15
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii

Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

  • Upload
    others

  • View
    168

  • Download
    12

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

ISTO

RIE

– m

anua

l pen

tru c

lasa

a X

-aC

ORIN

T�

Pre]: 5,16 lei

Cyan Yellow Magenta Black

Ministerul Educa]iei [i Cercet\riiPentru toate filierele

ISBN: 978-973-135-329-6

Page 2: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

Cop 2 Cop 3

Acest manual este proprietatea Ministerului Educa]iei [i Cercet\rii.

Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 3787 din 05.04.2005 `n urmalicita]iei organizate de c\tre Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, este realizat `n conformitate cu progra-ma analitic\ aprobat\ prin Ordin al ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 4598 din 31.08.2004 [i estedistribuit gratuit elevilor.

* Starea manualului se va `nscrie folosind termenii: nou, bun, `ngrijit, nesatisf\c\tor, deteriorat.

Cadrele didactice vor controla dac\ numele elevului este scris corect.Elevii nu trebuie s\ fac\ niciun fel de `nsemn\ri pe manual.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

AnulNumele elevului care

a primit manualulClasa {coala Anul [colar

Starea manualului*

la primire la returnare

1.

2.

3.

4.

Referen]i:

Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Facultatea de Istorie,Universitatea Bucure[ti

Prof. gr. I Longin V\t\[escu,Grupul {colar-Industrial „Aurel Rainu”, Fieni, Dâmbovi]a

Redactare: G. Moldoveanu

Tehnoredactare computerizat\: Corina Roncea

Coperta: Walter Riess

Editura CORINT

Redac]ia [i administra]ia:Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, sector 1, Bucure[tiTel.: 021.319.47.97; Tel./fax: 021.319.47.99

Difuzarea:Calea Plevnei nr. 145, sector 6, cod po[tal 060012, Bucure[tiTel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33Mobil: 0748.808.083, 0758.225.443Fax: 021.310.15.30, 021.319.88.66E mail: [email protected] virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-329-6

Toate drepturile asupra acesteilucr\ri sunt rezervate EdituriiCORINT, parte component\ aGRUPULUI EDITORIAL CORINT.

Tiparul executat la:FED PRINT SA

Manualul a fost aprobat de Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii cu Ordinul nr. 3787 din 5 aprilie 2005

Date despre autori [i contribu]ia lor la elaborarea manualului:

Prof. univ. dr. Alexandru BarneaDoctor `n istorie (1983), specializat `n istorie antic\ [i arheologie. Cercet\tor [tiin]ific (din1968) la Institutul de Arheologie din Bucure[ti al Academiei Române. Decan al Facult\]ii deIstorie a Universit\]ii Bucure[ti (1996-2004). Din 1999, prim-vice pre [edinte al Societ\]ii de{tiin]e Istorice din România [i pre[edinte al Comisiei Na]ionale de Arheologie. Autor anumeroase studii [i lucr\ri de specialitate. Distins cu premiul „Vasile Pârvan” al AcademieiRomâne (1979). Coordonator al colectivului de autori al unor manua le de istorie pentruclasele a IX-a [i a X-a. A coordonat procesul de elaborare a acestui manual [i a asiguratcontrolul [tiin]ific.

Prof. gr. I Vasile Aurel ManeaProfesor la Liceul teoretic din Codlea (jud. Bra[ov). Membru al Comisiei Na]ionale de Istorie(1994-1998) [i inspector de speciali tate la I.S.J. Bra[ov (1995-1998). Pre[edinte al fili aleiBra[ov a Societ\]ii de {tiin]e Istorice. Lucr\ri la sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice, articole [istudii `n publi ca]ii de specialitate. Coautor la manuale de istorie pentru clasele a IX-a [i a X-a. A elaborat capitolele 1, 10, 11, 12 [i 19 din acest manual.

Prof. gr. I dr. Eugen PaladeCoordonator al Departamentului de Integrare European\ al Funda]iei „Centrul Educa]ia2000+” (din 2002). A coordonat implementarea Proiectului de Reform\ a ~nv\]\mântuluiPreuniversitar din România, finan]at de Banca Mondial\ [i de Guvernul României (1993-2002). A participat la procesul de reform\ a manualelor [colare [i dezvoltare curricular\ dinSlovenia, Serbia, Bosnia-Her]egovina, Azerbaidjan. Autor de lucr\ri cu caracter didactic [icoautor la manuale de istorie. A elaborat capitolele 3, 5, 7, 14 [i 16 din acest manual.

Prof. gr. I Mihai StamatescuProfesor la Liceul teoretic „Traian Lalescu” din Or[ova (jud. Mehedin]i), unde `ndepli ne[te[i func]ia de director. Membru al Comisiei Na]ionale de Istorie (1994-1998) [i al Grupului delucru pentru curriculum pentru programele de istorie (din 2002). Expert pentru istorie alConsiliului Na]ional pentru Curriculum. Lucr\ri la sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice, articole [i studii `n publica]ii de specia litate. Coautor la manua le de istorie pentru clasele a IX-a,a X-a [i a XII-a. A elaborat capitolele 2, 6, 17, 18, 20 [i 21 din acest manual.

Prof. gr. I dr. Bogdan TeodorescuDoctor `n istorie (1984). Profesor la Liceul teoretic „Victor Babe[” din Bucure[ti. Inspectorde specialitate `n MEN (1991-1998) [i, din 1991, membru al Comisiei Na]ionale de Istorie.Secretar general (din 1991) al Societ\]ii de {tiin]e Istorice din România. A publicat studii deistorie medie româneasc\ [i de metodica pred\rii istoriei. Coautor la manuale de istoriepentru clasele a IV-a, a VI-a, a VIII-a, a IX-a, a X-a, a XI-a [i a XII-a. A elaborat capito lele4, 8, 9, 13 [i 15 din acest manual.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

Istorie: manual pentru clasa a X-a / coord.: Alexandru Barnea;Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Mihai Stamatescu, BogdanTeodorescu. - Bucure[ti: Corint, 2008ISBN 978-973-135-329-6

I. Barnea, Alexandru (coord.)II. Manea, Vasile AurelIII. Palade EugenIV. Stamatescu, MihaiV. Teodorescu, Bogdan

94(100)(075.35)

Page 3: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

Cuprins

CuprinsCuvânt `nainte c\tre elevi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Cuvânt `nainte c\tre profesori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

I. VREMEA SCHIMB|RII

„Revolu]ia glorioas\” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Epoca luminilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14

Constituirea Statelor Unite ale Americii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Revolu]ia francez\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

Fran]a napoleonian\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

}\rile Române [i problema oriental\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42

Anul 1848 `n Europa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Revolu]ia industrial\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54

State na]ionale [i multina]ionale

`n a doua jum\tate a secolului al XIX-lea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60

EVALUARE SEMESTRIAL| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

II. SECOLUL EXTREMELOR

Lumea la cump\na secolelor XIX-XX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

Primul r\zboi mondial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

Noua ordine interna]ional\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84

Societatea `n perioada interbelic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90

Regimuri politice `n perioada interbelic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

Al doilea r\zboi mondial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

Rela]iile interna]ionale postbelice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112

Regimuri politice postbelice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118

Lumea postbelic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124

III. LA POR}ILE MILENIULUI III

Religia `n lumea contemporan\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

România [i integrarea euro-atlantic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

Societatea la `nceputul mileniului III . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144

EVALUARE SEMESTRIAL| . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150

152

Page 4: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

3Cuvânt `nainte

Dragi elevi,

Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii dela începutul epocii moderne [i pân\ în prezent. Acest manual completeaz\ isto-ria umanit\]ii pe care a]i studiat-o în clasa a IX-a, din antichitate pân\ în epocamodern\. În acest fel, la sfâr[itul clasei a X-a ve]i avea o imagine complet\asupra celor 5000 de ani de civiliza]ie uman\.

Manualul a fost elaborat pe baza Programei [colare de istorie pentru clasaa X-a, aprobat\ de MEdC [i poate fi folosit de c\tre to]i elevii de la toate profi-lurile [i toate specialit\]ile din înv\]\mântul liceal.

A[a cum a]i observat în clasa a IX-a, noua program\ de istorie v\ propuneo abordare integrat\ a istoriei române[ti [i a celei universale, oferindu-v\ astfel posibilitatea surprinderii unor fapte [i procese istorice petrecute simultanîn spa]iul românesc [i `n cel european sau universal. De asemenea, pute]iobserva decalajele istorice dintre diverse spa]ii de civiliza]ie [i pute]i compara,pute]i face analogii între evenimente [i procese istorice petrecute în spa]iidiferite, în perioade de timp diferite. Acest tip de abordare v\ ajut\ s\ sesiza]ievolu]ii istorice care apar]in „duratei scurte” sau „duratei lungi” a timpuluiistoric. De asemenea, analizele comparative v\ ofer\ perspective multipleasupra evenimentelor [i proceselor istorice sau asupra ac]iunii personalit\]ilorcare prin deciziile lor au marcat evolu]ia societ\]ii.

Domeniile de con]inut [i con]inuturile pe care programa vi le propune sprestudiu – [i pe care autorii le prezint\ `n cele trei module ale acestui manual –dezvolt\ istoria secolelor XVII-XX din perspectiva evolu]iei popoarelor îndiverse spa]ii istorice, a modului în care au ap\rut ideile care le-au marcatexisten]a, din perspectiva progresului tehonologic f\r\ precedent în istoriaumanit\]ii, a religiei [i culturii.

Organizarea statelor [i rela]iile dintre acestea, tipurile de regimuri politicereprezint\ un capitol important al programei, care v\ ajut\ s\ în]elege]i maibine lumea în care tr\im.

Modul în care sunt prezentate toate aceste probleme este unul care v\îndeamn\ la comunicare [i dialog, la respect fa]\ de sine [i fa]\ de propriaidentitate cultural\ [i na]ional\, la în]elegerea [i acceptarea celuilalt, la inves-tigarea permanent\ a trecutului, dar [i la în]elegerea [i modelarea prezentului.

Din punct de vedere didactic, miza acestui manual o reprezint\ num\rulmai mare de activit\]i de înv\]are propuse la fiecare tem\. Ele au fost conce-pute pentru a v\ ajuta s\ v\ exersa]i abilit\]ile individuale de a rezolva pro-bleme în spiritul sistemului de evaluare practicat la examenul de bacalaureatsau la olimpiadele [colare. De asemenea, ele v\ sugereaz\ activit\]i pe cares\ le realiza]i împreun\ cu al]i colegi, în cadrul unor grupuri de lucru, în scopul dezvolt\rii capacit\]ii de a lucra în echip\, de a coopera în cadrul unuigrup, de a v\ afirma ca lideri, de a negocia [i de a rezolva contradic]iile pecalea dialogului.

Cuvânt `nainte

c\tre elevi

Page 5: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

4 Cuvânt `nainte

Aceste activit\]i de înv\]are nu sunt simple exerci]ii de evaluare, ci, de celemai multe ori, mijloace prin care s\ descoperi]i pe cont propriu fapte [i eveni-mente istorice, izvoare istorice [i surse academice.

Ele v\ invit\ s\ identifica]i, s\ recunoa[te]i, s\ utiliza]i, s\ examina]i fapte,întâmpl\ri, oameni, procese istorice, surse istorice [i, apoi, s\ exprima]i, s\ formula]i, s\ aprecia]i din punctul vostru de vedere consecin]ele directe [i indirecte ale ac]iunii umane, interculturalitatea, raportul între continuitate [ischimbare, cauzalitatea, perspectivele multiple asupra evenimentelor [i proce-selor istorice.

Cu convingerea c\ istoria inv\]at\ în [coal\ nu este suma faptelor trecutu-lui, ci o surs\ de în]elegere a prezentului [i de dezvoltare intelectual\ [i personal\, autorii acestui manual v\ invit\ la un exerci]iu de imagina]ie [ireflec]ie critic\ asupra trecutului [i, mai ales, asupra prezentului.

V\ dorim succes!

POPOARE {I SPA}II ISTORICE

� Lumea la cump\na secolelor XIX-XXProbleme de atins: diversitatea european\, civiliza]iile asiatice [iafricane [i modernitatea SUA.

OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR

� Epoca luminilorProbleme de atins: noi principii [i valori în societate.

� Revolu]ia industrial\Probleme de atins: [tiin]a, tehnica, economia, societatea

� Anul 1848 în EuropaProbleme de atins: aspira]ii liberale [i na]ionale în Europa, 1848 înspa]iul românesc.

� Lumea in perioada interbelic\Probleme de atins: Marea Unire, economia, via]a cotidian\, mi[careafeminist\, România în anul 1938 – societate [i cultur\.

� Lumea postbelic\Probleme de atins: reconstruc]ia economic\, revolu]ia tehnico-[tiin]ific\, drepturile omului, minorit\]ile, rolul societ\]ii civile

� Societatea la începutul mileniului IIIProbleme de atins: globalizare, terorism, via]a cotidian\

RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS|

� Religia în lumea contemporan\Probleme de atins: cre[tinismul, islamul, budismul, alte religii, ecume -nismul religios, dialogul între religii, libertate religioas\ [i prozelitism.

STATUL {I POLITICA

� Organizarea statelor moderneProbleme de atins: „Revolu]ia glorioas\”, constituirea SUA, Revolu]iafrancez\, Fran]a napoleonian\.

� State na]ionale [i multina]ionale în a doua jum\tate a secolului XIXProbleme de atins: România, Germania, Austro-Ungaria.

� Regimuri politice în perioada interbelic\Probleme de atins: regimuri democratice, fascismul, nazismul, comu-nismul.

� Regimuri politice postbeliceProbleme de atins: regimuri politice democratice [i totalitare.

RELA}IILE INTERNA}IONALE

� }\rile Române [i problema oriental\Probleme de atins: secolul fanariot, r\zboaie ruso-austro-turce, anul1821, Regulamentul organic.

� Rela]iile interna]ionale în secolul al XIX-lea Probleme de atins: Congresul de la Viena, concertul european, sis-temul de alian]e.

� Marile conflicte ale secolului XXProbleme de atins: primul r\zboi mondial – un nou tip de r\zboi,tratatele de pace [i rela]iile interna]ionale interbelice, al doilea r\zboimondial, Holocaustul, România [i cele dou\ r\zboaie mondiale.

� Rela]iile interna]ionale postbeliceProbleme de atins: organiza]ii interna]ionale, r\zboiul rece,pr\bu[irea comunismului în Europa

� România [i integrarea euroatlantic\Probleme de atins: UE – parteneriat [i integrare, NATO.

Domeniile de con]inut [i temele prev\zute `n programa [colar\

Page 6: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

Cuvânt `nainte

c\tre profesori

5Cuvânt `nainte

Stima]i colegi,

Manualul de ISTORIE pe care vi-l propunem este realizat în conformitatecu noua program\ de istorie pentru clasa a X-a, care continu\ prezentareafaptelor, evenimentelor [i proceselor istorice petrecute în epocile modern\ [icontemporan\ (secolele XVII-XX). De asemenea, acest\ program\ dezvolt\competen]ele generale ale disciplinei istorie, fixate pentru ciclul inferior al liceu-lui. Manualul de clasa a IX-a elaborat de colectivul nostru a încercat, în spiritul programei, s\ deplaseze accentul înv\]\rii dinspre achizi]ionarea [imemorarea con]inuturilor c\tre dobândirea de deprinderi, abilit\]i [i compe-ten]e de munc\ independent\ [i în echip\, de utilizare adecvat\ a limbajuluiistoric [i de specialitate, de identificare [i utilizare a izvoarelor istorice [i asurselor academice de informare, de abordare a istoriei din punctul de vedereal unor metode [i tehnici specifice. O component\ important\ a reprezentat-oformarea deprinderilor de rela]ionare civic\ [i de dialog intercultural.

Continuând aceast\ perspectiv\ generoas\ sugerat\ de programa de istorie, manualul pentru clasa a X-a v\ supune aten]iei o ofert\ didactic\îmbun\t\]it\ atât din punct de vedere al num\rului de activit\]i de înv\]are propuse, cât, mai ales, din perspectiva calit\]ii acestor activit\]i. Autorii [i-aupropus s\ ajute elevul [i profesorul deopotriv\ s\-[i formeze [i s\-[i dezvolteabilit\]ile de munc\ intelectual\ orientate spre înv\]are activ\, individual\ sauîn echip\. Ve]i observa cu siguran]\ uneori doar sugerarea unor con]inuturi [ipropunerea unor activit\]i de înv\]are pentru identificarea acestora idependentde textul manualului. Pe de alt\ parte, ne-am propus ca formul\rile exerci]iilorde evaluare s\ corespund\ celor utilizate în cadrul examenelor, al testelor deevalua re sau al olimpiadelor [colare. Toate acestea sper\m s\ sus]in\ ini]ia-tiva profesorului în domeniul abord\rilor didactice moderne [i al dobândirii dec\tre elevi a competen]elor specifice prev\zute de programa [colar\.

Activit\]ile care conduc la asimilarea con[tient\ [i, în consecin]\, la asu -marea unui sistem de valori reprezint\ o prioritate a activit\]ilor desf\[urate încadrul orelor de istorie. Astfel, o component\ important\ în cadrul manualuluia devenit cea care ajut\ la formarea [i dezvoltarea valorilor [i atitudinilor indi-viduale.

Din punctul de vedere al prezent\rii con]inuturilor, am optat, ca [i în manu-alul pentru clasa a IX-a, pentru succesiunea cronologic\ [i tematic\ a acesto-ra, respectând toate con]inuturile [i problemele de atins propuse de domeniilede con]inut prev\zute de program\. P\strarea spiritului programei în zonacon]inuturilor a fost posibil\ în condi]iile în care reordonarea acestora a ]inutseama de sugestiile metodologice f\cute de program\. În ansamblu, acestmanual de istorie pentru clasa a X-a poate fi utilizat la toate profilele [i spe-cialit\]ile din ciclul inferior al liceului, el fiind doar una dintre componentele curriculum-ului pentru istorie, al\turi de program\ [i de alte auxiliare didacticedin domeniu: atlase, h\r]i, culegeri de texte [i teste, lucr\ri de specialitate.

Sper\m ca acest manual, redactat într-o formul\ care asigur\ continuitateaîn raport cu cel de clasa a IX-a, s\ v\ ajute s\ desf\[ura]i o activitate didactic\eficient\ [i confortabil\, dar s\ v\ ofere [i posibilitatea inov\rii personale îndomeniul didacticii istoriei.

Autorii

Page 7: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

1814-1815 – Congresul de la Viena reorga -nizeaz\ Europa potrivit principiuluimonarhic. 1819 – Simon Bolivar proclam\, la con -gresul de la Angostura, republica MareaColumbie (format\ din Columbia [i Vene -zuela, la care se va ad\uga [i Ecuador –din 1821), al c\rui prim pre[edinte a fostpân\ `n 1830. 1820 – Primele mi[c\ri revolu]ionare înItalia (la Napoli) îndreptate împotrivaregimurilor autocratice; revolu]ia liberal\din Spania [i Portugalia.1821 – Mi[carea revolu]ionar\ din }araRomâneasc\ condus\ de Tudor Vladimi -res cu; începutul insurec]iei grece[tiantiotomane (1821-1829).1824 — O dat\ cu proclamarea indepen -den]ei statului Peru, toate fostele coloniispaniole din America Latin\ (mai pu]inCuba [i Porto-Rico) s-au eliberat.1825 — R\scoala decembri[tilor, un grupde ofi]eri din armata ]arului care încearc\zadarnic s\-l îndep\rteze pe Nicolae I(1825-1855).1830 – Revolu]ia din iulie („cele trei zileglorioase” — 27, 28, 29 iulie) la Paris.Regele Carol al X-lea este alungat. Belgiaî[i proclam\ independen]a (4 octombrie).Destr\marea Marii Columbii. 1831 – Trupele ]arului Nicolae I în\bu[\r\scoala din Var[ovia. 1834 – R\scoale muncitore[ti la Lyon [iParis. 1837 – Începe domnia reginei britaniceVictoria, care coincide cu o lung\ perioad\de suprema]ie necontestat\ a Angliei înEuropa [i în lume. 1845 – Texasul se une[te cu SUA, pre ludiual r\zboiului cu Mexicul (1846-1848). 1848-1849 – Revolu]ie în Europa: Italia,Fran]a, Germania, Austria, }\rile Române,Cehia, Ungaria. 1852 – Proclamarea celui de al doileaImperiu în Fran]a.1854-1855 – R\zboiul Crimeei; Rusiaîmpotriva unei coali]ii din care au f\cutparte Imperiul otoman, Anglia [i Fran]a.Cucerirea Sevastopolului marcheaz\înfrân gerea armatelor ]ariste. 1856 – Congresul de la Paris adopt\ untratat care consfin]ea integritatea Impe -riului otoman; era desfiin]at protectoratulrus asupra Principatelor [i se constituiauadun\rile ad-hoc.

O cronologie a primei jum\t\þi

a secolului al XIX-lea POPOARE {I SPA}II ISTORICE

OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR

STATUL {I POLITICA

RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS|

RELA}IILE INTERNA}IONALE

Page 8: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

Vremea schimb\rii

� „Revolu]ia glorioas\”� Epoca luminilor � Constituirea Statele Unite ale Americii� Revolu]ia francez\� Fran]a napoleonian\� }\rile Române [i problema oriental\� Anul 1848 `n Europa� Revolu]ia industrial\� State na]ionale [i multina]ionale

`n a doua jum\tate a secolului al XIX-lea

I„~n secolul al XIX-lea, Europa `[i asigur\ domina]ia asupra lumii prin popu-larea unor regiuni extraeuropene [i prin puterea ei economic\. Exce dentul depopula]ie se revars\ pe tot globul (cu excep]ia, totu[i, a Chinei). ~n acela[i timp,densificarea circuitelor financiare [i a re]elelor de comunica]ie permite mai `ntâiindustriei textile [i ma[inii cu abur, apoi electricit\]ii [i motorului cu explozie s\- [i subordoneze produsele ob]inute la nivel mondial. Europa este `n miezulunui sistem economie-lume.

~n aceast\ Europ\ transformat\ de industrie [i de noile idei, societ\]ile nupot decât s\ evolueze [i ele, dar aceasta se `ntâmpl\ `n ritmuri diferite. Lumeacomunit\]ilor rurale – aflate relativ `n urm\ – evolueaz\ lent. Cea a ora[elorevolueaz\ mai rapid; efectivul ei cre[te [i asist\m la na[terea unor elite [i aunor p\turi sociale al\turi de for]ele tradi]ionale, care, toate, tr\iesc `n modcontradictoriu sentimentul unit\]ii de clas\ [i al celui de ata[ament na]ional.”

(Jean Carpentier, François Lebrun, Istoria Europei)

Modulul

Page 9: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

8 Vremea schimb\rii

Modulul I

La mijlocul secolului al XVII-lea, Anglia a fost bulversat\ de o revolu]ieburghez\ ce a adus instaurarea Republicii. Dup\ moartea lui Cromwell (1658),monarhia va fi restabilit\, având îns\ al\turi un Parlament al c\rui rol crescusefoarte mult.

Originile revolu]iei engleze Începând din secolul al XVI-lea, Anglia a cunoscut dezvoltarea treptat\ a

unei economii bazate pe ini]iativa individual\, concuren]\ [i profit, care auprodus transform\ri sociale importante. S-a conturat treptat o nobilime nou\,interesat\ în dezvoltarea manufacturilor, a fermelor de tip capitalist în agri -cultur\ [i a comer]ului maritim, care, împreun\ cu burghezia în formare, aînceput s\ controleze via]a economica a ]\rii. Noile for]e sociale erau largreprezentate în Parlament, o mai veche adunare de st\ri care smulsese regeluidreptul de a aviza legislativ [i fiscal politica acestuia. Folosind institu]iaparlamentar\ ca mijloc de control asupra monarhiei, ace[tia au încercat s\impun\ o politic\ de „libert\]i” conform\ cu interesele lor.

Pe de alt\ parte, îns\, de bunul plac al suveranului depindeau brevetelepentru înfiin]area întreprinderilor industriale [i comerciale, ceea ce constituia ofrân\ în calea cre[terii produc]iei [i dezvolt\rii schimburilor. Tendin]ele abso -lutiste, vizibile în timpul dinastiei Tudorilor [i accentuate o dat\ cu urcarea petron a Stuar]ilor (1603), vor aduce cele dou\ institu]ii într-o stare conflictual\.

Divergen]ele au fost accentuate [i de situa]ia religioas\ din Anglia. Regeleconducea Biserica anglican\ (biserica oficial\), în vreme ce majoritateaburghe ziei [i a noii nobilimi era puritan\. Ace[tia cereau „purificarea” Bisericiide urmele ei catolice, de aceea lupta împotriva absolutismului regal devenea[i una împotriva bisericii oficiale. Scindarea ]\rii era astfel complet\. De oparte, suveranul cu preten]ii absolutiste, anglican sus]inut de vechea nobilime,iar de cealalt\ Parlamentul burghez [i puritan, adept al libert\]ii economice [i al ini]iativei individuale.

În 1628, Parlamentul i-a adresat lui Carol I Stuart o „Peti]ie a dreptului”(Petition of Right), în care-i atr\gea aten]ia asupra limitelor puterii regale, cât[i asupra prerogativelor parlamentare, dobândite de-a lungul secolelor. Regelea r\spuns dizolvând adunarea (1629).

� Analizând textul reprodus din Peti]ia dreptului, identifica]i:1. Drepturile [i libert\]ile ob]inute de-a lungul timpului. 2. Componen]a adun\rii de st\ri a regatului.

A urmat o perioad\ de guvernare f\r\ Parlament, timp în care suveranul aaccentuat conducerea personal\ [i s-a l\sat atras într-un lung [i costisitorr\zboi cu Sco]ia. Nevoia de bani l-a obligat pe Carol I s\ convoace din nouParlamentul (1640). Profitând de situa]ia dificil\ în care se afla monarhia,acesta a impus regelui demiterea [i condam narea colaboratorilor s\i cei maiapropia]i [i anularea impozitelor adoptate în perioada anterioar\.

evolu]ia glorioas\”„R

Peti]ia dreptului (1628)

1. Lorzii ecleziastici [i mireni [icomunele, întruni]i în Parlament, aduc lacuno[tin]\ cu toat\ smerenia suveranului[i st\pânului nostru, regele, c\ printr-unstatut întocmit sub domnia lui Eduard I(...) s-a declarat [i statornicit c\ Regele [imo[tenitorii s\i nu vor impune, nici nu vorîncasa tallia sau ajutoare în acest regatf\r\ consim]\mântul arhiepiscopilor,episcopilor, comi]ilor, baronilor, cavaleri -lor, burghezilor [i altor oameni liberi dincomunele regatului; iar prin autoritateaParlamentului, s-a declarat [i stabilit c\nimeni, în viitor, nu va putea fi constrânss\ împrumute bani Regelui f\r\ voia sa,deoarece o asemenea obliga]ie era con-trar\ ra]iunii [i libert\]ilor ]\rii. (...)

3. Prin statutul numit Marea Chart\ aLibert\]ilor Angliei, s-a hot\rât [i stator-nicit, de asemenea, c\ nici un om liber nuva putea fi arestat [i întemni]at, nici lipsitde libert\]ile [i drepturile sale, nici pus înafara legii sau exilat, nici molestat în oricealt chip, decât în baza unei sentin]e le ga -le din partea egalilor s\i sau a legilor ]\rii.

10. În aceste privin]e, ei se roag\ cusmerenie, Prea Înalta Voastr\ Maiestate,ca nimeni, în viitor, s\ nu fie silit s\ fac\vreun dar gratuit, împrumut de bani saudar de bun\voie, nici de a pl\ti vreo tax\sau impozit f\r\ consim]\mântul comunvotat de Parlament.

Carol I (pictur\ de Anthony van Dyck)

Page 10: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

9„Revolu]ia glorioas\”

Modulul I„Mustrarea cea mare” adresat\ suveranului f\cea bilan]ul abuzurilor [i îi

cerea s\ aleag\ mini[tri dintre persoanele care se bucurau de încredereaParlamentului. R\u sf\tuit, Carol I a încercat o lovitur\ de for]\, cerândarestarea liderilor adun\rii. Dar popula]ia înarmat\ a Londrei i-a ap\rat, ceeace l-a obligat pe rege s\ plece din capital\.

R\zboiul civil (1642-1649) care a urmat l-a impus pe Oliver Cromwell înfruntea armatei Parlamentului (Armata Noului Model), care, sub conducereasa, a ob]inut victorii decisive asupra trupelor regale. Carol I a fost prins,judecat, condamnat la moarte [i executat (1649).

� Formula]i trei argumente prin care s\ motiva]i decizia Parlamentului de rezisten]\împotriva absolutismului regal.

Republica [i restaura]ia Stuar]ilorProclamarea Republicii (Commonwealth), în care puterea real\ era exer ci -

tat\ de armat\ sub conducerea lui Cromwell, a însemnat consolidarea pozi]iilorburgheziei [i a noii nobilimi. Mi[c\rile regaliste izbucnite în Irlanda [i Sco]ia aufost reprimate cu cruzime, iar prin Actele de naviga]ie (1650-1651) s-au pusbazele dezvolt\rii comer]ului [i flotei engleze, ce vor consolida pozi]ia maritim\a Angliei moderne.

Necesitatea instaur\rii unei guvern\ri autoritare a determinat lovitura destat prin care Cromwell a dizolvat Parlamentul (1653) [i s-a proclamat LordProtector. Noul regim (Protectorat) era, de fapt, o dictatur\ militar\, f\când s\ domneasc\ în Anglia ordinea moral\ puritan\. Prerogativele acordatecondu c\ torului statului le dep\[eau pe acelea ale unor monarhi de pecontinent.

Regimul autoritar al lui Cromwell a creat îns\ [i nemul]umiri, care, dup\moartea sa, au obligat armata s\ g\seasc\ o solu]ie. Ocupând Londra (1660),generalul Monk l-a invitat pe Carol al II-lea, fiul celui executat cu un deceniu `nurm\, s\ se întoarc\ în ]ar\.

Restaura]ia devenise o solu]ie acceptabil\ atât pentru burghe zie, cât [ipentru nobilime, având în vedere c\ majoritatea celor ce participaser\ lar\zboiul civil n-au urm\rit înl\turarea monarhiei, ci a absolutismului regal. Nouaetap\ din istoria Angliei a cuprins domnia regelui Carol al II-lea Stuart (1600-1685) [i a fratelui s\u, Iacob al II-lea (1685-1688). Ambii vor încerca s\ impun\absolutismul regal [i s\ restaureze catolicismul ca biseric\ oficial\, ceea ce vadetermina unirea tuturor for]elor politice `mpotriva Stuar]ilor. ~n acest context afost chemat la tron ginerele lui Iacob I, Wilhelm de Orania, protestant;`ncoronarea acestuia a fost precedat\ de acceptarea „Declara]iei drepturilor”,`n care Parlamentul preciza drepturile [i datoriile poporului [i ale regelui. Seînf\ptuia astfel Revolu]ia glorioas\, dup\ cum a fost numit evenimentul deistoriografia britanic\.

� Analiza]i citatul din Istoria ilustrat\ a Angliei [i r\spunde]i cerin]elor.1. De ce s-a adoptat denumirea „revolu]ia glorioas\”?2. Face]i o paralel\ `ntre conflictul anterior dintre rege [i Parlament [i felul `n carea fost rezolvat\ problema `n 1688. Eviden]ia]i diferen]ele!

„Pentru multe genera]ii viitoare,revolu]ia din 1688-1689 a fost numit\ destr\mo[ii no[tri «glorioasa revolu]ie».Gloria ei nu a constat `n vreo fapt\ dearme, `n vreun act excep]ional de eroismdin partea englezilor, nici din faptul c\ o`ntreag\ na]iune s-a dovedit mai puter -nic\ decât un rege foarte necugetat. (...)Adev\rata «glorie» a revolu]iei britanicest\ `n faptul c\ a fost f\cut\ f\r\ v\rsarede sânge, f\r\ r\zboi civil, f\r\ masacresau proscrip]ii [i, mai presus de toate, c\s-a ajuns la o reglementare prin consim -]\ mântul mutual a diferendelor religioase[i politice, care desp\r]iser\ atât demult\ vreme [i atât de cumplit oamenii [ipartidele. Reglementarea constitu]ional\din 1689 a rezistat `ncerc\rii timpului.”

(G. M. Trevelyan, Istoria ilustrat\ a Angliei)

Oliver Cromwell (c\tre 1649)

Wilhelm de Orania [i so]ia sa

Page 11: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

10 Vremea schimb\rii

Modulul I

Modelul britanicDac\, pân\ la 1715, Fran]a reprezenta modelul statului modern, în cursul

secolului al XVIII-lea, o form\ nou\ de regim politic, total diferit\, se contura înAnglia, trezind admira]ia gânditorilor vremii. În noul tip de stat erau garantatelibert\]ile cet\]enilor, se limita puterea suveranului [i se afirmau drepturileParlamentului.

Monarhia parlamentar\. Încoronarea lui Wilhelm de Orania [i a so]iei sale,Maria, ca regi ai Angliei reprezenta, de fapt, înlocuirea monarhiei ereditare, dedrept divin, cu monarhia parlamentar\, întemeiat\ pe suveranitatea na]iunii.Cei doi vor domni peste o ]ar\ transformat\, aflat\ în plin\ evolu]ie spre unregim parlamentar. În acest spirit, o serie de legi vor completa actul Revolu]ieiglorioase, iar uniunea personal\ a celor dou\ regate, Anglia [i Sco]ia, va fiînlocuit\ printr-una politic\, sub numele de Regatul Unit al Marii Britanii (1707).

Schimbarea dinastic\ (1714) [i apari]ia dinastiei de Hanovra în istoriaAngliei nu va opri evolu]ia ]\rii spre un regim parlamentar. Atât George I (1714-1727), cât [i George al II-lea (1727-1760), fiind germani, s-au interesatprea pu]in de activitatea mini[trilor lor, manifestând o în]elegere sc\zut\ fa]\de particularit\]ile vie]ii politice engleze. Necunoscând limba englez\, ace[tiaau renun]at treptat s\ mai participe la [edin]ele Consiliului de Cabinet (CabinetCouncil), împrejurare care a contribuit decisiv la apari]ia unei noi forme deguvernare, Cabinetul. ~n acela[i timp, au trecut `n mâinile liderilor Parlamen -tului [i alte prerogative regale, cum ar fi patronajul coroanei asupra Bisericii [i statului sau formarea ministerelor. Prin aceasta, cre[tea puterea mini[trilor,dependen]i acum de votul Parlamentului, [i sc\dea corespunz\tor autoritateamonarhiei.

� Preciza]i dou\ cauze care au favorizat apari]ia Cabinetului.

Reunind principalii mini[tri, Cabinetul devenise, în absen]a regilor, adev\ -ratul guvern al Angliei. El hot\ra principalele direc]ii de ac]iune, supuse apoispre aprobare regelui [i Parlamentului. Cel dintâi care l-a `nlocuit pe rege laconducerea Cabinetului a fost Robert Walpole, care, `n acest\ calitate, a jucatun rol mai important în conducerea statului decât suveranul s\u.

Dar, o dat\ cu urcarea pe tron a regelui George al III-lea (1760-1820) seînregistra o tentativ\ de reac]ie autoritar\, noul suveran propunându-[i s\-[iexercite pe deplin prerogativele regale. N\scut [i crescut în Anglia, vorbeacorect engleze[te [i era un bun cunosc\tor al istoriei ]\rii. El a încercat s\opreasc\ sistemul parlamentar în curs de instaurare, exercitând timp de dou\decenii o conducere personal\. Aceast\ atitudine a provocat o opozi]ie din ceîn ce mai vie în rândul opiniei publice, iar criza american\ [i consecin]ele ei au pus cap\t experimentului de restaurare a Prerogativei regale. George al III-lea îl va chema în fruntea Cabinetului pe William Pitt junior (1783). Dato -rit\ autorit\]ii sale [i trecerii progresive a regelui în plan secund (în urma unorcrize de nebunie), oficiul de prim-ministru începea s\ semene cu ceea ce esteast\zi. Anglia cuno[tea un regim în care regele domnea, dar l\sa guver nareaCabinetului, condus de un prim-ministru.

� Comenta]i decizia regelui George al III-lea de a-l chema pe William Pitt junior înfruntea Cabinetului de mini[tri. Men]iona]i 2-3 consecin]e ale acesteia.

Cabinet Council – Vechiul consiliuprivat al regelui englez în Evul Mediu.Fac]iune – Grup de persoane unite pebaza unor interese politice comune. Prerogativa regal\ – Conform aces -teia, suveranul dispunea de putericonsi derabile: „Rege în Parlamentuls\u”, el promulg\ actele puterii legis-la tive; „Rege în Consiliul s\u”, el areputerea executiv\, conduce diploma -]ia, armata [i flota. Este izvorul justi -]iei, toate sentin]ele fiind pronun]ate în numele s\u. Este [eful Bisericiiangli cane.

Dicþionar

„Anglia este în prezent cea mai liber\]ar\ din câte sunt în lume; (…) o numescliber\ pentru c\ prin]ul nu are puterea dea face nici o nedreptate imaginabil\nim\nui, din simpla ra]iune c\ puterea saeste controlat\ [i limitat\ printr-un actsau dac\ camera de jos devine st\pân\,atunci puterea acesteia va fi nelimitat\pentru c\ ea va avea în acela[i timp [iputerea executiv\. În prezent, putereanelimitat\ este în Parlament [i Rege [iputerea executiv\ în Rege, a c\rui putereeste îns\ limitat\.”

(Montesquieu, Spiritul legilor)

Londra v\zut\ dinspre Tamisa; `n fundal, Catedrala St. Paul (pictur\ din secolul al XVII-lea)

Page 12: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

11

Modulul I

„Revolu]ia glorioas\”

Sistemul bipartid. Restaura]ia Stuar]ilor, înso]it\ de cre[terea tendin]elorabsolutiste [i a influen]ei Bisericii catolice, a determinat constituirea înParlament a dou\ fac]iuni, care vor sta la baza constituirii celor dou\ maripartide ale Angliei moderne. Tory grupa partizanii lui Iacob al II-lea (iacobi]ii),fiind alc\tuit din reprezentan]ii marii nobilimi, adep]i ai monarhiei autoritare [iap\r\tori ai prerogativelor regale. Mai târziu vor `ntemeia Partidul Conservator.Whig era format din protestan]i [i antiabsoluti[ti, reprezentând intereseleburghe ziei financiare [i ale claselor mijlocii, sus]in\tori ai suprema]ieiParlamentului. Mai târziu vor alc\tui Partidul Liberal.

Cele dou\ partide au pus bazele sistemului parlamentar britanic deguvern\mânt. Acest sistem bipartid va fi un element de baz\ al democra]ieiparlamentare, permi]ând exercitarea puterii de c\tre partidul care de]ineamajo ritatea, sub observa]ia atent\ a celuilalt, aflat în opozi]ie. Sistemul alege -rilor parlamentare va conduce treptat spre o alternan]\ la guvernare, carerepre zenta o garan]ie c\ sistemul nu va devia spre o guvernare autoritar\.

Dac\ „Revolu]ia glorioas\” a fost opera ambelor fac]iuni, secolul al XVIII-lea,[i cu deosebire perioada primilor regi din dinastia de Hanovra, a fost dominat\de partidul whig, din rândurile c\ruia f\cea parte [i R. Walpole.

� Analiza]i sistemul bipartid britanic [i preciza]i:1. Motivul constituirii celor dou\ fac]iuni parlamentare. 2. Componen]a celor dou\ partide. 3. Ce în]elege]i prin „alternan]\ la guvernare”.

Modelul monarhiei constitu]ionale. În secolul al XVIII-lea, Anglia se bucuraîn rândul ]\rilor europene de un mare prestigiu, fiind un simbol [i model almonarhiei constitu]ionale. De[i nu exista o Constitu]ie britanic\ adev\rat\,conducerea statului era asigurat\ printr-un ansamblu de legi elaborate înfunc]ie de împrejur\rile istorice ale momentului [i care, împreun\, jucau rolulacesteia, fundamentând organizarea politic\ a Angliei.

Dar ceea ce va re]ine Europa se baza mai pu]in pe texte [i mai mult petradi]ia britanic\, care a avut ca efect diminuarea puterii regale [i na[terea unuisistem original de guvernare, bazat pe separarea puterilor.

Puterea legislativ\ era împ\r]it\ de rege [i Parlament. Regele numeamini[trii [i generalii, sanc]iona legile aprobate de Parlament, dar f\r\ a le putea abroga. Orice act al regelui trebuia contrasemnat de ministrul de resort.~ncepând cu secolul al XVIII-lea, no]iunea de suveran era înlocuit\ cu cea de„rege al englezilor”. Parlamentul devine principala putere în stat, fiind formatdin dou\ camere: Camera Lorzilor [i Camera Comunelor (eligibil\). Ales, laînceput, la 3 ani, apoi la 7 ani (1716), el vota legile, aproba bugetul [i controlaguvernul reprezentat de Cabinet. Nu se putea lua nici o m\sur\ important\ f\r\asentimentul s\u.

Puterea executiv\ era de]inut\ de Cabinet, compus din mini[tri ale[i din partidul cu sus]inere majoritar\ în Camera Comunelor. Era condus deprimul-ministru, care ini]ial era Primul Lord al Trezoreriei [i care se substituiaregelui în calitate de executor al politicii stabilite de Parlament. Guvernul eraresponsabil în fa]a Parlamentului [i func]iona atâta timp cât era sus]inut demajoritatea parlamentar\.

� Analiza]i tr\s\turile distincte ale modelului britanic prin prisma opiniilor unor con-temporani: Montesquieu [i Voltaire.

� „Revolu]ia glorioas\” a transformatAnglia într-o ]ar\ care evolua spre unregim parlamentar, prin limitareadrep turilor monarhiei.

� Apari]ia sistemului bipartid (whig [itory) devine elementul de baz\ almonarhiei parlamentare.

� În secolul al XVIII-lea, Anglia devine,pentru ]\rile europene, un simbol [iun model al monarhiei constitu]ionale.

Nu uitati!›

„Na]iunea englez\ este singura de peP\mânt care a ajuns s\ regleze puterearegilor, împotrivindu-i-se, [i care, dinsfor]\ri în sfor]\ri, a întemeiat în sfâr[it oguvernare în]eleapt\, în care principele,atotputernic s\ fac\ binele, este legat demâini ca s\ nu fac\ r\u, în care nobiliisunt mari, f\r\ a fi obraznici [i f\r\ a aveavasali, [i în care poporul particip\ lacârmuire f\r\ dezordine. Camera Lorzilor[i aceea a Comunelor sunt arbitrii na]iu -nii, regele este supraarbitru. (…)

A fost greu, desigur, s\ se statorni -ceasc\ libertatea `n Anglia: idolul puteriidespotice a fost `necat `ntr-o mare desânge; `ns\ englezii nu cred c\ au pl\titprea scump pentru legile lor bune.”

(Voltaire, Scrisori filozofice)

O [edin]\ a Parlamentului englez

Page 13: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

12 Vremea schimb\rii

Modulul I

Afirmarea Imperiului britanic ca mare putereTransform\ri economice. Concomitent cu evolu]ia monarhiei britanice spre

un regim de tip parlamentar, Anglia a urmat, în perioada 1660-1740, o dezvol -tare economic\ proprie, diferit\ `ntr-o anumit\ m\sur\ de ceea ce se `ntâmplape continent.

Agricultura producea mai mult deoarece trebuia s\ hr\neasc\ o popula]ieîn continu\ cre[tere. În acest sens, s-a generalizat sistemul împrejmuirilor(enclosures), a luat avânt cre[terea animalelor [i practicarea culturii f\r\pârloa ge. Îngr\direa terenurilor a contribuit la fixarea clar\ a hotarelor pro-prie t\]ii, posesorul acesteia fiind încurajat astfel s\-[i amelioreze p\mântul prin dese c\ri [i îmbun\t\]iri funciare, s\ utilizeze tehnici moderne [i s\experimenteze culturi noi. Renun]area la ogoarele în pârloag\, cultivate cuplante furajere care ajutau la refacerea solului, a jucat un rol important încre[terea recoltelor. Utilizarea îngr\[\mintelor noi (praf de oase, marn\ pentruterenuri nisipoase) al\turi de gunoiul de grajd, precum [i apari]ia unor „ma[ini”pentru sem\nat, secerat [i treierat cresc randamentul ogoarelor.

� Analizând textele lui McDowall [i P. Chaunu, identifica]i:1. Tehnologia sistemului în pârloag\. Consecin]ele renun]\rii la aceast\ practic\. 2. Motiva]ia elimin\rii micii propriet\]i ]\r\ne[ti. Consecin]ele acestei elimin\ri.

O adev\rat\ „agromanie” a cuprins mediile burgheze [i aristocratice, culmi -nând cu înfiin]area Comitetului pentru agricultur\ (1793), menit s\ fac\ anchete[i s\ dea sfaturi agricultorilor englezi; în consecin]\, Anglia a cunoscut ocre[tere important\ a produc]iei agricole, devenind unul dintre grânareleEuropei, iar proprietarii de p\mânt participan]i la mi[carea de inova]ii s-auîmbog\]it.

� Imagina]i-v\ c\ sunte]i un fermier englez ce-[i asigur\ existen]a `n condi]iileinova]iilor agricole ce s-au impus `n secolele XVII-XVIII. Care ar fi cele mai impor-tante avantaje pe care crede]i c\ le-a]i putea ob]ine?

Activit\]ile industriale au cunoscut o evolu]ie important\, dar în cadrultradi]ional al muncii la domiciliu (domestic system), de obicei în apropiereasurselor de materii prime. S-au dezvoltat industria textil\ (mai ales cea careprelucreaz\ lâna), practicat\ în zonele de cre[tere a oilor, exploat\rile miniere(cupru, cositor, fier [i îndeosebi c\rbune) [i metalurgia, cu prec\dere pe loculde extrac]ie a minereurilor.

Marele comer] maritim, favorizat de punerea în aplicare a Actelor denaviga]ie, a contribuit la dezvoltarea flotei [i a porturilor engleze, Londradevenind antrepozit al produselor de peste m\ri, urmat\ de Bristol [i Liverpool.Negustorii englezi revând apoi aceste produse în toat\ Europa, realizândbeneficii substan]iale.

Hegemonia maritim\ [i colonial\. Victoria asupra Armadei spaniole (1588)impusese Anglia ca o nou\ putere militar\, a c\rei politic\ de expansiune [idomina]ie pe mare se va manifesta tot mai puternic. Adoptarea Actelor denaviga]ie, generatoare ale r\zboaielor cu Olanda (1652-1674), pe atunci„c\r\u[a m\rilor”, a consolidat pozi]ia maritim\ a Marii Britanii, ceea ce i-apermis, mai târziu, s\ duc\ pe continent o politic\ a echilibrului european.

„În mod tradi]ional, p\mântul eral\sat s\ se odihneasc\ trei ani. Dar,crescând r\d\cinoase (napi) un an,hran\ pentru animale (trifoi) în urm\ torul[i grâu în al treilea, fermierii puteauproduce acum mai mult. Culti vareahranei pentru animale f\cea posibil\trecerea acestora prin iarn\. Aceastareprezenta o important\ [i nou\ dezvol -tare. Înainte de jum\tatea secolului alXVIII-lea, majoritatea ani malelor erauucise înaintea venirii iernii, deoarece nuera suficient\ hran\ pentru a le ]ine pân\la prim\vara urm\ toare. Pentru primadat\, oamenii puteau acum s\ m\nâncecarne proas p\ t\ pe toat\ durata anului.”

(D. McDowall, O istorie ilustrat\ a Britaniei )

„Modelul englez contope[te vecheanobilime, care are o deschidere sprearisto cra tizare, [i marea burghezie într-oclas\ conduc\toare ce controleaz\ sta -tul. Clasa conduc\toare poate – prinenclosures – opta pentru new agricul -ture, adic\ pentru progresul economic,preg\ tind, prin eliminarea micii pro-prie t\]i ]\r\ne[ti, factor de întârzieretehnolo gic\, transform\rile de popula]iec\tre sectorul industrial.”

(P. Chaunu, Civiliza]ia Europei în secolul luminilor)

Echilibru european – Sistem politiccare asigura pacea prin men]inereaechi librului între marile state europene.Împrejmuire – Metod\ utilizat\ defeudalii englezi (sec. XV-XVI) pentrudelimitarea domeniilor în care erauincluse [i satele, [i p\mânturile comu -nale. Un al doilea val a avut loc însecolul al XVIII-lea. Patent\ – Decret regal pentru înfiin ]a -rea, organizarea [i func]ionarea uneicolonii.Pârloag\ – Teren arabil l\sat nelucratunul sau mai mul]i ani pentru refa ce -rea fertilit\]ii sale.

Dicþionar

Page 14: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la

Modulul IDatorit\ noii orient\ri, i se opunea, de data aceasta, un concurent redutabil,

Fran]a. De aceea, pentru o lung\ perioad\ de timp, toate conflictele europenela care participau cele dou\ ]\ri au avut un caracter economic, miza principal\constituind-o suprema]ia maritim\, comercial\ [i colonial\. Pacea de la Utrecht(1713), prin care se încheia r\zboiul pentru succesiunea la tronul Spaniei, aveas\ fie un moment de cotitur\ în acest sens. Pe lâng\ suprema]ia maritim\,Anglia prelua acum de la Fran]a rolul de arbitru în politica european\. St\pâni -rea Gibraltarului îi asigura accesul liber în Marea Mediteran\ [i `n Imperiulotoman.

În consecin]\, victoriile englezilor asupra Olandei [i Fran]ei au transformatregatul insular, mai ales dup\ momentul Utrecht, într-o mare putere economic\[i militar\ a lumii. A urmat apoi, dup\ o jum\tate de secol, tratatul de la Paris(1763), care oferea britanicilor posibilitatea consolid\rii hegemoniei maritime,comerciale [i coloniale. Tratatul punea cap\t R\zboiului de [apte ani, care prinextindere geografic\ [i opera]iuni militare dep\[ise toate conflictele de pân\atunci. Pentru englezi, miza lui era reprezentat\ de posesiunile franceze dinIndia [i Canada, aduse acum sub st\pânirea lor. De aceea, tratatul poate ficonsiderat actul de na[tere a Imperiului britanic.

Astfel, în prima jum\tate a secolului al XVIII-lea, Anglia va a[eza princuceriri bazele celei mai mari puteri coloniale din istorie. Comer]ul cu sclavi,devenit prioritar în emisfera vestic\, era un element de coeziune economic\ aimpe riului prin a[a-zisele drumuri de comer] triunghiulare.

� Analizând textul de pe coloana al\turat\ cu privire la comer]ul triunghiular, r\spun de]i la urm\toarele `ntreb\ri:1. Ce în]elege]i prin comer] triunghiular? 2. Ce produse erau schimbate? 3. Ce a reprezentat acest comer] pentru Africa?

De[i perspectivele sale se proiectau la scar\ planetar\, Imperiul britanic vacunoa[te tot acum [i pierderi pe m\sur\ — coloniile engleze din America deNord î[i vor dobândi independen]a, eveniment ce va produce transfor m\ri largi[i profunde în structura de ansamblu a Imperiului. Pierzând axa economic\ dinOceanul Atlantic, acesta se va orienta spre est, având India drept centru degreutate. Pentru a-[i asigura drumul spre aceasta, englezii vor cuceri în scurt\vreme sudul Africii, iar prin colonizarea Australiei se va completa acest gigantictriunghi de posesiuni în care Oceanul Indian devenea o „Mediteran\ britanic\”.

� Analizând condi]iile în care s-a produs emigrarea englez\ în America, identifica]i:1. Motivele [i efectele emigr\rii. 2. Efectele produse asupra Angliei de pierderea coloniilor nord-americane.

„Comer]ul cel mai fructuos, în specialpentru Fran]a [i Anglia, este comer]ultriunghiular între Europa, Africa [i insule -le Americii. Plecate din Nantes, Bordeauxsau Bristol [i Londra, navele europeneînc\rcate cu produse de manufactur\, cuarme [i cu obiecte de sticl\, ajung pecoastele Africii, unde î[i schimb\ înc\rc\ -tura pe sclavi negri captura]i [i vându]i de[efii triburilor de pe coast\. Navele îitransport\ pe ace[tia în America, undeplantatorii de pe insule îi cump\r\ pe aur,într-atât le este de necesar\ mâna delucru a acestora. Beneficiile realizatepermit cump\rarea de zah\r, rom saututun, care sunt revândute în Europa.”

(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)

� Dup\ apari]ia primelor colonii britanice, secolul al XVIII-lea a fost marcat de dezvol -tarea marelui comer] colonial englez.

� Din ra]iuni politice, economico-sociale [i religioase (r\zboi civil, persecu]ii), engleziiau emigrat [i au populat coloniile din America de Nord.

� La sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i, mai ales, în cel urm\tor, perspectivele Imperiuluibritanic se proiectau la scar\ planetar\.

Nu uitati!›

1607 – A fost întemeiat Jamestown, numedat în cinstea regelui Iacob I, care acor -dase patenta de colonizare.1612 – Colonizarea insulelor Bermude. 1620 – Debarcarea „Fra]ilor pelerini”adu[i cu corabia Mayflower. 1632 – Lordul Baltimore întemeiaz\ colo nia Maryland. 1634 – ~ntemeierea coloniei Delaware. 1655 – Anglia ocup\ insula Jamaica. 1663 – Opt aristocra]i englezi întemeiaz\Carolina, în cinstea regelui Carol al II-lea. 1664 – Ia fiin]\ colonia New Jersey. 1681 – Carol al II-lea `i acord\ lui WilliamPenn o cart\ de posesiune asupra unui teritoriu de la sud-vest de New York,cu drept de colonizare. 1733 – ~ntemeierea coloniei Georgia, ceade a treisprezecea colonie englez\ de pecontinentul nord-american.

Coloniz\ri engleze `n America

Navele engleze `n lupt\ cu o flot\ spaniol\ `n apropierea istmului Panama (1737)

13„Revolu]ia glorioas\”

Page 15: Istorie - Clasa 10 - Manual - cdn4.libris.ro - Clasa 10 - Manual... · Cuvânt `nainte 3 Dragi elevi, Manualul de ISTORIE pentru clasa a X-a v\ prezint\ evolu]ia societ\]ii de la