www.eesc.europa.eu1

Măsurarea costurilor generate de stagnarea integrării

EDITORIAL

Dragi cititori,Integrarea europeană a  fost deseori acuzată că suferă de „defi cit democratic” și blamată pentru faptul că îi lasă în urmă pe cetăţenii europeni. Situ-aţia s-a schimbat treptat, pe măsură ce un Parla-ment European tot mai puternic a furnizat UE legi-timitatea democratică imperios necesară. Cu toate

acestea, scăderea ratei de participare la vot, precum și relativa lipsă de implicare a populaţiei în ansamblu dau semnalul unei nevoi urgente de completare și con-solidare a democraţiei reprezentative.

Platon spunea că democraţia înseamnă guvernarea poporului, spre deosebire de cea a elitelor sau aristocraţiei. În cadrul instituţiilor europene, și la CESE în spe-cial, este de datoria noastră să îi implicăm pe cetăţeni în proiectul nostru de inte-grare, iar pentru aceasta ei trebuie să aibă sentimentul apartenenţei la acest proiect.

Pentru a democratiza UE în și mai mare măsură, Tratatul de la Lisabona (care își sărbătorește în prezent cea de-a treia aniversare) a introdus o prevedere refe-ritoare la democraţia participativă și la dialogul cu cetăţenii, ceea ce indică în mod clar faptul că politica europeană nu se bazează numai pe cetăţeni care la fi ecare cinci ani sunt chemaţi la urne spre a-și depune votul, pentru ca în restul timpului să lase totul în seama politicienilor. „Politica este o treabă prea serioasă ca să fi e lăsată pe mâna politicienilor” s-a exprimat odinioară, memorabil, Char-les de Gaulle.

În al doilea rând, această prevedere decurge din convingerea că cetăţenii tind să privească Europa dintr-un unghi pragmatic, în așteptarea rezultatelor. Pentru a obţine rezultate bune, avem nevoie de politici bune, iar pentru a elabora și pune în aplicare politici bune, trebuie luate în considerare așteptările cetăţenilor.

Prin urmare, CESE îndeamnă instituţiile UE să pună în aplicare artico-lul 11 din Tratatul de la Lisabona, pentru a consolida pe această cale legitimitatea democratică a UE.

Articolul 11  alineatul (2) din textul tratatului este foarte clar: „Instituţiile Uniunii menţin un dialog deschis, transparent și constant cu asociaţiile repre-zentative și cu societatea civilă”. O formă practică de manifestare a democraţiei reprezentative este iniţiativa cetăţenească, prin care un milion de cetăţeni euro-peni pot cere Comisiei Europene să legifereze într-un domeniu despre care ei cred că a fost trecut cu vederea.

CESE deţine un rol unic, ce constă în ajutorul acordat instituţiilor pentru men-ţinerea dialogului cu organizaţiile societăţii civile și în sprijinul pe care îl oferă cetăţenilor la elaborarea și prezentarea propunerilor. De asemenea, ca instituţie întemeiată pe consens, CESE se poate mobiliza pentru a garanta faptul că acest proces nu este deturnat de către grupurile de lobby sau de grupurile de interese.

Strategia de la Lisabona, precursoarea Strategiei UE 2020, este un bun exem-plu de eșec în politică ce trebuie pus pe seama lipsei de implicare a părţilor intere-sate. Învăţând din experienţa deceniului trecut, ar trebui să valorifi căm la maxi-mum instrumentele existente pentru a avea certitudinea faptului că așteptările și ideile societăţii civile și ale partenerilor sociali sunt incluse în Strategia Europa 2020, care urmărește realizarea unei „creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii”.

Anna Maria Darmanin

Vicepreședintă

18 decembrie 2012Bruxelles: Audiere publică privind monitorizarea Rio+20

20-21 decembrie 2012Ankara, Turcia: a 31-a ședinţă a Comitetului Consultativ Mixt UE-Turcia

24 ianuarie 2013CESE, Bruxelles: Pirateria maritimă

ÎN ACEST NUMĂR

2 Foaia de parcurs către o uniune bancară

3 Premiul CESE pentru societatea civilă se acordă unei reţele de comunităţi care depun eforturi pentru mediu

4 Cetăţenii europeni sunt abilitaţi să ia iniţiative în politică

5 Premiul CESE pentru societatea civilă: premiul întâi este acordat organizaţiei Transition Network

6 O Europă îmbătrânită care întinerește prin imigraţie

7 Să-i ajutăm pe romi să se ajute singuri

8 Interviu cu Oliver Röpke, membru CESE

DATE ÎN AGENDĂ

Europa ar trebui să urmeze exemplul lui Roosvelt și să iasă din teama de acţiune politică. Astfel se va adăuga o nouă libertate celor patru existente în UE: libertatea de a acţiona. În cadrul CESE, considerăm că un motiv solid de a depăși temerile din UE este eva-luarea obiectivă a ceea ce am realizat. Aceasta nu înseamnă numai contabili-zarea seacă a succeselor pieţei comune, ci presupune o  dezbatere completă asupra impactului social și a valorii adăugate a tuturor domeniilor în care acţionează UE.

Nu apreciezi niciodată un lucru până nu l-ai pierdut

Să refl ectăm o clipă la benefi ciile soci-ale, economice și ecologice realizate prin sinergiile dintre statele membre. Și acum să ne imaginăm că ele nu s-ar fi obţinut niciodată și să privim la scenariul alternativ, scenariul non-Europei. La sfârșit, să transpunem în cifre acest scenariu alternativ. De ce ne angajăm în această sarcină complicată de cuantifi care? Răspunsul este simplu: Nu apreciezi niciodată un lucru până nu l-ai pierdut. În cadrul CESE, con-siderăm că trebuie alcătuit un raport realist, pentru a pune în lumină ce ar însemna absenţa UE astăzi – cu alte cuvinte, pentru a exprima cantitativ costul non-Europei.

Ideea are un bun precedent în 1988, când economistul italian Paolo Cecchini a  realizat pentru Comisia Europeană un studiu cu privire la costul non-Europei în raport cu piaţa unică,

a cărui concluzie era că îndepărtarea barierelor comerciale ar conduce la o creștere a PIB-ului între 4,5% și 7% și la crearea a 2 până la 5 milioane de locuri de muncă. Acest studiu a jucat un rol decisiv în punerea în aplicare a uniu-nii economice și monetare. Parlamentul European și Comisia Europeană reali-zează acum studii similare cu privire la viitorul Act privind piaţa unică II, o ini-ţiativă pe care o salutăm. Cu toate aces-tea, după o amplă refl ecţie și dezbatere despre costul non-Europei, CESE vrea să ducă lucrurile mai departe.

Preţul destrămării Europei

Cele trei grupuri care formează Comite-tul – „Angajatori”, „Lucrători” și „Acti-vităţi diverse” – au convenit că aceste proiecte de studii trebuie completate. Solicităm o analiză cantitativă care să evalueze ce ar însemna neapartenenţa la UE pentru cele peste 500 de milioane de locuitori din statele membre. Tre-buie să ne gândim la ce s-ar întâmpla dacă n-ar exista politica de coeziune

sau reţelele comune de transport sau dacă am lăsa deoparte moneda euro și am reveni la monedele naţionale și la barierele comerciale, renunţând toto-dată la adoptarea de poziţii comune în politica noastră externă. Dacă punem laolaltă cifrele din aceste scenarii, din perspectiva șomajului, PIB-ului sau a posibilelor rate ale dobânzilor pentru persoanele fi zice și juridice, ajungem fără îndoială la rezultate dezastruoase. Este acesta un scenariu catastrofi c cu care dorim să creăm panică, pentru ca oamenii să ne dea crezare?

Nimic nu este mai departe de adevăr. Pur și simplu dorim să refl ectăm reali-tatea. Și realitatea actualei crize este fără îndoială sumbră Șomajul, excluziunea socială și închiderea de întreprinderi mici și mijlocii sunt pentru cetăţeni motive mai mult decât sufi ciente pen-tru a se simţi inevitabil dezamăgiţi de autorităţi, care încep să-și piardă cre-dibilitatea. În acest context și în faţa protestelor care au loc în mai multe ţări europene, guvernele nu pot doar să-și îndrepte privirea către Bruxelles, ridicând din umeri și eschivându-se. Într-un exemplu clar de economii de scară, punerea în comun a resurselor de către statele membre înseamnă că fi e-care euro investit la nivel european are un impact economic și social mai mare pentru cetăţeni. O cuantifi care corectă a benefi ciilor Uniunii Europene ar tăia din avântul populist al anumitor politi-cieni de la nivelul naţional din Europa, care îndreaptă un deget acuzator către Bruxelles.

În sfârșit, dacă privim scrise negru pe alb rezultatele pe care le-am obţinut, vom căpăta curajul de a face un salt cali-tativ în privinţa UE și de a aprofunda integrarea pentru a ieși din criză. Numai atunci, peste douăzeci și cinci de ani, se va putea realiza un studiu despre ce s-ar fi întâmplat dacă nu am fi trecut la reali-zarea integrală a Uniunii, privind înapoi dintr-o poziţie confortabilă care astăzi pare greu de imaginat. Alternativa este să ne frângem mâinile cu gândul la ce-ar fi putut fi , dar n-a fost să fi e.(asp) ●

“”

Punerea în comun a resurselor de către sta-tele membre înseamnă că fi ecare euro investit la nivel european are un impact economic și social mai mare pentru cetăţeni.

“

”

Să ne imaginăm că nu s-ar fi înregistrat niciodată succesele respective și să luăm în considerare sce-nariul alternativ – scenariul non-Europei. La sfârșit, să transpunem în cifre acest scenariu alternativ.

Decembrie 2012/9 ediţie specială RO

ISSN 1830-639X

CESE infoComitetul Economic șiSocial EuropeanO punte între Europa și societatea civilă organizată

2

Intensifi carea luptei împotriva şomajului

În ultimul an, numărul cetăţenilor europeni aflaţi în căutarea unui loc de muncă a  crescut cu 2  milioane, deoarece criza economică a condus la niveluri record ale șomajului în UE. Situaţia este deosebit de îngrijorătoare pentru Comitetul Economic și Social European.

Cele mai recente cifre, datând din august  2012, arată că rata șomajului a crescut pentru a 17-a lună consecutiv, atingând acum 11,4% în zona euro (și 10,5% în UE-27). Aproape 23% din tine-rii sub 25 de ani nu au un loc de muncă, în Spania și Grecia, cifra depășind 50%. Mai mulţi lideri politici europeni au caracterizat aceste cifre drept „inac-ceptabile”, iar László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, a avertizat cu privire la riscul unui viitor „dezastru economic și social” ca urmare a unei „generaţii pierdute”, de tineri șomeri.

CESE a scos în evidenţă efectele pe care criza locurilor de muncă o are asu-pra fi ecăruia și modul în care situaţia economică deteriorează și complică vieţile oamenilor, pentru că și-au pier-dut locul de muncă, nu găsesc un altul sau sunt nevoiţi să accepte reduceri salariale, ori pentru că prestaţiile de asigurări sociale au fost reduse sau des-fi inţate. Miliarde de euro au fost puse la dispoziţie pentru salvarea instituţiilor bancare care, în parte, poartă răspun-derea pentru criză, în timp ce oamenii din ţările cele mai afectate sunt lăsaţi să se descurce singuri, ceea ce a dus la o pierdere masivă a încrederii cetăţe-nilor. Încă de la începutul recesiunii, CESE a atras atenţia asupra acestor pericole.

Inversarea tendinţei

În aprilie 2012, Comisia Europeană a lansat o nouă iniţiativă menită să inver-seze această tendinţă alarmantă printr-o „redresare generatoare de locuri de muncă”, care propune o serie de măsuri ce includ reducerea presiunii fi scale asu-pra veniturilor salariale, subvenţii pentru întreprinderile care fac angajări și pro-movarea învăţării pe tot parcursul vieţii. Comisia s-a pronunţat, de asemenea, în favoarea unor salarii decente, unor locuri de muncă de mai bună calitate și unor măsuri ferme de combatere a  muncii nedeclarate. Așa cum arată dna Gabriele Bischoff , raportor al Avizului CESE pe tema redresării generatoare de locuri de muncă, acest program este binevenit, dar ar fi trebuit să fi e propus de multă vreme și probabil că nici nu este suficient de ambiţios.

„Urmările crizei se fac din ce în ce mai mult simţite, pentru că politica de auste-ritate a dus la o deteriorare a condiţiilor de pe piaţa forţei de muncă, descurajând eforturile de realizare a obiectivelor pri-vind ocuparea forţei de muncă”, declară dna Bischoff. „Ca urmare a politicilor

unilaterale de austeritate, Europa continuă să se confrunte cu o situaţie deosebit de tensionată pe piaţa forţei de muncă, mai ales pentru generaţia tânără, dar nu numai pentru ea.”

CESE este îngrijorat cu privire la fi nan-ţarea propunerilor. De aceea, Comitetul a solicitat în numeroase rânduri un nou pachet european de măsuri de stimulare economică, în valoare de 2% din PIB. Finanţarea europeană ar trebui să fie însoţită de proiecte de investiţii naţionale coordonate, în favoarea unor iniţiative combinate de creștere și ocupare a forţei de muncă.

O parte a problemei constă în faptul că responsabilitatea pentru politicile pri-vind piaţa forţei de muncă continuă să revină în mare măsură guvernelor naţi-onale. Astfel, cu toate că UE încearcă să evite o evoluţie pe traiectorii divergente a statelor membre, propunerile sale nu sunt obligatorii, iar obiectivele riscă să nu poată fi atinse. În special creșterea în domeniul economiei ecologice – identifi -cată drept sursă importantă de noi locuri de muncă – depinde de o legislaţie de mediu care diferă de la ţară la ţară. Având în vedere timpul necesar pentru ca inves-tiţiile să devină rentabile, este nevoie de stimulente clare, acordate în baza unei

planifi cări și unei securităţi juridice pe termen lung, precum și de o  strânsă coordonare a politicilor economice și de mediu la toate nivelurile.

Comitetul este sceptic în legătură cu abordarea Comisiei privind creșterea fl exibilităţii pieţei forţei de muncă prin dereglementare. „În absenţa unei for-mări complementare și a protecţiei soci-ale, aceasta „nu echivalează cu o strategie politică pe termen lung de ocupare a forţei de muncă”, subliniază Comitetul. Con-struirea unei economii durabile, bazată pe cunoaștere, presupune investiţii în îmbu-nătăţirea competenţelor lucrătorilor. ●

Foaia de parcurs către o uniune bancară

Uniunea Bancară va inversa tendinţa de fragmentare a UE

Încă de la declanșarea crizei bancare, Comitetul Economic și Social Euro-pean (CESE) a pledat pentru o mai bună integrare și armonizare a sistemului de reglementare a băncilor europene. În

CESE Info: Avizul pe tema pachetului privind uniunea bancară solicită adoptarea cât mai rapidă a propunerilor legislative ale Comisiei. Pe scurt, care ar urma să fi e impactul pozitiv imediat?

Carlos Trias Pintó: Uniunea bancară va contribui la stabilizarea sistemului fi nan-ciar, permiţându-le statelor membre și IMM-urilor să obţină fi nanţare în con-diţii rezonabile. Acest lucru este foarte important, deoarece ţările cu prime de risc ridicate trebuie să aloce sume uriașe pentru a-și acoperi costurile datoriei, fi ind silite să opereze tăieri dramatice în ce privește investiţiile, educaţia și sănătatea. Pe lângă faptul că acest lucru

contextul actualelor negocieri privind uniunea bancară și al regulamentului prevăzut, de instituire a unei Autorităţi de supraveghere europene, CESE sus-ţine iniţiativa Comisiei. De asemenea,

se resimte puternic, el nu face decât să accentueze recesiunea economică. Refa-cerea încrederii în moneda euro va sti-mula cererea internă și va atrage investiţii străine.

CESE Info: Ce părere aveţi despre cadrul de reglementare al uniunii bancare şi despre impactul său asupra economiei UE pe termen lung?

Pe termen mediu și lung, uniunea ban-cară va permite inversarea tendinţei actu-ale de fragmentare a pieţelor fi nanciare din UE, care împiedică în prezent crearea de legături adecvate între economia reală și sectorul fi nanciar. La rândul ei, supra-

vegherea micro și macroprudenţială va garanta existenţa unui sistem fi nanciar care să se poată baza pe resurse proprii în confruntarea cu orice criză sistemică viitoare.

CESE Info: Negocierile din cadrul Consiliului au arătat că statele care nu sunt membre ale zonei euro se tem că vor fi excluse atunci când vor fi concepute noile reglementări. Ce părere aveţi despre acest lucru?

Unele state membre s-au prevalat de clauza de participare, urmând așadar a intra sub incidenţa mecanismului de supraveghere unic, pe măsură ce vor

evolua către adoptarea monedei unice. Acestor ţări va trebui să li se ofere moda-lităţi atractive de participare, care să le aducă pe picior de egalitate cu ţările din zona euro.

CESE Info: Reprezentaţi o organizaţie a consumatorilor. Ce impact credeţi că vor avea măsurile invocate asupra consumatorilor de produse bancare?

Adoptarea mecanismului de suprave-ghere unic, împreună cu introducerea instrumentului de soluţionare a crize-lor, un sistem solid de garantare a depo-zitelor, precum și cerinţele mai bune în

materie de capital și de lichidităţi pentru bănci vor asigura un cadru consolidat de protecţie și garanţie pentru consumatorii de produse fi nanciare.

CESE Info: Se formulează adesea avertizări cu privire la eventuala fragmentare a sectorului bancar european. Mai exact în ce constă riscul?

Se aplică reguli diferite pentru actorii din industria fi nanciară a UE, în funcţie de ţara din care provin, și în acest mod se ajunge la pieţe nearmonizate, la obstacole în calea creării de legături între acestea și la difi cultăţi de comparare a produselor. Rezultatul este o inefi cienţă persistentă, care afectează atât actorii fi nanciari, cât și utilizatorii, făcând deosebit de difi -cilă îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ale Actului privind piaţa unică și ale Small Business Act. ●

“

”

Miliarde de euro au fost puse la dispoziţie pentru salvarea instituţiilor ban-care care, în parte, poartă răspunderea pentru criză, în timp ce oamenii din ţările cele mai afectate sunt lăsaţi să se descurce singuri.

@ S

ukha

nova

@Li

m Y

ong

Hian

Carlos Trias Pintó, membru CESE

subliniază nevoia adoptării unei foi de parcurs practice, care să poată produce efecte cât mai curând cu putinţă.

Criza actuală demonstrează că mode-lul fragmentării și al reglementării la nivel naţional este lipsit de eficienţă, motiv pentru care CESE îndeamnă la delegarea de competenţe către nive-lul european, astfel încât să se asigure o supraveghere uniformă și pe deplin fi abilă. Aceasta este calea care duce la o autentică guvernanţă europeană, utilă din punct de vedere social și efi cientă din punct de vedere economic. ●

CESE info — Decembrie 2012/9 ediţie specială

Ediţia specială a Premiului

pentru societatea civilă

3

Premiul CESE pentru societatea civilă se acordă unei reţele de comunităţi care depun eforturi pentru mediu

RO

ISSN 1830-639X

CESE infoComitetul Economic șiSocial EuropeanO punte între Europa și societatea civilă organizată

EDITORIAL

Dragi cititori,În fi ecare an, Premiul CESE pentru societatea civilă organizată aduce în lumina refl ectoarelor organizaţii din întreaga Europă care desfășoară pro-iecte remarcabile, inovatoare, menite să promoveze bunăstarea societăţii și să facă mai bine auzită vocea cetăţenilor în luarea deciziilor în mod democratic.

Acest premiu are o temă diferită în fi ecare an, iar cea din 2012 a fost una foarte exigentă. Am solicitat prezentarea unor activităţi care să promoveze producţia sau consumul durabil, ori care generează locuri de muncă ecologice în Europa.

Sunt foarte mândru de câștigătorii ediţiei pe 2012 a Premiului pentru soci-etatea civilă. Am fost impresionat de creativitatea și de caracterul unic al celor trei proiecte câștigătoare și de orientarea către inovare socială, care induce energie în toate acţiunile lor. Toate au un aspect educaţional, instruind oame-nii și comunitatea să vadă benefi ciile integrării persoanelor celor mai vulne-rabile și mai nevoiașe, să-și menţină proximitatea faţă de chestiuni care le pot îmbunătăţi viaţa de zi cu zi (diminuarea consumului de energie, reinserţia șomerilor în ciclul economic, înţelegerea faptului că alimentaţia adecvată este cea mai bună pentru sănătate etc.).

Durabilitatea nu se referă doar la teme de mediu, oricât ar fi acestea de importante. Ea ar trebui să reprezinte un principiu subiacent tuturor celor-lalte domenii politice – economice, sociale și internaţionale. Și acest lucru este deosebit de important pentru mine personal. În 2010, când am devenit președintele CESE, am făcut din „durabilitate și creștere” una dintre cele trei priorităţi ale programului meu de lucru. Premiul acordat în 2012 face parte dintr-o serie de iniţiative menite să sensibilizeze publicul și să stimuleze dura-bilitatea în economia europeană, în rândul partenerilor sociali și în societate în general.

În cursul anului 2012, o parte a angajamentului meu politic de a mobiliza cetăţenii în sprijinul unei Europe durabile a constat în pregătirea contribuţiei societăţii civile la Summitul Pământului Rio+20. La CESE se cunoaște fap-tul că cetăţenii UE doresc să fi e implicaţi în îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător și acţiunile lor de zi cu zi sunt cele care vor face ca economia și stilul nostru de viaţă să fi e mai durabile. Când este vorba despre politici, guvernele sunt factorii de decizie, dar cei care schimbă situaţia pe teren sunt actorii societăţii civile – întreprinderile, angajaţii și consumatorii.

Sarcina noastră nu s-a încheiat odată cu summitul din iunie. Prin urmare, am vrut să afl ăm în ce măsură organizaţiile societăţii civile pot răspunde pro-vocărilor care au fost evidenţiate la Rio. În cazul Premiului pentru societa-tea civilă organizată, am solicitat candidaturi care să acopere o gamă largă de inovaţii, nu numai de mediu, ci și sociale, tehnologice, știinţifi ce sau cu impact asupra locului de muncă, metodelor de producţie sau stilului de viaţă. Printre proiectele laureate se regăsesc cele care promovează societăţi și stiluri de viaţă durabile și favorabile incluziunii.

Scopul Premiului Comitetului Economic și Social European pentru soci-etatea civilă este de a acorda celor mai bune proiecte ale societăţii civile din Europa recunoașterea pe deplin meritată și astfel se justifi că deviza acestui premiu: „Răsplătirea excelenţei în iniţiativele societăţii civile”. 2013 va fi Anul european al cetăţenilor și CESE, în calitatea sa de reprezentant al societăţii civile la nivelul UE, va fi în centrul evenimentelor. Inovaţiile premiate ilus-trează modul în care cetăţenii răspund provocării de a  construi o  Europă durabilă.

Staff an Nilsson

președinte

Decembrie 2012/9 ediţie specială

CESE a stabilit câștigătorii premiului său pentru societatea civilă organizată, ediţia 2012. Anul acesta, premiul întâi îi revine organizaţiei Transition Network, cu sediul în Regatul Unit, care sprijină proiecte plasate sub răspunderea comu-nităţii destinate găsirii unui răspuns la provocările pe care le prezintă schim-bările climatice, reducerea resurselor de energie și nu numai, precum și difi -cultăţile economice.

Începând din 2008, reţeaua sa a cres-cut la nivel global de la 100 la mai mult de 1000, cuprinzând până în prezent nu numai grupuri din 23 de ţări europene, ci și din Australia, Brazilia și Canada.

„E o veste minunată”, a reacţionat directorul financiar al organizaţiei, Nicola Hillary. „Este totodată o recu-noaștere binevenită a eforturilor depuse de atâţia oameni din sute de comunităţi locale europene, care împing societatea civilă de la nivel local să dezvolte pro-iecte pentru un viitor cu emisii reduse

de CO2 și moduri de viaţă care să pro-moveze bunăstarea pentru toţi membrii comunităţii. Este o mare bucurie și încu-rajare să primim premiul întâi.”

Premiul al doilea îi este acordat aso-ciaţiei CAIS din Portugalia, care ajută persoanele confruntate cu lipsa unei locuinţe și cu sărăcia acută să devină mai autonome și să se ajute singure, prin ocupaţii ecologice cum ar fi reci-clarea materialelor, spălarea „uscată” a mașinilor și lustruirea tradiţională a pantofi lor.

„Mă bucur enorm că eforturile noastre au fost apreciate,” comentează directorul executiv, Henrique  Pinto. „Recunoașterea europeană a ceea ce reu-șim să realizăm, adesea cu resurse foarte reduse, este, fără îndoială, un stimulent foarte puternic pentru modul nostru de a gândi și se a opera.”

Câștigătorul premiului trei este aso-ciaţia non-profi t Livstycket, cu sediul în

suburbia Tensta a orașului Stockholm, Suedia. Aceasta promovează solidarita-tea dintre societatea suedeză și imigran-ţii și refugiaţii care vin în oraș, adesea alungaţi de un război sau de greutăţi îngrozitoare.

Președintele CESE Staff an Nilsson, care a  făcut parte din juriu, a  salutat selecţia câștigătorilor ca reprezentând „o alegere echilibrată”.

„Puternica dimensiune europeană a  proiectelor organizaţiei Transition Network răspunde obiectivului gene-ral al premiului și temei pe 2012: „Să inovăm pentru o  Europă durabilă!” Celelalte două organizaţii câștigătoare răspund cerinţelor premiului CESE pen-tru societatea civilă organizată prin acele elemente asupra cărora ne concentrăm în lucrările Comitetului nostru: inovarea socială, întreprinderile sociale, incluziu-nea, integrarea celor mai vulnerabili și dimensiunea locală.” ●

EESC CIVIL SOCIETY PRIZE www.eesc . eu ropa .eu/c i v i l s o c i e t yp r i z e

Anna Maria Darmanin, vicepreședinta CESE

O sarcină difi cilă pentru juriu

În calitate de membru al juriului, dna Darmanin a trebui să ia câteva decizii grele. „A fost difi cil să alegem câștigătorii, deoa-rece anul acesta au existat multe proiecte foarte bune”, a precizat ea. „La o primă lectură, ai tendinţa de a  te lăsa imediat impresionat de ideile exprimate, dar în cele din urmă, lista fi naliștilor a trebuit să se rezume doar la cele mai valoroase dintre acestea. Mi-a fost foarte greu să îmi așez primele trei opţiuni în ordinea preferinţei.

„Societatea civilă a  adoptat deja multe iniţiative curajoase, iar premiul pentru societatea civilă nu face alt-ceva decât să le aprecieze așa cum se cuvine”, a afi rmat vicepreședinta CESE, dna  Anna  Maria  Darmanin. „Uneori, multe dintre aceste eforturi trec neobser-vate, motiv pentru care premiul își pro-pune să le acorde recunoașterea pe care o merită”.

Așa încât, ca să mă pot hotărî, a trebuit să le pun în balanţă ponderea”.

Dna Darmanin a recunoscut că tema foarte specifi că de anul acesta – „Să inovăm pentru o Europă durabilă!” – a dus la scăde-rea numărului de candidaturi, comparativ cu 2011. „Dar găsesc că unele candidaturi au fost extrem de interesante”, a adăugat ea. „Cred că putem fi cu toţii de acord că unele dintre organizaţiile participante des-fășoară o activitate remarcabilă și derulează proiecte foarte valoroase”.

Ediţia de anul acesta a premiului pentru societatea civilă nu a fost neapărat legată de Anul european al cetăţenilor (2013). „Dar o legătură există, de vreme ce durabilitatea este și ea un atribut al cetăţeniei”, a subliniat dna Darmanin.

Din contră, Anul european al cetăţenilor va avea probabil un impact major asupra ediţiei de anul viitor a premiului. „Mă aștept ca tema să fi e una foarte cuprinzătoare”, presupune dna Darmanin. „Anul european va da cu siguranţă mai multă vizibilitate CESE și activităţilor societăţii civile”. ●

CESE info — Decembrie 2012/9 ediţie specială

4

Cetăţenii europeni sunt abilitaţi să ia iniţiative în politică

Calea cea mai potrivită pentru ca cetăţe-nii să își recâștige încrederea în Uniunea Europeană este instituirea unei „uniuni sociale”, argumentează Leila Kurki, mem-bră fi nlandeză a Grupului „Lucrători” din cadrul CESE și președinta Secţiunii pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și cetăţenie.

Seria de crize economice la nivel global și regional cu care Europa s-a confruntat în ultimii ani – de la criza fi nanciară mondială a creditelor subprime până la criza datori-ilor suverane ale ţărilor din zona euro – au zguduit încrederea cetăţenilor în UE și în instituţiile sale.

Vestea bună este că eforturile depuse pentru a traversa criza și a făuri o Europă mai durabilă par a da roade și – parado-xal – în această perioadă de criză socială și economică, în pofi da provocărilor cu care se confruntă UE în prezent, imagi-nea sa în ochii cetăţenilor s-a îmbunătă-ţit. Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, este pentru prima dată când, cu majoritatea absolută, cetăţenii europeni afi rmă că Uniunea este „un lucru bun” pentru ţările lor.

În ciuda acestei evoluţii încurajatoare, persistă încă semne de îngrijorare, cum ar fi faptul că majoritatea cetăţenilor europeni (54%) consideră că vocile lor nu sunt luate în seamă de UE.

Sondajul a confi rmat că lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale se situează în fruntea listei de priorităţi a cetăţenilor UE. Cel mai bun mod de a îndeplini acest obiectiv îl reprezintă făurirea unei uniuni sociale, pentru a garanta menţinerea drep-turilor sociale fundamentale pe măsură ce UE se îndreaptă către realizarea ambiţii-lor Strategiei Europa 2020, în materie de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

„Este nevoie de o uniune socială însoţită de drepturi sociale fundamentale”, a afi r-mat dna Kurki. „Lipsa de hotărâre privind acest subiect a contribuit, între altele, la creșterea numărului de lucrători săraci, la o inegalitate din ce în ce mai mare, o teamă crescândă de ziua de mâine”.

Eforturile de instituire a unei uniuni sociale ar trebui să se bazeze pe patru piloni principali: adaptarea la schimbările de pe piaţa muncii prin practici profesionale inovatoare, crearea unor locuri de muncă de calitate destinate tinerilor, investiţiile în creșterea economică, menite să stimuleze încrederea, și consolidarea rolului dialogu-lui social și civil.

„Politicile sociale și cele privind piaţa muncii constituie, dacă sunt corect ela-borate, o  forţă pozitivă, nu doar din perspectiva justiţiei sociale, ci și pentru performanţa economică generală și pen-tru creșterea durabilă”, a relevat dna Kurki. „Acum, mai mult decât oricând, este nevoie de o cooperare strânsă între factorii politici și societatea civilă organizată, atât la nivel naţional, cât și la nivelul UE. Atenţia trebuie să se reorienteze dinspre pieţe către cetăţeni”, a sugerat ea. ●

În opinia fostei președinte a  CESE, Anne-Marie Sigmund, noua iniţiativă cetăţenească europeană (ICE) va con-tribui la instituirea unui dialog autentic cu cetăţenii, oferindu-le posibilitatea de participa direct la elaborarea legilor.

De la intrarea în vigoare a ICE, în aprilie 2012, o serie de grupuri au pro-fi tat deja de posibilitatea lansării unor iniţiative pe teme pe care le consideră de mare interes.

Sentimentul de înstrăinare faţă de Uniune, pe care îl încearcă mulţi oameni, a fost recunoscut și temeinic documentat în ultimii ani. UE a încer-cat să sensibilizeze publicul cu privire la dispoziţiile existente în materie de democraţie reprezentativă, cum ar fi , de exemplu, alegerea directă a parla-mentarilor europeni. Însă activitatea CESE include deopotrivă promovarea democraţiei participative, prin încura-jarea cetăţenilor UE să treacă ei înșiși la acţiune.

Ani de-a rândul, Comisia Europeană a implicat cetăţenii, partenerii sociali și alte părţi interesate în consultări pe teme de politici și legi europene, însă acum, pentru prima dată, cetăţenii europeni pot face direct propuneri legislative.

„ICE constituie primul instrument transnaţional al democraţiei participa-tive. Prin el, cetăţenii pot avea o anu-mită influenţă în elaborarea agendei UE și sentimentul că sunt implicaţi”, a explicat dna Sigmund, care s-a ocupat de formularea poziţiei CESE pe această temă.

Pentru cetăţenii interesaţi, cum decurge acest proces? Cine poate pre-zenta o iniţiativă și ce tip de legislaţie va fi luată în considerare?

Iniţiativa propusă trebuie să se refere la un domeniu în care Uniunea are putere legislativă. Cetăţenii nu pot

acţiona individual: oricine dorește să lanseze o ICE trebuie să constituie mai întâi un „comitet cetăţenesc” format din cel puţin șapte persoane care au vârsta prevăzută de lege pentru a-și exercita dreptul de vot la alegerile pentru Parla-mentul European și sunt rezidenţi a cel puţin șapte state membre diferite.

După constituirea comitetului și înregistrarea iniţiativei pe site-ul ICE, începe numărătoarea inversă, susţină-torii ei având un an la dispoziţie pentru a strânge cel puţin un milion de sem-nături de la cetăţeni ai UE din cel puţin șapte state membre.

„Colectarea unui milion de sem-nături […] din 27 de state membre în care se vorbesc limbi diferite nu va fi o  sarcină ușoară”, a  recunoscut dna Sigmund. „Aceasta va necesita multe eforturi, dăruire și colaborare cu cetă-ţenii care împărtășesc aceleași opinii, din întreaga Europă”.

Sindicatele au profi tat printre pri-mele de această oportunitate. În pofi da anumitor probleme tehnice întâmpi-nate în instituirea unui sistem certifi -cat de strângere a semnăturilor on-line, Federaţia  Europeană a  Sindicatelor din Serviciile Publice a lansat în luna septembrie o  campanie în favoarea accesului universal la apă, ca drept al omului. Prin campania on-line s-au strâns 1 500 de semnături într-o jumă-tate de zi. În luna octombrie, Fraternité 2020 a devenit prima ICE care a orga-nizat strângerea semnăturilor on-line, acţiune găzduită temporar de serverele Comisiei. Ea solicită consolidarea pro-gramelor de schimb precum Erasmus și Serviciul european de voluntariat, „pentru a contribui la o Europă unită, bazată pe solidaritate”. La sfârșitul lui noiembrie, pe site-ul ICE se afl au 14 ini-ţiative deschise.

Propunerile ce reușesc să întru-nească numărul necesar de semnături în timp util sunt transmise Comisiei, care trebuie să emită un răspuns ofi -cial prin care să precizeze ce acţiuni recomandă și cum se justifi că această recomandare.

Deși promite să facă tot ce îi stă în putinţă pentru adoptarea iniţiativelor cetăţenești, Comisia nu are această obli-gaţie. Toate proiectele legislative trec prin procedurile decizionale obișnuite.

ICE s-a aflat timp îndelungat pe agenda de lucru. Încă din 1988, Parla-mentul European a propus introduce-rea unui instrument care să fi e gestionat de cetăţeni. Răspunsul a venit abia în 2003, când, la  insistenţele societăţii civile, Convenţia privind viitorul Euro-pei a inclus ICE în ceea ce avea să devină mai târziu Tratatul de la Lisabona.

CESE s-a implicat îndeaproape în conceperea și implementarea ICE. „Noi am susţinut de la început ideea iniţiati-vei cetăţenilor și am militat pentru un set de reguli simplu și ușor de înţeles” a declarat dna Sigmund pentru CESE Info. „Avizele CESE și-au propus să facă ICE cât mai accesibilă cetăţeanului obișnuit, prin proceduri simple, praguri rezonabile, transparenţă ș.a.m.d.”.

Rolul CESE nu se încheie odată cu intrarea în vigoare a ICE. Comitetul intenţionează să organizeze, în pri-măvara anului 2013, Ziua ICE, pentru a stabili ce acţiuni ar trebui întreprinse pe viitor. Totodată, el va acţiona în continuare în calitate de promotor și de comunicator cu privire la impor-

tanţa iniţiativei, de mediator de pe poziţii neutre al ICE afl ate în curs de elaborare și de mentor dispus să ofere Comisiei sprijinul său în evaluarea propunerilor.

2013 va fi Anul european al cetăţe-nilor, iar ICE reprezintă doar o parte a eforturilor cruciale depuse pentru ca, în UE, cetăţenii să aibă un cuvânt mai greu de spus cu privire la evoluţia sa pe viitor.

Deși este prea devreme să ne pro-nunţăm cu privire la succesul acestei măsuri și în ciuda problemelor întâm-pinate iniţial cu sistemul on-line, dna Sigmund nutrește convingerea că ICE poate juca un rol în responsabilizarea cetăţenilor și implicit în consolidarea Uniunii. „Iniţiativa se poate dovedi un instrument foarte efi cient de îmbună-tăţire și dezvoltare a spaţiului public european și de instituire a unui dialog real cu cetăţenii”, a evidenţiat ea. „Con-vingerea noastră fermă este că cetăţe-nii preocupaţi și angajaţi pot schimba lumea”.

Pentru informaţii suplimentare, accesaţi www.eesc.europa.eu/eci ●

UE are nevoie de o „uniune socială” pentru a recâştiga încrederea cetăţenilor

“

”

ICE constituie primul instrument transnaţional al democraţiei participa-tive. Prin el, cetăţenii pot avea o anumită infl uenţă în elaborarea agendei UE și sentimentul că sunt implicaţi.

“”

Convingerea noastră fermă este că cetăţenii preocupaţi și angajaţi pot schimba lumea.

“

”

Politicile sociale și cele pri-vind piaţa muncii constituie, dacă sunt corect elaborate, o forţă pozitivă, nu doar din perspectiva justiţiei sociale, ci și pentru performanţa economică generală și pen-tru creșterea durabilă.

Année européenne des citoyens 2013

www.europa.eu/citizens-2013

CESE info — Decembrie 2012/9 ediţie specială

5

Premiul CESE pentru societatea civilă: premiul întâi este acordat organizaţiei Transition Network

Transition Network, organizaţie înfi in-ţată în 2007, își propune să răspundă cererilor de consiliere venite din partea comunităţilor locale interesate ca mediul lor să devină mai durabil.

În ianuarie 2011, ea a lansat proiectul REconomy, premiat acum, pentru a ajuta comunităţile să înfi inţeze întreprinderi sociale noi, ecologice, și să adapteze întreprinderile existente la practicile eco-logice. În trei regiuni din Regatul Unit (Totnes în Devon, Hereford și Man-

chester) sunt în desfășurare proiecte-pilot pentru a stabili elementele cele mai adecvate dezvoltării unei economii locale durabile. Pentru încurajarea investiţiilor există planuri de obţinere a unui credit care se reînnoiește automat (revolving).

Organizaţia desfășoară și proiecte de formare, în care sunt cuprinse anual aproximativ 300 de persoane, pentru a le ajuta să reușească în lansarea iniţiativelor de tranziţie; totodată, ea și-a creat o reţea globală de formatori.

Directorul fi nanciar al organizaţiei, dna Nicola Hillary, a  salutat premiul acordat de CESE ca pe o recunoaștere a eforturilor comunităţilor locale. „Ne simţim cu adevărat foarte onoraţi”, a declarat ea, adăugând că jumătate din valoarea premiului va fi utilizată în pro-iectul REconomy, pentru a promova un mod de existenţă mai durabil, iar cea-laltă jumătate – în susţinerea iniţiativelor Transition din toată Europa.

„Comunităţile din toate zonele devin active, răspund provocărilor din timpurile noastre, dovedind că au mari resurse interioare și multă creativitate” a declarat unul dintre cofondatorii orga-nizaţiei, dl Rob Hopkins. „Ele înfi inţează întreprinderi sociale noi, care deseori au la bază capacitatea de adaptare a comu-nităţii, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, respectarea limitelor naturale și localizarea activităţii economice”.

Mai multe informaţii găsiţi pe site-ul organizaţiei: http://www.transitionnetwork.org/http://www.reconomyproject.org/ ●

Premiul acordat pentru idei inovatoare în materie de locuri de muncă, în Portugalia

CESE oferă un sprijin bine-venit într-o perioadă difi cilă

Juriul Premiului CESE pentru societatea civilă organizată a acordat premiul doi organizaţiei portugheze CAIS, cu sedii în Lisabona și Oporto, care sprijină persoa-nele vulnerabile pentru a deveni indepen-dente pe termen lung.

CAIS a pornit la drum în urmă cu 18 ani, lansând o revistă lunară pe care persoanele fără adăpost sau șomerii o vindeau pe stradă pentru a obţine banii necesar traiului. De atunci a desfășurat și alte proiecte, iar în septembrie a lan-sat mecanismul inovator Buy@Work. Destinat marilor întreprinderi, cum ar fi Merck în Lisabona, acesta asigură pre-starea unor servicii mărunte, pentru care angajaţii nu-și găsesc timp: totul, de la un drum la curăţătoria chimică până la ridicarea unor comenzi.

„Ideea este să extindem această acţi-une și la alte companii, există un mare potenţial!” a declarat directorul execu-

tiv Henrique Pinto. „Solidaritatea nu înseamnă să dai de pomană. Cea mai bună solidaritate este găsirea unor soluţii cu adevărat durabile, care să includă for-marea și munca. Munca este cea care redă oamenilor demnitatea pe care o merită.”

„Deși suntem o  organizaţie mică, suntem foarte relevanţi”, a continuat el. „Deoarece acum nu prea este de lucru, încercăm să ne inventăm propriile noas-tre locuri de muncă. Scopul nostru este să ajutăm oamenii să devină independenţi.”

CAIS preconizează să cheltuiască banii alocaţi premiului pe dezvoltarea unor noi oportunităţi de muncă sau să-i investească în proiectele existente. „Sun-tem foarte mândri și emoţionaţi de obţi-nerea acestui premiu”, a adăugat dl Pinto.

Mai multe informaţii găsiţi pe site-ul organizaţiei: http://www.cais.pt/ ●

În 2011, tema Premiului CESE pentru soci-etatea civilă organizată a fost „Dialogul și participarea în favoarea valorilor UE: inte-grare, diversitate, solidaritate și toleranţă”. CESE Info a  luat legătura cu câștigătorii acestei ediţii a concursului, pentru a vedea care a fost impactul succesului lor asupra activităţii desfășurate în cursul ultimului an.

Reţeaua studenţilor Erasmus (ESN) a câștigat premiul întâi în 2011 pentru pro-iectul său, SocialErasmus. Programul conti-nuă, chiar dacă în 2012 nu mai benefi ciază de fi nanţare din partea UE.

„Implicarea studenţilor cu experienţă internaţională în comunităţile locale din care fac parte este o cerinţă elementară”, a explicat vicepreședinta ESN, Katharina Ma. „Nu vom putea avea aceleași rezultate ca anul trecut, dar secţiunile noastre vor organiza în continuare la nivel local acţiuni de sprijinire a grădiniţelor și școlilor sau de plantat pomi, care nu sunt prea costisitoare. ESN este totuși preocupată de faptul că pro-punerile privind cheltuielile viitoare ale UE pun în primejdie programele internaţionale destinate studenţilor.

Premiul al doilea a revenit organizaţiei European Alternatives, pentru festivalul TransEuropa. O  a doua ediţie a  acestei manifestări a avut loc în mai 2012, în 15 ţări, printre care și Serbia, anul acesta scopul

organizaţiei fi ind să facă campanie pentru ca societatea civilă să aibă acces în centrele de primire a migranţilor. „Datorită acestui premiu am benefi ciat de vizibilitate sporită și de acces la instituţii, la posibili parteneri și susţinători, motiv pentru care ne exprimăm profunda recunoștinţă”, a declarat copreșe-dintele Niccolò Milanese.

Ambele organizaţii sunt implicate în campanii lansate în contextul iniţiativei cetă-ţenești, pe tema pluralismului mass-media și a încurajării mobilităţii.

Biroul de organizare al sindicatelor ele-vilor din Europa (OBESSU) s-a folosit de banii câștigaţi prin obţinerea premiului III pentru a le oferi elevilor din Balcani și din alte ţări afectate de reducerile de fonduri

posibilitatea de a participa la cea de-a șap-tea ediţie a Convenţiei elevilor de la Oslo, în decembrie 2011.

„Acest premiu ne-a adus o mare vizi-bilitate, iar proiectul se numără și printre cele mai bune proiecte selectate în cadrul programului «Europa pentru cetăţeni»”,

a afirmat secretarul general al OBESSU, Viviana Galli. Anul acesta, Biroul a lansat o campanie on-line de susţinere a dreptu-rilor studenţilor și a educaţiei de calitate, în preajma Zilei Internaţionale a Studenţilor, în noiembrie. Unele dintre sindicatele mem-bre ale organizaţiei strâng fonduri pentru proiecte la nivel naţional similare proiectu-lui „Bus Tour”, pentru care Biroul a obţinut acest premiu. ●

Un proiect suedez sprijină integrarea pe termen lung a familiilor de imigranţi

Asociaţia Livstycket, cu sediul în cartie-rul Tensta din Stockholm, Suedia, a câș-tigat premiul al treilea la ediţia din 2012 a premiului CESE pentru societatea civilă.

Asociaţia, care numără 500  de membri, desfășoară proiecte care ajută comunităţile de imigranţi să se inte-greze în societatea suedeză. Acestea vizează în special femeile, prin educaţie și formare.

Prin proiectul „We drink tea and learn the letter E” („Bem ceai și învăţăm câte o literă”), 16 femei care înainte erau analfabete au învăţat să citească și să scrie într-un an și jumătate. Organizaţia consideră că participarea la o societate democratică este imposibilă dacă nu ști să scrii și să citești. „Dorim ca femeile să fi e conștiente că au capacitatea de a se dezvolta, de a se educa pe ele însele și de a-și îmbunătăţi viaţa. Șansa de a învăţa scrisul și cititul ar trebui să constituie un drept al omului.”

Asociaţia a lansat, de asemenea, par-teneriate internaţionale, prin care educă și sprijină femei din Turcia și Uganda. „Principiul nostru călăuzitor a fost întot-deauna că schimbarea este posibilă”, a explicat Birgitta Notlöf, care a lansat Livstycket în 1992. Femeile sunt esenţiale pentru realizarea unor schimbări dura-bile deoarece ele contribuie la rândul lor la educaţia și integrarea copiilor lor.

O femeie care a terminat cursul cu succes și-a sunat mama din Somalia cu lacrimi în ochi, pentru a-i poveste despre realizările sale. „Astăzi pot să citesc, după mai mult de 10 ani de când am sosit în Suedia”, se bucură o alta.

Atunci când a anunţat premiul, pre-ședintele CESE a evidenţiat contribuţia asociaţiei la incluziunea și integrarea socială durabile – două elemente vitale ale activităţii CESE.

Mai multe informaţii se găsesc la adresa: http://www.livstycket.se/ ●

The Green Valley Grocer din Slaithwaite, Yorkshire, UK

@ m

icha

elju

ng

/ ●

EESC CIVIL SOCIETY PRIZE www.eesc . eu ropa .eu/c i v i l s o c i e t yp r i z e

CESE info — Decembrie 2012/9 ediţie specială

6

O Europă îmbătrânită care întinereşte prin imigraţie

Politicile inteligente în materie de imigraţie pot contribui la crearea unei Uniuni Europene „mai tinere, mai dina-mice, inovatoare și competitive”, este de părere Brenda King, membră a CESE.

În multe părţi din Europa imigranţii nu sunt văzuţi cu ochi buni, mai ales în vremuri tot mai dificile din punct de vedere economic. În unele cercuri, ei sunt priviţi ca hoţi de locuri de muncă și profi tori de pe urma statului, deși există și persoane care recunosc importanţa migranţilor în lupta împotriva provo-cărilor demografi ce și economice.

Un sondaj Eurobarometru recent reflectă această polarizare a  opiniei publice: 42% dintre cetăţenii UE consi-deră că Uniunea ar trebui să încurajeze migraţia forţei de muncă, în vreme ce, în proporţie ceva mai ridicată, 46% spun că migraţia ar trebui descurajată. Cu toate acestea, majoritatea cetăţenilor europeni (68%) sunt de acord că imigranţii legali ar trebui să se bucure de aceleași drepturi ca și cetăţenii ţării-gazdă și că migraţia îmbogăţește Europa din punct de vedere cultural și economic (53%).

La rândul său, CESE se declară ferm în favoarea unei imigraţii gestionate și a rolului pe care aceasta îl poate juca în confruntarea cu provocările viitoare ale UE. „Populaţia nativă îmbătrânită și în scădere a Europei, rata ridicată a șoma-jului și creșterea economică redusă

exercită o presiune considerabilă asupra pieţelor naţionale ale muncii și asupra sistemelor de protecţie socială”, a expli-cat Brenda King, fostă președintă a Sec-ţiunii pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale și cetăţenie din cadrul CESE, în prezent membră a Comitetului de monitorizare UE-ACP.

Dna King este raportorul unui aviz al CESE privind importanţa promovă-rii spiritului întreprinzător al migranţi-lor. Deși în UE imigranţii sunt deseori stigmatizaţi, fi ind consideraţi o povară pentru statul-gazdă, există tot mai multe dovezi în sprijinul afi rmaţiei că, de fapt, ei creează creștere economică și locuri de muncă, fiind mai între-prinzători decât cetăţenii autohtoni. De pildă, deși imigranţii reprezintă 8% din populaţia Regatului Unit, ei deţin 12% din totalul IMM-urilor, în vreme ce, în Germania, rata anuală de creștere a numărului de întreprinzători migranţi s-a dublat.

Avizul CESE formulează o serie de recomandări la nivel european, naţio-nal și regional. La nivelul UE, spiritului întreprinzător al migranţilor ar trebui inclus în toate domeniile de politică rele-vante, precum Strategia Europa 2020 și Strategia europeană privind ocuparea forţei de muncă. Statele membre ar tre-bui să introducă activitatea antrepre-norială a migranţilor în strategiile lor privind integrarea, iar guvernele regio-nale ar trebui să deruleze în continuare programe menite să sporească capitalul uman și social al migranţilor în calitate de întreprinzători. La toate nivelurile, ar trebui lansate campanii de sensibilizare a populaţiei și de sprijinire a activităţii antreprenoriale a migranţilor.

„O politică în domeniul imigra-ţiei atent planifi cată va crea o Europă mai tânără, mai dinamică, inovatoare și competitivă, ducând la o mai mare creștere economică și prosperitate”, a conchis dna King. ●

Criza încurajează mobilitatea forţei de muncă

Una din consecinţele crizei economice este aceea că tinerii bine calificaţi din ţările din zona euro afl ate în difi cultate caută oportunităţi de angajare în fostele state comuniste ale Europei.

„Din cauza ratei ridicate a șomajului în ţările din sudul Europei, multe per-soane, în special tinere, manifestă intenţia de a se muta în altă ţară”, susţine Comisia Europeană în cadrul raportului său tri-mestrial privind piaţa muncii, publicat în luna iulie.

Dar, în timp ce mulţi din acești tineri sunt în căutare de noi oportunităţi în Germania, unii își îndreaptă acum atenţia către România, care se situează pe locul doi în clasamentul celor mai sărace state membre. De asemenea, alţi tineri s-au orientat spre Polonia, una din puţinele

state membre UE care a înregistrat creș-tere economică pozitivă.

Un aviz al CESE privind Anul euro-pean al cetăţenilor constată că „mobi-litatea persoanelor trebuie examinată totodată în contextul evoluţiei demo-grafi ce și că trebuie recunoscute efectele pozitive ale acesteia asupra capacităţii de inserţie profesională și a competitivităţii”.

Într-adevăr, un raport din luna noiembrie al New Yourk Times men-ţionează că România atrage un număr crescut de lucrători califi caţi din Spania. Printre factorii care favorizează acest fenomen se numără indicele mai scăzut al costului vieţii și rata șomajului care oscilează în jurul valorii de 7%, mult sub cea de 25% pe care o înregistrează Spania.

Emigrările masive ale românilor în celelalte state ale UE au afectat rata de ocupare a forţei de muncă a României. Printre altele, exporturile acestei ţări sunt, în general, mai puţin costisitoare și mai competitive în comparaţie cu unele care provin din state legate de moneda euro.

Între timp, proiectele de infrastruc-tură afl ate în derulare în România, parţial fi nanţate din surse UE, necesită în con-tinuare know-how-ul unor tehnicieni și ingineri specializaţi.

România a benefi ciat de aproape 20 de miliarde de euro sub titlul „obiectivelor de convergenţă” care vizează regiunile caracterizate de niveluri scăzute ale PIB și ocupării forţei de muncă. Absorbţia com-pletă a acestor fonduri ar putea crește PIB-ul ţării cu 1,8% în fi ecare an, după spusele prim-ministrului Victor Ponta.

O necorelare a competenţelor creează oportunităţi pentru lucrătorii aflaţi în difi cultate din ţări precum Spania.

România duce lipsă de personal spe-cializat necesar pentru ocuparea unora dintre posturile de înaltă califi care dis-ponibile și se confruntă cu una din cele mai scăzute rate de participare a adulţi-lor la educare și formare din UE, potrivit Comisiei Europene.

„Ingineri cu specializarea inginerie electrică, medici și infi rmiere specializate în îngrijirea vârstnicilor sunt doar câteva exemple de ocupaţii care se confruntă cu o serioasă penurie de competenţe”, a declarat, în luna septembrie, comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, dl László Andor. ●

În apărarea drepturilor cetăţenilor LGBT

CESE îndeamnă Comisia Europeană să combată mai activ discriminarea la locul de muncă a persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgen (LGBT).

În luna septembrie, într-un proiect de aviz pe această temă, CESE a luat notă de faptul că Franţa și Suedia au pus în apli-care programe de combatere a discrimi-nării pe baza orientării sexuale.

Modul în care sunt tratate persoanele LGBT la locul de muncă diferă semnifi ca-

tiv de la un stat membru la altul, în pofi da obligaţiei de a respecta legile UE prin care se interzice discriminarea pe baza orien-tării sexuale.

De pildă, Directiva privind tratamen-tul egal, din 2006, a inclus într-un singur text legislativ toate legile precedente și jurisprudenţa privind egalitatea de gen în materie de ocupare a forţei de muncă și inserţie profesională.

În directivă se afi rmă că principiul ega-lităţii de tratament între bărbaţi și femei „nu poate fi redus numai la discriminarea pe criteriul apartenenţei la un sex sau la altul”.

În luna mai însă, o analiză a legislaţiei statelor membre și a practicilor admi-nistrative privind protecţia drepturilor egale, condusă de Asociaţia internaţio-nală a persoanelor lesbiene și gay – ILGA Europe, a scos la iveală diferenţe semni-fi cative.

Studiul a  relevat că Malta, Grecia, Cipru, Italia și ţările baltice se numără printre ţările cu cele mai slabe rezultate în această privinţă. Marea Britanie, Spania și Germania, urmate de ţările scandinave, se situează pe locurile fruntașe.

Între timp, Curtea Constituţională din Spania a susţinut recent o nouă lege

@ko

jikoj

i

“

”

O politică în domeniul imigraţiei atent planifi-cată va crea o Europă mai tânără, mai dinamică, inovatoare și competitivă, ducând la o mai mare creș-tere economică și prospe-ritate.

“”

Lupta împotriva discri-minării poate contribui la înrădăcinarea sentimentu-lui de apartenenţă la UE.

“”

O necorelare a compe-tenţelor creează oportuni-tăţi pentru lucrătorii afl aţi în difi cultate din ţări pre-cum Spania.

@ S

tuar

t Mile

s

care permite căsătoria persoanelor de același sex, în pofi da unei împotriviri larg împărtășite în sânul Partidului Popular, de orientare conservatoare, și al Bisericii Catolice.

Totodată, guvernul socialist al Franţei, sub conducerea lui François Hollande, și-a ţinut promisiunea făcută în campanie de a propune un act legislativ vizând recu-noașterea căsătoriilor între persoane de același sex și a posibilităţii ca aceste cupluri să adopte copii.

Astfel de dispoziţii le oferă cuplurilor avantaje juridice și fi scale, precum acce-sul la concedii parentale, la indemnizaţii pentru persoanele afl ate în întreţinere și la anumite facilităţi ale sistemului de pensii.

În avizul său, CESE afirmă că lupta împotriva discriminării contribuie la înră-dăcinarea sentimentului de apartenenţă la UE. Prin urmare, Anul european al cetă-ţenilor „ar trebui să se axeze pe diversele nevoi ale societăţii și pe combaterea dis-criminării și a inegalităţilor”. ●

CESE info — Decembrie 2012/9 ediţie specială

7

Sistemul bancar paralel

Deși sistemul bancar paralel nu se supune acelorași norme legale și prudenţiale ca sistemul bancar tradiţional, organismele publice s-au confruntat cu pierderile cauzate de activităţile fi nanciare ale acestui sistem.

În sesiunea plenară din noiembrie, CESE a adoptat un aviz privind sistemele bancare paralele, avându-l raportor pe Juán Mendoza Castro (Grupul „Lucrători”, Spania). CESE subliniază rolul vital al sistemului financiar pentru investiţii, crearea de locuri de muncă și bunăstarea societăţii în general. Avizul pune accen-tul pe importanţa asumării răspunderii sociale prin depășirea simplei speculaţii

și depunerea de eforturi în vederea creșterii economice.

CESE dorește să pună capăt „activităţilor bancare paralele”, plasându-le sub incidenţa unor norme echivalente cu cele aplicate întregului sistem fi nanciar și consideră că noile reglementări privind pieţele fi nanciare sunt esenţiale pentru refacerea sustenabilităţii eco-nomice. (ač) ●

Achiziţiile publice electronice

În sesiunea plenară din noiembrie, CESE a adoptat avizul pe tema „O strategie pentru achiziţiile publice electronice”. Raportorul, dl Edgardo Maria Iozia (Grupul „Lucrători”, Italia) afi rmă că, în ciuda eforturilor UE de promovare a achiziţiilor publice electronice în statele membre, unele dintre acestea nu sunt dispuse să coopereze pentru a deschide concurenţei piaţa achiziţiilor publice; nivelul achiziţiilor publice electronice rămâne foarte scăzut în anumite ţări.

Avizul CESE oferă o analiză aprofundată a stării de lucruri în statele membre, propunând soluţii practice și o evaluare obiectivă a strategiei Comisiei în materie de achiziţii publice electronice. Se subliniază faptul că acest tip de achiziţii este o soluţie modernă și inovatoare, care totodată reduce fragmentarea pieţei. Trecerea totală la achiziţiile publice pe internet ar putea genera economii substanţi-

ale. Administraţiile care au făcut acest pas au făcut econo-mii de 5-20%. Dacă soluţia electronică s-ar aplica în cazul tuturor achiziţiilor

publice, economiile s-ar ridica la peste 100 de miliarde de euro. În plus, s-ar deschide total piaţa europeană a achiziţiilor publice, în special pentru IMM-uri. De aceea, CESE solicită Comisiei Europene să realizeze trecerea către acest sistem până în 2015. (ač) ●

Îmbătrânirea activă

În sesiunea sa plenară din noiembrie, Comitetul Economic și Social European a adoptat avizul privind contribuţia și participarea persoa-nelor în vârstă la societate, cu intenţia de a afi rma cu claritate faptul că vârsta nu trebuie să fi e o piedică în calea participării la activităţi de orice nivel.

Avizul, elaborat de Maureen O’Neill (Grupul „Activităţi diverse”, Regatul Unit), a identifi cat barierele care trebuie înlăturate pentru a permite tuturor cetăţenilor să îmbătrânească „activ”. CESE a cerut instituţiilor, ONG-urilor și mass-mediei să nu stigmatizeze persoa-nele în vârstă, să le implice în procesul decizional și să pună mai curând accentul pe abilităţile și contribuţia acestora decât pe vârsta lor. Factorii de decizie trebuie să dezvolte în continuare o abordare care să promoveze învăţarea pe tot parcursul vieţii, incluziunea digi-tală și formarea, permiţând astfel persoanelor în vârstă să rămână active până la vârsta legală de pensionare și chiar dincolo de aceasta, dacă o doresc. De asemenea, CESE face un apel la o solidaritate și o cooperare mai strânse între generaţii, subliniind potenţialul neex-ploatat al persoanelor de vârsta a treia. (ač) ●

SESIUNEA PLENARĂ PE SCURT

Să-i ajutăm pe romi să se ajute singuri

Mai mult de 6 milioane de romi trăiesc în UE. Dacă ar trăi toţi într-o singură ţară, populaţia acesteia ar fi mai mare decât cea a Danemarcei sau Irlandei. Romii trăiesc în Europa de peste o mie de ani și tradiţiile, credinţele și obice-iurile lor sunt parte integrantă a cultu-rii europene. Cu toate acestea, în anul 2012, ei sunt marginalizaţi, suferă de discriminare și sunt obiectul prejude-căţilor. Comitetul a pledat de multă vreme în favoarea protecţiei tuturor minorităţilor și luptă pentru drepturi și șanse egale pentru populaţia romă. Acest angajament a fost reafi rmat într-un aviz adoptat la sesiunea plenară din noiembrie. CESE Info a discutat subiec-tul cu Ákos Topolánszky (Ungaria, Grupul „Activităţi diverse”), raporto-rul avizului.

CESE Info: Dle Topolánszky, se vorbește de decenii despre integrarea romilor, însă până acum nu s-a înregistrat niciun progres semnifi cativ. De ce?

Ákos Topolánszky: Este o problemă foarte complexă. Fără îndoială, lipsa

unei strategii cuprinzătoare la nivel european nu a fost de natură să sprijine integrarea romilor. Iată de ce Comite-tul salută iniţiativa Comisiei de creare a  unui cadru UE pentru strategiile naţionale de integrare a romilor(SNIR) până în 2020. Prin recentul nostru aviz am dorit însă să evidenţiem câteva pro-bleme care subminează abordarea UE și să sugerăm unele îmbunătăţiri.

Avizul se bazează pe un studiu realizat în cele 27 de state membre. Care a fost scopul studiului și ce aţi descoperit?

CESE a comandat un studiu privind participarea organizaţiilor romilor și/sau ale ONG-urilor în dezvoltarea SNIR. Am descoperit că SNIR au fost întâmpinate cu scepticism de comuni-tăţile rome. Există, de asemenea, o frus-trare și neîncredere crescândă din cauza lipsei unor îmbunătăţiri reale în ceea ce privește integrarea și condiţiile de locuit în ultimii ani.

Ar trebui să tragem concluzia că SNIR au eșuat?

Aș spune că acest studiu arată că stra-tegiile nu sunt sufi ciente. Succesul lor depinde de punerea în aplicare. UE și statele membre trebuie să arate că pot transforma promisiunile și sloganele politice în realitate.

A cauzat actuala criză economică și socială difi cultăţi suplimentare pentru integrarea cetăţenilor de etnie romă?

Cetăţenii de etnie romă se numără printre cei care suferă cel mai mult

de pe urma crizei. Măsurile de aus-teritate, șomajul ridicat și reducerile care au afectat sistemele de protecţie socială sunt o  sursă de extremism. Grupurile cele mai vulnerabile – romii, imigranţii și persoanele fără adăpost – sunt ţapi ispășitori, iar UE nu poate ignora această tendinţă. Ar trebui să ne concentrăm eforturile pe consolida-rea coeziunii sociale și pe reafi rmarea valorilor fundamentale ale integrării europene.

Dacă ar trebui să propuneţi câteva măsuri imediate pentru a soluţiona această problemă, care ar fi acestea?

În primul rând, aș înceta să-i tratez pe romi, – care sunt în cea mai mare parte cetăţeni ai UE –, drept o „minoritate care trebuie protejată” și aș începe imediat să le garantez egalitatea reală cu alţi cetăţeni ai UE. În al doilea rând, aș sugera instituirea unei strategii cuprinzătoarea a UE, care să se bazeze și pe exemplele existente de bune prac-tici de la nivel local, în cooperare cu romii și organizaţiile societăţii civile. Romii trebuie implicaţi în conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea oricărei politici care îi afectează. În fi ne, aș dori să solicit statelor membre să asigure o mai mare coerenţă între angajamentele lor formale și instru-mentele și resursele reale pe care le instituie.

Vor fi aceste măsuri sufi ciente?

Nu, dar sunt un punct de pornire cru-cial pentru o abordare complet nouă. Avem nevoie de o revoluţie culturală în relaţiile noastre cu romii. Trebuie să creăm o  societatea deschisă și cu adevărat incluzivă, lipsită de prejude-căţi. Diferenţele au fost și vor rămâne un avantaj pentru continentul nostru. Putem depăși actuala criză economică, socială și democratică doar prin trans-formarea în realitate a motoului UE „Uniţi în diversitate”. (rdr) ●

Călătorie spre centrul PământuluiDoisprezece membri au vizitat recent cel mai mare proiect de construcţie civilă din istoria Finlandei, pe insula Olkiluoto. Echipaţi cu aparate de res-pirat în caz de urgenţă, au coborât în situl Onkalo, care va fi primul depozit geologic adânc de deșeuri nucleare din lume.

Două unităţi nucleare sunt deja în funcţiune pe această mică insulă situ-ată în dreptul coastei vestice a Finlan-dei. O a treia unitate, bazată pe proiectul reactorului european cu apă presurizată, este în construcţie și este planifi cată o a patra.

Membrii au vizitat șantierul și au fost conduși în inima reactorului (barele de combustibil urmează să fie introduse anul viitor), trecând pe lângă recipien-tele sub presiune masive și ajungând în sala vastă a turbinelor – în prezent un haos organizat de ţevi, fi re, platforme temporare, pasarele și mișcare con-stantă. Pe șantier lucrează trei mii cinci sute de persoane din 40 de ţări diferite. La cinci sute de metri distanţă de reac-toare se afl ă intrarea în lumea subterană a Onkalo.

După o informare privind securita-tea, membrii au pornit la drum în tune-lul inclinat, cu înălţimea de șase metri, săpat în granit solid, care coboară în spirală pe o distanţă de 4,5 km. În cele din urmă, au ajuns la baza acestuia, unde se construiesc puţurile pentru deșeurile radioactive.

Dacă totul merge conform planului, în opt ani, deșeurile vor fi depozitate într-o reţea de galerii, un proces care se va încheia în 100 de ani. Apoi, situl va fi închis pentru totdeauna. El a fost concept pentru a face faţă următoarei ere glaciale, când toate elementele de la suprafaţă vor dispărea, iar greutatea gheţii va împinge totul 400 de metri în pământ. S-a calculat că acest lucru se va petrece cândva peste 60 000 de ani! Fin-landa, cu o populaţie de doar 5,4 mili-oane de persoane reușește să facă ceea ce nicio altă naţiune nu a făcut încă: să construiască, cu acordul populaţiei, un centru integrat de producere a energiei electrice cu emisii scăzute de dioxid de carbon, care va furniza o  treime din electricitatea ţării, rezolvând totodată problema moștenirii periculoase a deșe-urilor nucleare. (ak) ●

Ákos Topolánszky, membru CESE

“”

Grupurile cele mai vul-nerabile – romii, imigranţii și persoanele fără adăpost – sunt ţapi ispășitori, iar UE nu poate ignora această tendinţă.

@ G

alus

hko

Serg

ey

@ Tang Yan Song

@ A

leks

ey K

lints

CESE info — Decembrie 2012/9 ediţie specială

Pentru informații suplimentare: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.opinions

Într-o serie de noi interviuri, Tomasz Jasiński, un membru polonez al Gru-pului „Lucrători” al CESE și reprezen-tantul membrilor CESE în comitetul de redactare a Buletinului informativ al CESE discută cu colegii săi pentru a afl a ce îi interesează pe aceștia. El s-a întâl-nit recent cu Oliver Röpke, un membru austriac al Grupului „Lucrători” al CESE și șef al biroului din Bruxelles al Fede-raţiei Sindicatelor Austriece. Iată câteva extrase:

CESE Info: Vă amintiţi primele impresii de la sosirea dvs. la CESE?

Oliver Röpke: Cunoșteam CESE înainte să vin ca membru, deoarece am partici-pat la diferite ședinţe organizate de Con-federaţia Europeană a Sindicatelor. Cu toate acestea, mi s-a părut emoţionant să intru în clădirea Comitetului pentru prima dată ca membru CESE. Am întâl-nit atât de mulţi colegi din atâtea ţări, toţi adunaţi laolaltă, și brusc am devenit și eu parte a acestui ansamblu. Atractivitatea acestei situaţii m-a însoţit până în ziua de astăzi.

Faptul de a fi membru al Comitetul implică numeroase deplasări şi întâlniri în afara Austriei. Mai aveţi timp pentru familie şi prieteni?

Numărul ședinţelor și deplasărilor poate constitui uneori o problemă, dar face parte și din farmecul muncii de aici. Uneori viaţa mea de familie suferă din această cauză, astfel că am multe de recu-perat în vacanţe!

Care este profi lul dvs. profesional?

Am studiat dreptul la Viena și imediat după aceea am făcut un stagiu de un an la un tribunal. Apoi m-am specializat în dreptul muncii.

De ce aţi ales cariera de sindicalist?

Întotdeauna am dorit să combin munca cu interesele mele politice.

Cât timp aţi fost membru de sindicat?

Am fost implicat în sindicate din stu-denţie.

Ce pasiuni aveţi? Cum vă petreceţi timpul liber?

Îmi place să vizitez orașe la sfârșit de săptămână și îmi place, de asemenea, fotbalul. Dar acum doar mă uit la televi-zor sau merg la meciuri ocazionale. Îmi place, de asemenea, să merg în vacanţă la schi într-o cabană izolată din munţii Tirolului de Sud.

Ce aţi dori să faceţi în 10-15 ani? Aţi dori să fi ţi la Bruxelles sau mai degrabă visaţi la o vilă departe unde aţi putea citi şi scrie cărţi?

Îmi place Bruxelles-ul și munca și aș fi foarte mulţumit să fi u aici peste 15 ani. Sau, dacă mă gândesc la asta, de ce nu în Portugalia, undeva lângă râul Douro, unde aș putea să mă bucur de peisaje fru-moase și mâncare delicioasă? Deși cred că după câteva săptămâni fără călătorii, ar fi deja prea liniștit pentru mine! ●

Editor:Karin Füssl Tomasz Jasiński – reprezentantul membrilor CESE în comitetul editorial (Grupul „Lucrători”, PL)

La realizarea acestui numări au contribuit:Adela Čujko (ač)Alejandro Izquierdo Lopez (ail)Aleksandra Klenke (ak)Antonio Santamaria Pargada (asp)Coralia Catana (cc)Jean-Pierre Faure (jpf)Maciej Bury (mb)

Nuno Quental (nq)Raff aele De Rose (rdr)

Coordonare generală: Nadja Kačičnik

Adresă:Comitetul Economic și Social EuropeanClădirea Jacques Delors, 99 Rue Belliard, B-1040 Bruxelles, BelgiaTel. (+32 2) 546.87.22 or 546.82.98Fax (+32 2) 546.97.64E-mail: eescinfo@eesc.europa.euInternet: http://www.eesc.europa.eu/

CESE Info se publică de nouă ori pe an, cu ocazia sesiunilor plenare ale Comitetului.

Versiuni tipărite ale CESE Info în limbile germană, engleză și franceză sunt disponibile gratuit la Biroul de presă al Comitetului Economic și Social European.

CESE Info este, de asemenea, disponibil în format PDF, în 22 de limbi, pe site-ul internet al Comitetului: URL: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info

CESE Info nu reprezintă o transcriere ofi cială a dezbaterilor CESE; pentru aceasta, vă rugăm să consultaţi Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene sau celelalte publicaţii ale Comitetului.

Reproducerea este autorizată numai dacă se menţionează CESE Info ca sursă și se transmite un exemplar redacţiei.

Tiraj: 12 310 exemplare.

Următorul număr: ianuarie 2013

PEER-TO-PEER INTERVIEW În curând la CESE

PE SCURT

Entuziasmul din prima zi nu m-a părăsit niciodată

Oliver Röpke, membru CESE

Pirateria maritimă: pericolul din umbră

Așa-numitul principiu „one-in-one-out” care oprește autorităţile să introducă noi reglementări costisitoare pentru întreprin-deri ar trebui să devină regulă - aceasta a fost concluzia la care au ajuns partici-panţii la o conferinţă pe tema „Piaţa unică după 20 de ani – ce reprezintă ea pentru

Regatul Unit?”, desfășurată la 5 noiembrie la Londra.

În aceeași ordine de idei, o evaluare a impactului care să ţină seama de opini-ile părţilor interesate reprezintă condiţia prealabilă a unui cadrul de reglementare adecvat scopului urmărit, au spus parti-cipanţii la un eveniment la care au par-ticipat Lord Brittan, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, Staffan Nilsson, președintele CESE, Bryan Cassidy, pre-ședintele Secţiunii  CESE pentru piaţa unică și Michael  Gibbons, director al Ofi ciul pentru îmbunătăţirea cadrului de reglementare, pentru a numi doar câţiva participanţi.

Discuţia aprinsă, la care au participat o serie de actori implicaţi în piaţa unică

care au sediul în Londra, a inclus solicitări privind o mai bună comunicare cu privire la benefi ciile pieţei unice și la instrumentele disponibile pentru întreprinderile și consu-matorii activi pe piaţă.

O dezbatere separată s-a concentrat pe piaţa unică digitală, multe persoane argumentând pentru o  mai mare inte-roperabilitate și standarde mai ridicate, acordându-se totodată mai multă aten-ţie securităţii și procedurilor de achiziţii publice electronice.

Evenimentul, care a făcut parte dintr-o serie de activităţi locale de aniversare a 20-a de ani de piaţă unică, a fost organizat de către Reprezentanţa Comisiei Europene în Regatul Unit și de Secţiunea CESE pentru piaţa unică, producţie și consum. (jpf) ●

CESE îndeamnă UE să intensifi ce lupta împotriva acestui fl agel al zilelor noastre

Când cineva se gândește la UE, cu siguranţă că nu pirate-ria maritimă este primul lucru care îi vine în minte. Și totuși, această problemă afectează pro-fund societatea. Anul acesta, șase marinari au fost uciși, iar alţi 448 au fost luaţi ostateci de piraţi, la nivel mondial. Prin urmare, eliberarea lor imediată este o prioritate absolută. Sub aspect economic, pirateria îi costă pe contribuabilii europeni între 5,5 și 9,5 miliarde EUR pe an, suma adăugându-se inevita-bil la facturile consumatorilor.

UE desfășoară operaţiunea militară EUNAVFOR ATALANTA, care acoperă zona de sud a Mării Roșii, Golful Aden și partea de vest a Oceanului Indian. Deși operaţiunea a dus la reducerea numărului de atacuri asupra vaselor în zona respectivă, nu se poate cu adevărat afi rma că fenomenul pirateriei este sub control. Fapt este că, în parte și datorită succesului operaţiunii ATALANTA, pirateria migrează către alte zone, în care prezenţa navală este mult mai redusă, cum ar fi Golful Guineei și Strâmtoarea Malacca.

Cifrele asociate pirateriei sunt sufi cient de mari încât să justifi ce o abordare mai hotărâtă din partea UE. CESE apreciază eforturile recente, dar consideră că se impun demersuri suplimentare de combatere a acestui fl agel.

În acest sens, dr. Anna Bredima, vicepreședintă a Grupului „Angaja-tori” al CESE, a fost numită raportor al unui aviz din proprie iniţiativă pe tema „Pirateria maritimă: consolidarea capacităţii de reacţie a UE”, adoptat în sesiunea plenară din decembrie.

Ar fi bineînţeles o greșeală să se creadă că pirateria poate fi eradicată doar prin forţa armelor. Suprafaţa oceanului este mult prea întinsă, iar resursele mult prea limitate. Soluţia se găsește mai degrabă pe uscat și necesită un angaja-ment pe termen lung, în special sub aspectul consolidării capacităţilor (pregătirea judecătorilor, înfi inţarea de tribunale, elaborarea legislaţiei etc.) și al asigurării unor perspective mai promiţătoare pentru tineri, astfel încât ocupaţiile oneste să fi e mai atractive decât pirateria. Pirateria înseamnă și fl uxuri fi nanciare imense, afl ate în relaţie cu corupţia, furtul și trafi cul ilegal de arme. Localizarea și stoparea acestor fl uxuri sunt și ele probleme de mare urgenţă. Pe scurt, nu există soluţii miraculoase de combatere a pirateriei, acest fenomen necesitând o abordare multidimensională.

CESE este pe deplin hotărât să sporească nivelul de conștientizare de către soci-etatea civilă, instituţiile UE și opinia publică a acutizării fenomenului pirateriei, dar și să analizeze scenariile posibile de intensifi care a acţiunii UE.

Așadar, vă invităm să participaţi la dezbaterea care va avea loc la 24 ianuarie 2013 (între orele 14:00 și 17:15) la sediul CESE, prilej cu care va fi prezentat avizul Comite-tului și vor fi enunţate punctele de vedere ale principalelor părţi interesate din cadrul instituţiilor UE și al societăţii civile pe tema în discuţie. (nq) ●

Pentru informaţii suplimentare, consultaţi site-ul internet www.eesc.europa.eu.

@ jö

rg rö

se-o

berre

ich

@Ig

or S

okol

ov

“”

Nu există soluţii mira-culoase de combatere a pirateriei, acest fenomen necesitând o  abordare multidimensională.

Piaţa unică dup 20 de ani

QE

-AA

-12

-00

9-R

O-N

CESE info este disponibil și în format PDF, în 22 de limbi, pe site-ul internet al Comitetului: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.eesc-info

CESE info Decembrie 2012/9 ediţie specială

te-ul inte