, se va hotărâ defi­nitiv şi de comun acord cu fie­care Departament, asupra eco­nomiilor ce se vor realiza din bugetul respectiv.

Dată fiind importanta şi ur- nenja lucrărei ce vă solicităm, nu ne îndoim că veji da cele mai severe dispozitiuni pentru ca ea să fie cât se poate de serios studiată şi înaintată Ministerului de finanţe direcţiu­nea contabilităţii generale a Sta­tului, în maximum 15 zile dela primirea prezentei adrese, a- decă — cel mai târziu — până la 15 Iulie a. c.

Noui înscrieriîn partidul najional-tărănesc

Cereri de înscriere în partidul raţional-ţărănescsosesc z\ de zi.

Dela Cluj, se anunţă, că d-1 Gheorghe Bârlea, preşedintele medicilor stomatologi din Ro­mânia, fost senator averescan şi şef al organizaţiei gogiste din Maramureş, şi-a cerut înscrierea în partidul national-tărănesc.

La fel şi-au cerut înscrierea în partidul national-jărănesc nu-

meroşi membri ai organizaţiei liberale din Satu-Mare, în frunte cu d-1 jGeorge Man, secretarul general al organizaţiei liberale.

Împreună cu d-sa au mai tre- ; cut în partidul naţional-ţărănesc î numeroşi intelectuali cum şi j câteva comune fruntaşe în care Í liberalii erau bine organizaţi.

Impozitele funcţionarilor particulari

— O lămurire a Ministerului de finanţe —

Unele ziare interpretează gre­şit circulara Ministerului de fi­nanţe, prin care se cere socie­tăţilor anonime a da ajutor Sta­tului pentru încasarea impozite­lor datorite de cătră personalul lor.

Suntem autorizaţi a lămuri că această măsură nu este o ten­dinţă de a defavoriza pe func­ţionarii particulari.

Ea are o aplicafiune generală şi izvorăşte din nevoia de a so­lidariza cu interesele permanente ale Statului toate instituţiile ce trăesc şi se desvoltă grajie exis­tenţii lui.

Suntem datori loji a ajuta Sta­tul şi a lupta contra plăgii sus­tragerii dela impozite, care a a- juns să pue în primejdie buna funcţionare a statului.

A tişajulîn vederea alegerilor.

D ela Prim ăria Municipiului.

Primim din partea Primăriei următoarele:

Avem onoare a vă atrage a- ienţiunea asupra regulamentului pentru afişajul public pe terito­riul Municipiului Braşov şi în special asupra art. 5 din acest regulament, care prevede :

la caz de alegeri, întruniri etc. cu un cuvânt, afişajul ce va avea un caracter politic, se va face numai pe placardele mobile sau fixe puse la dispoziţie de Bi­roul de afişaj al Primăriei, pe categorii de partid şi numai pen­tru timpul necesar, contra cos­tului după tariful în vigoare.

Listele electorale nu vor fi im­puse la plată, dacă se vor afişa la Primărie, Tribunal sau alte autorităţi prevăzute de lege, însă pe table puse la dispoziţie de comună în acest scop.

Vă rugăm deci să binevoiţi a trimite placardele şi manifestele d-voastrâ electorale la biroul de

fişaj public al Municipiului Bra- a

şov pentru a le prevedea cu stampila Primăriei şi a le taxa conform tarifului în vigoare.

Se atrage totodată atenţiunea că este riguros interzis a lipi sau distribui afişe fără autoriza- Jiunea Primăriei sau a distruge cu intenţie şi a supralipi afişele lipite de Biroul de afişaj.

Toate aceste dispoziţiuni sunt cuprinse în regulamentul de afi­şat public şi sunt luate pentru a permite o propagandă electo­rală civilizată pentru toate par­tidele politice.

Informatiuni detailate se pot primi la Biroul de afişaj public al Municipiului Braşov,

Cu aplicarea dispoziţiunilor cuprinse în circulara de faţă se încredinţează Chestura Poliţiei Braşov şi Biroul de afişaj pu­blic.

Din şedinţa Comisiei Interi­mare a Municipiului Braşov din 28 Iunie 1932.

Demoiselle (française) désire échanger français contre rou­main (Conversation).

Donne aussi leçons.Offre sons „Echange" à la ré­

daction. 382 l —i

N F 0 B .M A Ţ I U N IIn urm a ploilor. Rapoarte so­

site la direcţiunea generală c. f. r. anunţă că situaţia se îmbu­nătăţeşte în toată ţara. Apele sunt pretutindeni în retragere, iar ploile au încetat.

Multe legături au fost resta­bilite. Pretutindeni se lucrează la refacerea liniilor stricate de inundaţii. •

C ondam narea dir. A rseniu Vlaicu. D-1 Arseniu Vlaicu a fost condamnat la 1 an şi 2 luni recluziune socotindu-i-se timpul de arest preventiv pentru gestiune frauduloasă pentru mânuirea ba­nului public şi excluderea dela funcţiuni publice pe termen de 3 ani. Apărarea a făcut apel.

A ccesu l călă torilor în tre ­nurile rapide. Direcţiunea ge­nerală c. f. r. a aprobat ca şi călătorii sosiţi în ultimul mo­ment să poată folosi trenurile rapide, numai dacă sunt locuri disponibile în compartimente sau pe culoar şi dacă înainte de-a se urca în vagon întreabă pe conductorul de bilete des­pre aceasta.

In acest scop, călătorii vor plăti, atunci când nu posedă le- gitimaţiunea de călătorie nici tichet pentru rezervarea locului, costul legitimaţiei de clasa res­pectivă, plus o suprataxă de 60 lei cls. I, 40 lei cls. Ii şi 20 lei la cls. III, pentru lipsa legitima­ţiei şi deosebit se va plăti cos­tul tichetului pentru rezervare de loc în tren, plus o suprataxă de 20 lei, indiferent clasa şi dis­tanta.

Dacă călătorii, deşi avizaţi că nu sunt locuri libere în vagon şi pe culoar, totuş se urcă, vor fi supuşi amenzilor tarifare de lei 660 la cls. I, 400 lei la cls. II, şi 300 lei la cls. III şi obli­gaţi la prima staţie să coboare.

Maialul cercetaşilor, care trebuia să se ţină Duminecă 3 tube in Poiana Braşovului, se amana pentru toamnă, deoarece terenul este ocupat de cătră „oocietatea Junilor Bătrâni".

*

m., se va face inaugurai surilor de vară ale A' generale a învăţătorilor mânia, în sala festivă a „Andrei Şaguna". — p tele Asociaţiei Braşov,

Bilete pentru rapide se pot cum păra în tren. Direc­ţiunea generală a regiei auto­nome c. f. r. a luat dispozi|iunea ca pe viitor călătorii să poată lua bilete şi în tren la trenurile rapide. •

Noui trenuri de sezon. Cu începere de Vineri 1 Iulie se pune în circulaţie — pe tot tim­pul sezonului de vară — o pe­reche de trenuri accelerate di­recte, sub No. 86-87 şi 85, 88, pe distanta Gala]i—Braşov. Tre­nul accelerat No. 86 87 va pleca din Galaţi la ora 7,10, la Sinaia va sosi la ora 11,51 şi la Bra­şov la 13,10. Trenul accelerat No. 88-85 va pleca din Braşov la ora 17, din Sinaia la ora 18,37 iar la Galaţi va sosi la ora 23,05.

Călătorii pot cere cu 10 zile înainte rezervarea locurilor în orice staţiune, unde trenul are oprire, plătind pentru aceasta un supliment de lei 40 la clasa întâia, lei 30 la clasa doua şi lei 20 la clasa a treia de fie­care loc.

Călătoria cu aceste trenuri se face în condijiunile obişnuite.

Serb area câm p en ească a pom pierilor voluntari din Braşov va avea loc Duminecă, 3 Iulie, în Valea Popii (Honte- rusul mic). Plecarea dela ca­zarma pompierilor la ora 8 dim. p.ri? principale, cu mu­zica militară, care va distra pe onor. public ziua întreagă. Dis- tracţiuni plăcute, concurs de po-

wc.u Premii, tombolă tete. Mancari şi beuturi de primul rang, mai eftin decât în oraş. Insigne 10 Iei. Se învită onor. public a lua parte pentru spriji­nirea pompierilor voluntari. In caz de timp nefavorabil serba­rea se amână pentru 10 Iulie a. c.

prezentare de gală în 1 Iulie a. c., sub Strajă renul sportiv „Braşovia*

Are cea mai bogată zoologică, cu cele mai f animale sălbatice.

Cai dresaţi, acrobaţi, tici şi clovni renumiţi.

Fiind sosit pentru sc me, publicul braşovean fite de ocazie.

Bnletinul hkSpărgători aresta*- ”

Ionel C. Voina, S ö-!, ţiei Braşov şi d j s,°rH L Chesturei Nicolae f\-CreVsizându-se de mai mul?”'comise prin spargere î fl nostru de către autori n cu{i, au luat severe mâţl , tru descoperirea auf0ri J gând cu aceasta Pe * r' „ ajutor Bleoca Vasile J ’̂ 81«vii Vana loan şi S zén igJ -1- ------1 • *- ̂vtç

III

Dadela Biuroul judiciar, cá^fcscar5urma investigaţiunilor f§̂reuşit să aresteze pe snăSVajda Ludovic, DobSpar9%_os oImre Lajos, Iakab Ian0sFerencz şi Grecu R0za’ T , 'l ceştia sunt în cercetarea^ roului Judiciar pentru maiJr furturi prin spargere, urmffl poi a fi da{i pe mâna p " tului. «rch:

Ion 'ştiam -l < f p: me a* care

H nionaruinfle

nedek Moise, .originar din Jpus a muna Capalnita (jud. Odo >e P âl în Braşov, fără domiciliu & )lân<[e'care în ziua de 29 Iunie___ A C «S TA î_____ w d* ori1 1ora 15_ şi 30, împreună cu ^ ’a|lâvidul Teodor Gabor cu dom' asţin! liul necunoscut şi care a re ea! 3*'să dispară, au furat d-nei £ l0Il m mokos Ghezane din Braţ )ine’ (Strada Lungă Nr. 9), pe acei numita şedea pe o bancă'*ina' ic Livadea Poştei, poşeta, în ca leleravea mai multe obiecte in H c--- 11 1" A 1 »1loare de 150> lei. Poşeta a fo B . ' 1 luată din mâna reclamantei ,ana IZ forja. Cazul se cercetează { eak 'a Biroul Judiciar. ’ f or

u irti limilii dat biute L

Societatea „Junii Bătrâni'i ■ ‘ duce la cunoştinţa onor. pubi inl< că va aranja o petrecere cân mр. enească Duminecă 3 Iulie i B-1с , în Capul Poenii pe LiréJunilor Bătrâni. Focuri painprepararea mâncărilor vor dila dispoziţia publicului în M^“ ingratuit. întrunirea membrilon m fi Duminecă la ora 7 la şcoai B (p de lângă biserica Sfl. Treimii B j^ pe Tocile, iar plecarea în Poi ■ jc nă la ora 7'/2 precis în fr |jm ,t cu muzica Bat. II. Vânători munte. Membrii societăţii

eglad

Ic

ue

rugaţi a lua parte cu to|ii încă ^

:pore la plecare. In caz de iii nefavorabil, se amână pe pro xima Duminecă.

Venitul curat al acestei pet ceri este destinat fondului pa tru construirea casei societi din Poiană (Livadia Junilor E. 0| trâni).

Comitelui

E x p o z i ţ i a d e frumuseţe m o d ă este deschisă încă f Sâmbătă şi mâne Dumineca) sala Redută. Seara Ia ora are loc în ambele zile şi . teresantă revistă în cadrul uw , Jen program artistic. Expun fir ira Westemean, Neumann, Sate ţ|e şi alţii.

Ol. L 0. ILIO— specialist -RAZE X

(RÖNTGEN)

rec

1izincolue

-or dei iati ep ß

bei li L us, (

19

ile , Ultra-Viole**' “' ■ t re a ti electriei»i M arm oro* h-bl8; jgetConsult 3—6 rea f i del*

ilisc polc“ para rn^i IE

lin la firma Orient» Str ̂ .hail W eiss Nr. 2. Prelua111

345reparaturi de covoare. ,

De închiriat S jiru sezon. Braşov, * a e lor C. 14.

S r -' -1932 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

De a manifestata de Dum necă

pin discursul d-lui I.Mihalache.nlm următoarele pasagii dm

J £ u l luminat, |mut de d-1dlS i Mihalache la grandioasal°nJfestatie di" Bucureşti, ma" ' . ^__n>\o■prindem în cele jce ur-

R | partea discursului, in■ j I ion Mihalache arată care u - . . . . . . . . . . . .i viaţă, pe care Partidul Na-

• na-Ţărănesc o va intan peste ^°i|le partidului liberal.

Plânge cucuveaua.

„ i J pa lidul liberal s’a plâns — a UIW d.Sa — a venit ceasul să " iCt e P ângă şi el. Odinioară se 2 ţ L .iea toată ţara de pe urma

H nimeni nu auzea. De ce a' ! ’allâns? Pentrucă nu i s’ar fi

' ""i âsljms precum se cuvenea la ealiDtea lui. Preferăm să nu

S 0Il m de acest lucru. Este mai } 1(1 n̂e, pentrucă s’ar socoti că

otnici reiiţ i D|

? ”eii îm fel de supralicitaţie de lina icism. Or, este mai prejos

Ca f lelemnitatea noastră. Sunt lu- . Cai ■ cari se ţin în suflet, nu se n } rânpiteaza Pe penlrucă se

, a. ,ana izează şi se diminuează. . .efltta/ea ş i credinţa sinceră

, \oroană s e arată prin fap te, ulr/Vi declarafiuni, c â te o d a tă ilati udini ş i linguşiri ş i câte daţi ameninţări. Şi au ame- îinţe i.

Ai ameninţat : „nu vom cruţa ani 1 mi: şi pe nimeni“. Ii aştep­

ta a luptă. Le'cerem însă un

IulieLiniiP'or sl I moi ilor

agar lucru: luptă dreaptă, cinstită, luptă p e fa fă . Re-

izai să credem în şoaptele, egrladante şi pentru acei care pun în circulaţie şi pentru cei h inspiră, şoapte cari mi-

înă prin cafenele şi pe străzi. Tc !uşi, aşteptăm gestul lor de esţj idarizare, pentrucă gestu- le lor de până acum sunt

. şirai otrivă. Partidul liberal tre- u|să înţeleagă un lucru o-

pentru totdeauna, că ce a Í * nu are să mai fie. Odi-

ioa ă avea doi stâlpi puter- e P11 ici aparatul de stat şi banca.

Amaratul de stat, tot ţinut la ■nar, începând cu Coroana c intinuând cu armata, clerul Magistratura. S ’a dus această

onlscare pentru totdeauna, or >ana este pe deasupra pár­áéi or politice arbitru liber. Ar- iati şi celelalte aşezăminte în- op să simtă că sunt ale ţării.

T ăncile? Pe ruinele partidului >eial cântă o cucuvae. Degeaba ■a aere de vultur rănit. S ’a US- Ce a fost, n’o să mai fie.

J e n i t ceasul ţării libere şi >ra liberă se mişcă prin a* ge forţe. Pretindem să sun- Buna din ele; pretindem că jjjlfem cea mai puternică din-

* B le ; pretindem că suntem ■ura, în stare să lăsăm liberă

(II 'atifestarea tuturor celorlalte |orji

i g r a m u l nostru, contract cu ţara

Bezemaţi pe această forţă, pe R 0 simţim circulând ca seva, ■ ° s în sus, venim şi ne an- ■ui cu programul pe care loeotim drept un contract

ilafl» l j ara Şi înţelegem să tra- ■u consecinţele când nu ne

m iin ci le

peto ui pei )cietâ| lor B

telul

seţe că » îecă ra 91 ?i oi ul uni firmei

Ipentru r o c h i a ‘găsi“ ®« M ă r i t e Î l f i f e Î U È !

vom simţi în stare să-l exe­cutăm, aşa cum şi altă dată n'am ezitat să ne retragem când am simţit că ţara nu ne mai sprijină cu elanul cu care ne sprijinea altădată. Declarăm că puterea noastră o simţim prin îndoita încredere a Coroanei şi a d v. Când vom simţi că se clatină, vom trage consecinţele.

Programul nostru ? Aşteptăm şi aşteaptă ţara programul ce­lorlalte partide, cari au deschis focul. La focul lor noi răspun­dem cu programul nostru. Pre­cum aţi văzut, citind atent pro­gramul nostru, se desprind din el două ţinte pe care vrem să le aplicăm:

întâi e s te tinta permanentă, transform area totală a statului român, din vechi stat bancar cu fo r fe con fiscate de sus în jo s , într’un stat liber cu fo r fe cari circulă liber de j o s în sus.

Obiectivul al doilea: ne-a eşit în cale, ca un puternic obsta­col: criza. C ade p e noi greaua răspundere s ă luptăm cu criza ş i să-i uşurăm durerile.

C e este criza?Fiecare dintre noi, producă­

tor şi contribuabil, simte cobi- lija descumpănindu-se între co­şul veniturilor şi acela al chel­tuielilor şi această cobiliţă des­cumpănindu-se, dăşelează şi pe contribuabil, dar se simte că şi statul merge dăşelat.

Coşul veniturilor a scăzut; preţul cerealelor este la mai pu­ţin de jumătate decât înainte, iar coşul sarcinilor a rămas a* celaş, cu impozite, cu preţuri mai ridicate de fabricaţie.

Ne propunem ca principală grijă să restabilim acest echili­bru zdruncinat, între venituri de o parte şi cheltuieli de altă parte.

Pentru ridicarea veniturilor vom face tot ceea-ce este cu pu­tinţă, luând-o dela bază, adică d e 1 a valorificarea articolelor noastre principale: cerealele, ani­malele, lemnul şi petrolul. Cum aceste preţuri nu depind numai de noi, ci de relaţiunile cu în­treaga piaţă internaţională, ne vom sili să mfluenţăm aceste preţuri, făcând pe viitor schim­bul între noi şi ţările industriale, marfă pe marfă. Pentru a isbuti mai uşor în această sarcină de retuşare a preţurilor, ne vom alia din nou cu acele state agricole în suferinţă, şi vom reîntregi fron­tul agrar, pe care l’arn înfăptuit la Geneva prin d. Madgearu, proect pe care alţii l’au părăsit, pentru ca acum alte ţări să-l aducă la ordinea zilei, fără Ro­mânia.

Conversiunea.Ţinem să declarăm că nu ne

facem mari iluzii că imediat, inaugurând această politică nouă, vom ridica preţurile în mod sim­ţitor. Nu ne facem iluzii şi nu înţelegem să facem iluzii. Vom face tot ce este cu putinţă, pen­tru că aceasta ne-a rămas sin­gura cale. De aceea, paralel cu

l această acţiune, vom urmări ce-

Ielalte acţiuni de descărcare a , sarcinelor.

Datoriile agricole rămân convertite şi este fals că noi vom lucra contra conversiu­nii datoriilor agricole. Noi ne atribuim meritul că am ajustat datoriile agricole spre nivelul preţurilor actuale. Este ideia şi puterea noastră care a impus-o în parlament. Vom adăoga ceva, fără de care conversiunea nu ar a- vea prea mult efect şi anu­me vom adăoga sforţări de reînvierea creditului agricol, pentru ca problema datorii­lor să nu se mai repete pen­tru a doua oară. Deaseme- nea vom face tot ceea-ce va fi cu putinţă pentru reduce­rea dobânzilor şi uşurarea sarcinelor la datoriile oră­şeneşti.

Scăderea impozitelor, tari­felor vamale şi trans­

porturilor.

In coşul sarcinilor atârnă greu impozitele, care se plătesc pe venituri. Noi vom scădea aceste impozite pentru a le aduce la cumpănă dreaptă cu veniturile actuale.

Deasemenea prin reducerea tarifelor vamale, a transporturi­lor, prin compensaţia de măr­furi, credem că vom izbuti să scădem şi preţul articolelor in­dustriale, care sunt şi ele în de- sechilibru faţă de preţurile pro­duselor agricole.

Sili Mini al P. H. ţ. oS e m n u l P a r t i d u l u i N a ţ i o n a l Ţ ă r ă n e s c d e l a a l e g e r i l e

t r e c u t e a r ă m a s a c e l a ş i s i p e n t r u a l e g e r i l e , î n p r e a j m a c ă r o r a s t ă m . S e m n u l n o s t r u e s t e u n singur cerc : Q

D u ş m a n i i n o ş t r i p o l i t i c i c a u t ă î n s ă s ă z ă p ă c e a s c ă ş i d e a s t ă d a t ă p e a l e g ă t o r i i n o ş t r i f o l o s i n d u - s e p e l i s t a l o r d e s e m n e , c a r i s e a m ă n ă c u s e m n u l n o s t r u . A s t f e l p a r t i d u l d - l u i D r . L u p u , a r e c a s e m n două c e r c u r i , i a r p a r t i d u l d - l u i G o g a u n s in g u r c e r c ş i î n l ă u n t r u l c e r c u ­l u i d o u ă c e r c u l e ţ e m i c i c a ş i o c h i i b u l b u c a ţ i a i d - l u i G o g a .

A l e g ă t o r i i n o ş t r i s ă f i e d e c i c u b ă g a r e d e s e a m ă c â n d m e r g l a V o t . Să pună stampila p e cercu l nostru O c a r e e unul singur, curat f ă r ă n i c i o p r o p t e a , a ş a c u m c u r a t e ş i s u f l e t u l ţ ă r a n u l u i n o s t r u .

V o t a ţ i d e c i c e r c u l ! Q

Primăria municipiului Braşov. Primăria Municipiului Braşov.

1Ministerul Industriei şi Co­

merţului, având în vedere dis- poziţiunile din legea pentru în- frânarea şi reprimarea speculei ilicite, ca şi situaţia economică din ţară, a dat o deciziune, în care se prevăd următoarele:

Se lasă la liberă concurenţă în staţiunile balneare şi climate­rice, pe sezonul anului 1932, în­chirierea camerelor de locuit de orice fel, tarifele restaurantelor, băilor, transporturilor etc.

In localităţile unde organele în drept ar dovedi că tranzac- ţiunile şi preţurile s-ar încheia cu depăşirea câştigului raţional, vor face imediat constatarea că se exercită în acest mod acte de speculă ilicită, intervenind la Ministerul Industriei şi Comer­ţului şi aducând şi dovezile ne­cesare, spre a pune în mişcare acţiunea dată de legea speculei.

Funcţionarii publici ai statului şi pensionarii împreuna cu fa­miliile lor, vor beneficia de o reducere de 20% la preţul ca­merelor şi tarifelor dela restau­rante şi băi, afară de transpor­turi, şi numai aceia, cari vor fi stabiliţi în localitate pentru cură cel puţin 15 zile.

AVIZ.Se publică licitaţie pentru a-

rendarea casei de adăpost Cris­tianul mare „Regele Carol II“ de pe muntele Postovar (Schul- ler) proprietatea secţiei Braşov a Touring-Clubului României, în­cepând dela suma de 30.000 lei anual pe termen dela 1 August 1932 până la 1 August 1934.

Ofertele se primesc pe adresa Societăţii la Carlea Românească Loco, până la 20 Iulie 1932 in­clusiv. 1“ 1

Nr. 15818-1952 Serv. ad-tiv.

Publicafiune.Se aduce la cunnştinţa publi­

cului, că societatea „Regina Ma- ria“ pentru ajutorarea sinistraţi­lor Bucureşti, acordă mari avan­taja membrilor săi, în urma ur­mătoarelor condiţiuni:

Membru al acestei societăţi poate fi orice persoană, care în* scriindu-se, plăteşte o taxă mi­nimă de 100 lei anual.

In caz de incendiu, inundaţii etc, această societate vine ime­diat în ajutorul membrilor săi cu o sumă în raport cu paguba su­ferită (circa î 0.000 lei).

înscrierea şi procurarea cărţii de membru al acestei societăţi

Ise poate face la primăria mu­nicipiului Braşov (etaj I. came­ra 6),

Braşov, 27 Iunie 1932. Comisia interimară,

Preşedinte :Dr. Garoiu.

Secretar general: 380 1—1 Socaciu.

No. 13.721—932. serv. econ.

Publicaţie de l!c iatieIn ziua de 3 August a. c. ora

11 a. m. se va ţine la secţia e- conomică a Primăriei Braşov o licitaţie publică cu oferte sigi­late şi timbrale pentru furniza­rea materialului pietros şi nisi­pului necesar pentru întreţine­rea drumurilor în valoare de circa 300.000 lei precum şi pen­tru transporturile în legătură, în valoare de circa 400.0 0 lei în conformitate cu Art. 88—110 din legea contabilităţii publice.

Odată cu oferta se va depune o garanţie de 5 la sută asupra valorii lucrărilor.

Coridiţiunile detailate se pot vedea la serviciul technic al Pri­măriei.

Braşov, la 24 Iunie 1932. Comis. Interimară,

Preşedinte:Dr. Garoiu.

Secretar G eneral: Socaciu .

379 1—1

\ A A A A A â A A A A A A A A A A A A A A A A A \*

s De închiriat*<1

381 1 - i

£ 8 **r B • « 1

în Bucureşti S A L O N MARE MOBILAT, servi­ciu, acces baie, eventuala pensiune. Preferabil soţ- soţie. Str. JAtena 11 (Ta- che Ionescutetaj 4 dreap­ta accensor între 10 12

►►►►

Q A A Ai** A A A AA O

1 Cabinet Dentar IFran z Voll

dentist diplomat P reţuri reale.

Tratam ent con ştiin cios Strada Castelului No. 46 (lângă Hotel Continental) 378 B raşov . 1—1

orYYVYYv vy vyy vyyyyyyyyyo

Publicafiune.Se aduce Ia cunoştinţa celor

interesaţi că în ziua de 11 Iulie, anul 1932, ora 18, se va ţine în localul Şcoalei comerciale su­perioare de fete situat în Bra­şov, Str. Regele Carol No. 39 licitaţie prin bună învoială pen­tru procurarea â 8 vagoane lemne de foc. Condiţiunile fur­nizării se găsesc la cancelaria şcoalei. 384 1—2

MARELE CIRC AMEDEO K LU D SK YS o s i t î n B r a ş o v V i n e r i 1 I u l i e c u u n t r e n s p e ­

c i a l , 7 0 v a g o a n e p r o p r i i . 2 0 0 a n i m a l e s ă l b a t i c e . 1 5 0 p e r s o a n e , ş i d ă z i l n i c l a o r e l e 9 ş i 3 0 r e p r e z e n t a ţ i i .Locul instalării A rena Sportivă B raşovia.

A f i ş e s p e c i a l e v o r c o m u n i c a p r o g r a m u l .383 1—1 DIRECŢIUNEA

^ ţ u p i de Fabrică.

t f

D. BERBECARS tr a d a Voewodul ülihai äs*« 7«

Voile G e o rg e tte Crêp e S a ta in G e o rge tte Diagonal C rêp e M ongolG eorgette S&tain C rê p e de Chine T iflis etc» etc«

Pagina 4GAZETA TRANSILVANIEI

Atotputernicie liberală.

P F U l iPenfru ca să scoaiă în evidenţă activitatea şi meritele par­

tidului liberal, „Viitorul“ caută să arunce praf în ochii lumei cu „atotputernicia“ acestui partid. Culmea sfidării şi a neobrazarii. să încerci să lauzi şi să preamăreşti în faţa lumii tocmai ceea-ce lumea cunoaşte şi urăşte mai mult! .

Atotputernicie liberală? A vorbi de această pacoste, însem­nează a ridica muşamaua de pe mocirla în care plutesc şi se târăe cele mai grejoase şi mai otrăvitoare gângănii.

Asculta|i piidă de neruşinare: ̂ .Voind să arate că din atotputernicia liberala sau zămislit şi

s’au născut întemeierea, unitatea, prosperitatea, gloria, consolida­rea, libertatea şi fericirea statului român, — oficiosul d-lui Duca scrie între sitele*

„Atotputernicia partidului na|ional-liberal a însemnat înfăp­tuirea unităţii naţionale, împroprietărirea Jărănimei şi votul obştesc*.

Dureri roşii.

Să descoasem acum nijel cusătura cu a}ă albă a liberalilor! » Au făcut unitatea naţională — spun ei.D a ! Dar cum ? După ce glorioasa armată a fiilor jării, a

creiai prin vitejia, suferinţele şi sângele ei, această unitate, libe-_liî ------- «MM/«».'! olIrtîiA __ m n î n i o c în ArHPF.L DPralii s-au repezit în provinciile alipite — mai ales în Ardeal, pe care-1 vreau fără Ardeleni — ca în nişte colonii_____________ __... nişte colonii de oameni săl­batici. Nu însă ca s ă ajute aici ceva, ci ca s ă ne învrăjbească, s ă tulbure, pentru ca astfe l caracatiţa liberală sugătoare a tutu­ror bogăţiilor pământului rom ânesc, a rodului muncii mulţimilor, să-şi f a c ă mărgăritare din lacrimile cu care acestea îşi plângr sărăcia. Pentru ca din omul istovit al muncei ş i hărniciei s ă fa c ă instrument de îmbogăţire liberală şi sclav a l răsjăfatului capita­lism liberal.

Ar f i o batjocurire a memoriei celor opt sute d e mii de morţi pentru întregirea neamului, dacă am numi aceasta tate naţională“ l

„uni-

Spune apoi „Viitorul* de împroprietărirea ţăranilor.A d ecă luarea pâinei din gura săracilor pentru ca s ă s e în­

graş e cu ea burtoşii partidului liberal. împărţirea p e seam a în­grăşaţilor consilieri agricoli ş i altor ploşniţe nesătule a le acestui partid, a pământului p e care leg ea îl da orfanilor, invalizilor şi văduvelor de război.

A şa au înfeles liberalii s ă îm proprietărească ţărănim ea: să prefacă legea făcută pentru nevoile ţăranilor în unealtă de îm bogăţire liberală.

D urerea lacrimilor celor nedreptăfifi — să le j ie răsplata / Şi votul obştesc spun că tot ei l-au dat.

Când aud aceasta din gura liberalilor, văd şireagul negrilor măsluitori de urne, aud ţipetele celor scofâlciti de patul puştilor jandarm ereşti, mă înfioară gem etele celor turtifi de ciom egele electorilor liberali ş i văd lumea îngrozită ş i plină de sânge, alergând flămândă ş i ascunzându-se prin păduri de groaza atotputerniciei partidului nafional-liberal.

Ş i s e laudă cu aceasta liberalii, îşi bat pieptul ş i spun c ă au dat poporului vot obştesc . A d ecă : o ase frânte în alegeri de ciom ăgarii lib e ra li!

Dar pentru ca să se vadă cât de îndrăzneaţă este şi cât de departe merge atotputernica minciună a acestui partid, mai dăm şi următoarea laudă din articolul „Viitorului“:

„Atotputernicia partidului naţional-Iiberal a însemnat glorie pururi nouă şi dragoste mereu sporită în jurul Tronului şi al Suveranilor*.

Glorie liberală: Surghinuirea şi batjocurirea Regelui tării l A ceasta , pentru ca să-şi d ov ed ească „dragostea m ereu spo­

rită în jurul Tronului ş i a l Suveranilor!

Pentru omul cu judecată nu mai e nevoie de nici o lămurire. In ja fa astorfel de minciuni, cari d esvălesc atât d e murdar

negrul sufletul din care sunt isvorâte, nu m ai putem spune d e c â t :

P fu il

Daţi-vă seamaFoaia liberalilor adecă „Viitorul“ scrie:„Toţi cetăţenii cu grijă de viitorul

tării au datoria să înfrunte ori-ce îm­potrivire“....

Românul, care nu să lasă amăgit, spu­ne aşa:

Toţi cetăţenii cu grijă de viitorul tării............... au datoria să înfrunte ori ce a-măgire a „Viitorului“ liberal I

Pentrucă ţara e ţară şi ea a noastră, nu cei-ce îi sug sângele şi vor să o înstrăine­ze de aceia, cari muncesc şi sufer pentru ca să fie ţara ţară!

Hora e isbucnirea bucuriei româneşti. In cerc se joacă bora.

Votaţi cercul OCa să vă bucuraţi de ceea-ce aţi făcut.

Am spus roşii pentrucă roşu — ca sângele pe care vor . verse, — este steagul comunist.

Roşu văd, ro şu gândesc şi la sânge li este gândul!

Acesta este adevărul, în scoar- jele căruia roşii de peste Nis­tru îşi ascund planurile ior de cucerire a lumii. ,

Să {ină seama de acest ade­văr toţi cetăţenii tării noastre, cari noaptea pe ascun5, sau ziua pe şoptite, sunt opriţi şi ademeniţi cu vorbe de oamenii cumpăraţi de Rusia roşie, de com unişti!

In loc de familie ci şi-au fă­cui casa tuturor, în loc de ceea- ce este al tău ei au făcut al tu­turor, adecă al nimănui. In loc de biserici, locuri de închină­ciune, ei au făcut muzee, fabri­ci, sau ruine, răsturnând din ele bolovani peste bolovani.

Vă daţi seamă ce însemnea­ză omul care nu mai crede, şi, fiindcă nu crede, nu mai cere nici o nădejde.

Şi au făcut batjocură din ţară ! j

Azi când capetele luminate ale lumi se gândesc la o împă­ciuire între toate popoarele, cari toate nu vreau decât linişte, pace şi bine între toţi, — co­muniştii, adecă faţa şi pofta sângelui, se gândesc la ceea- ce-i mână dorul inimii lor, la roşu, la sânge, la jale şi ruină

In Elveţia oamenii păcii lu­meşti se nizuesc să aducă pa­cea lumii.

Da-ie-ar Dumnezeu putere să o poată înfăptui!

In Rusia însă, altcum se lucră:

O telegramă a agenţiei „Ceps* ne vesteşte următoarele:

Comitetul extraordinar a l in­ternaţionalei sportive roşii (a- d e c ă comuniste din Rusia) a expediat d e curând organizaţii­lor revoluţionare din întreaga lume, instrucţiuni secrete în\pri- vinfa pregătirilor pentru partici­p a rea la „Spartakiada“, care va avea loc la M oscova în 1935. Organizaţiile revoluţionare [din străinătate au a pregăti pregăti pân ă în anul viitor, 300 000 sportivi, cari trebuesc instruiţi cu privire la problem e în caz de război civil. A ceştt sportivi au a depune m ai întâi un exa­men că sunt potrivifi pentru participarea în războiul civil. P ână în anul viitor vnr f i [pre­gătiţi în Rusia sovietică, 2 mi­lioane sportivi, dintre care f i e ­ca re va trebui s ă obţină un certificat că e s te capabil pen ­tru „muncă ş i Japărare*.

Adecă pentru sânge şi omoriVedeţi ce vreau agenţii bol­

şevici, cari cu fel de fel de minciuni umblă printre lumea de oraşe şi sate, îmbătându-o cu vorbe să le dea votul în a* legeri.

Meargă cu ei selbatecii cari vor sânge şi foc! Pentrucă cea ce doresc îi va ajunge.

Dar oamenii cari îşi respectă ţara şi casa, masa şi patul, nu vor putea niciodată să dea mâna cu cei ce vreau să aducă dă­râmarea ţării şi stricarea casei omului 1

Convocarea Comitetul^ judeţean al P. N. Ţ.-BraşPe ziua de mâne, Dumineca 3 t

c. orele 9 dim. esjte convocat C0S* M

judeţean al P. N. Ţ. din oraşul şj Braşov.

La ordinea zilei:Ratificarea candidaturilor pentru 0

ră şi Senat.S ecre taria tu l g e n e raj

O rganizaţia Partidului Naţional.Tl răn esc , Sectorul Scheiu, va ţine o y nire publică în ziua de Joi 7 Iulie,seara în sala restaurantului Badea din Pr

Plata integrală a pensiilpr function; invalizilor şi văduvelor de războit

on1 M/

dej

Să înţeleagă tot omul cuminte şi să nu se înfrăţească cu duş­manii propriei lui fericiri!

S-a prelungit termenul de protestare pentru cambii e

agricole.

Tipografìa V icto r B ran isce , Braşov

Ministerul de justiţie a dis­pus telegrafic către corpu- r ile de portărei din întreaga ţara, ca termenul de p ro tes­tare pentru toate cam biile, m care figurează agricultura şi al căror term en fu sese deja prelungit prin jurnalul consiliului de m iniştri ulte­rio r până la 1 Iulie a c , se amână până la o dată ce ur­m ează a se fixa.

Aseară Ia orele 7 a avut loc un consiliu de mini* preşidenţia d lui dr. Al. Vaida-Voeood.

D-l Gr. Gafencu, subsecretar de stat la ministerul atac» străine a făcut o expunere asupra chestiunii pactului de aei siune româno-polono-rus

D. Gh. Gh. Mironescu, ministrul finanţelor, a arătat urma dispoziţiunitor luate de d sa, s ’au eliberat toate acredi pentru plata integrată a pensiilor funcţionarilor, invalizilor duvelor de război, p e luna Iunie.

Consiliul a mai discutat şi chestiunea şomajului prec măsurile luate pentru a se putea continua exportul vitelor ii din judeţele necontaminate de febră aftoasă.

dej

lej î

estprnu t va>Fdă

Gânditi vă la soarta voastiDin cauza aceasta porneşte durerea liberalilor.Lor le place trecutul. Acel trecut, care însemna: libti

stăpâni peste rege şi ţară.Un ceva al trecutului 1 Un trecut, care şi-a făcui veleabVremuri noi, cu venit cari nu se mai pot împăcă cuos

bare de guvern. Nu e vorba, azi, de schimbare de persoane, de partid, ci de sistem de guvernare, adecă de felul de a con o ţară!

Să punem ţara pe altă ogaşie Să schimbăm, — nu nu l! — ci forma de guvernare!

Aceasta e menirea guvernului Vaida !Vremuri noui 1 Şi după ele, o viaţă nouă, care să puni

în ogaşia ţărilor, cari ştiu să-şi facă drumul alăturea mei vremii!

Aceasta e menirea guvernului Vaida, înţeles de Rege şi de popor!

Datoria fiecărui cetăţean este: să simtă şi să se apro| omul, pe care îl cunoaşte, pe care îl ştie şi are dovadă toate tele trecutului lui, că e aproape de inima neamului.

Judecaţi-vă singuri, şi daţi-vă seamă de ceea-ce faceţi!D-l Vaida a fost prin tot trecutul lui o mărturie că s-a

cut din noi şi trăeşte pentru noi.S-a jertfit pentru n o i!Tot omul să înţeleagă!Hotărăşte de votul, pe care îl va d a :Curat cu ai tăî, sau vândut altora ?Să înţeleagă tot omul şi să-şi dea seama cum vrea

croiască soarta:Stăpâni în ţara noastră, sau slugi în ţara altora?

se.

ri

P a r t i d u l N a ţ i o n a l - Ţ ă r ă n e s c v a e x a m i n a adânc g e t u l î n c u r s ş i v a s u p r i m a t o a t e c h e l t u e l i l e c e Dn c o r e s p u n d c u a c t u a l a s t a r e d e c r i z ă

L e g e a c u m u l u l u i v a f i i m e d i a t ş i complect « nf i x â n d u s e u n m a x i m u m d e s a l a r i u p e n t r u o r i c e a d u s e S t a t u l u i .

Partidul Naţional-Ţărănesc va lua măsurii pentru plata salariilor şi pensiilor răm ise to sllj şi pentru achitarea lor regulată în viitor.

S p r e a s e f a c e d e î n d a t ă u n p a s h o t ă r â t o r m o r a l i z a r e a v i e ţ i i p u b l i c e , P artid u l N a ţ io n a l^ 1 f . a realiza controlul averilor tuturor miniştrilor, fd nC publici şi parlam entarilor.

Hora e isbucnirea bucuriei 1 ornând c e rc se joacă liora.

Votaţi cercul O . a

Ca să vă bucuraţi de ceea-ce aţi *■"MMHmnnn

Redactor-şef şi girant : Victor