Virgil VASILESCU

Istoria românilor• pe \n]elesul tuturor •

– la 1900 de ani –

OMAGIUmarelui preot [i rege

DECEBAL

Ne-ai dat lumina [i c`ldura Soarelui,ne-ai dat din plin t`ria Focului;ne-ai dat sfin]enia Apei[i bog`]ia P`mântului!Las`-ne, Doamne,

[i NEMURIREA!

Biserica rupestr` Cet`]uia – Negru Vod`

Mån`stirea Curtea de Arge[

|n dar, tetraevanghelierul

M`n`stirea Cozia,ctitoria voievoduluiMircea cel B`trån

• Lec]ia 2 •

Ad`postirea

Dup` o lung` perioad` de timp frumos a ap`rut un val degeruri cumplite, cu viscole [i z`pezi. Plantele care asigu-

rau hrana oamenilor [i toate animalele obi[nuite cu zilecalde, \nsorite au pierit sub troienile de z`pad` [i ghea]`. Aur`mas plantele adaptate care s-au obi[nuit cu ierni lungi [iveri r`coroase, precum [i animalele venite din ]inuturile reciale nordului. Oamenii s-au ad`postit \n pe[terile mun]ilor,acolo unde aceste grote erau \n apropiere. Doar cei care aug`sit ad`post au r`mas \n via]`. Mun]ii Carpa]i au salvat \npe[terile lor o mul]ime de oameni [i astfel ace[tia [i-au con-tinuat cursul vie]ii pe acelea[i ]inuturi.

Gerul a \mpins oamenii \n pe[terile mun]ilor [i foamea i-ascos din adåncuri, i-a scos \n z`pad`. Au fost nevoi]i s`-[iacopere corpul cu mai multe piei de animale vånate ca s`poat` ie[i dup` hran`. |n aceste \mprejur`ri b`rba]ii au de-venit iscusi]i vån`tori [i pescuitori; ei au asigurat hrana celor-lal]i r`ma[i \n ad`postul de piatr`. Atunci a fost adus` carnea\n hrana zilnic`.

Locuin]` rupestr`. Baia-de-Fier, Gorj

Istoria românilor

7

Capitolul I – EPOCA PIETREI• Lec]ia 1 •

Oamenii dintâi

Au trecut foarte multe milenii decånd, ca prin minune, din råndul

tuturor vie]uitoarelor p`måntului s-adesprins un neam care s-a ridicat \n dou`picioare [i a dat \ntrebuin]are måinilor.Acesta tr`ia din cules, alegea fructe, se-min]e, frunze, flori, se hr`nea cu tulpini[i r`d`cini. |ncepea Evul Timpuriu alomenirii.

|nc` din timpuri \ndep`rtate, aceste fiin-]e au dovedit prin faptele lor c` judec` [i

gåndesc. Se \n]elegeau prin semne [i prin sunete rostite. Secomportau altfel fa]` de celelalte vie]uitoare [i erau spornice\n culesul hranei. Aceste ciudate fiin]e tr`iau \n ceat`, \ncårdul lor de hominide [i ]ipau \n semn de alarm` cånd erauatacate de alte vie]uitoare. Se ap`rau cu pietre, bolovani, cube]e, cu tot ce puteau ]ine \n mån`. Fiecare ceat` avea ]inutulei de unde-[i aduna bunurile necesare traiului [i nu permiteaaltor cete s` le adune roadele p`måntului pe care \l st`på-neau. Ceata culeg`torilor de toate vårstele dormea unde oprindea seara [i se ferea de ploi, de ar[ite ascunzåndu-se \ndesi[ul p`durilor. Zilele \nsorite [i nop]ile calde asigurau oa-menilor dintåi o via]` lipsit` de griji.

Cum au ap`rut oamenii dintåi? Cu ce se hr`neau? Unde dormeau?

Omul dintåi

Istoria românilor

6

• Lec]ia 3 •

Modul de traial omului de grot`

La hrana ob]inut` din cules [i-a ad`ugat carnea de vånat,iar la foc [i-a preg`tit bucatele. |nc`perile mici, limitate,

ale grotelor au permis alc`tuirea familie. Aici s-a format ungrup unit, s-a format comunitatea de vatr`. Acest grup eracondus de femeia cea mai energic`, fiindc` aceasta avea toa-t` grija familiei, ca so]ie, mam`, bunic`, \n timp ce b`rbatul-vån`tor pleca pentru mult` vreme ca s` procure hrana ne-cesar` tuturor.

|n aceast` comunitate de vatr` s-au dez-voltat vorbirea, graiul, fiindc` numaiastfel membrii familiei se puteau \n]elege\ntre ei. Au pus nume la fiin]e, la lucruri,au numit faptele \mplinite \n str`duin]elepentru existen]`.

|n momentele grele au privit spre soare [i au ce-rut ajutor for]elor atotputernice. De atunci, dinjurul vetrei focului, au r`mas cu credin]a c` ofor]` \i ajut` cånd se roag`.

Pentru a se \n]elege cu puterea nev`zut` au \n-crustat cåteva semne care s` fie \n]elese de Atot-puternicul. Au folosit un praf ro[u \n \nc`pere [iau sculptat [apte semne cu care s` se poat` face\n]elese mai bine rug`ciunile lor.

Semne unghiulare – Dubova-Mehedin]i, anii 10.650 E.T.

Semne spiralice sculptate – Strachina-Dorohoi,anii 15.000 E.T.

Arca[ la vån`toare

Istoria românilor

9

{i-au creat unelte din lemn, din pia-tr`, din os [i corn, cu t`i[uri [i ascu-]i[uri necesare str`duin]elor pentrusupravie]uire. B`rba]ii [i-au f`cutl`nci, arcuri, harpoane, iar femeile,copiii [i b`trånii foloseau s`p`ligipentru scoaterea r`d`cinilor bunepentru hran`.

Pentru asigurarea c`l-durii necesare, oameniivechimii \ndep`rtate \n-c`lzeau \nc`perea gro-telor cu foc permanent\ntre]inut cu lemne. Fo-cul a fost luat din arboriiaprin[i de tr`snete.

|n num`rul lor mare de grote, Carpa]ii au ocrotit \n acelevremuri grele o numeroas` popula]ie de supravie]uitoriveni]i din vremuri mai bune.

Ce importan]` au avut Carpa]ii \n via]a omu-lui str`vechi?

Ce m`suri grabnice de supravie]uire a luatacesta?

Str`pung`tor lucrat din os – Valea lui Gr`unceanu (anii 1.400.000)

Cioplitor lucrat din piatr` – Valea Mozacului (anii 750.000)

Istoria românilor

8

Acest grup mare cuprindeamai multe comunit`]i de va-tr`. El era st`pån peste mul-te dealuri [i v`i, peste ]inu-turile care-i asigurau celenecesare traiului. Era con-dus de cel mai priceput din-tre ei.

Vånatul sau produsele culese le \mp`r-]eau \ntre to]i membrii comunit`]ii. Selegau noi prietenii, petreceau cu ocaziaform`rii familiilor tinere, se ajutau reci-proc pentru ie[irea din situa]ii grele. Co-munitatea de vatr` asculta de sfaturilecelui mai \n]elept din familie, iar \n]elep]iifamiliilor alc`tuiau grupul conduc`tor alcomunit`]ii de gint`.

|n epoca pietrei eraubine cunoscute acestedou` trepte mult apre-

ciate: comunitatea de vatr` [i comunitatea de gint`.|n acele vremuri \ndep`rtate, omul a ie[it din grot` \n

locuin]a de suprafa]` [i [i-a construit cas` pe sol, aproape desursele de hran`.

Ce se \n]elege prin comunitatea de vatr`?Dar prin comunitatea de gint`?

Amulet` din os – Cuina Turcului –Mehedin]i (10.650 E.T.)

Perechea de la Por]ile-de-Fier (anii 10.000, E.T.)reconstituire de Irina [i Cantemir Rå[cu]ia

Istoria românilor

11

Cu aceste semne nepieritoare au \mpodobit bunurile \n toateveacurile ce au urmat.

|n acest mod de via]`, oamenii de grot` au parcurs epocaveche a pietrei cioplite, au venit de la \nceputuri pån` \n alX-lea mileniu pe acela[i fir ne\ntrerupt al existen]ei lor.

• Lec]ia 4 •

Familii unite

|n epoca veche a pietrei cioplite fiecare familie avea pån` lazece-cincisprezece copii. Ace[tia, la råndul lor, cre[teau,

sporeau comunitatea de vatr` pån` cånd \nc`perea locuin]eidevenea ne\nc`p`toare. Noile genera]ii \[i formau [i elefamilii proprii \n alte locuri din apropiere [i astfel se l`rgeateritoriul care producea hran`, care asigura culesul [i vån`-toarea, necesare traiului zilnic.

Pentru c` animalele apreciate pentru carnea lor erau pu-ternice [i periculoase, vån`torii se uneau \n grupuri ca s`poat` prinde prada c`utat`. H`r]uiau animalul pån` \l obo-seau, \l \ndreptau spre h`]i[uri [i pr`p`stii, apoi \l atacau cul`nciile. Vån`torii grupa]i s-au \mprietenit \ntre ei, s-au\mprietenit [i familiile lor formånd astfel comunitatea degint`.

Numi]i marile \nf`ptuiri ale omului de grot`.Enumera]i semnele create [i folosite de oa-

menii str`vechi.

Primele semne graficecreate de omul str`vechi

Istoria românilor

10

\ndeletniciri: agricultura [i cre[terea animalelor. Acestea audat un suflu nou civiliza]iei omului str`vechi.

• Lec]ia 6 •

Credin]ele

La sfår[itul epocii de piatr`, oamenii credeau \n ajutorulfor]elor atotputernice, stabilite undeva, \n \naltul Cerului.

Credeau \n for]a [i chipul Soarelui. Dup` \nchipuirea lor,acesta \i ocrotea, le da c`ldura [i lumina necesare vie]ii, \iajuta s`-[i adune hrana, s` tr`iasc` \n bel[ug [i \n deplin`s`n`tate.

De cåteva ori pe zi se rugau for]elor nev`zute, Atotpu-ternicului: diminea]a, la prånz, la amiaz`, la chindie [i seara.Se mai rugau la \nceputul [i sfår[itul lucrului, pentru \ntåm-pinarea cu bine a unui pericol [i dup` ce au trecut de acesta.Se rugau s` le fie sup`rarea u[oar` [i mul]umeau dup` ceaceasta trecea. Au r`mas de atunci fragmentele vaselor folo-site \n rug` [i inscrip]iile vechilor rug`ciuni.

Au stabilit [i locuri anume pentru rug` [imul]umiri. Pentru acestea aveau un col],un ungher \ngrijit \n locuin]`, pentru\ntreaga comunitate de vatr`.

Semnul Soarelui sculptat \n bronz – Dr`g`[ani(5.000 E.T.)

Care au fost primele animale \mblånzite?Dar primele plante cultivate cu grij`?Cånd s-a \nfiin]at agricultura? Dar me[te[u-

gul cre[terii animalelor?

Istoria românilor

13

• Lec]ia 5 •

Dou` mari descoperiri

|mblånzirea animalelor [i cultivarea plantelor au fost deter-minate de dorin]a omului de a ob]ine roade cåt mai bogate.

Cåinele a fost primul animal\mblånzit. Lupul fl`månd s-aapropiat de cas`, de cel care i-a dat måncare [i astfel s-au\mprietenit, primul devenindpaznicul celuilalt.

Apoi au fost aduse lång` cas` oaia pentru låna, laptele [icarnea ei, porcul, vaca [i calul. Toate erau crescute cu grij`pentru produc]ia bunurilor necesare traiului fiec`rui gos-podar.

Omul, iscoditor fiind, s-a hot`råt s`-[i apropie [i planteletrebuitoare, s` le \ngrijeasc` bine, ca s` le sporeasc` rodul.Plantele, pe care le culegea de obicei, le-a crescut \n condi]iimai bune [i rodul acestora a fost mai mare. Astfel, a formatplanta]ii de pomi, a cultivat gråul, orzul, lintea, meiul, acultivat cånepa necesar` ]es`turilor, a r`sucit fire din fibreleplantelor selec]ionate.

{i plantele, ca [i animalele au r`spl`tit dinplin munca omului. Selec]ionarea [i cre[te-rea plantelor alese pentru rodul lor bogat adevenit o ocupa]ie principal`, tot atåt deimportant` ca preocuparea tuturor pentru\mblånzirea [i \ngrijirea animalelor.

Astfel \n epoca de piatr` s-au alc`tuit dou` importante

A[a a \nceput agricultura.

Pictur` (5.000 E.T.)

Istoria românilor

12

Capitolul II – EPOCA METALELOR• Lec]ia 7 •

Un trunchi trilateralcu [apte fa]ete

Comunit`]ile de gint`, sporind numeric, au ocupat tot maimult teritoriu, dinspre munte, spre coline [i apoi la [es.

Pe m`sur` ce oamenii se \nmul]eau, ap`reau noi vetre carepreluau datinile, obiceiurile celor mai vechi. Se \n]elegeaubine to]i \n acela[i grai [i acelea[i credin]e.

|ntinderea de p`månt astfel ocupat` a luat forma lan]uluide mun]i: o latur` a Carpa]ilor R`s`riteni, alta a Carpa]ilorApuseni [i alta a Carpa]ilor Sudici sau Meridionali. Spa]iuldin interiorul arcului carpatic a fost cel dintåi ocupat prinextinderea popula]iei de pe versan]ii interiori.

Trilaterala carpatic`.L`rgirea spa]iului ocupat prin sporirea popula]iei

|n ce credeau oamenii epocii de piatr`?|n ce mod se rugau?Ce daruri importante ofereau drept ofrand`?

Istoria românilor

15

Apoi [i-au alc`tuit vetre mari, considerate locuri sfinte,sanctuare, unde toat` comunitatea de gint` se ruga sub con-ducerea unei persoane alese dintre participan]i.

Pentru \mbunarea for]elor atotpu-ternice [i pentru a-[i face auzite rug`-ciunile, credincio[ii au ales ce era maibun din agoniseal` [i au dat acestebunuri drept ofrand` nevoia[ilor.

Se rugau pentru \ndep`rtarea r`ului adus de foc, de ape,cånd acestea cre[teau [i se \ndep`rtau de rostul lor. Eraufoarte religio[i.

Pentru rug` [i ofrande au inventat vase de lut ars, påineapentru dar, f`clia pentru \ndep`rtarea \ntunericului.

|n toate timpurile, omul religios a crezut \n puterea Ce-rului.

Slujitoare ale altarului – Gumelni]a, Hamangia, Por]ile-de-Fier,„Nestreanca“, „Frumoasa din L`pu[“,Dansatoarea de pe Mure[, V`dastra.

imagini originale sculptate \n lut ars (anii 5000 – 3000, E.T.)

Cele mai vechi reprezent`ri religioase, \n Carpa]i

Templu carpatic – Gumelni]a

Istoria românilor

14

acelea[i obiceiuri [i au \naintat \n timp dup` modul lorpropriu, de via]`.

• Lec]ia 8 •

Comunitatea de neam

|mbinarea teritoriilor ocupate de comunit`]ile de gint` acreat o uniformizare, consolidånd un fel de a fi al lor, un

climat spiritual comun. To]i se \n]elegeau bine \n acela[i grai,aveau acelea[i credin]e [i obiceiuri, se preocupau pentruspor cåt mai mare \n munca lor. Descoperiser` agricultura [ise pricepeau s` creasc` vitele drept surs` de hran`. Inventaufel de fel de unelte pentru mai mult spor \n noile condi]ii aleexisten]ei lor.

Spa]iul Carpatic \n Europa Veche

|n ce direc]ii s-au extins spa]iile comunit`]ilorde gint`?

Preciza]i vetrele celor [apte mari comunit`]ide gint`.

Istoria românilor

17

|n extinderea lor, comunit`]ile de vatr` se men]ineau \nleg`turile comunit`]ilor de gint` [i acestea \[i alc`tuiau cen-tre \n zone \nchise, \n func]ie de forma [i de bog`]iareliefului.

Au ap`rut astfel [apte mari comunit`]i de gint`:I • una pe Siret, Prut, Nistru – denumit` Cucuteni;II • alta pe Tisa, spre izvoarele Dun`ri – denumit` Tisa;III • una spre råurile Drava, Sava, Timoc, Cerna –

denumit` Por]ile-de-Fier;IV • alta denumit` V`dastra, pe Olt;V • una spre sud, din Carpa]ii Meridionali spre Mun]ii

Balcani – denumit` Gumelni]a;VI • una \n jurul Mun]ilor M`cin – denumit` Hamangia;VII • una \nchis` \n centrul arcului carpatic – denumit`

Petre[ti.

Treptat, aceste comunit`]i de gint` [i-au format centreunde f`ceau schimb de produse [i unde [i-au ridicat l`ca[emari de rug`ciune. Comunit`]ile de gint` ale trilateraleicarpatice [i-au men]inut aceea[i credin]`, acela[i grai,

Vetre ale uniunilor de gint`, ramuri ale trunchiului carpatic

Istoria românilor

16

Carpaticii nu s-au deplasat niciodat` cu locuin]a de pevatra lor milenar`, fiindc` \n perimetrul locuin]ei au produstot ce au dorit [i cåt le-a trebuit. Pentru c` au fost lega]i dep`måntul mo[tenit de cånd lumea, oamenii spa]iului carpaticau fost numi]i sedentari, neam de oameni nemi[ca]i de pelocul lor, precum mun]ii.

A mai fost un neam, cel care tr`ia pe p`månt s`rac [isecetos. Cele cåteva animale crescute nu \ndestulau aceast`popula]ie. Lipsurile f`r` de sfår[it i-au f`cut pe ace[ti tr`itorimai aspri, mai duri. I-au determinat s` se adune \n grupuri deprad`, de atac, numite triburi [i sub conducerea unuia maipriceput, ales dintre ei, \n repetate rånduri au n`v`lit pestesedentari [i i-au jefuit pe ace[tia, de toate bunurile. Acestetriburi mereu \n mi[care (nomade, migratoare) [i mereu pr`-d`toare, mereu c`l`toare cu turme de vite adunate, au for-mat al doilea neam, cel purt`tor de arm`, mereu potrivniccelui care månuia uneltele de munc`.

Triburile nomade au distrus casele, locurile de rug`ciune,au n`v`lit valuri dup` valuri, s`r`cind [i chiar ucigåndpopula]ia sedentar`. Vreme de peste trei milenii au trecutprin foc [i cu]it popula]ia Europei Vechi [i au obligat seden-tarii s` tr`iasc` retra[i \n imensitatea naturii, s` se re\ntoarc`la modul de via]` al comunit`]ii de vatr`, dar s` [i \nve]e a seap`ra.

|n ce mod \[i cå[tigau sedentarii existen]a?Dar nomazii?Ce erau triburile?Ce urm`ri au avut repetatele lor n`v`liri?

Istoria românilor

19

Preocup`rile intense [i climatul spiritual accentuat au cre-at o uniune a tuturor comunit`]ilor zonale, a celor [apte marigrup`ri, au alc`tuit comunitatea de neam. Aceasta a cuprins\n perimetrul ei toate comunit`]ile m`runte, deci toate co-munit`]ile de vatr`. Atunci, \n urm` cu vreo [apte milenii, s-a \nchegat aceast` uria[` grupare a vorbitorilor aceluia[igrai, a p`str`torilor aceleia[i credin]e religioase [i a acelora[idatini mo[tenite. Atunci s-a cristalizat deplin Europa Veche– prima alc`tuire prestatal` a tuturor sedentarilor care aveaudrept centru Carpa]ii, prima comunitate de neam.

• Lec]ia 9 •

Dou` neamuri ale lumii

Lumea s-a \nmul]it [i pe p`månt bogat\n resurse de hran`, dar [i pe p`månt

s`rac. Vie]uitorii din ]inuturile carpaticeau tr`it \n bel[ug de hran` fiindc` peaceste meleaguri toate bunurile de careomul avea nevoie se ob]ineau \n canti-t`]ile cele mai mari cu putin]`.

Gumelni]eanca – Mare Preoteas`, \n anii 5000 E.T.

Din ce grup`ri era format` comunitatea deneam?

Cum a fost numit` vatra comunit`]ii neamu-lui Carpatic?

Istoria românilor

18

nu secerau, nu depozitau roadele, nu cre[teau vite. Ele auadunat unelte gata lucrate pentru a le folosi ca arme de lupt`.Aceste cete umbl`toare, pr`dalnice tr`iau cu ce g`seau [iastfel \[i duceau zilele pe drumuri f`r` de sfår[it. Epoca me-talelor a fost a treia treapt` \n evolu]ia omului sedentar, dup`epoca pietrei cioplite [i cea a pietrei [lefuite.

• Lec]ia 11 •

Ob]inerea [i prelucrareametalelor

Spa]iul arcului carpatic a fost [i a r`mas, \ntre zonele ocu-pate de neamul sedentar, cel mai bogat \n felurite mine-

reuri, iar produsele ob]inute prin prelucrarea acestora auajuns pån` \n a[ez`rile de la izvoarele Dun`rii [i \n cele depeste Nistru.

|ntåi, carpaticii au prelucrat piatra, \n epoca de piatr`,apoi au prelucrat metale g`site \n forma lor natural`. Au pre-lucrat aur, argint, cositor, cupru, atra[i fiind numai de culoa-re, de str`lucire [i de u[urin]a \n prelucrare, cåt [i de alte ca-lit`]i ale lor. Cånd cerin]ele au sporit, oamenii au g`sit z`-c`mintele acestor metale, au scos minereu din z`c`minte [i,prin descoperirea unui me[te[ug (prelucrarea) au ob]inutmetalul mult dorit.

Preciza]i cele trei epoci ale uneltelor.Cum au ap`rut centrele de schimb, tårgurile?

Unelte din fier, seceri din bronz

Istoria românilor

21

• Lec]ia 10 •

Epoca metalelor

Dup` epoca veche a pietrei (paleolitic) [i dup` epoca nou`a pietrei (neolitic) a urmat perioada \n care roca dur`,

cremenea nu a mai fost folosit` pentru ob]inerea obiectelort`ioase. Epoca metalelor a \nceput atunci cånd oamenii au\n]eles c` uneltele lucrate din aceste materiale erau mairezistente, mai bune.

O dat` cu aceast` epoc`, a uneltelor din metal, s-a schim-bat [i modul de via]` al sedentarilor. Au produs bunuri maimulte, au creat unelte noi, au n`scocit instala]ii tehnice deo-sebit de folsitoare, dar [i-au f`urit [i arme pentru ap`rare.Bel[ugul de produse agro-alimentare [i cel de produse dinmetal au \ncurajat schimbul acestora, schimb legat de cerin-]ele gospod`re[ti [i astfel au ap`rut [i s-au dezvoltat multetårguri. Aceste centre pentru schimb de produse au ap`rutpe vetrele a[ez`rilor cu multe ateliere, pe vetrele bronz`-riilor [i fier`riilor, pe v`ile unor cursuri de råuri, la \ncruci[a-rea drumurilor mari. Banul, ca mijloc de schimb, s-a inventatmai tårziu. Triburile nomade care se vånturau prin ]inuturilecarpatice nu lucrau p`måntul, nu puneau semin]e \n brazd`,

Semne Solare redate pe metale neferoase

Istoria românilor

20

• Lec]ia 12 •

Regatul DACIA

|ntre anii 7000–3500 E.T. s-a \nchegat [i a fiin]at entitateaprestatal` numit` Europa Veche. |ncepånd cu anii 3500 nu

a mai contenit n`vala feluritelor triburi, multe [i m`runte,toate p`gubind sedentarii de bunurile lor.

Bog`]iile Daciei, \n drum spre Roma –imagine de pe Columna lui Traian

Numi]i epocile istorice \n func]ie de materia-lul din care erau confec]ionate uneltele.

Ar`ta]i pe hart` cåteva centre unde se prelu-crau diverse minereuri.

Care era zona carpatic` cea mai bogat` \n mi-nereuri?

Istoria românilor

23

Mare a fost bucuria oamenilor str`vechi atunci, cåndamestecånd cuprul cu cositorul (cånd au creat astfel aliajul),au ob]inut bronzul. Datorit` \ntrebuin]`rilor multiple, bron-zul a creat o epoc` istoric`, numit` epoca bronzului. Dup`alte multe secole a ap`rut epoca fierului. Astfel oamenii auurcat din treapt` \n treapt` pe vadul civiliza]iilor f`r` de sfår-[it. Au confec]ionat unelte precum seceri, securi, cu]ite, lamede fier`str`u, d`l]i, ciocane, clopote, lan]uri, toate uneltelenecesare atunci gospodarului sedentar. Din bronz, din aur [iargint au confec]ionat frumoase podoabe, cutiu]e pentrucosmetice, ace de cusut [i de prins p`rul, cordelu]e, agrafe,cercei [i alte podoabe cu totul deosebite. Din acelea[i metaleau confec]ionat pumnale, scuturi, coifuri, vårfuri de lance [ide s`geat` pentru a se ap`ra. Adev`rate fabrici au ap`rut laAiud, la Dip[a, la Sibiu, la {p`lnaca [i \n multe alte locuri cusubsol bogat \n minereuri.

S-au \mplinit peste patru milenii de cåndsedentarii carpatici prelucrau intens me-tale neferoase [i peste 2800 de ani de cåndse ob]inea [i se prelucra fierul. Pentruunelte a fost preferat fierul pentru c` aces-ta era mai dur, iar t`i[urile [i ascu]i[urileformate rezistau mai mult` vreme \n tim-pul \ntrebuin]`rii.

Unelte miniere din fier

Podoabe din aur [i din bronz

Istoria românilor

22

Ultimul rege al Daciei a fost Decebal; el a fost \n acela[itimp [i marele preot al dacilor. Acesta a prins vremurile cånds-a organizat puternicul Imperiu Roman, dornic s` acapare-ze bunurile agonisite de daci.

C`peteniile Imperiului Roman, aflånd de bog`]iile daci-lor au dorit s` cucereasc` Dacia pentru a intra \n posesia avu-]iei acesteia. |n r`zboiul dintre anii 105–106, armata Daciei afost nimicit` de armata roman`, iar Regele Decebal s-asinucis ca s` nu cad` prizonier, s` nu fie umilit de cotropitori.

Romanii au ocupat o treime din Dacia, au distrus modulde organizare al statului ocupat [i au fost st`påni numai pestezonele bogate \n z`c`minte de aur, de argint [i de sare; auocupat [i ]inuturile de unde puteau lua produse agro-alimen-tare pentru \ndestulare. Armata lor era format` din adu-

DECEBALMare Preot [i Rege ap`r`tor

DROMICHETESMare Preot [i Rege ap`r`tor

Istoria românilor

25

Dup` 3000 de ani de vitregii, pe teritoriul Europei Vechis-a ridicat primul stat, bine organizat administrativ, DACIA.|ntinderea regatului Dacia, de la gurile pån` la izvoarele Du-n`rii, de la izvoarele Niprului pån` peste Mun]ii Balcani acuprins ]inuturile sedentarilor carpatici care au vie]uit f`r`\ntrerupere, \n acest spa]iu, din epoca pietrei [i cea a meta-lelor. Davele [i forturile de ap`rare la hotar au r`mas dovadac` sedentarii au tr`i pe acelea[i locuri de cånd lumea.

Regatul Dacia s-a format prinunirea administrativ` a popula]i-ei carpatice r`v`[ite de triburilenomade. {i-a \nceput alc`tuireaprin secolul al [aselea al EvuluiTimpuriu. Un rege puternic [ipriceput \n ap`rarea ]`rii lui afost Burebista. Acesta a unit toa-te comunit`]ile de gint` ale ace-luia[i neam, a organizat o ]ar` li-ber`, cu o armat` de temut [i cu opopula]ie mul]umit` \n traiul eitihnit.

Obiecte de aur lucrate de me[teri carpatici

BUREBISTA – Regele unificator

Istoria românilor

24

Capitolul III – SECOLELE AUTARHIEI• Lec]ia 13 •

Despre grai [i despre scriere

Dup` cum se [tie, graiul s-a format [i a \nceput s` se per-fec]inoeze \n perioada cånd oamenii str`-str`vechi locu-

iau \n grote. |n aceste ad`posturi, strån[i de lipsuri, f`r` hra-n` vegetal` suficient`, au dezvoltat vorbirea, comunicarea\ntre ei, \n vederea u[ur`rii luptei pentru existen]`.

Ca s` se fac`\n]ele[i, pelång` sunete-le gr`ite aufolosit [i dife-rite semne

gesticulate, desenate, \ncrustate pe obiecte. Astfel au ap`rutimagini simple, unele numai de ei \n]elese. Din acele vremuri\ndep`rtate s`geata a ar`tat calea cea bun` sau locul peri-colului. Semnul M a ar`tat chipul ascuns al Marii Preotese dela Por]ile-de-Fier, iar chipul Soarelui ocrotitor a fost scris cusemnul O sau X.

|n acele vremuri\ndep`rtate, fie-care semn poves-tea o \ntåmplare,l`sa de \n]eles ce-

va, da un semnal de luat \n seam`, re-prezenta o idee. Astfel, semnele acestuivechi dialog au fost numite ideograme.Mai multe ideograme \n[irate, a[ezate

\n band` au format un text cu subiect [i predicat, cu ideisub]n]elese. Cititul [i scrisul, practicat \n Evul Timpuriu, fo-losind ideograme combinate, a durat pån` cånd s-a inventatcuvåntul format din sunete [i din semne pentru fiecare sunet,pån` cånd a ap`rut alfabetul pe care \l folosim [i ast`zi.

T`bli]` rotund`de lut ars scris`,

descoperit` la T`rt`ria(anii 5000 E.T.)

Greutate de \ntins firepentru ]esut. Poart` semnul

„M“ – simbolul MariiPreotese de la Por]ile-de-

Fier. (anii 6000 E.T.)

Istoria românilor

27

n`tur`, din prizonieri captura]i \n lupte cu alte neamuri.Dacia neocupat` de romani era båntuit` de st`påniri tribale.

Cånd romanii s-auretras, Dacia sec`tui-t` de toate bunurile [ibog`]iile sale, r`v`[i-t` [i de alte multe se-min]ii a intrat \nnoaptea grea a t`ce-rii, a revenit la modulde via]` al comuni-t`]ii de gint`, a intrat\n perioada autarhieidepline. |n acestecondi]ii s-au organi-zat grupuri m`runtede rezisten]` condusede cårmuitori locali.Pentru carpatici ur-mau zile [i mai grele.

Cine a fost primul rege al tuturor dacilor?|n ce condi]ii a pierit ultimul rege al Daciei?Ce s-a \ntåmplat cu poporul dac dup` retra-

gerea romanilor?

Sfår[itullui Decebal –

scen` de pe Columnalui Traian

Istoria românilor

26

Vårstele alfabetului

Dans ritual specific Nedeilor Soarelui

Ideograme Solare din epoca bronzului timpuriu

Istoria românilor

29

Este foarte important de re]inut: aproape toate literelealfabetului nostru au fost create \n epoca de piatr`. Au fostfolosite ca ideograme, au fost „scrise“ pe lut ars, cioplite \npiatr`, redate \n metal, \n grafica ]es`turilor, au fost a[ezatepe fa]a påinii [i \n traforajul caselor.

Aceste semne au fost folosite \n \ntreg Spa]iul Carpatic\nainte de a se inventa hårtia.

Dialogul alc`tuit prin negrai a \nceput o dat` cu articu-la]ia primului semnal sonor [i a d`inuit f`r` \ntrerupere pevatra noastr` multimilenar`.

Semne alfabetice [i ideograme carpaticealese din „scrierea“ Evului Timpuriu

C`uta]i ideograme \n desenele ]es`turilor dincasa veche a bunicilor.

Istoria românilor

28

Vårstele alfabetuluiconsidera]ii semiotice

Valea Dårjovului,Olte], Arge[– 30.000

Strachina-Dorohoi– 15.000

Falangade ecvideu

Por]ile-de-Fier– 6000

Vas ritual

DubovaPar]aPodei

Cui

na T

urcu

lui –

Meh

edin

]i10.6

50 E

.T.

II

III

IV

T`rt`ria– 5000

elim

inar

epoz

i]ion

are

Pec

ari,

c. m

uste

rian

`

elim

in`r

i [i a

daos

uri

Coloana Cerului

V

VI

de Dun`re. Cånd sedentarii carpatici [i-au \nt`rit cetele deap`rare drept scuturi m`runte sub cårmuitori locali, veni]ii \nzon` [i-au g`sit un Dumnezeu [i au \nceput sedentariz`rile pelocurile alese. {i-au format ]`ri [i uniuni puternice, imperii.Spa]iul Carpatic a c`zut r`u la r`scrucea intereselor acestorforma]iuni [i sedentarii carpatici au pl`tit scump supra-vie]uirea \n anii care au urmat. Rela]iile dintre sedentariicarpatici [i veni]i, dintre autohtoni [i sedentariza]i au fostextrem de dure, fapt ce a conservat specificul etnic local,graiul [i credin]a religioas`, toate pe fir milenar ne\ntrerupt.

}inuturile vestice ale trilateralei au fost cele mai osåndite depe p`måntul carpatic. Aici s-au a[ezat, subtil, popula]ii veniteprin extindere teritorial`, s-au a[ezat coloni[ti adu[i anumepentru schimbarea structurii demografice [i \nt`rirea pazei lahotar stråmb a[ezat. Astfel, imperiul vestic a luat ca material demanevr` unguri, sa[i, secui [.a. cu care [i-a consolidat st`på-nirea, \n timp ce alte dou` imperii numeau cårmuitori-admi-nistrativi care adunau aur cåt mai mult, pentru pretinsa tax` deprotec]ie. |n ritmul scurgerii timpului, luptele de ap`rare ale se-dentarilor carpatici au luat noi [i felurite forme.

De ce s-au retras romanii din spa]iul dacic,nord-dun`rean?

Ce metod` au folosit carpaticii daci pentru su-pravie]uire?

Conacul de plai – vatr` nou` a a[ez`rilor autarhice

Istoria românilor

31

• Lec]ia 14 •

Secole grele

Dup` aproape dou` secole de st`pånire, romanii s-au re-tras la sud de Dun`re, cånd nu au mai putut suporta pre-

siunile b`[tina[ilor [i cruzimea triburilor r`spåndite pretutin-deni. S-au retras romanii, dar s-au \nmul]it [i s-au extins n`-v`litorii nomazi, tot atåt de lacomi [i astfel spa]iul dacic a in-trat \n noaptea cumplitelor secole. Pentru supravie]uire, str`-mo[ii no[tri au adoptat o metod` mai veche: [i-au restrånsrela]iile de grup la nivelul comunit`]ii de vatr`. Fiecarefamilie se chibzuia cum putea \n spa]iul ei pierdut \n imen-sitatea naturii. Pentru protejarea familiilor [i a bunuriloracestora, b`rba]ii se organizau adesea \n cete de ap`rare.Astfel, p`durile [i mun]ii deveniser` un real pericol pentrun`v`litori. Cetele de ap`r`tori se formau din b`rba]iia[ez`rilor izolate \n v`i [i depresiuni, relieful fiind hot`råtoratunci cånd se d`deau semnale de bucium, prin care seanun]au pericole. Ca orice grup organizat, b`rba]ii ap`r`tori\[i alegeau un v`taf, un om priceput \n ac]iunile lor deap`rare. De atunci, dealurile, v`ile, r`scrucile drumurilor [idejug`torile au r`mas cu numele celor care au vie]uit sau aupierit acolo. |nc` nu sc`pasem de romani, cånd au ap`rutnenum`ratele triburi sarmatice (anul 250). Au ap`rut apoisemin]iile \nrudite ale go]ilor, ostrogo]ilor, vizigo]ilor \n anii378. Cumplita n`val` a hunilor a \nceput \n anul 376, pesteNistru venind \n Spa]iul Carpatic [i au p`r`sit zona vestic`pierind cu lan]ul cruzimilor \n anul 454. S-au vånturat \n]inuturile carpatice gepizii (400–480), avarii (567), veneauunii, plecau al]ii, \[i \ncruci[au expedi]iile negaste, se\nc`ierau \ntre ei, ardeau ce nu puteau lua, \n vreme ce se-dentarii b`[tina[i tr`iau ascun[i pe cur`turile pierdute \nascunzi[ul codrilor. |n secolul al VI-lea au ap`rut sclavinii [ian]ii, \n secolul al VII-lea au n`v`lit slavii, avarii, iar \n anul679, bulgarii au coboråt prin Dobrogea [i s-au stabilit la sud

Istoria românilor

30

„legile frumoase“ ale Marii Preotese. Aceste legi morale,aceste norme religioase au \n`l]at credin]ele la rangul numit„Cultul Soarelui“ [i astfel, religia a ajutat Marii Preo]i [i Regiurm`tori s` alc`tuiasc` un puternic centru religios \n Carpa]i,s` dea fiin]` Daciei Nemuritoare.

Cånd Måntuitorul nostru Iisus Hristos a fost judecat [iucis, neamul carpatic s-a \ndreptat cu rug`ciunile lui sprenoua lege, spre credin]a cre[tin`, spre dreapta credin]`.Zalmoxis [i marile \ntruniri de pe platformele de rug` ausl`bit \n anii de adånca izolare impus` de feluri]i n`v`litori.Au r`mas col]urile sacre ale locuin]elor [i acestea au permisp`strarea icoanei [i a legilor ei cultice.

Primii propov`duitori ai legilor cre[tine au fost uceniciiMåntuitorului. Ace[tia s-au hot`råt s` r`spåndeasc` noua

Sf. Apostol ANDREIZALMOXIS

Istoria românilor

33

• Lec]ia 15 •

Cre[tinarea apostolic`

Valurile tribale dintåi au determinat b`rbatul s` preiaobliga]iile de baza ale Marii Preotese, s` se declare ap`-

r`tor ferm [i Mare Preot al mul]imii b`[tina[e.Unul dintre ace[tia a fost Zalmoxis, Rege [i Mare Preot.

A fost zeificat, \n`l]at la Cer, fiindc` a preluat [i a generalizat

Regatul Dacia, \n vremea lui Burebista

Istoria românilor

32

• Lec]ia 16 •

}`rile de }inut

N`v`lirile s-au r`rit pe m`sur` ce o parte din migratori s-aua[ezat, s-au legat prin sedentarizare de anumite ]inuturi.

Pu]ini au r`mas, \n cursul timpului, ca grupuri compacte,al`turi de a[ez`rile b`[tina[ilor.

Fiecare ]inut, fiecare vale de råu sau fiecare depresiuneavea un centru unde gospodarii \[i scoteau produsele deprisos, pentru schimb cu cele care le lipseau. Aici se \ntål-neau b`rba]ii [i pl`nuiau cum s`-[i \mpu]ineze necazurile, serånduiau c`s`torii, se limpezeau nemul]umirile, se f`ceaujudec`]i de hotar [i planuri de viitor. Tot ]inutul care cu-prindea a[ez`rile sale se numea „}ar`“, iar centrul eracunoscut sub numele de „tårg“.

Toate }`rile de }inut, toate }inuturile, la un loc alc`tuiauSpa]iul Carpatic. Acest spa]iu, grupat pe vetrele celor [apteciviliza]ii ale epocii de piatr` era a[ezat pe vatra Daciei, pevatra restråns` a Europei Vechi.

}`rile de }inut aveaucåte un conduc`torales dintre \n]elep]iisatelor. Conduc`torulacestor a[ez`ri gru-pate se \ngrijea deap`rarea ]inutului, delini[tea tuturor.

Dintre cele mai bine \nchegate }`ri de }inut au r`mas \nscrieri [i datini }ara Lovi[tei, }ara Oa[ului, }ara Amla[ului,}ara Cri[urilor, }ara Halmagiului, }ara F`g`ra[ului, }araBårsei [i altele vreo [aptesprezece la num`r. Prin urmare,ne-au l`sat }ara „}`rilor de }inut“! De la izvoarele

Col] de }ar`

Istoria românilor

35

lege \n toat` lumea credin]elor vechi. Astfel pe teritoriul \na-inta[ilor no[tri a venit Apostolul Andrei care, \n secolul \ntåidup` Hristos, a adus cuvåntul Evangheliei, t`lm`cindu-l \nlimba oamenilor p`måntului.

Rånd pe rånd mul]imea carpatic` a trecut la legea cre[ti-n`, [i-a \mbog`]it col]ul sacru al locuin]ei cu simbolurile noiicredin]e, a dat chip nou vechilor ritualuri. Cånd a fost cu pu-tin]`, carpaticii au ridicat apoi multe l`ca[e de rug`ciune [i s-au rugat folosind calendarul Bisericii cre[tine, cel alc`tuitdup` calculele \nv`]atului romån din secolul al IV-lea,Dionisie cel Smerit.

Trebuie s` ne måndrim cu faptele str`-bunilor, fiindc` neamul carpatic, se-dentar fiind, a beneficiat de cre[tinareaapostolic`, a cunoscut Evanghelia pringraiul Sfåntului Apostol Andrei.

Cine a fost Zalmoxis?Ce \n]elege]i prin dreapta credin]` zalmoxian`?Cine [i cånd a adus la noi legile cre[tine?

Mån`stirea Dåmbovicioara

Istoria românilor

34

Uniunile mari s-au numit mai tårziu: Moldova — dup`råul cu acela[i nume de care era str`b`tut`; Oltenia — dup`numele råului Olt; Cri[ana sau }ara Cri[urilor etc. Toateaceste uniuni mari au fost hot`rnicite pe vetrele vechilorciviliza]ii ale epocii de piatr`, ale Cultului Solar, ale epociimetalelor. Cum era [i firesc, \n toate vremurile, mun]ii auunit comunit`]ile neamului carpatic pentru c` din ace[tia s-au extins radical spa]iile ocupate ale neamului \ntreg.

Permanen]a neamului romånesc are puternice [i adåncir`d`cini \n solul ba[tinii, al P`måntului-Mum`.

• Lec]ia 18 •

Voievozii \ntemeietori

Din cåt se [tie pån` acum, aufost grupa]i [apte \ntemeietori

de ]ar` nou`, pe vechi temeiuri.Litovoi a unit ]`rile de ]inut aleOlteniei [i ale Ha]egului. A pierit\n lupt`, undeva \n Banat.

Basarab I a unit ]inuturile de lapoalele Carpa]ilor Meridionali, iarDobrotici a fost \ntemeietorul uni-ficator al ]inuturilor dintre Du-

LITOVOI a \ntemeiat Litua.

Enumera]i cele [apte mari uniuni de gint`.Preciza]i ce nume au c`p`tat mai tårziu aceste

uniuni?

Istoria românilor

37

Mure[ului [i Oltului, de pe Tisa [i Dun`re, pån` peste Nistru,micile unit`]i administrative erau numite [i }inuturi. Astfel,au r`mas bine cunoscute: }inutul Topli]ei, al Ciceului,Hotin, Soroca, Cetatea Alb`, Cetatea de Balt`, Suceava [.a.

}`rile de }inut precum [i }inuturile au fost alc`tuite dinuniuni de sate care mai tårziu au format voievodatele.

Capitolul IV – |NTEMEIETORII

• Lec]ia 17 •

Pe vechi temeiuri

|nc` din epoca de piatr` se formaser` acele [apte uniunimari de gint` care cuprindeau toate a[ez`rile centrului

spiritual, carpatic, al Europei Vechi. }`rile de }inut [i }inu-turile au fost cuprinse \n interiorul acestor mari uniuni,fiindc` s-au format din acela[i neam, din acelea[i comunit`]icu grai, credin]e [i datini comune.

Civiliza]iile carpatice –temei al Europei Vechi

Ce este o }ar` de }inut? Dar un }inut?Ar`ta]i pe hart` locul unor }`ri de }inut.Ar`ta]i pe hart` „}inutul Cetatea de Balt`“.Numi]i trei }inuturi a[ezate pe Nistru.

Istoria românilor

36

GELUMENUMORUT

GLADBOGDAN I

Istoria românilor

39

n`re [i Marea Neagr`. St`pånirile acestor trei viteji s-au unitmai tårziu sub cårmuirea altor voievozi p`månteni (Citi]i„Cårmuitorii“ – editura Cartier – Chi[in`u).

Ceilal]i patru \ntemeietori [i-au organizat st`pånirile lortot pe temeiul vechilor vetre. Astfel, Bogdan I [i-a rånduit]ara pe vetrele laturii de r`s`rit a trunchiului de neam [i a nu-mit-o Moldova. Banatul a fost organizat de Glad — semeniilui \i ziceau Vlad, iar }ara Cri[urilor a fost condus` de Me-numorut cu mari sacrificii. }inuturile din interiorul arculuicarpatic au fost ocrotite de Gelu Romånul. Acesta a pierit \nlupte grele cu armata de invazie a ducelui Arpad, al ungu-rilor, pentru ap`rarea vetrelor str`mo[e[ti. Astfel Gelu aintrat \n legend`.

Cei [apte \ntemeietori de ]ar` au adunat sub steagul lortoat` suflarea ]inuturilor carpatice, tot neamul cuprins \ntreNistru, Tisa, Dun`re [i Marea Neagr`. Au pl`tit scump cute-zan]a lor, \n acele vremuri cånd neamuri str`ine \[i c`utau unloc de cas` [i un Dumnezeu, pe vatra Europei Vechi.

DOBROTICIBASARAB I

Istoria românilor

38

[i-au zidit cet`]i [i castele ca s` prind` r`d`cini \n Carpa]i.|ntr-o vreme, ]inuturile carpatice erau \mp`r]ite \ntre un

imperiu din R`s`rit (Imperiul Rus), unul din Apus (devenitAustro-Ungar) [i alt imperiu venit din Sud (Imperiul Oto-man). Acestea se certau \ntre ele pentru suprema]ie [i foloa-se necuvenite, \nrobeau, chinuiau [i ucideau b`[tina[ii lipsi]ide drepturiloe lor, lipsi]i de ap`rare bine organizat`.

|n aceste condi]ii aspre, de lupt` continu` pentru liberta-te, mul]i dintre cårmuitorii no[tri [i-au jertfit via]a, au pierit\n cumplite lupte [i au intrat \n legende.

VLAD}EPE{

NEAGOEBASARAB

ALEXANDRUcel

BUN

MIRCEAcel

B~TRÅN

Preciza]i care au fost cele trei imperii.Numi]i un popor sedentarizat \n spa]iul dacic.

Istoria românilor

41

Capitolul V – APåRåTORII

• Lec]ia 19 •

Ap`r`torii

Dintre mai mul]i voievozi care au urmat dup` \ntemeie-tori, unii s-au jertfit pentru dorin]a ca neamul carpatic s`

tr`iasc` \n lini[te pe vatra lui milenar`. |n veacurile voievo-zilor, urma[ii triburilor r`zboinice aveau acela[i mod de via]`ca ale \nainta[ilor lor doreau s` tr`iasc` din agoniseala alto-ra. {i cum ]inuturile carpatice aveau toate bog`]iile p`mån-tului, \n aceste locuri luptele nu mai conteneau.

Dintre toate ]`rile de pe lume, spa-]iul carpatic avea subsolul bogat \nmetale pre]ioase, avea mun]i desare, iar de pe brazdele muncite seadunau roadele de care omul aveanevoie. Aurul, sarea, vitele, produ-sele agricole, lemnul, apele mine-rale, frumuse]ea reliefului etc.,toate au determinat neamurile tri-bale sedentarizate s` nu renun]e last`påniri cu sila.

{i-au alc`tuit o[tiri bine \nzestrate cu arme [i au st`pånitcu for]a, au ucis pe cei care \ncercau s` se apere [i au luataproape tot din ce era de luat, s-au f`cut st`påni pe p`månt

B`t`lia de la Posada – 1330(din Chronicon Pictuur Våndobonense)

Preciza]i voievozii \ntemeietori [i voievoziiap`r`tori.

Localiza]i pe hart` st`pånirile lor.

Istoria românilor

40

calea vr`jma[ilor, la Hotin, Orhei, Soroca [i a \nt`ritadministra]ia \n ]inuturile Ciceu [i Cetatea de Balt`.

A r`mas \n legend` cu luptele din }inutul Cosminului,cånd el, {tefan-Vod`, a pus prizonierii s` trag` \n jug [i cu eia arat [i a sem`nat ghinda din care a r`s`rit codrul neuitat. Aintrat {tefan \n istorisiri cu luptele de la Baia, cånd f`]arniculMatei Corvin, ciufulit [i umilit, a sc`pat cu fuga ru[inoas` dinmåna moldovenilor. A r`mas {tefan-Vod` \n legend` culuptele de la Podul |nalt, de pe Påråul Alb, la R`zboieni,cånd sultanul Mahomed fugea buimac de månia mol-dovenilor, a lupt`torilor r`ze[i.

|ntr-o zi de vån`toare, Vod` a organizat, ca de obicei, o\ntrecere cu arcul. Din vårful dealului, s`geata domnitoruluia parcurs cel mai lung drum [i s-a \nfipt \n tulpina unuiarbore uria[. Aceast` tulpin` a fost retezat` ca mas` de altar[i \n juru-i s-au \n`l]at zidurile mån`stirii Putna. Aici seodihne[te {tefan-Vod` cel Mare [i Sfånt.

Candela care i s-a aprins cånd a murit, de atunci \lvegheaz`. S-a stins o singur` dat`, cånd clopotele au pornitsingure s` bat` \n miez de noapte [i au vestit c` Moldova afost rupt` \n dou`, de-a lungul Prutului.

Scen` din „B`t`lia de la Vaslui“(lucrare expus` la Muzeul Militar Na]ional

Istoria românilor

43

• Lec]ia 20 •

Ap`r`tor al neamului s`u[i al crucii cre[tine

{tefan-Vod` a fost supranumitcel Mare pentru vitejia cu

care a \nfruntat valurile vr`jma-[e ale cotropitorilor [i cel Sfåntpentru dårzenia cu care a ap`ratcredin]a str`mo[easc`. Sub a luicårmuire, Moldova a fost un zidputernic \n calea feluritelor se-min]ii.

A purtat 36 de r`zboaie [i aie[it \nving`tor din 34. Cåte r`z-boaie a cå[tigat atåtea biserici a\n`l]at ca mul]umire lui Dumne-zeu pentru izbånzile \mplinite.

L`udat` i-a fost st`pånirea ne\ntrerupt`, dac` a stat petronul Moldovei din anul 1457, pån` \n anul 1504! |n acestr`stimp to]i b`rba]ii au fost instrui]i s` månuiasc` arcul,lancea, sabia, palo[ul, m`ciuca, furca, toporul, coasa, ghioaga]intuit`. La semnalul buciumelor [i al focurilor de pe culmi seadunau moldovenii sub conducerea v`t`manilor [i \mpreun`cu cetele domne[ti intrau \n lupt`.

|n timpul domniei, {tefan-Vod` a „slobozit“, a pus temeimultor tårguri de ]ar`, spre binele mul]imii, \nt`rind astfelmulte tårguri domne[ti. A consolidat cet`]ile vechi, precumTighina, Cetatea-Alb`, Chilia, Cr`ciuna, Neam], Roman [i afortificat cetatea de scaun a Sucevei. A ridicat cet`]i noi \n

{TEFAN cel MARE [i SFÅNT

Istoria românilor

42

Bra]ul lui f`r`-ncetareBate hoardele t`tare,Bate cetele maghiare,Bate le[i din fuga mare,Bate turci pe zmei c`lare{i-i scute[te de-ngropare…

Lumea-ntreag` st`-n mirare:}ara-i mic`, ]ara-i mare {i du[manul spor nu are.

• Lec]ia 21 •

A doua Unire

Mihai Viteazul a fost fiul luiP`tra[cu-Vod` Basaraba.

S-a n`scut \n ziua a doua deCr`ciun a anului 1557, \n ziuamor]ii tat`lui s`u. Urcu[ulspre conducerea ]`rii l-a \nce-put \n capitala Olteniei tre-cånd prin func]iile B`niei castolnic, postelnic, ban de Seve-rin [i ban al Craiovei.

Pe tronul }`rii Romåne[tis-a urcat \n anul 1593. Atunci[i-a pus \n gånd s` scoat` ]arade sub st`pånire str`in` [i s`uneasc` toate ]inuturile romå-ne[ti sub un singur steag, subconducerea lui.Pentru \mplinirea acestui vism`re], s-a avåntat \n focul

MIHAI VITEAZUL

Istoria românilor

45

Cineva a scris \n cronic`: {tefan-Vod` a fost „cel maivrednic s` i se \ncredin]eze conducerea [i st`pånirea lumii“.

Cântecul lui {tefan

{tefan, {tefan domn cel Mare,Seam`n pe lume nu are,Decåt numai måndrul Soare!

Din Suceava cånd el sare,Pune pieptul la hotare,Ca un zid de ap`rare!

C`pitanul Arbore

Cå]i ani a domnit {tefan-Vod`?Din cåte r`zboaie a ie[it \nving`tor?

Harta Moldovei \n timpul lui {tefan cel Mare [i Sfånt

Istoria românilor

44

Nu a durat mult unirea fiindc` to]i asupritorii \nl`tura]i s-au adunat [i au hot`råt moartea Voievodului. Unii au atacatMoldova, al]ii Muntenia, iar cei din apus påndeau pe Mihai-Bravul la Alba Iulia [i pe Cåmpia Turzii.

|n noaptea dintre 9-10 august 1601, Mihai a ie[it din corttrezit de zgomotul unor osta[i veni]i. Din ceata acestora aie[it uciga[ul care, mi[ele[te, l-a str`puns cu lancea, apoirepede l-a decapitat.

Mihai Viteazul a unit pentru scurt` vreme toate ]inuturilenoastre r`v`[ite mereu dup` anul 106.

Cântecul lui Mihai

Auzit-a]i d-un oltean,D-un oltean, d-un craioveanCe nu-i pas` de sultan!

Auzit-a]i d-un viteazCare mereu [ade treazCåt e ]ara la necaz!

Auzit-a]i d-un MihaiCe sare pe [apte caiDe strig` Stambulul vai!

Arca[ din oastea lui Mihai Vod`

Cånd a urcat Mihai-Vod` pe tronul }`rii Ro-måne[ti?

Ce mare izbånd` a \nf`ptuit Mihai Viteazul?

Istoria românilor

47

luptelor la C`lug`reni, la Tårgovi[te, la Bucure[ti, la Giurgiu,toate \n anul 1595, cånd a alungat peste Dun`re hoardeleotomane.

Apoi \n anul 1599 a biruit armatele unor vicleni condu-c`tori apuseni, la T`lmaci, lång` Sibiu [i a intrat triumfal \ncetatea Alba Iulia.

|n anul 1600 a trecut prin stråmtoarea Oituz [i a pus nou`st`pånire peste ]inuturile Moldovei supuse otomanilor.

|n toate cancelariile str`ine se vorbea de vitejia, de \n-dr`zneala Voievodul Mihai, iar un cronicar scria \n acele zile:„Dac` a fost vreodat` \n lume un principe vrednic de gloriepentru faptele sale eroice, acesta este seniorul Mihai“. „Mi-hai-Vod`“ \[i \mplinise visul: sc`pase de asupritori [i uniseromånii \ntr-o singur` ]ar`. Mihai \nf`ptuise unirea celor trei]`ri romåne[ti, a doua unire dup` cea \nf`ptuit` de Bu-rebista.

Intrarea \n Alba Iulia a lui Mihai Viteazul

Istoria românilor

46

m`, avea slujitori ale[i: gr`dinar levantin, buc`tar francez,administrator neam], profesori str`ini pentru instruireacopiilor. F`r` s` confunde c`mara proprie cu a ]`rii, a adunatmul]i bani la b`ncile din Viena, Vene]ia [i Amsterdam.Turcii, care erau cu privirile pe bunurile }`rii Romåne[ti, \ispuneau Altån-Bei, adic` Prin]ul de Aur.

A stimulat \nv`]`måntul prin \nfiin]area de [coli romå-ne[ti [i a tiparni]elor la Cåmpulung [i Tårgovi[te.

|n perioada cåt a domnit era o lupt` grea \ntre credin]e,\ntre crucea cre[tin` [i semilun`. For]ele cultice din Apus \[i\ntindeau influen]ele \n vestul [i centrul spa]iului romånesc.|n acela[i timp for]ele Sudului musulman \ncercau s`-[iimpun` legile lor spirituale. Bråncoveanu lupta ca s` nupiar` legea dreptei credin]e [i ca ]ara s`-i fie neatårnat` fa]`de for]ele str`ine.

Pentru neascultare a fost arestat, de turci, cu \ntreagafamilie, a fost dus la Istanbul, a fost chinuit de ace[tia ca s`lea dea toat` averea agonisit` [i s` se turceasc`, s` treac` lalegea lor, adic` s` treac` la legea musulman`. To]i cei ares-ta]i au refuzat.

|n ziua de 15 august, 1714, au fost decapita]i pe rånd:

Palatul bråncovenesc

Istoria românilor

49

El e domnul cel vestitCare-n lume a venitPre luptat [i biruit.

• Lec]ia 22 •

Ucis pentru credin]`[i neam

Constantin Bråncoveanu s-aridicat \n domnie \n anul

1689, venit din spi]a boierilorCraiove[ti. Era o perioad` greaatunci, cånd }ara Romåneasc`se sim]ea prins` ca \n cle[te \n-tre puterile rivale ale R`s`ritu-lui, ale Apusului [i cele din Sud.Domnitorul Bråncoveanu tre-buia s` dea de \n]eles tuturor c`\i este prieten fiec`ruia, toateacestea \n interesul ]`rii sale.Acest joc l-a costat scump \nfinal.

A fost bun gospodar pentru el [i ]ar`. Avea venituri maride pe mo[iile sale de la Pite[ti, Bråncoveni, {erbe[ti [i depeste Olt. A \nfrumuse]at palatele de la Bucure[ti, Tår-govi[te, Mogo[oaia, Potlogi, Såmb`ta, Crama de la Pite[ti,aducånd cu aceast` ocazie un stil arhitectural propriu, „stilulbråncovenesc“. Avea \n preajm` scriitori [i oameni de sea-

CONSTANTIN BRÅNCOVEANU

Istoria românilor

48

— Fac` Dumnezeu ce-o vrea,Nu m` las de legea mea!

…[i au t`iat capul lui R`ducu…

— Bråncovene Constantin,Boier vechi [i domn cre[tin:Las` legea cre[tineasc`{i d`-te \n legea turceasc`!— Fac` Dumnezeu ce-o vrea,

Nu m` las de legea mea!…l-au t`iat [i pe Mateia[…

Constantin Bråncoveanu [i-a ridicat privirile spre soarestrigånd: „Doamne, fie voia ta!“

{i \ntr-o str`fulgerare de secure, capul i-a c`zut lapicioare…

• Lec]ia 23 •

Doi martiri

|ntotdeauna au fost oameni cares-au jertfit, care au \mbr`cat „c`-

ma[a mor]ii“ pentru a u[ura po-vara mul]imii asuprite. Ace[tia aupl`tit scump \ndr`zneala lor, au\ndurat chinuri \nsp`imånt`toarecerånd ca mul]imea s` tr`iasc`liber` \n ]ara ei de drept. Fiecare latimpul lui, atåt Horea cåt [i Tudorau ridicat mul]imea la lupt` \mpo-triva st`pånitorilor lacomi.

HOREA

Istoria românilor

51

ginerele lui Bråncoveanu, apoi cei patru fii: Constantin,{tef`ni]`, R`ducu [i Mateia[. Cånd i-a venit råndul, Vod`Bråncoveanu a f`cut semnul crucii [i a zis: „Fac` Dumnezeuce-o vrea, nu m` las de legea mea!“ A pus gåtul pe butuc [ia fost decapitat. Cele [ase capete au fost puse \n suli]e [iplimbate prin ora[. Pieriser` pentru credin]` [i pentruap`rarea ]`rii!

Pic`turi de durere

— Bråncovene Constantin,Boier vechi [i domn cre[tin:Las` legea cre[tineasc`{i d`-te \n legea turceasc`!— Fac` Dumnezeu ce-o vrea,

Nu m` las de legea mea!…[i a fost ucis Constantin…

— Bråncovene Constantin,Boier vechi [i domn cre[tin:Las` legea cre[tineasc`{i d`-te \n legea turceasc`!— Fac` Dumnezeu ce-o vrea,

Nu m` las de legea mea!…[i au ucis pe {tef`ni]`…

— Bråncovene Constantin,Boier vechi [i domn cre[tin:Las` legea cre[tineasc`{i d`-te \n legea turceasc`!

Preciza]i cåteva \mpliniri ale lui ConstantinBråncoveanu.

Istoria românilor

50

fugeau \n toate p`r]ile de furia haiducilor, a revolu]ionarilorolteni. |n viforul luptelor, Tudor a condus ]ara vreme dedou` luni.

|n acest r`stimp, boieri p`månteni \nsp`imånta]i de må-nia revolu]ionarilor s-au unit cu turcii [i cu cetele unor r`scu-la]i greci [i to]i au hot`råt moartea Domnului Tudor.

|n ziua de 27 mai 1821, l-au prins \n apropiere de Tår-govi[te, l-au ucis, [i se zice c`, l-au aruncat \ntr-o fåntån` p`-r`sit`. Pandurii lui s-au \ntors pe plaiurile Motrului, ale Clo-[anilor ad`ugånd \nc` o pagin` glorioas` la istoria neamuluinostru.

M` suii pe Oltea-n deal

M` uitai o dat` roat`{i v`zui puhoi de gloat`Tot de Horea adunat`,S-aduc` dreptate-odat`.

Frunz` verde, Iorgovan,Vine Horea [i Cri[an,Vine Horea din Abrud,Unde-i aurul cel mult.

Frunz` verde, Iorgovan,Vine Horea [i Cri[anCu pistoale aurite{i cu plumbi z`g`stuite.

Ce drepturi au cerut Horea [i Tudor Vladimi-rescu?

Cum au r`spuns vremelnicii st`pånitori?

Istoria românilor

53

Horea din Albac, din Carpa]ii Apuseni a fost un aseme-nea erou. |mpreun` cu doi camarazi ai lui, cu bunii s`i prie-teni Clo[ca [i Cri[an, to]i trei au fost uci[i \n chinuri cumplite,\n fa]a mul]imii adunate drept martor, \n acea zi de pomin`,la 26 februarie 1785.

A fost pedepsit pentru vina de a scula mul]imea la lupt`pentru dreptate. A fost cumplit chinuit pentru c` a cerutocupan]ilor str`ini s` lase b`[tina[ii \n pace [i \n libertate lacasele lor. {i Clo[ca [i Cri[an au gåndit [i au gr`it la fel caHorea.

Moartea i-a fost cumplit`. |n v`zul tuturor, c`l`ii i-auzdrobit oasele, bucat` cu bucat`, i-au scos intestinele [i le-au\ntins pe vårful cu]itelor, i-au scos ochii, apoi buc`]ile dincorpul m`cel`rit au fost ar`tate prin sate pentru nelegiuite\nv`]`minte.

R`scoala s-a stins [i f`r`delegile [i-au reluat cursul.

Domnul Tudor

Domnul Tudor din VladimiriiGorjului a cerut \n Adunarea

de la Pade[ ca mul]imea „s` pedep-seasc` r`ul cu r`u“ dac` boierimea,ciocoii [i st`pånitorul str`in nu las`poporul \n drepturile lui, dac` nuu[ureaz` povara birului [i a zilelorde clac`.

Au ars multe conace. Boieri la-comi, c`m`tari [i slugi ale Por]ii,

TUDOR VLADIMIRESCU

Istoria românilor

52

S-a \nf`ptuit „Unirea cea Mic`“ ziceau mul]i aleg`torigåndindu-se c` va veni vremea cånd va fi sub acela[i steag [ia treia parte din ]ar`, cea de peste mun]i.

Peste voia unor „boieri sf`tuitori“, Cuza a pus \n practic`mai multe legi menite s` vin` \n sprijinul mul]imii. Astfel a\mpropriet`rit ]`ranii cl`ca[i cu p`måntul marilor mo[ieri, aorganizat \nv`]`måntul, a organizat administra]ia public`,justi]ia [.a. Cuza a fost acela care a impus ca \nv`]`måntul s`fie gratuit [i obligatoriu pentru to]i copiii ]`rii. Tot \n acestevremuri noi a \nfiin]at armata na]ional` modern`, a dezrobitcl`ca[ii ]igani, a rånduit sate noi la drumuri bine croite.

Toate legile aplicate de Cuza-Vod` au sup`rat marea bo-ierime pentru c` emanciparea ]`ranilor [i stimularea or`-[enilor \n afacerile lor m`runte loveau \n interesele marilorproprietari. Proprietarii care erau [i \n Divanul ]`rii auhot`råt s`-l detroneze pe Cuza [i s` aduc` un prin] str`in de]ar`, ca acesta s` nu supere pe boieri [i s` nu le tulbureinteresele. Au pus la cale un complot dup` un plan mår[av [i\n noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, Al.I. Cuza a fost de-tronat [i scos din ]ar` f`r` dreptul de a mai c`lca ]inuturilenatale unde tr`ise ca bun conduc`tor. S-a \mboln`vit grav desup`rare [i c`tre sfår[itul zilelor a cerut s` vin` s` moar` \n]ara pe care o slujise cu devotament. Cererea i-a fostrespins`, iar moartea i-a curmat firul vie]ii. A murit \n anul1873, \ntr-un hotel din Heidelberg – Germania.

|n cei [apte ani de domnie, dup` „Mica Unire“,Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Romåniei Moderne [i adeschis perspectiva Marii Uniri.

Cum s-a \nf`ptuit unirea Moldovei cu Mun-tenia?

Ce reforme importante a f`cut Al.I. Cuza?

Istoria românilor

55

Cântec

Cine trece Oltul mare?Ce viteaz r`zbun`torUmple str`zi de teroareZbirii bietului popor?

Cine trece Oltul mare{i-nsp`imånt` pe p`gån{i \l ]ine \n teroare?Este Tudor, Domn romån!

Este Tudor, e o[teanulCe-nsp`imånt` pe p`gån,E voinicul, e olteanul,Este Tudor, Domn romån!

Sai romåne, sai cu to]iS` sc`p`m ]ara de ho]i!

• Lec]ia 24 •

A treia Unire

Era pårc`lab de Gala]i — Alex-andru Ioan Cuza — cånd se apro-

piau alegerile pentru conduc`torulMoldovei. |ntåi a fost ales de moldo-veni, apoi a fost ales de cei din Mun-tenia [i astfel \n ziua de 24 ianuarie1859 Al.I. Cuza a devenit conduc`-torul celor dou` ]`ri surori.

ALEXANDRU IOAN CUZA

Istoria românilor

54

La 1 Decembrie 1918, Unirea s-a \mplinit sub sceptrulregelui Ferdinand. Actul Unirii a fost semnat la Alba Iulia,\n fa]a miilor de participan]i veni]i din toate ]inuturile ]`rii.Cuvåntul fiec`rui participant era un jur`månt. To]i s-au an-gajat, au strigat c` vor p`stra \n veci ]ara unit`, f`r` s` [tie c`peste pu]in` vreme vor fi alte desp`r]iri, alte hotare nedrepte[i alte speran]e.

Adunarea de la Alba Iulia

Cine a fost Vasile Goldi[, dar Iancu Flondor,dar Ion Incule]?

Care au fost cele patru Uniri?Preciza]i conduc`torii care au realizat cele

patru uniri.

Istoria românilor

57

• Lec]ia 25 •

A patra Unire

Unirea dacilor \ntr-un stat centralizat, unirea \nf`ptuit` deMihai-Vod` \n anii 1599-1600, unirea din 1859, ho-

t`rårea popoarelor de a-[i g`si vadul propriu al existen]ei lor,toate acestea au trezit dorin]a unirii depline a tuturor romå-nilor. Pr`bu[irea blestematelor imperii — cel r`s`ritean, celdin vest [i cel din sud — a dat semnalul ceasului de[tept`rii\n toate ]inuturile romåne[ti.

Au r`spuns chem`rii mul]i b`rba]i-tribuni din teritoriileexterioare grani]ei [i ace[tia au cerut „unirea cu ]ara“. Ar`spuns Vasile Goldi[ din Seleu[ul Aradului, Iancu Flondordin ]inutul Storojine], Ion Ioncule] din Rezenii L`pu[nei,romånii to]i au cerut \ntr-un glas: „UNIRE!“.

Adunarea de la Blaj

Istoria românilor

56

Recapitulare [i sistematizare

• Lec]ia 27 •

De la uneltela activit`]i spirituale

Omul s-a desprins din lumea celorlalte vie]uitoare \n epo-ca pietrei alese, atunci cånd \[i c`uta bolovani sau be]e

de care se folosea la adunatul bunurilor necesare traiului.Dovezi ale acestor carpatici str`-str`vechi s-au g`sit la Bu-giule[ti \n Oltenie, la Tetoiu [i Farca[ele, pe valea Arge[ului,a Oltului [i a Cotmenei. |n aceea[i perioad` erau vetrepopulate la Gura Dobrogei, la Såndominic \n Curbura Car-pa]ilor, la Ripiceni – Izvor, Valea Lupului – Ia[i, la Dumitoa-rea, peste Prut.

Epoca pietrei cioplite a cuprins perioada cåt omul a locuit\n grot` din cauza uria[ului val de geruri. Atunci a fost adusfocul \n locuin]`, atunci carpaticul [i-a confec]ionat sp`rturide piatr` cu t`i[ bun [i cu ascu]i[. Cu aceste unelte, vån`torul[i-a u[urat munca perfec]ionåndu-[i lancea [i s`geata. Dup`dovezile g`site \n grota Boro[teni-Gorj, Ohaba-Ponor, Rå[-nov, Ceahl`u, Miculin]i [i Ripiceni, uneltele cioplite din pia-tr` s-au \nmul]it [i diversificat. La Cremenea – |ntorsuraBuz`ului era un mare atelier de confec]ionare a uneltelor,numeroase \ntre acestea fiind vårfurile de s`geat`. |n acelevremuri \ndep`rtate \n zona Por]ile-de-Fier se incizau semnepentru dialog cu partener nev`zut, se alc`tuia scrierea.Atunci carpaticul a descoperit pe Dumnezeu.

Odat` cu ie[irea carpaticului din locuin]a de suprafa]`, ceimai pricepu]i [i-au confec]ionat a[chii de piatr` cu t`i[ pen-tru prelucrarea lemnului, [i-au [lefuit ciocane din piatr` lacare au pus coad` de lemn, au confec]ionat s`p`ligi, topoare[i altele. {i-au alc`tuit case din pletere tencuite [i pictate, [i-au zidit \nc`peri mari pentru rug`, instala]ii tehnice pentrutransformarea fibrelor \n fire [i ]es`turi, pentru u[urarea

Istoria românilor

59

• Lec]ia 26 •

|nv`]`minte• Din cele \nv`]ate pån` acum am aflat c` neamul carpa-

tic, aici s-a format [i aici a tr`it de cånd lumea.• Acest neam al romånilor a fost mereu dornic de drepta-

te [i de libertate, iar pentru acestea ades i-a fost pus` exis-ten]a \n primejdie.

• Oricåt au fost de vitrege vremurile tr`itorilor din Car-pa]i, ace[tia [i-au p`strat graiul curat ca lacrima. {i-au p`stratcåntecul de bucurie [i de jale, au creat doina numai pentru ei,mereu [i-au \mprosp`tat ve[mintele cu semnele sacre venitede peste milenii.

• {i la bine [i la r`u, carpaticul a crezut \n ajutorul Atot-puternicului, iar acesta i-a dat puteri s` \nving` r`ul.

• Este de datoria noastr` s` tragem \nv`]`minte de la ceicare au stat pe meterezele istoriei. Ace[tia s-au jertfit pentruap`rarea comunit`]ii de neam [i pentru convie]uirea cu ceipleca]i din ]inuturile lor [i statornici]i pe alte plaiuri.

|n fa]a lor, a celor care au f`cut icoan` din harta ]`riinoastre, trebuie s` ne plec`m frun]ile cu deosebit respect.

• Ei ne-au scris istoria cu pre]ul vie]ii, cu focul min]ii, cuputerea bra]elor [i cu t`i[ul palo[ului ap`r`tor.

Istoria românilor

58

4Patria}araNeamul

Voievodatul}ara de }inut}inutul

Uniuneafamiliilor\nrudite

Familia — grupformat dinp`rin]i [i copii

Comunitateade neam

Comunitatea de}inut

Comunitatea deGint`

Comunitatea deVatr`

3

2

1Scara permanen]einoastre

Evul Timpuriu s-a \ncheiat la noi cu realiz`ri tehnice mari,cu un grai perfec]ionat, cu credin]` puternic` \n Cerul ocro-titor, cu datini de neclintit, cu o scriere trecut` de la ideo-gram` la liter`. Dacii au descoperit predicatul, \n scrierea detranzi]ie.

|n secolul I al erei cre[tine, carpaticii sedentari au adoptatlegea nou` a dreptei credin]e, au continuat firul ne\ntreruptal civiliza]iilor suprapuse. |n toate timpurile au luptat pentruunitate [i deplin` independen]`.

• Lec]ia 28 •

Alc`tuiri statale

Prima alc`tuire format` din bunici, p`rin]i [i copii, to]igrupa]i \n jurul unei vetre, \ntr-o locuin]`, a fost comunitateade vatr`.

A doua alc`tuire era o grupare a oamenilor \nrudi]i \ntreei, o uniune a mai multor comunit`]i de vatr` r`s`rite dintulpin` comun`. Aceast` grupare s-a numit comunitate degint` [i era condus` de femeia cea mai priceput` \n råndu-ielile familiilor \nrudite. Pe parcursul veacurilor, comuni-t`]ile de gint` au cuprins regiuni mari [i au format cele [aptezone intersectate prin dilatarea spa]iilor ocupate: Cucuteni,Tisa, Por]ile-de-Fier, V`dastra, Gumelni]a, Hamangia, Pe-tre[ti. Extinderea comunit`]ilor de gint` s-a f`cut de la mun-te spre deal [i apoi spre [es, din zona grotelor [i a primelorlocuin]e de suprafa]`.

Comunit`]ile de gint`, unite \ntre ele prin acela[i grai,acelea[i credin]e, acelea[i datini [i acela[i spa]iu de pornireau alc`tuit comunitatea de neam. |n spa]iul carpaticilor,comunitatea de neam a alc`tuit o structur`, o entitate pre-statal` numit` ulterior Europa Veche.

Europa Veche a fiin]at \ntre anii 7000–3500 ai EvuluiTimpuriu. |n aceast` perioad` s-au \nregistrat realiz`riremarcabile privind graiul sedentarilor carpatici, credin]ele

Istoria românilor

61

lucrului cu p`måntul cultivat. |n aceast` perioad` au inventatfelurite modalit`]i pentru ob]inerea ceramicii incizate [ipictate, au confec]ionat podoabe din metale g`site \n starealor natural`.

Marea bucurie a fostatunci cånd a descoperitcum poate extrage me-tale din minereuri [icånd a ob]inut bronzulprin aliaj, dup` formuleprecise. Din bronz a tur-nat unelte mai bune,arme [i podoabe, toateacestea fiind cerute depopula]ie. Atunci s-auconfec]ionat seceri, se-curi, lan]uri, lame de fie-r`str`u, clopote mari [imici, felurite bijuteriietc.… Erau renumiteturn`toriile de la Aiud,Dip[a, Sibiu, {palnaca[.a. pentru produc]ia deunelte, arme [i podoabe,toate acestea \mbog`-]ind tårgurile \n schim-buri de produse.

|n jurul anului 2000, \nEvul Timpuriu s-au pusbazele siderurgiei [i me-talurgiei \n spa]iul dinjurul [i din interiorul ar-

cului carpatic. |n epoca fierului s-a \nregistrat \nc` un salturia[ prin confec]ionarea uneltelor cu t`i[uri rezistente.

Biserica „Sfin]ii Arhangheli“ din Reghin,ridicat` \n anul 1744; ctitorie ortodox`

decorat` cu simboluri arhaice alecredin]elor Soarelui

Istoria românilor

60

Treptele permanen]ei

Vedere panoramic` – Col] de rai

Istoria românilor

63

[i datinile lor. Au creat instala]ii tehnice cu totul deosebite,ve[minte alese, au inventat ceramica, au dat amploare se-lec]iei [i \mblånzirii animalelor, a cultivat plante trebuitoare.

Prin anii 3500 ai Evului Timpuriu au \nceput n`v`lirilevalurilor tribale. Tribalii au jefuit bunurile agonisite desedentari [i au distrus a[ez`rile \ntålnite \n cale. Au distruscasele [i l`ca[ele de rug`ciune. |n cele trei milenii cåt audurat aceste atacuri, Europa Veche s-a destr`mat ca struc-tur` prestatal`, iar popula]ia sedentar` s-a retras \n limitelecomunit`]ii de vatr`, \n limitele autarhice ale locuin]elorrisipite. Aici fiecare \[i ap`ra cum putea ceea ce agonisea, \n-cerca s` \ndep`rteze cetele de vr`jma[i.

|n focul luptelor de ap`rare ale b`[tina[ilor s-a n`scutprimul stat centralizat, DACIA. Prin unirea for]ei seden-tarilor de acela[i neam, Dacia s-a ridicat \n limitele teritorialeale Europei Vechi. {ase veacuri a rezistat Dacia \n fa]a ata-catorilor veni]i de pretutindeni. A pierit \n lupta cu romanii[i cu alte semin]ii care \i b`teau hotarele cu foc [i sabie.

A urmat o alt` destr`mare a for]elor de ap`rare, o greadezmembrare a structurilor statale. |n cele [apte secole grele,care au urmat, veneau, plecau cete tribale, se b`teau \ntreele, unele se legau de aceste locuri [i desc`lecau pentrusedentarizare.

Pe temeiul comunit`]ilor carpatice ne\ntrerupte, de prinanii 800 e.n. a \nceput epoca organiz`rii voievodatelor, aurmat cristalizarea }`rilor de }inut [i unirea acestora subconducerea Voievozilor.

Dup` alc`tuirea voievodatelor [i dup` unirea acestora \nmari ]inuturi, a urmat etapa rena[terii comunit`]ii de neam.

Cele patru uniri ale ]inuturilor romåne[ti, \n limiteleteritoriale cuprinse \n centrul spiritual dacic au creatsperan]e pentru mai tårziu.

De atunci vor fi \nceput romånii de pretutindeni s` \[icaute vechea obår[ie, vadul re\ntoarcerii [i rena[teriispirituale.

Istoria românilor

62

• Lec]ia 30 •

Vechimea noastr`

Cånd omul a c`p`tat puterea s` judece, s` gåndeasc` pen-tru \mplinirea faptelor sale a ales ziua ca unitate de m`-

sur` a timpului, ziua solar`. Aceasta era alc`tuit` din dou`p`r]i: din cursul Soarelui, de la apari]ia primelor raze, pån`la asfin]it [i din noaptea care urma. Partea luminat` a zileiera purt`toare de semne ale binelui, de fapte [i \mplinit m`-runte, iar noaptea era considerat` protectoare a duhurilorrele. |n toate timpurile, omului i-a fost fric` de \ntuneric.

Dup` [irul zilelor tr`ite, s-a stabilit lungimea vie]ii oame-nilor, a animalelor, a plantelor. Lungimea vie]ii se socoteasc`zånd num`rul zilelor, anilor, pån` \n ziua pieirii, deci seaplica o num`r`toare invers`. |n]elep]ii lumii vechi auhot`råt c` aceast` num`r`toare invers` trebuie s` \nceap` cuanul 5508, anul „Facerii Lumii“. Era anul celor mai puter-nice credin]e vechi, era perioada cånd omul devenea deplincredincios [i supus for]elor Atotcuprinz`toare [i Atot-puternice.

Prin calculul descresc`tor, prin num`r`toarea invers`aplicat` s-a ajuns la pragul cånd nu se mai putea continuasocotitul. Acest prag a fost considerat ulterior „Anul Zero“[i de atunci a continuat calculul cresc`tor, prin ad`ugareazilelor, a anilor. Prin apari]ia pragului zero s-a ajuns la \m-p`r]irea timpului planetei noastre \n dou` p`r]i: era veche [iera nou`, era noastr` (e.n.). Era este cea mai mare diviziunea timpului din trecutul istoric al P`måntului.

|n multe acte vechi, cele scrise \n cancelariile domne[ti,este precizat anul redact`rii dup` vechiul calcul al num`r`-torii inverse. Pentru a ajunge la suma exact` trebuia s` adu-n`m anii \ncepånd cu baza anilor erei vechi, deci cu 5508. |ngraiul arhaic al calculului, Mihai Viteazul s-a n`scut \n anul7065 de la Facerea Lumii, adic` \n anul 1557. Scoatem bazaveche de calcul din total [i diferen]a ne arat` data exact` pecare o c`ut`m: 7065-5508.

Istoria românilor

65

• Lec]ia 29 •

O problem`cu patru necunoscute

1. Lupul s-a prip`[it pe lång` locuin]aomului. Astfel, prin \mblånzire a de-venit un bun prieten [i credincios ap`-r`tor al acestuia.

2. De cum a ie[it din apele primordiale,{arpele a fost h`r`zit s` protejeze, s` ocro-teasc` spiritul sacru al locuin]ei sedenta-rului.

3. Dacii [i-au alc`tuit steag de ap`rare din imaginea [ar-pelui cu cap de lup.

4. Se [tie de cånd lumea [i pretutindeni la noi, c` fiecarecas` locuit` are un [arpe ocrotitor \n preajm`. Adesea,acesta st` de straj` pe scar`, pe pragul por]ii, \n temeiul casei[i este bun prieten cu cåinele.

Ce \nv`]`minte tragem?Dezlega]i aceast` problem` [i da]i r`spunsul

\n scris.

Steagul dacilor

{arpele, \n pictura anilor 5000 E.T.

Cåinele, \n pictura anilor 5000 E.T.

Istoria românilor

64

tul nostru coborånd \n substratul Evului Mediu. Aici se des-chide perspectiva Evului Timpuriu, a celei mai lungi pe-rioade a civiliza]iei [i culturii neamului nostru.

• Lec]ia 31 •

|n c`utarea… comorilor

Simboluri str`vechi\n broderie actual`

Pentru a dovedi vechimea localit`]ii \n care tr`im trebuie s`ne folosim de documente prin care se confirm` un fapt, se

recunoa[te ceva legat de \nceputurile a[ez`rii noastre. De

Stabili]i-v` vårsta dup` vechiul sistem de cal-cul.

Istoria românilor

67

Este important de re]inut c` mul]imea de izvoare docu-mentare ie[ite la lumin` ne oblig`, ast`zi, s` apreciem trecu-

Continuitate

Istoria românilor

66

Continuitate

Semne sfintepe vas de ritual(anii 5000 E.T.)

Steagul dacilor

[arpele casei cåinele prieten

duhul ap`r`tor\n credin]ele

populare, rituale

paznicul credincios\n credin]ele

populare, rituale

• Lec]ia 32 •

La români,istoria-i totuna cu religia

Religia – temei de ]ar`

Lumea luminat` [tie c` sentimentul religios a ap`rut o dat`cu graiul articulat, \n nucleul familial, \n locuin]a rupestr`

[i s-a statornicit prin ritualuri religioase. Ritualul era condusde cea mai destoinic` fecioar`, so]ie, mam` sau bunic` dincea mai a[ezat` comunitate de vatr`.

Pe la anul 7000 E.T., femeia conducea ritualul religios deamploare, \n sanctuar, \n templu. Purta masca de consacrare,ve[minte bogate simbolistic [i r`spundea de via]a spiritual` acomunit`]ii. Dup` dovezile descoperite, au fost mai multeMari Preotese \n epoca pietrei, \n Spa]iul Carpatic.

O dat` cu apari]ia primelor triburi \n Carpa]i, prin anii3500 E.T., a ap`rut nevoia ca b`rbatul s` ia conducerea vie]iispirituale [i s` organizeze cete mari de ap`r`tori. Femeia ar`mas, de atunci, cu practicile religioase m`runte, casnice, iarb`rbatului i s-a ales dreptul de Mare Preot, ap`r`tor al ob[tei[i al „legilor frumoase“, al legilor morale create [i sus]inute

Vatra Nedeii Soarelui, pe muntele izvoarelor Dåmbovi]ei.Platforma de rug` (reactualizat`)

Istoria românilor

69

mare valoare ne sunt obiectele originale, bunurile lucrate demåna sedentarului, atunci, acolo, pe vatra locuin]ei sale. Celemai vechi documente care ne atest` existen]a au r`mas pån`ast`zi cele pentru care s-au folosit materiale rezistente \ntimp \ndelungat: piatra, osul, cornul, ceramica, metalul [iurmele credin]elor vechi r`mase \n datini.

Folosindu-se de documente care atest` originea [i\nceputurile a[ez`rilor omene[ti, putem dovedi u[or c`ora[ul Bucure[ti s-a ridicat pe mai multe vetre existente \nepoca de piatr`, c` s-a dezvoltat firesc \n epoca metalelor, c`s-a transformat \n cetate de ap`rare \n vremea lui Vlad}epe[, c` a trecut cum a putut peste vitregiile vremurilor.Dup` documente recent descoperite, \n epoca de piatr` \[iare \nceputurile ora[ul de pe Some[, de la poalele Feleacului.Aceast` a[ezare a fost numit` Napoca \n timpul ocupa]ieiromane, a fost numit` Cluj \n Evul Mediu. Ora[ul Sibiu ap`strat documente, pe vatra lui mereu activ`, tot din epocade piatr`, urmånd ca \n epoca bronzului s` fie unul dintrenumeroasele centre siderurgice [i metalurgice ale zonei, \nantichitatea carpatic`, \n Evul Timpuriu final. Fiecare sat,fiecare ora[ din spa]iul uria[ al Carpa]ilor p`streaz` \nsubsolul vetrelor locuite multe documente care atest`prezen]a noastr` aici, de cånd lumea.

ATEN}IE! Comoara tuturor documentelor atest` firulne\ntrerupt al continuit`]ii [i numai cel mai vechi documentconfirm` \nceputurile. Acesta are sclipiri de aur. El trebuieg`sit [i pus \n ram` de icoan`.

De cånd fiin]eaz` localitatea \n care tr`i]i?Ce reprezint` semnele care \nfrumuse]eaz`

obiectele din jurul nostru?

Istoria românilor

68

• Lec]ia 33 •

Din sfin]enia spa]iului carpatic

Tr`itorii carpatici au fost credincio[i de cånd lumea. |n aniicincizeci de mii, musterienii alc`tuiser` forma incipient`

a ritualului religios.

Dup` semnele sacre, litice, dup` osteolite [i teraglife,dup` datini, \n vremea Cultului Solar, credincio[ii \n`l]auadora]ii Cerului din vetrele cultice din mun]i, de pe platfor-mele alpine: \n Ceahl`u, Bucegi, Retezat, \n Apuseni; dinfa]a altarelor de la Ciume[ti–Satu-Mare, Dobo[eni–Odor-hei, H`b`[e[ti–Ia[i, Hår[ova–Tulcea, Le]–Covasna, Peci-ca–Arad, Ruse[tii Noi–Basarabia, V`dastra–Olt [.a. |n cli-matul cultic generalizat, \n anii religiei Solare, carpaticiiaveau mare autoritate pe arii extinse, impulsuri puternicepornind din vechile vetre de la Ariu[d, C`scioarele, Ditr`u,L`pu[, Ocna-Sibiu, Par]a, Turda[ [.a.

Marile Preotese, Marii Preo]i, Marii Preo]i [i Regi auridicat la apogeu credin]ele Solare. Col]ul sacru al locuin]ei,\n vreme de restri[te a ]inut aici loc de sanctuar, de templu.Astfel, credin]ele religioase multimilenare [i-au continuatfirul ne\ntrerupt.

Sfin]ii Teodora, Hozevitul, Casian, Ghelasie

Istoria românilor

71

cåndva de Marea Preoteas`. Aceste legi au generalizat [i auaprofundat credin]ele religioase, au ridicat la apogeu CultulSoarelui. Prin anii 1000 E.T., Marele Preot era conduc`torulritualului Nedeilor Soarelui, al \ntrunirilor cultice de mareamploare, tradi]ionale \n Carpa]i.

De prin anii 500 E.T., Marele Preot a c`p`tat [i atributulde rege autoritar. Burebista a fost Mare Preot [i rege-uni-ficator, Decebal a fost Mare Preot [i Rege-ap`r`tor, supe-rior, \n plan religios, generalilor purt`tori de cordon sa-cerdotal (vezi Columna lui Traian).

|n secolele grele, cånd ritualul religios a supravie]uitnumai \n col]ul sacru al locuin]ei, puterea Cerului s-a impusprin cuvåntul Evangheliei propov`duit de Sfåntul ApostolAndrei.

Ca la o porunc` divin`, \nainte de anii 800d.Ch., au ap`rut voievozii m`run]i, apoi vo-ievozii \ntemeietori, voievozii ap`r`tori. To]iau \n`l]at credin]a religioas` zidind biserici,\nmul]ind preo]ii [i monahii. Voievodul, \ntoate timpurile, a avut capul bisericii cre[tine,drept sfetnic nedesp`r]it. Domnitorii p`mån-teni, sau cei adu[i, precum [i regii cei veni]i,\mp`månteni]i, au g`sit sprijin ferm \n sfatulduhovnicului de frunte al ierarhiei biserice[ti.

To]i cårmuitorii neamului carpatic au considerat, pedrept, biserica, unica st`pån` spiritual` a mul]imii, singura \nstare s` asigure respectarea normelor morale \n mecanismulsocial.

Religia, prin fapt` duhovniceasc`, a zidit, peacela[i temei, }ara.

Troi]a – simbol religios romånesc

Istoria românilor

70

• Lec]ia 34 •

Muntele Sfânt

|n istoria neamului carpatic,a neamului romånesc a r`-

mas zidirea faptelor ridicate\n column`. Asemenea co-lumne ale permanen]ei s-au\n`l]at pe Ceahl`u, pe Carai-man, Retezat, Apuseni, pevetrele civiliza]iilor supra-puse, \n anii culturilor Cu-cuteni, Tisa, Petre[ti, V`das-tra [.a. |n aceast` parte a lu-mii, faptele de seam` urzite \ncolumn` au dat sfin]enie Spa-]iului Carpatic. Astfel, \m-plinirile istorice — toate, \ncontext religios — au pus te-mei nemuririi urma[ilor luiZalmoxis.

O asemenea zidire \n timp [i spa]iu este Muntele Sfånt,muntele sacralizat prin fapte nemuritoare. La poalele lui, peValea Pe[terilor au r`mas dovad` locuin]ele rupestre aleomului religios dintåi, au r`mas urme monahale ale tuturorvremurilor trecute. Aici, \n \nc`peri de piatr` [i cazne s-aurostit primele rug`ciuni.

Tot pe poala \nceputului de urcu[ anevoios vegheaz` me-gali]i \n hor` astral`, pietre scrise cu ideograme [i cu chipulMarii Preotese. Aceasta, \n dans ritual, reprezint` moda epo-cii bronzului rostuit` de dogmele Cultului Solar. Pe aceast`vatr` se impunea ritualul Nedeilor Soarelui, la sorocuriechinoc]iale.

La Muntele Sfånt

Istoria românilor

73

Sentimentele religioase generalizate, profunde, au creatoameni cu har, de excep]ie, meni]i s` arate [i s` apere caleacea dreapt`. Avem des`vår[it model via]a Sf. Ghelasie de laRåme]. Avem faptele Voievodului {tefan cel Mare [i Sfåntcare a mul]umit lui Dumnezeu pentru izbånzile sale, zidind34 de biserici. Pomelnicul \ntru Hristos p`streaz` chipul Cu-vioasei Teodora de la Sihla „Sfånta Teodora din Carpa]i“ —dup` laude kievene. P`str`m pentru pomenire imagineaCuviosului Ioan Iacob Hozevitul de la Neam]. Un loc anume\n con[tiin]a noastr` ocup` trei imagini nepieritoare pentrucaznele care i-au ridicat \n sfin]enie: Cuviosul Visarion Sarai,Cuviosul Sofronie de la Cioara [i Mucenicul Nicolae Opreadin S`li[te. |n calendarul sfin]ilor romåni [i-au g`sit loculbinemeritat: Cuviosul Antipa de la Calapode[ti, CuviosulIoan Coliba[ul, Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, Sf. MucenicSava de la Buz`u, Sf. Mucenic Ioan valahul, Sf. Mucenic Filipde la Niculi]el, Sf. Ierarh Leontie de la R`d`u]i, Sf. MartirConstantin Bråncoveanu [i cei patru fii ai s`i: Constantin,{tefan, Radu, Matei, precum [i sfetnicul Ianache. Pentruaceea[i ve[nic` pomenire avem pe Cuviosul Ioan de la Pris-lop, Sf. Ierarh Iosif de la Parto[, Sf. Mare Mucenic NichitaRomånul, Ierarhul Martir Antim Ivireanu, Sf. Preot MartirIoan de la Gale[, Sf. Preot Martir Moise M`cinic din Sibiel,Sf. Cuvios Paise de la Neam], Sf. Cuvios Antonie de laIezer–Vålcea, Sf. Muceni]` Filofteia de la Curtea de Arge[,Cuviosul Daniil Sihastru de la Putna, Cuviosul Nicodim de laTismana.

Al`turi de voievozii cei mari, fie a[eza]i [i sfin]ii romånipe catapeteasma istoriei noastre, pentru cinstire [i laude,\ntru binele viitorimii.

Numi]i cåteva vetre cultice solare.Ce sfin]i, cuvio[i, mucenici romåni cunoa[te]i?

Istoria românilor

72

nirilor istorice, cre[tine, „legile frumoase“ \n cutume [i da-tini, toate au sedimentat Muntele Sfånt, acolo peste crestelemuscelelelor, la izvorul Dåmbovi]ei.

Lecturi suplimentare

Sâmburele de adev`r al istorisirilor

P`unica

|n marea \mp`r`]ie carpatic`, Jale[ul era un råu care nu\nghe]a, nu \[i \mpuni]a apa \n vreme de secet` [i nu se

tulbura niciodat`. Pe valea lui f`r` pereche de frumoas`, dela Arcani \n sus pleca drumul \n urcu[ greu spre por]ileCet`]ii Soarelui. Aceast` cetate st`pånit` de zei era a[ezat`pe vårful mun]ilor Cernei [i era str`juit` de trei temple cuturnuri p`zite.

Din cånd \n cånd, foarte rar, din Cetatea Soarelui cobora,planånd \n cercuri largi, peste Jale[, o pas`re m`iastr`, opas`re nepereche. Aceasta era P`unica, fiin]a cu care zeiivesteau oamenii cånd vin vremuri mai bune. Cånd o vedeau,oamenii strigau de bucurie, s`rutau p`måntul [i mul]umeauCerului pentru buna vestire. Pentru c` bucuriile erau pu]ine,P`unica se vedea rar. De[i tr`ia cinci sute de ani, pe cerulsenin al Jale[ului se l`sa v`zut` de lume o dat`, de dou` ori,[i atunci pentru scurt` vreme.

Merge]i la Muntele Sfånt!{i la Marele Altar, mul]umi]i Cerului c` v-a

ajutat s` cunoa[te]i o pagin` din istoria sacr` a nea-mului romånesc!

Istoria românilor

75

Dup` un urcu[ anevoios, \n trepte pentru cei ce se oste-nesc, a[teapt` de mai multe milenii Marele Altar rupestru.Aici s-au \nchinat [i cårmuitorii [i c`peteniile [i oamenii derånd [i cei ce s-au rugat Soarelui, [i cei credincio[i \ntruHristos. Acolo, sus, \n adåncul de stei este locul de rug` \ntain`. Acolo e[ti singur, \n dialog direct cu Dumnezeu…

Deasupra Altarului, \n piscul de cremene este platformade rug` a Marelui Preot. De pe acest loc, probabil Burebista-\ntemeietorul, apoi, Decebal-ap`r`torul \n`l]au rug` spreCer pentru nemurirea carpaticilor, iar ruga lor s-a \mplinit,dac` noi, ast`zi, \i pomenim.

La sfår[itul Evului Timpuriu, pe vatra Nedeilor Soarelui,de la Cet`]uia dacic`, s-au ridicat trei biserici, una pesteruinele alteia [i de atunci a r`mas aici vatra voievodal`. Ar`mas un semn al cre[tin`rii apostolice pe temeiul de aur altradi]iei Credin]elor Solare.

Astfel, faptele istorice, cultice, ale b`[tina[ilor au dat sfin-]enie Muntelui Sacru, \n Carpa]i. Vatra monahal` perma-nent`, urme ale practicilor religioase, solare, dovezile \mpli-

Marele Altar

Istoria românilor

74

piatr`, \n Mun]ii Buz`ului. Acolo a fost uitat` de lume, c`cist`pånul ]inutului, singurul care [tia ascunz`toarea, a pierit\n lupt`.

Mult mai tårziu, cånd Negru-Vod` a \ntemeiat o nou`]ar` din cenu[a celei vechi, de la F`g`ra[ pån` la Cåmpulunga fost \nso]it de o pas`re neagr`. Dup` cum zbura al`turi deceata domneasc`, dup` cum s`lta \n cercuri largi peste mun]i,p`rea s` fie P`unica \n ve[månt cernit. O mare parte dintreboieri sus]ineau c` ea este [i c` aduce alt semn pentru ]ar`.|nduplecat, Domnul a poruncit s` fie ]esut chipul acesteip`s`ri \n pånza steagului ]`rii, s` fie pus pe stem` [i pefruntea bisericilor ca bun semn vechi, la noi rånduieli.

De atunci P`unica este pretutindeni, printre noi [i \[iarat` chipul al`turi de falduri tricolore cånd \n`l]`m imn delaud` ]`rii.

Istoria românilor

77

Nu avea nici p`rin]i, nici fra]i. Era singur` \n toat` \m-p`r`]ia. Cånd \mplinea cinci veacuri \[i construia un pat dinramurile arborelui de t`måie, din flori de canele, din spice denard, din smirn` [i din cinam, iar pe acest pat foarte parfu-mat se culca [i murea. |n clipa mor]ii, din corpul rece r`s`reao alt` P`unic`, tot atåt de frumoas`. Aceasta lua \n cioc patulcu oasele ne\nsufle]ite din care se n`scuse [i-l ducea la celmai mare templu din cele trei care str`juiau Cetatea Soa-relui. Drept cinstire a[eza cuibul \n fa]a por]ilor \mp`r`te[ti,deasupra fl`c`rilor ve[nic nestinse. Apoi \[i continua via]a \nascunzi[urile \nverzite ale Mun]ilor Cernei.

Mai mul]i martori b`tråni, printre care fiind Herodot,Plinius, Ovidiu [i Claudian au spus c` P`unica era cea maifrumoas` pas`re din lume. Avea corpul \mbr`cat cu penero[ii, aurii. Picioarele \i erau ca purpura, f`r` pene pe elecum are vulturul. Gåtul str`lucea ca fl`c`rile, ciocul nu era\ncovoiat ca la r`pitoare, iar creasta \i era \nalt` [i b`tut` \ndiamante. Peste aripile cu pene late, albastre, galbene [i ro[iise aduna \n cerc o raz` puternic str`lucitoare, iar penele lungiale cozii purtau diamante \n vårful lor. |n zbor, \mpr`[tiaraze blånde, m`t`soase [i parfumul ramurilor cuibului.

|n veacurile pline de urgie, P`unica nu a mai ap`rut pecerul cernit al Jale[ului. St`pånul ]inuturilor carpatice aporuncit me[terilor f`urari, s`-i lucreze din aur [i pietrepre]ioase o alt` P`unic` aduc`toare de lini[te [i pace. A maiporuncit ca P`unica aceasta s` aib` [i pui lång` ea [i s`-iocroteasc`, s`-i fac` mari, ca apoi ace[tia prin zborul lor s`\nmul]easc` semnele vestitoare de bine. {i me[terii au\mplinit porunca, dar clo[ca din aur nu se ridica \n spirale pecerul albastru, nu se juca \n zbor ca P`unica adev`rat`, nust`tea al`turi de Soare, de Lun` [i de cele nou` stele. Aurariiau f`cut-o cum au spus martorii, dar aceasta era f`r` suflarepentru c` zeii au refuzat s`-i dea via]`. Cånd buciuma[ii audat veste c` se apropie o nou` primejdie, o alt` urgie, c`pe-tenia ]inutului a ascuns clo[ca cu puii de aur sub lespezi de

Istoria românilor

76

doi fra]i. |ntr-o bun` zi, \n mustul z`pezii, Ostrea a \njugat[ase perechi de boi la un plug uria[, s-a \ndreptat spre r`s`rit[i a tras brazd` adånc` de hotar \ntre p`[une [i ]arina supus`ar[i]ei verii. A trecut pragul Por]ilor-de-Fier, a \nfipt plugulla Gur` V`ii [i de la Hinova a ridicat un trioan de brazd`adånc` de dou`zeci de palme, trecånd prin Ursoaia,Urluieni, peste cåmpul Lerului, spre Ploie[ti [i Gala]i. De laTuluce[ti a croit Troianul de sus, prin Tårgul Leova, prinS`lcu]a, C`u[eni, Chirc`ie[ti, pån` departe peste Nistru.Apoi a \ntors boii [i a tras alt` brazd` \n`l]ånd troianul deJos, de la Vadul lui Isac, prin Vulc`ne[ti, Bolgrad, legåndtroianul vechi de lacul Cunduc. Se zice c` atunci cånd boiipoticneau, Ostrea Novacul tr`gea la jug \n locul vitelorostenite. A scuturat cormanul \n B`r`gan, spre Dun`re [i adejugat dup` ce a mai tras cåteva brazde pe Cåmpia Tisei.Cu brazda lui, Ostrea f`cuse o nou` \mp`r]eal`.

Typhon, sup`rat pentru aceast` fapt` necugetat` afratelui s`u, a a[ezat un [arpe uria[ \n lungul [an]ului ca s`\nvenineze pe cei care iau brazda drept hotar. Balaurul atacade aici, ucidea vitele tr`g`toare folosite la muncile cåmpului,\ndep`rta pe cei care \ncercau s` cultive p`måntul cuplantele alese de fratele dornic de agricultur`.

Ostrea a observat balaurul a[ezat la pånd`, lungit pebrazd` tocmai de la Vii[oara, pe Olt, pån` \n locul numitLi]a, aproape de Turnu-M`gurele. A \ntins arcul [i a s`getattåråtoarea veninoas`. Balaurul, sångerånd, l-a alergat pe voi-nic pån` \n Mun]ii Mehedin]ilor. Aici i-a pierdut urma.Sup`rat, chinuit de durere [i clocotindu-i veninul, a \ndem-nat pe Typhon s` ias` cu oastea \mpotriva fratelui nelegiuit.Ostrea fiind \n primejdie, [i-a adunat cetele de ap`r`tori [i odat` cu primele \ncle[t`ri a \nceput cel mai cråncen r`zboi depe p`månt. Typhon l-a prins pe Ostrea [i l-a \nchis \n pe[teraCurecea, Ostrea a evadat [i s-a retras \n p`durile Cernei.Cånd se sf`tuia, aici, cu c`pitanii lui, balaurul a \ncercuit p`-durea unde ace[tia erau aduna]i. |n clipa cånd \[i strångea

Istoria românilor

79

Brazda lui Novac

— Tu, Typhon, s` iei jum`tate din\mp`r`]ia mea, partea ce cuprinde]`rile de sus ale Istrului, iar tu, Ostreo,s` fii faraonul ]`rilor de jos, din ]inu-turile calde. S` tr`i]i \n bun` \n]elegerepe mo[iile mamelor voastre, a rostitregele \n clipa cånd se ridica la zei.

— A[a ne vom råndui, tat`! Vomtr`i \n bun` pace, au r`spuns cei doifra]i vitregi a[eza]i la c`p`tåiul b`-trånului.

F`g`duin]a copiilor acestui prim monarh al P`måntului [iCerului a ]inut doar trei zile. Dup` scurt r`gaz, Typhon a luat\n st`pånire Cetatea Soarelui cu toate ]inuturile cuprinse \ncercul apelor Dun`rii, Tisei, Nistrului [i ale ]`rmului M`riiNegre. S-a f`cut st`pån [i pe bolta cerului ce acoperea p`[u-nile bogate \n turme [i cirezi. {i-a pus o mul]ime de [erpiuria[i drept straj` de hotar, apoi [i-a alc`tuit o puternic`oaste pentru ap`rarea avu]iei. |i pl`ceau cåntecele tihnite, lafluier, nedeile, vån`torile de zimbri. Voia o \mp`r`]ie bogat`[i puternic`.

Ostrea, v`zånd c` \mp`r]eala fr`]easc` nu bate la egal, ar`mas \n cetatea de pe Cerna \ncercånd s`-[i conving` frateles` renun]e la cåmpie. El dorea s` aduc` apele pe canalepentru toate ]inuturile \nsetate, s` cultive cereale [i legume,s` creasc` livezi [i podgorii pe ogoarele lui, iar fratele s`r`mån` cu bogatele p`[uni carpatice. Nu au ajuns la \nvoial`,pentru c` Typhon nu vroia s` \nstr`ineze din p`måntul dezestre al mamei sale, nici ca Ostrea s` se amestece \n råndu-ielile [i tocmelile lui.

Era prin anii 3000 \.H., cånd r`ul [i-a ar`tat col]ii \ntre cei

Typhon (dup` N. Densu[ianu)

Istoria românilor

78

Ostrovul

Cånd marele ocean [i-a retras apele \n locuri adånci,uscatul a luat chip de ]ar`, }ara Hiperboreenilor. Atunci,

\ntre uscat [i ape s-au ridicat mun]i seme]i, \n lan], a[eznådu-se straj` \mpotriva talazurilor s`rate ale duhurilor rele,\mpotriva \ntunericului cuib`rit \n adåncuri.

Pe vårful celui mai \nalt munte al \mp`r`]iei, zeii au ziditargele din marmur` alb`, iar \n aceste \nc`peri acoperite cualam` s-au a[ezat r`zboaie de ]esut cu brågle [i suveici deaur, cu t`lpice [i vårtelni]e de argint, ca ]es`tura s` fie f`r`egal de frumoas`. |n argele, tinerele prin]ese [i fetele harniceale ]inutului ]eseau izvoade nemaiv`zute [i nemaipomenite,brodau \n fir de p`ianjen [i pulberi de lumin`. Din ]es`turaca spuma \[i coseau haine de s`rb`toare cu care se \mbr`caucånd ie[eau la hor`, cånd mergeau la nedeile \mp`r`]iei.

Zeul zeilor [i zei]a zei]elor — Saturn [i Rhea, pe numelelor — au poruncit ca pe poala muntelui argelelor s` se ridiceo biseric` mare [i frumoas` cum nu s-a mai v`zut pe lume. |nscurt` vreme s-a \mplinit voin]a zeilor. S-a cl`dit o biseric`alb` ca z`pada, cu nou` turnuri pån` la cer, cu nou` altare,cu nou` preo]i la slujbe, cu nou` strane la care cåntau nou`paracliseri \n lumina celor nou` f`clii ve[nic aprinse. Cåndb`teau cele nou` clopote din \naltele lor turnuri, suflareap`måntului \ngenunchea [i se ruga ca pacea [i fericirea s` sea[eze \n ]ar`.

Nemul]umite de prezen]a Bisericii Albe la hotarul dintrebine [i r`u, duhurile necurate, cu valurile lor negre [i s`rate,cu tunete [i fulgere au pr`bu[it muntele cu biserica \n adån-curi, au afundat [i cet`]ile b`trånilor zei [i astfel, talazurile s-au f`cut st`påne pe o bun` parte din \mp`r`]ia lui Saturn. Cuvoia marelui zeu, {tima Apelor dulci a rupt pragul Por]ilor-de-Fier, a ridicat stavilele råurilor [i a f`cut o Dun`re puter-nic`, mare, cu care s-a \mpotrivit talazurilor negre. A fost o

Istoria românilor

81

colacul musculos cu solzi de o]el ca s`-i sugrume, c`pitanii s-au \mpietrit \n piscuri seme]e albite de z`pezi. Au r`mas peveci neurni]i: Peti[tanu, {tirbu, Ursu, Oslea, Ostri]a [.a. to]i\n[ira]i pe culmile Cernei, spre Vulcan [i Retezat.

Ca prin minune, Ostrea [i c`-pitanul Iorgovan au ie[it pe sub\ncol`cirea balaurului f`r` caacesta s` prind` de veste. Os-trea a luat comanda luptei alun-gånd fratele du[man [i o[tirealui pån` pe p`månturile Italiei.Iorgovan, urm`rit de aproapede col]ii reptilei, a s`rit \n Du-n`re [i a ie[it pe cel`lalt ]`rm.Balaurul s-a avåntat dup` el cas`-l nimiceasc`, dar cum era r`-nit, cu sångele lui rece [i \mpu-]inat, cånd a dat de ap`, l-a apu-

cat o toropeal`, o mole[eal` ce-l tr`gea spre adåncuri. De fri-ca \necului a intrat repede \n gura unei pe[teri care se ar`ta\n buza apelor \nvolburate ale Dun`rii. Dun`rea fiind [i eade partea lui Ostrea, s-a ridicat [i a \nchis intrarea grotei, iarbalaurulu a r`mas pe veci ferecat \n tunelul adånc pån` laTopolni]a [i Clo[cani.

Fra]ii s-au luptat \ntre ei [i au pierit \n lungul [ir al certu-rilor. Balaurul a r`mas f`r` moarte, fiindc` \n adåncul pe[-terii \ntunecate nu s-au putu socoti zilele [i nop]ile, nici aniivie]ii unei fiin]e muritoare. Acolo \n adåncuri, [i ast`zi, el \[itransform` veninul \n muscu]e otr`vitoare [i pe acestea lesloboade an de an printre valurile Dun`rii, \mpr`[tiind r`ulce-l macin`. De atunci mu[tele columbace, cum li se spunea,ie[ite din gura \nspumat` a balaurului \nchis, atac` prim`-vara toate vitele agricultorilor din ]inutul Cet`]ii Soarelui.Cu veninul lor \mboln`vesc [i ucid mai cu seam` vitele \nju-gate, ca s` opreasc` plugul [i aratul.

Istoria românilor

80

Sus pe Oslea

{i a[a a fost. Cånd clopotele [i toaca au vestit zi de s`rb`-toare, cei doi prin]i, cu suita lor de sfetnici, mergeau sprebiseric`. Prin]ul, måndru cum era din fire, necugetat [i iute lamånie, tot focul inimii l-a aruncat peste ape, ca acestea s`piar` \n clocot, iar mun]ii \neca]i [i Cetatea Latonei s` seridice la locul lor. |n tråmbele v`p`ilor s-au \nmuiat stålpii decear` [i biserica s-a pr`bu[it peste pod [i valurile i-au \nghi]itpe cei doi prin]i.

Dumnezeu, v`zånd nenorocirea, repede l-a scos pe prin]din valuri [i l-a a[ezat pe Cer ca s` \nc`lzeasc` P`måntul [i s`despart` ziua de noapte. A scos-o [i pe frumoasa prin]es`, anumit-o Luna [i a a[ezat-o pe cealalt` parte a Cerului ca s`nu se \ntålneasc` niciodat` cu Soarele, cu fratele ei cert`re].Ea s` lumineze \ntunericul rece [i s` asculte versuri pe strunede lir`. Apoi, Dumnezeu a poruncit zeului Glikon s` pun`ostrovul sub paz` sigur` ca fiind parte dreapt` a \mp`r`]ieilui Uran, r`mas` de izbeli[te dup` cearta urma[ilor luiSaturn. {i a[a a fost.

Glikon a pus cåte un [arpe de straj` pe fiecare prag deargea, ca ostrovul lor s` nu fie \nstr`inat de \mp`r`]ie. Deatunci, Dun`rea car` mål [i nisip ca s` uneasc` Insula{erpilor cu Delta ei, ca s` scoat` Biserica Alb` spre Soare.

Ostrovul

Istoria românilor

83

lupt` pe via]` [i pe moarte, {tima Apelor cå[tigånd cruntab`t`lie. Deasupra cet`]ilor scufundate, Dun`rea a f`cut oDelt` pentru toate florile [i p`s`rile muntelui r`pus. |n str`-funduri au r`mas cet`]ile [i biserica pomenit`, toate legate\ntre ele cu c`r`ri de prundi[. Din muntele uria[ a r`masdeasupra talazurilor doar vårful ståncos [i nou` argele p`r`-site, a r`mas un ostrov sec, biciuit de vånturi [i de valuri.

Dup` moartea zeilor p`rin]i, la vestea scufund`rii ve-chilor ctitorii, prin]ii mo[tenitori au aprins certuri pentrutron [i pentru alc`tuirea unei noi familii \mp`r`te[ti. Zadar-nic fata cu [apte nume l-a rugat pe fratele mai mare s` chib-zuiasc` bine [i s` nu se abat` de la legile str`bune, c`ci prin-]ul arunca fl`c`ri de månie strigåndu-[i sora \n batjocur`:Elena-Selena, Ileana-Cosånzeana, Luna-luna, Baba-Do-chia… Nu vroia s` [tie nici de sfaturile preo]ilor care se ru-gau \n fa]a altarelor Motrului, nici de prezic`torii templelorAtlasului, nici de ruga pustnicilor de pe Cerna. Prin]esaSelena, \ndurerat`, lucra la argea pe ståncile ostrovului pus-tiu, grija \mp`r`]iei l`sånd-o pe seama fratelui ar]`gos. Zi [inoapte ]esea, recita versurile poe]ilor Olen [i Abaris, oricånta ca s` acopere zgomotul valurilor \nr`ite.

Pentru \mpu]inarea necazurilor, [i refacerea \mp`r`]iei,pentru o \mp`care \ntre fra]i, Selena s-a gåndit c` ar fi bineca, \mpreun` cu fratele ei s` se roage Cerului stånd deasupraaltarelor p`rinte[ti scufundate.

Astfel, i-a spus:— Frate, fiu al lui Saturn [i nepot al puternicului Uran, tu

vei purta sceptrul ca st`pån numai dac` vei ridica pe ostrovo biseric` din cear` alb`, asem`n`toare cu cea cuprins` detalazuri. Temeiul de cear` nu va fi ros de ape, nu se va rupeca piatra [i nu se va m`cina. De la biseric` pån` la ]`rm s`faci un pod tot de cear` pe care s` mergem la altar. Dac` po-dul ne va ]ine [i biserica \[i va deschide po]ile \n calea noas-tr`, tu vei fi st`pån a toate [i urma[ al zeilor.

— Dorin]a \]i va fi \mplinit`, surioar`!

Istoria românilor

82

cu copiii [i bunurile agonisite ce puteau fi salvate s-au retras\n ascunzi[ul p`durilor. Acolo, a[teptau \n rug`ciune ajutorulbunului lor prieten Apollo. Au re\nnoit altare la Par]a, laS`lacea, la Cårcea, la Ariu[d, la Andrie[eni [i Dude[ti, laPolovragi [i Soroca, pretutindeni \n spa]iul cercului de piatr`,pe vechea vatr` de joac` a copiilor pelasgi. De cinci ori pe zi,\n zori, ;a prånz, la amiaz`, la chindie [i la cin`, de pe masaaltarelor se ridicau nori de fum t`måios, \n rug`ciuni [isperan]e pentru zilele frumoase a[teptate, dar semne bunenu se \ntrez`reau.

Crezåndu-se uita]i de prieteni, to]i pelasgii, cu mic, cumare, au construit un templu cu altar uria[ sub cupol`, \npaji[tea unei p`duri de br`zi, \n interiorul cercului de piatr`.Ziceau c` numai cu acest loc de rug`ciune pot s` \ntoarc`fa]a lui Apollo spre ei, a \ndurare [i sprijin. {i sub acoperi[ulrotund al marelui templu s-au adunat pelasgii, lumeluminat`, \n frunte cu cei trei preo]i fra]i, fiii lui Boreas [i aiGuanei [i cu sobor de lebede cånt`toare venite din senin.Preo]ii megie[i c`delni]au fum de mirodenii [i se rugau,]itera[ii, cori[tii [i lebedele cåntau nemaiauzit de frumos, iarmul]imea f`cea m`t`nii [i cerea \ndurare Cerului.

Deodat` \n toiul rug`ciunilor, p`måntul s-a cutremurat,hora mun]ilor a s`ltat \n pinteni, Nistrul, Tisa, Dun`rea [i]`rmul M`rii Negre, de la Tyras la Dionysopolis [i-au adåncitvadurile [i astfel s-a \n`l]at un altar al altarelor. |n acele clipeluminate de geana str`vezie a zorilor, pe bolta cerului \n-stelat trecea Apollo \n tov`r`[ia Pleiadelor. Zeul auzise rugap`måntenilor carpatici [i astfel \ntindea o mån` de ajutor. |nexplozia de bucurie a oamenilor, \n urale [i mul]umiri c` zeulprieten nu \i uitase, lebedele cånt`toare s-au ridicat \n zbor [is-au pierdut \n spirale c`tre cer, iar \n urma lor a r`mas liber`]ara \mbr`]i[at` de ape, o ]ar` f`r` seam`n de frumoas` [ibogat`.

De atunci nu s-a mai auzit ca lebedele s` vin` la rug`, \nmarile s`rb`tori, iar dup` cele povestite de Hecateu Ab-

Istoria românilor

85

Lebedele cânt`toare

Pelasgii, str`-str`mo[ii str`mo[ilor no[tri erau oameni cusuflet ales, \nal]i de [ase co]i, voinici ca [i cum ar fi fost

rup]i din trunchiul stejarilor seculari. Vatra uria[` a a[e-z`rilor lor cuprindea tot uscatul ce lega m`rile \ntre ele. Aicicåmpiile ]å[neau din p`ienjeni[urile talazurilor [i se rev`rsauspre dealuri, dealurile se ridicau spre mun]i, iar ace[tia s`ge-tau norii apropiindu-se cu frun]ile de fruntea Soarelui. Pecuprinsul uscatului s-au \n`l]at turnuri seme]e, o cetate uria-[` ale c`rei ziduri rånduite \n cerc ]ineau ca \ntr-un c`u[ ini-ma pelasgilor, a celor mai harnici, cinsti]i [i drep]i oameni depe p`månt.

Pe aceste meleaguri binecuvåntate s-a n`scut zeul Apollo.Sub \ngrijirea mamei sale Latona, zeul a crescut laolalt` cucopiii pelasgilor [i prieten bun a r`mas cu ace[tia. Locul dejoac` al tuturor copiilor trebuie s` fi fost \n cercul muntos devreme ce din acest c`u[, Apollo [i prietenii s`i slobozeauades påraie peste holde, livezi [i gr`dini, atunci cånd ]arinaera \nsetat`. Legenda spune c` lebedele cånt`toare s-ar firugat de Apollo [i de copii ca la nevoie, s` r`coreasc` p`-måntul [i s` fac` iazuri pretutindeni pentru toate \not`-toarele. |n acele vremuri, lebedele cånt`toare tråmbi]au [idansau \n zboruri gra]ioase pe lång` zeu [i prietenii lui, nulipseau de la serb`rile pelasgilor \nchinate Soarelui. {i ceserb`ri frumoase trebuie s` fi fost atunci…!

Cånd Apollo s-a ridicat zeu al \n`l]imilor necuprinse, audisp`rut [i lebedele cånt`toare din preajm` copiilor, iar pestesatele ]inuturilor s-a ab`tut cumplit` urgie. Duhurile releaduse de cele patru vånturi veneau necontenit \n cete pr`-dalnice, ardeau [i ucideau tot ce \ntålneau \n cale, distrugeauf`r` opreli[te casele [i adunau bunurile. Repetau nelegiuirilepentru c` lipseau puterile protectoare ale zeului [i cåntecullebedelor. Zåmbetul [i joaca au pierit, fiindc` locuitorii to]i

Istoria românilor

84

nare: de la semnalele de protec]ie, de \ndep`rtare, de apro-piere, la felurite forme de mai tårziu. Graiul \n scris, \ntåi cuideograme sacre, apoi rånduite alfabetic era cunoscut \ncultura de prund, \n grafica amuletelor (anii 30.000) \n gra-vetialul oriental de la Strachina-Dorohoi (anii 15.000) peosteolitele de la Dubova (anii 11.000) era identificat \n tera-glifele culturilor [i civiliza]iilor centrului religios al EuropeiVechi.

Radial, firesc, prin roire s-a extins vatr`, din vatr` rotund`ca cea de foc, din mun]i, peste coline, peste [es [i lunc`,zidind astfel Sfånta }ar`. {i }ara a r`mas \n alc`tuirea ei, [ieste, [i va fi cåt P`måntul.

R`måne ca, pe treptele drumului spre viitor, preo]imea s`predice \n anvon ve[nicia neamului carpatic, iar d`sc`limeas` strige in agora c` nu vom avea sfår[it pe vatra noastr`multimilenar`, cum nu am avut \nceput dat, c` Tat`l Ceresca fost, este [i va fi lång` noi.

Istoria românilor

87

derina, apoi de Diodor Sicul [i amintite mai tårziu deClaudian Aelian, ]ara altarelor dintre ape a r`mas pe veciprotejat` de zei. Sub blestemul acestora, duhurile rele aur`t`cit pe drumul f`r` \ntoarcere, imperiile care s-au \ntinspeste aceast` vatr` sfånt` s-au n`ruit, iar c`peteniile care aucutezat s` ridice semn nou de hotar au pierit f`r` urm`.Lebedele cånt`toare au r`mas al`turi de Apollo [i numai lagrea \ncercare \[i vor face cale \n v`zul tuturor, \n Carpa]i.

Trepte

Nu se [tie cånd omul carpatic s-a trezit din somnul adåncal materiei, cånd acesta a primit suflet ales din duhul

p`måntului, dar se [tie c` \n urm` cu dou` milioane de anitr`ia \n ceat` pe Valea Olte]ului [i a Oltului, pe Valea Moza-cului, a Cotmenei, a Arge[ului [i folosea unelte din piatr`,din os, \n str`duin]e pentru agonisirea hranei.

|ntre anii 350.000 [i 80.000, aceast` mul]ime statornic` \[i\ntinsese numeroase vetre, de la Oboga, la Gura Dobrogei,peste Valea Lupului, pån` la Ripiceni, la Såndominic [i SitaBuz`ului, pretutindeni \n c`u[ul de pl`mad` al acestui neamde piatr`.

|n mileniul 50.000, carpaticii de pe versantul sudic alMuntelui Vålcan credea \n sfin]enia Soarelui. Apoi [i cei dela Ohaba-Ponor, apoi cei de la Rå[nov, apoi cei de laGiurgiu-Malu Ro[u. Pe treapta anului 20.000, to]i carpaticiiadorau Atotputernicul v`zut de ei \n chipul Soarelui.

Carpaticul, \n urcu[ul lui ne\ntrerupt, prin sclipirea dintåia min]ii [i cu puterea bra]elor a pus deplin` st`pånire pe foc[i ap`, a \mblånzit animale [i plantele trebuitoare lui, a\nceput s` scoat` pulberi de lumin` din lut [i din adånculacestuia.

Graiul articulat a r`mas o treapt` \n ve[nic` perfec]io-

Istoria românilor

86

Cavalerul dac – sculptur` \n stånca bisericii rupestre –(Cetatea dacic` – Cet`]uia)

Credin]` – religie, devotament fa]` de cineva, de ceva.Cremene – piatr` foarte dur`.Cronicar – autor de cronici.Cultic – credincios.Cultur` – totaliatea valorilor materiale [i spirituale create

de societatea omeneasc` de-a lungul istoriei.Cur`tur` – teren cultivat dup` defri[`ri.Cutez`tor – \ndr`zne].

DDatini – obiceiuri, tradi]ii.Decapitat – capul t`iat, ucis, destrunchiat.Dejug`toare – locul unde sunt sco[i boii din jug, pentru a

se odihni [i a månca.Desc`lecare – a[ezare statornic`, \ntemeind o ]ar`, seden-

tarizare.Detronat – \nl`turat din domnie.Devotament – ata[ament sincer.Dialog – convorbire \ntre dou` sau mai multe persoane.Dilatare – a se m`ri, a se l`rgi dimensiunea.Divan – denumirea sfatului domnesc.

EEmancipare – ie[irea din constrångeri.Entitate – aspect al existen]ei, delimitat ca \ntindere, sens,

con]inut etc.Epoc` (istoric`) – interval de timp din istorie.Er` – cea mai mare diviziune a timpului din istoria

p`måntului.E.T. – evul timpuriu — perioada istoric` \nainte de anul

„0“ (zero).

FF`r`delege – nelegiuire, fapt` rea.Fortificat – \nt`rit, rezistent.

Istoria românilor

89

Dic]ionar

AAgonisire – cå[tig prin munc`.Aliaj – produs rezultat prin topirea a dou` sau mai multe

metale.Apuc`tur` – n`rav.Atotputernic – Dumnezeu.Autarhie – izolarea unei ]`ri de economia celorlalte.Anul zero – pragul dintre Evul Timpuriu [i era noastr`.

BBan – guvernator.Banat – zon` administrativ`, sup`rare.B`nie – Capitala Olteniei.B`[tina[ – autohton, al locului natal.Bir – impozit, dare, tribut.Biruit – \nvins.

CCarpatic – din Carpa]i.Cavern` – pe[ter`.C`p`tuit – cu un rost f`cut.C`u[ – cup` din lemn.Ceremonial – solemnitate.Chibzuit – cump`nit.Cinzanie – tortur`, chin.Civiliza]ie – nivel \nalt de dezvoltare al unei societ`]i.Coloan` – stålp sus]in`tor.Comestibil – bun de måncat.Comunitate – grup de oameni cu un interes, limb`,

credin]` comune.Confruntare – fa]` \n fa]` pentru a verifica, a convinge.Contenit – oprit, \ncetat.

Istoria românilor

88

Levantin – originar din Levant.Litice – din piatr`.

MMetereze – val de p`månt \nt`rit cu gard, cu loc de tragere

spre inamic.Mileniu – perioad` de timp de o mie de ani.Minereu – acumulare din care se extrage metal.Mi[ele[te – ca mi[eii, ca tic`lo[ii.Mo[nean – ]`ran liber.

NN`rav – obicei r`u, viciu.N`scocit – inventat, creat.Neferoase – metale care nu con]in fier.Nomazi – care nu au a[ez`ri stabile.

OObår[ie – origine, din neamul din care se trage.Ofrand` – jertf` adus` unei divinit`]i, un spirit adulat.Ornare – \nfrumuse]are.Osteolite – oase pietrificate, foarte vechi.

PPalo[ – sabie lat` cu dou` t`i[uri.Pandantiv – bijuterie ag`]at` de gåt.Pårc`lab – dreg`tor, conduc`torul unei cet`]i [i al

\mprejurimilor ei.Pendulare – deplasare, \n du-te-vino.Planet` – corp ceresc f`r` str`lucire.Pletere – suprafa]` din nuiele \mpletite.Poart` (otoman`) – Imperiul turc.Postelnic – dreg`tor de curte, membru \n sfatul ]`rii.Preocupat – \ngrijorat.Preregat – structur` statal` \nainte de regat.

Istoria românilor

91

GGint` – grup de oameni alc`tuit din urma[ii aceluia[i

str`mo[.Grot` – pe[ter`.

HH`ituire – fug`rire cu cåini.H`]i[ – desi[ \ntr-o p`dure.Hoard` – trib.Hot`rnicire – a[ezare de hotar.

IIdeogram` – semn grafic vechi folosit \n loc de liter`.Impas – situa]ie dificil` din care se iese cu dificultate.Imperiu – stat monarhic condus de \mp`rat.Incinerare – arderea unui cadavru.Incizie – ornamentarea unui obiect prin \ncrustare.Ingenios – ager la minte, inventiv.Inscrip]ie – text scurt gravat pe obiecte.Iscoditor – care caut` s` afle un secret.Istoria – [tiin]` care studiaz` dezvoltarea societ`]ii.Istorisire – relatarea unei \ntåmpl`ri.Intersec]ie – \ncruci[are, \ntret`iere.Izbånd` – succes.

||mbunare – pentru a-l face mai bun.

JJertfit – sacrificat.

LLance – veche arm` de atac. Un b`] lung cu vårf metalic

(ascu]it).Legend` – isprav` neobi[nuit` a unui om.

Istoria românilor

90

Subsol – strat dedesubtul solului.Supranumit – nume dat \n plus \n semn de cinstire.Supravie]uitor – persoan` care r`måne \n via]` dup` o

catastrof`.Suprema]ie – pozi]ie dominant` bazat` pe suprema]ie.Stat – mijloc politic mai bun pentru organizarea [i

ap`rarea unei comunit`]i de neam.Stimulare – factor care \ncurajeaz` o ac]iune.Stolnic – dreg`tor, cel care poart` grija casei domne[ti.

TTemplu – edificiu destinat practic`rii cultului religios.Teraglife – semne, litere \n lut ars.Text – ceea ce este exprimat \n scris.Tihnit – \n pace, lini[tit, netulburat.Trib – grupare de mai multe familii \nrudite supuse

autorit`]ii unui [ef unic.Tribun – persoana care lupt` pentru drepturile poporului.Trilateral` – cu trei laturi.Trunchi (de neam) – tulpina viguroas` pe r`d`cina

puternic` a unui neam.

}}ar` – teritoriul unui stat.}arin` – cåmp cultivat, ogor.

UUciga[ – persoan` care a ucis.Uniformizare – a face s` fie uniform.Uniune – asociere.Ur` – sentiment puternic de du[m`nie fa]` de cineva.Urzeal` – firele \ntinse pe r`zboiul de ]esut.

VVataman – reprezentant al st`pånului feudal \n satele

supuse.

Istoria românilor

93

Propov`duitor – cel care r`spånde[te concepte religioase.

RR`scoal` – form` spontan` de lupt`.R`scruce – locul unde se \ncruci[eaz` drumurile.R`stimp – interval de timp \ntre dou` momente, \ntre

dou` perioade.R`v`[it – dezordinat, \mpr`[tiat.R`ze[ – ]`ran liber.Rånduial` – ordine, toate la locul lor.Reciproc – care ac]ioneaz` unul asupra altuia.Resurse – rezerve de mijloace pentru valorificare.Ritual – ceremonial religios desf`[urat dup` anumite

reguli tradi]ionale.Rod – denumire dat` produselor vegetale cultivate.Roire – plecarea unei colonii noi din familia unui stup.Romb – paralelogram cu toate laturile egale.

SSacru – sfånt.Sanctuar – altar.Sceptru – simbolul autorit`]ii.Sedentar – stabil pe acela[i loc originar.Semin]ie – neam.Semne litice – semne sculptate \n piatr`.Senior – tat`l (considerat \n raport cu fiul).Sigiliu – plac` gravat` cu o emblem`.Silit – constråns s` realizeze ceva.Simbol – semn, obiect, imagine care evoc` o idee, o

no]iune, sentiment.Slobozit – \ntemeiat [i cu privilegii domne[ti.Societate – orånduire social`.Spa]iu – \ntindere limitat`, \n proprietatea unui neam.Spiral` – curb` plan` deschis` \nf`[urat` \n jurul unui

punct.

Istoria românilor

92

Cuprinsul

Capitolul I – Epoca pietrei1. Oamenii dintåi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .62. Ad`postirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73. Modul de trai al omului de grot` . . . . . . . . . . . . . .94. Familii unite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .105. Dou` mari descoperiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .126. Credin]ele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

Capitolul II – Epoca metalelor7. Un trunchi trilateral cu [apte fa]ete . . . . . . . . . . .158. Comunitatea de neam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .179. Dou` neamuri ale lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

10. Epoca metalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2011. Ob]inerea [i prelucrarea metalelor . . . . . . . . . . .2112. Regatul Dacia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .23

Capitolul III – Secolele autarhiei13. Despre grai [i despre scriere . . . . . . . . . . . . . . . . .2714. Secole grele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3015. Cre[tinarea apostolic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3216. }`rile de }inut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

Capitolul IV – |ntemeietorii17. Pe vechi temeiuri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3618. Voievozii \ntemeietori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37

Capitolul V – Ap`r`torii19. Ap`r`torii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4020. Ap`r`tor al neamului s`u [i al crucii cre[tine . . .4221. A doua unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4522. Ucis pentru credin]` [i neam . . . . . . . . . . . . . . . .4823. Doi martiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5124. A treia unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .54

Istoria românilor

95

Versan]i – cele dou` coaste ale unui munte.Volut` – segment de 360 de grade dintr-o spiral`. O spir`.Vr`jma[ – du[man, inamic.

ZZ`c`månt – acumulare natural` de substan]e minerale

utile.Zon` (teritoriu) – por]iune de teren, delimitat` pe baza

unor caracteristici distincte.

Istoria românilor

Istoria românilor

97

25. A patra unire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5626. |nv`]`minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .58

Recapitulare [i sistematizare27. De la unelte la activit`]i spirituale . . . . . . . . . . . .5928. Alc`tuiri statale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6129. O problem` cu patru necunoscute . . . . . . . . . . . .6430. Vechimea noastr` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6531. |n c`utarea comorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6732. La romåni, istoria-i totuna cu religia . . . . . . . . . .6933. Din sfin]enia spa]iului carpatic . . . . . . . . . . . . . . .7134. Muntele Sfånt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .73

Lecturi suplimentare• P`unica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .75• Brazda lui Novac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .78• Ostrovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .81• Lebedele cånt`toare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84• Trepte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .86

Dic]ionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88

Istoria românilor

Grafica: Mihaela FILOTEANUCopyright Virgil VASILESCU

ISBN 973-0-04327-2

Tehnoredactare computerizat`: Mariana IONI}å

B-dul Tudor Vladimirescunr. 31, sector 5, Bucure[tiTelefon: 411.90.56;

411.00.55;411.47.76.

Fax: 411.91.96.E-mail: fed@promo.ro

Istoria românilor

99

Istoria românilor

98

Istoria românilor

101

Istoria românilor

100

Istoria românilor

103

Istoria românilor

102

Istoria românilor

105

Istoria românilor

104