Continuitatea Spiritului rOll1ănesc

oQo in Basarabia -:-DE

al> IORGA

1 ASI J

Tip-o·grafja ziarului »Neamul Romănesc'" 1918

www.dacoromanica.ro

PREFATA

De la 1812, data anexeirii silniie cdtreRusia, care a luat ceia ce a prefdcut inBasarabie" BaSarabla fiind, de fapt,numai partea de jos a ferii, cdtre Du-neire, pentru cd n'a fost in stare seipeistreze la incheiarea tratatului din Bu-curesti Principatele ankindouli ori mdcarMoldova intreagd, $i pant! la data pro-clamdrii Republicii moldovenegi' pe careimprejurdrile erau s'o ducei mult mai I'd-pede de cum credeau intemeietorii el launirea cu rzoi, cei din vechea Romanies, afost oare in Basarabia vre-o intreruperea spiritului romelnesc, meicar in anumedin clasele aflOtoare acolo ? S. a intinsvre-odatd asupra acestei Moldove rasa.-ritene, cuprinzind alit de mult din gloria

www.dacoromanica.ro

4

trecalului luptdlor, care ni este comuni.acea necunogintd a lucrurilor romdrzegi,acea pdrdsire a tuturor amintirilor, aceauitare de sine pe care o cred ne$tiutorii $i pecare vreau s'o intdreascd in mintile aces-bora oamenii cari socot, fdrd dreplate, cd unact politic se poate Irzdeplinl, ca prin vrajd,instantaneu, naprasnic, )(aryl nimic dinacea atmosferd culturald, din acea prega-tire spfleteascd prin care singure popoa-rele pot sd ajungd la finta lor, restulfiind numai o irztimplare $i o aventurd ?

La aceste intrebdri vreau sd rdspunddareste cdteva articole, care nu pot pretindela alt merit decit acela de a infdf4a inlegdturd, ca o singurd desfd$urare, lucruricunoscute, dar foarte putin rdspindite $1une ori Iii publicapi neaccesibile, $i de acomunica tuturora fapte stdri care erauprea mull pdstrate pentru singura infor-mafie a cercetdtorilor

i

www.dacoromanica.ro

I.

In 1812 ceia ce s'a patentat politiceteca Basarabie" era, supt multe raporturi, inconditii de resistenta mai bune decit Mol-dova-de-sus, care, la anexarea din 1775, adevenit o Bucovina.

EraU data fiind §i intinderea multmai mare a teritoriului i un numar maiinsemnat de boieri, chiar din aceia cari purtaunume cunoscute. Unii dintre ddn,sii ipaveau toatel proprietatea rurald aid; altiiaveau in Moldova cea noua ruseasca parteamai insemnata dintfinsa. Pe de altä parte,ace§ti cuceritori nu ingaduiau, ca ocupantiiceleilalte parti desfacute din Moldova in-treaga, persoanelor ramase la Ia§i, in le-gatura cu Domnul, cu TurciP', sa-§i maipastreze rosturi de stapinire §i dincolo de

www.dacoromanica.ro

6 -Prut. Un termin scurt s'a pus pentru des-facerea mosiilor. In cele mai rele imprejurari,pe preturi de nimic, atitea au fost capatateastfel de oricine, indigen sau mai ales strain,.pusese la o parte un capitalas format princomert ; allele au fost luate de terani, cari,cu admirabilul lor instinct de cite ori e vorbade pamintul pe care 1-au muncit si pe carenu-1 pot desparti de insäsi fiinta lor ome-neasca, au fäcut imposibilul pentru a plätizecile de mii de lei care li se cereau.Dar multi dintre vechii fruntasi ai acestorTinuturi au preferat sä ramiie decit sä sevan' siliti la o asemetiea vinzare. Cite uneledin familii s'ail impartit, lasand pentru con-servarea vechii mosteniri pe cutare din mem-brii lor in partea ajunsa ruseasca din Mol-dova lor,

Cu gramada se intilnesc astfel nume bo-ieresti in cele d'intaiuchiar din actele ce pri-vesc Basarabia. In cartea mea BasarabiaNoastra", publicata in 1912, am adunat omare parte, din ele. Din documente aparutepe urrna aleg pe cei doi Cantacuzini, Ale-xandru si Gheorghe, fiii lui .Matei, pe varalor Elenco, märitata cu Harting, pe Iaman-diesti, pe un *eptilici, un Andries, pe un

www.dacoromanica.ro

Oras, pe un Bantas, pe un Hermeziu, pemai multi Oatu, etc.

Cei trecuti supt alt sceptru puteau spera,de altfel, mult mai mult ca mazilii nobilitatiin Bucovina, o situatie politica intr'o tardcare, citva timp s'a bucurat de o larga au-tonomie, si chiar un rol in viata generafaa Imperiului. Un Alexandru de Sturdzaputea sa li serveasca intru aceasta ca modelde imitat.

Manastiri mari, bogate, cu vechi traditiide cultura, cu asezaminte scolare, nu existau.Varzarestii, Capriana, din al XV-lea veac,nu mai insernnau nimic ; Ghitcanii, devenitiNoul-Neamt, represintau, ce e dreptul, ma-rele curent de mvätätura trezit in Moldovaprin miscarea lui Paisie, dar, acesta insusifiind Rus, renasterea-i bisericeasca aveapericuloase slabiciuni pentru acea civilisatienoua care era sa caute a desnationalisa peMoldoveni.

coli ca a lui Vartolomeiu Mazareanu inPutna bucovineana nu sint aid. Dar esteceva care le poate inlocui. De la 1775 in-coace, in Moldova se crease o folositoarescoalá laid, mireneasca, dupa ideile filoso-lice" ale Apusului, si Mitropolitul Iacov

www.dacoromanica.ro

Starnati al carui nepot era sa fie celd'intaiu si mare scriitor basarabean o pa-tronase cu vioiul lui spirit modern. In toatatam se creasera asezaminte in acest sens,

viitoarea Basarabie nu fusese lipsita delumina lor.

Din fericire si ierarhia bisericeasca rarnaseun timp in mini romanesti. Vlädica cel noude la Chisinau, continuator al Scaunuluihotinean acesta al celui din Braila,pentru raiaua turceascei a Dundrii $i Nis-trului), a lost un adevarat §i istet Rornin,trecut prin mari demnitati eclesiastice in Rusia

Cimpulungeanul de vechiu neam Ga-vriil Bänulescu, a carui amintire trebuie im-prospatata in Basarabia. De §i un strain fuasezat in noul Scaun din acel Acherman,care, Cetatea-Alba a epocei noastre eroice,gazduise Mitropolia mutatei apoi Ia Su-ceava, traditia nationala n'a fost parasita inBiserica. E vremea Bibliei de la Petersburg,a frumoasei Biblii copiata dupd a lui Ser-ban-Voda din 1688 si care a ajuns popu-lara si in Moldova noastra, si supt Gavriilse incep tipariturile religioase basarabene,cit de putine ar fi ele.

In acest cadru, cu un sistem de legi care

8

§i

www.dacoromanica.ro

9

e luat dupd al vechii patrli §i dupa inspi-Tatia bizantinä de aici un Romin de adop-tiune, Nlanega, lucrind cu o intreagA corni-siune la redactarea Codului pentru 13asa-rabia si cu o autonomie garantatd, for-mal, de Alexandra I-iu, prin statut, viata,,moldoveneascA" putea sA continue libr inBasarabia Tarului, rAmasa" pentru neam ace-iasi Moldova.

www.dacoromanica.ro

11.

Pe la 1812 nu putea sa existe o litera-tura basarabeanA". Viata intelectualA inMoldova cea intreagA era centralisata : ease gäsia toatA la lasi, citA era. Si tre-buie sA tinem samA si de atmosfera din acestsfirsit de epocA fanarioth, cind influentagreceascA era mai puternica, mai asfixiantAdecit oricind si ea a tot crescut pa'riAla 1821 , cind unii dascAli si boierii ocro-titori puteau nAdajdui sä confunde terilenoastre intr'o Mare Grecie a viiforului, avindacelasi spirit elenic ca §i celelalte provinciiale ei : chiar cind se scrie deci romAneste,e vorba numai de traduceri, de prelucrAri,de biletele de dragoste si tinguiri de omelancolie obositA si netrebnicA.

Astfel Tinuturile moldovenesti din RAsAritse desfAcurA fail ca pe pAmintul lor sd firämas cineva in stare sä argte, intr'un timpcind nici lasul nu se pricwea s'o facA, du-rerea fireasa pentru sfisiarea unui popor..

www.dacoromanica.ro

Se vorbeste de scriitorul basarabeanAlexandru, Alecu Hajdeu (a§a-§i scria nu-mele). E adevarat ca familia el era fiulunui carturar foarte distins, carg purta, pen-tru o fire polonisata, numele adevarat po-Ion de Tadeu, pe care il scria romane§tecu doi d Ii avea o mosie in Basarabia,lingä Hotin, pe linga tnulte alte interesede afaceri in Bucovina vecina, de unde, ori-cum, pornise o inriurire nationala romäneas-ca. Dar omul foarte invatat, adinc cunos-cator al limbii §i literaturii ruse§ti, preocu-pat de chestii istorice i capabil une ori, cindera vorba sa le deslege, de a näscoci, cumultä dibacie, documentul trebuitor ca unromantic -plin de ironie ce era , se trgeadinteun neam care inca de pe la 1670 pa-räsise Moldova in suita exilatului DomnStefan Petriceicu, o ruda, i care de atunciavuse a face cu steaguri straine §i cu catistraine. A fost cunoscut §i, de la Asachiincoace, care 1-a tradus i, in frantuzeste -Ae foarte admirat, pentru informatia, indoiel-nica, din el, ca §i pentru avintul litetar i,mai ales, pentru puternicul sentiment de dem-nitate nationala moldoveneasca" ce respiradintr'insul, discursul lui Alecu Hajdeu la

- I

www.dacoromanica.ro

r2

deschiderea §colilor ruse§ti din Hotin.Dar cuvantgtorul se interesa mai mull dinpunct de vedere familiar ori din curiositatede diletant, de trecutul acelei Moldove, alcrii sol nu 1-a cAlcat, in viata culturalii acgreia nu s'a amestecat i a careiain multele-i studii, de trecut *i de viatg po-pularg, publicate in revistele ruse0, n'aintrebuintat-o.

Scrisul basarabean era s'a piece intaiupentru a decgdea rgpede, dar fgrg ca prinaceasta sg inceteze i con§tiinta romAneascain aceastg provincie de la cineva care, cumspune el insui, a fast totdeauna un des-terat :

pe glnduri sed posomoritCu on dor nespus,

l'otristat i dornic, trAind =Mat,Md uit spre Apus...Acolo Ii viata!Acolo-i speranta!Sâ fun jericitiDe-am ji toll unili!Eu, tinArAcolo !bindStrimosest1 morminturi, frati ce ni tobea

plind de gralii pe Moldova meaDornic pdrdsind .

* C. Stamatt, Musa Romdneascd, I, pp. 70-1.

Mint i

fund,

limbd,

www.dacoromanica.ro

13

Nascut poate in lasi, fiu de boierina§ mol-dovean, nepot de frate al marelui Mitropo-lit lacov Stamati, cunoscator al acelor mo-ravuri fanariote pe care le-a descris superbin dialogul cocoanei, cilibiului §i dascaluluiinvAtAcel al §colii domne§ti din Capita laMoldovei, Constantin Stamati rämine din-colo de Prut la 1812, cind era acum tit/om in toata' firea.

0 despktire färä revedere ? 0 isolareCordunul" cel non al carantinei impärlitestitäind comunicatia cu tara r6rnasri Turcilor"?Planuri de noi cetati otomane de-a lungulPrutului ? Da, soarta a vrut ca re-latiile, brusc i nemilos intrerupte, intre ce-le douä tarimi ale Moldovei lui Stefan-cel-Mare sä fie reluate, dupä citiva ani abia..

La 182L izbucne§te dincoace miscareaGrecilor. Rominii nu se raliazä la dânsa.Peste caranting, familii boiere§ti, membri aiclerului innalt trec in Basarabia. MitropolitulVeniamin se adäposteste la Colincäuti ; DinuNegruzzi, cu toti ai lui, intre care viitorulscriitor de frunte Costachi Negruzzi, se afig,,un timp, la SAruti, in aceleasi parti aleHotinului. Atitia p6Osesc chiar sälasul lor

insä-

?

-

www.dacoromanica.ro

14

de la tara pentru a vedea Chi§inaul, undenouà ani de stapinire ruseasca nu aduseserddecit doar largirea stradelor si ridicarea ci-torva cladiri administrative, vechiul ora§ mol-dovenesc, WA infatisare de Capita la, fiinddesert si tkut" si inviorindu-se numaiprin sosirea acestor bejenari, zgomotosi sidoritori de a se mingiia prin petreceri.

Atunci Puschin, gloria romantismului rus,locuia acolo, culegind impresii despre Ti-gani vagabonzi si Tigance amoroase, des-pre Greci gelosi si despre tovarasele lorneastimparate, si se arata Inca vechea casaboiereasca in care a vegetat. Cei d'intaiu fiide boieri cari se pregatiau 1:de cariere, iMreei Alecu Donici; in asteptarea unei situatiiin armata, priviau cu admiratie pe geniulintunecat al byronismului moscovit, si Ne-gruzzi n'a uitat niciodata vedenia. Stamatiinvata limba noilor oficialitati si se pregatiaa traduce pe Puschin insusi, pe Lermontov,rivalul acestuia, pe fabulistul Crilov, pro-babil si pe Chemniter si Dimitriev, pe pro-satorul Sirovschi.

Apoi, de la 1823 incoace, lumea se in-toarse in Moldova. In sfirsit isolarea? Nu.Caci, la 1828, in legatura cu greutatile din

www.dacoromanica.ro

15

Orient, noul Tar Nicolae facea ca trupelelui sa tread Prutul, §i ele erau sa ra-miie in Principate nu mai putin de §ase ani,in cursul carora acei4 Rusi au fost intr'oMoldova §i. cealaltä.

Attinci pentru intaia oara Stamati trecehotarul §i vede, intre altele, iarmarocul dinFolticeni. El, care avea acum gata o mareparte din opera lui literara, descrie §i acestpitoresc amestec de rase §i de costume.Literatura Basarabiei, absolut moldoveneascain tendinte, ki iea astfel o data sigura deplecare.

www.dacoromanica.ro

In acest moment, pe la 1830, cind inPrincipate incepe noua literaturg romAneasca,scoala noug a Rominilor ziarul, revista, al-manahul, in care, in toate, se cuprinde, tot maideslusit, idealul unor timpuri notiA, uniidintre Basarabeni sau, in genere, dintre Ro-niinii aflgtori, i Cll mai vechi prilejuri, inRusia, rgmin legati numai de dinsa. AstfelMexandru Sturdza, diruia Stamati-i dedicATinguirea unui orb" cu sora lui, con-tesa de Ebling, care iscAleste lucrAri de li-teraturg : H. SO/Orine. El alcgtuieste scrierifoarte cetite in vretnea lui, in care combate,in folosul ortodoxiei si al autoritAtepolitice,curentele revolutionare ; la 1834 tipAreste laOdesa un almanah frances, cu colaboratiasurorii, a FrancesUlui Repey si a mai multorRusi. La Odesa, de altfel, erau scoli la careinvAtau i copii ai familiilor romAnesti din

www.dacoromanica.ro

17

Muntenia, cum se vede din corespondentalui C. BrAiloiu (in Hurmuzaki, Stamatiinsusi pomeneste de cutare tinAr autor ro-min al multor opere rusesti tipärite la Odesade la 1848" si despre care scrie asa :

Dar ccliii lui revarsi o raz5 infocatiSi fruntea lui viideste innalte cugetki,lar el, stfain de toate, in &dull adincit,Cite odati numai II vezi ci se zimbes4e.

Altii, ca Donici, prelucrätorul mester, cubon o mie " care sarnAna cu a originalului,

a fabulei lui Crilov, ivitA pentru a spuneadevArul intr'o societate neliber i avind sãindeplineascä si in Moldova aceiasi misiune,

trec Prutul i fac o modesta carierà defunctionari in tara stamosilor. Un exemplacare, in aceiasi epocg, va fi urmat apoi deun coboritor al boierului Rusu, din epocalui Vasiie Lupu, Alecu Russo, tinär, care,dupd studii fäcute in Elvetia, nu putea säse impace cii moravurile politice ale Rusieisi, astfel, veni la Iasi pentru a duce, aläturide o nouä generatie, lupta pentru ideile delibertate si nationalitate, iar, in ce privestescrisul, pentru reintoarcerea bunului stil dupadatin5, itnpotriva silnicelor neologisme.

In Basarabia amine pentru a scrie nom--2

X).

o

www.dacoromanica.ro

18

neste intaiu Stamati. El n'a invatat aceastalimbä din Gramatica ruso-romina" (foarteinteresant e, potrivit cu ideile lui DaniilPhilippide, autorul Geografiei Romdniei",ca nu se zice, in titlul rusesc, Gramaticaruso-moldoveneascd", ci rominA"), a luiStefan Marge la (Petersburg, 1827), probabilAromin din Macedonia, tiparita pentru ne-voile Statului §i pe socoteala lui. E tot ve-chiul si frumosul graiu, plin de cuvinte adincrasunatoare in inimi, acel graiu .de care nuva voi sä se desparta omul de bun simt,intrebuintindu-1, pentru placerea multora, fie§i in ciuda citorva pita la sfirsit.

Stamati ceteste pe poetii ru§i si-i traduceori ii imita ; ceteste pe scriitorii francesipentru acelasi scop, si, pe linga prelucraridupa Lamartine si Hugo (sau dupd Irlan-desul Thomas Moore, tradus in limba Iran-cesa), se pot gasi pagini luate din Gran-deur et decadence militaire" a lui Alfred deVigny. Harnic om si care stie sä-si aleagalectura, cum stie s'o facd de folos pentrunatia lui, ceia ce e putintel mai greu simai rar ! Dar izvoare de inspiratie, noua,proprii isi aflä el trecind catre noi hotarulrapirii din 1812. Astfel vine la Iasi in 1834,

www.dacoromanica.ro

19

cind poate §i supt o influenta ruseascape care o releva d. G. Bogdan-Duicaa cintat oastea cea noua a Moldovei (Sird-jerul tabere0, mingiindu-se prin scris pentrumoaktea sotiei lui iubite, Catinca (mai peurma se pare a fi luat pe o Elena **). In1839, cind acum granita de la Rásarit aIVIoldovei se ridicase de la loc in toata pu-terea ei de opreli§te, el trece prin Bucovirn,oprindu-se la Suceava, in careMa 'ntreb de domnesti mornunturi unde-au trebuit sa fie,

la Putna, unde i se vorbe*te de putinatärina, ce ar fi mirosit ca moatele sfintilor",gasita in mormintul lui *tefan-cel-Mare, laDragomirna, la Solca. Inspiratii destule, cindpieptul se co§e§te de incle§tatele zvicnituriale inimii" (pp. 41-2), cit sa tie o viata intreaga !

Aceste scrieri ar fi ramas insa necunoscute,contactul literar nu s'ar fi stabilit,dovada deunitate sufleteasca intre cele doua Modove despartite, dad, mi§carea pornita

In volumul de Scriltori romini" de la Minerva° carecuprinde, cu Nicoleanu i Cirlova, pe Stamati.

Paginile in prosa, care preced poesia in Musa, sintmai farzii, de sigur.

§1

www.dacoromanica.ro

20

condusa, parth la ultirnele ei consecinte po-litice, de Mihail Kogalniceanu, intors dinApus cu atita bogatie culturala in sufletullui mare, n'ar fi intervenit, stringind, deocam-data numai la munca scrisului, pe Rominiide pretutindeni, ca sa afirme indraznet unideal nou, prin revistele sale Dacia lite-rail" si ,,Arhiva romdneasce .

In cea d'inthiu apare, la 1840, poema luiStamati Gafita blastamata de parinti" i obucata lirica. Ele sint trimese de Bucovi-neanul C. Hurmuzachi, in curind el insc4iinsdrcinat de Moldoveni cu procese in Ba-sarabia. Supt ingrijirea lui Kogalniceanu,.cam pe tirnpul cind Hurmuzachi se stabi-leste in apare aici admirabilul poem, deo spontaneitate unica, in care Basarabeanuladunä amintiri de cronica, aventuri din po-vesti, cunostinth de datini pentru a face dinele, cu numele lui Ciubeir-Vodii i cu ispra-vile fiului sau Bogdan, un Orlando furioso"

pus si in titlu astfel al Rominilor,opera neimitabila', i astazi Inca plinä de mi-reazma pe care o cla numai sinceritatea ab-soluta unita cu tin talent original si cute-zator.

In curind insa imprejurarile scrisului ro-

Iasi,

www.dacoromanica.ro

mänesc se fac mai grele. Greutati räsar incalea noii reviste a tinerilor, Propa§irea",la care Stamati nu colaboreaza. 0 revolutiese pregateste in Principate, si Rusia va venis'o innabge, in toamna anului 1848. Tru-pele vor raminea pana tarziu, aniintregi. Un Lspru regim impiedeca vechilecomunicatii. Din Basarabia doar purtatorulunui vechiu nume de revoltä, Hincu, lacovDaniilovici Hincu, face un curs de roma-neste la Petersburg, publicind o Gramaticasi alegere de bucati literare (1840 ; si Con-clusii" la 1847), dar limba romind a luiMargela e acum vlaho-moldoveneascil Siun om de treaba, cu simt al limbii celeibune, dar färä mari insusiri, Ion Sirbu, dadoar la ChOndu (nu la Iasi) Fabule dupacei trei mari scriitori ru§i (1853) §i Alcdtuirioriginale (1852), care nu se mai pot ceti,cu toata simtirea reala din ele.

* V. 5i Harea, In ,Rominia Noud ", 15 AprIl 1918.

Tarului

*.

www.dacoromanica.ro

IV.

Rdzboiul Crimeii, evacuarea Principatelorde trupele ruse0 care incepuserd un nourdzboiu cu Turcia, ocupind pämintul ce nimai rdrndsese, aduserd o noud manifestarea sufletului romänesc in Basarabia, una cares'ar fi putut ntepta cu greu dupd ce preo-cupdrile moldovene§ti". acolo ajunseserdacum, in scdderea lor, la gramatica vlaho-moldoveneascd" a lui Hincu §i la Alcdtuirilelui I. Sirbu.

Cintind Moldova", tara frumoasd", pd-mintul bun §i imbielpgat",

Cu pAduri multe si dese,Cu izvoare bogate,

unde e mindru cd strdinului inima-i saredin loc" cind vede Moldoveanca" din care

www.dacoromanica.ro

LO

va face sotia lui, poetul de la Chi§inaunu intelege decit coltul säu basarabean, §idoar dacd intr'una din putinele lui fabuleoriginale, Straina floricica", el arata in chipascuns, cä inima lui doria o mai larga patrie

0, crinule, ce-al palit ?De ce-asa te-al vestejit ?Unde 11-1 mireazma, frate ?Au doar nu ploud de-ajuns?

Aleu", crinul a rAspuns,,Sint in strizineitate."

In prevederea putintei unui alt viitor, dacdnu va vibra cintaretul de la 1852 al acesteidureri, care pare fi incheiat peste putinzilele tulburate §i amdrite cad §i fardinfluenta unei atmosfere pesimiste din lite-ratura contemporana ruseascd, el se pare anu fi gustat mult din fericirea lui , se vagasi cine sa exprime un nou §i cutezatorideal.

Nu tinarul Basarabean" (nascut la Cristi-ne§tii Hotinului in 1836) Bogdan Hijau,viitorul Bogdan Petriceicu Hijciau (de undeB. P. Hasdeu), care-§i facuse studiile la Har-cov, intr'un mediu cu totul strain, de a tre-buit sa-§i invete din nou limba parinteasca,pentru a-i aduce pe urma a§a de mari ser-

www.dacoromanica.ro

24

vicii, ca invatat i chiar ca poet. Stapinit cudesavirsire de spiritul satiric, demonic al in-teligentei" rusesti de, atunci, care avea camodel existenta tragicda unui Puschin, a unuiLermontov, despretuind viata in sine preamult ca sa si poata recunoaste in relativi-tatile zadarniciei i uriciunii ei o chemare, elvenia, abia dupd realipirea la Moldova acelor trei judefe de jos ale Basarabiei, in1856, pentru a incepe o cariera mare si tul-burata de pasiuni ca judecator la Cahul.Ziarul plänuit de el in framintärile pentruconstituirea unei teri unite si liberale, Ro-mania, avind un program potrivit cu aspi-ratiile tineretului din lasi pe acea vreme, n'aaparut niciodatä, iar cele d'intaiu publicatiiale aceluia care se infatisa ca un genial printexilat, intors in mostenirea sa pierduta, Foaiade istorie romina", n'avea in sine nimicspecial basarabean i prea putin chiar in le-gatura cu nevoile societatii pentru care al*.rea. Am dat in Istoria literaturii, III (p.298), dovezi despre foarte slaba cunoasterea limbii insesi in care era redactata revista,care cuprindea totusi cea d'intaiu dovada aunei eruditii incomparabile si a unui spiritcu totul superior.

www.dacoromanica.ro

25

Altfel e cu Stamati. 13Strinul, care trecuse devrista in care se poate cere omului o adaptarela imprejurkile noi, reincepe Inca din 1853, WAindemn, se pare, ci din propria dorinta de a fo-losi natiei sale in noul pas innainte pe care-1

colaboratia sa la publicatiile moldovenesti : almanahuri, calendare. BucAtile pe care lealege pentru aceasta, revisuind $1 intregind,transpuind adesea iiz alt spirit lucrari matvechi, au un caracter istoric luptätor. E vorbade glorille, ce nu se pot uita, ale Sucevei,de fiica lui Decebal, de stejarul care, ne-norocos " , tovaräsi n'are " , ci este ca

...recrutulP4nd la

ce ca ntristarestraj5, std sifigurel,

apolog in care nu se ascunde poate nu-mai isolarea anilor si drunti. Si, cind, la1867-8, stkuintile harnicului Codrescu, care'Astra din luptele pentru Unire i libertatetipografia ziarului Buciumul Roman, iliac,in preajma mortii, sä se hotkasa a pu-blicA, supt tifiul de Musa Romaneascd"(nu : Moldoveneasca) din care a iesit,de pe urma incetkii lui din viatg, un sirgurvolum o sumA de scrieri, in versuriprosä apar, dovedind ce schimbare adusese

§i

'Wee,

www.dacoromanica.ro

26

noul avint national in sufletul acestui sin-guratec §i uitat

Desteratul din Moldova in copikiria sa"care cerea la 1863 clas5 de studii natio-nale la gimnasii" (p. 525), nu mai cintdpe vechea Muth' a Moldovei" care tineahangul la ospetele Domnilor", ci se gin-dete la Vrancea 1ibera", la Roman de acolo,eroul Daciei", la Daco Romini", la scumparoastni tara Daco-Romania" (p. 37). Donitde pane va fi dedicat, in 1861, Romä-niei", §i motto cuprinde aceastä doinä ve-che" §i nu prea veche a unui pri-sonier la Tatan", cäruia i fumul terii salei se pare dulce §i mirositor" :

Am lost §i eu Romin,Dar afam facut p5gfn,Cad, tlar fiind,Bietul mieu pSmintDe Tatarl calcat,El sclav m'au luat.

De-acum numai moarteaSA ma scape poateDe paginitate (p. 60)

1 Data de 1868, pe care o scotea d. Bogdan-Duia In-direct, se afla pe joaia de afard a dill : TipografiaBuciumului Romfn, 1868'. Pe dos e lista edituril in 1867.Pretul cirtii era de 6 lei nol, jumState de galben.

e .

www.dacoromanica.ro

- 2 /ca sA aräte robul 0 mAcar pentru

urma§ii sa'i pot veni alte zile, el imbradilupta intre romanitate §i slavismul rusesc infrumoasa alegorie poeti0 a lui Drago§ ti-nerelul Domn romin, Fät-frumos moldovean,care merge sä räpuie, in acläpostul lui de-la Cetatea-A1131,

cetatea de dol zmei pa'zit'a ,

pe pginul (p. 33) Vronta urigul, care as-cundea acolo Dochia dpita", färimabasarabeanä" a Daciei.

Si,

www.dacoromanica.ro

V.

Trei judete basarabene fusesera capalate,deci, pentru Moldova prin tratatul de la Pa-ris, de §i Austria, din motive pe care le in-telegem, ar fi vrut sä se adauge principatului,a carui unire cu cel muntean n'o voift, Ba-sarabia intreaga, fortnindu-se astfel tin pu-ternic Stat clientelar. Nu erau judetele celemai bune : dna' la Cahul, pe Prut, traditiileromänesti nu fusera intrerupte macar o cli-pa, regiunea de la Rasarit a fost, mult tirnp,raià turceasca, loc gol pentru ratacirile pra-dalnice ale Tatarilor si apoi sälasul acestora,Bugeacul lor, samanat cu sate de indigenirneniti robiei. Inca de pe la 1770, intr'unul dinräzboaiele lor cu Turcii, Rusii sfärimaseraacest cuib, dar, provincia neramiindu-li siTurcii revenind in cetati, pe care le intarirasi mai mult, cu deosebire Ismailul, s'a in-timplat ce nu stätea in planurile nimanuiadin straini : intinderea elementului fomd-nesc din vecindiate. El era insä destul de rar

www.dacoromanica.ro

29

pentru ea Rusii, stgpini dupA pacea de la1812, sa poatA aseza la 1829 Bulgarii cam-promisi cu dinii, pe cari trupele imperiale,la retragerea lor din Bulgaria proptiu-zisA,ii luaserA cu sine colonisarA aici. Si altenatii fuseser5 asezate prin aceste pari, im-pestritind caracterul national al- terii.

Guvernul romAnesc, care era sä rAmiiepAnA la o nouA expropriere, in 1878, ar fi

putut face deci o operA nationalg, atrAgindin Basarabia sa ce era mai bun in cealalth

exercitind de acolo asupra pArtilor vecineo necontenitA i puternicA influenta culturalLNu a fAcut-o insA, poate de frica uriasuluivecin, poate din orientalism zAbavnic ceni sint nouA dougzeci de ani !, poate dinmarele nostru pAcat politic, lipsa de concep-tie. Nici episcopia cea nouà a DunArii-de-jos (opusd celei rusesti de la Acherman")n'a avut decit doar meritul de a fi apropiatde cultura noastrA pe citiva Bulgari, caris'au grabit apoi sA se speie de dinsa.

Ori eram noi deci de-asupra gurilor DunAriiori nu, a fost acelasi lucru pentru intregimeaBasarabiei supt raportul care ne preocupA aid

Totusi de la sine §i in aceasta stA in-

si

www.dacoromanica.ro

30

semngtatea lucrului cele trei parti din targrgmase supt Rusi continuarg, in forme mo-deste, i cu toatg lipsa unor oameni

capabili de a conduce, vechea directieculturalg rnoldoveneascl.

. Prin colturi de provincie se urmA de si-gur cu obiceiul satirelor versificate, in ng-cazul unuia sau altuia, ca aceia, din 1842,Favorul diplomat al norocului sau al jucg-riei", care era sg se tipgreascg i sg seimpartg la dughiana lid Carabet din Balti,färg plata". Sg nu uitgm a acte judecgto-resti se alcgtuiau in pgrt'ile Hotiriului inromgneste Inca la 1823 (v. mernoriulmieu Din Tinuturile pierdute, in AnaleleAcademiei Române" pe 1912, p. 81 si urm.)

cg acte particulare, de presintat instantelorjudecgtoresti, se intimping päng cgtre 1840,cg, in sfirsit, procesele pentru mosii care setaraggnesc pgng dupg 1850, pang la rgz-boiul Crimeii (procesul mängstirii Neamtului,d. ex. ; v. ultimul memoriu ce am tipgritin aceleasi Anale" in 1916), aduceau ne-contenit contactul cu pgrtile impricinate oricu imputernicitii, cu vechilii lor, un Dimitrie Beldiman, a cgrui corespondentä side la Petersburg am descoperit-o pu-

dis-tin§i,

§i

www.dacoromanica.ro

31

blicat-o in parte, un M. Kogalniceanu, unConstantin Hurmuzachi, din Bucovina.

Biserica insa§i pästra macar in parte ve-chile ei datine. La 1867 foaia eparhialddin Chi,sindu apdrea $i romaneste, suptcensura Rominului Grigore Galin, inspectoral Seminariului. In articolele ce cuprinde, earecunoa§te ca limba moldoveneascä se in-trebuinteaza in Basarabia". ca e limba deloc"; se scuseaza nedreptatile Rusiei oficialefatà de neamul intreg; se pomene§te ne-multamirea sociaM dupd 1812 a teranilor,pe cari a trebuit sa-i potoleasca GamutBdnulescu, cu gramata de lini$Iire tipa-rad pe limba moldoveneasca" ; se inseamnain sfirsit, carti jumatate ruse§te si jumataternoldovenqte", ca Bucvariul", Pentrii cre-dinta si viata cre§tineasca"; este §i un Ceas-lov numai moldovenesl. Pänä la 1870 foaiaa pastrat acela§i caracter (v. articolul mieuin Drum Drept", I, pp. 68-73).

Scrisorile particulare in romane§te con-tinua' ; am tiparit din ele §i pana la 1871.De §i nu erau §coli romänesti, cutare stu-dent care merge la Chiev sa invete astro-nomie, dupa ce ispraveste gimnasiul rusescdin Chisinau, isi formeaza o ortografie cu-

www.dacoromanica.ro

32

mirrte cu litere latine i, la observatia cäuitat limba, raspunde, la 1864 : In scri-soarea n-1 1 tu'i ceti c eu am uitat limbaromina. Nu crede, frate, pentru ca singurpo(i sa judeci : Am uitat-o eu, ori nu ? Eusocot ca nu. Tu curn socoti ?". Nu stim.raspunsul colegului ramas acasa, dar noi carii-am cetit marturisirile spunem ca si dinsul: tut(Din finuturile pierdute, pp. 74-86 si urm.).

Peste sapte ani dupa ultitna din acestesimple ravase romänesti pierdeam Basarabia-de-jos. Intro carte de o valoare deosebita,plina de idei si de informatie, d. State Dra-gornir, artistul basarabean de aici, la carein zilele din Martie nu s'a gindit nimeni, aaratat (Din Basarabia, Iasi 1908, p. 115

urrn.) cu ce sfasiere de inima s au des-facut de noi partile Cahulului. Dupa nouahrapire insä cei de acolo au continuattrimete fetele la scolile din Galati, si la 1888aveam in Liceul Internat din Iasi coleg ped. Dragornir innainte de a avea la Scoa1aNormala Superioara coleg pe ArdeleanulGrigare Birsan.

A urrnat o epoca de socialism in Basa-ratria Tineretul intreg a lost cuprins de

8i-a

si

a-si

www.dacoromanica.ro

iceastii mi§care. Dar orke agitalie la unpopor supus, oni pentru ce idei ar porni,duce neapliral, pe neslmlite, la rana ceaadevdratd $i la durerea cea mare.

Asa s'a intirnplat si cu Basarabia. Deciceia ce a fiberat-o n'a lost aceasta zgotnotoasa imitate superficialit a spcialismului strain,ci adinca desvoltare organica, care a iesitla vretnea sa si in fata, si tinde a 1 inlocuien totul.

Cred di am dovedit-o.

www.dacoromanica.ro

TABLA CAPHOLELOR

ria.e.

Prefata 3Capitolul 1 . 5

,. 11 , . .---, . . 10Ill 16IV '-)2

V .18

. .

.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro