Alexander von Schonburg

ISIO RITLA PffNTATOililr [AA0AP| tAApplt

traducere dinlimba germand deMIHAIMOROIU

Cuprins

tN roc DE o IREFATA - uN AVERTISMENT .................s

1. COAJA DE NUCA4,5 miliarde de ani pe repede i:rainte ..........19

2. MOMENTELE BIG BANG DIN ISTORIA UNIVERSALA

Importanla unor evenimente este ir:rfeleasi numai

cAndesteprea tArziu ............. .........................31

3. VA ROG, CARE-I DRUMUL SPRE CENTRU?

Cregterea gi decdderea celor mai de seamd orage ale lumii ...44

4. FROMHEROTOZEROCele mai remarcabile personaftefl din istoria universald

9i capriciile 1or ...........,...... -..............................66

5. EFECTUL HUMPTY-DUMPTY

Se poate drege lumea? $i dacd da, cum?

Cele mai valoroase idei de pAnd acum ........86

6. SAUMERGEgIFARA?Istoria poate fi relatati pi cu totul altfel.

Spre exemplu, prin artd! ..............................106

7. DELAADAMLAAPPLE

Cele mai formidabile invenlii... care dinpdcate nu ne-au adus niciodati fericirea ........................... 1.22

8. MON'TRTT CORPORATTFTT

Despre rdu in istorie - gi de ce ne fascineazd el ................ 13g

9. ARMATAINVZIBILACuvinte care au schimbat lumea .........................................15S

10. TOTUL ARE UN SFARSTT...

De ce ni s-a strAns acum funia la par, cu adevdrat ...........12g

BONUS

Cele mai statornice erori din istoria universald................. 190

Bibliografie

Mulfumiri .............................22o

1

coAJA DE NUCA

4,5 miliarde de ani pe repede inainte

,,Fierbintele Indus gi inghelatul Arax vor veni in atingere,pergii vor bea din Elba gi din Rin, zeifa mdrii va dezviluilumi noi, iar Thule nu va mai fi capdtul pdmAntului.,,

SENECA

lnceputul istoriei incape in foarte pu{ine cuvinte, cdcinimeni nu qtie cu exactitate ce a fost,,inainte,,. in schimbse cunoagte destul de exact ce s-a petrecut in urmd cu vreo13 miliarde de ani: un cosmos minim a explodat cu ener-gie maximd gi corpurile astrale s-au indepdrtat unele dealtele, in toate directiile, aidoma unui balon care se totumfld. Spafiul, lumina 9i timpul, toate s-au irfiripat atunci.$i nimeni nu poate spune de ce s-a intAmplat aga. Dar cds-a irrtAmplat aga gi momentul in care s-a petrecut totulputem deduce luAnd in calcul distanla pAnd la stelele carecontinud si se indepdrteze in ritm exploziv.

ISToRIE LA PURTAToR I9

Sd sdrim peste acest Big Bang ugor stranitl la fel qi

peste lunga, foarte lunga poveste a formdrii PdmAntului.

Gra{ie gravitafiei, in urma acestei irnprdgtieri co6mice, au

apirut sferele de gaz gi stelele. Soarele nostru, o minusculd

stea fix6, s-a ndscut acum circa 5,5 miliarde de ani, iarPdmAntul, care graviteazi statornic in jurul lui, este doar

cu vreun miliard de ani mai tAndr; la inceputurile lui,PdmAntul a fost un loc cAt se poate de ostil. A dogorAt gi

a bolborosit de unul singur mai bine de 4 miliarde de

ani la rAnd. Cea mai lungi perioadd a istoriei, gi anume

3,5 miliarde de ani, planeta noastrd a fost un soi de supd

primordial5, ce funcfiona ca o instalalie pentru producerea

algelor. Nici nu am vrea sd gtim ce s-ar fi putut transmite

vreme de 3,5 miliarde de ani seara, la jurnalele de gtiri...Acum vreo 500 de milioane de ani s-a petrecut un eveni-

ment deosebit: a inceput dezvoltarea viefii. Aqa-zisa explo-

zie cambriand. in scend au intrat fulgerdtor, judecAnd inraport cu dimensiunile temporale cu care operim aici,

plantele terestre, crustaceele, primii pegti, amfibiile, insec-

tele gi apoi reptilele gi pdsirile. Qi toate au inceput sd creasc5,

sd miqune, sd se tArascd qi sd se caldre intr-o varietate gi o

splendoare nemaicunoscute pAni atunci. Au urmat apoi

cAteva ciocniri cu asteroizi sau comete, dupi care unele

specii de animale qi de plante au dispdruf fdcAnd loc altora.

Mai facem un salt: au mai trecut inc6,497 milioane de

ani pAni s-a petrecut iardgi un eveniment demn de interes,

acum vreo 3 milioane de ani, cAnd un gen de animale a

dezvoltat probleme de comportament. Unele specii de

maimu,te, mamifere care se trag toate dintr-un mic insecti-

vor asemindtor unei veverife, au adoptat o conduitdbizar6. Mai precis, au inceput sd meargd numai pe labele

din spate, adicd in pozilie verticald, r6mAnAndu-le astfel

libere labele din fafd, care aveau sd se transforme in mAini.

Apoi s-au dezvoltat mai multe specii de antropoide. Aga

Alexander von Schonburg

cum existe cAini sau pisXri diverse, vreme de cel pufin 2milioane de ani au existat gi subspecii de Homo diferite. inEuropa gi in Asia de Vest s-au dezvoltat neanderthalienii.lnAsiu a existat giHomo soloensis gi micuful Homofloresiensis,

ajuns in literatura populard sub denumirea de ,,Hobbit",care a dispdrut doar in urmd cu 12 000 de ani.

Progresul tehnic inceput in urmd cu 3 milioane de anis-a desfigurat uluitor de lent o lungd perioadd, cam pAnd

acum circa 70 000 de ani inaintea erei noastre. Dupd pri-mul exemplar de lamd de topor din piatrd cioplitd, urmd-torul model, lama de topor din piatrd 2.0, n-a venit timpde milioane de ani. Nu s-a gisit nicdieri un Steve Jobs.Foarte tArziu, aqa cum spuneam, in jurul anului 70 000inainte de Hristos, o sinapsi din creierul uneia dintre mul-tele specii de hominizi, Homo sapiens, din Africa de Es! apropulsat-o cu mult in fala tuturor. Probabil cd un handi-cap de evolulie - aducea pe lume pui prematuri - i-a favo-rizat capacitdlile de comunicare. in loc sd foloseascd laintAmplare cAte o unealtd din piatrd ce le iegea in cale, aceihominizi au pus bazele unor adevdrate ateliere. Capacitd-

lile noastre organizatotice Ei tehnice au cunoscut un avAntnemaivdzut: vorbeam, pictam, ne jucam, plinuiam gi

fdceam comer!. Ne transformasem in om, capabil de gAn-

dire. Astfel a inceput aqa-numita revolufie cognitivd, intr-operioadd in care existam in numir foarte mic. Din cauzaunui gir de catastrofe naturale, printre care gi erupfii vul-canice, in urmd cu 70 000 de mii de ani populafia sc;zusesub zece mii de indivizi. Ceea ce inseamnd: unu, cd amfost la un pas sd dispdrem gi doi, ci suntem cu to{ii foartestrAns inrudifi intre noi. The Queeru ,,El Chapo" gi ElvisPresley fac parte, din punct de vedere genetic, din familiacea mai restrAnsd a fiecdrui cititor al acestor rAnduri.

insd, in urmi cam cu 12 000 de ani, a intervenit poate cea

mai semnificativd schimbare: sedentarizarea. Daci pAnd

lsroRlE Ln puRrAroR

atunci practicam exclusiv vAnatul gi culesul, din acel momentam firceput sd seminim, sd recoltdm gi sd rdmAnem intr-unloc. Probabil nu f5ri conflicte de amploare intre ad6plii tradi-

lionaligti ai libertd,Li de miscare gi cei ai fixirii intr-un loc. $is-au impus sedentarii, pentru cd dispuneau de cantitdli maimari de hrand, din care igi puteau face rezerve, conservAn-

du-gi astfel qi forfele. Ceea ce i-a obligat insh sd producX dince in ce mai mult, pentru a putea asigura m6ncarea pentru o

populafie in continui creqtere. Din acest punct, nu mai exista

cale de intoarcere. Odati ce-ai apucat sd te agezi...

Apoi totul s-a desfdgurat in asemeneavitezl., incAt abiadacd se mai putea fine pasul. Odatd cu proprietatea au

venit qi numdratul gi scrisul. Odati cu sedentar\zarea a

apdrut si un cdmin care trebuia apirat. $i necesitatea pla-nificdrii in avans. $i nenumdrate alte lucruri care ar fi tre-buit procurate sau pdzite: astfel au apirut zidurile, armelegi strdjerii; apoi a fost nevoie de cdpetenii care sd organi-zeze garda; dupd care au urmat gi depozitele de alimentepentru populafia tot mai numeroasd. insd succesul asigu-rdrii hranei a inceput sd depindd de anotimpuri gi de vre-mea bund. $i tot atunci au apdrut si conducdtorii care leluau surplusul celor care produceau hrana si preotii care

considerau cI pot sd alunge seceta. Prelucrarea metalelor a

fdcut sd progreseze diviziunea muncii, care a dus la forma-rea straturilor sociale - ceea ce a pretins gi organizare. Ast-fel s-au intemeiat orage, s-au purtat rdzboaie, s-au construitnafiuni, imperii, apeducte, rofi dinfate, sisteme de inchl-zire centrald, cuptoare cu microunde, societdfi pe acliuni,smartphone-uri qi stimulatoare cardiace.

Odatd cu revolufia agrard., s-a instaurat obiceiul treceriiin revistd a marilor puteri. Potrivit traditiei, se incepe cusumerienii gi asirienii, se evocd legendarul Babiloru addu-gAnd o pati de culoare prin trimiteri la prostitufia sacr5 gi

la alte asemenea porcirii, apoi sunt descrise valurile mereu

Alexander von Schonburg

noi de migrafiuni, cAnd triburi provenite din stepele Asiei gi

din estul Europei Centrale se nipusteau spre sud, mitu-rAnd triburile ce le iegeauin cale. Dupi aceea, se acordi maiintAi atenfie persanilor, apoi egiptenilor, apoi interesul se

mutd spre China gi spre Indus, inainte de a ajunge in sfArgit

la greci gi la romani. CAt se poate de amuzant. Dar mereu,

in orice loc din lume, aceeasi poveste: un trib de nomazizdrobegte un alt trib, o civilizafie zdrobegte o altd civilizafie.Cu mult mai interesanti decAt enumerarea qirului nesfArqit

de ciocniri este de fapt viteza colosald cu care din culturiabsolut izolate a apdrut in cele din urmd o lume integrat5.

Un suveran al Mesopotamiei din secolul al Xlfl-lea i. Hr. se

putea intitula netulburat ,;ege alcelor patru zdri ale lumii".NeavAnd habar gi de existenfa unui rege chinez. $i niciunuldintre ei nu bdnuia cd ar exista gi un stat maya. Ar fi pututla fel de bine sd trdiascd pe planete diferite.

in cel de-al lV-lea secol precreqtiry Alexandru cel Marea fondat mari oraEe din Marea Mediterani pAni la Indus.in preajma anului nagterii lui Iisus Hristos, popoarele dintoatd lumea stabiliserd deja legdturi intre ele. Nero trimiteaexpedilii spre izvoarele Nilului, in timp ce Toma, ucenicullui Iisus, predica pe Indus. Apoi peste civilizafia meditera-neand s-a abdtut un val de cuceriri arabe gi Islamul a creat

un imperiu multicultural. La capdtul primului mileniudupd Hristos, evreii, cregtinii, vikingii qi chinezii ajunse-

seri, sd strdbatd continentele in lung gi in lat fdcAnd comerf.

Dupd Cruciade, in secolele al XIIlea gi al XIII-lea lumea

era atAt de integrat5, incAt papa le trimitea scrisori mongo-lilor in China, cerAndu-le ajutor impotriva musulmanilor,traduceri din vechile texte grecegti veneau din spaliul arab

in Europa Occidentald gi existau retele internalionale de

universitSfi, prevederi legale internafionale obligatorii gi

metropole ale comertului mondial. ,,Adversar al globali-zdrii" este una dintre expresiile uzuale cele mai stupide.

ISTORIE LA PURTATOR z3

Am putea spune la fel de bine adversar al creEterii plante-1or. De cel pufin doud mii de ani, integrarea, numitd de noiglobalizare, este in curs de desfdgurare tot mai'acceleratdsi de neoprit. Multe dintre textele scrise de expertul indrept constitufional Carl Schmitt sunt pe drept cuvAntcontroversate, insd un volum de-al sdu minuscul rdmAne

incontestabil genial,: Pdmdnt Fi mare, scris pentru fiica sa

Anima, in timpul celui de-al Doilea Rdzboi Mondial, incare incearci sd-i explice lumea. Schmitt descrie povesteaomenirii ca istorie a domindrii spafiului.

Iegirea pe mare a fost evenimentul cu cele mai vaste

consecinte al ,,revolufiei spaliale", aqa cum o numeqte el.

Mai intAi de-a lungul firmurilor, apoi in largul necunoscut.Schmitt descrie cum vikingir, pescuitorii de balene gi pirafiiau fost cei dintAi care s-au incumetat sd iasd pe mare. Apoi,in secolele al XV-lea gi al XVI-lea, cAnd erau bine inzestratedin punct de vedere gtiinfific gi militar, statele nafionale aucucerit apele lumii pe rutele descoperite de acegti premer-gdtori. Era perioada cuceririi Americilor, a comerfuluimondial, a imperiilor globale. Astfel se confirmd teoria luiSir Walter RaleiglU descoperitor al lumii: ,,Cine stdpAneste

marea, stdpAnegte comerful universaf iar cui stipAneqtecomerlul universal ii apar{in toate comorile din lume, ba

lumea in intregul ei." Schmitt a clasificat genial diferitelerevolulii spafiale, pentru cd, in acest context, a fost cel din-tAi care a denumit ca atare fenomenul globalizdrii. Angliagi-a dobAndit statutul de mare putere naval6, iar prininventarea motoarelor a devenit o mare putere qi in acest

domeniu. Primul motor cu abur eficient a fost construit inAnglia, in1770,la fel ca qi primul rdzboi de lesut mecanic,in 1786, tot aici a circulat in 1804 prima locomotivd cuabur, primul transport de cdlitori pe calea feratd desfd-qurAndu-se in 1825. La mijlocul secolului al XIX-lea, MareaBritanie era un imperiu global aproape atotputemic .in1g+2,

Alexander von Sch0nburg

viitorul prim-ministru britanic Disraeli risca in cartea sa

Tancred or the New Crusade (Tancred sau Noua Cruciadd)afirmalia cd regina Angliei ar trebui si-gi mute sediulimperial de la Londra la Delhi. Firmele britanice, printrecare East India Company, erau chiar mai puternice decAt

este astdzi Google, dispunAnd de armate proprii gi de

capacitatea de a hotiri dacd va fi pace saurdzboi. La trece-rea spre secolul XX, America a inceput treptat sd preia de

la Anglia, fosta ei metropold, rolul de putere mondiali.Inventarea telegrafiei, radiocomunicaliei gi telefoniei

intre 1835 gi 1910 a eliminat apoi, ca si rdmAnemin spiritullui Carl Schmitt, alte bariere ale spafiului: in anii 1850 aufost instalate primele cabluri subacvatice dintre Europa gi

America, in 1866 Siemens a construit generatoare electrice,

in 1903 fralii Wright au efectuat primele zboruri cu pro-pulsie mecanicd. Avioane de lupti existX din 1913, iar nicizece ani maitArziu uzinele junkers din Dessau construiauin numdr mare avioane de transport pentru pasageri gi, in7931.,PanAm a inaugurat prima cursd lungd (intre Miamigi Buenos Aires). in anul 1969 audispirut ultimele granifespafiale, odatd cu stabilirea primelor legdturi intre compu-tere in vederea transmiterii de date - gi a cdl5toriei pe Luni.Astdzi nu mai este nevoie sd pui in miscare un vapor sau sd

te urci intr-un avion ca sd incepi un proiect la cel5lalt capital lumii - sau chiar ca sd comanzi migcdrile in spaf,u ale unuisatelit. Este suficient un clic pe maus. Lumea s-a transformatirrtr-un tot unic. Au existat vremuri cAnd fiecare trib care

viefuia intr-o vale anume avea propriul lui cult, cAnd pe

lume apSruseri metode cAt se poate de diferite de a numira,de a construi gi de a-i ingropa pe cei morli. Astdzi existd

religii mondiale (printre care, la drept vorbind, trebuie sd

enumerdm si promisiunile lumeqti de mAntuire, aqa ca libe-

ralismul democratic), ne folosim cu tofii la nevoie de acelaqi

sistem de plati gi trXim in cl5diri aproape identice.

rsroRrE la puntAton 25