ISTORIA §I TRADITIILE MINORITÄTII RU$ILOR STAROVERI

Programa $colarä de Istoria $i traditiile minoritätii ru§ilor staroveri a fost aprobatä prin

ORDIN AL MINISTRULUI

nr. 4237 din 23.08.1999

Istoria $i tradi(iile minoritäfii ru$ilor staroveri

Georg-Eckert-Institut für internationale

Schulbuchforschung Braunschweig - Bibliothek -

J,0ov| KC^

l'rt

M3SßJ

NOTÄ DE PREZENTARE

Elaborarea programei de Istoria §i Tradifüle minoritä(ii ru$ilor staroveri a pomit de la urmätoarele premise:

introducerea noului plan-cadru ?i implicit a obiectului Istoria ?i tradipile minoritäplor la clasele a VI-a ?i a VII-a cu o orä de trunchi comun (pentru invätämäntul in limbile minoritä(ilor nationale); dezvoltarea unei strategii didactice pomind de la obiective care favorizeazä formarea de competence §i atitudini specifice unui domeniu de cunoa$tere; abordarea istoriei dintr-o perspectivä interetnicä $i interculturalä (este fundamental in acest sens folosirea notiunii de civilizajie in diversitatea sa spa(io-temporalä ?i ca realitate complexä la nivelul unor comunitäti diferite); asigurarea coerenjei la nivelul ariei curriculare Om $i societate (prin stabilirea de legäturi cu programele de Istorie, Geografie ?i Culturä civicä) §i intre arii curriculare (prin realizarea conexiunilor cu programa de Lim bä §i literaturä matemä); proiectarea unui set unitar de obiective cadru $i de referintä pentru Istoria §i traditiile tuturor minoritätilor, in corela(ie cu obiectivele programei generale de istorie.

In acest context, structura programei de fatä cuprinde: obiective cadru, urmärite pe parcursul celor doi ani de studiu; obiective de referintä, activitäfi de invätare §i confinuturi proiectate pentru fiecare dintre cele douä clase.

Disciplina Istoria ?i tradifiile minoritä(ii rujilor staroveri i§i propune sä ofere elevilor oportunitäti pentru con$tientizarea apartenentei lor la spatiul cultural §i istorie in care träiesc, prin cunoa$terea etniei proprii $i a contextului national §i universal mai larg.

In actuala prezentare, programa de Istoria §i tradi(iile minoritä(ii ru§ilor staroveri apare ca un instrument util de lucru nu numai pentru profesorii care predau aceastä disciplinä, dar §i pentru colegii lor din aria curricularä Om §i societate care inträ astfei in contact cu realitäfi mai putin abordate §i interesante prin ineäreätura lor culturalä.

Continuturile propuse imbinä teme de istorie universalä cu teme referitoare la,tradi(iile ru$ilor staroveri din Romania. Astfel, programa prezintä evolutia societäfii ruse pänä in secolul al XVII-lea, cauzele schismei din 1654 din Bucovina Ortodoxä Rusä $i aparifia mi$cärii sociale a ru§ilor de rit vechi.

Multe dintre temele propuse aprofundeazä §i completeazä con(inutul cursului general de istorie din clasele a V-a - a VII-a (de exemplu “Slavii in Europa”, “Invazia mongolä” etc.). Introducerea lor §i in programa de Istoria ?i tradifiile minoritätii ru§ilor staroveri are drept scop prezentarea unor argumente suplimentare despre evolutia deosebitä a ritului ortodox in secolele al XI-lea- al XVII-lea.

Istoria fi tradifiile minoritä/ii ru$ilor staroveri 2

OBIECTIVE CADRU

1. Cunoa§terea §i folosirea termenilor specifici istoriei $i civilizapei ru?ilor staroveri

2. Cunoa§terea §i utilizarea surselor documentare referitoare la trecutul $i prezentul comunitäplor de ru§i staroveri

3. Intelegerea timpului $i a spapului istoric in contextul civilizapei ru§ilor staroveri

4. Participarea la activitäple de interes local care sä valorizeze pozitiv relapile dintre minoritatea ru§ilor staroveri $i populapa majoritarä

Istoria fi tradifiile minoritäfii ruf ihr staroveri 3

CLASA A VI-A

OBIECTIVE DE REFERINTÄ $1 EXEMPLE DE ACTIVITÄTI DE iNVÄTARE

1. Cunoa$terea 51 folosirea termenilor specifici istoriei $i civilizatiei ru$ilor staroveri

Objective de referintä Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

sä recunoascä termeni specifici istoriei §i civilizatiei ru$ilor staroveri

1.2 sä utilizeze termeni specifici civilizatiei rujilor staroveri in diferite contexte de comunicare

Exemplc de activitäfi de invätare Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

exercitii de recunoa§tere a termenilor studiati folosind tipuri diferite de texte;

completarea unor enunpiri lacunare; relatarea unei vizite la un monument istoric.

2. Cunoa$terea §i utilizarea surselor documentare referitoare la trecutul $i prezentul comunitäfilor de ru$i staroveri

Objective de referintä Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

2-1 sä descrie diferite surse istorice referitoare la ru$ii staroveri

2.2 sä identifice informatiile oferite de surse istorice diferite

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

alcätuirea unei culegeri de legende §i traditii din istoria localä;

realizarea unei povestiri dupä un plan dat.

3. tnfelegerea tim pul ui §i a spafiului istoric in contextul civilizatiei ru$ilor staroveri

Objective de referintä Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

3.1 sä descrie principalele curente religioase ale rujilor staroveri

3.2 sä precizeze cadrul geografic ?i contextul social-politic corespunzätor fiecärei perioa- de din istoria comunitätii rujilor staroveri

3.3 sä cunoascä §i sä aprecieze personalitäfi ale etniei ru§ilor staroveri

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

alcätuirea de axe cronologice simple;

exercipi de citire a härplor;

alcätuirea unei compuneri despre o perso- nalitate studiatä.

4. Participarea la activitätile de interes local care sä valorizeze pozitiv relatiile dintre minoritatea ru$ilor staroveri $i populafia majoritarä

Objective de referintä Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

4.1 sä relateze experience pozitive §i negative rezultate din contactul cu diferite comu- nitäti etnice

4.2 sä manifeste disponibilitate pentru partici- parea la proiecte comunitare autofmantate sau cu alte surse de fmantare

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VI-a, se recomandä urmätoarele activitäfi:

participarea la activitatea culturalä a co- munitätii; alcätuirea planului unui interviu cu 0 per- sonalitate localä alcätuirea planului unui proiect pentru pro- tejarea mediului.

Istoria p tradifiile minoritäfii ruplor staroveri 4

CONTINUTURI

Originea ru^ilor Termeni istorici: trib, uniune de triburi, cnezat, panteon, nume de zeitä(i (Perun, Svarog, Maca$), duhuri (ale caselor, ale pädurilor), ob$te, devälmä$ie. Continut:

Triburile slavilor in Europa

Aparitia cnezatelor slave: Novgorodul §i Kievul. Rusia Kieveanä.

Credintele pägäne.

Cre$tinismul Termeni istorici: crejtinism, ortodoxie, catolicism, schismä, rit, sobor, iobägie, reformä. Continut:

Cre§tinizarea Rusiei. Evolutia cre$tinismului in Rusia (sec. XI-XIII)

Marea schismä cre$tinä din 1054

Invazia mongolä - Hoarda de Aur

Cäderea Imperiului Bizantin $i criza ortodoxiei

Ritul in Biserica Greacä ?i Rusä. Stoglaväi sobor (1551)

Alexei Mihailovici Romanov §i centralizarea Rusiei. Sobomoe ulojenie (1649)

Relatiile dintre patriarhia Rusiei §i patriarhiile ortodoxe orientale

Nikon - noul patriarh al Bisericii Ruse

Schisma in Biserica Rusä. Soboarele din 1666-1667

Prigoana staroverilor Termeni istorici: iobägie, mi^care socialä, dogmä, sectä Continut:

Opozantii lui Nikon §i prigonirea lor: Pavel, Avvakum, Morozova

Forme de rezistentä ale adeptilor ritului vechi. Solovetk - glorie $i martiraj

Mijcäri sociale din secolele al XVII-lea $i al XVTII-lea §i adep(ii ritului vechi

Curente in sänul mijcärii staroverilor: Popovscina, Bezpopovscina, alte curente

Istoria §i tradifiile minoritäfii ru$ilor staroveri 5

CL AS A A VII-A

OBIECTIVE DE REFERINTÄ §1 EXEMPLE DE ACTIVITÄTI DE INVÄTARE

1. Cunoa$terea si folosirea termenilor specific! istoriei $i civilizatiei ru$ilor staroveri

Objective de referinjä Pe parcursul clasei a VH-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

1.1 sä explice ln termeni accesibili värstei no- tiuni specifice civilizatiei rujilor staroveri

1.2 sä redacteze scurte lucräri folosind termeni istoriei indicafi de profesori

1.3 sä identifice schimbärile de semnificajie ale unor termeni

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VH-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

concurs de defmire a termenilor studiati;

identificarea $i comentarea unor toponime din zonä; redaetäri pe teme diferite.

2. Cunoa$terea $i utilizarea surselor documentare referitoare la trecutul $i prezentul comunitätilor de ru$i staroveri

Objective de referintä Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

2.1 sä clasifice informatiile provenite din surse istorice diferite

2.2 sä relateze oral sau in scris aspecte din traditiile ru$ilor staroveri

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

exercitii de identificare a informatiilor is- torice; schitarea bibliografiei celei mai vechi fa- milii din zonä; aleätuirea unei lucräri scurte despre o särbätoare localä.

3. Injelegerea timpului §i a spatiului istoric in contextul civilizatiei rujilor staroveri

Objective de referintä Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

3.1 sä faeä legäturi intre diferite aspecte ale istoriei ru$ilor staroveri §i ale istoriei altor popoare

3.2 sä prezinte momente din viata $i activitatea unor personalitäti

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

inscrierea semnelor conventionale studiate pe diferite contururi de härp; reprezentarea in tabele cu mai multe rubrici a diferitelor tipuri de informatii; aleätuirea unei lucräri scurte despre o personalitate studiatä.

4. Participarea la activitätile de interes local care sä valorizeze pozitiv relatiile dintre minoritatea ru$i!or staroveri $i populafia majoritarä

Obiective de referintä Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

4.1 sä observe stereotipurile reciproce mani- festate in cadrul relatiilor dintre etnia ru- §ilor staroveri $i alte etnii

4.2 sä manifeste disponibilitate pentru partici- parea la proiecte comunitare autofinantate sau cu alte surse de fmantare

Exemple de activitäti de invätare Pe parcursul clasei a VII-a, se recomandä urmätoarele activitäti:

comentarea unor evenimente recente din viafa comunitätü;

intervievarea unor personalitäti locale; aleätuirea unor expozijii tematice.

Istoria $i tradifiile minoritäfH rufilor staroveri 6

CONTINUTURI

Ru$ii staroveri in secolele ul XVII-lea 51 al XVIII-lea Termeni istorici: cazaci, cazaci de rit vechi, exod, räscoalä, schismatic, rascolnic etc. Contimit:

Cazacii in istoria Rusiei: similitudini cu categorii sociale asemänätoare din alte (äri

Religia ortodoxä de rit vechi $i cazacii

Exodul staroverilor. Primele a$ezäri ale ru^ilor staroveri pe teritoriul Järilor Romane

Räscoala de pe Don din 1707-1708. Kondrati Bulavin $i cazacii de rit vechi

Ignat Nekrasov - continuatorul lui Bulavin $i Lev Mano(ki

Kubanul - linutul nekrasoviplor. Emigrarea in Dobrogea

A$ezarea ru$ilor staroveri pe teritoriul Tärilor Romane Termeni istorici: nekrasoviti, zaporojeni, Imperiul Otoman, Austriac, Rus, ierarhia de la Fäntäna Albä, lipovean Continue

Viata economicä §i socialä a ru$ilor staroveri din Tärile Romane. Legämäntul lui Ignat Nekrasov

Marile imperii (Otoman, Austriac, Rus) $i ru§ii staroveri

Nekrasovitii dobrogeni $i zaporojenii

Räspändirea staroverilor din Tärile Romane in Bucovina, Bulgaria, Turcia

Intemeierea ierarhiei staroverilor de la Fäntäna Albä. Mitropolitul Ambrosie

Schisma de dupä 1846

Disparitia cazacilor dobrogeni in 1864. Apari(ia $i räspändirea termenului de lipovean

Ru§ii staroveri din Romänia la sfär$itul secolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea

Ru$ii staroveri in perioada 1940-1989

Revolu(ia din decembrie 1989 $i organizarea Comunitä(ii Ru§ilor-lipoveni din Romänia

Structura etno-culturalä a ru$ilor staroveri din Romänia contemporanä

A$ezärile ru^ilor staroveri ji problemele lor actuale.

TERMENI

starover nikonian popovti bezpopov(i bezglopopovp lipovean cazac nekrasovip ataman

zaporojeni raskol

lestovka podrucinik

sobor setcä lotcä

raskolnic okrujnik rasdomik svodnii

krug nauka

papejnik podiovka kaftan

edinoverie

Istoria fi tradifiile minoritäfii ru§ilor staroveri 7

Awakum PETROV

Evdokia MOROZOVA

Nikita DOBRÄNIN (Pustosviat)

Alecsandr din Kerjene(

Pavel

Andrei DENISOV (1674-1730)

Simeon DENISOV (1682-1741)

Ignat NEKRASOV

Matvei Ivanovici PLATOV (1751-1818)

Osip Semionovici GONCEAR (1796-1876)

Ilarion Gheorghievici KABANOV (Ksenos) (1819-

1882) Arsenii (§VETOV) (1840-1908)

Feodor Evfimovici MELNIKOV (1874-1960)

Innokentii (Usov) (1870-1942)

Savva V. MOROZOV (1770- 1860)

Amvrosii (POPOVICI) (1791- 1860)

Nikola A. BUGROV (1837-1911)

Nikita DANILOV

PERSONALITÄTI

— protopop, reprezentantul cel mai important al crejtinilor de rit vechi in sec. XVII (m. 1682)

— boieroaicä, membra a unei importante familii boiere$ti din Rusia, cu influen(ä la Curtea (arului; adeptä convinsä a ritului vechi, motiv pentru care a fost supusä persecutiilor ?i privapunilor (m. 1675)

— cleric, unul din conducätorii adep(ilor vechiului rit, de la sfär$itul sec. XVII (m. 1682)

— diacon, autorul uneia din cele mai importante opere polemice ale mi$cärii ritului vechi: “Räspunsurile diaconului Alecsandr din Kerjenef’ (m. 1720)

— episcop de Kolomna, primul opozant al reformelor nikoniene(m. 1656)

— nobil rus, fondator al mänästirii de pe räul Vag (nordul Rusiei, in apropierea actualei granite cu Finlanda), centru cultural de mare insemnätate pentru staroveri in sec. XVIII, autor al celei mai importante opere polemice din aceastä perioadä: “Räspunsurile din Pomorie” (1723)

— fratele lui Andrei Denisov $i succesorul acestuia la conducerea mänästirii Vag, autor al unor opere de seamä pentru literatura religioasä rusä din sec. XVIII

— participant la räscoala lui Bulavin (1707-1708) comandant al cazacilor de rit vechi, dupä moartea acestuia, fondator al comunitä(ilor care au emigrat apoi in Dobrogea incepänd cu 1740 (m. 1737)

— conte, general de cavalerie, ataman al cazacilor de pe Don, doctor honoris causa al Universität» din Oxford

— ataman al cazacilor necrasovi(i din Dobrogea, pänä la 1864, anul desfiintärii oficiale a organizatiei cäzäce$ti de cätre sultan

— renumit teolog starover din sec. XIX, autor a numeroase opere de apologeticä §i istorie bisericeascä

— episcop, teolog starover, autor a numeroase opere dedicate apärärii credin(ei de rit vechi

— teolog starover din sec. XX, autor a numeroase opere dedicate apärärii credinjei de rit vechi, §i a religiei in general, unele traduse ?i in limba romänä

— episcop, apologet crejtin, remarcabil luptätor impotriva ateismului; unele din operele sale au fost traduse $i in limba romänä

— unul din cei mai important industrial ru§i staroveri, detinätor al unui adevärat imperiu industrial §i financiar, mare sustinätor al Bisericii de rit vechi

— mitropolit, intemeietor al ierarhiei de la Fäntäna Albä

— unul din marii industrial ru§i staroveri, personalitate marcantä a vie(ii economico-sociale a Rusiei sec. XIX $i inceputului de secol XX

— scriitor romän de origine rusä, autor a numeroase opere care au fost distinse cu premii ale Uniunii Scriitorilor $i ale altor organizapi

GEI Istoria $i tradifiile minoritäfii rufilor staroveri 8

Ivan EVSEEV

Iulia ISAEV Alexandra CANAREICA

Mihai POKORSKI

Ivan PATZAICHIN

Calistrat CUTOV Simion CUTOV

Vasile DÄBA

profesor universitär, membru al Comunitätii Ru$ilor Lipoveni, reputat specialist in domeniul folcloristicii §i al mitologiei romane$ti §i universale renumitä cäntäreafä de operä cunoscutä cäntäreatä de muzicä ujoarä cunoscut cäntäret de muzicä pop-rock, membru fondator al trupei “Holograf ’ multiplu campion mondial ?i olimpic la caiac-canoe, antrenor emerit al lotului national al Romäniei campion european la box campion european medaliat olimpic, la box campion olimpic la caiac-canoe (1976), multiplu campion european §i mondial

Istoria §i tradifiile minoritätii rufilor staroveri 9