ISA 500 Ana Morariu Doc

8/13/2019 ISA 500 Ana Morariu Doc

1/31


2/31


3/31

tipul procedurilor de audit utilizate ;

natura i cantitatea probelor ce trebuie obinute pe baza procedurilor aplicate;programarea n timp a procedurilor de audit;

dimensiunea eantionului i care vor fi elementele extrase din populaie pentrua fi testate;

costurile implicate .Alegerea unei proceduri de audit astfel nc t probele de audit obinute s fiesuficientei adecvate , depinde de raionamentul auditorului i este influenat de anumiifactori, cum ar fi:

evaluarea de ctre auditor a naturii i a nivelului riscului inerent att la nivelulsituaiilor financiare ct i la nivelul soldului unui cont sau unei categorii detranzacii,

natura sistemelor contabile i de control intern, precum i evaluarea riscului decontrol,

pragul de semnificaie al elementului care este examinat,experiena acumulat n timpul lucrrilor de audit anterioare,rezultatele procedurilor de audit, incluznd fraude sau erori ce ar fi putut fi

descoperite,

sursa si credibilitatea informaiilor disponibile.Managementul/guvernan a entit ii auditate este responsabil () de prezentarea corect a datelor i informa iilor din situa iile financiare.

2. Domeniul de aplicare a ISA 500

ISA 500 trateaz responsabilitatea auditorului de a decidece proceduri de audit trebuies desfoare pentru a obine cantitatea i calitatea probelor de auditpentru aargumenta concluziile pe care i bazeaz opinia auditorului.ISA 500, se aplic pentrutoate probele de audit chiar dac sunt aspecte specifice ale audituluicum ar fi:identificarea i evaluarea riscurilor de denaturare semnirficativ, nelegerea entitii ia mediului su3 , probe ob inute n legtur cu un element specific, cum ar fi testareacontin uitii activitii de exploatare4, proceduri specifice de ob inere a probelor deaudit, ca de exemplu, proceduri analitice, precum i evaluarea suficienei probelor deaudit adecvate a a cum prevd, obiective generale ale auditorului independent i

3 ISA 315, Identificarea i evaluarea riscurilor de denaturae semnirficativ, nelegerea entitii i amediului su.4 ISA 570, Principiul continuitii activitii.


4/31

desfurarea unui audit n conformitate cu Standardele Interna ionale deAudit 5 irspunsul auditoruluila riscurile evaluate 6

ISA 500, se aplic pentrupentru perioadelecu ncepere de la sau ulterior datei de 15decembrie 2009. 7

3. Obiectivul ISA 500

Audi torul are ca obiectiv s conceap i s s desfoare proceduri de audit astfel ncts i permit obinerea cantitii i calitii probelor de audit n baza crora s poatargumenta concluziile pertinente pe care se bazeaz opinia n raportul independent.Opinia auditorului cu privire la situaiile financiare trateaz msura n care situaiilefinanciare sunt pregtite, sub toate aspectele semnificative, n conformitate cu cadrul

general de raportare financiar aplicabil. Pregtirea situaiilor financiare presupuneexercitarea raionamentului profesional de ctre conducere n efectuarea de estimricontabile i selectarea de politici contabile adecvate. Situaiile financiare trebuie sndeplineasc nevoile unei game largi deutilizatori - situaii financiare cu scop generalsau utilizatori specifici situaii financiare cu scop special. Exercitarea de ctre auditor a raionamentului profesional are loc n planificarea i efectuarea unui audit alsituaiilor financiare i implicit n ceea ce nseamn suf icien i adecvare a probelor deaudit. Raionamentul profesional este necesar n special n legtur cu decizii legate depragul de semnificaie i riscul de audit (ISA 320), natura, momentul i ntindereaprocedurilor de audit folosite pentru a ndeplin i dispoziiile ISA-urilor i a strngeprobe de audit (ISA 500); evaluarea msurii n care au fost obinute suficiente probe deaudit, i a msurii n care mai trebuie fcut ceva pentru a atinge obiectivele ISA-urilori prin acestea, obiectivele generale ale auditorului (ISA 501), e valuarea judecriiconducerii n aplicarea cadrului general de raportare financiar aplicabil, de concluziilestabilite pe baza probelor de audit obinute, de exemplu evaluarea gradului de

rezonabilitate a estimrilor fcute de ctre management n pregtirea situaiilor financiare.

Rela ia dintre situaiile financiare, responsabilitatea managementului i auditorului suntredate n schema nr.1. Nu putem omite conceptele de baz pe care auditorul le aplicintr-o misiune de asigurare. Ele sunt prezentate n schema nr.2.

Pentru a atinge obiectivele generale ale auditorului, este necesar evaluarea conduceriin aplicarea cadrului general de raportare financiar aplicabil; concluziile stabilite pe

5 ISA 200, Obiective generale ale auditorului independent i desfurarea unui audit n conformitate cuStandardele Interna ionale de Audit.6 ISA 330, Rspunsul auditorului la riscurile evaluate.7 vezi, pag.401, al.3, din editia 2012, vol.1, op. citat,


5/31

baza probelor de audit obinute, de exemplu evaluarea gradului de rezonabilitate aestimrilor fcute de ctre management n pregtirea situaiilor financiare.Aplicarea principiilor contabile, a regulilor, bazelor de evaluare i practicilor specificereprezint aplicarea raionamentuluiprofesional n lumina circumstan elor i a faptelor pe care uditorul le- a cunoscut pn la proiectarea raportului de audit financiar

independent. Schematizat n figura 3 sunt prezente obiectivele generale aleauditorului, aplicat n fiecare misiune de asigurare. Probele de audit, fac parte

integranta din obiectivele auditorului i trebuie s rspund cerinelor de suficien iadecare.

Bilanul contabi lCon tu l de p ro f it i p i e rde re

S i tua i a modi f i c r ilo r de cap i t a lS i tu a ia f lu x u ri lo r d e n u m e r a r

Po l i ti c i con tab i le i no te exp l i ca t ive

Bilanul contabi lCon tu l de p ro f it i p i e rde re

S i tua i a modi f i c r ilo r de cap i t a lS i tu a ia f lu x u ri lo r d e n u m e r a r

Po l i ti c i con tab i le i no te exp li ca t ive

Aser iuni le managementului refer i toare lacomponenetele s i tua i i lor f inanciareAser iuni le managementului refer i toare lacomponenetele s i tua i i lor f inanciare

P r o c e d u ri le d e a u d i tP r o c e d u ri le d e a u d it

Probele re fer i toare lacorect i tudinea, ob iect ivi ta tea

si tua i ilor f inanciare

Probele refer i toare lacorect i tudinea, ob iect ivi ta tea

si tua i ilor f inanciare

R a p o r tu l d e a u d i tR a p o r tu l d e a u d i t

S i n t e z a r e l a i il o r d i n t r e s i t u a i i l e f i nanc i a re ir a p o r t u l d e a u d it

MANAGMENT

R E S P O N S A B I L I TAT E A A U D I T O R U L U I

Schema nr.1 . Responsabilitatea managementului privind pregtirea situaiilor financiar e i a auditorului asupraobiectivelorgenerale impuse de ISA.


6/31

Concepte de baz naudit

ISA 200

Cerin ele eticecu privire laauditul sit. Fin.

Cerin ele eticecu privire la

auditul sit. Fin.

Pragul desemnifica e

Pragul desemnifica e

PregtireaSitua iilorfinanciare

PregtireaSitua iilorfinanciare

Denaturaresemnificati

Denaturaresemnificati

Sistemulde controlal calit ii

Sistemulde controlal calit ii

Scepticismulprofesional

Scepticismulprofesional

Auditorul evalueaz critic, circumspectValiditatea unei probe de audit ob inute ieste atent la acele probe care pun la ndo

ial credibilitatea documentelor sau declaraiile conducerii

Ra ionamantprofesional

Ra ionamantprofesional

Schema nr.2 . Concepte de baz n auditul situaiilor financiare

Domeniul de aplicare ISA 200 i probele de audit (PA)Isa 500 trebuie tratat n paralel cu ISA 200 i coresponden a cu celelalte ISA

Rspunderea

general aauditorului pentru

un audit conform ISA

Obiectivele generaleale

auditorului

Explic natura idomeniul de

aplicare al unui audit

Asigurri rezonabile c situa iilefinanciare

nu con in DS

s exprime o opinie csitua iile financiare suntprezentate din toate pct.de vedere S conform CRFA

s raporteze

cu privire lasitua iile financiare i s comunice

a a cum o cere ISA

ISA 200 trateaz

Stabile teDS denaturare semnificativ

S Semnificativ

pct punctele

CRFA Cadrul de raportare financiar aplicat

Probe deaudit

Schema nr.3 , Obiectivele generale ale auditorului

Auditorul trebuie s utilizeze obiectivele pentru a evalua msura n care au fostobinute suficiente probe de audit adecvate n contextul obiectivelor generale aleauditorului. Dac auditorul concluzioneaz c probele de audit nu sunt suficiente iadecvate, atunci acesta va putea urmri una sau mai multe dintre urmtoarele abordri:

evaluarea msur ii n care s- au obinut sau urmeaz a fi obinute probe de auditsuplimentare relevante ca rezultat al respectrii altor ISA-uri;S extind munca efectuat n aplicarea uneia sau mai multor dispoziii; sau


7/31

S efectueze alte proceduri considerate de auditor a fi necesare ncircumstanele date.

4. Defini ii

Conceptele fundamentale teoretice cu care opereaz auditorul, n ob inerea probelor de

audit sunt diverse i au tangen cu ceilal i termeni din ISA.

a. Probele de audit sunt informa ii cuprinse n nregistrri contabile pe care se bazeaz situaiile financiare ct i alteinforma ii, utilizate de auditor pentruemiterea de concluzii pe care se bazeaz opinia auditorului. Sistemul de nregistrricontabile al entitii este o surs important de probe de audit. Activitatea cea maidificil o reprezint obinerea i evaluarea probelor de audit.

b. nregistrri contabile ini iale i documente justificative, precum v erificri inregistrri ale transferurilor electronice de fonduri, facturi, contracte, registrul jurnal , note contabile privind amortizrile i ajustrile de valoare, documentele delucru i foile de calcul care justific alocrile de costurilor, calculele, reconcilierilei prezentrile din situaii financiare8 Sistemul de nregistrri contabile al entitiieste o surs important de probe de audit. Activitatea cea mai dificil o reprezintobinerea i evaluarea probelor de audit.

c. Gradul de adecvare al probelor de audit, exprim msura calitii probelor deaudit confirmate de relevan a i credibilitatea lor ca argumente pentru concluziile pe care se bazeaz opinia auditorului.

d. Suficien a probelor de audit exprim cantitatea probelor de audit i este afectatde evaluarea de ctre auditor a riscurilor de denaturare semnificativ si, deasemenea , de calitatea probelor de audit. Att cantitatea ct i calitatea probelor de audit se afl ntr -o interdependen . Cantitatea probelor de audit necesare esteafectat de riscul de denaturare (cu ct riscul este mai mare, ct att mai multe probe

de audit este probabil s fie cerute) i, de asemenea, de calitatea unor asemeneaprobe

de audit (cu ct calitatea este mai ridicat, cu ct mai puine probe vor fi cerute).n consecin, gradul de suficien i gradul de adecvare al probelor de audit suntinterrelaionate. Totui, simpla obinere a unei cantiti mai mari de probe de auditnu poate compensa calitatea slab a acestora. Credibilitatea probelor de auditesteinfluenat de sursa i natura acestora i depinde de circumstanele individuale ncare sunt obinute probele. De regul9:

8 vezi exemple de documente necesare auditorului pe parcursul auditului fiecrui domeniu semnificativ(sec iuni) din Ghid pentru un audit de calitate, ICAS-CAFR, 2012.

9 Flavia Stoian, Ana Morariu, Audit Financiar, Ed.ASE, 2011


8/31

Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd sunt obinute din surseindependente din afara entitii.

Probele de audit care sunt obinute din interiorul entitii sunt mai credibile atuncicnd controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente.

Probele de audit obinute n mod direct de ctre auditor (de exemplu, observarea

aplicrii unui control) sunt mai credibile dect probele de audit obinute indirectsau prin deducie (de exemplu, investigri cu privire la aplicarea unui control).

Probele de audit sunt mai credibile atunci cnd ele exist sub form de document,fie pe hrtie, electroni c sau de alt natur (de exemplu, o nregistrare scrisfolosind metode contemporane a unei ntlniri este mai credibil dect declarareaulterioar n form oral a problematicilor discutate).Probele de audit furnizate de documente originale sunt mai credibile dect

probele de audit furnizate de fotocopii sau facsimile.

Atunci cnd informaiile produse de entitate sunt utilizate de auditor la efectuarea procedurilor de audit, auditorul trebuie s obin probe de audit cu privire laacurateea i exhaustivitatea informaiilor. Cu toate acestea, dac auditorul se afln imposibilitatea de a obine probe de audit adecvate i suficiente, el trebuie sexprime o opinie cu rezerve (calificat) sau s se declare n imposibilitatea de aexprima o opinie.

De can titatea i calitatea probelor de audit obinute depinde reducerea riscului de auditla un nivel acceptabil.

RAA = f (RDS, RDP)10

unde:

RA = risc de auditRDS = risc de denaturare semnificativRDP = risc de detectare planificat

Sinteza rela iei dintre riscul de audit , suficiena i gradul de adecvare a probelor deaudit este redat n schema nr.4

Risc de denaturare semnificativ este riscul ca situaiile financiare s fie denaturatesemnificativ nainte de auditare. Acesta const n dou componente, descrise dup cumurmeaz la nivelul afirmaiilor .Riscul de denaturare semnificativeste analizat la nivelul situa iilor financiare ngeneral i la nivel de afirmaie al claselor de tranzacii, soldurilor de conturi sau

10 Flavia Stoian, Ana Morariu, Audit financiar, Ed. ASE, 2011.


9/31


10/31

RDP - Risc de detectare planificatRAA - Risc de audit acceptabilRI - Risc inerentRC - Risc de con trol

RDS

RAA RDP

SAU RIxRC

RAA RDP

=

=

RDS se gsesc la dou niveluri

La nivelul situa iilorfinanciare

LA nivelul de afirma ie alclaselor de tranzac ii, soldurilor

de conturi sau prezentrilor

este evaluat pentru a determinanatura, momentul i ntinderea unorproceduri de audit suplimentare

RI & RCRC este o func ie a

eficacit ii proiectrii, implementrii i m en inerii

CI

RDP - Risc de detectare planificatCI - Control internRDS - Risc de denaturare semnificativEPA - Eficacitatea unei proceduri de audit

RELAIA DINTRE RISCURI i PROBE DE AUDIT (PA)

RDPPentru un nivel dat al RAA, nivelul

RDP comport o rela ie inverspropor ional cu evaluarea RDS la

nivelul afirma iilor

natura, momentul i ntinderea proce

durilor de audit cuscopul de a reduce

RA

distribuireacorect

a personaluluiechipei de audit

Aplic scepticismulprofesional

supervizarea

i revizuireamuncii de audit

planificareaadecvat

Este legat de

RDP = f (EPA)

Schema nr.4 - Sinteza rela iilor dintre riscuri i probe de audit

Riscul de audit este un termen tehnic legat de procesul de auditare. Este o func ie ariscurilor de denaturare semnificativ i a riscului dedetectare planificat. Pentruriscul de audit acceptabil se mai utilizeaz noiunile de asigurare de audit saunivel de asigurare (certitudine). Riscul de audit este riscul ca auditorul s exprimeo opinie neadecvat de audit atunci cnd situaiile financiare sunt denaturatesemnificativ. Riscul de audit este o funcie a riscurilor de denaturaresemnificativ(RDS) i a riscului de detectare planificat.

Asigurarea de audit reprezint un complement al riscului de audit acceptabil,adic este egal cuunu minus riscul de audit.

Exemplu : Risc audit acceptabil = 3%

echivalent cu nivel de asigurare de (100 3 = 97%)

Conceptul de risc de audit acceptabil poate fi mai uor neles dac ne gndim c serealizeaz un numr mare de misiuni, s zicem 10.000. Ce poriune din acestemisiuni ar putea conine erori, fr a avea un impact negativ asupra entitii? Cucertitudine, proporia trebuie s fie sub 10%, mai aproape de 1% sau 0,5%. nraport de acest raionament, auditorul trebuie s-i fixeze riscul de audit acceptabil.


11/31

RDP reprezint o msur a riscului ca probele de audit aferente unui segment snu permit detectarea unor erori sau abateri a cror valoare depete o limittolerabil, n cazul n care asemenea abateri exist.

RDP prezint dou aspecte :

-depinde de ceilali trei factori din model ; i-determin cantitatea de probe substaniale pe care auditorul planific s o

colecteze, cantitate care este invers proporional cu dimensiunea riscului de

detectare planificat.

Riscul de detectare planificat este riscul ca procedurile efectuate de auditor pentru

a reduce riscul de audit la un nivel acceptabil de sczut, nu vor fi n msur sdetecteze o denaturare care exist i care ar putea fi semnificativ, fie individual

sau la nivel agregat mpreun cu alte denaturri.

Aplica ie

Suntei responsabilul cu auditul cicluclui vnzri- ncasri al unui spital privat deanvergur mic. Spitalul are o reputaie excelent printre pacieni dar o gestionarecontabil necorespunzatoare, principalul motiv fiind insuficiena personaluluicalificat. n anii anteriori, ai descoperit mai multe erori in facturri, ncasri icreane- clieni. Ca n toate spitalele, cele mai mari posturi de active sunt creane-clieni i imobilizri corporale. Spitalul a contractat cteva mprumuturi mari de la bncile locale dar dou bnci au comunicat c nu sunt dispuse s extind limita decreditare, cu att mai mult cu ct n vecinatate se construiete un nou spital foartemodern. n trecut, defalcrile din impozitele locale au permis acoperirea pierderilorns n anul curent administraia de stat nregistreaz un deficit mai mare din cauzanumrului important de omeri. n anii trecui, rspunsurile pacienilor la

solicitrile de confirmare au fost nesatisfctoare. Frecvena rspunsurilor foartemic, iar pacienii care au binevoit s rspund nu cunoteau scopul confirmrii sausoldurile corecte ale datoriilor lor. Ajungei la concluzia c mecanismele de controlaplicate mijloacelor bneti sunt excelente i c probabilitatea apariiilor unor fraude este extrem de mic. ns suntei mai puin convins de inexistena unor erorineintenionate n facturare, nregistrarea vnzrilor, ncasrilor, creanelor -clieni icreaelor incerte.

Cerine1. Identificai principalii factori care afecteaz riscul de audit acceptabil al

acestui audit.


12/31

2. Ce riscuri inerente v preocupa? solu ii la cerina nr.1.

a. Principalii factori de risc sunt:

Dependena utilizatorilor externi de situaiile financiare

- Examinarea situaiil or financiare, inclusiv a notelor informative ale acestora;

-Citirea proceselor verbale ale edintelor CA pentru a determina care sunt planurile de viitor ale spitalului;

-Discutarea planurilor financiare cu managementul

Probabilitatea apariiei de dificulti financiare

- Analiza situaiilor financiare n scopul detectrii dificultilor financiare prin

utilizarea indicatorilor i a altor proceduri analitice.

- Examinarea situaiilor istorice i previzionale ale fluxurilor de trezorerie n

scopul determinrii naturii intrrilor i ieirilor de mijloace bneti.Competena managementului

Un management competent, calificat urmrete n permanen potenialele

dificulti financiare i ii modific metodele de gestiune pentru a minimiza

efectele unor probleme cu impact pe termen scurt. Capacitatea managementului

trebuie apreciat ca parte a evalurii probabilitii producerii falimentului.

b. Riscuri inerente idetificate:

Riscuri legate de natura activitii clientului (ramura n care clientul i

desfoar activitatea este foarte specializat; n aceast idee, IFAC public anual

o serie de alerte de ramur privind riscurile de audit;

Factorii legai de prezentrile eronate care rezult din raportarea financiar

frauduloas (caracteristic managementului i influena acestuia asupra mediului

controlului, circumstanele de ramur, caracteristicile activitii de exploatare i

stabilitatea financiar)

Rezultatele auditurilor anterioare;

Erorile constatate n cursul auditului anului precedent prezint o mare

probabilitate de a se repeta n cursul auditului anului curent.

Angajament iniial sau repetat

Angajamentul repetat n cazul de fa nu impune reducerea riscului inerent

deoarece erorile neintenionate asupra facturrilor, vnzrilor, ncasrilor i

creanelor incerte se pot repeta i n anul curent ceea ce impune testri

aprofundate, cu scopul de a determina dac neajunsurile din sistemul de

gestionare contabil a fost corectat.

Prile afiliate;

Operaiunile cu caracter excepional;


13/31

Achiziiile majore de mijloace fixe, leasingurile prezint o probabilitate mai mare

de a fi nregistrate greit de ctre client dect operaiunile uzuale, deoarece nu are

experien n nregistrarea lor.

Raionamentul necesar pentru nregistrarea corect a soldurilor conturilor i a

operaiunilor;

Numeroase solduri de conturi necesit calculul unor estimri i o doz importantde logic managerial. Exemplificm: ajustri (ajustri i provizioane pentru

creanele incerte, litigioase, rezervele pentru pierderi din credite bancare,etc)

Vulnerabilitatea activelor la deturnare;

Componena populaiei analizate ;

Relaia dintre riscuri, probe i factorii care influeneaz riscurile .

Defini ii:

Expert din partea conducerii: este o persoan sa o organiza ie care deine

experien ntr -un domeniu, altul dect contabilitatea sau auditul, a cror

activitate n ace l domeniu este utilizat de entitate pentru a asista entitatea n

prezentarea situa iilor financiare 11 . Spre exemplu, entitatea angajeaz un expert

pentru analize tehnologice in testarea depreierilor de stocuri cu privire la

rezisten a culorilor conform pre scrip iilor tehnice, rezisten a la temperatura apei,

etc.

Defini ie : Caracterul suficient al probelor de audit reprezint msura probelor de

audit. Cantitatea probelor de audit este afectat de evaluarea riscurilor de

denaturare semnificativ i de calit aea acestor probe de audit. Factorii de influen

care afecteaz suficiena probelor de audit sunt date n schema nr.5

11 Vezi ISA 500 Probe de audit, pag.402, al.3


14/31

Materialitatea - se refera la importanta (relevanta/ pragul de semnificatie)claselor de tranzactii si a conturilor pentru utilizatorul informatiilor, astfel incat,cu cat tranzactiile/pozitiile/elementele din situatiile financiare sunt maiimportante, cu atat este nevoie de o cantitate mai mare de probe.

Riscul de denaturare - se refera la riscul (inerent) de a exista unele erori inaplicarea regulilor contabile si la riscul de nedetectare a acestor erori prinsistemul de control intern, astfel incat, cu cat acest risc va fi mai mare, cu atatvor fi cerute mai multe probe de audit.

Marimea populatiei - in cadrul unei misiuni de audit, de multe ori este necesarsa se lucreze cu esantioane din cadrul unor populatii statistice, nefiind posibilaanalizarea tuturor elementelor (tranzactiilor, operatiunilor) dintr-o astfel de

populatie

Modul de determinare (stabilire) a esantioanelor in audit , si alte aspectelegate de acestea sunt tratate in standardul ISA 530, numarul probelor de auditin acest caz depinzand de marimea si caracteristicile populatiei analizate , astfelincat, cantitatea de probe necesare este cu atat mai mare, cu cat populatia

(numarul tranzactiilor/operatiunilor) este mai mare.Omogenitatea populatiei - daca populatia statistica este omogena respectivelementele care o formeaza au caracteristici asemanatoare, aceasta poate fianalizata (testata) cu ajutorul unui esantion de dimensiuni mai mici.

Calitatea probelor de audit culese - cu cat calitatea probelor de audit estemai ridicata, cu atat numarul acestora va putea fi mai mic.

Gradul de suficien factori de influen

Schema nr.5 Factorii de influen pentru cantitatea (suficiena ) probelor de audit.

Calitatea probelor de audit este influen at de pragul de materialitate,nivelul riscului

de audit, sursa i credibilitatea informaiilor, Profesionalismul, competena iexperien a aditorului.vezi schema nr.6


15/31

Factorii care influeneaz calitatea probelor de audit financiar

Nivelulrisculuide audit

Profesionalismuli experienaauditorului

Sursa iCredibilitateainformaiilor

Pragul desemnificaie

Calitateaprobelor

deaudit

Schema nr. 6. Factorii care influeneaz calitatea probelor de audit financiar

Defini ie

Proceduri de audit reprezint un set de instruciuni n termeni suficieni de

specifici privind colectarea tipurilor de probe de audit care urmeaz a fi obinute

pe parcursul desfasurarii unei misiuni de asigurare.

Confirmare extern - Prob de audit obinut sub form de rspuns scris adresat

direct auditorului de ctre o ter parte ( partea care confirm), n format

electronic, imprimat, sau n alt format.

5.Cerin e.

ISA 500 solicit auditorului suficiente probe de audit adecvate circumstan elor

date. Probele de audit ebuie s fie credibile i relevante. In situaia n care conucerea

utilizeaz acivitatea unui expert, auditorul trebuie s evalueze competen a, abilitile

i obiectivitat ea acelui expert , s n eleag activitatea acelui expert i s evalueze

gradul de adecvare al activit ii aceui expert drept prob de audit pentru afirmaia

relevant. Auditorul trebuie s ob in probe de audit cu privire la corectitudinea i

exhaustivitatea informa iilor . De asemeni, n conceperea testelor controalelor i


16/31

testelor de detaliu , auditorul trebuie s determine mijloacele de seletare a elementelor

de testare care sunt eficace pentru a ndeplini rolul procedurilor de audit.

Cum se obtin probele de audit? vezi schema nr.7.

1. Proceduri de evaluare a riscului; i

2. Proceduri de audit ulterioare care cuprind:

a.Teste ale controalelor, atunci cand acestea sunt prevazute de ISA-uri sau

atunci cand auditorul a ales sa le efectueze; i

Proceduri de auditPROCEDURIDE AUDIT

Proceduride evaluare a

riscurilor

Testeale controalelor

Proceduride fond

Cunoastere a entitii, a mediuluiin care aceasta idesfasoar activitateai a controlului intern

Testarea eficientei sistemului de

control intern n prevenirea saudetectarea i corectareadenaturrilor semnificative

Detectarea denaturrilor semnificative de la nivelulaseriunilor aplicate

de management

Schema nr.7 Tipurile procedurilor de audit

Procedurile de audit selectate i aplicate n evaluarea calitii informaiilor contabile trebuie s verifice utilitatea acestora, i anume existena caracteristicilor calitative ale situaiilor financiare, vezi schema nr.8


17/31

Caracteristici calitative

fundamentale

RELEVAN A-valoare predictiv

i valoare de confirmare

-rol de progno z i de conf i rmare

REPREZENTAREA FIDEL (exact )

= Complet

NeutrF r erori

Procedurile de audit selectate i aplicate n evaluareacalitii informaiilor contabile trebuie s verifice utilitateaacestora, i anume existena caracteristicilor calitative ale

situaiilor financiare, respectiv:

Caracteristici calitative ce m resc

utilitatea inf.fin.

COMPARABILITATEA

VERIFICABILITATEA

OPORTUNITATEAINTELIGIBILITATEA

Schema nr.8 Calitatea procedurilor de audit

Procedurile de evaluare a riscurilor sunt efectuate pentru a obtine o intelegere a

entitatii si a mediului sau , inclusiv a controlului intern pentru a identifica si evalua

riscurile de denaturare semnificativa, la nivelul situatiilor financiare si a

afirmatiilor conducerii.

Exemple :

-entitatea si mediul sau( sectorul de activitate, de reglementare, natura entitatii,

selectarea si aplicarea politicilor contabile, obiectivele si strategiile entitatii,

evaluarea si revizuirea performantei financiare a entitatii)

-interogari ale conducerii si alte categorii de personal ce detin informatii ce

determina identificarea riscurilor

-Natura si amploarea intelegerii controalelor relevante

-Evaluarea tranzactiilor cu partile afiliate

Testele de control

Testele de control constau n evaluri ale sistemului de control intern i alesistemului contabil pentru a se aprecia riscul de control, furniznd probe de audit

necesare verificrii celor dou sisteme.Sistemul contabil si de control intern

Auditorul trebuie sa obtina probe de audit referitoare la:

Proiectare : sistemul contabil si de control intern sunt proiectate pentru a preveni

si/detecta si corecta erorile semnificative;


18/31

Functionare: daca sistemul exista si a functionat efectiv de-a lungul unei perioade

relevante.

Testele de fond vezi (de fundamentare) sunt realizate cu scopul detectriidenaturrilor semnificative care afecteaz situaiile financiare, (vezi Schema nr.9)Acestea pot fi:

teste substaniale ale operaiunilor, tranzaciilor;teste substaniale ale soldurilor conturilor;proceduri analitice.

TESTEDE

FOND

Teste substanialeale operaiunilor,

tranzaciilor

Teste substanialeale

soldurilor conturilor

Procedurianalitice

Sursa :Ana Morariu, CAFR, PP,2010

Schema nr.9 , Tipologia testelor de fond.

Testele de fond

1. Testele substaniale ale operaiunilor, tranzaciilor- sunt utilizate pentru evaluarea tranzaciilor realizate n cadrul organizaiei i

nregistrate n rulajele debitoare/creditoare ale conturilor . Se examineaz astfeldocumentele care au stat la ba za nregistrrilor.

Testele substaniale ale oldurilor conturilor- vizeaz colectarea de elemente probante privindsoldurile conturilor n

ansamblul lor, la un moment dat, dect a tranzaciilor individuale care au condus lasoldurile respective.


19/31

Procedurile analitice

- conin o serie de comparaii efectuate de auditorul financiar:compararea informaiilor financiare curente cu cele aferente perioadelor precedente;

compararea informaiilor financiare curente cu cele estimate de entitatea

patrimonial, regsite sub forma prognozelor i previziunilor;compararea informaiilor financiare curente cu estimrile auditoruluifinanciar;

compararea informaiilor financiare curente cu cele referitoare lasectorul de activitate al entitii patrimoniale auditate.

Exemplu de testare a mecanismelor de control pentru vnzri i ncasriMecanisme de control intern , testele mecanismelor de control intern si TESTE

SUBSTANTIALE ALE OPERATIUNILOR PT. VANZARI SI INCASARI

Control intern

(Mecanisme de control intern)

Vanzarile

inregistrate

corespund

unor livrari

catre clienti

Existenta

Operatiunile

de vanzari

existente sunt

inregistrate

Exhaustivitate

Vanzarile inregistrate

corespund cantitatii de

bunuri livrate si sunt

facturate si

inregistrate

Exactitatea

Clasificare/

cronologie/

sintetizare si

sistematizare

P + R

Examineaz documentele inainte ca facturilesa fie trimise clientilor (P1)

C C

Creditarea este aprobata de presedinte (DE)

inainte de livrare (P2)C C

Succesiunea numer. avizelor de expeditie este

verificata saptamanal de contabil pt.a a se

asigura ca toate avizele au fost facturate (P3)

C

Sumele vanzarilor din facturi sunt calculate

automat,utilizand o lista de preturi aprobate,

inregistrata in fisierul sistematic al

stocurilor(P4)

C

Contabilul compara totalul fisierului

sistematic al creantelor clienti cu contul dinReg. Carte Mare

(P5)

C

Situatiile recapitulative lunare

sunt expediate clientilor (P6)C C C

Lipseste verificarea interna a

posibilitatii inregistrarii repetate a

facturilor de vanzare (N1)

N1


20/31


21/31

Incasarile nu sunt depozitate la banca

zilnic (N3)N

Receptionerul gestioneaza mijloacele

banesti dupa ce acestea sunt inregistrate

ca incasari (N4)

N

Lipseste verificarea interna a clasificarii

incasarilor (N5) N

RISC DE CONTROL ESTIMAT MIC MARE MICN Riscridicar

N-RISC ridicat

Proceduri de fond : isa 501 i 505Scopul acestor standarde:

Teste substaniale aplicate pn la nchiderea exerciiului financiar:

asistarea la inventarierea activelor

inspecia imobilizrilor obinerea confirmrilor de la terieficacitatea sistemului de control intern

eficiena sistemului contabil posibilitatea ca managementul s emit rapoarte eronate

Teste substaniale privind soldurile conturilor aplicabile de cele mai multe ori dup nchiderea exerciiului financiar.

Scopul acestor standarde:

Obtinerea de probe de audit in ceea ce priveste anumite valori specifice din situatiile financiare

precum:

A. Participarea la inventarierea stocurilor : existenta si evaluarea calitativa a lor (inspectie,

observarea operatiunilor cu procedurile stabilite de conducere privind inregistrarea si

controlul rezultatelor inventarierii ofera probe despre credibilitatea procedurilorstabilite de conducere)

B. Confirmarea creantelor ( solduri de conturi la banci, creante, stocuri aflate la terti in

depozite pt.prelucrare sau in custodie)

C. Investigatia privind litigiile si revendicarile

D. Evaluarea si prezentarea investitiilor pe termen lung

E. Informatii pe segmente

Procedurile de audit sunt variate, iar alegerea uneia sau alteia ine de raionamentul profesional lauditorului. Schema nr.10, prezint tipologia procedurilor de audit, semnifica ia, utilitatea i rolul lor l prezentm ca exemple pentru a sublinia importana lor.


22/31

PROCEDURIPROCEDURI

DEDE

AUDITAUDIT

INSPECTIA

OBSERVAREA

EXAMINAREA

INVESTIGAREA

CONFIRMAREA

RECALCULAREA

REEFECTUAREA

REVIZUIREA

Proceduri de audit pentru testarea afirma iilor

Schema nr. 10 Proceduri de audit pentru testarea afirma iilor

Auditorul aplica procedurile specifice pentru a obtine probe referitoare la faptul dacafiecare asertiune relevanta a managementului este conforma cu principiile si regulile

contabile aplicabile, aceste proceduri si probe urmand sa-i sustina in final raportul

(opinia).

Activitatea auditorului financiar priveste in cea mai mare masura colectarea de probe

si evaluarea acestora prin diferite metode, astfel incat sa le poata ierarhiza si clasifica

cat mai corect atunci cand isi fundamenteaza opinia.

Auditorul trebuie sa documenteze toate aspectele importante sesizate in urma aplicarii

diferitelor proceduri (teste), cu probe ce sa-i sustina apoi opinia asupra situatiilor

financiare . Documentarea facuta in timpul misiunii va reflecta atat modul in care s-au

desfasurat lucrarile de audit, cat si procedurile ce au fost aplicate si probele ce au fostculese. 12

Inspec ia const n examinarea nregistrrilor, documentelor precum i n examinareaimobilizrilor corporale sau a altor active.

Inspecia furnizeaz probe de audit cu grade diferite de credibilitate: probe de audit cu caracter documentar, elaborate i pstrate de teri;

probe de audit cu caracter documentar, elaborate de teri i ptrate de entitateaauditat; ex: Facturi de la furnizori

12 Emil Culda, Curs PP, CAFR, 2010


23/31

probe de audit cu caracter documentar, elabor ate de entitatea auditat i carecircul la exterior ; ex: Facturi emise catre clienti probe de audit cu caracter documentar, elaborate i pstrate de entitatea auditat. exemplu: note contabile, note de intrare receptie, bonuri de consum, etc.

Observarea const n urmrirea unui proces sau a unei proceduri care este efectuat dealte persoane. n acest caz, auditorul trebuie s in cont c observarea anumitor proceduri poate altera rezultatul acelor proceduri. Ex. Observarea procedurilor de

inventariere de catre personalul entitatii.

Examinarea documentelor i a nregistrrilor vizeaz analiza documentelor,urmrirea circuitului acestora, compararea i reconcilierea lor.

Investigarea presupune realizarea unor chestionare adresate att persoanelor din

interiorul organizaiei, ct i din exteriorul acesteia cu scopul de a obine informaii pertinente legate de entitatea economic auditat.

Inspec ia, verificarea nregistr rilor / documentelor, const n examinareaeviden elor contabile (contabilitatea financiar , contabilitatea managerial privindtranzac iile i opera iunile efectuate precum i a documentelor ce le sus in (pe suporthrtie, format electronic, avnd ca finalitate colectarea unor probe de audit cu grade

variate de credibilitate.

Inspec ia imobilizarilor corporale i a altor active const n examinarea fizic aacestora, furniznd probe de audit credibile mai ales n ceea ce priveste existena lor .

Confirmarea este un tip specific de investigare si reprezinta procesul de obtinere a

unei declaratii directe de la o terta parte, cu privire la o informatie sau la o situatie

existenta. Obiectivul auditorului in utilizarea procedurilor de confirmare externa este

obtinerea de probe de audit relevante si credibile. In schema nr.13, sunt prezentate

tipuri de confirmri funcie de circumstane date i raionamentul auditorului, vor fiselectate doar acelea care prezint un grad ridca derelevan i credibilitate.


24/31

CONFIRMRI EXTERNE

Schema nr.13 . Sume i alte informaii confirmate deseori n misiunile de audit

Reefectuarea, reprezint executarea de ctre auditor, n mod independent, a

procedurilor sau controalelor pe care entitatea le-a efectuat ini ial prin sistemul su

de control intern, fie manual, fie utiliznd tehnici de audit asistate de calculator

(CAAT). Intruct auditorul verific direct prin acest tip de probe fiabilitatea sistemului

de control intern, ele sunt percepute ca avnd un grad de credibilitate foarte ridicat.

Recalcularea const in verificarea acuratetei (matematice) a informatiilor dindocumente sau din inregistrarile contabile, putand fi efectuata si prin utilizarea

tehnologiei informatice.

Revizuirea reprezint procesul prin care se analizeaz i verific datele din

contabilitate pentru a identifica situa ii (sume / rulaje / solduri / opera iuni) importantesau neobi nuite.

Proceduri analitice, r eprezint probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursulmisiunii de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor angajamentului si a planificarii,

constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare , bazate pe analiza unor

indicatori (evolutii, comparatii) si a unor corelatii intre aceste informatii si/sau intre

acestea si alte date / informatii nefinanciare.


25/31

Procedurile analitice presupun de asemenea analiza (investigarea) unor fluctuatii

si/sau a unor relatii / corelatii identificate, ce nu sunt consecvente (corelate) cu alte

informatii relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile rezonabile

(previzionabile).

Nivelul de asigurare (siguranta) oferit de probele colectate prin procedurile

anlitice este determinat printre altele de:msura in care sunt disponibile si ofera o siguranta a datelor si informatiilorutilizate;

plauzabilitatea i predictibilitatea (co)relaiilor testate;precizia (rezonabilitatea) i rigoarea analizei i investiga iilor efectuate.

Procedurile analitice sunt redate n schema nr.13 i detaliaz tipurile de teste care sefac n etapa de planificare, pe parcursul auditului i nainte de finalizarea misiunii,

pentru a ob ine, comparaii, indicatori, variaii ale soldurilor de conturi de la o perioadla alta.

Testul 2 . Compararea detaliilor unui soldsintetic cu detalii similare din anul precedent.Are ca efect izolarea anumitor informatii caretrebuie examinate aprofundat si care au produsschimbari semnficative.Exemplu: compararea detaliilor imprumuturilorajunse la scadenta la 31.12.N cu cele de lasfr itul exerci iului anterior.Exemplu: compararea totalurilor lunare dinexercitiul curent cu cel anterior pentru vnzri,cheltuieli, comisioane si alte conturi. Auditorultrebuie mai intai sa faca o estimare a schimbariisau a absentei acesteia si apoi sa treaca lacomparatii.Dezavantaje: nu permite luarea in calcul a cresterii

sau diminuarii volumului activitatii economice sisunt ignorate corelatiile dintre date, cum ar fi ceadintre vanzari si costul bunurilor vandute.

2. Compararea datelorclientului cu datesimilare dinexerci iile anterioare

DezavantajeAvantajeTipuri de proceduri analitice

Exemple: teste privind procedurile analitice


26/31

Multe entitati intocmesc bugete pentru activitatea lorsi pentru rezultate financiare.

Bugetele trebuie sa fie estimari realiste .Oanaliz a celor mai importante capitole din bugete incare apar diferen e ntre rezultatele bugetate i celeefective, ar putea indic poten iale erori. Absen aabaterilor poate semnala ca probabilitatea existenteiunor erori, s fie minime.

Evaluarea riscului legat de control si testelede audit detaliate aplicate in exerci iul curent areca utilitate minimizarea posibilit ii ca informa iilefinanciare curente s fie modificate de angaja iiclientului pentru a le adapta prevederilor legale.

3. Compararea datelorclientului curezultatele estimative(bugete) determinatede client

DezavantajeAvantajeTipuri de proceduri analitice


Auditorul calculeaz soldul estimat in scopul de a-l compara cu soldul efectiv . In acest tip deprocedura analitica, auditorul face o estimare asoldului pe care ar trebui sa-l aiba un cont prinraportarea acestuia la unul sau mai multe conturide bilant sau de rezultate sau prin efectuarea uneiextrapolari pornind de la tendin a de evolu ie intimp.

Un exemplu de utilizare a unei tendinte deevolutie in timp ar fi atunci cand mediatemporara a ajustarilor pentru creantele incerteca procent din suma bruta a creantelor, esteaplicata soldului brut al creantelor la sfarsitulanului supus auditului, cu scopul de a determina ovaloare estimata a ajustarilor aferente anului incurs.

4. Comparareadatelor clientuluicu rezultateleestimativedeterminate deauditor

DezavantajeAvantajeTipuri de procedurianalitice



27/31

Exemplu: S presupunem ca dorim sestimm venitul total din nchirierea decamere la un hotel pe care-l auditam i scomparm aceasta estimare cu venitul

nregistrat. Putem determina numrul decamere, pre ul pentru fiecare camer igradul de ocupare al hotelului.

De asemeni putem estima soldul unor conturi

:salariile angajatilor din productie ( totalulorelor lucrate x salariul orar) .Problema principala a utilizarii informa iilorfr caracter financiar este exactitateadatelor.

5. Comparareadatelor clientuluicu rezultateleestimative,utilizndu-se datefr caracterfinanciar.

DezavantajeAvantajeTipuri de procedurianalitice


2. Lichiditatea pe termen scurt

Arata durata in zile a stocuriloece se transforma in vanzari

4. Durata medie de vanzare(Dmv)

Arata tendinta de evolutie avitezei de rotatie a stocurilorpentru identificarea celor uzatemoral.

3. Viteza medie de rotatie astocurilor (Vmrs)

Cresterea duratei de recuperarea creantelor atesta puterea decumparare redusa si implicitvanzari catre clienti incerti.

2. Durata medie de incasare acreantelor in zile (Dmic)

Numarul de zile in care stocuriledevin lichideDmtsmb = (Dmv) + (Dmic) = 2 +

4

5. Durata medie de transformarea stocurilor in mijloace banesti(Dmtsmb)

Tendinta de evolutie a vitezei derotatie a creantelor clienti este utilain evaluarea caracterului rezonabilal ajustarilor privind creanteleincerte si litigioase

1. Viteza de rotatie a creantelor(Vmrc)

SemnificatiaFormula de calculIndicatori

total clientiCreante afaceri deCifra

Vmrc.

...

360..

... x

afaceri deCifra asimilate conturi siClienti

Dmic

stocurilor a medieValoareavandute bunurilorCostul

Vmrs.....

360..

... x

vandute bunurilorCostul stocurilor a medieValoarea

Dmv


28/31

De reinut !Atunci cnd indicatorii de lichiditate pe termen scurt suntutilizati pentru analiza performantelor obtinute de o firmain timp, un impact semnificativ il pot avea factorii ca:diferentele intre metodele de contabilizare a stocurilor ,datele de inchidere ale exercitiului contabil ,ponderea in total a vanzarilor cu plata imediata si a

vnzrilor pe credit.

3. Capacitatea de a face fata datoriilor pe termen lung

Valoarea realizabil a activelor va fi important pentrua garanta datoriile contractate. Capacitatea de a face fa obligatiilor de plata a dobanzilor este o functie acapacitatii clientului auditat de a genera un flux detrezorerie pozitiv din activitatea de exploatare atat petermen scurt, ct i n perspectiv.

Indicatori ai pozi iei financiare

Semnifica pondereacapitaluli imprum utatdin totalul surselor

de finantare propriisau permanente.

3.Gradul deindatorare

Exprima capacitateade plata curenta aclientului.

2. Indatorarea petermen scurt(Its)%

S olv ab . g -l m so ar agaran iile pe carefirma le oferacreditorilor. Eaexprima gradul deacoperire a datoriilortotale ale firmei princapitalurile sale.

1.Solvabilitateagenerala (Sg) %


100 x activTotal

scurt termen pe Datorii Its

=Gad

100 x permanentCapital sau propriuCapital

imprumutatCapital Gi

100 x totale Datorii

propriiCapitaluriSg


29/31

Rezolvarea problemelor financiare este imbunatatirea activitatii de exploatare.Faptul ca investitorii si creditorii sunt interesati de rezultatele tranzactiilorunei entitati, nu ne surprinde utilizarea unui numar mare de indicatori aiactivitatii de exploatare si a performantelor entitatii auditateUn indicator operational si de performanta este profitul pe actiune, altiindicatori aditionali ofera o imagine completa a activitatii de exploatare

Arata proportia in carecifra de afaceri depaseste

cheltuielile variabile. CandMb are o valoare redusa ,arata nivel ridicat alcosturilor de fabricatie aproduselor in comparatiecu preturile de vanzare.

Marja brutaprocentuala

(Mb) %

Arata daca sunt generatesuficiente venituri pentru a

justifica volumul de activecorporale utilizat.

Eficienta (Ef)%


100.Im..

x corporale obilizari afaceri deCifra

Ef

100..

.... x afaceri deCifra

vandute bunurilorCostul afaceri deCifra Mb

4. Indicatori ai activitatii de exploatare si de performanta

Profitul obtinut ca urmare aexploatarii imobilizarilorcorporale.

Profitabilitatea (P)

Semnifica proportia cu carevanzarile deppasesc cheltuielilevariabile si fixe. O def icienta lanivelul indicatorului arata, fieca veniturile in exces fata decheltuielile variabile sunt preareduse, fie ca volumul deproductie este prea scazut in

raport cu cheltuielile fixe.

Marjaprofitului(Mp) neteVanzari

loatare din ofit Mp

.

exp..Pr

corporal eimobilizat Activeloatare din ofit

P..

exp..Pr

Concluzii: Procedurile analitice preliminare in cursul planificarii auditului au ca scop de a determina,natura, programarea in timp si profunzimea lucrarilor de audit.In faza de planificare, procedurile analitice ajuta auditorul sa inteleaga activitatea clientului,evenimentele care s-au produs dupa data incheierii auditului anului precedent, identificarea sferelor care pot prezenta riscuri specifice de aparitie a unor prezentari eronate semnificative, ce necesita oanaliza aprofundata.

5. Indicatori de profitabilitate


30/31

Probele de audit reprezinta totalitatea documentelor, si informatiilor (financiar-

contabile si nu numai) utilizate de auditor la fundamentarea concluziilor privind

intocmirea raportului si emiterea opiniei de audit, inclusiv la intocmirea altor

rapoarte/angajamente cu scop special, de revizuire, alte angajamente, de asigurare, de

examinare a informatiilor financiare previzionate si/sau serviciile conexe13

.

In scopul organizarii si conducerii eficiente a activitatii (misiunii) de audit in mod

obinuitauditorii defalca informatiile din situatiile financiare pe domenii i sistemesemnificative, astfel incat planul si programele de audit respectiv procedurile si

testele ce se vor efectua, sa raspunda cel mai bine cerintelor ISA si sa le ofere o baza

pentru cele mai bune (rezonabile) concluzii.

Natura, durata si intinderea procedurilor de audit necesar a fi aplicate, se determina in

esenta prin rationament profesional , procedurile stabilite trebuie sa rspundobiectivelor de audit si sa reduca suficient de mult riscul de nedetectare a unor erori

din situatiile financiare .

Auditorul va utiliza unul sau mai multe tipuri (combinatii) de proceduri de audit ,

acestea putand fi folosite atat ca tehnici de evaluare a riscurilor si/sau de testare a

controalelor cat si ca proceduri de fond, in functie de natura angajamentului, specificul

activitatii si sistemul de control intern al clientului.

Inspectarea activelor corporale, reefectuarea si recalcularea , sunt considerate in

general ca oferind un grad de siguranta mai mare intrucat auditorul realizeaza prin

aplicarea acestor proceduri o colectare directa a elementelor probante.

Inspectia inregistrarilor contabile si a documentelor, revizuirea (verificarea),

confirmarea , si procedurile analitice , sunt in general considerate ca oferind un grad de

siguranta mediu.

Observarea si investigarea prezinta in general un grad de siguranta mai scazut datorita

faptului ca ambele categorii de probe colectate in acest fel necesita si reconfirmari

viitoare din partea auditorului.

13 Emil Culda, ISA 230, CAFR,2010.


31/31

Auditorul trebuie sa documenteze si sa colecteze atat probele ce privesc aspectele

importante in intocmirea raportului si sustinerea opiniei exprimate cat si toate celelalte

probe ce dovedesc ca auditul a fost realizat in conformitate cu standardele ISA.

O mare parte a muncii auditorului este afectata obtinerii si evaluarii probelor, prinutilizarea diverselor proceduri: inspectia, observarea, investigarea, confirmarea,

recalcularea, reefectuarea, revizuirea / verificarea

Un angajament eficient, este atunci cnd auditorul inteleage caracteristicile cele mai

importante ale probelor de audit (natura, gradul de adecvare si suficienta) si sa aiba

competenta si experienta necesara pentru a le evalua corespunzator.

Bibliografie :

1. Culda Emil, ISA 230, CAFR, Docmentarea in audit, Pregtire profesional, 20102. Mihailescu Ion, ISA 200, CAFR, Pregtire profesional, 2011,3. Morariu Ana, Flavia Stoian, Audit Financiar, Ed.ASE, 2013-06-04

4. Rosalind Wright, Developing effective tools to manage the risk of damage caused

by economically motivated crime fraud , Journal of Financial Crime, v. 14, nr. 1 p.

17 - 27, 2007, ISSN 1359-0790;

5. Silverstone, Howard , Sheetz, Michael - Forensic accounting and fraud

investigation for non-experts - Ediia a 2-a, Editura Hoboken, N.J. : Wiley, 2007,ISBN : 0-471-78487-7; ISBN : 978-0-471-78487-6;

6. Timothy J. Louwers, Robert J. Ramsaz, David H. Sinason, Jerrz R. Strawser Auditing &Assurance Service , Ed. McGraw-Hill, 2008, pp.865, ISBN 978-0-07-

337936-4

***

ICAS-CAFR-Ghid pentru un audit de calitate, Ed. 2012

IAASB-CAFR, Manual de R eglementri Internaionale de Control al Calitii, Audit,Revizuire, Alte servicii de Asigurare p i ServiciiConexe, Ed..2012, Volumele 1 & 2
http://primo.bu.dauphine.fr/primo_library/libweb/action/search.do?vl(freeText0)=Silverstone%2c+Howard+%5b1960-...%5d&vl(8681128UI0)=creator&vl(12188259UI1)=all_items&vl(1UIStartWith0)=exact&fn=search&tab=default_tab&mode=Basic&vid=DAU&scp.scps=http://primo.bu.dauphine.fr/primo_library/libweb/action/search.do?vl(freeText0)=Sheetz%2c+Michael+%5b1964-...%5d&vl(8681128UI0)=creator&vl(12188259UI1)=all_items&vl(1UIStartWith0)=exact&fn=search&tab=default_tab&mode=Basic&vid=DAU&scp.scps=http://primo.bu.dauphine.fr/primo_library/libweb/action/search.do?vl(freeText0)=Sheetz%2c+Michael+%5b1964-...%5d&vl(8681128UI0)=creator&vl(12188259UI1)=all_items&vl(1UIStartWith0)=exact&fn=search&tab=default_tab&mode=Basic&vid=DAU&scp.scps=http://primo.bu.dauphine.fr/primo_library/libweb/action/search.do?vl(freeText0)=Silverstone%2c+Howard+%5b1960-...%5d&vl(8681128UI0)=creator&vl(12188259UI1)=all_items&vl(1UIStartWith0)=exact&fn=search&tab=default_tab&mode=Basic&vid=DAU&scp.scps=

Documents

ISA 500 Ana Morariu Doc