Istoria Calculatorului Personal

7/31/2019 Istoria Calculatorului Personal

1/24

GRUPUL COLAR GOGA IONESCU TITU

PROFESOR COORDONATOR:

Dinu Violeta

ABSOLVENT: Gheorghe Nicusor

Anul 2007 2008


2/24

1 Cuprins.........................................................................12Istoria calculatoarelor personale i a reelelor.........23 Aparitia calculatoarelor personale............................4

4 nceputul conectrii.....................................................8

5 Avantaje/Dezavantaje sistemelor client/server.......10

6 Tehnologii de grup.....................................................11

7 Bibliografia.................................................................24


3/24

1. Istoria calculatoarelor personale i a reelelor

Noi bii pe bloc

n anii 1960 a aprut un nou tip de calculatoare: minicalculatoarele. Aceste

maini erau mai ieftine, mai mici, nu avea nevoie de aer condiionat i erau mult mai

uor de folosit (cel puin dup standardele acelor timpuri) fa de mainframe-uri. n

fa ereziei, preoii mainframe-urilor s-au nfiorat. Deinerea unui mainframe era

problema corporaiei, datorit cheltuielilor necesare, dar un departament putea avea

propriul minicalculator, pentru c acesta nu necesita spaii speciale sau specialiti

necesari unui mainframe. Pe scurt, minicalculatoarele erau ieftine.

Aceast dezvoltare a dus la apariia unui nou personaj pe scena calculatoarelor.

Minicalculatoarele au adus la nlocuirea programatorilor de mainframe, curai i bine

mbrcai, cu o nou specie de programatori. Minicalculatoarele au nceput s fie

introduse n universiti i alte instituii de nvmnt, pentru c erau ieftine. Ele

erau accesibile i proiectate pentru a putea suporta modificri ulterioare, ceea ce aatras un grup de entuziati cunoscui sub numele de hackeri. Aceti hackers nu sunt

identici cu cei din zilele noastre. Acei hacker-i erau plini de entuziasm fa de

calculatoare, oameni care voiau s fac programe mai bune, mai rapide i mai

elegante.

Din rndurile lor s-au ridicat o parte din oameni care au fcut revoluia

calculatoarelor personale. Piaa minicalculatoarelor a crescut repede. Imediat cedepartamentele puteau justifica nevoia minicalculatorului, acesta era instalat. Acesta

a fost momentul cnd DEC (Digital Equipment Corporation ) a devenit a doua mare

companie productoare de calculatoare din lume.

n privina mbuntirilor aduse programelor, gama funciilor care pot fi

realizate a crescut. Un minicalculator poate fi folosit simultan de mai muli

utilizatori, cu ajutorul unui procedeu de mprire a timpului de folosire a procesuluinumit time-sharing. Astfel, fiecare utilizator poate s prelucreze date, s creeze

programe sau s utilizeze, ca i cnd ar fi singurul utilizator. Acest sistem a fost


4/24

introdus i n tehnologia de realizare a mainframe-urilor. Sisteme sofisticate de time-

sharing, cu componente disc mai puternice i programe mai sofisticate, au fost

dezvoltate n acelai timp pentru mainframe-uri.

Aceasta era piaa calculatoarelor n anii 70: mainframe-uri i minicalculatoare

erau prezente n toate companiile i principalele departamente. Pentru sacinile pe

care le puteau rezolva n moduri n care le rezolvau, erau bune. Au adus metode noi

i eficiente n birouri i au fcut afacirele mai eficiente. Totui, au euat n mrirea

productivitii personale (n creterea eficienei personalului, nu a corporaiilor).

Apariia calculatoarelor personale

La mijlocul anilor 70 a aprut o nou tehnologie: miniprocesorul. Acesta

folosea multe tranzistoare conectate pe o pastil de siliciu pentru a realiza un

dispozitiv de calcul.

Primele microprocesoare au fost, dup standardele actuale, destul de simple.

Primul microprocesor, devine cunoscut ca 4004, a fost proiectat pe patru bii de ctre

inginerul Marcian E. Ted Hoff de la Intel, n anul 1969. Clientul care i-a comandat

lui Intel microprocesorul a fost o firm japonez, care a dat faliment n 1970; dup

aceasta Intel nu se putea hotr dac s lanseze sau nu circuitul pe pia. L-au lansat,

i n 1974 existau mai mult de 19 tipuri de microprocesoare pe pia, inclusiv Intel

8088, cel care va deveni trambulina actualelor calculatoare personale.

Microprocesoarele au fost iniial folosite drept controler - dispozitive de

control pentru maini de splat vesel i frigidere. Productorii i proiectanii decalculatoare nu au pierdut ocazia dat de potenial acestor dispozitive de a fi folosite

drept calculatoare.

8080, Z80, CP/M

Primele succese ale pieei au fost microprocesorul Intel 8080 i noul sistem deoperare numit CP/M-80 scris pentru acest cercuit. CP/M-80 a fost creat n 1975 de


5/24

Gary Kildall, fondatorul i preedintele companiei Digital Research primul

productor al unui sistem de operare pentru microcalculatoare. Astzi, compania este

o divizie a lui Novell Inc. cea mai mare companie n domeniul sistemelor de

operare n reea.

CP/M este prescurtat de la Controlul Programului/Microcalculatorului cel

mai sugestiv nume de produs, dac mai existase unul, de pn atunci. Acest sistem de

operare a fost, la acea dat, extraordinar. Dac aveai un sistem 8080 sau Z80, cu

sistem de operare CP/M, cu 64 kilobii de RAM i o pereche de uniti de disc

flexsibil de 8", aveai ultimul strigt al modei calculatoarelor i l fceai verde de

invidie pe orice pasionat. Un singur lucru le putea depi invidia i ctiga ura: s ai

un disc i o imprimat; ambele necesitau o cheltuial exorbitant.

Discurile acelor timpuri merit puin atenie. Primul tip larg rspndit

mpreun cu microcalculatoarele aveau discuri de 14" (comparai-le cu cele de 3,5"

disponibile astzi) i un timp de acces suficient pentru o pauz de cafea.

Bii Apple

Apple Computer, binecunoscut ca avndu-i nceputurile ntr-un garaj, a

aprut n 1976. Apple a fost fondat de legendarii Steve Jobs i Steve Wozniack, i

este recunoscut drept compania care a pus bazele industriei calculatoarelor personale.

Dei povestea lui Visilac i a calculatorului Apple II este bine cunoscut, merit s o

spunem nc o dat, pentru c arat motivele care au generat revoluia calculatoarelor

personale.La mijlocul anilor `70, dac doreai s faci ncercri de genul i dac

calculnd pe mainframe, trebuia s scrii un program, s-l depanezi, s ncerci un set

de date, s verifici rezultatele, s ncerci un set de date mai complex s.a.m.d. Era un

procedeu cel puin laborios i nu foarte practic, cu excepia cazului n care

priviziunele aveau importan pentru corporaie i aveai suficient timp la dispoziie.

Aceast situaie a motivat doi studeni de la Harvard Business School s fac primulprogram de calcul tabelar: Visicalc.


6/24

Apple II avea la baz un procesor Motorola 6502 (proiectat pe 8 bii), pn la

128 kilobii de RAM i utiliza un casetofon pentru a stoca date i programe. Apple a

ncheiat o nelegere cu realizatorii lui Visicalc pentru a obine exclusivitatea

programului pe Apple II. Acestui program i se acord meritul de a fi catapultat Apple

de la un venit de 800.000 de dolari n 1977 la puin sub 48 de milioane n 1979.

Utilizatorii cumprau Apple II doar pentru a rula Visicalc, i o dat cu el un

raft ntreg de aplicaii, care ofereau utilizatorilor, pentru prima dat la un pre

rezonabil, putere de calcul accesibil i dedicat.

IBM preia controlul

Calculatoarele despre care am vorbit, mainile CP/M i Apple, nu erau numite

calculatoare personale acesta nu a fost un termen recunoscut pn n august 1981,

data de natere a calculatorului IMB PC a fost creat de pia, datorit acelor sisteme

de microcalculatoare care au fcut posibil existena calculatorului IBM PC.

Dei microprocesorul care a stat la baz calculatorului IBM PC a fost produs n

1974, calculatorul IBM PC a fost produs abia n 1981. Intel 8088 era un

microprocesor pe 16 bii, care putea lucra cu mai mult memorie i mai rapid dect

predecesorii si. IBM a delegat o companie necunoscut, numit Microsoft, pentru a

realiza un sistem de operare. Restul este, aa cum o spun ei, istorie. IBM PC a

devenit un standard, n realitate o serie de standarde care au adus la vnzarea de

aproximativ 100 de milioane de calculatoare personale din 1981. puterea marketing-

ului IBM a dus la succesul lui IBM PC. IBM avea bani i poziia pe pia astfel ncts fac calculatorul IBM PC acceptat n corporaii. Dei e uor s critici IBM pentru

greelile, destul de multe, fcute n dezvoltarea pieei calculatoarelor personale i

lipsa de receptivitate fa de o pia care cretea mai rapid dect putea acoperi IBM,

fr amestecul lui IBM, aceast pia ar fi crescut mult mai ncet i mai fragmentat.

Calculatorul IBM PC a continuat tendina dat de Apple II, aducnd puterea de

calcul la ndemna utilizatorilor. Posibilitatea de a-i mbunti i mriproductivitatea personal a fost o atracie att de mare, nct oamenii au trecut peste


7/24

orice pentru a-i cumpra un calculator personal. Ei au pclit bugetele

departamentale cumprndu-le ca maini de scris sau chiar pltind diferena din

propriul buzunar.

Multe companii au avut reineri n a urma tendina de introducere a

calculatoarelor personale, dar au descoperit ulterior c acestea erau folosite din plin

de concurena. n aceste companii, de obicei, Centrul de Calcul era uluit cnd

descoperea invazia calculatoarelor personale. Fanaticii mainframe-urilor erau

probabil cei mai surprini cnd aflau ce se ntmplase.

Aparent peste noapte, Centrul de Calcul pierdea un procent destul de mare din

prelucrrile de date ale companiei. Teritoriul pe care credeau c l stpnesc era brusc

invadat. Ceea ce era probabil cel mai tulburtor pentru ei era c utilizatorii de

calculatoare personale vorbeau despre informaii i nu doar despre coloane de date.

Utilizatorii au descoperit c puteau combina i prelucra cum doresc datele.

Puteau realiza rapoarte despre ceea ce i interesa. Pe de alt parte, dac ai fi cerut la

Centrul de Calcul un raport, i-ar fi dat doar un raport standard aa cum le genera

mainframe-ul. (Rapoartele standard consumau o mic pdure de hrtie, cnd toi

utilizatorii doreau doar o pagin ).

Astfel a aprut o nou tendin: aceea de a a-i realiza singur calculele. Atunci

cnd utilizatorii doreau s fac simulri financiare de tipul i dac, ei nu mai

trebuiau s mearg, cu plria n mn (metamorfic vorbind) la Centrul de Calcul.

Puteau s-i porneasc calculatorul personal, s ruleze programul de calcul tabelar i

s realizeze o duzin de scenarii, n timpul n care Centrul de Calcul ar fi luat n

considerare cererea lor.Deja nu mai exista nici o posibilitate pentru Centrul de Calcul de a schimba

lucrurile. Corporaiile aveau toate motivele s susin noua tendin i n acelai timp

destule motive de ngrijorare pentru anarhia care se crea. Distribuirea datelor prin

companii, cum vei vedea, avea multe implicaii i exista marele risc de a scpa totul

de sub control.

Revoluia calculatoarelor personale, mai mult dect orice, a forat Centrele deCalcul s-i regndeasc rolul i tehnologia pe care o foloseau. Ele nu au avut cu


8/24

adevrat de ales i au devenit Servicii de gestiunea de informaie (Management

Information Service) sau IT (Information Tehnology) sau orice altceva care coninea

cuvntul informaie. De asemenea, au trebuit s urmeze sau cel puin s se

obinuiasc cu valul tehnologiilor aduse de calculatoarelor personale.

nceputul conectrii

Pe timpul CP/M-ului, preul perifericilor de calitate era exorbitant. Un disc de

14" i 10MB, care consuma 5 amperi i fcea zgomot ca un avion care decola, era tot

att de scump ca i un calculator. O imprimat matriceal, care nici nu se apropia de

calitatea unei letter-quality, era o resurs preioas. n momentul lansrii

calculatorului IBM PC preurile sczuser, dar erau nc destul de mari. Pe scurt,

perifericele calculatoarelor personale erau ca aurul: rare i scumpe.

Nu era practic ca fiecare calculator s aib disc i imprimat, dei fr ele

productivitatea calculatoarelor personale era mai mic. O alt problem era folosirea

n comun a datelor. Dac aveai nevoie de un document creat de altcineva, trebuia s

iei dischet, s-i pui pantofii de sport i s alergi la acel microcalculator s-l iei. De

aici, numele acestui tip de partajare a datelor: reea sportiv.

Reeaua sportiv

Acest tip de reea a ridicat multe probleme. Cum puteai s fii sigur c

documentele cu care lucrai erau la zi, dac diverse copii modificate de un numroarecare de oamenii circulau pe diverse dischete? Cum poi opri furtul

documentelor? Cum poi opri furtul documentelor? i dac ultima versiune, i

singura, a unui document se afl pe o singur dischet folosit de cineva drept suport

pentru ceac de cafea? i dac...?

Existau sute de probleme cu aceast reea i toate evideniau o singur soluie:

nevoia, absolut necesitate, de a schimba documentele electrice ntre calculatoare.Combinai cu dorina de a schimba, de a folosi n comun discuri i imprimate


9/24

scumpe, i avei o problem la care s meditai. Nevoia de a folosi n comun date i

periferice a stimula crearea primei reele locale de calculatoare, dar aa cum vei

vedea, problema central a fost nevoia de a folosi n comun date.

Comutatoarele de date

O modalitate de a folosi n comun periferice a fost folosirea unui comutator de

date: un dispozitiv ce permite doar unui utilizator la un moment dat s foloseasc

dispozitivul, ca exemplu o imprimat. Dac o alt persoan folosea imprimata cnd

doreai tu s o foloseti, trebuia s atepi pn termina. Un comutator de date poate fi

comparat cu o coad la banc. Orice persoan (datele ce vor vi imprimate) care se

aeaz prima coad (comutatorul) ajunge prima la casier (imprimanta). Restul trebuia

s atepte pn ce aceasta termin.

Comutatorul de date ofer utilizatorului o conexiune pe portul serial sau

paralel, pe baz creia primul utilizator care cere primete dreptul de folosi

imprimanta. Calculatorul care nu mai are nevoie de periferic trebuie s trimit o

secven de caractere prin care spune de fapt Am terminat.

Aceste dispozitive, dei erau bune pentru imprimant i plotere (ele nc mai

sunt folosite cteva companii nc le mai ofer ), nu permiteau folosirea n comun a

discurilor. De asemenea, necesitau o linie dedicat ntre calculator i comutator.

Aceasta devenea dificil de realizat cnd calculatoarele erau rspndite pe o suprafa

mare, i imposibil dac erau mai multe calculatoare.

Aici servesc discuri

Prima ncercare de a realiza ceea ce astzi numim reea local (LAN) a fost

tehnologie, acum nvechit, numim disc server. Un disc server era un calculator, prin

care, printr-o tehnic de comunicaie oarecare, era legat de un grup de calculatoare

numit clieni. El rula un sistem de operare special care era proiectat astfel nct spoat permit accesul mai multor clieni n acelai timp la disc i la imprimat: acest


10/24

sistem se numete sistem de operare pentru reea (Network Operating System sau

NOS).

2.Funcionarea reelei

Aplicaia client/server

Primele aplicaii de reea erau n majoritate programe integrate. De exemplu,

dac ofereau o baz de date multiutilizator ele aveau i partea frontal (front-end) de

interaciune cu utilizatorului i motorul bazei de date (partea de program care lucra

cu fiierele bazei de date) pe acelai PC. Singura parte care se putea afla n reea, pe

server, era baza de date.

n aceast configuraie, calculatorul client realiza toat prelucrarea datelor

(citire, cutare a nregistrrilor dorite ntre datele citite etc.). Aplicaiile acestea pot fi

descrise ca avnd doar client. Serverul era o simpl pomp de date: trimitea

utilizatorului date din fiierele aflate pe disc sau le primea i le stoca pe disc.

n ultimii ani au aprut un numr mare de sisteme de baz de date sofisticate

care pun n reea motorul de acces la baza de date care se afl n parte frontal

(front-end) utilizatorul. Acestea se numescsisteme client/server.

O dat cu mbuntirea performanelor datorit eliminrii suprancrcrii

reelei cu transferuri mari de date, mai exist i avantajul faptului c serverul poate

deservi mai muli clieni n acelai timp. ntregul proces de sincronizare al accesului

la baza de date, care trebuia realizat de clieni, este acum realizat de server, ceea ceface aplicaiile mai simple i ntregul sistem mai eficient.

Bazele de date nu sunt singurele aplicaii care pot fi realizate n sistem

client/server. Alte aplicaii client/server includ servere de pot electronic, sisteme

de vizualizare pe calculator a imaginilor i urmrire serviciilor de reea.

Avantajele sistemelor client/server sunt urmtoarele:


11/24

O securitate mai bun, deoarece accesul la datele din baza de date server este

indirect. Utilizatorii nu pot vedea fiierele de date dect dac li se d acest drept n

mod explicit.

Performanele pot fi mbuntite uor, deoarece o mai bun proiectare a

serverului poate duce la o mai bun coordonare a utilizatorilor care doresc servicii n

acelai timp i, de aici, performane mai bune. n cazul severelor de baze de date prin

reea pentru a gsi ce i intereseaz; e suficient ca ele s trimit cereri ctre server, iar

serverul le va trimite doar rezultatele pe care le doresc.

Crete raportul calitate/pre. Clienii trebuie doar s aib suficient putere de

calcul pentru a rula partea frontal (front-end). (Cnd sunt necesare performane mai

mari, serverul poate fi nlocuit cu un calculator personal mai performant i, respectiv,

mai scump).

Dezavantajele sistemelor client/server:

Complexitatea: nu este simplu, de obicei, s configurezi i s administrezi

sisteme client/server.

Necesiti: pentru a avea muli utilizatori, serverul din sistemele client/server

are nevoie de un calculator scump. Aplicaiile de pe server au tendina s devie mai

mari i mai complexe i au nevoie de mai mult memorie RAM.

Pre: performanele serverului scad o dat cu creterea numrului de utilizatori.

Pentru a reface performanele, serverul de baz de date trebuie s ruleze pe o main

dedicat acelui server. Deci, acolo unde cndva era un server dedicat general, carefunciona i ca server de baz de date, acum avem un server dedicat general i un

server de baze de date dedicat, ceea ce duce cel puin la dublarea costului.

Tehnologii de grup

Tehnologiile de grup (groupware) sunt un set de tehnologii care au scopul de ambunti productivitatea a doi sau mai muli utilizatori care coopereaz n realitate


12/24

unor obiective comune. Ideea este ca o dat ce reeaua unete utilizatorii, munca i

comunicrile cu privire la ea pot fi automatizate pentru mbuntirea fluxului muncii

i a oportunitilor. Teoretic, un grup de oameni care muncesc mpreun ntr-o

activitate comun sau pentru obiective comune poate fi mult mai eficient dect un

grup de oameni care muncesc independent. Deoarece calculatoarele mbuntesc

dialogul ntre membrii grupului i urmresc progresele lor, detaliile nu vor mai fi

omise, iar desfurarea poate fi foarte uor de urmrit.

Aceste idei au fost aplicate la procese cum sunt planificate i administrate

proiectelor. Planificarea n reea permite unui grup dintr-o reea s-i fac orare pe

reea. Cnd vor s-i coordoneze activitile, de exemplu s stabileasc o ntlnire,

orarul grupului poate fi examinat i poate fi gsit momentul cnd toi membrii sunt

disponibili. Folosind pota electronic, acetea pot fi rugai s va edin (sau n

organizaiile mai autoritate li se ordon).

Alte caracteristici ale aplicaiei de grup:

Sisteme de informare (oferite n sisteme de pot electronic cum ar fi cc:

Mail).

Baze de date folosite n comun.

Sisteme de conducere a proiectelor.

Servicii de bibliotec (pentru administrarea documentaiilor aparinnd unui

grup).

Sisteme de control al versiunii (asemntoare cu serviciul de bibliotec, dar cu

faciliti de control al arhivrii i gsirii diverselor versiuni de fiier; aceste sisteme

sunt de obicei folosite pentru dezvoltarea programelor).Una dintre cele mai ludate aplicaii ale tehnologiilor de grup, Lotus Notes,

este un sistem de baze de date cu pot electronic. Rolul lui Notes este de a rspndi

informaiile deinute n bazele de date ale organizaiilor, la un numr oarecare de

utilizatori. Sistemul permite duplicarea i sincronizarea mai multor copii de baze de

date.

O alt direcie principal a aplicaiilor de grup este posibilitatea urmririifluxului muncii. Ideea este c grupurile de utilizatori care sunt ntr-o reea pot


13/24

beneficia de automatizarea activitilor de rutin. Mare parte a sistemelor care se

ocup de fluxul muncii se bazeaz pe formulare. Ele primesc date de la o persoan,

pe care apoi le transmit, dac e posibil cu date suplimentarea din alte surse, celorlali

membri. Ele au mecanisme pentru contabilizarea i urmrirea tranzaciilor i

raportarea stadiului muncii. Obiectivele vor fi mai rar uitate sau amnate, deoarece

calculatoarele sunt mai de ncredere dect oamenii. Fluxul muncii este concept att

de important n reele, nct multe dintre principalele companii productoare de

produse de reea au investit n companii care dezvolt tehnologii de baz pentru

suportul fluxului muncii.

Problema cu aplicaiile de grup este c e greu ca oamenii s se obinuiasc cu

ea! (Poi s duci un cal la ap, dar nu poi s-l faci s bea.).

Lumea de astazi este invadata de produsele unui domeniu relativ nou, foarte

dinamic si cu implicatii majore in toate domeniile activitatii umane, inclusiv in cel

domestic. Este vorba de stiinta si ingineria calculatoarelor, care preocupa, intr-o

masura necunoscuta pana In prezent de nici un alt domeniu, atat pe specialisti, cat si

pe utilizatorii rezultatelor domeniului. Lumea doreste sa stie mai multe despre

sistemele de calcul, care sunt posibilitatile lor, la ce pot fi folosite si la ce nu. Toti cei

care au butonat macar odataun calculator cunosc, de exemplu, jocurile, mai mult sau

mai putin amuzante, foarte usor de invatat, deci la indemana oricui. Totusi, foarte

putini cunosc informatii despre aparitia calculatorului in lume.

Astfel, cu mai bine de 300 de ani in urma, si anume in 1642, inventand prima

masina de calcul aritmetic, Blaise Pascal (1623-1662) matematician, fizician,

scriitor si filozof francez- si-a dat seama ca acest mecanism, reprezentand o unealta a

gandirii, este si va ramane o creatie tehnica. In acest sens, in Cugetarile sale, el

afirma: Masina aritmetica produce efecte care se apropie mai mult de gandire decat

tot se fac animalele; dar nu face nimic ce ne-ar putea determinasa spunem ca ea are

vointa, ca animalele.

Ca definitie, prin calculator se intelege orice mijloc de calcul automat, care

permite sa fie efectuate operaii aritmetice sau afgebrice conform unui program

dinainte stabilit.


14/24

In anul 1885 in America, William Seward Burroughs (1857-1898) trece la

fabricarea unui model imbunatatit de masini de calcul.

Din anul 1920 incepe o noua etapa in construirea de masini de calcul; de acum

inaite se trece la introducerea dispozitivelor electromagnetice, cum ar fi releele

electromagnetice, sesizoare electrice, motoroase electrice si imprimarea informatiilor

pe banda de hartie sau pe cartele perforate.

Intre anii 1939-1944 profesorul H Aiken de la Universitatea Harvard,

impreuna cu specialistii de la International Buisness Machines (I.B.M.), a realizat

primul calculator automat, denumit Mark-1. Acesta era un calculator electromecanic

in schema caruia s-au folosit cu precadere relee electromagnetice. In acelasi timp,

John Newmann pune la punct codificarea operatiilor din calculator aplicand codul

binar.

La scurt interval dupa realizarea calculatorului Mark-1, se trece la realizarea de

calculatoare cu tuburi electronice, denumite si calculatoare electronice de generatia I.

Primul calculator din aceasta generatie, denumit Eniac, a fost realizzat intre anii

1942-1946 la Universitatea din Pennsylvania. Calculatorul continea circa 18000

tuburi electronice, era destul de voluminos, iar functionarea lui necesita un consum

destul de mare de curent electric.

In tara noastra, primul calculator electronic a fost realizat de IFA in anul 1957.

Era un calculator cu tuburi electronice, deci din generatia I si avea o viteza de 50 de

operatii pe secunda. Acestui calculator I s-a dat numele de CIFA-1. Alte calculatoare

s-au mai realizat la Institutul Politehnic din Timisoara si la Institutul de calcul din

Cluj.Astazi, aproape ca nu exista domenii in care calculatorul electronic sa nu fi

patruns. Ziarele si revistele ne aduc zilnic stiri despre cele mai diverse aplicatii ale

calculatoarelor.

Anul 1948 aduce una din cele mai mari realizari: realizarea tranzistorului de

catre John Bardeen, Walter Brattain si William Shockley. Transistorul este un

comutator electronic compact care a nlocuit tubul electronic. Inventareatranzistorului a declansat si orientarea spre miniaturizare.


15/24

n 1949 englezul Maurice V. Wilkes de la Cambridge a realizat, pe baza

proiectului lui John von Neumann, EDSAC ( Electronic Delay Storage Automatic

Computer ). EDSAC a fost disponibil cu cteva luni naintea EDVAC si a primit

titlul de primul calculator electronic cu capacitati de stocare. La Harvard, n anul

1949, An Wang, fondatorul Wang Laboratories a dezvoltat memoriile cu miez

magnetic. In consecinta, Jay Forrester de la MIT (Massachutsetts Institute of

Technology) a descoperit o modalitate de a organiza memoriile cu miez magnetic,

oferind o aplicatie mai practica dect precedentele conexiuni seriale. Calculatoarele

nu au devenit doar mai rapide ci acum puteau avea si memorii mai mari. n 1951,

Mauchly si Eckert au nfiintat propria lor companie si aveau n obiectiv realizarea

unui calculator comercial cu scopuri generale. Acesta avea s se numeasca UNIVAC

I. Cnd Mauchly si Eckert aveau probleme Remington Rand a cumprat compania

acestora si astfel au terminat calculatorul. UNIVAC I era realizat pentru aplicatii de

afaceri si a fost primul calculator cu scopuri generale folosit comercial.

Calculatoarele precedente au fost folosite doar pentru scopuri stiintifice sau

militare. Oficiul care se ocupa de recensaminte a instalat imediat un calculator

UNIVAC I si l-a folosit mai mult de 12 ani. In Louisville, in anul 1954 la compania

General Electric a fost realizata prima lista computerizata a angajatilor calculatorul

folosit fiind chiar UNIVAC I. Acum era doar o chestiune de timp pn cnd alte

companii precum Burroughs (Unisys), IBM si altele realizau valoarea comerciala a

calculatoarelor si ncepeau sa ofere calculatoarele realizate de ei. Tuburile electronice

erau ineficiente pe post de comutatoare. Consumau foarte mult curent electric si

degajau o cantitate foarte mare de caldura si in sistemele mari ceda unul la doua ore.Jack Kilby de la Texas Instruments mpreuna cu Robert Noyce de la Fairchild

Semiconductor au descoperit ca rezistentele, condensatoarele si tranzistoarele puteau

fi facute din acelasi material semiconductor. Acest lucru a dus la aparitia circuitului

integrat realizat de acestia in 1959, circuit care a nceput sa fie utilizat in calculatoare

din 1964. Un circuit integrat este un circuit care contine mai multe tranzistoare pe un

suport de baza si realizeaza legatura intre tranzistoare fara ajutorul firelor. Primulcircuit integrat realizat continea doar sase tranzistoare.


16/24

In anii '60 Gene Amdahl a realizat seria revolutionara de calculatoare foarte

rapide, cu utilizare generala IBM System/360 folosind tehnologia circuitelor

integrate. Deoarece era o familie de calculatoare si foloseau software compatibil era

o investitie convenabila pentru companiile in crestere. Mai trziu in propria lui firma

Gene Amdahl a construit un calculator competitiv mai mic si mai ieftin.

Miniaturizarea componentelor s-a produs o data cu inovatiile tehnologice, cteva din

acestea avnd chiar un succes comercial. Cel mai bun exemplu este Ied Ken Olsen si

DEC ( Digital Equipment Corporation ) care au produs primul minicomputer PDP-1

realizat in anul 1963. Mult mai ieftin dect marile masini acest minicomputer era

realizat pentru a fi folosit de catre micile companii. In cealalta parte, pe ramura

super-calculatoarelor ILLIAC IV a fost folosit pentru prima oara pentru a rezolva

probleme aerodinamice care erau prea mari si complicate pentru alte sisteme. In tot

acest timp erau facuti pasi importanti si in dezvoltarea limbajelor de programare.

Acestea au nceput sa fie un domeniu interesant din 1950. John Backus si un grup de

ingineri au realizat FORTRAN (FORmula TRANslator) ca fiind primul limbaj de

programare algebrica.

In 1959, amiralul Grace Murray Hopper era omul de baza in dezvoltarea

COBOL (COmmon Business Oriented Language) ca fiind primul limbaj de

programare realizat pentru afaceri. Hopper a ajutat de asemenea la inventarea

compilatorului lui UNIVAC I, un program care putea traduce alte programe in limbaj

masina in 1 si 0 pe care calculatorul le ntelege. In anul 1964 Douglas Englebart a

inventat mouse-ul cnd lucra pentru Standford Research Institute (SRI).

Denumirea initiala a mouse-ului a fost "indicator de pozitie X-Y pentru sistemde afisare". Firma Xerox a introdus mouse-ul in 1974 la sistemul sau de calcul Alto.

Doctorul John Kemeny, profesor de matematica la Dartmouth mpreuna cu doctorul

Thomas Kurtz, au dezvoltat in anul 1965 limbajul BASIC (Beginner's All-purpose

Symbolic Instruction Code). Mai trziu ei au prezentat o versiune a limbajului numita

True BASIC care folosea tehnici de programare structurata pentru a face programele

mai usor de citit, de depanat si de mbunatatit. Astazi sunt folosite ca limbaje deprogramare limbaje cum ar fi Pascal, C, C++, Java si altele.


17/24

In anul 1967 a fost creata prima unitate de discheta de IBM unde Alan Shugart

conducea o echipa care se ocupa de realizarea unitatii. Dupa doi ani Shugart a parasit

firma IBM lund cu el peste 100 din ingineri pentru Memorex. Dupa mai bine de

zece ani, in 1979, Finis Conner a nceput sa colaboreze cu Shugart pentru a lansa pe

piata a unei unitati de hard disk de 5 1/4 inch. Ei au fondat firma Seagate Tehnology

si la sfrsitul anului au lansat interfata si unitatea de hard disk ST-506 care avea

capacitatea de 5M formatata. Aceast unitate este considerata precursoarea unitarilor

de hard disk. Alan Shugart este un nume care nu trebuie uitat foarte usor pentru ca el

este cel care a creat unitatea de dischete, unitatea de hard disk precum si interfata

SCSI. n anul 1970 Intel a creat un chip de memorie care putea stoca un kilobit de

informatie (1 kilobit este egal cu 1024 biti; iar un octet este egal cu 8 biti - chipul

continea 128 octeti). Busicomp fiind companie japoneza producatoare de masini de

calcul vaznd succesul nregistrat de Intel, a comandat douasprezece tipuri diferite de

circuite. Cei de la firma Intel in loc sa produca 12 chipuri diferite au inclus toate

functiile acestora intr-un singur chip si l-au proiectat in asa fel incit sa poata fi

controlat de un program care ii putea schimba functiile. In anul 1970 Hoff a realizat

primul microprocesor numit Intel 4004 ("forty-oh-four") fcnd astfel visul realizarii

unui calculator mic, o realitate. Chipul Intel 4004 opera simultan cu patru biti de

date. Dupa 4004 a urmat in anul 1972 microprocesorul 8008 pe 8 biti. Un an mai

trziu au aparut primele microcalculatoare bazate pe chipul 8008. In anul 1973

compania Intel a scos pe piata un nou procesor 8080 care era de zece ori mai rapid

dect 8008 si adresa 64 kb memorie. In anul 1975 H. Edward Roberts cunoscut si cu

numele de "tatl microcalculatorului" a realizat kit-ul Altair 8800 care utiliza unmicroprocesor 8080. Acesta s-a vndut pentru aproximativ 395 USD si pentru a

putea fi folosit erau necesare cteva cunostinte de asamblare. Calculatorul avea o

magistrala cu sloturi astfel ca era posibila adaugarea ulterioara a altor extensii. Acest

procesor 8080 a inspirat multe companii sa scrie programe cum ar fi CP/M (Control

Program for Microprocessors). In anul 1975 compania IBM a scos pe piata un

calculator (modelul 5100) care avea 16 k de memorie si mai cuprindea si un monitor


18/24

cu 16 linii, un interpretor de BASIC si o unitate de casete pentru stocare. Pretul

acestuia era mare si astfel modelul 5100 nu a constituit un succes comercial.

Multe companii de calculatoare au aparut si disparut dar una dintre cele mai

vechi este Apple Computer nfiintata de Steven Jobs si Stephen Wozniak. Sediul

initial al firmei Apple a fost un garaj. Wozniak a realizat un microcomputer care era

accesibil si att pentru persoane fizice ct si pentru firmele mici. De la primele

calculatoare Apple scoase pe piata in anul 1977 aceste calculatoare au devenit din tot

mai utilizate. Primul calculator lansat de Apple Computer, Apple I costa 695 USD.

Sistemul era realizat dintr-o placa de circuit principala fixata in suruburi pe un placaj.

Acest calculator nu continea nici carcasa nici sursa de alimentare. Calculatorul Apple

II care a aparut pe piata in anul 1977 a stabilit standardele pentru aproape toate

calculatoarele mai importante care i-au urmat, chiar si pentru IBM PC. In 1978

Philips si Sony au colaborat pentru a realiza actualul compact disc audio. Anul 1982

cele doua companii au definitivat standardul care cuprindea printre altele si

dimensiunea de 4,72 inch (120 mm) si care are o grosime de 1,2 mm. Se spune ca a

fost aleasa aceasta dimensiune deoarece permitea nregistrarea Simfoniei a IX-a de

Beethoven. Philips si Sony au elaborat si specificatiile pentru unitatea CD-ROM care

este folosita de noi astazi. In anul 1981 Adam Osborne a introdus un microcalculator

portabil, Osborne 1. Acesta cintarea aproximativ 11 kg, avea o memorie de 64 kilo-

bytes, si costa 1795 USD.

Dupa lansarea modelului 5100, in 1975, au urmat modelele 5110 si 5120, dupa

care firma IBM a lansat modelul 5150 care este cunoscut si sub numele de IBM

Personal Computer. Firma nu nregistra succese comerciale si astfel in anul 1980 s-ahotart sa intre in pe piata calculatoarelor piata care practica preturi mici. Realizarea

calculatorului personal a fost in mare masura influentat de proiectul DataMaster,

proiect conform caruia tastatura si monitorul erau integrate in ansamblu. Aceste

caracteristici impuneau unele restrictii si astfel monitorul si tastatura au devenit

unitati externe. De la DataMaster erau copiate si alte parti cum ar fi slot-urile de

intrare/iesire acestea putnd fi folosite deoarece calculatorul personal folosea acelasicontroller de ntreruperi ca si sistemul DataMaster. DataMaster avea un


19/24

microprocesor 8085 si o magistrala interna si externa pe 8 biti. Echipa de proiectare a

calculatorului personal a utilizat microprocesorul Intel 8088 care avea o magistrala

interna pe 16 biti iar cea externa fiind pe 8 biti. Inginerii care lucrau la proiect au

studiat piata calculatoarelor ncercnd sa respecte standardele care o dominau si au

incorporat in sistemul lor toate caracteristicile care avusesera succes. Compania IBM

a colaborat pentru limbajele noului PC cu, pe atunci, mica firma Microsoft care astazi

este una din cele mai mari companii producatoare de software. In anul 1996 intr-un

clasament al primilor zece ofertanti de software firma se afla pe locul al doilea, cu

vnzari de 9,435 miliarde dolari, fiind depasita de IBM care, la acea vreme trecea

bine pragul de zece miliarde, vnzarile ei ajungnd la 12,911 miliarde dolari. Pe data

de 12 august 1981 in industria calculatoarelor a aparut un nou standard. Din 1981 si

pna astazi numarul calculatoarelor compatibile PC vndute a atins de sute de

milioane. Chipul Intel 80286 lansat in anul 1981 este procesorul calculatorului IBM

AT si a fost preferat de IBM deoarece era compatibil cu 8088 (programele scrise

pentru chipul 8088 mergeau si pe 286). Anul 1985 aduce cu el lansarea noului si mult

mai performantului chip Intel 80386, un procesor pe 32 biti. Dupa lansarea primului

486 DX in aprilie 1989 au aparut an de an procesoare mai performante, care au

crescut considerabil performantele sistemelor. Dintre acestea mai importante sunt

datele de aparitie a primului procesor Pentium (martie 1993), a procesorului Pentium

PRO (septembrie 1995) precum si a procesoarelor Pentium MMX a actualelor

Pentium II, Celeron, Pentium III si Athlon.

Momentul initial al istoriei calculatoarelor este, de obicei legat de numele

matematicianului englez Charles Babbage. El a propus in anul 1830 o MasinaAnalitica care a anticipat in mod fascinant structura calculatoarelor actuale. Ideile

sale au devansat cu peste 100 de ani posibilitatiile tehnologice ale vremii sale.

Inaintea a mai fost incercari in acest domeniu ale lui Leibnitz si Pascal (sec al XVII-

lea) . r7x9xe

Urmatorul moment de referinta este anul 1937, cand Howard Aiken, de la

Universitatea Harvard a propus Calculatorul cu secventa de Comanda Automata,bazat pe o combinatie intre ideile lui Babbage si calculatoarele elertromecanice,


20/24

produse de firma IBM. Constructia acestuia a inceput in anul 1939 si s-a terminat in

anul 1944, fiind denumit Mark I . El a fost in principal primul calculator

electromecanic, fiind alcatuit din comutatoare si relee.

Inlocuirea releelor cu tuburi electronice a constituit un important pas inainte.

Rezultatul a fost concretizat in calculatorul ENIAC ( Electronic Numerical Integrator

And Computer ), primul calculator electronic digital. El contine circa 18.000 de

tuburi electronice si executa 5.000 de adunari pe secunda, avand o memorie de 20 de

numere reprezentate in zecimal. Programarea sa se realiza prin pozitionarea a circa

6.000 de comutatoare, cu mai multe pozitii. O semnificatie aparte o are faptul ca in

arhitectura calculatoarelor Mark I si ENIAC, intrau mai multe elemente de calcul, ce

lucrau in paralel la o problema comuna, fiind dirijate de o singura unitate de

comanda. Aceasta solutie a fost aleasa datorita vitezei reduse a fiecarei unitati de

calcul, in parte. La versiunea urmatoare s-a renuntat la aceasta structura paralela de

calcul, deoarece s-a considerat ca viteza unei unitati de calcul, realizata cu circuite

electronice, este suficienta . Solutia prelucrarii paralele a fost reluata ulterior dupa

anii 80 pentru marirea performantelor unui sistem de calcul; astfel in 1996 Firma

INTEL a realizat un supercalculator ce foloseste peste 7000 de procesoare

PENTIUM utilizand tehnica de calcul masiv (utilizat pentru simularea testelor

nucleare, in cercetari genetice, spatiale, meteorologice).

De remarcat ca la realizarea primelor calculatoare, in calitate de consultant al

echipei, a lucrat si matematicianul John von Neumann, unul dintre matematicienii

importanti ai secolului XX. De altfel, la realizarea calculatorului EDVAC ( primul

calculator cu circuite electronice ) el a stabilit 5 caracteristii principale alecalculatorului cu program memorat :

1. Trebuie sa posede un mediu de intrare, prin intermediul caruia sa se poata

introduce un numar nelimitat de operanzi si instructiuni .

2. Trebuie sa posede o memorie, din care sa se citeasca instructiunile si

operanzii si in care sa se poata memora rezultatele.

3. Trebuie sa posede o sectiune de calcul, capabila sa efectueze operatiiaritmetice si logice, asupra operanzilor din memorie.


21/24

4. Trebuie de asemenea sa posede un mediu de iesire, prin intermediul caruia

un numar nelimitat de rezultate sa poata fi obtinute de catre utilizator.

5. Trebuie sa aiba o unitate de comanda , capabila sa interpreteze instructiunile

obtinute din memorie si capabila sa selecteze diferite moduri de desfasurare a

activitatii calculatorului pe baza rezultatelor calculelor .

- Date Date Rezultate Rezultate si instructiuni si instructiuni

- Stari

- Comenzi Stari

- Stari Instructiuni

- Adrese

- Comenzi Rezultate/Comparatii

- Comenzi

- Figura reprezinta Organizarea unui calculator numeric -

Primul calculator comercializat a fost UNIVAC (UNIversal Automatic

Computer ) realizat pe structura calculatorului EDVAC, in anul 1951. In anii

urmatori, dezvoltarea calculatoarelor a devenit exploziva, la mai putin de zece ani

intervenind cate o schimbare care a fost interpretata drept aparitia unei noi generatii

de calculatoare. Ele pot fii clasificate astfel :

- Generatia I (1946-1956) caracterizata prin :

Hardware: relee, tuburi electronice ;

Software: programe cablate, cod masina, limbaj de asamblare ;

Capacitate de memorie : 2 Kocteti ; Viteza de operare : 10.000 de operatii/sec. ;

Calulatoare : ENIAC, UNIVAC, IBM ;

- Generatia a II-;a (1957-1963) marcata de aparitia tranzistorului

Hardware: tranzistoare, memorii cu ferite, cablaj imprimat ;

Software : limbaj de nivel inalt ( Algol, Fortan) Memorie : 32 Kocteti ;


22/24

Viteza : 200.000 de instructiuni/sec

Calculatoare : IBM 7040, NCR501 ;

- Generatia a III-;a (1964- 1981) caracterizata prin :

Hardware : circuite integrate ( la inceput pe scara redusa, apoi pe scara medie

si larga ; scara de integrare se refera la numarul de componente electronice pe

unitatea de suprafata ), cablaje imprimate multistrat , discuri magnetice, apararitia

primelor microprocesoare ;

Software : limbaje de nivel foarte inalt, programare orientata pe obiecte

B.Pascal, programare structurata LISP, primele programe pentru grafica si baze de

date .

Memorie : 12 Mocteti ;

Viteza : 5.000.000 de operatii/sec ;

Calculatoare : IBM 370 , FELIX

Comunicatii : Primele comunicatii prin satelit, transmisia de date prin fibra

optica.

- Generatia a IV-a (1982-1989) caracterizata prin :

Hardware: circuite integrate pe scara foarte mare ( VLSI ) , sisteme distribuite

de calcul, apar microprocesoarele de 16/32 biti, primele elemente optice (discurile

optice ) ;

Software : Pachete de programe de larga utilizare, sisteme expert , sisteme de

operare, se perfectioneaza limbajele de programare orientate pe obiect, baze de daterelationale ;

Memorie : 810 Mocteti ;

Viteza : 30 de milioane de instructiuni/sec ;

Caculatoare : INDEPENDENT, CORAL, IBM (apar mai multe versiuni)


23/24

- Generatia a V-a ( 1991- 2002 ) in curs de dezvolatare

Hardware : circuite integrate pe scara ultralarga ULSI ( proiectare circuite

integrate 3D ), arhitecturi paralele, alte solutii arhitecturale noi ( retele neurale etc. ),

proiectele galiu-arsen .

Software : limbaje concurente,programare functionala, prelucrare simbolica ,

baze de cunostiinte, sisteme expert evoluate,programe de realitate virtuala, acum apar

si sistemele de operare windows. Aceasta perioada este marcata de aparitia

internetului si extinderea rapida a acestei retele mondiale.

Memorie : de la zeci,sute de Mocteti pana la Gocteti ;

Viteza : 1G de instructiuni /sec -; 3 G de instructiuni/sec

Comunicatiile: au atins un nivel nemaiintalnit.. emisiile radio de ordinul GHz,

retele globale pe fibra optica , retele de comunicare prin satelit.

Calculatoare : o gama foarte larga de calculatoare .


24/24

Bibliografie :

Programarea in limbaj de asamblare - Vasile Lungu, Editura Teora, 2001

Documents

Istoria Calculatorului Personal