Dan lop Olivian Mastacan

Istoria statului pi dreptuluiromffnesc

Editura C.H. Beck. Bucuregti 2009

I

Cuprins

Abrevieri

Introducere

$1. $tiinfele juridice istorice........ .............1

$2. Obiectul gi metoda istoriei statului 9i dreptului. .........................2

$3. Periodizarea istoriei dreptului romAnesc ................3

Capitolul I. Dreptul in perioada veche. Aparifia statului qi dreptului...5

$ I . Condiliile istorico-sociale............ ...........................5

$2. Formele de comunitate umand. Reglementarea relaliilorsociale......... ......................6

$3. Izvoarele dreptului in perioada veche.......... ...........8

Capitolul II. Dreptul gi statut dac de la Burebista la cucerirearomani......

$1. Originea qi denumirea dacilor......... ......................10

$2. Organizarea puterii de stat......... .......12

$3. Formarea gi caracteristicile normelor juridice la geto-daci ......14

$4. Institulii juridice la geto-daci. ...........16

Capitolul III. Dreptul gi statul in Dacia romanl ............19

$1. Organizarea de stat a Daciei ca provincie roman6.:..................19

$2. Instituliile de drept in Dacia - provincie romani.....................25$3. Organizarea social-politicl 9i juridicd in cetilile ponlice.........33

$4. Romanitatea carpato-danubiani dupa retragerea aurelianb ...... 3 5

IX

VI [storia statului Si dreptului romdnesc

CapitolulIV.Dreptulqistatulfeudal......... ......................39

$ l. Organizarea sociald qi politica a popula{iei autohtone.... ..........39

$2. Sistemul normativ social al obgtilor sdteqti ..........41

93. Uniunile de obqti, cnezatele gi voievodate1e.............................44

84. Institulii feudal-bizantine la Dundrea de Jos ........48

Capitolul V. Izvoarele dreptului feudal ,,Ius Valachicum"................50

$1. Evolufia normelor gi institutiilor juridice .............50

$2. Vechile structuri juridice in dreptul cututniar - Legea ldrii......51$3. Conlinutul gi natura lui,,Ius Valachicum' .............54

Capitolul VI. Geneza statului in Evul Mediu romdnesc....................59

$ l. Elemente constitutive ale statului feudal ..................................59

$2. Formarea statului feudal centralizat al Jdrii RomAneqti...........60

$3. intemeierea Jdrii RomAneqti pi a Mo1dovei................... ...........62

$4. Organisme politico-statale in Transilvania...............................63

Capitolul VII. Dreptul qi statul in perioada feudalismuluidezvoltat.... .................... .........65

$ l. Voievodatul qi domnia ......................65

$2. Dregatoriile centrale gi locale ...........73

$ 3. Sfatul domnesc. Or ganizar ea admini strativ-teritoriala I ifiscal5 a Jarii RomAnegti pi a Mo1dovei.....................................80

$4. Organizarea de stat a Principatului Transilvaniei .....................88

$5. Institu{ii juridice feudale........ ...........90

$6. Infracliuni pi pedepse. Procedura de judecatd......................... 100

Capitolul VIII. fara Romdneasci gi Moldova sub regimulturco-fanariot............... ....... 115

$ l. Organizarea social-po|iticd............ ..................... I l5

$2. Organizarea administrativ-teritoriald gi fiscal5.......................120

$3. Reformele lui Constantin Mavrocordat. Principalele momente

legislative ale perioadei fanariote.... .....................123

94. Principale institu{ii juridice in regimul turco-fanariot............I28

Cuprins VII

Capitolul IX. Organizarea politicl qi dreptul Tiansilvanieiin perioada 1691-1848... ......140

$1. Organele centrale ale statului .........140

$2. Organizarea teritorial-administrativd gi financiara.................141

$3. Principalele luudri legislative. Procedura de judecatS . .......... 1 42

$4. Principalele institufii juridice .........144

Capitolul X. Acte legislative fundamentale elaborate inlIrile Romine. Dreptul qi statul burghez ................148

$ I . Proclamafiile miqcdrii sociale din 1 82 1 in Jara RomAneascd... 1 48

$2. tnceputul modernizdrii dreptului. Regulamentele organice .... I 49

$3. Premise ale sistemului constitufional in Jdrile Romdne.Revolufia de la 1848... .........,............ 151

$4. Formarea statului nafional. Unirea Principatelor....................154

$5. Legislafia cu caracter reformator a luiAlexandru Ioan Cu2a....158

Capitolul XI. Dreptul qi statul Rominiei in perioada 1866-1918....165

$ 1. Organizarea de stat. Partidele politice ................ 165

$2. Semnificalia politicd qi juridicd a dobAndirii IndependenfeiRomdniei ...................... 168

$3. Organizarea administrativ-teritoriald......................................169

$4. Evolufia instituliilor gi ramurilor dreptului..... ....171

Capitolul XIL Dreptul gi statul Transilvaniei in perioada1848-1918

$1. Mdsuri politice gi legislative in perioada 1848-1860..............176

$2. Transilvania in perioada liberalismului ..................................178

$3. Institufiile politice gi juridice in perioada dualismuluiaustro-ungar ;................... .........,........ 180

$4. Lupta romdnilor din Transilvania pentru afirmareaidealului na!iona1....... .......................185

Capitolul XIII. Dreptul gi statul Rom6niei in perioada interbelic5....188

$ l. Fdurirea statului nalional unitar romAn

$2.Vialasocial-politicd.Unificarealegislativd... .....189

$3. Organizarea de stat. Dreptul constitufional ........192

$ 4. Or ganizarea adm in istrativ-teritorialS. Dreptul administrativ .... I 94

176

VIII Istoria statului Si dreptului romdnesc

$5. Evolulia dreptului civil qi a procedurii civile ......................... 196

$6. Dreptul penal $i procedura penald ......................202

Capitolul XfV. Dreptul gi statul R.om6niei in perioada 1938-1944....205

$ 1. Situalia economico-sociald 9i politicd ................205

$2. Sistemul constitufional gi organizarea de stat.........................207

$3. Organizarea adm ini strativ-teritoriala. Dreptul adm inistrativ .... 209

$4. Dreptul civil qi procedura civild...........,..--i,............ ...............211

$5. Dreptul penal gi dreptul procesual penal ................................213

Capitolul XV. Dreptul contemporan. Dreptul gi statul in perioadarestauririi regimului parIamentar.................. .......... 215

$ 1 . Organizarea de stat in perioada 1944-1947 ........215

$2. Instituliile juridice .................... ......218

Capitolul XVL Dreptul in perioada democra{iei populare gi

a dictaturii proletariatului............... ......223

$ I . Organizarea de stat .....223

$2. Organizarea administrativa gi judecdtoreascd a Romdnieica Republicd populard..... .................224

$3. Institutii juridice. Modificari ale principalelorramuri de drept.....:................ . .. .. .... .............226

Glosar........

Bibliografie selectivi .................... ...............231

Capitolul IDreptul in perioada veche.

Aparifia statului qi dreptului

$1. Condi{iile istorico-sociale

Teritoriul dintre Carpali gi Dundre a fost locuit - aga cum dovedesc datele

arheologice - din cele mai vechi timpuri.' Populalia care a locuit in acestspaliu geografic a parcurs, inevitabil, toate etapele principale din istoriaomenirii. Astfel, de la ceata primitivd din paleoliticul inferior, societateaomeneascd a trecut, qi pe teritoriul Romdniei, la ginta matriarhald, odatd.

cu prelucrarea metalelor.2Procesul descompunerii comunei primitive a inceput in epoca de

tranzilie de la neolitic la epoca bronzului, atunci cAnd s-a produs intreindivizi diferenfierea de avere gi sociald.3 Acest proces s-a accentuat inepoca fierului, aproximativ in secolul al XII-lea i.e.n. Prima perioadd, cea

hallstattiand, gare a durat pdnd in secolul al Vl-lea i.e.n., s-a caracterizatprintr-o dezvoltare rapidd gi unitard a grupului etnic al tracilor de pe

teritoriul carpato-balcanic.in cea de-a doui fazd a epocii fierului, Lat6ne, cuprinsd intre secolele

al Vl-lea i.e.n. gi secolul I e.n., destrdmarea orAnduirii gentilice, ajunsdin faza democraliei militare, va cunoaqte un ritm accelerat.a Utilizareauneltelor de fier se generalizeazd. Se dezvoltd deopotrivd megtequgurilegi cornerful. Apare treptat proprietatea privatl asupra bunurilor mobile(asupra turmelor, uneltelor etc.) gi, mai tdrziu, cea imobiliard, asuprapdmdntului.

Sclavia, in forma ei rudimentard, igi face aparilia, inilial, in urmardzboaielor, prizoni.erii fiind folosili la munci casnice. Acestor captivi li se

I Istoria Rorndniei, vol. I, Ed. Academiei, Bucuregti, 1960, p, 91 .

2 Istoria dreptului romdnesc, vol. I, Ed. Academiei, Bucuregti, 1980, p. 3l-35.3 D.V Firoiu, Istoria statului gi dreptului romdnesc, E.D.P., Bucureqti, 1976,

p.13.a Istoria dreptului romdnesc, p. 32.

lstoria statului Si drepmlui romdnesc

ldiiugiu.r cci care nu i$i puteau plAti datoriile sau copiii vAnduli delipsi[i dc rnijloace materiale.r

sclavajul nu va cdpbta insd nici calitativ gi nici cantitativ, pe teritoriulfdrii noastre, aspecte clasice, putAnd aprecia cb este vorba de un sclavajdomestic, corespunzdtor modului de produclie tributal.2

$2. Formele de comunitate umani. Reglementarea relatiilorsociale

Dovezi ale vielii materiale pe teritoriul ldrii noastre se regdsesc incd dinpaleoliticul inferior, corespunzand hominizilor fosili din culturile de prund(Valea DArjavei).3

Rdmrqitele din perioada culturii musteriene, corespunzdtoare paleoli-ticului mijlociu, dovedesc prezenlalui ,,homo sapiens',, care in paleoliticulsuperior folosea deja unelte perfecfionate gi incepuse forme de organizaresociald incipiente.a

in prima sa formd, colectivitatea uman6 a reprezentat o grupd (ceata)in sdnul cdreia relafiile sociale sebazau pe oblinerea hranei in comun gipe apdrare reciprocS. De la ceata primitivd, omul a trecut, in ultima parte apaleoliticului, la organizarea pe grupe mari de rude.s

Relaliile dintre sexe, la inceput neingrddite, incep sd fie interziseintre cei din generalii diferite (pdrinli-copii, bunici-nepoli), ludnd naqterecdsrtoria pe grupe, in cadrul familiei inrudite prin sdnge.6 Filialia dinspremamd (matrilineal5) dddea posibilitatea recunoagterii rudelor intre ele; prinintermediul gintei matriarhale, copiii aparlineau in mod natural rudelor dinpartea mamei., Datoritd rolului precumpdnitor al femeii in viafa economicd (agricultura

cu sdpSliga, confeclionarea vaselor de lut g.a.), aapdruto formd specificd deorganizare gentilicS: ginta matriarhald, ce rcprezentao unitate cu caracter

I Aristotel,Politica. Statul atenian,in lzvoare,I, p. 106.2 L H. CriSan, Burebista qi epoca sa, Editura Enciclopedicd Rom6n6, 197 5, p. 33.3 Nicoldescu Plopsor, oameni din vdrsta veche a pietrei (epoca paleoliticd in

Romdnia), BucureEti, 1965, p.87.a Al. Pdunescz, Evolu{ia uneltelor Ei armelor de piatrd cioplitd descoperite pe

teritoriul Romdniei, BucureEti, 1965, p. 87.5 Istoria dreptului romAnesc, vol. I, p. 37.6 C.L. Strauss, Les structures dldmentaires de la parametd, paris, 1949,p. 139.

Dreptul tn perioada veche. Apari;ia statului Si dreptului 7

personal qi nu teritorial', in fruntea ei afldndu-se femeia ceamai in v6rst5,celelalte femei vdrstnice alcdtuind sfatul ginlii, degi organul suprem era oadunare democraticd alcdtuitd din to{i bdrbatii gi femeile ginfii, tofi av6nddrept de vot egal.

Sistemul normativ avea un caracter cutumiar2, fiindbazat pe norme deconduitd adoptate qi recunoscute de toli membrii ginlii.

Respectarea acestor norme era o indatorire naturald, indiviziinepunAndu-gi problema unei corelafii obligatorii intre indatoriri qi drepturi,deoarece nu exista diferenld intre aceste doud noliuni3; ca atare, gi apdrareafald de ?ncdlcdrile ordinii sociale lua caracterul unei reac{ii spontane.

Membrii ginfii matriarhale erau datori sa-gi acorde ajutor unul altuiagi mai ales sd se sprijine in rdzbunarea ofenselor aduse de un strdin; inlegbturile de sAnge ale ginjii iqi are obArgia obligalia rdzbundrii sAngelui.a

In epoca bronzului, secolul al Il-lea i.e.n., alSturi de pdstorit gi de meg-tegugurile casnice se dezvoltd gi agricultura cu plugul de lemn, fEc6nd posi-bili cultivarea unor suprafefe mai intinse. Agricultura gi pdstoritul, fiindpracticate prioritar de cdtre bdrbafi, a dus la trecerea acestora pe primul plansocial, comunitatea incepdnd sd se organizeze pe temeiul patriarhatului.sMarea familie patriarhald incepe sd devind, in cadrul ginfii gi al tribului,celula economicd principal6 a societdlii.

Totalitatea familiilor patriarhale formau ginta patriarhalS, ce avea instdpinire comund o parte din teritoriul tribului gi era condusd de gefulfamiliei celei mai vechi, capii celorlalte familii alcdtuind sfatul ginfii.Mai multe ginfi alcdtuiau fratria patriarhal66, aceste fratrii alcdtuiau tribulpatriarhal condus de cel mai experimentat gef de gintd.

Uniunea de triburi patriarhale era fundatd pe rudenia de sdnge; labazaei stdtea deplina egalitate intre membri; hotdrdrile erau luate in unanimitatede adunarea tribului; nu exista o cdpetenie civild unic6, comanda militard oaveau doi gefi cu atribufii gi puteri egale.

In cadrul tribului, puterea supremd aparfinea ,,sfatului", format dincdpeteniile ginlilor 9i qefii religioqi. in cadrul organizdrii gentilice patri-arhale nu exista o autoritate pub'licd separatd de societate gi situatd dea-supra ei.

I Istoria dreptului romdnesc, vol. I, p. 40.2 Ibidem, p.41.3 Fr Engels, Opere, Ed. Politici, BucureEti, 1959,p. 137.a Ibidem, p.142.5 Istoria dreptului rom6nesc, vol. I, p. 45.6 lbidem, p. 45.

8 lstoria statului Si dreptului romdnesc

in familia patriarhali, aldturi de vechea forma de stdp6nire in comun,igi face apari[ia pi proprietateaprivat6, ce va duce treptat la diferenfa de

averer Sistemr,rl punitiv aplicat in comunitateamatriarhald continud qi incea patriarhald, urmdrind apdrareaordinii gentilice gi avdnd labazdaceeagiidee de reciprocitate (talion).

Aparilia gi dezvoltarea proprietblii private in cadrul tribului face

ca pringii in rdzboaie sd nu mai fie uciqi, ci puqi sd munceascd pentruinvingdtori in cadrul sclaviei patriarhale care pe teritoriul ldrii noastre igiface apari{ia sporadic, in epoca fierului, ducAnd la addncirea diferenlelorsociale qi, carezultatal acestora, laapari[iastatului qi a dreptului.r

$3. Izvoarele dreptului in perioada veche

$tiintele istorice, prin ,,izvoare" ale dreptului, au in vedere indicareasurselor de cunoaqtere a unui sistem de drept, cum ar ftizvoarele scrise sau

nescrise, cele de naturd arheologicb, epigraficd etc., care pot oferi infor-matii despre dreptul existent intr-o anumitd epocd istoric6.2

Printre izvoarele scrise ce permit cunoagterea dreptului in perioadaveche trebuie amintit Herodot, care, ndzuind sd dea o veritabild istorieuniversald pentru vremea lui3, amintegte de populalia ce Iocuia in spaliulcarpato-danubian numindu-i ,,ge!i", care sunt,,cei mai viteji qi rnai drepfidintre tracil'4. Depi scrisd in secolul al V-lea i.e.n., Herodot se referd laevenimente de la sfArgitul secolului al Vl-lea i.e.n.

Inforrnaliile lui Herodot despre gelii dobrogeni gi scifi se potrivesc cucele ale lui Hecateu din Milet, care vorbegte despre terizi gi corbizi, triburigetice din sudul Dobrogeis.

Arrion povesteqte expedifia lui Alexandru Macedon in nordul Dundrii;Diodor din Sicilia gi Pausanias ne dau informalii despre luptele dintreDromihete gi Lisimach in secolul al III-Iea i.e.n.

Cercetdrile istorico-lingvistice au dovedit cd dacii gi getii sunt unulgi acelagi popor6. Geograful antic Strabo, care a trdit la cumpdna dintre

I Ibidern.2 L Ceterchi, I. Crctiovan,Introducere in Teoria generalS a dreptului, Ed. All,

Bucureqti, 1993, p. 52.3 H. Daicoviciu,Dacii, Editura pentru Literaturd, Bucureqti, 1968, p. 14.a Herodot, Istorii, in lzNoare,l,p.25.s Istoria dreptului romdnesc, p. 34.6 H. Daicoviciu, op. cit., p. 15.

Dreptul in perioada veche. Aparilia statului Si dreptului 9

era veche gi cea nou6, spune rdspicat cd dacii gi gelii vorbeall aceeagi

limb6, iar arheologia ii intdregte indirect spusele prin dovedirea unitSliidepline a culturii materiale a populaliei ce a locuit teritoriul ldrii noastre inepoca sa.

Epigrafia, imaginile sculptate (ca cele de pe Columna lui Traian, monu-mentul de la Adarnclisi etc.) vin sd umple golurile din izvoarele scrise.

Pentru aplicarea dreptului roman in Dacia, de un prefios ajutor ne suntt6blilele cerate, scrise pe nigte table din lemn, acoperite cu ceardr; ?n sfdrgit,descoperirile monetare contribuie gi ele la o mai bund cunoagtere a vieliieconomice, a schimburilor comerciale, precum gi a altor aspecte legate de

viala sociald.

I Istoria dreptului romdnesc, p. 35.