{EMIRA:

f*

scris

:- f;r al lui Donald ;i Nellie Ruth Pillsbury King.

l'ren a avut o copilSrie grea, marcata de repe-

,-ce se proiectau rnai ales filme de groazd ;i:::a cxisivi aslrpra iui - s-a apucat sa agtearna

:- rtili: lnar tazirt in I'lisery.

":5C s ',9.:0 a ,trmat cursurile Universitatii

-:;. : a C,olicat or"imele sale poveStiri ?n

- :- " y- - :. :l: rut licenta in literatura, un

:'2"2- aa

-= . ...,'., - (:nc. impreuni au trei copii. O

: . Jt,.' . l.c;esor de englezd la Hampden

r :i.. -. -.:eout si scrie Carng dan fiindci:. 'r: a ce taientul lui, a recuperat ma-

. . -) :,-rrcernul editorial Doubleday a- - : . ' : ti tt€t de buzunar cu Suma record.:t : '-: Lr,tioi, Maine, iar Stephen King a

- ,::: r, it:iaie ti, intr-o mai micd mdsurS,

r,, ord.r permislunea studen-

r., ,i:io;"riunlr' cle vAnziri gi a

rr,:rr iilorcl-rlte in Domeniul,,

'.1l ,,; fi15,{ estimat la peste

STEPHEN

KIN G

Ediqia a IV-a

Traducere din limba englezd,

MmNra CorurassaNu

NEMIRA

r

CUPRINS

Panme. ixrfu. Umbra din

DeRny: Pnruur TNTERLUDTU

, Panrse A DouA. Iunie 1958 r......r...........r ..................,.....;.,. ,].i

ii

]Drnny:ALDoILEAINTERLqDru.!..........r.......l'..r....'.....l..|r.ll4

, Pantrn A TREIA. Intoarcerea acasdi

I

Den*.y: AL TREILEA INTERLUDru.

:

I Penrea A PATRA. Iulie 1958i

i DeRny: AL pATRULEA INTERLUDru ...........r.......!......

..Pnnrea A crNcEA. Ritualul Chiid.......... .............:..............

:

I Urtnraul INTERLUDru.

Epnoc

7

103

tt5

297

323

435

447

599

6tt

759

769

F

b

i';vh

F

i:

F

!_*

*:!rFib.

3.

hi,

F

F

Penrsa iNret

UMBRN DIN TRECUT

,incep!DesdvArqite

Floarea iqi desface petalele-i viu colorate

larg in soare

Dar limba albineinu.le gisegte

$i se cufunde iarnqi tn 1Jrrinitcu un stngitcici ai putea numi strigitceea ce li se furigeazd pe buze, aidoma unui fiorpe cind in van a$teapte gi apoi dispar..."

l$0nrr.{tr,t Cenros Wntnus, Paterson

,InfrAnt in oragul unui mort." .

Bnucr SpnNcsrsrN

dinLiuntrul minciunii, iar adepdrul acestei

cdryi este destul de sintplu: existd magie.

S.K

CAPITOLUL 1

DUPA POTOP (1957)

I

Teroarea, care aYea si nu se mai sfArgeascd timp de incd douizeci gi opt de ani * dacn intr-adevir s-asfArqit vreodatr - a inceput, din clte gtiu eu, tn momentul cAnd o bat*1e confeqionati dintr-o paginede ziar plutea pe apele umflate de ploaie dintr-o rigole.

Bircula sdlta, se inclina, se indrepta iarigi, se avAnta vitejegte prin virtejuri perfide 9i igi continuadrumul pe Witcham Street, spre semaforul de la interseclia acestei strdzi culackson Street. Celetrei becuri colorate dispuse vertical pe toate laturile stopului erau stinse in dupa-amiazaaceeadintoamna anului 1957, iar.casele erau gi ele cufundate in intuneric. Plouase incontinuu o sdptdmAniincheiati, iar de doui zile incepuse sd bati 9i vAntul. Majoritatea canierelor din Derry rtrLdseseriferi curent electric.

.Un baiegel in pelerini de mugama galbenr 9i galogi rogii alerga voios pe lAngi micuqa barcd dehArtie. Ploaia nu incetase, dar didea, in sfArgit, semne de oboseala. Repeia pe gluga pelerinei, ca peun acqperig din tabh..' Sunet mAngAi.tor, chia, plicut urechilor. Baiatul cu pelerina galbeni eraGeorge Denbrough. Avea gase ani. Fratele sdu, \7illiam, cunoscur majoritegiielevilor de la gcoalaelementard Derry (9i chiar gi profesorilor, care insd. nu i-ar fi rostit niciodatl porecla in faqn) dreptBAlbAitul, era acasi, curigAndu-gi gAtul de ultimele accese de ruse ale urrei g.ip. rebele. irr'ro"*rr"aceea a anului t957, cu opt luni inainte de inceperea adevlratului .ogrn"rli cu douazeci gi opt deani inainte de rdfuiala finale, Bill BAlbAitul avea zece ani.

Bill confeqionase brrcup alaturi de care alerga acum George. o confeclionase atezat in pat, cuspatele spriiinit de un maldar de perne, ln vreme ce mama lor cAnta Filr Elisela pianul din salorr,iar ploaia qiroia neobosite pe geamul dormitorului.

Cam la trei sferturi tn josul cvartalului, inspre interseclie gi semaforul cel moft, Witcham Streetera blocatr de noroaie gi de patru bariere portocalii. Pe fiecare barierilse putea citi inscriplia DE-PART. LUCRARI PUBLICE DERRY. Dincolo de acestea, apa debordase din canalele tnfundatecu crengi, pietre qi gogoloaie incleiate de frunze veqtede. Puhoiul igi infipsese mai intAi degetele insol, dupd care smulsese hrdpdtrel helci intregi - in cea de a treiazi cu ploi. Pe la amiaza zilei a patr^,bucili mari din asfalt navigau prin interseqia \(itcham cuJackron,

"iio*" unor plute in miniatura.Mulii oameni din Derry incepuserr deja sd faci tot soiuL de glume crispat. d.rpr. Arca lrri Noe.Departamentul Lucririlor Publice reugise si menlinr deschisa Jackson Street, insa \flitcham erainci impracticabile de la bariere pAnn tn centrul oragului.

Dar toati lumea era de acord ci ce fusese mai riu trecuse. Kenduskeag Stream se umflase pinila limita malurilor sale, pe Maidan, 9i ajunsese doar la cAliva centimetri de marginile din beton aleCanalului ce il sugruma pe cAnd strrbetea centrul oragului. Chiar atunci, o ..hipe de voluntari -printre care qi Zack Denbrough, tatil lui George 9i al lui Bill - a inceput sa inliture sacii cu nisipp.e care ii puseseri in ajun cr-atdtagraba qi panicd. Ieri, iegirea din matcd a rlului gi pagubele costi-sitoare Provocate de inundalie piruserd aproape inevitabile. Doamne, Drrmn.r.rrle, se mai

t0 STEPHEN KlNG

intimplase gi altn datd - viitura din 1931 fusese un dezastru care costase milioane de dolari gi peste

douizeci de vieli omeneqti. Numai ci asta se petrecuse demult, degi incn se mai glseau destui oa-

meni care si igi arninteasci bine acel cogmar; suficient de bine cAt si reugeascd sI ii sperie gi pe

ceilalli din jur. Una dintre victimele inundaliei fusese gisiti la vreo treizeci 9i cinci de kilometrimai la est, in Bucksport. Peqtii ii mAncaseri ochii acelui nefericit domn, trei degete, penisul gi

aproape toatd laba piciorului stAng. tnclegtat in ceea ce mai rimisese din mAinile sale, gisisertr un

volan de Ford.Dar acum rAul se retrdgea, iar cl.r;'d va fi inaugurat digul cel nou pe cursul superior, apele

urmau a lnceta si mai fie o ameninlare. Cel pulin a$a spunea ZackDenbrough, care lucra la

compania Bangor Hydroelectric. Iar apoi - ei bine, inundaqiile viitoare igi vor purta singure

de grije. Problema era ci ora$ul trebuia si iasl cu bine din aceastd incercare, sI dea din nou

drumul curentului electric ai dupn aceea si uite totul. Dupi cum avea si descopere gi BillDenbrough de-a lungul timpului, in Derry scufundarea tn negura uitarii a tragediilor gi a

catastrofelor devenise aproape o arte.

George se opri imediat dupd bariere, pebuza unui ganq adinctdiat prin asfaltul de pe'Witcham Street. Surpdtura urma o diagonald aproape perfectd. Se sfArgea pe partea opusl a

strdzii, cam la zece metriin josul pantei din locul unde stltea el acum. RAse cu pofta - sunetul

solitar al veseliei copilaregti aducitor parcd de vegti bune in dupi-amiaza plumburie - cAnd o

toand aguvoiului ii antrena bercuga intr-un gir de praguri formate de asfaltul sfdrAmat. Tgrentul

nivalnic tdiase un $an! de-a lungul diagonaiei gi astfel ambarcaliunea ciletori dintr-o laturi a

strdziiin cealalt;; curentul o purta atdt de iute, incAt George s-a vizut nevoit si goneascd atitcAt il gineau puterile pentru a o ajunge din urmi. Plesclind prin api, tilpile galoqilor sli im-

profcau stropi noroiogi. Cataramele incillarilor scoteau clinchet de clopoiei, pe cind George

Denbrough alerga spre ciudata sa moarte. Iar simqimAntul care ii umplea sufletul in clipele

acelea era dragostea limpede 9i simpln pentru fratele sdu, Bill... Dragoste qi o trndl de regret

la gAndul cn Bill nu se afla acolo, nu lua gi el parte la acest joc. Sigur cI va incerca si-i poves-

teasctr, dar gtia cd nu va fi in stare si il facd pe Bill sd vadd tot ce se intAmplase, aga cum Billarfipututsiiidescrie luiintreagaaventuri,dacdrolurilearfifostinversate.Billaveatalentgi, chiar 9i.ia vArsta lwi, George avea atata minte cAt sd inleleagi faptul ci acesta nu era singu-

rul motiv pentru care fratele sdu lua numai note maxime sau pentru care profesorilor le ple-

ceau atat de mult compunerile lui. Talentul de poaestitor nu era decAt o pane din adevlr. Bill

$tia s/ observe totul in jurul lui.Nu lipsi mult ca bercula sd zboare pe aripi de vAnt prin canalul oblic, simpln paginn de

ziar ruptd din cotidianulNews al oraqului Derry, pe care insd acum George gi-o imagina a fio navi dintr-un film de rtrzboi, dintre cele pe care le vedea uneori la cinematograf, impreund

cu Bill, la matineele de sAmbeta. Un film de rdzboi, in care John \fayne se lupta cu japonezii.

in goana-i nebuni, prova bercujei de hArtie impriqtia stropi de api in toate pxriile, apoi ajunse

la rigola de pe stAnga strezii. ln locul acesta, deasupra spirturii din asfalt, se formase un pArA-

iaq nou, risucindu-se intr-o vAltoare mtrriqoari, li baiatul crezu cL acum barca se va umple cu

apl qi se va risturna. tntr-adevar, se tnclin; periculos de mult, dupi care, cAnd se indreptl,George chiui fericit gi o urmiri cum se intoarce gi o ia la goantr in jos spre intersecgie. Pugtiul

o rupse la fugi, incercAnd sd o ajungi din urmtr" Deasupra, vAntul silbatic de octombrie zgu-

dui cu rafale lugubre copacii pe care furtuna, una dintre cele mai necruttrtoare, ii despovlrase

de frunzele multicolore,

.-

Aqezat in pat, cu obrajii inciscada), Bill terminase bircula - irLigi si o aringi.

- A-a-acum da-mi p-p-p-parafi

- Ce-i aia? Unde-i?

- E p. raftul din piv-piv-pivn;crie Gu-Gu-ulf... Gulf, Adu-mi qi

Ascultitor, George coborAse

Fir Elise acum, ci altceva, ce nu ii Ialonoton in ferestrele bucitiriei.gindul cd trebuia sI coboare in piia pivnig, intotdeauna igi inchipre5a ii spusese tatil siu qi tot a;a fi

Nici mdcar nu-i plecea sI desch

chiar atAt de tAmpiti, incAt nu ind:mutator, incheietura mAinii ti va fi

smuci, fdcindu-l sd se prdbugeasci i

Ce prostie! Nu existau niciun Iind in cAnd, cAte cineva i;i iegea r

po\rstea despre asemenea lucruriurmi de un monstru-fantoml carr

in acele momente infinite, cind Itocul ugii intr-o strAnsoare de molumea intreagi. Izurile de noroi, :

greu de definit, dar inconfundabimirosul a ceva c5ruia nu reugise si

meie, era mirosul baubaului, eralui. Creaturl a nopfii gi a tenebr,minAnce orice, dar poftind mai aJ

ln dimineala aceea deschisese

margineaugii in obignuita saincleprin colgul gurii asemenea unei mlal secetei. Caraghios? Sigur! Pe pari

Sunetul pianului rdzbdtea,ll n isi ii zici salon. Risuna ca o mu2

rAsetele de pe o plajd aglomerati g,

cu un curent submarin.Degetele-i gdsiri comutatorul!Il aplsari......$i nimic. Nicio lumind.Ob, drace! Curmtul!George igi smulse bragul ca dir

inima betAndu-i bezmetici tn piel

STEPHEN KING I-I

care costase milioane de dolari gi peste

ult, degi inci se mai glseau destui oa-

bine cAt si reugeasci si ii sperie gi pe

la vreo treizeci gi cinci de kilometrinefericit domn, trei degete, penisul gi

i rimlsese din mAinile sde, glsisertr un

digul ce1 nou pe cursul superior, apele

spunea Zack Denbrough, care lucra la

giile viitoare igi vor purta singure

din aceastd incercare, si dea din nouDupi cum avea si descopere 9i Bill

tn negura uiterii a tragediilor gi a

qanl adAnc triat prin asfaltul de pe

[e perfecte. Se sfArgea pe partea opusi a

L stitea el acum. RAse cu pofta - sunetulL*oe in dupd-amiazaplumburie - cAnd o

inri formate de asfaltul sfdrimat. Torentult r-barcatiunea cilitori dintr-o laturl a

IG.o.g. s-a vtrzut nevoit si goneasci atAt

hscaind prin api, tllpile galoqilor sii im-

lau clinchet de clopojei, pe clnd George

bintul care ii umplea sufletul in clipele! siu, Bill... Dragoste gi o unde de regretl acest joc. Sigur cl va incerca sI-i poves-

5'oadd tot ce se lntAmplase, aqa cum Billflurile ar fi fost inversate. Bill avea talentsi injeleagl faptul ce. acesta nu era singu-

sime sau pentru care profesorilor le ple-

titor nu era decAt o parte din adevnr. Bill

rint prin canalul oblic, simpln pagind de

e care instr acum George qi-o imagina a fil vedea uneori la cinematograf, impreuniin care John\trfayne se lupta cu japonezii.

r srropi de ap[ in toate pdrjile, apoi ajunse

ra spirturii din asfalt, se formase un pAri-liatul crezu ci acum barca se va umple cu

los de mult, duptr care, cAnd se indrepti,ia la goani in jos spre interseclie. Pugtiulasupra, vAntul strlbatic de octombrie zgu-ntre cele mai necruqitoare, ii despovirase

ll

2

Aqezat in pat, cu obrajii incl apringi de febrd (dar temperatura sa, precum rAul, incepuse sd

scadi), Bill terminase bircuta - insi tocmai cAnd George intinse mAna dupi ea, fratele siu nu illisi si o atingd.

- A-a-acum da-mi p-p-p-parafina.

- Ce-i aia? Unde-i?

- E p. raftul din piv-piv-pivnigd, imediat c-cum co-cobori, rispunse Bill. intr-o cutie pe carerrie Gu-Gu-ulf ... Gulf, Adu-mi gi un cugit qi un cas-cas-castronel. $i o cu-cu-cutie de chi-chibrituri.

Ascultetor, George coborAse sI aduci cele cerute. O auzea pe mama lor cAnti'nd la pian, nuFur Elise acum, ci altceva, ce nu ii plecea la fel de mult - ceva sec qi plin de ifose; auzea ploaia betlndInonoton in ferestrele bucitlriei. Acestea erau sunete linigtitoare, aga cum nici pe depane nu eragindul cd trebuia sI coboare in pivnila. Nu-i plicea pivnila, nu-i plicea sI coboare scara ce duceain pivniia, intotdeauna igi inchipuia cI acolo, in intuneric, il pAndea ceva. Fireqte cd era o prostie,e5a fi spusese tatil siu gi tot aga ii spusese mama sa, dar, mai important, Bill spuneala fel, tnsl...

Nici mlcar nu-i plicea si deschida uga gi sd aprinda lumina, fiindci se tot gAndea - 9i ideea asta erachiar atlt de tAmpiu, incAt nu indrlnneasi o impirtageascd niminui - cI, tn timp ce pipaia dupn co-Inutator, incheietura mAinii ii va fi uqurel cuprinsl de ghearele unei labe infioritoare... Iar apoi tl vasmuci, fecAndu-l si se prdbugeasci in beznacaremirosea a noroi, qi a umezeah, gi a legume putrezite.

Ce prostie! Nu existau niciun fel de chestii cu gheare, chestii plroase gi pline de uri ucigagl. Dincind in clnd, clte cineva iqi ieqea din minli gi omora o grdmadl de oameni - uneori Chet HuntleyPovestea despre asemenea lucruri la gtirile de searl - qi, desigur, mai erau gi comunigtii, dar niciurmi de un monstru-fantomi care si-si fi facut snla; in pivnila lor. Totugi, gAndul nu-i didea pace.in acele momente infinite, cAnd bljbiia dupi comutator cu mAna dreapti (stAnga i se inclegta pemcul u;ii intr-o strAnsoare de moafte), miasmele beciului pireau si se intepeasce pinn la a inundaiumea intreagl. Izurile de noroi, igrasie gi zarzavaturi stricate se amestecau intr-o unici duhoare,grzu de definit, dar inconfundabila, duhoarea acelui monstr , apoteoza tuturor mongtrilor. Eranirosul a ceva ciruia nu reugise str ii giseasctr un nume: nu era miros de barbat gi nici miros de fe-meie, era mirosul baubaului, era mirosul rly'onstrulut, ghemuit la pinde, gata sd se repeadl asupralui. Creaturi a noptii gi a tenebrelor, a cogmarurilor gi a fanteziei copiilor. Creaturl dispusl sdminAnce orice, dar poftind mai ales carne proaspnti de bniegel.

ln dimineaia aceea deschisese uga qi dibuise o eternitate dupx butonul comutatodui, linindmarginea ugii in obiqnuita sa inclegtare aprigi, cu ochii strAns inchigi 9i vArful limbii strecurAndu-i-seprin collul gurii asemenea unei mlidige chinuite, ce cautl cu disperare un strop de api intr-un tirAmaI secetei. Caraghios? Sigur! Pe pariul Ia te uiai k Georgin! Lui Gmrgie ti e frica de tntuneric! Ce pis,dcios!

Sunetul pianului rdzbdteadin inciperea pe care tatil siu o numea living, iar mama se inclpillnasi li zicd salon. Rdsuna ca o muzicl dintr-o alti lume, o lume indeplrtati, aga cum rrorbaria qirasetele de pe o plajn aglomerati gi fierbinte trebuie sI i se pari unui inotitor epttizat,care se lupticu un curent submarin.

Degetele-i gisird comutarorul! Aha!11 apdsari...

...$i nimic. Nicio luminl.Ob, drace! Curentul!George igi smulse bralul ca dintr-un cog plin cu gerpi. Se indepirtd de uga deschisi a pivnigei, cu

.na bdtAndu-i bezmetici in piept. Nu era curenr, sigur ci nu era - uirase. Ei comedie! $i acum?

12 STEPHEN KINGO si se tntoarctr qi-o si-i spuni lui Bill cn nu putea lua cutia cu panfind,deoarece era lntrerupr cu-rentul gi lui ii era teami si nu-l ingface vreo ardtare,ceva ce nu era nici comunist, nici asasin in serie,ci o creaturi cu mult mai ingrozitoare? Cd qtie precis cum o parte din fiptura ei putredi o si seprelingd pe trePte 9i o sIJ apuce de glezni? Asta ar fi prea de rot, nu? Poate ce allii ar r|de de oasemenea nerozie, dar Bill nu o sI rAda. Bill o s5-qi iasd din fire. Bill o sn spuni: ,,Bagi-gi minlile incap, Georgie... Vrei barca asta sau nu?"

Ca qi cum gAndul ar fi fost semnalul care sd dea replica, Bill strign de sus, din dormitorul siu:- Ai m-m-murit acolo, Geo-Georgie?

- Nu, nu, ji-o aduc, Bill, rdspunse imediat George.igi freca braple, incercAnd se indepaneze senzafi; de piele de gnini. Se simqea vinovat, surprins

asupra faptului.

- M-am oprit doar si beau ni;te api.- Pii, g-gribegte-te!

Cobori agadar cele patru trepte pinl la raftul din pivnigi, cu inima-i fierbinte bubuindu-i ingAtlej, pirul de pe ceafd in pozijie de drepqi, ochii inchigi, miinile reci, convins cd dintr-o clipiin alta uga beciului se va trAnti de la sine, retezAnd lumina albe care cidea prin ferestrele bucitiriei,apoi il va auzipe acel Monstru, mai riu decAt toqi comunigtii gi ucigagii din lume, mai rdu decAtjaponezii, declt Attila Hunul, mai riu decAt toate chestiile alea dintr-o suti de filme de groazd.laolalte. Monstrul, mirAind infundat - avea se-i audd mArAitul in secundele acelea delirante dedinainte de a sdri asupra lui sn-i f.acdbuzwar in burti.

Din cauza inundaliei, mirosul de pivnipl era astizi mai apisltor ca oricnnd. Casa lor se afla pelVitcham Street, aproape de culmea colinei, gi astfel scdpaseri de efectele cele mai rele ale viiturii;dar acolo jos, inci mai era apl stitutl care se infiltrase prin vechea fundagie de piatre. Duhoareadncedd gi greqoasi te ficea si incerci sd respiri cAt mai pujin.

George scotoci cAt putu de repede printre boarfele ingrimddite pe raft - cutii vechi cu cremdde ghete Kiwi qi cArpe de lustruit pantofii, o lampi cu gaz spartd, doud sticle de Windex mai multgoale, o cutie platd qi veche de ceari Turtle11. Dintr-un motiv oarecare, cutia aceasta ii atrase aten-1ia, aga cI petrecu aproape treizeci de secunde privind, cu un soi de uimire hipnotici, broasca-jes-toasl desenati pe capac. Apoi o arunci la loc... gi, in sfArgit, iat-o: cutia cu inscrippia GULF.

O inhela gi fugi pe sciri in sus cit putu de repede, congtient ci-i iegise camaga din pantaloni giconvins ci tocmai aceasta ii va pecetlui soarta: lucd din beci il va hsa si ajungl pAni aproape deugi, dupi care o si-l inqface de poalele cimdgii, o si-l smuceasci tnapoi gi...

Ajunse in bucdtdrie gi trAnti uga dupd el cu o bufniture vijelioasi. Se sprijini de ea - ochii inchigi,broboane de sudoare pe brale gi frunte, cutia cu para[ind,strAnsi puternic in mAnd.

Pianul ticuse, iar vocea mamei pluti pAni la el:

- Georgie, n-ai putea si trlnteEti uqa aia un pic mai tare dataviitoare? Poate reugegti sd spargicAteva farfurii din bufet, daci vrei cu tot dinadinsul.

- Ian4-m4, mimico! strigl el.

- Georgie, neisprdvit ce e$ti! spuse Bill din dormitor.Coborlse glasul, astfel ca mama lor si nuJ audi.George chicoti subgirel. Frica ii trecuse deja; se dezlipise de el la fel de ugor cum se desprinde

un co$mar de omul care se degteaptd din inclegtarea lui, cu pielea rece qi gAfAind, care-gi pipiietrupul 9i se holbeazd in jur, si fie sigur cd nimic n-a fost adevilrat, gi tncepe imediat sa ii

"ite.I ,Broasci-lestoasi", in lb. engl. in orig. (n. red.).

Ir

Jumitate s-a gi dus, in momentul ,

5i incepe si se $teargd; restul, la in<

in ghearele coqmadui, revin in rfestoasa aia - cugetd. George, :

mai r.tdzut eu o pestoasd ca aia?

Dar nu primi niciun rdspuns,

Lui o cutie cu chibrituri din scum il invipase tatal siu) 9i un ca

camera lui Bill"

- Ce-ce mai gd-gdozar egri, Gobiectele de pe noprieril un pahar|icks - al clrei miros Bill avea sinasurile infundate. Era acolo qi ve

lui Little Richard... Foarte incet irerea sa crude, originaltr. Mama lo\iu doar ii displacea, ci chiar avea

- Nu-s glozar,protesti Georgrlucrurile pe care le adusese.

- Ba e;ti. Nimic altceva decAt

George incerci si-gi imagineze

;i incepu si chicoteasci.

- Giozul tiu e mai mare decAr

- Giozul tdu e mai mare decAr

Hohotele de rAs s-au rostogoliUrmi o conversalie goptitd, d,

neva, cu exceplia biielagilor: cinecel mai vAnat 9i aga mai depane. tnpe George ci ar fi un giloz mare, .

transformd intr-un acces de tuse. (

nuanfl vinetie, la care George se u:

in direclia salonului, atteptAndu-s

mamei. Bill hi ingropi gura in sc

timp, ardtAnd cu degetul spre cara

Pianul se auzi - iardqi Fiir Elispeste ani i se fdcea de fiecare datd;

\i aducea aminte: Marna mea cint- O si mai tugeqti, Bill?

- Nu.Bill lue din cutie un gervegel, I

si il arunci in cogul de lAngd pat, <

cu parafini gi lun in palml un cubrpunl intrebdri. Lui Bill nu-i phce,invigase ci, daci-gi qinea gura, Bill

STEPHEN KINC

mia cu parafind, deoarece era intrerupt cu-ge nu era nici comunist, nici asasin in serie,

urn o parte din fiptura ei putrede o sI se

:ea de tot, nu? Poate cI al1ii ar ride de o

[a fue. Bill o sn spuni: ,Bagi-1i minjile in

ba" Bill strigi de sus, din dormitorul siu:

rpiele de gIind. Se simqea vinovat, surprins

ivnigi, cu inima-i fierbinte bubuindu-i iniipi, mtinile reci, convins cl dintr-o clipla albd. care cddea prin ferestrele bucltiriei,urnigtii 9i ucigaqii din lume, mai rdu decAt

miile alea dintr-o sutd de filme de groaz\mirAitul in secundele acelea delirante de

nai apisitor ca oricAnd. Casa lor se afla pepaseri de efectele cele mai rele ale viiturii;prin vechea fundagie de piatra. Duhoarea

Pulin.iagrdtnidite pe raft - cutii vechi cu cremi

Fzspaftd,doui sticle de $ilindex mai multmotiv oarecare, cutia aceasta ii atrase aten-

cu un soi de uimire hipnotici, broasca-ges-

irqit, iat-o: cutia cu inscriplia GULF.ongtient ctr-i iegise clmaga din pantaloni qi

in beci il va lasa sd ajungi pAni aproape de

nuceascl inapoi qi...

rlt vijelioasn. Se sprijini de ea - ochii inchiqi,ni strAnsi puternic in mAnl

.tare data viitoare? Poate reuqegti sd spargi

)r.

lipise de el la fel de ugor cum se desprindeui, cu pielea rece gi giflind, care-qi pipiie{ost adevirat, qi incepe imediat si il uite.

Ir 13

Jumltate s-a gi dus, in momentul cind picioarele ating podeaua; trei sfenuri, cAnd iese de sub dug

5i incepe si se gteargd; restul, la incheierea micului dejun. Totul a trecut".. PAni data viitoare clnd,in ghearele cogmarului, revin in minte toate temerile.

lestoasa aia - c;.tgetd George, indreptAndu-se spre sertarul unde fneau chibriturile. Unde-am

mai odzut eu o pestoasd ca aia?

Dar nu primi niciun rlspuns, aqacdizgoni gAndul.

LuI o cutie cu chibrituri din seftar, un culit din rastel (atent si ginl taigul departe de trup, aga

cum il invdjase tatil siu) gi un castronel din bufetul galez aflat in sufragerie. Apoi se inapoie inGrmera lui Bill.

- Ce-ce ni gd-gdozar e;ti, G-Georgie, il certd Bill, pe un ton bBnd, 9i impinse mai incoloobiectele de pe noptieri: un pahar gol, o carafe cu apd, gervegele din hAnie, cil4i, o sticla de freclie\-icks - al clrei miros Bill avea sI-l asocieze toateviat^ cu piepturile grele, pline de flegmi, gi cunasurile infundate. Era acolo 9i vechiul radio Philco, cAntind nu Chopin sau Bach, ci o melodie a

tui Little Richard".. Foarte incet insi, atit de ?ncet, incAt Little Richard era despuiat de toatl pu-

terea sa crudi, originali. Mama lor, care studiase pianul clasic la Juilliard, detesta rock-and-rollul.}{u doar ii displacea, ci chiar avea oroare.

- Nu-s gdazar,protesti George, agezAndu-se pe marginea patului lui Bill gi punlnd pe noptierxnrcrurile pe care le adusese.

- Ba egti. Nimic altceva decAt un gdoz mare gi vAndt, asta egti.

George incerci sl-gi imagineze un copil care nu e decAt un giloz mare qi uriag pe doui picioare

si incepu si chicoteascd.

- Giozul tiu e mai mare decit Augusta, continue Bill, amuzat gi el.

- Gaozul tdu e mai mare decit tot statul, replicd George.

Hohotele de rAs s-au rostogolit vreme de doui minute.Urmd o conversatie toptiti, de soiul celor care nu inseamni mare lucru pentru nimeni altci-

s€va, cu exceplia baielagilor: cine-i gdozul cel mai mare, cine are gdoz:ul mai mare, al cui gdoz e

cel mai vAnat qi aqa mai departe. tn cele din urmi Bill rosti unul dintre cuvintele interzise - il acuzlpe George cd ar fi un gdoz mare, vAnit Si cdcdcios - gi amindoi se stricard de rls. RAsul lui Bill se

rransformi intr-un acces de tuse. CAnd incepu sd se potoleascd (de acum chipul lui Bill cipltase oeunli vinelie, la care George se uita destul de ingrijorat), pianul se opri din nou. Amindoi priviriin direqia salonului, atteptAndu-se si audi scrAqnetul scaunului pe podea gi paii scogi din fire aim:mei. Bill iqi ingropd gura in scobitura cotului, indbqind ultimele rafale de tuse gi, in acelagi

timp, aritAnd cu degetul spre carafe. George ii tgrnd un pahar cu apI.Pianul se auzi - iaragi Fiir Elise. Bill BAlbAid nu avea si uite nicicAnd bucata aceea, 9i chiar

Peste ani i se fecea de fiecare datn piele de glinn pe brage 9i pe spinare; inima i se oprea in piept qi

isi aducea aminte: Mama mea chnta asta tn ziua cilnd a murit George.

- O si mai tugegti, Bill?

- Nu.Bill lun din cutie un qervelel, hArii din piept 9i scuipi flegma, dupl aceea motoroli gervelelul

sr il aruncd in cogul de lingn pat, care era plin de ghemotoace aseminltoare. ,\poi deschise cutia:: parafinl qi lun in palmi un cubuleq unsuros. George il privea atent, dar fIrA sI vorbeascl sau si: :n'i intrebdri. Lui Bill nu-i plicea ca George sr-i vorbeasci atunci cAnd facea treabe, iar George

:tase ci, daci-qi linea gura, Bill ii va explica intotdeauna ce anume face.

14 STEPHEN t(iNG

Cuftul a fost folosit pentnr atdia o bucigici din cubul de parafind. Bill puse bucata tn castro-nel, apoi aprinse un chibrit 9i il agezd deasupra parafinei. Cei doi bnieli privirn flacdra galbend, intimp ce vAntul tot mai slab repezea in geam rdpnielile intermitelte ale ploii.

- Trebuie si ciptugim barca, altfel se ude gi o si se scufunde, spuse Bill.Cind era cu George, bAlbAiala ii slebea - uneori nu se mai bilblia deloc. La qcoald insi putea

deveni atAt de gravl, incAt ii era imposibil si vorbeascd. Orice comunicare lnceta, iar colegii se

uitau tn altdparte, in vreme ce Bill apuca strins marginile blncii, cu fala inrogindu-ise aproape lafel de tare ca 9i pirul gi cu ochii ingustali ca nigte lame de cutit, in timp ce incerca si smulgi vreuncuvAnt din gAtul incnpd46nat. CAteodati - de cele mai multe ori - cuvAntul se indura si iasi. Alteori,refuza pur qi simplu. CAnd avea trei ani, il lovise o magind, aruncAndul in zidul unei clidiri; fusese

in comi timp de $apte ore. Mama sa spunea cI de la accidentul acela i se trigea bAlbAiala. George

avea uneori impresia cdtatd). siu - 9i Bill insugi - nu era chiar atAt de sigur.Buciiica de parafini din castronel se topise aproape ln intregime. Flacdra sfArAi micaoratd,

^-blstrindu-se in timp ce cuprindea bejigaqul de carton, 9i se stinse. Bill i;i muie degetul in lichid 9iil smulse cu un sAsAit slab. ti zAmbi lui George, parcd scuzAndu-se.

- Frige.

Dupi cAteva secunde, vAri din nou degetul gi incepu si ungi bordurile bircupi, unde ceaia se

usca repede, transformAndu-se intr-un abur liptos.

- Pot s-o ung gi eu pudn? intrebi George.

- Sigur. Da' ai grijn sd nu cadi pe plturi, ci te jupoaie mama.

George igi bega degetul in parafini, care acum era foafte calde, dar nu mai frigea, gi incepu s-o

intinda pe partea cealalte a bercii.

- Nu pune aga de multi, gdozartle! exclaml Bill. Vrei si se scufunde de la pri-prima croazierd?

- Iani-mi!- Nu-i nimic. Doar ia-ia-o ugor.

George termini cealalte laturtr, apoi cAnteri bercuga in mAini. O simlea un pic mai grea, dar nucu mult.

- Prima-ntAi, comente el. Ma duc afari s-o lansezla apd,.

- Mda, du-te, murmurn Bill.Arita dintr-odati obosit - obosit qi incd nu tocmai vindecat.

- Aq vrea si poli veni gi tu, spuse George.

Voia intr-adevir; uneori, Bill ficea pe geful, dar intotdeaufla avea cele mai grozave idei 9i nudadea in el aproape niciodati.

- $i eu af vrea sd pot veni, spuse Bill posomorAt.

- Pei...

George igi muti greutatea de pe un picior pe altul, cu bercuta in mAini.

- SI-1i pui haina de ploaie, il sfatui Bill, altfel te pocneqte gi pe tine gri-gripa, ca pe mine.Probabil c-o s-o iei oricum, de la mi-microbii mei.

- Mulgumesc, Bill. E o corabie grozavd,.

$i flcu un lucru pe care nu-l mai ficuse de mult, un lucru pe care Bill n-avea si-l uite niciodati:se apleci gi-gi siruti fratele pe obraz.

* Acum chiar c-ai s-o iei, gdozare, spuse Bill, pnrAnd inveselit. ti rA-bi lui George. Pune qi

toate astea la loc. Sa nu-i vini iar mamei dra-dracii.

- Normal.

Strinse toate lucrurile gi travecrre sf,irea strAmba in castronel.

- GC-Georgie?George se rlsuci, privindu5i-^\i ggrija.

- Normal.Fruntea i se increli puqin. As

i iei de ciudat ca 9i snrurul pe ot- Normal c-o si am.

Iesi. Bill nu il mai vizu nicior

Si iatdl acum, urmdrindu-si bt-u-.gea 5i mai repede, iar mica ar

ci- Ia aproape cincizeci de metri.':n:l rimasd deschisl. Era un s,

George, o creangd desfrunziti, c.axelului. Stitu aglfate un mom6ri barca

- Oh, cica-m-aq in sus! exclarIncepu si alerge gi mai iute 5i,.

si cizu pe burti, julindu-9i un ger

solului. igi privi bdrcuga rdzucindrpoi dispdrAnd.

- Cdca-m-ag in seclricni GeorIl dunr qi asta, 9i incepu si pliSe ridici 9i se apropie de cana

rerberat, giroind tn beznl. Era u.:

- tt'rExclamalia lAgni din el ca tras

Inluntru erau nigre ochi galbede fapt in pivnile. E un animal - 1

animal, poate o pisicd. A cdzut Si a

Oricum, era gata s-o ia la fugrtal va fi trecut de gocul pe care i-l;suprafapa aspri a caldarAmului qi

ridicAndu-se pi pnqind tnderit, 5ipldcut - i s-a adresat din gura de r

- Salut, Georgie, spuse glasul.George clipi qi se mai uitd o &

dintr-o poveste nlscociti sau dinrfi avut cu zece animai mult, nu qi

in canal era un clovn. LumirGeorge Denbrough si igi dea sea:

STEPHEN KINC

bul de parafind. Bill puse bucata in castro-

i Cei doi biiegi privirn {lacdra galbeni, inhtermitente ale ploii.rufunde, spuse Bill.r se mai bllblia deloc. La gcoali insi puteaia Orice comunicare inceta, iar colegii se

dle bencii, cu fala inrogindu-i-se aproape lale cuiit, in timp ce incerca si smulgi vreunuhe ori - cuvAntul se indura si iasL Alteori,na" aruncAnduJ in zidul unei clidiri; fusese

cidentul acela i se trlgea bAlbAiala. George

a chiar atAt de sigur.e in intregime. Flacira sfArAi micgoratd., al-

Ei se stinse. Bill igi muie degetul in lichid 9i

ruzindu-se.

u si ungi bordurile bdrcugei, unde ceara se

aie mama.

oane caldi, dar nu mai frigea, gi incepu s-o

rei sI se scufunde de la pri-prima croazierd?

tn mAini. O simlea un pic mai grea, dar nu

r api.

vindecat.

totdeauna avea cele mai grozave idei gi nu

cu bd.rcuga in mAini.pocnegte gi pe tine gri-gripa, ca pe mine.

lucru pe care Bill n-avea sl-l uite niciodati:

ind inveselit. ii "a-bi

lui George. Pune gi

t5

StrAnse toate lucrurile gi traversi inciperea, cu barca in echilibru precar pesre cutia de parafind,care st5"tea strAmbd tn castronel.

- G-G-Georgie?

George se risuci, privindu-qi fratele.

- Ai g-grijI.

- Normal.Fruntea i se increli pulin. Asta era o vorba pe care-o spunea mimica, nu fratele mai mare. Era

-a fel de ciudat ca gi sirutul pe obrazul lui Bill.- Normal c-o sI am.

Iegi. Bill nu il mai vizu niciodatl

3

$i iate-l acum, urmirindu-gi bercula pe pafteastAngi a \flitcham Street. Alerga repede, dar apacurgea gi mai repede, iar mica ambarcaliune nu se ldsa tntrecuti. Auzi un vuiet profund gi vlzu*. la aproape cincizeci de metri mai in josul pantei, torentul din rigole se privdlea intr-o gurd de;anai rimasl deschisd. Era un semicerc prelung gi tntunecos tliat in borduri qi, sub ochii luiGeorge, o creangd desfrunziti, ct coaja neagrd gi lucioasi ca o piele de foc{ se nipusti in abisul;analului. Stitu agelate un moment pe margine, dupl care luneci intruntru. intr-acolo se indreptasi barca.

- Oh, cica-m-ag tn sus! exclamd speriat.lncepu sd alerge gi mai iute gi, preg de-o clipi, crezu cd va prinde barca. Apoi un picior ii aluneci

si cdzu pe burti, julindu-si un genunchi Ei lipAnd de durere. Din noua sa perspectivi, de la nivelul

'olului, tgi privi bercuga risucindu-se de doui ori pe loc, prinsi pentm o clipi intr-un alt vArtej, gi

:ooi dispirAnd.

- Cica-m-aq in sus! rd.cni George iarngi gi dddu cu purnnul in asfalt.11 duru qi asta, Ei incepu sd plingn. Ce mod prostesc de a-gi pierde barca!Se ridici qi se apropie de canal. ingenunche gi privi inluntru. Apa scotea un zgomot jilav, re-

'.-erberat, giroind in bezni. Era un sunet infricoqntor. ii amintea de...

- itttExclamalia 1A9ni din el ca trasi cu o sfoari, li bdiatul siri inapoi.Induntru erau nigte ochi galbeni: acel fel de ochi pe care gi-i imaginase, dar niciodati nu-i vizuse

ie fapt in pivniga. E un anintal - gAnduri incoerente i se rostogoleau prin minte - asta-i tot, vreuninimal, paate o pisicri. A cdzut Si a rdmas blocatd acolo...

Oricum, era gata s-o ia la fugd, - aaea sd fugi peste o secundd, doutr, dupi ce comutatorul men-:"1 va fi trecut de gocul pe care i-l provocaseri acei doi ochi gaibeni Ei strtlucitori. Simlea sub degetei,rprafaqa aspri a caldarAmului gi pAnza subpire de api rece curgAnd tn jurul lor. Se vizu pe sineidicAndu-se qi peqind inddrdt, 9i acela a fost momentul cAnd un glas - un glas limpede gi chiar:ilcut - i s-a adresat din gura de canal.

- Salut, Georgie, spuse glasul.

George clipi 9i se mai uitl o dati. Abia dacl ii venea si creadd ceea ce vedea; era ca un personajr;n!r-o

Poveste niscociti sau dintr-un film unde qtii cd animalele vor vorbi gi vor dansa. Dacd ari. avnt cu zece animai mult, nu 9i-ar fi crezut ochilor. Dar nu avea gaisprezece ani, Avea doar gase.

in canal era un clovn. Lumina diniuntru, departe de a fi gror^ud, era suficienti pentru ca. rrge Denbrough str iqi dea seama ctr nu era vorba de o plismuire a imaginaliei sale. Acolo jos

16 STEPHEN KING

se afla un clovn, aidoma unuia de la circ sau de la TV. De fapt ardta ca o corcituri intre Bozo qi

Clarabell, un personaj care vorbea, in emisiunea Howdy Doody de sAmblta dimineala, sunAnd dinclaxonul lui (sau al ei? - George nu fusese niciodati sigur de genul personajului) - Buffalo Bob erasingurul din lume care putea ingelege ce spunea Clarabell, gi asta intotdeauna il fdcea pe Georgesi se tlvileasci de rAs. Chipul clovnului din canal era alb, avea smocuri comice de pir rogu de oparte ;i de alta a capului siu chel, iar gtra ti era pictati intr-un zimbet Ieba4at, de puagdL. Dacdt

George ar fi fost ceteleanul unor vremuri de mai tdrziu, cu siguranld cd s-ar fi gAndit mai intAi laRonald McDonald, nu la Bozo sau Clarabell.

Clovnul linea intr-o mAni un ciorchine de baloane multicolore, ca nigte fructe bogate gi pAr-

g,rite. in cealaltd,mAnl avea bercula de hArtie a lui George.

- t1i vrei barca, Georgie? zAmbi clovnul.George zi.'rnbila rAndul slu. Nu avea ce face; era acel gen de surAs ciruia pur gi simplu trebuie

sl ii rispunzi.

- Normal c-o vreau.

Clovnul rAse:

- ,,Normal c-o vreau." Sund bine! Sundfoarte bine! Da' de-un balon ce-ai zice?

- Pei... normal!intinre mAna... apoi o trase inapoi cu pirere de riu.- N-am voie si primesc nimic de la strlini. Aqa a zis titicul.- Foarte inlelept titicul tdu, replici zAmbind clovnul din canal.

Cwm am pwtut sd md gindesc cd are ocbii galbeni? se minuni George. Erau de un albastru stri-lucitor qi jucIug - culoarea ochilor mamei 9i ai lui Bill.

* Foarte inlelept, intr-adevir. Prin urmare, si mi prezint. Eu, Georgie, sunt domnul Bob Gray,cunoscut gi sub numele de Pennywise Clovnul Dansator. Pennywise, qi-l prezint pe GeorgeDenbrough. George, 1i-l prezint pe Pennywise. Iar acum, ne cunoagtem. Nu mai sunt un striinpentru tine, gi nici tu nu mai e;ti strein pentnr mine. Coo-rect?

George chicoti:

- Aga s-ar zice.

tntinre iarigi mAna... $i iarai gi-o retrase.

- C,trq ai ajuns acolo jos?

- Pur gi simplu m-a suuuflat furtuna, spuse Pennywise Clovnul Dansator. A luat pe sus totcircul. Simli mirosul de circ, Georgie?

George se apleci spre el. Deodati, simgi miros de alune! Alune prijite, fierbinli! $i ojet! Ojetalb, pe care ti-l torni pe cartofii prdjigi, printr-o giuricl ficuti in capac! Simlea miros de vatl de

zahdr si gogoqi fierte in ulei, 9i izul slab, dar inppitor, al baligii de animale sdlbatice. Simjea aromavesele a rumegugului de pe aleea centrali. $i totugi...

$i totugi, de sub toate acestea persista mirosul de inundagie, de frunze mucegiite gi de umbreintunecate. Miros umed gi stricat. Miros de beci.

insa celelalte mirosuri erau mai puternice.

- Pe bune cd-l simt, spuse el in sfArqit.

- tgi vrei barca, Georgie? intrebi Pennywise. Mi repet doar pentru cd nu pari prea dornics-o capeli inapoi.

O ridici, surAzAnd. Purta un costum larg de mitase cu nasturi mari, portocalii. O cravatdsclipitoare, albastru-electric, ii fAlfAia pe piept, iar in mAini avea mdnuqi albe uriaqe, in genul celorpe care 1e poarti intotdeauna Mickey Mouse 9i Donald Duck.

- D4 normal, rispunse Georl

- Si un baion? Am verzi si ro,

- Sl zboard?

- Daci zboaril se leti rlnietr.

';:i ie zaher...

George intinse mAna.

l-or-nul il insfaca de brat.

5: George observi cum chipu

leea ce vdzu atunci era desru^

:*:- i: arate ca niste dulci t-ise: ce

- ?iutesc! croncini aritarea il::ea bralui lui George in st

- ::::-ii. unde apa siroia. si ruia:-::-::':. George se incorde, dinc:.:: :. se zbiere innebunit spre

:*:::-:.ie 1957. Trpede ii erau

:;=:-:i iesiri la ferestre sau ded

- ?.:t:esc, horcdi glasul, p/;rre-.

* -;ru1 1ui George se inlipst-€ r:.*;€ la sen'iciu, ia The Shc

i;-:e:: uo biretel care zbiera s

::::::.=du-i urletele in bolboro:

- ^-.r ce-i ici jos pluteste, Sap

::-.:: rrbitor de agonie, iar Gec

lr:r e Gardener ajunse acolo

;:-='; iipit, George Denbrougii--::i-:... Si incepu si urle cind t:

::-::ase acum intr-un ro5u-apri

::a:;.t sting. Ciotul osului, orib:

Cchir baiatului priveau larg

:::e ceiial1i, care soseau deja aler

Undeva dedesubt, in canalui ce

'-;-'na si exclame mai tArziu seriir

="j-auti" incit pdrea aproape de as

:r hirtie de ziar a lui George gc

:-:r-oaiele urlau gi rdsunau. Un ril:i'rui, ca de reptile, alintite spre i

-.:.'"ii, pasi.rea fu absorbita la sta:lp

Dupi o ori, in timp ce man<

).i:nicipal Derry, iar Bill Balbii:::::sit in salonul unde mama s; '

- r" 1::-. cripituri de asfai:, ::.