LOAN SLAVIC!

NUVELE0

VoLumut, III.

SARACUTA DE EA. GOGU $1 GOGU$OR.HANUL CIORILOR. OM DE 'NCREDERE.DIN TIGAN1E. LEU - PARALEU. SEM,FI1UL CUI-VA. ILIE DURAC. 0 'NCUR-CATURA. NEGREA BATRANUL. CRU--:- CILE ROSH. PADUREANCA.

BUCURESTI.

Editura CARTEA ROMANEASCA" Societate Anonima

ATELIERELE eCARTEA ROMANEASCA, TIMISOARA,Piata Tepe§ 'odd Nr. 2.

SARACUTA DE EA

IIIMENEMEI

SARACUTA DE EA

Prcotul incheiase slujba 'nvierii, se albia de ziva,$i lumea cobora 'n sat intorcandu:se dela- bisericade pc coaste, fiecare cu lumanarea aprinsA'nmantt.

Se nimerise ca anul acesta Pantile sA cadA tan:ziu. tocmai spre ziva de -sf. Gheorghe, cran:gul acum inverzit cantau privighetorile, lunca erapresarata cu flori, oile iesisera dimpreuna culu*eii for la-pasune $i racoarea primavaraticti teadimenea sa iesi $i sa te duci departe prin livezi$i peste campii.

Curaud a 'nec-,put insa sa cada ici o picaturA,colo alta, tot mai marl $i tot mai dese, cele dinurma a dat bunul Dumnezeu o ploicica mtinoastt,care s'a intctit de:ti vcnia sa te temi, c'o sa lestrice oamenilor toata vest:ha de Pa$ti.

Abia pe la ameaztir:zi s'a pornit un vant, care arisipit norii, $i copii mai mici $i-mai marl, flit:-

caii $i fetele, pana chiar $i babelc qi mosnegii auinueput sa iasa, ca sit ciocneasca ouale ro$ii, sa,$ipetreaca, 'n fel de fel de chipuri $i sA mai stew devorba dupti obicciul pastrat din btitrani.

to

mien

mai

6 IONN SLAVIC!

Din sus de sat, la loc mai ridicat, de unde se des.chide vedere large., se 'nalta'n mijlocul unei gra,dint frumoase conacul boieresc, mai mult palatdecat castel, case cu multe incaperi, Incat to intre,bai, ce va fi facand boierul cu atata largime.

In partea despre sat, pe unde treceit drumul detarn, se afla un larg .cerdac cu geamlacp- In careLucica, fetita de vreoo patru .ani a boierului,. Isipetrecea timpul_ and n'avea voie sa iasa la plimobare.

Pe la doue dup'ameazaszi se'seninase, cesi drept,dar mai ramasesera pe ici pe colo baltoace siiarba era Inca uda. Era umezeala '41 aier, si despreplimbare nici vorba nu putea sa fie. Boierul a iesitd4r in cerdac, ca sa se Incredinteze, daca geamu,rile sunt on nu bine inchise, incat sa nu poatatrage o parte.

Peste putin a iesit apoi Lucica dimpreuna cunemtoaica ei, o fetisPana de vresq perusspreszeceani, care n'avea decat AA tie Lucichii de urit Indrumandso, -cum are sassi petreaca timpul cu juocarelele ei, care erau de tot multe si felurite.

A iesit in urma 5i madama, o femee. mai batrasioara, care avea purtarea de OA pentru bunao-starea trupeasca si sufleteasca a copilitei, prive,ghiancl ca nu cumva sa manance ceeace nuoi prioieste, sä fie atinsa de vresun want mai aspru onsa iee apucaturi nepotrivite cu rangul parintilor ei.

E 'nvederat ca madama, femee constiincioasa,a examinat si ea cu toata luarea aminte geamurile,ca sä fie bine inchise.

Fericit copil Lucica! ce n'avea dansaacoloi? Jucarele pentru zece si mai multi copii,Incat n'avea decat sassi aleagit dintre ele dupeplac.

Erau acolo papusi mai mici, mai mari si de totmari, toate scumpe si frumoase. Erau saloane cu

SARACUTA DE EA 7

mese, cu scaune $i Cu canapele. Erau sufragerii cufel de fel de tacamuri $i de vase. Erau mai alesanimale, $i elefanti, $i camile, $i girafe, ba lupi,ba lei, ba pisici, pang chiar ,si icpuri cu urechilemari, ca sa:$i aleaga dupa pofta inimii.

$i ginga$6 era. Lucica, imbracata numai in hor:both de eea scum* $i subtirica $i fragedh ca floatrea de piersec, care se ofile4te cand e atinsh, de oadiere mai aspra $i nu:$i mai vine in fire.

Mai era Lucica dUph toate aceste $i o fire detot duioasa $i atat de cuminte,, incat to mirai, cumse poate cu un copil la urma urmelor mic sa fieatat de cuminte, atat de bine crescut $i de ascul:tAtor.

Nu doara ch n'ar fi rivnit $i ea- ca on $i caremuritor sa:,si fach acum o placere $i apoi alta.

Se pomenise insa 'n lume sthpanith de gandul,ca nu are sa se bucure de viata decat atunci, candvreau purtatorii ae grija ai ei, a$a, cum for beplace.

Madam, intrebh ea cand ii era sete, amvoie sa cer dela frailain un pahar cu apii?"

Daca, din intamplare, madama era de parere,eh nu are sh:$i astampere setea, ea rabda, iar daces

trecea setea, mai intrebh peste catvh timp, darde 'Alit nu bet), decat atunci, cand i se dadea voiesi atat cat i se ierth."

Acum ea se uith pe fereastra la,copii, care sejucau pe afara, la aier curat $i.in bataia vantului.Unii, desculti, umblau prin baltoacele ramase inurma ploii, altii alergau prin iarba inch uda, iaraltii scuturau pomii, ca sa cada stropii rama$i peei, si toti ciocniau, cum se cuvine in ziva de Pa$ti,ouale cele ro$ii, le curatiau $i le mancau cu multhpofth, muscand $i din cozonacul cu lapte.

Lucica ar fi ciocnit $i ea, dar n'aveh cu cine, arfi mancat-ou $i ar fi muscat din cozonacul cu lapte,

si

nu:i

8 lOAN SLAVIC I

dar n'avea voie, caci oul rece cozonacul suntmancare grea, care nu face pentru dansa. Era indulapul din sufrageric *i baclava, care ii placeamult, dar madama nu,i &idea decat o bucatica,

a$a numai ca s'o guste, ea,i ducea dorul.Copiii se uitau ci spre geamlic $i o vedeau a*afrumoasd $i ginga$ti pared nici nu era fiinta

vietuitoare.,,Ce rasfatatil $i cat de fericita e!" suspinau

ci cuprin$i de uimire.Cat de fericiti sunt!" zicea insa $i ea.0 ce n'ar fi dat, dac'ar fi putut sa se joace

ca cu ei la aier curat $i in bataia vantului, chiar$i dacit n'ar fi umblat prin baltoace yi n'ar fi aler,hat prin iarba ucla. $tia insa prea bine, ea a*a cevanu sc, poate, $i nici at mai intreba. Era multumitd,ca poate sa se uite pe fereastra $i sd,i vada pecopii farce ca sd, bage de seama madama, care eraperduta in citirea unui roman interesant,fel ar fi trimis pe vreuna dintre multele slugi bo,iere$ti, ca sari alunge de acolo pc obrazniciispdlatii aceia de copii.

Dandu,0 seama despre accasta,'Lucica luatuna cite una papu$ile $i papu*elele, saloa-nelesufrageriilc, animalele de tot felul, jucarelelc citoate, le,a in$irat in fata geamlicului, ca sa levada copiii $i sa se bucure ei.

Acum, in ziva de Pa$ti, se euvenia a$a cavil, fiechiar $i farce voia madamei, $i Lucica se simtiain adevar fericita, atat de fericita, incat in celedin urma si,a luat inima in dinti $i,a intrebat pemadama, daca are on nu voie sa cearrt dela frai,lain sari aduca fonograful $i sa =i chute la el.

Un lucru mai lipsia petrtru ca fericirea Lucici§a fie deplina: sa se deschia, fereastra ca sa poatd,copiii sd vadd $i sa auda bine. Lucrul accsta era

si

si

si

ne,

si

si

-

cacLalt:

ci

sim

st

^SARACUTA DE FA

cu desava$ire peste putinta: chiar 5i pentruziva de Pasti ar fi lost prey Inuit deodata.

In vremea aceasta boierul isi Meuse obicinuitaplimbarealare cu gandul mereu la mult iubitalui fetitk, la care .0'16., prceum se zice, ca lamina ochilor

Cum Doamne sa nu tie and atilt suflet mai1lVea f'Ji el in lumea aceasta. Parintii Ii muriserit.Un frate mai mare al lui se prapadise in urmaunui duel. Cu sora sa se certase din cauza mo$te:-.nirii ramase dela parinti. Jar sotia sa, muma Lu=ciei, it parasise.

Ramasera numai ei amandoi, Lucica $i el. $iera lucru firesc, ea, tutors acask, el inainte detoate la ea sa alerge, ca sa afle cum si:ra petrecuttimpul acum in ziva de Pa$ti;

Foarte bine! Foarte bine! rilspunse ea,Wain jucat cu copiii"..

Bojerul se uita nedumirit in toate partile, darnici un copil nu vedea.

Cu care copii:'" intrcba cl.,,Cu aceiai" raspunse Lucica aratand la co:

piii adunati in fata geamliculuf.Madama sari ca intepata de viespi in picioare.

Abia acum i$i dete seamy despre infamia copi:litei. care abuzase de bunavointa ei. ca sa =si pc,treaca timpul cochetand cu acci copii desculti,spalati, ordinari $i .obraznici.

..Se- vedc teapa!" zise ea in gandul ei.pil nascut din parinti cu adevarat nobili nu poatesa prinda slabicione pentru ascmenea lap6daturiale nealmilui omenesc.

Sluga boiereasca s'a dus acum, se'ntelege, sarilack datoria, luandu,i la goant pe copii, dar astacam tarziu, caci Lucica apucase sa:si deh., acama,ca e cu putinta se se bucure de viata $i filra devoia madamei.

inst.

ski.Is

en:

Cu,

10 IOAN SLAVICI

Cu gandul mereu la baclavaua cea dulce, ea apandit prilejul sa se furiseze in sufragerie, a pusun scaun langa..dulap, s'a urcat pe scaun $i a man:cat o bucatica,' apoi o bucata si Inca una, cat aputut, pang, ce s'a saturat ca in ziva de Pasti.

Nu prea era insa copila deprinsa a fi satula, sipeste noapte o supara ceva la pantecele ei celdelicat si n'o lasa sa doarma. Stiinclu:se vinovata,ca se stapania $i nici nu ,gemea,-nici nu plangea.

A doua zi de Pasti ea era cu ochii stinsi si chiarmai palida deck de obiceiu.

Dac'ar fi cercetat mai de aproape, madama s'arfi incredintat, ea are chiar ferbinteli.

,,La aier curat si in bataia vantului!" ziceaboierul, si:a dat porunca sä puna caii la cupea.

Peste putin s'a rasgandit insa. Prea era frumoa:sa ziva de primavara; pacat ar fi fost s'o inchida,in cusca aceea. Lucica a iesit in trasura deschisacu madama $i cu frailain.

Era atat de bine si de frumos, dar din cand inand adierca vantului i se parea copilei prea aspra. Fiindca baltoacele secasera si iarba nu mai'era uda, madama i:a dat voie sa intre in livedeainflorita, lar ea a rules o floare, ,doua, nu maimu.lte, si iar s'a urcat- in trasura.

Seara a fost chemat doctOrul $i acesta era de pa:rerea, ca e la mijloc o mica raceala. Ziva urrna:toare acelasi doctor s'a incredintat, ca.e la mijloc$i o mica indigestiune! Doue zile in urmit autinut trei medici un consult si au fost toti trei deacord, ca e gray cazul, iar Vineri inainte de Dumi:ncca Tomii, Lucica s'a stins cum se stinge candela,din care s'a istovit untdelemnul.

Prea de tot era delicata pentru lumea plina denevoi, in care ne petrecem not viata.

r:Zaloseale:::3

GOGU SI GOGU$OR

GOGU $1 GOGUSOR

Doi lei pe zi, de inancare.$i o litres de yin lamasa: to multume$ti?"

Sarut mana, Coconita!"Cand vii sa. moi rufele?"Cand porunciti, Coconita."Sa. 'ncepem de Luni."SO. traiti, Coconita!"Si Luni in zori de zi Chiva era la albic, jar pe

la zece, child cocoana Alina s'a sculat, fata dincases d inveselit:o cu stirea, rufele,sunt muiate.

Harnica spalatoreasa!totodata. femee lini$tita, care se multumeste

cu ceea dai $i nu se incurca cu ceilalti servi,tori", isi zise cocoana Alina Marti.

Mercuri seara Chiva aduse intaiul rand de spa,latura: batiste, prosoape, $ervete, camisoale,toate albe ca floarea de eires si calcate neted sifarce cute.

Cocoana Alina le petrecti uitandu;se cu oarecare milltumire la ele.

Nu=i spuse, drept, ca, e multumita, dar ospalatoreasa experimentata vede cu ochii, daces

11:11

ca

,,Sitied

cede.

14 LOAN SLAVICI

ori nu multumitd cocoana, $i Chiva:$i supse bur.zele.

Bine:a zis insd cine:a zis: n'ai dai mojiculuidegetul cel mic,.caai ia mana pang, la cot.

Dupa ce-cocoana Alina lud spdlatura in primire,Chiva rdmase cu inima indoita in u$d.

Mai vrei cevar a intreba cocoana.Sarut mana, Coconitd, grd'i Chiva, am un

baiat de vre:o $ase ani$ori: n'a$i putea sä:1 iaucu mine, ca sä nu rdmdie singur acasd?"

Cocoana Alina rdmase o clips pe ganduri.Avuse Chiva $i mai nainte copilul accla Si $tia,

cd:1 are: de ce o spunea aceasta abia acum?!D_ ar ce putea sari faca? Lucru mare, la urma

urmelor,.nu era.Sd:1 aduci, grai- dinsa, dar gAldgic sit

facd."Ferit:a sfantul, coconita, zise Chiva; e

baiat lini$tit $i nu se depdrteazd de la mine."Aga a si fost. Joi Gogu$or a stat toata ziva la

mdsa, sfiicios Si lini$tit, cuminte si tdcut, incatai fi crezut ca nici nu $tie sa vorbeascd.

To vorba cu mojicul Vincri pe la amia:za:zi. Gogu$or s'a dus pand la u$a grajdului, ca savadd caii; dupd amiaza a intrat in grajd, ca sa pu:na mana pe cai; iara Sambrad dimineata a tras peunul dintre ogarii boerului de coada de st:a ridicattoatil curtea in cap.

Norocul Chivei, at era Sambdta $i in spre searda sfar$it spdldtura, ca sa poata

Peste doue sapttimani n'a mai intrebat Chiva,daca poate on nu s4:1 ia $i pe Gogu$or cu dansa:era lucru de sine inteles, ea are sarl ia. Mai ina:inte Irma de a fi plecat de acasa l'a batut Bine, casd, tie minte, ca n'are sa intre in grajd, nici maiales sa tragd de coada pe ogarii boerului.

sip =i

nu:mi

insA:

piece.

COGU GOGC.tiOlt 15

Leacul a fost bun,, si daa sdpfamana n'ar fiatat de lungs, Gogusor ar fi ramas, cum zisesemasa, baiat linistit, care lade frumos pe, langamiandisa. Mai incolo insa, pe Joi, pe Vineri, andChiva alca si nu putea sa se departeazd delaferul cald, Gogusor se simtia in largul lui si sevirit prin toate unghiurile, urea toate scdrile, baSambdtd. Chiva se pomeni cu el in varful cotetului.

Peste jar doue sAptamani Chiva se simtia indreptul ei sa is pc Gogusor cu dansa, iara Go:gusor merges, venind, cu cinci pasi inainte siintrd in curte ca la el acasa. Se obrAznicise biliatultie nu:ti mai venia sa crezi, ca e tot eel de mainainte: *tia ca aici n'are bats muma:sa,fiindca se teme de cocoana, iar la cele ce, vorfi urmand acasa nu se gandia el.

Se te:-nea de cocoanaiSi adic dice sa se teams.!?Cocoana Aliha era si nu era acasa, stia si nu

prea stia ce se petrece in curtca ei. Pentru eacasa nu era cleat un fel de conac.. Cand steteaacasa, primia visite si n'avea ragaz sd se mai pre=ocupe si de cele ce se petrec afara din salon;cand pranzia acasa, avea societate si toate gan:durile ii erau aci; and era dusii, nu mai era acasa,si putea, daa:i vorba, Gogusor sit joace si pcmasa.

Nu trecusgrd, ce:i drept, saptdmanile fard casa fi dat si ea cu .ochii de prichindelul de Go=gusor, care incepuse in cele din urmii sa intrepans prin salon, ca sa vadd ce=i acolo.

Asta ti:e bararul?" o intrebk_ pe Chiva ui:tandu=se cu un fel de mild. la copilul slab si oare:cum pipernicit.

,,Sgrut mana,- Coconitti..",,De cati ani el",,O sä implineasca sapte dupa Sf. Dumitru!"

GI

sa1

16 LOAN SLAVICI

Sarmanul copil!Gogu, bgiatul cocoanei, era- cu.vre:o patru luni

mai tang'. $i cu cel putin trei degete mai inalt.,,Cum it chiama!"Saint mana, Coconita, Gogu$or".Coana Alina se rosi.Auzi data obrgznicie de mojic. Tot Gogu si

gsta. ba mai are $i neru$inarea de zice Go:gusor!

Dar ce putea sari faca!? Era la urma urme,lor, femee harnica, spala bine $i calch frumos.

Putea Gogusor sa,$i facg cheful in curtea bo,icrului, $i avea undo sa $i4 facg, deoarececurtea era largg, ba mai era $i o grading in fun,dul ei. Nu'i vorbg, randasul $i Avizitiul, bucatg,reasa $i femeea din cases se cam plangeau de nits:dravaniile lui Gogusor; Dar Chiva era si ea odatafemee, Cum adecg!? Copilul e copil si nu policere sa nu fie, si daces avea-ea dreptul de a:siaduce copilul, avea $i copilul dreptul de a fi Inlargul lui.

Tara Gogu se uith dela fereastrg $i ochii i sei:mpleau dew lacrgmi, cand vedea cat de fericitc Gogusor, care puteh sa se joace nisip, saarunce cu pictre, sa se catere in copaci....

Intr'una din zile ploua, batch. vantul, tunafulgera. Gogu n'avea voe nici macar sa stea lafereastril $i, Doamne! tare ar fi dorit sit vadg $i ei.

De odata. hurduc! un sgomot, de care re:sung toata curtea. Vantul luase burlanul delastrea$ina $opronului si:1 aruncase departe. Erapeste putintg. sag mai tii pe Gogu, cand Mada:ma alerga $i ea la fercastrit, ca sit vada ce s'aintamplat.

Ajuns in fata ferestrii, baiatul ramase incrc,menit.

cu

$i

.

as

-- _

GOGU sI GOGUWR 17

Gogusor, descult, cu pantalonasii sumecati pangla genunchi, in cama$6._ si cu capul gol, balaciasub streasina ramasa fara burlan, incat aparddea siroaie in spinare, ca unui om mare, ca unuiurias.

Madama voi sit:1 traga pe Gogu dela fereastra,ca sa nu vada petrecerea atat de scandaloasaa baiatului de afara.

Dar nu! Trebuia, din contra, sa4 lase, ca sa=1inspaimante.

Vezi, grai dansa, asa fac baietii prostisi rau crescuti. Are acum srt se imbolnaveasca si

moara."Gogu se depart& infricat dela fereastra. Ochii

li i insa erau mereu afara. Preit era frumos sastai asa in ploaie, sit balii.ceti in apa si nu=tipeso- de nimic.

De odata el alerga din nou la fereastra.Madama! stria& ca iesit din fire, is vezi,

madama!"Gogusor gasise undeva o nuea si dedea mereu

cu ea in balta, incat apa sbura, stropind, departegiur imp regiur.

,,Ah! ce bine e sa fii copil de spalatoreasa,"zicea- Jogu in gandul lui in vreme ce Madamaisi da silinta sa=1 dumireasca, ce prost lucru eceeace facea Gogusor.

Nu se mai indoia Gogu, ca are Gogusor sa seimbolnaveasca si sa moara, si parca=i veniit sitplanet; dar era frumos sit dai ash, cu nueaual in

imbolnavestihalt& fie chiar si riscand sa tosa mori.Seara Gogu era cu gandul la Gogusor si=o In

treba mereu pe Madama, cum are sa se imboh-naveas , ce are sit-1 doara si cand o sit moara;

I. Slavi i.N iv le V..I.

ca.

sit

si

III.

_

sa

_

18 LOAN SLAVICI

iar noaptea visat, dar nu mort, ci 1361:kindsub streasina si dand cu nueaua in balta.

Zit:a urmatoare apoi, pe la noue, cand Gogu aajuns iar la fereastra, Gogusor se afla in varfuldudului de Tanga, grajd si culegeh, dude:

Ah! ce dude.Nu,i vcrrba, Gogu putea si el sa manance dude.

-dar nu sit culeaga, si e mare lucru sa le iai, aShuna cate una, pe ales, de pe ramurele.

,,Madamo! madamo! striga el. . Matul-n'a murit, nici nu e bolnav macar."

Madama, vitzandu,1 pe Gogusor cocotat in var:-ful dudului, era indignata- de usurinta CocoanciAlinei. Era lucru de necrezut, cum a putut saridea splilatoresei voie de a aduce cu dinsa peiatul ei atat de rau crescut. In fata unor aseme,-nea exemple auoritatea ei decrescatoare suferia,prea mult suferia.

Lasa,l, zise ea suparata; _ nu to uita is el.0 sa vezi tu, ca are odata sa ea-da si sa,si frangagatul."

mult ar fi dorit sa,l vada cazand si hangar},du,si cG,1 putin un picior.

N'a cazut insa Gogusor .nici de astadata, nicimai tarziu si autoritatea Madamei era din zi inzi mai zdruncinata.

lar Madama avea nevoie de autoritate.Cand cocoana Alina se afla in cases, ea cities

romante si de Dumas tatal, si de Dumas fiiul, si, dePaul de Kock, si de Zola; n'ar fi suferit insa o,data cu capul, ca Madama sä citeasca si ea, cacislugilor nu li se cuvin distractiunile stapanei. Ma:dama cities dar numai cand Cocoana nu era acasa,adeca mai mult decat stapana ei.

Tar cand Madama cities, Gogu ar fi putut säse dea si peste cap, daces n'ar fi fost baiat atat

14

bai

$i

GOGU SI GOGU§OR 19

dc afara din cale bine crescut. El insai -Ouch lamadamita lui si de aceea sedea frumusel langadinsa si se juca, asa singur, ca a maimutg, maicu o bucAtieg de hartie, mai cu mult laudatclecuburi. mai cu vre:o alta bazaconie iscodita a.nt mespre a prosti copiii, ca sa nu le faces preymulta bgtaie de cap celor insarcinati sg poartegrija de dinsii. Din and in and o mai intrebaMadamito, ce sa mai fac eu acum?" si Madama,femee isteatg, sties totdeauna sari deg de lucru.

Daces timpul era frumos, Madama:1 scotea peGogu in grading, ca sa is aer, -datlea, voic saadune flori, sg. sarg peste coardg, ba chiar saalergc, ca sa faces miscare, se intclege, faresca sa se infierbante prey tare, caci era plApandbgiatul.

Pc la patru Madama isi lila, tot in grading,ceaiul cu rom, iarg, Gogu capita 0 ceascg de cacaocu pesmeti.

Treand spre grading, Gogu it veden pc Go:gusor, desi nu pre,it indrgznia sg, se uite la el.Gogusor it vedea si el pe Gogu, dar, obraznic,cum era, nu:l.baga in seama.

S'a zis insa de mult, ca adese:ori n'adtce anulce aduce ceasul.

Nu:I baga in seama, ce:i drept, Gogusor peGogu, dar in fata pesmetilor nu puteh nici el sargmaie nepasgtor.

,,Ce e ceea ce mananci tu?" intrebg el inteunadin zile uitandu:se drept in fata lui Gogu.

Pesmeti, taspunse Gogu sfiicios. Vrei situ?"

Nu:rni trebue! zise Gogusor uitandu:se cuun fel de dispret la bucatica ce:i mai ramasese luiGogu. De unde sa:mi dai, daces nu ai nici tu!?"

Gogu alergg, la Madama, ca sg, ceara pesmetipentru Gogusor. Pe drum insg el se resgandi:

obi

20 JOAN SLAVICI

dand cu socoteald, ca pentru baiatul cel rdu cres:-cut n'are sari dea madama, el nu mai cerii, ci Iuasi se intoarse tot in fuga cu ele.

Acesta a fost primul pas-- facut cu inima Inclestata.

,,Sunt buni?" intrebd Gogu privind cu mulr-tumire cum Gogusor mananca pesmeti.

,,Mai ai?" ii raspunse Gogusor.Gogu alerga din nou la Madama, de asta data

cu gandul de a nu cere. Sosit insa in fata mada,-mei, el nu indrazni sa. ia.

Madama, zise el strimtorat; imi dai, terog, voie sa, mai iau pesmeti?','

Madama isi tidied inveselita ochii spre el.EfectL1 picaturilor lui Fowler!" exclama ea.Cum sa, nu:il dea!? Fericitd era, ca. poate, in

sfarsit, si el sa manance mai multi pesmeti deodata.

Acesta err al doilea pas, facLt cu inima maiuoard.

$i pe cand Madama era foarte fericita, ca poatesa citeasca in toata tihna, Gogu era fericit, ca poa:te O. se joace cu un adevarat baiat, Si a ajuns sacunoasca o multime de unghiuri si de chichite dincurtea si din gradina lor.

In amurgul serii, cand Madama, ne mai putandsa citeascd, l'a chiemat, el s'a intors ou fata inkviorata si cu gura plina de vorbe.

Da! ziced in gandul lui, am Stki spun ma,damei, cat de bine ne:am jucat si ce haz are bar_lath' acela."

Nu i=a spus insa nimic. De ce saki spuna!?Seara apoi 6ogu n'a mancat mai bine de cat

de obiceiu, dar era lucru firesc dupa ce mancaseatat de mult la patru, tsi Cocoana Alina era foartevesela si staruia, ca Gogu sd ia inainte picaturile

GOGU FI GOO[ eOR 21

$i sa stew cat de mult in gradina, chiar $i datatimpul n'ar fi de tot frumos.

Madama era $i ea de pArerea cocoanei, iar Gogun'avea cleat sA facA ceeace -ise spune.

Astfel, pofta de mancare a lui Gogu a devenitconstants. Mai ales la patru el totdeauna mamabine, serile adormia curand, avea somn bun, bapeste .catva timp a inceput sa mAnance. bine $ila masa. Lucru curios insA, el par'cA mai slabisssi nu era nici atat de plin, nici atat de rumen lafata Ca mai inainte: soarele $i vantul ii facuserapelita obrajilor mai ordinar6.

Aceasta era deocamdati singura supgrare a co,coanei Alinei.

Daya Madama ar fi citit mai putin $i c000anaar fi stat mai mult acasa, ar fi ie$it in curand laivealA, ca s'a mai ingro$at pelita obrajilor luiGogu. Se facuse baiatul 'mai indr6snet, maimos, = pared ti,ar veni sa zici mai mojic Si Incepuse a lua in bataie de joc pe Madamita baIipsiau chiar o multime de lucruri din' juarelelelui. N'avea Gogusor decat sa cearA, pentru caGoau sa aduca, ba in cele din urml aducea Gogu

ca sa fi cerut Gogusor $i' plangea, daceGogusor nu voia sä primeasca. Cum, Doamne,sa nu planga cand ci se jucau atat de bine!1

Adevarul era, ca numai Gogusor se juca, iarGogu, codita lui Gogusor, se uita; uitandurseinsa, el petrecea foarte bine $i de aceea zicea, ca

el se joaca. Cand Gogusor se urea prin pomi,Gogu stetea frumu$el jos, dar se bucura ca Go,ausor $tie atat de bine sa se urce $i nu cade.Alai bine Inca era cand Gogusor zidia cetate,caci .atunci Gogu ii cara pietri nisip. De totbine era and se jucau de,a sectia, caci atunciGogusor it aresta pe Gogu $i,1 clueea in ghion,

1Li,

si fara

$i

si

int:

99 IOAN SLAVIC!

turi la sectie punea la arest fie in dosu1-co:tetului, fie in gura pivnitei, fie sub scare., tot lo:curl, pe care Gogu nu le cunoseuse mai nainte.Tar dacd ghionturile erau cateodatd:-prea de totindesate, Gogu incepea sa miorlaie, dar rdbda,fiind:ca asta asa trebuia 0, fie.

Dar cand Gogusor fAcea zmeu!! Gogu puteasa i:1 tint si sd se uite cum alerga cu el.

Ce pdcat ca sambatd seara se sfarsiau toatetrebuiau sa mai treaca doue sgptamani pang. cese incep din nou!?

Si aceste cloud saptamani insa Gogu le peltreceamai bine decat mai nainte.

Fiindca nu mai era Gogusor, Gogu faceit el.insusi incercgri din ce in ce mai indrdznete dea se urea prin pomi, aduna pietri si nrsip, ca sarizideasca el insusi cetitti, se varit prin toate um:ghiurile ca $i cand ar fi dus in arestul politieifacea el insusi, asa cum da Dumnezeu, cite unzmeu cu coada in sfarsit de carpd.

Era, par'ed, chiar mai bine de cat zilele, candGogusor le facea toate, cgci atunci el steteh cuinima mereu inclestata. Au, asta o simtia, sa sesfarseasca toate, cand Madama va prinde de veste,Ca'. el se joacd cu Gogusor, atat de rat] crescut, si:ivenia sä plangd de cateori se gandia, cat de supg:rata are se.. fie mama lui, cand o afla aceasta.

Nici cg se putea, ca Madama O. nu prindd deveste.

Ea sari cuprinsd. de spaima cand II vazn intr'una din zile pe Gogu dus de Gogusor in ghion:turi la sectie. Era in a tocmai la mijloculpasagiu de tot intereant. Se stapani deci, ca sepoata sfarsi capitolul in tignd, si fiindcd era lungcapitolul, ea avii time sa se resgandeascd.

tii

unt.i

slot

si,si

GOGU 51 GOGUOR 23

De ce acted, supere pe bdiat, daca lui iifaced placere, lard. dinsa putea sit eiteased inaintel

Nu era oare mai cu minte sit nu vadd, sä nu*tie nimic!?

Nu vedea Madama, nu §tia nimic si nu se su,park ba ii era cateodata pared Gogusor a fosttrimis de Dumnezeu anume, ca sd Q scuteascape ea de o parte din sarcina atat de grea, pe careayea s'o poarte in casa Cocoanei Alinei.

Si fiindcd Madama nu se supgra, Gogudin zi in zi tot mai mult avant, incat l'ar fitrecut in cele din urinit chiar §i pe Gogiwor, dacitlucrurU ar fi mers un timp oarecare tot ask

Nu,i era Ins dat lui Gogu sa ajungd om deplin.Inteuna din zile Madama grabia, ca de obiceiu,

sd,si sfareascd, capitolul. In graba ei cea mare.,nu bligase de seams, ca pe cer se aduna noun dince in ce mai grei. Din chioscul acoperit cu fir.nichca si incungiurat de verdeata deasa, nici c'arfi putut sa vadd cele ce se petrec pe cer. Nu eradar ea vinovata, daca puhoiul venit farm deveste.

Ea sari speriata in picioare.yorba, adapostita cum era, putin ii pass

de puhoiu: baiatul Irish? unde era baiatul?Ea.,1 strigd.Era o prostie, Gogu, chiar Si daca ar

fi auzit,o, acum, prin ploaie, nu putea sa vie ladinsa.

Nici ei insa nu i se putea cere sd se clued, acum,prin ploaie, ca s5,1 caute.

De ce sii,1 mai strige? de ce sa se nelinisteasca?Nu era oare cel mai cuminte lucru si1,0 urmezecapitolul pana la sfar*it?

lard Gogu, vilzand puhoiul cel frumos, si =a a,dus aminte de cele petrecute gaud cu furtuna de

sa,1

iui luajoe

too

Nmi

fiindyca

24 IOAN SLAVIC!

odinioartt. Sties acum, ca poate 'cineva sa halacea,sel sub strealinA $i sg. dea cu huiaua in balta far&Ca sa moarti, ba chiar fara ca 0, se imbolnAveasca,4i fiinda nu intra in mintea lui gandul, c'ar puteasa i se intample lui Gogu ceeace nu i s'a intam:plat lui Gogu$or, el se bucura, ca Madamita lui

A rAmas infundata in chio$c, ca bAlacia impreunAcu Gogusor, ce:i drept, nu descult $i cu pantaslona$ii ridicati pang. la genunchi, nici in c'tima$A$i cu capul gol, dar bAlAcia de s'a speriat toat4curtea.

In zadar alergat Marita, femeea din casa, inzadar a sarit Jean, feciorul, in zadar it rugada$ul $i. bucatAreasa, eAci el tines mortis, ca luin'are sad porunceascA decat mama lui, care eraacasa, Si Madama, care nu,1 oprise dela aceastlpetrecere atat de minunatA.

Chives era desnAdajduitA, fiindca sties, ca toatein capul ei au sit se sparga: in zadar alerga insa,$i ea dupes Gogu$or al ei, cazi acesta, viizanduisealAturea cu stapanul casei, se simtia Ware pearmasar $i nu voia sa I se supuna.

N'a ramas deci decat ca randa$ul sa alerge, cas'o aducA pe Madama din chio$c.

Madama ramase o clips ca trasnita din senin,apoi se ridica ca o furtuna; ploaie neploaie, nudramanea decat sä alerge $i ea.

Intr'un singur Wand i se infati$ara toate urma:rile acestei nesocotinte copilare$ti, de care numaidinsa era vinovatA, $i Ricca rnustrari, era su,pArata, incest ii venia sa -$i smulga perii din cap.Cand insa ea diidU cu ochii de Goo$or, maniai se indrepta asupra lui. Da! nu s'ar fi intamplatlucrul acesta, daces n'ar fi fost el la mijloc. Ea seduse dar drept spre el, ca sA,$i verse veninul a:supra lui.

i$i

GOGU C;OGI'sOR 25

Madamo! striga Chiva intepata, sa nute punk pacatul sa.mi atingi copilul, ca pati oruaine, pe care nu o s'o uiti toata viata. N'ai altstreaba decat sa:ti pazeati baiatul, ai daca nu l'aipazit, de vina nu e copilul meu, pe care eu n'amvreme sä:1 pazesc, Bindea trebuie sa fac altstreaba."

Madama se astampara.E incalculabila firea femeeasca.Aceeaai.Madarna, care aezuse liniatita la cartea

ei, apoi se ridicase par'ca era sa le faca toatevattej in calea ei, acum ramase o clips turburata,apoi incepu sa planga.

,,Ah! Gogule, ce mi =ai facut!?" striga ea desna:dajduita.

Asta:1 muia pe Gogu.Fara ca sa mai steh atuai de putin pe ganduri,

el urea scarile, CAW blajin, supus, gel mai bineerescut copil.

Madama se duse dupa el, ca sail desbrace aisa=1 premeneasca, fiindca era ud, cum se zice;pans la maduva oaselor tremura de firg.

Desbracandwl, Madama trernura ai ea, nu insade frig, ci de fricg.

Ah! ce o sa fie dupa ce se intoarce Cocoana?ce o sa fie, daca se imboiriaveate copilul!?"

Cum te simti?" it intreba is ingrijata.Mi:e frig", raspunse el.Tare frig?",,Tare frig", zise el clantanind- din dinti.Vrei sa te_culci?" intreba ea.Da!" zise el.Era lucru grozay.Ea ii aaternii patul culca,Bine, ii zise apoi, nu ti:am spus, eu sa

nu te joci cu GoguaorT"

val:-

si

si. it_

26 IOAN SLAVICI

,,Nu, rgspunse el, nici °data,",,Curn? urma ea, _ n'am zis eu ca e bdiat rau

$i cu crestere proastg, la' care nu trebue sa teuiti?".

Ba da, grgi Gogu, mi.ai zis."Stiai dar, ea eu m'asi supgra, dacd te:asi vedek

jucandu:te cu, el."Stiam.",,Atunci de ce te:ai jucat?".,M'am jucat", _grgi baiatul stramtorat.Ei bine! zise &Ansa, eu te iert si n'am sari

spun mamei, ca to ai jucat cu Gog-t.sor si ca aibalacit sub stresaing. S'ar supara prea tare, tearyedepsi si nu i:ar mai da voe spalgtoresciadt.ca pe Gogusor cu dinsa. Am sari spun, enne:a prins ploaia in grading., si fugind not sprecasd, to ai cazut."

Dar nu am crtzut", grgi Gogu.Farg, indoiald ca n'ai cazut, intampna Ma.,

dama; trebue Ins sari dam mamei o explica:.4iune, cum de ti:ai udat hainele si cum ai racit."

Ea it acoperi bine cu plapoma, ca sa se Inca!:zeascg.

Era lucru lamurit. Prea s'ar fi supgrat Cucoana,dac'ar fi aflat adevdrul. Si Manila era de parereaaceasta.

Apoi Chiva, sarmana, ar fi fost data fail demils afara din curte, dacd Cocoana ar fi aflat, cabaiatul ei este adevgratul vinovat.

Jean, care era de felul Iui tigan si ast:fel iubiacopiii, staruia cu tot dinadinsul sd nu i se spundCocoanei nimic. A fost si el bgiat, a balacit prin

-ploaie si n'a pierit: alerga, ash ud, pana ce nu seinealzia si toate erau bine. El tined deci ca Gogusa nu stea in pat, ci sa se imbrace si sa, alerge,

sari

_

GOGU GOGU:?02 27

iar hainele cele ude sa fie puse la marina, ca sase usuce, pang ce se intoarce Cocoana.

Aceasta ar fi $i lost cea mai bung idee, darMadama se temea $i nici Gogu nu mai voice saiasg de sub plapomg, unde, istovit cum era, sesimtia foarte bine.

Apoi, scuturat odatg. bine de frig, el a dat inferbinteli.

AQUIll era rgu.Madama ar fi voit sa trimita dupg medic, dar

nu indrgznia. Ar fi trimis pe careva s'o vesteascape Cocoana Alina, cg bgiatLI e cam indispus, darnu stia unde se aflg. Stetea ca pe spini; umblaastamparatg prin casa; ba ii venia cateodatg sa,siadune lucrurile $i sa piece fang de veste. E gro,zav lucru sa stai la un stgpan, care e dus toatgziva $i nu are nici o purtare de grijg pentru celece se petrec in.casa lui!

Gogu in cele din ujma adormise.Somnul acesta, la timp atat de neobicinuit, nu

era a bine. In zadar! copilul era plapand si nuputea sa suporte o atat de grey sguduitura.

Ea se imbgrbatg in cele din urma trimisepe randa$ sa chieme pe medicul casei.

Abia plecase randasul cand curtea rasuna dedurduitura trasurii.

Cocoana Alina se intoreca singurg, de oarecc.Coconu Costica se dusese la o intrunire, de unden'avea sa se intoarce de cat pe la seapte.

Poate on $i tine sa,si inchipuiascg starea Cocoa,nei Alina.

Gogu al ei bolnav!? Atat copil ave,a si dinsa.Ea stia cata bataie de cap si catg cheltuiala a avut,ca sail scoata baiat de seapte ani; ea stia, prin,ce chinuri ingrozitoare a trecut, cand l'a nascut.Ar fi luat otravg, data ar fi trebuit sa mai treaca

GI

sid

nen

28 fOAN

odata prin asemenea thinuri $i sä mai aiba atatabataie de cap. Iar Gogu al ei era bolnav, greubolnay. Era deci lucru firesc, daeasi facets Mada:mei cele mai grele mustrari: ar fi trebuit sa stekin chio$c, pants ce nu se opreste ploaia; ar fi tre;buit, dac'a plecat odata, sa fie e,u bagare, de seams,ca sa nu cads copilul.

De ce adeca ii dedea cash' calda, pat moale,hrand bunk $i plata mare pe deasupra, daca nuputea nici macar sa fie sigura, ca n'are baiat41sa:i cads in balta!?

Madama incepu iar sa planga, dar atat de a:marnic, in cat Gogu se de$tepta.

Dar nu am cazut mama, de loc nu am cazut",grai baiatul, care tinea, ca lumea sa nu4 so:

coteasca motolog, cum ii zicea Gogu$or, $i camama lui sit n'o Invinovakeasca pe nedrept. Pe

.Madama.Cum n'ai cazut?" intreba Cocoana Alina

mirata, in vremeice Madama se raci in tot trupul.,-,Am 13i-illicit, se Mudd el, cu Gogu$or sub

stre$ina $i am dat cu beta in balta."Cocoana Alina se Msg. pe jumatate lesinata, pe

jumatate moarta in jet.Lucru ne mai pomenit, de necrezut, inspaiman,

tator: baiatul ei a balacit cu baiatul spalatoreseisub strea$ina, toti au mintit,o, n'avea in casaei pe nimeni, care sari pazeasca baiatul $i sa,ispunk. adevarul.

Nu! cu asemenea slugi ea nu mai putch satraiasca; asemenea oameni nu mai putea sa su:fern in casa ei:.ea chema pe Jean $i4 trimise laclub, ca sa cheme pe boerul.

Dar paharul amaraciunilor nu era. Inca plin.Jean nu plecase bine, cand sosi medicul, d.

Dr. Furca, un fel de maniac, care rise din toata

FLAVIC1

si

GOGU GOGIJOR 29

inima, and all& cele petrecute, si in loc de a,1mustra pe bgiat, ii zise un bravo voinice."

El ii pipgi pulsul, i se uitg: in gat, iI puse sa,$iscoata limba, apoi constata, ca n'are CocoanaAlina dece sa se nelinisteasca.

Doctore, dar a tremurat!" grgi Cocoanastinsa.

,,A tremurat, rgspunse medicul, fiindcaii era frig, iar acum s'a incalzit $i nu mai tremura."-

Dar are ferbinteli!"Cu.atat mai bine, zise medicul. Asta do,

vedeste, ca s'a produs- reactiunea fireacsg. Nucumva ai voi se tremure inainte!?"

,,Dar a adormit!?"D,ta nu adormi cand esti obosita

zise iar medicul. Lgsati bgiatul in pace, cg n'arenimic."

Nu are nimic!?Cocoana 'Alina sc simtia atinse in ceeer ce ii

cra mai sfant.Baiatul ei a stat sub streasina, a balgcit, s'a

udat leoarca si n'are nimic!La un lucru -Una, in lumea aceasta: ca nimeni

sa nu simtg, nici mai ales sari aduca aminte, cae fall' de brutar.

,,Doctore, zise ea mahnita, uisi c Gogunu e conil de tigan: bgiatul e plgpand, gingas, deo ponstitutiune delicate."

D,1 Furca isi trase searna.Nu are. isi zise el, copilul nimic, dar

fere muma lui de o boala sufleteasca si pre, s'arsimti nenorocitg, dace, el nu ar fi bolnay."

Trebuia sg, constate o boala. $i sa =i prescriecave, fie chiar si numai o limonada.

Pipai dar din nou pulsul bgiatului. Acestatinea insg sa nu fie bolnav si se uita in ochii luicu o induiosare, care II muig pe d,1 Furcg.

Par'di

su,

51

30 IOAN SLAVICI

,,Nu are nimic! grdi d:l Furcd. IncIardtnicit.II gingdsiti D.voastre, ca sr) parr), delicatceti mult rdu. Lilsati baiatul in pace! Nu:i asa,Gogule? Tu esti bdiat vanjos, Roman verde,Oltean cu falca tare!"

Cocoana Alina incepu sa tremure ca varga.Nu! Prea, era mult! asta trecea peste puterile ei!

,,Cum crezi Data ", ezise ea hotriratrt, de achiema alt medic mai putin insolent.

Dupes ce D:rul FLred plea., ea se lases istovitape canapes. Grozav se simtia de nenorocita. Arfi voit sit poata lesina!

Cum adeca!? Ea ii platia pe toti, $i nu era Intre nimeni, care n'o minte, nimeni, caretine seaind de slabiciunile ei.

Din norocire se intoarse $i boierul, care finchmutt la sotia sa si plecase bite° rasuflare de isclub.

Sa:i dai afard pe toti!" zise el hotarit.Nu,i vorba, era el de parerea medicului si s'ar

fi bucurat, data Gogu ar fi fost mai putin gin,ga$it dar tines la sotia lui, care ii adusese zes,tre mart si,1 lases sä faces ce vrea, $i xiu avea rdgazsa se mai preocupe si de cele ce se petreceau incasa lui. Apoi cresterea copilului nL,1 privies, laurma urmelor, pe el.

dai afard, repeta el, si ai scapat delichele."

,,Dar ce sr) fac fares slugi?" intampina ea.cauti altelo! rdspunse el. Slugi cite

vrei!"Da e usor s'o zici, dar greu s'o faci.Trebue sa ai o oarecarc energie, pentru ca s1

to lipsesti asa odatd de slugile, care,ti cunoscrostul casei. Nici c'avea Cocoana Alina timp, casä alerge dupes slugi; iar boierul avea tocmaiscum foarte importante discutiuni la club, si nu

sid fa:

dinsii

,311

GOOLT GOGuoR 31

putea, cand tara:1 chiema, sd se preocupe de mi:cile miserii ale casei sale.

Ramas:au cu totii, si Madama, si Jean, si Marita,tot mari $i tari ca mai nainte: singura Chiva afost data, dimrrreuna cu ran crescutul ei baiat,afara din curte, iar aceasta pentrued Madama sd:sipoata citi capitolele imai in tigna.

*

Au trecut ani si iar ani de zile la mijloc: Gogu,pazit ca lumina ochilor si ferit de societatea rea,s'a facut tanar voinic 5i distins.

Dupes ce luat la varsta de .sase:spre:zece anibacalaureatul, s'a inscris la facultatea de drept sila varsta de douillzeci de ani era om facut. Nwimai ramanea decat sa =si faces cele sase luni inarmatd, pentruca sa se dLca apoi la Paris si sd:sicomplecteze studiile.

Cocoana Alina era acum.mai putin tanara, dartot frumoasd, tot plind, de gratii si mandra de ba:-iatul ei, atat de mandra si de multumitd, incest nus'ar mai fi inspaimantat de gandul, ca el ar putcasa aiba si frate. Era insa, parca pren tarzin.

Gogu a intrat, se intelege la rosiori, a potrivitlucrurile Loa, ea manevrele de toamna sa intre $ide in cele sase luni, pentruca indata dupes mane:vre

Ah!sa 5i poata pleca din tares.

ce frumos e la manevre!? Oameni tineri,voie bung, chefuri, aventuri. Neat 'numai, Cu e $imL lta alergatura si ca, manevre fara de ploi nusunt cu putinta.

Intr'una din' zile ochii lui Gogu se opresc asu:pra unuia dintre soldatii dela bateria Nr. 8. Ii:epared l'a mai vazut, parca:1 cunostea., parca iiAtste Ln vechiu, bun, foarte habit prieten.

01

sim

0

32 WAN SLAVICI

,,Gogusor! striga el cuprins de un rel de fiori.Nu eksti to Gogusor al Chivei?"

Gogusor se uita Lung la el, it recunoaste si uni,.forma military acopere deosebirile de stare: inalte impregiurari Gogusor s'ar fi dat trei pasi ina,poi; aici in tabard ins ei ajunsera iar de acelasi_rang cum fusesera cand erau copii amandoi.

Ah! ce frumoasil viata la manevre!Ploile ins& ploile nu mai conteniau, serviciul era

greu, si Gogu_ pierduse deprinderea de a Mildsub streasina" si era obicinuit sa se culce regulat sisa se odihneascrt in culcus moale si cald.

Dpi.M. manevre Chiva spitla harnica inainte, casa mai poata trimite cateceva lui Gogusor, iar Co,coana Alina umbla imbracata in doliu.

Ah! ce bine o prindea negiul!Putea sä.,1 poarte toath. viata ei.

RFA

HANUL CIORILOR

I. Slavici. Nuvele. Vol. Ill.

HANUL CIORILOR

Uite, e ceva! Ce:o fi, ce n'o fi, numai singurdeschis *i prin padure deasA, dar urit candDumnezeu *tie, dar ceva e, grai Sfredelu*mutes neastampgrat scaunul mai aproape. Um-bland a*a singur, treci Fara de grijA i peste campte afli pe vre:un drum parasit, *i al dracului omar trebui sA, fie acela, care ar putea sa stets noap:tea adapostit in eases pustie."

Ta*ch", orzar dela obor *i om, cu care. ai puteasa spargf ziduri, se uith," zambind la el. Nu:*iaducea, ce:i drept, aminte sa fi umblat vre:o datape drum parasit, on sa se fi adapostit in eas6pustie, dar *ties, ea nu fost -urit niciodata $i

ca nici nu poate sari fie.Da, zise el; cand ai bani la tine: atunci

des, te temi, insa nu de ce:va, ci de cine:va, carear putea sa.ti. iasa in eale on sa te stramtorezeintr'un colt, ca sari ia. Asta o cunosc cu i deaceea umblu numai pe drumuri umblate *i de altiiSi mai numai in case pline."

De, asa crezi tu, dar lucrul e, in adevar, cutotul altfel, intimpiral Sfredelu*, care *ties mai

ti,enisi

simtia,

si

36 10AN SLAVIC I

multe, fiindea era dulgher si lucrase si la caseparasite. Banul, mai, e unealta dracului. Num-aiash. din senin nwti vine. frica. De unde poti to sa*tii, prince fel de mini a trecut banul, pe caredai la tine!? Stii insa cu cata sete alearga omuldupa el si cu cata indarjire it pastreaza. Tu l'ailuat, dar poate ca acela, dela care l'ai luat, nu til'a dat cu toata anima: sunt si bani legati, ca jafsa fie cu ei si praf .sa se faca. Cand pui mina peasemenea bani, frica, fara ca shAi dai seamsde ce, *i tocmaj frica te duce acolo, uncle praf sealege de ei. SA fie in ceas bun, dar nu trece nimicpeste ravna omului indarjit: moare, mai, si totn'are odihna, ci umbra mereu sa nelinisteasca pecei ce umbl4 cu bani legati de dinsul".

Ei, lash. cad desleg eu, aspunse Tasea si maideserta Inca un pahar. Atata rau! La minecum yin, ash se duc."

Sfredelus se uita Cu un fel de mild, 1,a el.Se duc de dus, zise el, dar vorba e, cum

se duc: de banul legat n'ai noroc. Daett:ti cumperivite cu el, dai de pagubh; daca,ti zidesti cash., itimerg toate dea'ndoaselea. De aceea vorbesc eu dedrumuri parasite si de case pustii: nwi a bine,cand un drum a fost parasit ori'o cash' a ramaspustie!"

As!" grai Tasca si mai cerii un litru de vin.Cu toate aceste nuoi venia sa bage'n punga ban

luat mai inainte de ad fi scuipat.Scuipa=1, ash. zicea Sfredelus, si zi cu

toata ravna, ea orice ar fi sa piarg, si n'ai apoisa te temi denimic."

Tasea nu eredea- in asemenea fleacuri, darscuipa si zicea, flindea asta nu putea sari strice

tire

1-TANT'T. CIQRTLOR 37

Atia e omul. Dac'ai apucat ()data sa te inchinimai nainte de -a te culca, nu,ti mai prieste somnul,cand uiti, din intamplare, a te indhina; Ta$ca nuputea nici el sa t mble lini$tit cu bani nescuipati

nedescantati.Dar fara de bani!?Putin ii 'Asa.Cumpgase dela Alexandria $asezeci 5i patru de

chile de ovAz si se intorcea acum, ca sa vie cucarele sA:1 ia.

Calare pe buiestrawl lui, cu biciul atarnat de$ea eu cutitul la brau, el trecea de'a lungul $o,selei largi ca pe PoduLTargului,' lasand mereu ea,rele drumetilor in urma lui. FAcuse treabA bung$i era voios; timpul era insa $i 0 de tear fi inve,selit chiar $i dac'ai fi avut cuvinte de a fi trist.

Dimineata, cand plecase dela Alexandria, erace:i drcpt, negura $i frunzele duzilor se scuturau.In curand insa negurile s'au risipit $i soarele stra,lucia pc cerul senin de,ti era drag sa treci calarepeste $esul intins.

A bine nu era insa acest timp frumos.Dupa pranz s'a pornit Crivatul, domol la ince,

Put Yi apoi din 'ce in ce mai aspru. Ta$CA:kii im,barbata buiestrasul. Lass ca pica vantul, dar $isoseaua se curAtise, par'ca, de o data; cat era delungil si de largA, nu se mai vedea car pc ca. Unulcite unul dumetii 1$i autasera, care pe unde nime,rise, adapost; Ta$0. tines sa fie mane la Buell.re$ti $i nu putea sa zaboveasca pe drum, trebuianeaparat sa, soseascA de sears la Carcei, unde iiera conacul obicinuit. Nu,i vorba, Crivatul it loviatocmai jn fats 5i, pa -CA era f5cAturg, nici buestra,$ul nu mrgea ca alte dati; dar Meuse el $i drummai greu in viata lui $i prin gaud trecea, can'are sa 'petreacA noaptea la Careei

si

si

nu:i

JOAN SLA VIGI

Departe inaintea lui, spre stanga, pe $oseaua cevine despre Pite$ti, se vedeau plopii dela HanuiCiorilor. N'a fost nici odath pe acolo; n'avuse cesh caute in partea aceea; $tia Irish ca acolo enul Ciorilor, fiindeh nu puteai sh-treci nici inainte,nici inapoi farh, ca sh, vezi cale de jumatate de ziplopii $i casa cea mare de langh, ei.

Acum rotia tin mare stol de ciori pe deasupraplopilor ce se inhltau negri spre apusul soarelui,$i era oarecum urit sa to uiti intr'acolo.

N'aveh el sh treach. pe la Hanul Ciorilor, darse innoptase prea curand $i mare lucru fost,daces s'ar fi abatut din drum, ca sa male acolo.

Nthi trebuia lui nici jumatate de ceas panh laplopii aceia, iar panh la Ctircei tot mai avea vresodouA ceasuri. Unde mai pui apoi, eh spre HanulCiorilor mergeh cu crivhtul in spate!?

Ajuns la rhspantie, el bags mana in buzunar siscoase toti banii ce,i mai ramhsesera.

Erau trei lei, o bancuta $i patru gologani.Cu pereche", zise el $i se abgta spre stanga,Ar fi facut,o, poste, aceasta $i dad, banii ar fi

fost fares, pereche; ar fi fheut4:1 insa cu inimadoita: acum $tia, e'a$h fach imbarbatacalul cu toata nCidejdea.

Nu era insa, lucru curat.Calul mergeh $i mergeh, dar Hanul Ciorilor nu

steteh par'ca, nici el in loc, ci se ducea, incestmina din ferestrele lui se vedea tot mai departe,ba deodath se perdu ca $i and ar fi stins,o cineva.

Tosca, i$i opri calul.Urit lucru sa dibuie$ti a$a singur noaptea prin

locuri necunoscute.Ii venia sh se intoarca, dar Crivalul i1 isbi iar

in fata.

Ha:-

i:e sit si:si

c ar ii

in,

lur

HANUL CIORILOR 39

Ce era adeca!? Cu lumina on pe intunerec,n'avea decat sa tie drumul, ca sit dee peste han:el i$i imbarbata iar calul inainte, tot inainte...dar trecuse de mult jumatatea lui de ceas $i dru:mul era tot pstiu.

De odata el opri din nou calul.-Hanul Ciorilor era in dosul lui, ramas departe

innapoi cu toate ferestrele lui bine luminate.Cite$ti cateodata asemenea lucruri, $i tot te

apuca un fel de racori: dar cand te vezi to inssu:ti pe tine purtat a$a de ici pane, color?

Innainte nu mai awa ce sit saute, iar innapoiii era urat sa se mai intoarca.

In camp insa deasemenea nu putea sa ramaie.Dace, s'ar fi gandit in toata lini$tea, el ar fi

dat cu socoteala, ca Hanul Ciorilor nu e la mar:ginea drumului ca alte hanuri ca dincoace dehan trebuie sa mai fie vre:o alts, zidire, care aco:pere lumina, cand te apropii, $i pe care de din--;colo, din cealalta $osea, el n'o putuse vedea: tegande$ti insg in toata linistea and stai tignitacasa, dar nu and Crivatul te bate in campdeschis.

Ta$ca i$i lua dar inima in dintl, cand vaziinu:i ramane decat sa se intoarca, $i rgmase incre:menit, cand se porneni, iar nu mai vedestrele luminate.

Acum insa se desmetici $i el, se intoarse putininapoi, ca sa vada jai lumina, apoi o lua pestearaturi drept spre ferestrile luminoase.

Ce hanul pacatelor e Asta, cale de doud im:pu$caturi de la drum?" gral el dupa ce se vazii,in sfar$it, la scara casei mars, pe care in atatearanduri o vazuse din departare.

,,CA n'a fost han, domnule, ci casa bisericeasc4,raspunse sluga ce iesise in a'uzul tropotului

ca

ca. fere.

iti

0i

h

40 WAN SLAVICI

de copite. Au facut:o han, ca sh nu mai stewpu,stie."

Ta$ch.' se uith, la cash $i la cele din preajma ei.Nu era casa cu cloud etaje, pe care el o vazuse

de pe $oseaua cealalth; i$i dete ins in curandseams, ca se gib,' in dosul zidirii, care aici avehun singur etaj. Ceva mai departe, spre $osea, eraugrajduri $oproane, ziciirea acoperise lumina,iar printre amatrdoue zidurile trecea drumul, pecare lumea venia din $osea.

Nu mai erau pustii,' dar nici pline, $i tare semi=nau a pustiu, incat par'a nici nu:i mai venialase calul in grija slugii $i sh' intre.

Dar ce alta ar fi putut sh faca!?El descalech, isi lua biciul, lash calul in seama

slugii, apoi- urch cele dourt schri $i intra in car:ciuma.

0 singura ochire ii fu destul, ca sh vadh, caaici a fost °data bucathrie. Cotlonul era $i acumin ninth., iar masina fusese inlocuta,.0 alta maimica.

La o mash. dela stanga $edeau doi Olteni cupaharele pline in fata lor; pe lavitd, intr'un coltera un N'eamt sdrantaros; iar hangiul grec, bul:gar on albanez, ce:o fi fost, i$i randuia dighisurile

Nu era tarziu, dar pareau cu totii obositi, som:nurosi si tresarira oarecum ca -din somn andel intra.

E lucru deosebit in felul lui sa dai, a$a de odata, fath cu oameni, pe care nu i:ai mai vazut$i care nu te:au mai vazut, ba sit $tii ca ai sitpetreci, departe de. alth, lume, toata noaptea cudin$ii. Ta,ch, om umblat in multe drumuri, omai patise, ce,i drept, aceasta, dar acum nu eraca alte dati. Lash ca nu:i trecuse prin gand sitmae la Hanul Ciorilor, dar be mai patise si cele:

$i ce:i

sa'$i

HA NUL CTORILOR 41

alte nepgtite. El se uitg deci cu ochii scrutgtorimai intaiu la cei doi Olteni, apoi la Neamt si incele din urma la hangiu, si nu:i steteau, par'ca,nici unuia bine ochii in cap.

Ceilalti se uitarg $i ei tot to ochii scrutgtorila dinsul.

Cine or fi gtia?" se intreba el.,.Cine o mai fi $i gsta?" se intrebau ei.Hangiul isi lgsg, dighisurile si fi cil un pas spre

dinsul.Uratg vreme pe aici", ii zise 'Pasch, pentru:

ca sa inceapa, cu ceva.Mai frumoasg, n'o fi nici p'aiurea, rgspunse

Iangiul; Sf. Dimitrie nu vine cu primgvarg."Trei lei o bancutg si patru gologani sunt bani

Cu pereche,_ dar cam putini pentru un om, care:isi flamand si setos, si obosit de drum, ba mai Aresi un cal in spinare.

Nu:i vorbg, fares de bani Tasca se simtia maiin largul lui, dat tot i:ar fi pgrut bine, dac'ar maifi avut un feu.

N'avea nevoie. Cinerd vedea tot sties, ca e om,care poate sä plgteascg, ba hangiut ar fi ris, daca

spus, cg Ware la dinsul decat trei lei, o ban:cuts si patru gologani. Prea sernana a om bgnos.

Asa dedeau si Oltenii cu socotealg.N'o zicea nici unul aceasta, dar Tascg o vedea

din ochii for $i ar fi voit sa le spuri_g_ intr'un feloarecare, cg cheltuit toti banii.

O patii si eu, gr1i dinsul. Plecasem delaAlexandria, ca sa sosesc de seara la Carcei, si Cri'vgtul m'a abgtut din drum. Curat cg vantul m'aadus pe aici!"

Urma, dupes gandul lui Tasca, ca vre:unul dintrecei pa/fru sad intrebe, ce:a cgutat la Alexandria,

fj

.

har

sha

42 LOAN SLAVIC!

hill el sa, le spun ii. drept raspuns la intrebareaaceasta, ca siva dat banii, ca sa arvuneasea ovaz,

Nici unul insa nu:i nimeri gandul.De, grai hangiul lute() romaneasea stalcita,daca vii dela Alexandria si te duci la Bucuresti,

p'aici nu tie drumul; dar nici °data, omul, cand'pleaca de acasa, nu stie unde are sa ajunga."

Asa e! striga rizind Neamtul din colt,nu stie nimeni, unde are sa, ajunga, nici ce aresa i se intample. Eu, bunaoara, am plecat delaVarlet la Viena, ca sa caut pe un frate al tatei,$i am ajuns umbland pe urma lui pe aici, unclenu mioa trecut nici odata prin minte sa, vin.

poate ea ai sidota vreoun unchiu, carea murit bogat, umbli, fara ca sa stii pe urma:'

Hangiul incept $i el sa rich.Mai stii!? zise. Vorbesti in gluma si te

pomenesti, ea nu degeaba tie vorba. Case le acesotea sunt Tara stapan. Stapanul tor, om foarte boogat, a murit farii copii si a lasat cu limba demoarte, ca averea lui sa treaca la doi nepoti aipe care nu e chip sari gaseasca. Se iveste ce:idrept, pe Hecate saptarnana ate unui, dar nu eel.adevarat. Ti fi dota!"

,,Dac'am fi doi frati, raspunse Neamtul,dar suntern numai opt. Hihihi!,"

Oltenii incepura si ei sa, rida.Unul dintre dinsii se uitase la Tasca dintru

inceput ca" a un vechiu cunoscut.Ii fi dota, ii zise el scum. Sinteti doi frati

si, daca nu ma inset, numai doi."Tasca se-tufa cam sperios la Oltean.Nu.ra se mira, poate, deol cunoaste Olteanul,

pc care el nuosi aduceit aminte sail mai fi vazutvreodata. Pirtea saol cunoasca. Era insa curatafacatura, ca tocmai acum si aici sa fie vorba de

flihihi! _add

r

HANUL CIORILOR -13

trate:sau, care era wort de vre:o trei ani. Lash' cgrilposatul ii fusese $i tovara$ de negotatorie, darmai lasase $i o fetita, "pe care Ta$ca o tines, cures'ar zice, a$a de pomana la casa lui. Sfredelu$ carescocioria toate lucrurile din temelie, tines strunaca curates pomana nu e $i ca Ta$ca ar trebui satacit socoteala cinstita $i sa desparta ceea ce eraal lui de ceea ce i se cuvenea fetei; asta insa nu:Iierta pe Ta$ca firea s'o faca, $i de aceea el se sim:tia stramtorat, cand vorba venia la frate:sau. Darera la birt, $i rarnanea decat s'o tie $i el pacoarda, pe care o pornisera ceilalti.

De, zise el, tare mi:ar prinde bine, dar catmai curand, fiindat am arvunit Ia Alexandria ni§te-oVaz $i nu $tiu cum voi gasi bani, ca sail platesc.Nu:mi aduc insa aminte sä fi avut vreun unchiubogat."

Hihihi! rise iar Neamtul. N'ai nevoc sad.stii, pcntru ca saes caLti. Fiecare om are norocullui. Sgareitul e om taxa noroc, care aduna pe noro:cul altuia gi pastreaza, pentru acesta fares ca sa voiascrt. La not a fost un macelar bogat, care a muritde foame indatil ce a venit nepotul, pe a caruianoroc adunase bogatia. Daces n'ar fi venit nepotul,el ar mai fi trait, ca sa mai adune. Astuia nu i:avenit, precurn se vpde, mostenitorul cu noroc, $isa stiti, ea n'arc odihna nici in mormant pans cenu va fi venit. Ia adu:ti bine aminte: poate ca van:tul tea adus aici, ca sa scapi un suflet. Hihihi!"

,,Curat a:la:4 cum zici, grai hangiul oarecummirat. Uite, eu stau de vre:o. trei ani aici $i$tiu multe. N'are odihna! De cateori se ive$tecate cineva, care cere mo$tenirea, trosne$te noptile

tocaneste de to tree fiorii $i:ti vine sa fugi".Prostii!" grAi Ta$ca suparat, apoi se a$ezil

in fata Oltenilor Ia mash' $i cerii yin $i ceva dirmancare.

nod

ei

44 LOAN SLAVTM

Vor fi fost prostii, hangiul irra, care lei pe:trecea viata in pustietatea accasta, se potrivia deminune cu Neamtul, care umbla de atata timppe urma unui mort 5i ajunsese in cele din urma,sa creada, ca nu de bunts voie umbla, ci e purtat/de sufletul rAposatului. Apoi ei locul era de aea,ca to simtiai oarecum farmecat in el. o incaperelarge si scunda, cupAretii pAtati de musts,beniti de fum, aproape goala. luminata de olampa proasta, care se afla in paretele dela te*ghee. Intunerec aprope deplin era mai ales in col.:tot, de unde ridea Neamtul, o starpitura de omspan, cu catevit fire de par roeu drept barbA, cuglasul pitigaiat $i cu ochii marunti $i vii, caratcum Theca *i l'ar fi Inchipuit pe Satana.

Pe vrute, pe nevrutc, ei urmaraimpotrivia,

vorba inainte,ei cu cat Taeca li se Neamtul ei ban:gtiul cu atat se intetiau ei spuneau *i ce credeau,*i ce nu credeau ei in*isi, iara Oltenii, care n'aveaualtA treaba, ascultau bucuros aditugand numai, asadin cand in cand: De! Dumnezeu *tie; Sepoate! Tot ce se poate!"

Purtat astfel prin lumea fiintelor nevazute eiostenit cum era, TaecA ajunsese in cele din urma,sä nu:ei mai poata da seamA, daca lucrurile se pe,.tree in aievea on le visezi numai. Mai ales in ri-setul Neamtului era ceva nefiresc, ineat ii veniacateodata sä se ducts sail apace de piept sa4sguduie.

Nu,i'venia cu toate acestea sa se duce in odaia,in care i se pregatisc culcueul. Ar fi stat mai bu%curos noaptea toata de vorbA.

Se temea insa, ca nu cumva sea stApaneascasomnul, ei nu doarme nimeni bucuros cu oamcni,pe care nu i:ta mai vazut ei nu *tie tine sunt.

si

si giih-si

yi

HANUL CIORILOR 45

Te lasi, cand adormi singur, in paza lui Dum,nczeu; ramai insa, cand mai sunt si altii cu tine,in voia celor ce te ineungiura.

N'avea, c9,i drept bani la dinsul, ba le si spu-sese, ea n'are; el insa nu putea sa stie ce e ininima lor. Te pomeneai ca se inteleg intre dinsii:on ca fie Ncamtul, fie Oltenii pleaca, si asa numaicu hangiul n'ar fi ramas bucuros.

E urit lucru sa te stii cu urma pierduta, ajunsunde nimanuia "nu,i poate trece prin gand sa tecaute.

Spre miezul noptii dar, cand sluga aprinse Iudmanarea de ceara, ca sad duce la odaie, el nu maistete pe, ganduri: tot era mai bine cu usa incu,iata, ca nimeni sa nu se poata apropia far% deveste de dinsul.

Ieqind din birt, ei trecura prin o sale mare, apoiurcara niste scarf inguste.

Urata, casa!Lasa ca pasii le sunau a gol. dar mai tiuia si

huruia si Crivatul prin hornuri si se sgatiau usisi ferestre par'ca te aflai intr'o corabie purtata,de valuri.

Odaia, in cared. dusese sluga, era si ea mare sigoala, cu doue ferestre si trei usi. Patul se aflaintr'un colt. Intre ferestre era o masa si un scaun.Atata tot.

Sluga ii lass lumanarica de ceara lipita de mass,apoi se departa.

Ramas singur, Tasca incuie usa, pe care intrase,apoi se duse sa se incredinteze, dace celelaltedoue usi sunt on nu si ele incuiate.

Goa dela dreapta era incuiata, nu insa si cea-dela stanga, din care lipsia cheia.

Urat lucru!

46 IOAN SLAVICI

Daces fi povestit cineva c'a patitlo cum opatia el acum, Taacrt ar fi ris din toata inima.In starea, in care se gia venia- delossa rides.

El lull lumanarca trecii in odaia de alaturi,,ca sa vada ce,i acolo.

Era mare $i .asta si goala. Intr'un colt se aflau.gramada cateva chile de porumb.

El incera cealalta will, care ie$ia la scares.Era incuiata, dar cheia nu era in u$ki, $1 nu

era lucru mai u$or decat ca eel ce avea cheia sao descuie $i sa. treacti la el.

$i daces era vorba, tot a$a putea sa fad,. colo,-unde cheia de asemenea nu se afla in u*ki.

Ii venia sit se intoarca in birt, dar ii era grews'o faces si,i era urit sa scoboare scarile $i satreaca, ash singur, prin sala cea mare.

Ei, comedia dracului !" zise el, vedeapar'ca pe Sfredelu$ rizand cu Neamtul in fata lui.Dar ce ar fi putut, la urma urmelor sa i se intample!?

Omului primejdia tot numai dela om poate inlumea aceasta sa,i vines, $i dracul, ash zicea $i She,delu$, tot prin oameni i$i face rautatile; ca sa seasigureze dar, ca om nu se poate apropia de elfares, ca sa,1 destepte din soma, luki masa $i o pusein fata u*ii dela stanga a*a, ca sa se rhstoarne,'and cineva ar deschide usa. Tot a$a facit apoitii cu scaunul la u$a dela dreapta.

Acum era bine.Nu remanea cleat sa stings lumanarea $i sa

se culce ash imbracat cum era.Pe said insa, prin sala cea mare $i prin odailc

de alaturi, pocrinia $i troscania, zinganiau feres,tribe se sgataiau u$ile par'ca umbla cineva pe

i,ar

insa,

$i

*i

$i,l

$i

nmi

HANUL CIORILOR 47

la ele, ca sa le scoata din tatani: el lipi lumanareatie coltul sobei, apoi se intinse pe pat.

>iSa adorm odatg, 1,0 zise, apoi nwmi maipass, dace, sc isprave$te lumanarea."

Da, insa nwi mai venig somnul. De geaba:siinchidea ochii, caci, ash obosit cum era, el stetentreaz si auzig mereu tiuiturile Crivatului, tocg,niturile pocaniturile, zlinganitul ferestrilor $isgatiitura usilor, -- nu putea sa doarma $i fel defel de ganduri ii umblau prin cap.

Ear lumanarea se faceit tot mai scurtit si ardeitcu flacara din ce in ce mai lungg.

0 flacara mare, apoi un muc $i in sfinsit intune:rec deplin, cum e intunerecul cand Crivatul aduceDori din Rgsarit, ca sa le acopere toate cu poleiu.

Tasca se ridicg putin din culcu$ul lui, apoi iarse lasg istovit in el.

Ce=i mai ramaneg, la urma urmelor !?_Ajunsese de nw$i mai putea da seams, dacg

sta treaz on viseazg si vedea oarecum ceeacegande$te.

E ,fioroasa intuneimea mai ales cand stai asssingur intro cases pustic.

Avea Sfredelus dreptate!Multe sunt in lumea asta cu putinta.Cum adecg. s'a nimerit sit ggseascg aici pe

Neamtul acela $i ca Olteanul sa=i vorbeasca dergposatul lui hate!?

Par'ca i=a pus cineva, paired adunat dinadins!

De! Se zice, ca de bani agonisiti pe cale ne:dreaptg dare omul noroc. El insa avea. noroc.Toate ii mergeau bine: spor iesia on $i unde:$i pu:nee el mana.

Una singurg=i lipsia: era insurat de patru aniscum nice un copil.*1 ll'aVea

si

ha:

48 LOAN SLAVICI

Aduni, par'ea:i striga Neamtul, pe norocul nepoatei tale: de iceeati merg toate bine.

Si ai sa mori, dupa ce vei fi adunat destul, andlumeagi va fi mai drag's."

Trecut de fiori reci, el se cutremura in tottrupul...

Umbla cinevit la usa dela dreapta, apoi la ceadela stanga si far sgataia pe cea desprp scan casi cand ar voi sa deschida $i sa intre.

Era Crivatul, care scutura casa intreaga, dintemelii. Nu mai incapea. indoiala, ca e Crivatul,dar TascaS totusi se cutremura din cand in cand.

Tarziu dupa miezul noptii el de:o data tresa'risperiat $i se ridicrt.

Cine:i? ce vrei!? striga Wand un passpre usa dela stanga, unde se rasturnase masa cuun sgomot, de care rasuna casa interaga.

In u$a deschisa stetea frate:sau, drept, neiniscat,ass cum it stia el.

Acolo stetea, dar Tasca nu mai tremura, 'nu semai temea. Ii era par'ca ash trebuia sa fie.

Am, zise el incet, sä fac socoteala si sädespart cinstit el ei de al meu."

Facand apoi inca un pas inainte, el se opribuimacit.

Nu era nimeni, nimic nu era in usa dschisa.Vedea usa data inapoi, vedea masa rasturnata,

in fata ei, auzise sgomotul ce:1 Meuse masa in ea:derea ei; fusese o parere numai!

Ce prostie! zise el desmeticit, am pusmasa anume, ea Sri se rastoarne cand usa se miscasi s'a rasturnat, fiind:ca vantul a miscat usa."

El se duse ca sa ridice masa $i sa 'inchida farLisa, dar se opri din nou, cuprins acum de fiori reci.

Usa era inchisa, ear masa stetea rezemata deea, ass cum o pusese el.

HANUL CIORILOR 49

El insu$i a vazut:o ideschisk el insu$i a vazutmasa raslurnata, el insu$i a tresarit si s'a coboritdin pat in auzul zgomotului facut .de masa in ea:derea ei: $i u$a era inchisa, masa nu se rasturnase.

A visat!? Nu! N'a putut sa viseze, fiind:ca nudormise. A$a $tia, el, $i ar fi fost in stare sa jure,ca nici o singura atipit de cand a intratin. casa aceasta.

Stapanit de gandul, ca nu poate sa fie la mijlocdecat un joc at Necuratului, el lua hotarireade a se departa fara intarziere din aftrisita acea:-sta de casa.

Acurn, in capul noptii, -a$a fara veste,zise el, $i ie$i, ca sa coboare scarile, sa se ducala grajd, sari incalece buestrawl isi sa piece maideparte.

In birt insa ci ramase iar bulinacit.Hangiul se afla tot la tejgbea,ua lui, -Oltenii nu

mai erau aici, iar Neamtul manch .slanina la masa,unde ii lasase pc Olteni.

Bine, zise el, ay-0i .de gand sa stati toatanoaptea treji?"

Hangiul- se uita mirat la el, iara Neamtulceph iar sa rada.

Bine tiebuie sa fi dormit, ca sa zici, ca enoapte si acum, grai hangiul.

Eu n'am inchis ochii de cand am plecat de aici,raspunse Ta$ca. ..kfurisita casal"i de geaba rides Neumtul, de geaba spunea

hangiul, ca, se lumineaza de ziva, caci el tinea una,-ca n'a trecut nici doug ceasuri de cand s'a dussa, se (Ake.

A.bia tarziu. cand se aflit sosit pe $oseaua Bu'cu..c*tilorz iuccput 5a do cu socoteala, ca et tot

I S:ivic;, Nave e. \'01. III.

clips n'a

50 LOAN SLAVICI

a dormit si ca nu era destept nici cand s'a sculatdin culcusul lui.

totusi erk foarte nelinistit. Se luminase dezitia si el tot nu se simtia, ca alte dati.

E grozav lucru, cand are omul c,eva pe sufletullui,

Ave& dreptare Sfredelus: nu:i a bine sä umblecu bani agonisiti pe nedrept.

Sosit acasa, Tasca s'a tinut de vorba: a facutsocoteala si a despartit cinstit ceeace e al feteide ceeace e al lui.

ski

UN OM DE'-NCREDERE

UN OM DE'NCREDERE

I.

(And ai pe cine sä to razgmi, poti in toata tignacauti de treaba, si'n vreme ce oamenii lucrau

la cele trei masini de treerat de pe aria din vale,d. Varian, bgtranul, I i insira epruvetele si retorttele in 41 aborato rul sau din turnul castelului asezatpe coaste. Asta ii era slAbiciunea, si toate i se pa:reau inflorite cand reusia bine vre:o analiza onvr:o combinatiune.

De aceea tines atilt de mult la Bughea, secrets:rul, cum ii zicea lumea.

Nu doara, ca l'ar fi ajutat Bughea la experimen:tele chimice, cu care atilt do bucuros isi petreceatimpul, dar pe'ntinsa rnosie, la ferestraele dindure, la cele` doug mori, la laptgrie, la vii, in grg:diva de zarzavatUri, in pornat si in pepiniere lu:crau in fiecare zi sute de oameni, in biurouri, unclese concentrit intreaga administratiune, se ingrgmg:diau actele gi eI n'ar mai fi ajuns salsi poatg urmalucrarea in laboratoriu, daca n'ar fi fost si Bughea,care toate le stia si le vedea.

sarti

pair

54 LOAN SLAVICI

Nu:i voba, intreaga administratiune era datg'nseama lui Raumer, un Neamt chitibusar, care lemasura toate cu milimetrul, si d. Varian n'aveitnici o rgspundere formalg.

Sunt Ins si rgspunderi mai grele deck celeformale.

Sandu Stolnicu, boierul, care plecase cu cocoanainch prin Aprilie in strgingtate, ii era ca si candi:ar fi fost copil. Nu impinise Inc. varsta de optani cand, orfan de tea, luat, ca guvernor, subpurtarea lui de grija, iar de atunci nu s'au mai des:pgrtit. El l.a trecut prin liceu, el l =a insotit in ca:latoriile lui prin strgingtate, dupes indemnul luifrtcut studiile agronomice, in urma stdruintelor luis'a casgtorit si s'a stabilit la mosie, amandoi irn,-prunes au zidit castelul si au stabilit planul de ex:ploatare.

Acum Varian, om de 56 de ani, era pensio:nar: avea toata intretinerea si lua-500 lei pe lung,putea. dar sg:$i facg in draga lui vole analizele Sicombinatiunile chimice, pentru care Stolnicu eveasi el slgbiciune! Cand se aseza insg,'n jest si:si Inchidea ochii, el vedea'n gandul lui si aria cu masi:nile de trcerat, si carele inegreate Cu snopi, Si fe:restraele, si \rifle, *i gradinile de zarzavat, si rnul:times de oameni, care nu -trebuiau sg:si piardgtumpul degeaba, si nu mai putea sa aiba destulaatentiune pentru retortele lui.

Mai vedea prin lumea largg pe lui mutt iubitulbillet, care plecase in silt, numai pentruca cocoa:na nu putea sa sufera aieiul din laborator si viatadela mosie, nici gglggia, pe care o facea Radu, co:pilul acum de trei ani ei.

Du:te, i:a zis, si fii linistit, cgci raman euaici si grija mca c, ca toate sa mearga bine",

lea

si:a

at

UN ON DE'NCREDE RE

Diminetile dar Si ate odata $i Re'nsarate Inca,.Tech Si facea.cand ici, and colo ate o inspectiuneon it trimetea pe Bughea, ceeace era tot ca Si ands'ar fi dus el insusi, ad tot corn al casei era SiBughea. Zamfira, muma fUsese spdlatoreasain curte si =Si tines Si bdiatul la dinsa. Varian, NIA,zdnclu,1 istet, silitor, sprinters Si cu deosebire supus,a staruit sail tie la scoala, iar dupa ce a trecut cele,patru chase gimnaziale i.a facut un_ loc la scoaladela Herdstrau, ca sad alba mai tarziu minadreapta a stapanului la mo$1e. TI Si avca si eralucru de sine Inteles, ca Raumer, Neamtul, stdnumai pana ce nu se va fi indrumat Bughea indes,tul, ca sad poata lua locul.

Cand. asta atarna, cam ca toate la curtea luiStolnicu, dela buna chibzuinta a lui -Varian. Deaceea Bughea se uita totdeauna'n ochii batranuluiSi era gata sa sara'n foc on sä se arunce'n vul,toare, ca sad intre sub piele.

Ti Si intrase.Dupd masa, and sosia posta, batranul a primit

un plic mare dela Stolnicu era parca,i treceun junghiu mare prin inima.

Plic mare!? De ce unul mare si nu ca deobiceiu!?

El pipdi plicul Si se uita la stampila postei.Erau in plic mai multe hartii, parca acte, iar

expediarea fusese facuta dela Nizza.Deschiz'and plicul, er gasi in el un process

verbal redactat in frantuzeste Si urmatoarea scri,snare;

Iubite Domnule Varian Si bunul meu parintesufletesc.

Deodata cu scrisoarea aceasta am trimis la a,dresa Primului Presedinte al tribunalului de Ilfovurmiltorul:

lui,,

sid

55 LOAN SLAVIC.'

Testament.Voiesc ca du$ moartea mea intreaga avere

miscatoare si nemiscdtoare sA, fretted ca mote=nire dreaptd, in stapanirea singurului mei }WetRadu si Rog pe d. Alecu Varian, educatorul meu,caruia ii datorez vicinica recunostintd, sa:i fie sifiiului meu ceeace mi:a fort mie si s i i administre:ze averea cum m'a povAtuit pe mine sa:mi admi:nistrez pe a mea.

Sotiei mele randuiesc sd i se numere din trei,in trei luni cate 4000 lei, tot timpul cat va trdi,chiar daca s'ar intampla sd, se remarite.

Dispun, ca dinsa sa poata veded pe copilulnostru de doue on pe an, daca o doreste aceasta,si sA:1 tie la dinsa cite cel mult trei 'zile.

Rog pe d. Aleeu Varian, scumpul meu pArintesufletesc, sd primeased sarcina de a Ortrui pentruimplinirea acestei ultime vointe a mele".

Pe Varian it podidira IacrArnile.Dar ce ce s'a'ntamplat t?" strigd el,

apoi citi mai departe.Hothririle mele sunt luate si nu se mai pot

schimba.Procesul:verbal aci alAturat te va dumiri asupra

ceior petrecute. Te rog &a:1 pastrezi si sd te folo:sesti de el, dacd Lucia ar face vre:o pretentiunein ceeace priveste educatiunea copilului on admi:nistraliunea averii.

Am informatiuni pozitive, CA Leon a plecat ieriseam. la Paris. Cu cel mai apropiat tren plec inurmdrirea lui.

Dacd, mi:ar fi randuit, ca acesta sd fie cel dinurma drum, pecare:1 fac, te rog sd ma ierti pentrumarea,durere, cu care te rasplatese pentru tot bi:nele ce mi:ai facut, si sd:i fii ocrotitor lui Radu.

RAUL".

e!?

UN OM DE'N REDEy.E 57

Batranul treat repede p'este procesul:verbal.Se facets intr'insui constatarea oficiala, cg, d:na

Lucia Stolnicu a fost surprinsa intr'o situatiunecomnromitatoare cu d. Leon Volburg, un amic alsotului ei.

Poate 'mai e timp" striga" batranul sgrindin picioare si trimise dupes Bughea, omul ski deincredere, ca sari spuna, ca trebuie sa piece fartsintarziere la Paris.

Bughea, un om scurt si indesat, cam span si cufata plina de buburuze, isi deschise mari ochii spit,laciti si se uita nedumirit Ia dinsul.

,.D ce trebuie sa pleci !? Ce s'a intamplat t?intreba el cam cu jumatate

La aceste intrebnri nu i se putea da raspuns.Grtheste, ca tritsura A. fie cat mai curand gata,

zise biltranul, iar dupes plecarea mea fiicu ochii in patru, ca toate sa mearga bine".

Bughea a grabit, dar, greu jignit, s'a mai uitat°data inapoi ;:optind printre . Asta n'ain sriti:o iert!"

II.

Varian n'a facut degeaba cargtoria Ia Paris: tre:buia sa fie cineva colo, ca sa iee dispozitiuni pen:tru aducerea in Cara a rtimnsitclor primantesti.

Sties acum si Bughea, se s'a'ntamplat, dar se sir,tits cu atat mai jiQnit si nici nu avea cuvinte de anu:si da pe fats Iegtima inclignatiune, cg.ci de aiciinainte batranul nu mai avea in gandul lui nici unrost pe mosie si putea sa:$i caute de drum. SO.;panirea treceit Its cocoan'i si la rudele baietului, sifoarte user i se putea intampla sa nu mai aibha$a de pornanh intretinerea $i cinci sute de leipe luna.

ca

garb.

it

dinti:

58 LOAN SLAV ICI

Deocamdateinsa, lucrurile n'au venit tocmai 241.Era, ce-A drept, la mijloc o avere, care aducea un

venit de peke trei sute de mil de lei pe an, $i da,dean navalrcatat rudele baiatului, cat Si fratii Co:coanei, &lei le venia Si for apa la moara, daca seintampla, ca baiatul sa moara. Varian avea insk$i el armele lui, $i Cocoana s'a multumit cu celehotarlte in testament, iar rudele diri dmbele partiau ramas la panda tiindu:1 cald pe Bughea, careputea sk le faca servicii pretioase.-

Cel dintaiu semn, ea nu,-1 mai creasta Bugheape Varian, a fost: ca adus la casa femeea, pecare mai nainte o tinea in sat, o mazurca suleme.-nits, cevi ie$ise'n cale vara trecuta la Dragaica.

De ce adeca sa se mai sfiascri!?Avea toed dreptatea.Dac'ar fi fost om, care vede asemenea lucruri

on lc crede and i se spun, Varian Inca de multar fi simtit, ca omul sail de incredere, de -sand cuDragaica, pica $i de ici $i de colo cite ceva, sfrtmtuic$te 'azi pe unul, mane pe dttl $i:$i face dintoatc parte, ca saai poata tinea mazurca'nInc. Iar ceca ce n'a vazut mai nainte nu puteit savada acum, cand toate:1 apasau.

Pe Tanga, t-ate celelarte se mai socotia vinovatde a nu-$i fi facut datoria.

Raul, tanar de abia douazeci doi de ani, seeasatorise din slabiciutie, desi Lucia nu se potri::via cu dinsul. nici ca stare, nici ca educatitne,nici ca pozitiune sociala.. El n'ar fi facut:o aceasta,dacii, Varian n'ar fi fost om slab $i ar fi staruit cutoata hotarirea. Mai tarziu vedea, ba chian *tia,ea nu e easnicia cum trebuia sa fie si ca Raul ascunde ceva. El, perdut in purtarea., de grijrCrentrufrumoasa lui avere, se simtia Nine numai la camp,prin grajduri, la padure, .i prin pepiniere, iarA

$i:a

si

UN OM DE'NCREDERE 59

dinsa, doritoare de petreceri $i deprinsa cu luxul,nu putea suferi viata dela tarn. Se'ntampla din cein ce mai des, ca treceau,saptarnani de zile %rd.ca sa se vadd amandoi, el la mo$ie on umblanddiva daraveri, iara ea la Bucure.ti, la Sinaia, laConstanta, ori:$i:unde se aduna lame multa2

Eu, om batran, zicea acum Varian, nutrebuia sa las lucrurile ask trebuia sa fac 'ceva."

0 mangaiere avea 5i el: Raul ramase curat in'gandul tuturora.

Si pe aceasta a trebuit insa s'o pearda.Sase saptamani dtipd moartea lui Raul s'a prep

zentat la el o femee fanged', invatatoare intr'unsat in apropiere, cu un bilet scris de mana rapo:satului in aceea:$i zi, in care:$i facuse testamentul.

Du:te la d. Alecu Varian, se zicea'n bilet,$i spune:i adevdrul, caci el va ',Astra secretul $iva face tot. Dumnezeu sä to alba in paza sa."

Ce este, Domni$oara?" intrcba d. Variancu inima incle$tata.

.Ea pe masd una dupa alta opt seri:sori, care ii fusescra adresate de raposatUl.

Citind scrisorile cu rasuflarea opritd, suspinanddi cand in and $i schimband la fete, batranul isiridica in cele din urmd ochii plini de lacrami $ise uita, in fata tinerei femei.

Era mai presus de toata indoiala, ca Raul maiare un copil, o' fetita de doi ani, care se afla inpurtarea de grijd a Ursulinelor din Sibiu $i careiafagaduise a:i asigura o zestre de 100.000 lei.

Nu, ii ruispunse ea, nimeni afara demine. Precum ati vazut din scrisori, mica mijlocitconcediu pe timp de un an, $i m'am intors numaidupti ce mu putea sa banuiasca ninieni nimic.

t$i

ii numnan.

GO LOAN SLAVIC]

E interesul d,tale, ca nici de azi inainte sal nuafle nimeni nimic", grhi dinsul, apoi incepbEli se pjimbe prin cash.

Se clatinau Coate in jurul lui. Ii er.it grew afardin cale gandul, eh tot ar mai putea sal afle cinevaadevarul. Trebnia sari asigureze cat mai curandcopilei $i intretinerea, zestrea fagaduith pentruca mama el' O. nu aiba cuvinte de a se Mange.

Cum insat? De unde sa iee banii farce ca sal sesimth $i farce ca vAduva $i rudele sal cada la IA,nuiala?

Un gand ademenitor ii lumina in cele din urmafata.

Domni$oara, grai dinsul, eu sunt gatasal adoptez copila $i sal iau fatal cu dinsa toatcdatoriile unui parinte adevarat".

Muma copilei dete din cap.Nu, Domnule, ii faspunse. Am s'o adop,

tez eu insa,mi. Imi cer transferarea denarte de aici,$i actm, duph ce el nu mai trhieste, putin imipash, ce ganduri 1$1 va face lumea".

Nu,i ramanea biltranului cleat sari asigurezesuta de mii de lei astfel, ca din veniturile ci safie intretinuta copila.

Cum insa? De unde lua el o sumh atat deflare, ash deodatii, farce ca sal ramaic urma'n so,cotelile gospodhriei, $i cum se putek justifica farceca sa deal pe fatal adevhrul? .

Am s'o fac, neargrat am s'o talc, dar to rogsa-mi mai la$i ragaz de cateva zile," acesteai -au fort cele din urnth vorbe.

Tanara femee a plecat nu cu mina goals,caci trebuik sal achite taxa pentru intretinerea co,pilci, dar peste zece zile iar a venit.

D. Varian nu ajunsese nici pana acum sa fiedumirit.

Ai

UN OM DE'NCREDERE 61

Adunase din economiile lui 42.000 lei in scrisurifonciare era gata sit:4 dee deocamdatA, pe acetia. putea facA vre:o zece mii de lei,dacA:$i vindea biblioteca aparatele din Tabora:tor. Tot mai lipsiau insa vre:o 50.000 lei, iar peace$tia nu $tia incti, de unde are sac scoatti.

A mai venit dar tanAra femee $i alte clAti ashpe'nsarate, cand putea sa scape dela $coalA, $i nuvenia in sila, cAci batranul, ca s'o mai mangaie,luase obiceiul de a n'o lass piece cu mina goal&

Bughea tragea cu ochiul.DacA batranul o vedea pe rnazurcA din cand

in and, a$a din intamplare; fgrA ca sa mai intrebe, tine este ea $i ce cauta aiCi, omul lui deincredere nu mai intreba nici el, tine e femeeatandrA., care vine atat de des pe la batranul $i stdinehistt cu el, dar $optia $i el dimpreuna cu altii,ca Varian pierdut la vreme de batranetetile $i s'a incurcat rdu de tot.

Mai vartos s'au pornit apoi $oaptele cand s'azvonit, Ca batranul are de gand sa vandateca $i aparatele din laborator, $i atat vaduva, cat$i rudele din ambele pArti s'au pus in miseare, cacinimeni mai bine cleat Bughea nu putea sa $tie,ca tot ceea ce e'n castt e avutul rilposatufui.

Cand'vrei insa sail prinzi pe hot, il Iasi savar$easca fapta; nimeni nu l'a impedecat dar pcbritrantil, .$1 el a vandut aparatele, $i cartile, lacare tined atat de mult.

Gandul lui \Irian nu era sa dee seta de mii delei dintr'al lui: aceasta ar fi fost o lipsa de pie:tate catre rAposatul, care lasase, destulA avere pen,'tru ca din veniturilc ci sa se poata pune in time

sisari mai

st

biblio:

sit:

$i

HI.

si

si,a min:

IOAN SLAV1CT

de cativa ani o suea de mii de lei pe nesimtite la oparte. Vorba era insh, ca sa scape cat mai curandde tinera femee depunand zestrea filgaduita lacassa de depuneri, apoi isi lua incetul cu incetulInapoi si ceea ce depusese dintr'al lui. Chiar acumtoamna puma, in vanzare peste 2000 chile de gran,in urind venia randul si al lemelor adu:nate peste varh in pddure, iar la primdvard, vimdea porumbul si tuica. Se putea stoarce din toatesate ceva. Cum? Aceasta n'o stia deocamdatA.

Pe la inceputul lunei Octomvrie preturile gra..ului s'au urcat in cateva, zile dela 75 la 86 lei $i

cumparatorii au inceput. sa dee navalii.Nu era greu sh dee graul cu 86 si sal fretted

in socoteli ca fiind vandut cateva zile mai naintecu 74, ceea ce face& dintr'un condeiu peste 20.000lei pentru zestrea fetei.

Da! El nu era ins ointl, care poate sd $ifach asemenea luau. El sh, iee intelegere cu negu:tatorul!? Peste putinth! Lucrul trebuia cu toateaceste sh fie facut si anume cat mai curand.

Dupa multd bataie de cap si duff' grele luptesufletesti nu i:a ramas deck saa cheme pe Bu'ghea si spun din fir in par, cum stau lucru:rile, ca sh fach el operatiunea si stid fie la nevoiernarturie.

Bughea steteh rusinat si nu indrdznia sh i seuite'n ochi. Stia acum de ce a vandut bibliotecasi aparatele, stia, ce rost aveh tindra femee, $ivorbia din inima curata cand i'a fagaduit, ca nuva spune nici °data nimantiia

Nici n'a spus, in clipa aceea a rupt in gandullui toate legaturile cu vaduva si cu rudele.

E insa grea, ispita, in care cade eel ce $tie unmare secret, cdei un mare secret e o mare putere

69

nimic.

vmdui

sari

UN OM DE'NCREDERF. 63

si se cere oarecare virtute, ca st .nu abuzezi deaceasta putere.

Om istet fart de sfiala, Bughea faces ope:ratiunile, pe care le cerea batranul, dar mai fa:,cea $i altele.

i adeca de ce sa nu fact 1'? De tine $i dece ar fi avut sa se tearria!? Lash ch, batranul nuprea vedea cele ce se faceau mai prin ascuns,dart, chiar $i daca ar fi vazut, era destul sa:i wpr.teasea la ureche: Daca nu taci, nici eu nu tae!"

$i tacea.Nu mai erau acum timpurile de mai nainte.Cand pleca la gard, ca sa se duct la Ploe,$ti on

poate chiar la Bucuresti, Bughea alegea din grajdcei mai frumo$i cai, Cocoana" la dreapta$i treceau zile pant ce se'ntorcea. De! erauconcerte $i teatre $i $antanuri si prieteni $1 modiste $i croitori, care to tin in loc.

Mai dai apoi $i cu lanturile de aur, cu inelele,cu bratarile, cu ceasornicele $i cu fel de fel dealte lueruri fiumoase $i placute, care costa $i eleceva $i de care un om §1 mai ales o cocoana, carese respects, nu poate sa se lipseasca.

A ie$it, in sfar$it, la ivealt, ca Cocoana" aresi ea un copil fart tats $i trebue, ca orifice murnaadevarata, sa poarte grija de el $i sit i asigureviitorul.

De unde iese pentru unul, zicea Bughea,care tines sa aiba un traiu bun, poate sa iasa

pentru altul ".Batranul mai nu vedea, mai se faces ea nu vede,

dar se zbatea din ce,in ce mai rau, caci nu numaiifi face& mustrari, ci mai simtia, ca vad altii 4ise temea'n fiecare clipt, ca lucrurile se dau pefats $i toate-i se surpa'n cap.

i'

isi lua

isi

si

9i

b4 WAN SLAVICI

pupa ce prin Martie a ajuns, in sfarsit, sä poatg.depune zestrea, el a rasuflat usurat si:a luat hastarirea de a se opri renuntand s'a mai scoat&si ceea ce deduse dinteal Ce nevoie maiavea el de economiile lui and era_ asigurat p'angla sfarsitul vietii sale!?

Cum sail opreascti insa% pe Bughea, care merge&inainte cu hotkirea omului, care:si face datoria!?

Chinuit de gandul, ca altii vaid si tac, ca facesi ei ca Bughea, el nu mai avea nici tignanici poffd de mancare si umbla buimac de ici pang,cols) pe movie, se legs de toate nimicurile si sim:tia'n fiecare toti iY iau peste umar ca peun treciltor $i nimeni nu mai tine searna de dinsul.

Mai ramasese insg, unul, Raumer, care se Incrunta and cineva indfaznia sa puna fie macarsi numai printr'un geSt Ta indoialg bunacredinta abatranului si curia gandurilor lui. $tia si el multesi le avea notate in toed regula, dar adese:ori isizicea O fi nevoit b6tra.nul sa sufera pe mosie siun °in ea Bughea".

Par'cA Bughea ar fi fost om, care'ntreaba pecineva, daca:1 sufere on nu!

A Lost grey de tot pentru Varian ziva, candRaumer, ne mai iertandu:1 firea sa tacaa venitsari spun& ce are pe

Ce putea sari raspunda!?Isi stergea naduselile, tusia'n -sec si:o scalda in

sapte ape, rugandua sä fie cu riibdare, ca toate sevor indru-pa pe calca cea bung, apoi s'a imbar-bAtat si l'a chiemat pe Bughea, ca sea roage_ cutoatit dragostea parinteasca sa fie cu bagare descama", ca lumea face caz mare si de cele mai midilucruri.

Bughea era' cupiins de indignMunea legitirna aomului, care n'aie sa se tcama de nimeni.

sgu.

som'hultd,

clipg, ca

s,

UN OM DE'NCIZEDERE 65

Auzi lita!? un Neamt pripasit de prin taridepgrtate sa =1 controleze pe el, care s'a pomenitaici $i a fost crescut anume pentru mo$iet?

Un venetic sa duck vorbe'n lume $i sa se atingade numele unui om cinstit, care a executat ordineprimite de la superiorul sku!?

,,Am sari arat, cine sunt, striga: on eu,on el!"

Era o nebunie ceea ce zicea Bughea, caci dupecontract Raumer avea sa primeasca la concediareleafa pe doi ani, 24.000 lei, dar batranul treomura cand se gandia, ca' Bughea, voind aperebunul nume", ar putea sa spunii ceea ce $tia.Bucuros dar, cg poate seapa cu obrazul curat,Raumer $iva luat banii $i a plecat, ca OA flick luiBughea loc.

Bughea director $i mazurca mare $i tare!ziceati gurile rele. Acum o sa meargA toatestrung: un hot $i un punga$ fac impreuna bunktovarg$ie!"

Asa $i era.Radu se jucit sub privegherea guvernantei sale

prin curte, prin livezi, pe camp on prindupe cum era timpul.

Vaduva, remaritata, era multumitg., cito$i is celepatru mil de lei regulat la trimestru.

Rude le baiatului cautau de treburile lor, cad,la urma urmelor, interesele baiatului, iar nu alefor erau in joc.

Bughea cuno$tea bine lumea, in care traia, 4in'avea cuvinte de a se teme: merges.0 toatestrung., ca intr'o lume cu cea mai bunk randuialksi'n vreme ce batranul pierea pe picioare deal tre.mura mina cand ii dedea subscrierea, Bughea seindopa tai mazurca se infoia in matilsuri en ca'tifele.I. Slavici.Nttvele. Vol. 111 S

sft:s}i

!Adore,

i$i

IOAN SLAVIC(

Asa ar fi mers pang la sfirsit, dacii Bughean'ar fi avut si:un pacat pe langa marile luivirtuti.

Tinca ca kmea sa se plece'n fats lui, si vai deeel ce se uita chioris la el, cad it lovia ea peRaumer, de unde nu:si mai venia in fire.

Trebuiit dar sa se gaseasca intro cei multi incele din urma unul,,care:si inima in dinti si Scduce sa hied denuntarea.

Lui Bughea putin ii pasa, caci el avea pe cine sase descarce si era sig,ur, ea batranul cu nici unpret nu va spune adevarul; batranul era insa maimutt. mort deck viu, cand s'a pomenit cu procu:rorul si cu judecatoeul de instructiune la castelsi:a fost poftit sa, le dee oarecare lamuriri.

IV.0 grea vina,1 apiisa pe Varian si:1 facea sa um:

ble adeseaori fares de astampar, bleat multi nu:1mai socoteau in toata firea: a primit o sarcina, pecare n'u era in stare s'o poarte, s'a razemat pe unom de nimic si a suferit 5i acoperit cu numele luio multime de

S'a dovedit fapte neindoioase 5i cu acte'n toataregula, ca s'au savirsit neregularitati Si ca mosiaa fost pagubita in timp de aproape trei ani cu eelputin 130.000 lei, dar Bughea stetea om cu o:brazul curat, cad toate s'au facut cu subscriereadata de c1:1 Alecu Varian,

Acesta se socotia dar si singur el vinovat de afi abuzat de increderea testatorului, Si dupa legedator sa dee cuvenita despagubire, 5i vrednic depedeapsa croita de lege pentru abuzul de incre.dere.

Varian stetea cu capul plecat si recunostea siel, ca a fost pagubit orfanul, ca e la mijloc abuzde incredere. ca trebuic neaparat sii fie pedeapsa,

60

is

misclii.

N OM DE'NCREDERF

ca el insusi e vinovat si at are dreptate lumea,care:I socoteste misel si arata cu degetul asupralui.

Sa vie on si cc! isi zicea dar. E vrednicfiecare de soarta, pe care el insu,si.si..o face."

Mintile I se turburau insa si intreaga fire i s.razvratia cand isi dedek seams, ca n'are voie sipse dee biruit, ci trebuic cu orice pret sa poartspana'n sfirsit grija de biliatul lui Raul si de avutullui.

De zece:ori IL a'n fiecare zi hotarirea de a seduce la judecator, Ca spun- adevarul. sari pu:

pe masa scrisorile primite dela tinara femee sisa arate dovada, c'a depus 100.000 lei. Volk,dar nu:1 ierta firea s'o faca.

Era peste putintil, ca el sit spun-, ea fetita emai mica dealt baiatul, nascut din adulter.

Osandit in prima istanta, el a facut apel ma:ginduse cu gandul, ca va putea sa faca in fatamai batranilor judeclitori dela curte eeeace n'afacut la tribunal.

El nu mai era insa'n stare sa se imbarbateze:sfetea ceasuri intregi ca timpit in jetul lui on selungia pe divan si:si inchidea ochii eLprins desimtamantul, ea nu e cu putinta sa mai traiascaun om, caruia nu i:a mai ramas decat sa moara.

Nu! Chiar daces ar fi putut lua hotararea dea:1 da pe Raul de gol, el nu era omul, care, spre asebiata

scapit pe sine, poate sa dee pe gura lumii ofemee amagita bite° clip- de slabiciune si

Sa desvalue pats mita, Ile care o copila nevino:vats o purta chiar din zamislire pe frunte.

Ash a vrut si Raul el insu:si, care a tinut atatde mutt sa:si ascunda pacatul, Ca sa nu adimenea:sal prin fapta sa pe aljii.

Cate:vii zile inaintea termenului de infatisare ela primit un bilet, prin care presedintele curtii 1:a.

1

sa:inu

68 IOAN SLAVICI

poftit sa" treaat pe la dansul, ca sari dee catevalamuriri confidentiale.

Fiind.subliniatA vorba confidentiale", bfitranula tresgrit $i i:a trecut un junghiu prininima.

Ce ,,confidente" putea sa aibfi pre*edintele curtiicu dansulll

Aici nu putea sa fie hi mijloc decat o destainu,ire faeutti de Bughea, singurul care stia ceva.

,,Si eu tot it mai suf:ar in curtea aceasta!!zise biltra»ul rusinat.

Mare i =a fost dar zapficala cand, ducandu:se lapresedinte, acesta is a prezentat un proces:verbal,prin care c1:1 major Aurel Marja, pensionar, de62 ani, declara, ca pune la dispozitiunea curtii re:cipisa pentru o suta de mii de lei, pe care d:IAlecu Bar lan. in virtutea unei promisiunide raposatul Raul Stolnicu in ajunulsale, a depus:o la casa de depuneri ca zestre acopilei Elvira, acuin fiica adoptivA a sa si a so,liei sale Maria.

Batranul ramase ochii 'nholbati.Care va sa zica, ea s'a mgritat, adoptat

dimpreuua, cu solul ei copila!?" dinsul Caintr'un fel de aiurire.

Da, zise presedintele, s'a constatat, ca."D:ta ai depus banii. Nu mai famane acum decalsa." ne presenti dovezi, cil. ai ideut depunerea invirtutea unei dorinte exprimate de rfiposatul Caultima a sa voinai".

D.1 Varian stete cittvit timp pe ganduri.In suta de mii de lei erau economiile vietii lui,

biblioteca aparatele lui.Nu, grfti dinsul in cele din urmil, asta

nu poate. Poate la mare nevoiesa abuzeze omulde increderea celor vii, dar de increderea celormorti nici odatg."

par'ca

fact,:cAsfitoriei

cu

grili

si

ie

_

igi

tdta_

_

UN OM I)F'NCREDERE 6

..Dar noi, Curtea, urmA presedintele, avemsa motivam sentinta si nu putem sa te achitam,dacii nu ne nutem rilzemit pe dovezi neindoioase".

condamnati, grai batranul, caci vi,novat sunt, dacit nt. de reit credintil, de usurinta,cu care am procedat."

Vina aceasta spasise insa cu prisos, 5i nu.mai ramanea decat sa se 'mbarbateze, 'ca sa deela o parte pe miselul, cared adusese aici, ceea cein clipa aceasta era is hotarit 5a faca.

,Scrisori de un caracter cu desavirsire intim,urma el, nu pot sä fie puse la dispozitiunea

judecatorilor. Nu ca sa ma apar, ci pentru ca re:cipisa sa fie restituita copilei, va voi arata, Daleprek,cdinte, liveastre personal, intre patru ochi.

ca unui om de onoare, spre a va forma convinge:rea, atilt scrisoarea, in care rh'sposatul a facutpromisiunea, cat si un bilet scris in ajunul mortiisale, dar din many nu dau nimic. El insu:si a voitca sa ramaie o taina. in veci ascunsa a vietii lui."

Presedintele s'a plecat, si cateva zile'n urma,curtea a constatat, cA inculpatul a procedat cubuns -credinta.

...scum e vorba sc sfirsesc cu Bughea!" isizisc bAtrinul dupa ce s'a intors

Chemandu:1 la sine, i lea insirat una cat* una.apoi l'a poftit sa stringy lute tot ceea ce a adunatsi sa vada, ca'n time de patruzeci si opt de ceasurisa nu i mill ramaie nici o urma prin partealoclui.

sa nu te puny pacatul sa scapi vre:o vorba,a adaugat, ci e destul sa fac un semn, ca sa

intri to unde erai sa ma bagi pe mine!"Bughea s'a retras umilit, cu ochii in pamant si

tarandu:se deandoaselea. apoi iesit la aer, nu s'amai uitat inapoi:

,,MA

si%o

acasg.

..Si--

DIN TIGANIE.

DIN TIGANIE.

1. BUMBU TIGANUL.Eram in vara anului 1869 adiunct notarial vulgo

scrietor, la Cumlat s, un mare sat de pe Campie,nu departe de Arad, $i=1 aveam pe Giurgiu Ve$cancoleg mai batran $i mai priceput in ale notara$iei.

Principalul nostru, acum raposatul G. Popoviei,.caruia prietenii ii ziceau $i Briha, era un fel deuria$, inalt, spatos $i bine hranit, $i avea o voce

'de basso de zanganiau ferestrele bisericii cand el.teolog absolut, cants din stance cheruvimul onprieca*na. Cu deosebire zelos cuprins de teme:rea, ca nu cuinva sa i se ingramadeasca restan:tele", el se Scula cu noaptea 'n cap, umbla cu pa$if_s,reoi bombanind prin cancelarie, ca sa:$i regu:leze hartiile, apoi muncia fail de ragaz cu canade apa rece in fata lui $i nu ne lass nici pe notsa mai rasuflam stand de vorba.

Cu totul alt om se Meth dupa:ce mirosul debucate patrundek 'n cancelarie. El se 'nviora.descretiit sprancenele. Manciicios fi putut sarizici, dar ii pilled, sä mAnance a'ndelete $i pe gus=-tate, iar dupa ce:$i potolia foarnea, i se deschidea

13i

si

sissiMai

Id ionN SLAVIC!

inima, i se deslegit limbs .$i era nesecat in Fiasco:circa glumelor de tot felul, muck abia pe la trci:.patrud ierta fires sa se scoale dela masa.

Cand era vorba de aceasta, it intreceh parintelesatului. jupanul birgu Petre Musca, unul dintrecci mai instgriti sateni. om mgrunt *i cam slab, oa:che$, cu privirea scrutatoare, cu pletele totdcaunarasucite pe fus, curat si la maul. $i la fats, *i laimbraciiminte $i oarecum molatec atat la vorba,cat .i in toate rniscgrile lui.

Avea gospodgrie intinsg, dar o Visit in grijanevestei sale si era mare minune sag grise$ti acasg,unde i se ura. Nu ne apucam diminetile bine delucru $i ne pomeneam cu el in cancelarie, undenu prey avea treabil. Pornit a chutit in toate celepartea hiizoaszl. ci nc faced sa ridem pentru ca

rids $i el, cum se zicd, atat de dracul, cat s.4 detamale.

Principalul ridca $i el, dar adesc,ori 1$i perdeargbdarea.

Cautg,ti omule, de treabg, ii zieca atunci,ca nu mai $tim undo ne stg

capul."Muscat, ie$iii, mai umblit cascand de ici pang

colo, apoi trecea in carciuma de alaturi, undesiit de cele mai multe on oameni, care $tiu, undelc sta capul. si cinstia mai pe unul, mai pe altul,care era Bata saai tic de urit on sg rids de ugh::mete lui, mai ales vre:unul dintre tiganii, care n'a.,veau nici ci aka' treabg.

Era adecg la Cum UM* si=c) tigAnie vestita, posteo sutg de fumuri, nu corturari, nici lingurari, nicilautari, nici golani cc cautg oast, zdrente $i tinir-chelc ruginite prin grgmezile de gunoiu, ci totgcamba$i de cai, oameni cu stare, unii chiargati, toti fuduli, lgudg.ro$i $i guralivi.

sg

si lasagne sg lucrgm,

gg,

bog

- _

DIN T1GANIE 75

Nluseriu avea o deosebita slahiciune pentru ei.Isi petrecuse copil6ria in mijloeul for $i vorbiittighneste ea eel mai neaos cioroiu, le eunostea ti:rea si apucaturile, *flit sn umble cu dinsii si cu din:iii isi fticeit cele mai multe treburi. Tineau insa. sitiganii la el de s'ar fi ftieut moarte de om la aleger.i.daeil ar fi volt Cumlau$enii sa:$i puns pe altulbirth', jar -nu pe Dumnezeul Tiganilor", cum iiziccau cei rid de gurrt.

Cate $i mai cite se petrec si raman ingropateintro tiganieil Ori si cat ar tinea tiganii unii laaltii si on si cat de inradricinata. liar fi neinere,Berea, el le sties toate si:i bags in draci cand le*ontia cate ceva Is ureche.

Stiindu.i limbuti $i u$uratici, el ii sgandririh cuvorbe mggulitoare.

Cine face cluster?" intreba intrand in car;ciuma.

Geambasii dedeau pe 'ntrecute ntivaltt, erteiganul primeste bucuros ceea cea dai, dar isi perdecapul de bucurie cand to pui in rand cu el si sepoate lauda c'ai primit dela dinsul.

Ei si ce mai stii? intreba iar dupes ce 'nebulapaharul. Ce mai e pe la voi? Pe unde ai mai..mblat? Ce:ai mai pritit? Pe eine ai maiprostit?"

Zicand apoi cand As'?",. cand Se poate?",cand Auzi d:ta!?", on Ei, $0.?, cand Bravotie", el nu numai isi petrecea timpul bine, ci maisi scocioria multe, incest Tiganii erau. In stare sajure, eä std in legatura cu Bengu al lor, care le$tie toate i le $i sptinea, si tremurau in fata lui

Cand nu giisia pe altul, se multumia cu Bumbu.un cioriu mrtrunt $i sprinten, decurrind scapat dineiltanie, pc cared sj frteuse adec;ivat:Ise!.

Ti.

$i

chin,biriu,

76 IOAN SLAVICI

Mai, ii 4optia, ca sari puns fitil, la ureche.tu ai iesit acum din randul tiganilor $i ai trecut

in partea noastrii facandwte eel dintaiu dupamine. Noi amandoi stiipanim satul: tu pe Tigani,iara eu ciurucul cellalt".

Ca sa',.1 incredinteze mai bine, i.a dat un lungbat de alun, pe care a pus pecetea satului.

Se si silntiii Bumbu. N'ar fi venit, Doamne fe:reste, la casa orasului descult on in ismene, cumurnblau chiar si cei mai bogati dintre tigani acumin timpul addurilor de yard. Era totdeaunacat in nadragi strimti, incaltat in cisme cu turetcilungi si cu calcaiul inalt, la palarie purta un maresmoc de colilie, iar peste cama4a cu maneci largiavea un

doauepeptar de postav row ca floarea macului

cu siruri de bumbi de argint adevgrat.Bc,mbule, ii zise intr'un rand Muscau

uitanciu,se cu jind la peptar si numarand din ochibumbii cei maxi si desi, dar cinc o s'a" ne vadaimpreunil n'o sii mai stie, care dintre not amandoie biraul. Mare frumusetil de peptar! Marescunipete de bumbir

Bumbu se 'nnaltil Lantos din chic:lie..,De. ii raspunse inotand in fericire, pep:

tarul mi l'a facut, nevasta, iar bum:baria mi:au dat:o ai nostri".

Fie! dar nici nu e pe toata. Campia sat, care sepoate fah cu chisbirau ca tine."

Cum sa nu su simta Bumbu? cum sit nuumble calcand in calchie, legAncindu:se din solduri

clatinandu:si capul?Huptai Firtig! strip,a and it chemai, si

1111 merges, ci zbcrit child ii ziceai sa to dud". Ise 'ntamplit, cei drept, adeseori, ca iar se 'ntorcea.ca sa 'ntrebe. Dar unde sii Ind duc si ce si i fac?-(tar, totdeauna destept. si atunci era incredintat.

imbra:

manea:tesa*i,

yi

DIN TIGANIE 77

ea prost- esti tu, care l'ai trimis fara. Ca sad spui siunde.

Dc$1 nu era dintre c6i platiti, Bumbu tined multla simbria lui de 15 florini pe luna, caci era 'n gamsdul lui agonisita cu mare cinste $i se simtla in at$aptelea cer cand puteit sa arate celorlaltigani 5i sä se cinsteasca din ea.

Nici nu era apoi simbria lui ca toate simbriile.Intrase in lsujba la 20 ale lunei *i tot la 20 isi

lua $i simbria. De oarece toti ceilalti $i:o luau pe alor la 30, el $i socru,sau $i cumnatu,sau si verii&Ai si ceilalti ce mai erau grin pregiurul, lui dedeaucu socoteala, ca Muscau nu,1 pure in rand cuSi tine, ci ii socoteste luna numai din 20 de zile,

plate$te cu 10 zile mai nainte.Land se apropia dar ziva de 20 ale lunei,

treaga tiganie era cuprinsa de un fel de neastam,par, iara el dedea zor sAl$i iea cei 15 florini pen=tru:ca nu cumva sä i se mai lungeasca luna.

intr'una din zile $edeam la masa.Aveam in fata noastra, un maretblia de rad, sla,

biciunea prineipalului, care.mancase a 'ndelete cumii era obiceiul, vre,o cincisprezece *i abia incepuse

manance. Giurgiu $i eu, satui acum, tineamde urit cam pe Caseate $i $tergandu,ne din and_in cand sudorile.

liumbu_dcde.a mereu scaparand din ipcioare taro-coale pe la u$6.

Za.rindu.1, principalul incepU sa, zimbiasca. De.$1nu s.tia tiganeste, isi petrecca $1 el, cand n'aveitalta treaba, bucuros timpul cu ai rio$tri."

Ce c, Bumbule? intreba el.Bumbu,$i scoase palaria cu colilie, se opri in prag

$i se plea smerit $i zimbind dtdceag.,,Uite, tueu,te, grai dansul, leafa dregato,

riei tiu mi,a clat,o ,,pretitorul" si trece ziva.

liso tis

oris

$1s1

ins

sg ii

7S ioAN SLAVIC I

.,nine, mki, intampina notarul, dar mai a=vem zece zile pan'la sfirsitul lunar.

Bumbu ineepu sk tremure de i se scutura ca'nbataia vantului colilia din palkrie.

Era in .gandul lui un lucru invederat, ca.nu ;tienotarul taina. Sit spunk on sit nu i:o spunk?Sit:I dee on nu pe Isiluscau de gol??"

Ll mai fad' tiptil un pas inainte.Mie, grai apoi pe soptite, nu mi:o da ca

la ceilalti, ci cu zece zile mai nainte. Imi socote$:te luna, aciaoga Si mai incet, din douezeci dezile numai".

Noi bufniram de ris, dar principalul ne faciaseinn sit ne stapanim.

Care va sa zica tot to douezeci $i iar la doue=zeei".

Notarul se uite cu un fel de tainice impregiur.Inchide usa, ca nu ct.mva sa, ne mai auda

cineva", ii $opti apoi tiganului.Bumbu ramase zapAcit. Nu:i venia de loc la so:

cotcala sä steit cu Lisa 'nchisd, $i:1 rasbise temerea,ca s'a sfir$it acum cu luna socotita din numaidoue:zeci de zile.

,.Inchide usa tigane" se rasti notarul,sa nu te punk Benga si :ti umble gura, ca te coto=nogesc in batili".

Cuprins de Idea, Bumbu isi WA' inima'n dintisi 'ochise usa, apoi se opri stand smirna 'n fatain esei.

Tare e$ti prost, mai bumbule! ii zise notarul.vezi tu, ck. Museau al vostru e un hatru $i te

insealil?"Bumbu dete indaratnie din cap.Nu intra in mintea lui gandul, ca poate Muscat:

sail in$ele pc el, nici cä cine:va in lumea aceastapoate sa prosteasat o intreaga tiggnie.

iso

Nu

si

DIN iGANit: 79

Bine! urma notarul. Unul cu unul catlace?"

Doi face, respunse tiganul, chiar doi ".Dar doi cu doi ?"Patru fac, SA traie*ti".Dar zece cu zece?"Doue:zeci".,,Dar doue:zeci cu doue:zeci!"Fac patru:zeci2.`.-Ei bine, _ starui notarul, dacA doue:zeci

cu doue:zeci fac patrt:zeci $i el to plAte$te scumla doue:zeci $i iar is doue:zeci, din cite zile:ti so:cotcsti Luna! Nu din patruzeci?"

Bumbu dete iar din cap $i Sc uitii la noi zapacit,sperios *i scarpinandu:se cand Is ureche, cand incrotet.

Nu mai era 'n stare dee seams, daca facon nu patru:zecioi nu:i era de bani. ci de ru$inea.pe care o pate, daca iese la iveala c'a fost prostit.Iar prostit era fie de unul, fie de altul.

starui notarul, sa:ti spansca stint scriitori 'i se pricep in ale socotelilor".

De, grAi Giurgiu, ce sa zic? Fu a$a $tiu.ca doue:zeci $i cu doue:zeci in toate tArile fac pa:tru:zeci".

,,Poti sa. le numeri pe degete, adaugai eu.Bumbu tot nu era convins. Ori $1 cat de multi

silinta ni:am fi dat insa noi, nu puteam sä ne sta:panim risul, $1. aceasta:1 zapacia $i mai riu.

,,Asa sa fie oare?" grai dinsul fricos.Cand marturisim noi, toti trei carturari,

starui principalul. Nu vezi cum rid amandoi deprostia ta!? DacA nu ne crezi pe noi, du:te $i 'n:treabli pe tiganii tai. Auzil? om ca tine!"

Sa 'ntrebe el pe tigani!? Dar tocmai de aceastavoia sa scape. Isar fi sarit cu totii in cap, ca

_

sas$i

ai dslor,

Si

sasl.

si

si

Bite,

IO-AN SLAVICI

ocArasca pentru rusinea ce 1i:a fgcut, I'ar fi luateu huideo purdelusii si l'ar fi lgtrat toti canii.

_Aoki)! striga trantindu;si in cap pglgria cucolilie. 0 sa \rad eu, care se prinde cu mine.eine vreit sg,l'prosteascg. pe Bumbu al lui Farculea.Mis farami$ it fac, daca:I prind cu minciuna!"

urma incheiandu,si la piept bumbii de argint,apoi se 'ntoarse in calcaile cele inalte, deschise peisbite usa si o porni nebunatic sg:1 caute peAuscau.

Noi alergargm la fereastra, ca sg vedem cele ceaveau sa urmeze.

Muscau se intorsese si,si facea plictisit de lucregrin fundul largei curti, unde pe aflau grajdurilepentru armgsari si pentru taurii de prasila ai sit,tului. El incepti sa rich cu toatg pofta cand it vgzitpe Bumbu venind ca tapul gata de it se lua incc ante.

,,Rizi, hai! rizi!? zise tiganul ranjindu:seca si cand ar fi muscat in pars pildureatil. Ridenumai, ride, c'o sg,ti treacg pofta de ris .cand osii vezi, cum isi bat joc aia de noi, de noi amandoi,de mine si de tine".

Zgrindwne si pe noi la fereastrg, Museau isidete cu socoteala, ca e vre:o sotie de a notaruluila mijloc, si se 'ncruta la tigan.

Cer.i!? se rgsti la el. Tea apucat sire=rhea!`?"

.,Auzi!? starul Bumbu. Zice, ca m'ai pros,tit si inselat. De cite zile;mi socotesti luna?"

Musegu iar incepu sa ride.'trei=zeci, cioroiule, ii rlispunse. Nu

cumva la voi lung e mai lungg?"Bumbu se uita manios la el.Nu:i mai ramana acum indoiala, ea are notarul

.cireptate. Daces iar fi zis fie do.ue;zeci, fie patru,

SO

m'ai

_ _ii

On

DIN TIGANIE a1

zeci, l'ar fi crezut: trei'zeci nu putea insa sip fieand el ilia leafa la doue:zeci.

Care va sa zica palisi!? se tangui 'din:sul. Imi turnasi luna din patru:zeci de zile si mafiict.si de risul satului!? Jupane birau, urma sco:tindu:si iar din cap pdldria si ru-gandu:se pe getmute. Gaurd'n cer nu se face, daca mi:o Iasi cuma fost vorba, de doue:zeci. F i mi, manca:ti:asi co:chii, dreptate si nu ma lgsa de batjocurd".

Abia acum se porni Muscau cu toata pofta peris. Rideam insd si noi la fereastrd, ba principaluliesi chiar in pridvor.

I-laid" se rasti Muscau, card:te de aci,cd:i pun pe ceilalti sa:ti tragd o bataie de crapdnadragii pe tine".

Bumbu ramase cu gura cAscata, eel mai de plansdintre oamenii de pe fata pamantului. Nu sitar fiinchipuit nici ()data, ca poate Muscau sd:si von:bcasca lui ash.

Adeca nu:mi faci dreptate!? grai dinsul Indirjit. = Au dreptate notardsul si scriitorii, carerid de noi amandoi!? Jupane birau, baga de seams,ca se .ntampla o mare nenorocire de'o sa nemearga pomina".

Pici, tigane, sa nu to mai vdd in ochi! strigdMuscau ridicand batul, ca sA.:1 sperie.

Mare nenorocire o sa se 'ntample!" strigdiar Bumbu ca iesit din minti. Imi faci on nu!?"

Du:te dracului, smintitule! ii zise Muscausi se intoarse, ca sa se dePArteze.

Bumbu incepn sd scrasncased din dinti: mAsuraera plind, mai mult nu pUtea sa rabde.

,,Fugi, hai fugi!? rdcni. Las'cd am sd:tiark eu tie, cine.i Bumbu Tiganul!"

Cuprins de un fel de turburare, el rupse coliliade la parade in bucdtele, pe care i le arunca luiMuscau in fata, isi tranti palaria de pArnant, apoi.1 Slavici.Nuvele. Vol. III. 6

mg

82 IOAN SLAVICI

desbrdcd peptarul cel cu bumbi de argint, it luain dinti, it sfasie $i i:1 aruncd lui Muscdu la pi:

Asa, vezi, striga, asa:ti trebue tie! Satu=rate, calaule! Dad:o la bu.nica math sa.$i faces dinea tichie, $i cautd:ti, daces mai gdsesti chisbirau camine!"

Multumit apoi de ceea ce filcuse, el se'ntoarsesi se departa vrticdrindu:se Iaca, ce mi:a fd.cutMuscau!"

Pe'nserate ne:am pomenit cu intreaga tiganiein fata pritadriei. Tigani de toate virstele, tigancisi tigAncute, purdei $i purdelasi se 'ndesuiau de:avaleta si faceau gura de ad fi crezut, ca au sd rds..toarne tot ceea ce le cade 'n cale.

Cand lira iesit insd Muscau in fata si s'a incrun:tat la ei, s'a facut liniste ca'n biserica dupes ccpopa a iesit cu darurile.

Barcdlau, cel mai cu rost dintre tigani, s'a uitatodatd, cu strdsnicie impregiurul lui, apoi a inaintatspre Muscdu.

Jupane birdn, a grit el. Se 'ntampld. De!oameni suntem. Bumbu al nostru c copilas nevi:novat si fares pricepere. tim, ca ti:a facut maresupdrare, dar oameni suntem. Haid' sd treacade la noi: sd nu fie doue:zeci, dar nici patru:zeci.Pune:1 si pe el la trei:zeci, in rand cu ceilalti, catot om e si Tiganul, dd:i peptarul sa i:1 car:peasca nevastd:sa. $i paldria, ca sa nu umble cucapul gol ca la 'nmormantare".

Asa s'au $i 'rnpdcat lucrurile. Sa null mai fi pusinsa pc nimeni pdcatul sa rosteasca in fata luiBumbu vorba doue:zeci, ca facets spume la guraera 'n stare sd sara cu cutitul.

cioate.

$i

$i

DIN TIGANIE ) 83

2. IOIMARITA.FAceam, catd vreme tineau caldurile, adese:op.i

cAlatoria de la Cumlau$ pang la Cris $i Inapoi,ear acela, care ne ducea $i ne aducea, era mai alesFercu$, o matahald, de tigan inalt, spatos si cufAlcile late. Mai aveau $i alti dintre tigani cai bunisi cdrut'd ferecatti, dar tiganirnea:1 impinged Ina:inte flinched' era om inimos, iar el tined sa:si aratevirfutea.

Fiind,cd era in cancelarie mult de lucru, nu pu:team sd plecAm mai nainte de $ase, ba se fAceauadese:ori si $apte fard ca noi s. fim plecati.

Ferecus se 'nfiinta insd pe le patru, cate odatdchiar pe la trei $i ne dedea zor sa plecdm, ca neprinde noaptea. Dupd ce ne vedeh apoi urcati incdrutd, le dedea biciu cailor $i ne ducea in saltate,ca 86 nu:1 prindd noaptea la 'ntoarcere. ,

Oro:$i:cat de inimos ar fi fost, cu umbrele noptiinu se 'ncurch tiganul bucuros.

Babe le, care dau cu bobii on cu cartilc, ghicescdin ghioc on din palmy si se pricep la fel de felde vrkji, ii spuseserd de atate ori, cd, lumea eplines de duhuri, care ziva se potolesc $i stau pitite,dar noptile ies la iveald, ca sa:i incurce pe oameni,

ducd 'n ispitd $i sa:i impinges spre rele oripearda, daces li:se pun in protiv'd. Omul cu minte

pardse$te dar treaba $i nu umbld noaptea, cisea,' 'n cases lui afumata cu tamaie.

Oir:$i:ce ar fi fdcut Ins Fercus, noi tot pe intu:nerec ne intcrceam, ba tinuti de atata timp in ham,xemancati, neadApati $i goniti la ,ducere, caii numai mergeau la 'ntoarcere decat in pas, $i ne printdea noaptea 'n campuI pustiu, unde nurnaipe ici pe cob se ivies prin deptirtari cate o mogal:death des$iratd, cate un salcam ori cate o cumpdndde put.

sAd sad

84 JOAN SLAVICI

Pe noi nu ne supara incetineala cailor. Recoareainserhrii era placuta, noaptea $i'n singuratate viatasufleteasca se desfa$ura mai din plin $i vorbiamGiurgiu $i eu mai despre una, mai despre alta,iara Fercu$ tragea cu urechea, ne auzia vorbind $ise simtia bine 'n pelea lui.

Se 'ntampla insa ate odata, ca numai unul din:tre noi putea sä piece. Atunci Fercu$ se facea detot vorbaret. Spunea mereu cate:i treceau prinminte, ear dupa ce ajungea la fundul sacului cumunciuni se punch pe 'ntrebari. Tot i se 'nfndain cele din urma $i cu 'ntrebarile. Atunci se uita.cuprins de 'ngrijare inapoi.

Ei, dece tot taci? zicca, mai spune $i d =ta.ceva".

Mult ii era, fioroasa tacerea 'n singuratatea nop,,tii, si daca s'ar fi pomenit singur, sitar fi parasittrasura sit caii, ca sal alerge dupa mine.

Nu ma ierta firea sii:1 bag in boala pe tigan $i:itineam tot drumul de urit.

A patit:o insa, chiar $i la el acasa, in mijloculuncle se petreceau adese,ori cele mai fio,-

roase lucruri.Deli: om Inca tanar, Fercu$ avea fatal mare, nu:

tigancu$a frumu$ica, ci tiganca frumoasa, inaltasi subtirica, u$oara $i mladioasa, cu obrajii plini,rotunzi $i de o rumeneala aramie, cu dinti curatiIntre buze rosii, cu ochi mari $i cu un zImbet °are::cum dracos in fatal. Tinea. Fercu$ la ea $i obrash numai in matasuri, caci avea de unde, earTiganimea se falia cu dinsa 5i nici nu:i mai ziceaGarofita, cum o chema, ci Grofita.

Fiind:ca era trecuta de cinci:spre:zece ani $i cam,prostuta ca toate fetele frumoase, Fercus se temeaca nu cumva sal i:o fure cine:va, $i $i:a pus de gands'o marite cat mai curand dupa un baiat bun, care

tigAniei,

'me

DIN TIGANIE 85

sari fie ginere 'n cash si sa poarte grija de toatein timpul and el umbla cu caii pe la targuri.

Siva zidit dar Fercus o cash noauh, cash cume, cu trei incaperi mari, cu tinder mare si cu cup:-for de pane, saca de cartimida, Ce =i drept, ne arsa,dar acoperith cu ciriph rosie de se vedea dela marideparthri.

Era muruith casa pe din launtru, si tocurile feestrclor se aflau puse la locurile lor. Usile erau

potrivite si cle in uschiori, ficcare cu broasca ci.Rilmanea doarh, numai sit fie puse si gcamurile

in cercevele, sa se dee spoiala cu var si sa intrcapoi cu totii de nuntil in casa cea noaua.

Targul de saptainfma se tine la Arad Vinerile.Gcambasii pleaca Irish Joi dimineata pentrwcasa le odihneasca marfa si sa aiba si ei timp de amai da o raita prin targ. Vineri e Vineri. Sambatase bees aldamasul. Geambasul adevarat abia Sam-bata seara on Duminech dimineata se 'ntoarcc daracasa..

Fercus, care plecase cu nevasta=sa si cu cei doicopii mai mici sai, stiincho pc Grofita singuraacasa, era cam inoijat si s'a intors Sambata seara.

Cate si mai ate nu e'n stare sa faca un copilasnevinovat cunt era Garofita, and ramilne isingurl?

Decand cu zidirca casei Tiganii dormiau noptilecare pc undo aptica, um I sub cerul lui Dumnezeu,altul sub copronul carutei, ear altul in grajdiu, siGarofita isi mutes de colo pima colo iada cuneic ccle frumoase si scumpe.

Sambata dupes ameaza=zi s'a 'ntunecat cerul, earpc 'nscrate a dat o ploicica racoritoarc.

Garofita a luat lute lada dus,o in tinder, canu cum:va s'o ude ploaia.

De! fates cu minte.De ce adeca sa:si tie dinsa hainele indesuite in

lady dupes ce 1e =a adus ()data in cash!?

largi:

-ai

hai%

sire

86 IOAN SLAViCI

Era mai cuminte sa bath. cuie'n perete $i sa leagate de ele.

Cuie 'n perete Inca nevaruit?Lucru neobi$nuit.De ce adechi nu!?Cuie sunt destule prin praejma unei case noaue.De ce insh. in tindtt $i nu in dosul cuptorului,

uncle hainele stateau mai la adttpost!?Ea a bhtut deci cateva cuie 'n peretele din dosul

cuptorului, a atarnat de ele un cearceaf, ca hainelecele scumpe sh nu se ating6 de muriala peretelui,a a$ezat pe cuie cingatoarca ei cu doue cataramiimpodobite cu diamante $i:a atarnat hainele pestecearceaf.

Mai bine decat a$h nici o adevaratti grofita n'arfi putut sh, fach.

Vorba era numai, eh Fercu$ $i nevasth:sa nu$tiau nimic despre aceasta.

Era 'ntunerec $i tot mai ploua cand s'au intorsacasa.

Unde sa se adaposteasca? Unde petreach.noaptea?

Auzi intrebare cand ai cash cu largime!?"grai Fercu$.

Cum!? intampina Tiganca. S'a mai pome:nit ca oamcni in toata firea sa doarmh 'n cash,ncvaruita $i Inca ncsfintita de popa!?"

A$'!" ii rtispunse ercu$, lutt rogojina, o dusein cash, o intinse pe jos, $i gata fu culcusul.

Tiganca ce sa facalSe cam temea, nu:i vorba, dar cu un barbat ini:

mos ca Fercu$ al ei intri chiar $i pe poarta iadului.Dach se culcase Garofita is singurg 'n tinda,

puteau $i din$ii saa se culce cu ceilalti copii in cash..culcat dar $tiindudt $i pe Fercu$ in dosul

ei, a $i adormit.

sa,$i

S'a gi

DIN TIGANIE 87

Fercu$ insa nu putea sa doarmrt.De! $i ale muicrii au cite odata rost.Nu $tii ce arari apucg necuratul.*Casa nevAruitb' $i nesfintita de popg!Afars mai sltibise ploaia, dar blitea vantul $i

triigea rtiu de tot prin ferestrile fara de geamuri,ineat rochiile cele frumoase ale Garofitei, mereuse miscau fluturate de vent. Din cand in cand noriise mai rtiriau si o slabs zare de lumina se resfran:gea din cele doaue diamante cuprinse 'n caters.mile 'neingatorii. Ici se sgaltaia o u$a, colo pocniaceva prin pod, peste putin urla vantul prin hornulcuptorului.

Fercu$ stetea cu nasul la perete $i se sbatea in el.Thii! spurcata vreme! grai dinsul in ccle

din urma $i se 'ntoarse cu ochii 'nehisi in cealalthpartc.

De odata rilmase 'ncremcnit.Deschizand ochii pe o clipa, el iar ii inchise:

acolo, in dosul cuptorului, se mi$ca ceva alb $i nualb, o mogalcleata fioroasii, care se 'ilholba cu doiochi marl la el sera manance nu alta.

0 singurri pornire:1 sttipanin: sa se salte 'ncioare, sa fuga la fereastra si sa sara pe ea, cticiuya prea era aproape de cuptor. Era insa 'ntepenitde nu se putea mica.

Dido! Dido! ii zise cl cu glas inabu$itancii. Uite 'n dosul cuptorului Martolea!

Uite! se mica $i se 'nhoalba!"Speriata din somn, Tiganca se uita, a$a buimaea,-vazu ea, ea se mica $i se 'nhoalba, dar pe

dinsa, care era mai stiutoare, nu putea el s'o prosstcasca:

Uliu! $opti tr.cmurand in tot trupul. NwiMartolca, 'nwi! De unde Alaitoleea SambataMartolea, nwi! De uncle Martolea Sambatabarbat. E Johnarita! striga $i 'ntr'o clips. ski=Ii 'n picioare si nu se salter, ci sbura pe fereastra.

pis

tis

si si

88 WAN SLAVIC I

Fercus, vazandu:se singur, se destepeni cat erade mare matahala dupes ea.

Erau acum scapati.Cum ramanea insa cu copiii, care dormiau pe

rogojing somnul for cel dulce?Te pomcncai crt:i incalecru Joimarita $i lc strim:

ba aura pana la urechi, le rtIstoarrai ochii 'n capon le suceste manile $i picioarele de:i face schi'lozi.

Dc'ai fi avut canal cu coadit lunges, i:ar fi apucatFereu9, om inimos, cum era, si i:ar fi scos cu eaunul cite unul pe tereastra.

N'aveit insa Fercu$ calve, si hai la vccini.Peste putin tigan'a era intreaga in picioare, a-

dunata impregiund casei Inca netencuite $i nc:sfintite de popa. Dar aura nu faceau, ci se sfatuiau

opc $optite $i umbland in virful deactelot de la pi-mare, dnclu se ficcare inapoi si imbiancind pealtii inaintc. Cate unul mai indraznet, se apropiade fercastra, ca sa se uite 'n dosul cuptorului, yivedca $i el pe Joimarita. Cum sa n'o vada and semi$eit si se 'nholb:i t?

Frau trecute 7CCC 5i Giwg'u tii Cu jucarn cu prin-cipalul o partida de calabrias cand ne:am pomenitcu tigania in primaric. Sc pornise iar ploaia craucu totii udati lioarca, dar nu mai vorbiau pe $01):tite, nici nu se dedeau indarat, ci strigau in guramare si dcdcau inclarjiti navala.

.,Ce c? intreba notarul, care, deprins cu put=pastiile lor, dedea cu socotcala, ca c vre:o poznala mijloc. Cinc dracul v'a pus acum, in cap denoapte fitil. A luat foc vre:o casa si va and rablelein grajduri? V'ati incaierat $i a ramas schilodvre:unul dintrc ai vo$tri?"

13Arcalau cel gurc$, si de aster data tot cl,deto cu cotul si ie$1 printre ceilalti in frunte.

*i

si

DIN TrGANIE 89

,.Mai rau, Domnule notaril$, grai, ei mairau, de tot rau;- a intrat Johnarita in casa ceanoaua a lui Fercu$ $i nu vrea sa iase.

VAzand cum li se nazilrise !iganilor de a intratspaima.'n ei, notarul se dete speriat, drag Doa,

$i el trei pa$i inapoi.,,Cum ai zis!? striga. JoimArita!? Vi sc

va fi carut numai "0 galAgie diavoleasca s'a stirnit acum. Care

mai de care strigau Tiganii dedeau navala, sane incredinteze c'a vazut Joirnarita cu ochii forsi sa ne spunA, cum stetea in dosul cuptorului, cumse misca $i cat de inspaimantator sc 'nholba.

No: ne stapaniam risul, iar principalul dedddin cap din ce in re mai ingrozit. In cele din urinael ridica amandoue manile $i le Mai tiganilorsemn sa tacit

,,Care va sa zica ati patit,o! _ le zise,rau de tot ati patit,o. Ei vezi! urma apoiintorcandu,se sprc Fercu$. A4a yin lucrurile,daca nu sunt, curati b-anii, cu care,ti zide$ti casa.

Mai zici acum ca nu eraif de furat caii, din pre,'tut carora ti,ai zidit casa!?"

Fcrcu'. trasc capul intro umerii cei lati ai lui $iramase umilit yi plin de cilintri.

,.Au fost, use, de! $i mai de furat, anfost i cam orbi, $i spetiti au fost, dar copiii, bietiide ei, si Grofita, domnule notaras, n'au nici uripilcat. De cc sit is strimbe gura? de ce sa leintoarca ochii pc dos? de ce sa,i schilodeasca devii!?"

Tiganii se pornira pc o vaicareala de ai fi crezutca c vorba s =i jupoaie pc toti de vii!!"

SA vie stapanirea s'o scoata de acolo!"strigA. Barcaliiu.

,.SA vie cu puterea ci, ca platim dupa dreptate!"acliiugA Butu.

mne,

ei

go roAN SI ANTIC'

Platim! strigara iar toti din toate partile,.$i ne ducem $i noi."

Principalul iar le Rica semn sa taca.Afars de el $i de biriu mai era inca'n Comlau$

unul, caruia ii places sa,$i petreaca timpul cuganii, unul din Cei doi preoti: Popa Costita, par°,chul lor, care:i boteza, ii cununa, ii inmormanta $ile cites la vreme de mare nevoie molitvele. GanduIde ad trimite pe capul lui era prea de tot adime:nitor.

Tare mai sunteti pro$ti, mai Tiganilor! lezise dar. Nu intelegeti voi ca stapanirea areputere numai asupra oamenilor? Pe duhuri, cumsunt Joimaritele, strigoii, ielele, vircolacii ori pri

e stapan numai popa. Cu sabia, cu sulita,cu puF,4ca $i cu tunul nu rasbe$ti in casa lui Fercu$Trebuie sa vie popa cu crucea si cu cadelnita, cas'o toate cu crucea 'n cap, s'o `necen fum de ta:maie $i s'o stropeasca cu aghiazma".

Fercu$ se uita desmeticit la Barcalau; Boma:lau se uita la Butu; Butu se uita hl Tepenu$: intr'oclipa se dumirira tiganii $i,o pornira 'n graba sprecasa popii, caci timp de perdut nu aveau.

Giurgiu eu dupa ei, ca sa:1 vedem pe Parin,tele Costitii cum se descurca.

Tot mai ploua, dar gloats inainta calcandce$te prin baltoace $i facand gura de se strinseserain calea noastra toti canii din sat.

Parintele Costita se culcase de mult $i,$i dor:-mia somnul ccl mai dulce and am sosit in fatacasei lui.

Speriat din somn, el a sarit buimacit din pat, aalergat la fereastra $i a deschis,o, ca sa vada ce e.

Era peste putintil sä se dumireasca din galagil.facuta de Tigani. Auzia numai, fara de nici ogatura vorbele Joimarita, Joimarita $i iar Joima,

ti:

coifed,

$fi

voini:

lc-

DIN TIGANIE 91

ritd, cruce, aidelnita, tAmaie, patrafir, aghiazmA..IndatA insa ce ne:a zarit si pe not rizand la oparte, a dat cu socoteala, ca iar e la mijloc o sotiea notarului, si nu era popa Costita Popovici orn:care nu tie sa se descurce.

, N'am, zise, nici cruce, nici cAdelnita, nicipatrafir, nici aghiazma. Sunt toate Ia biserica, iarin biserica numai de Patti se poate infra. si noap,tea. Am sa ma due mane sA va citesc molitva ceamare, sa vA afum casele cu tamale si sa le stropcsccu aghiazmA. far acum, urma arAtand asupralui Giurgiu, sA mearga el cu notarasul. Le daubinecuvantare, Giro bucatica de tamale sfintita.SA faca ei ce:or sti!"

Tiganii se mai potolirA si se uitara iar uniialtii searpinandu:se 'n cap.

De! grai BArcaltiu, data cla si binecuvan,tare, si

,.Dar sl, i le dee si sä nu ne prosteasca", a,diiugA Butu.

Vorba mea e vorbA de popa," ii incredintApArintele Ba le mai dau Giro lumanArictide ceara luaa de la icoana Maicii Domnului".

Acum erau mai impacati tiganii.Giurgiu 5i eu tineam sa vedem, ce:au vAzut

ganii de lira intrat atat cid rau spaima 'n oase, ampornit deci amandoi in fruntea gloatei, ca sa:11campe notar si sa dam impreuna &Ayala asupra Joi-ma'ritei.

Tiganii se codcau ins6 si acum.Se Meuse miezul noptii, Gi cocosii ncepusera sA

cante pe ici pe-colo.le zise Giurgiu Tiganilor. Am pa,

tit:o. Canta cocosii. N'o sa mai putem pune minape Joimarita."

Tigahimea se 'nviora. Stiau si ei, ca toate duhu,rile 'ntunerecului o iau Ia fuga cand and cantatul

la

tamale."

Costita

"Halt!

_

92 LOAN SLAVIC!

coco$ilor. Mergeam deci cu totii imbarbiltati inurma lui Giurgiu $i:au trecut fArd de fried praguldupd Giurgiu, care mergeit cu lumanarica aprinsdin fruhtea lor.

Cearceaful cel alb atarna $i acum din cuiele ba-tute 'n perete, rochii pestriti ale Garofitei semi$cau fluturate de vant deasupra cearceafului,ear cele done diamante din catarame sclipeau intkita lumanarii.

MA dar prosti mai sunteti! grai Giurgiu.Nu vedeti voi, aci erau podoabele Garo,

itei!Tiganii detera din cap. Ei $tiau prea bine cc vn

tuserd fiecare cu ochii sdi $i nu se lasau s.i fieDrostiti.

Cu ele s'a gatit, grai Berea cea batrana $i atGate $tiutoare, $i'n dosul cearceafului c pititaJoimdrita".

ia'n lumea aceasta popli, care sit le poatascoate din minte gandul ca acolo a fost Joinfaritayi ca au vdzut:o gatita in podoabele fetoi nevino:vate, iara Garofita nici taiata n'ar fi tost in staresa pund pe trupul ei curat rochiile fermecate,ori $i cat de frumoase $i de scumpe ar fi fost ele.

Numai molitva, fumul de tamaie $i aghiazmputea sa alunge farmecele.

3. PEPENA*.Uf! grdi colegul meu Giurgiu aruncandu,$i

cat colo condeiul, ca sa=$i $teargd sudorile din ochi.Ma usturd, ma arde orbesc de tot,-daca

mai tin afurisitele aceste de crilduri. Ii este u$orprincipalului sa ne tie toata ziva inhamati: punecaii la trdsurd, i$i incarcil copiii .5i se duce ca

cA

Nu

sa

o

DIN TIGANIE .93

Pasa de se recoreste c'o baie buns, 'n apa Cristolui in vreme ce noi muncim ca niste cani.

Nu puteam cleat sa =i dau dreptate. Lasa caera om mai vechiu decat mine si stia sa:mi dea,indrumari, dar caldurile erau in adevar nesuferite.Nu puteam cu .toate aceste nici sit:mi stapanescrisul cand vedeam strImbaturile ce facea ster:gandu:si sudorile.

Canii nu prea muncesc", intampinaii zim:bind cu oarecare Mutate.

Dar gafaie si scot liniha," raspunse el indar..:jit. Auzi sat ca Cumlausul. Numai dobitoaceCa Cumlausenii au putut sa:$i aseze satul in pustie:tatea aceasta, unde cale de trei zile giur Impregiurnu dai de rIu, ba nici de o balta. macar".

Eu iar zambii.Adevarul era, ca faceam si noi, deli mai rar,

ca principalul si cu cai buni eram intr'un ceasjumatate Ia Cris.

Trei zile dusul si trei zile 'ntorsul, ziseidar, peste o saptamand tot o sa se 'ntoarca si printcipalul, si apoi plecam noi".

El se 'ncrunta Ia mine."10 mai vine pofta de glume sarbede! se

rasti. Trei zile n'or fi, dar trei ceasuri sunt site strImbi si to cand iti vine randul sa:i plittestiTiganului chiria .carutei.

Fie, ca. face! intampinai. Dai undar te si scutura pe hodorogite pentru zece de tise zguduie maruntaiele 'n pantece."

,,Si tot te caciulesti la Bumbu Tiganul, aclaugAel, ca sa alba bunavointa de a:ti cauta printreai for pe vre:unul, care se 'ndura a 'nhama caii,faci peri carunti asteptand si sari intr'un picior debucurie cand vine, in sfirsit, caruta dacA vine".

Ce sa =i faci tiganului!? Cata vreme mai

$i

florin,

94 LOAN SLAVICI

arc rarna$ite de mancare printre dinti se pune peboerie si nu se urneste din loc."

Sä fiu eu notar on birau, strigti Giurgiu,li:asi lua pofta de boierie: porunci sad. dai $i sadpisti odata cu biciul, ca se face sprinten."

Muscau, biraul, $edea 'n pridvor, unde abia van:tul, $i ne auzih. El se ivi acum in prag.

Nu e asta, grai dinsul zimbind pe sub mus:tats, dar D:voastre plecati pe 'nserate si vaintoarceti dupa, ce s'a 'ntunecat, ear Tiganii suntfricosi si se sprie de gandul, ca o sa treaca noapteaprintr'e lanurile pustii."

Li:asi scoate eu, dac'asi fi in locul D:tale,frica din piele," grai Giurgiu.

,,Las' ca e buntt $i frica de ceva, intampinaMuscau. Destepti sa fiti. Ia 'ncercati biiga'ndraci pe geambasii ce vin sa:si iee bilete pentru caisi sa vedeti cum sar cu totii. Stau ziva 'ntreagiitolaniti la umbra, iar caii le fac zimbre la pa$uneon prin grajduri: putin lucru be este sa 'nhameze,data stiff sad iei."

eel InsAroinat cu facerea biletelor era Giurgiu.,,De! zise el. E si asta ceva".Umbland dela balciu la Wein, geambasii adunau

ce gasiau, $i cai frumo$i, si cai mai cu cusur, pecare ii tineau un limp oarecare ca sad dreaga",un lucru, la care se pricepeau cu totii.

Bad tesalau $id ungacu cu fel de fel de alifii, badhraniau et' ovaz dedeau la coarda, bad indo:pau cu arsenic, ca sa le scapere ochii scantei.

Mai cu anevoia se dregeau caii, care aveau cu:surul de:a fi de furat.

Geamhasii mai harsiti se pricepeau 0 -la asta.Mai nainte de a plech cu caii la targ, ca sad

vanda, ei trebuiau sa vie Ia primarie $i sa iee pen:tru fiecare dintre cai un pa$11.5" drept dovada caastapanesc cu dreptate". Acest pasu$" se dedeten

_1$i

si4

INN TIGANIE 95

virtutea biletului primit de la stgpanitorul de mainainte.

Pentru caii de furat n'aveau geamba$ii aseme;nea bilete.

E insg. $i la cai viatg, $i moarte, $i tot tiganii eraucei ce jupuiau caii morti. Nu le era dar geamba,5ilor greu sa,$i adune bilete de cai morti $i sg, a,leaga dintre acestea unul pentru calul de furat.

Prea mult timp ar fi trebuit sa piardg, Giurgiu*i prea mare btitaie de cap *i-ar fi facut, dac'ar fivoit,sg. se 'ncredinteze, cg. biletul ce i se prezentae in adevar al calului, pe care tiganul umbla sa,1vancld.

Se multumia dar ca biletul sari fie prezntat deun om bine cunoscut, care la nevoie so poatg, fiurmarit.

,,Stai! zise el acum, cg, va free eu pe voi".Cel dintaiu, care cilzut pe manes, a fost

nerele lui Barcarau, Pepena$, un tigan voinic, camBros, cu obrajii plini *i cu ochii marunti, unul din,tre cei ce plecau la targ cu cinci, cite odata chiarcu zece cai.

El avea de data aceasta doa:ue bilete pentru opereche de cai cumparati la Giula.

Giurgiu lua biletele, le examines cu multg, bitgarede seamg. $i pe fates, $i pe dos, apoi le 'mpaturg,frumu$el $i le a*eza 'n sertarul mesei.

SA vii, Ii zise, mai tarziu. Acum n'am vre,Inc .

Pepena$, care umbla totdeauna cu capul ridicat,rgmase acum oare,cum mirat.

Notarul *i biraul plecaserd la Arad, $i ne atiamin cancelarie numai Giurgiu $i eu, stapani in toatg,lArgimea.

Pepena$ incepu sa se nelini$teasca, 1$i mai plecaputin capul $i se vita cu coad'a ochiului la sertarulInesei.

_i=a go

96 10AN SLAVIC!

Cumparase caii cu bani buni dela un Svab, careii deduse si biletele. Omul deprins a umbla cuciuna nu are Irish" in nimeni incredere §i totdea:una se teme ca nu cumva sa fie inselat: to pome:nesti ca Svabul a furat caii on cumparat de htvre:unul, care i:a furat. De ce a pus Giurgiubiletele'n sertarul meseil Lucru curat nu puteasit fie.

Dar de ce sa viu mai tarziu?" intrChii el fa,:andu:se mititel, incest Giurgiu si ett abia ne maiputeam stapani risul.

Asta:i t raspunse Giurgiu. l'ai'ca not sun:.tem aci numai ca sa ne scobim In dinti asteptilm.-du:va pe voi. Am acum atata tfeaba: Vino pestevi e:un ceas; vino dupes ameazil:zi; vino mane."

Pepenas nu plea.11 rodea rau de tot gandul, ca biletcie raman

chise in sertar. Mai stii ce era scriitorul in staresit faces cu ele!?-

Erau ale lui si tined sa le aiba la dinsul, ca sale arate socrului sa.0 si celorlalti oameni mai price:puti.

,,Dar pasusurile" sit mi le dai, starui dinsulfoarte umilit." Cum A. ti le aduc cand v veni,daces nu le am la mine!?"

Ba bine ca, nu!? raspunse Giurgiu. Ramanaci, ca sit le vada c1:1 notaras, ba jupanul

,,Si mai adauga uitandu:se pc sub gene la el.cand vei veni, sa aduci si caii cu tine.",

Pepenas tresari si se faca verde la fates.Dar de ce sa aduc si caii?" sopti el cu inima

inclestata.De ed.!! Ca sit vedem, daces, se potrivesc on

nu biletele pe cai. Asa a venit acum poruna de la.st9.panire si mira:m'as foarte, data azi:mane nu s'arpetrece lucruri mari."

bi:

mien

in:

9

0 vird."

DIN TIGANIE 97

Lucruri mari!? i$i zise Pepena*. Ce felde lucruri mari ?!

Nici legat n'ai mai fi putut acum sail tii: era instare sä se lepede *i de bilete, *i de cai. Singurullui gand era sii, scape $i sa ajunga cat mai curandla ai lui, ca SA' le spunk, ca vin lucruri mari.

In vreme ce not a*teptam cele ce aveau sk ur:meze, tigAnia s'a pus in picioare.

Pepena* i:a spus, ce:i drept, socrului sal' in maretaints cum s'au petrecut lucrurile, dar acesta liravorbit altora tot in mare taints. Tocmai tainiciaaceasta i:a pus inga pe toti in fierbere. Slabi $i deInger, $i de gull, Tiganii vorbiau numai pe *op,tite, dar pcste putin au pornit:o 'n gura mare $iin curand s'a starnit o furtunA de ai fi crezut caare sa se napusteascrt intreaga tigtInie asupra pri:mariei $i sa le faces toate val:vartej.

Auzi! SA 'nchida pilsu*urile" in cutia mesei.OdatA cu capul nu se 'nvoiau geamba$ii sa:si ducksi la primarie. Nu mai era vorba de cci doicai ai luiPepena$, ci de toti caii cu oare care cusur,pe care:i strgeori in vAltn5$cala balciului, dar nu:ti

manes sari duci la primgrie. Lucruri mari aveausa se petreaca: ce fel de lucruri mari!? Nu maiincripea indoia16, ca vorba era ca stapanirea sä ieepentru o$tire cei mai frnino*i dintre cai. Mai bineinorti!

Stati: Potoliti:vrt!" striga Bare Alau, carepunea armAsarr ca ni*te zmei la aruta cu arcuri,se cinstea cu baronii $i cu grofii $i era socotit dreptccl mai cuminte *i mai pi$icher dintre toti Tiganii.Strtpanirca:i stapanire $i porunca:i portincii: dacaasa:i porunca, s'a mantuit. Altfel avem s'o sucim*i s'o 'nvartim. Las' pe mine! Scriitora$ii aceia,

urma el mai pe *optite, sunt. ce:i drept, ni$te

I. Slavici.Nuvele. Vol. III. 7

;.aii

da

,

98 IOAN SLAVICI

domni$ori, dar dintre cei parliti, care tataie candvad coltul bancnotei de zece zloti. N'ati Intelesvorba ca se scobesc In dinti asteptandtpne pe

Puneti:i pe masa cate un zlot, (Ate doi, fiecaredupa virtutea lui, $i stati lini$titi, ca ma due Cusingur cu capul meu, $i sä ma mancati fript, dacanu se dau pe brazda".

Mai eta Irma mult pang, la amiaza=zi candpomenit in cancelarie cu el, tanto$ ca totdcaunacalcand rar si aphsat si dandu=$i aiere de om cumare greutate, care binevoic$te cate odata a slade vorba $i cu cei mici.

Giurgiu $i eu ne aruncaram unul altuia Cat; ocautatura. Ne era amandurora 'nvederat, ca ela venit sa descurce daravera scumpului salt ginere.Tiganul nu umbla insa pe calea cea dreapta,Barcalau se facia ca nu $tie nimic despre celetrecute, $i venia sa ceara bilet pentru unul dmcaii

El isi desbumba dar peptarul, scoase din buzu-nar un portofel mare $i lua din el cu multh sere:monie biletul, in care pusese doaue hartii de catezece florini.

dai, zise rostind vorbele rar 71 puindbiletul pe masa, pa$u$" pentru o rabid de calcumparat de la groful din *imand cu cinci sute dezloti."

Giurgiu zimbi pe sub mustata $i scrise inainte.Am acum alta treaba", ii raspunse farce ca

sa se uite la el. Vino mai tarziu; vino mane;vino 7iIele aceste."

Lua apoi biletul $i=1 arunch cu cele doaue hartiicu tot in sertarul mesei.

Ithrealau ramase ca picat din cer.Lash ch nu i se mai intamplase, ca p inL chiar

si el, Barcalau, sa fie amanat pe mane, pe poimane.dar mai erau la mijloc $i cele doue hartii.

noi.''

n.:;aid

SA:mi

siper

DIN TIGANIE 99

Te pomene*ti, isi zise, ca da peste e)cdupe ce am plecat eu *i se face di nu laa gasit.

Se apropie dar calcand in virful degetelor --de masa *i se pleca spre Giurgiu.

Dar sa te uiti, ii *opti, ca sal vezi p:.i*u$u1"luat de la grof, ca ca toate pa*u*urile. la sa=1vezi, norocul in cale, sa-rni ,pi'i,cc zici."

Nu putea treaca lui Giurgiu prin mime, cabi!etui e garnisit *i el tinei sail moaie pe Barcidaufacandufl sa astepte.

O sti:1 vad cand voi avea timp *i=o sa:ti spuncand vei mai veni," zise scriind inainte *i totfang ca sa se uite la el.

,,Chiar acum, rogu:te, starui Tiganul. Uiteeu stau a*tept ii nu plec mai nainte de a te fiuitat la el."

A*teapta cat iti place, dace, n'ai alts, treaba,Giurgiu, iar eu am de lucru sa ti se

urasca aiteptand."Barcalau incepia sa se scarpine 'n dosul urechii.

Tiganul, on Si cat de tanto* ar fi, se pleacA, daea,1iei cu zorul.

N'am, zise el de tot muiat, alta treaba.N'am, repeat *i ramase ca 'nf;pt in pamant gatasa, astepte fie chiar *i pane seara.

Peste putin se ivi insa la n*chiorul usii deschisecapul lui Butu, care deduse *i el doi florini.

Vorba ramasese, drept, ca, Barealau sa sedual el singur la primarie. Porniti insa pe banweli Si nerabdatori. Tiganii dedusera cu socoteala,ca Barca. lau, al diacului cum it *tiau, ar putea sariin*ele *i sa bage banii 'n buzunar..A ramas decica Butu Cracalea sa se duce *i ei *i sa stew lapanda.

f,;I

sari

si

grai

nudlaminar

too

--

ced

si

100 IOAN SLAViCI

N'ar fi fost insa mare minune, dacA Butu *i CrA.,calea, tot ai dracului $i ei, s'ar fi 'nteles cu Bared,

ca sa:si faca fiecare parte din bani.S'au mai dus dar $i altii, ca sa. stee la panda.Pe -cand Barcalriu astepta, s'a fticut partie de la

tigrinie pang. la primrtrie $i din ce in ce maiprimariei,

multTiganii dadeau tarcoale prin fata princurtea 'n cele din urma pe la u$a deschisrt acancelariei, toti umbland in virful degetelor,toti vorbind pe soptite, dar $i din ce in ce mai ne,rabdAtori.

Bare Alau ii vedea, serasnia pe 'nfundate din dinti$i le arunca cate o cdutatura incruntata. Nu ii maiera acum de cei doaue:zeei de florini, pe care eragata sari dee de la dinsul, cad avea de unde, darit rodea gandul, ca n'o sä poata. face nici o treabd$i:o si1,1 is Tiganii 'n rrisprir.

Giurgiu $i eu vedeam $i not $i rideam tot peinfundate.

Dar voi ce cAutati aici? intrebA 'n cele dinurma Giurgiu intorcandu:se spre cei cati:vaTigani ce se aflau la u$A.

,,Pe dracul it cautd, chiar pe dracul $i pc mumalui! rdspunse MITA lau. Tigrinime proasta,$iticriloasA! Haid! Plecati de aici."

Ie$ind apoi in prag, se puse cu gura pe ei $iincepia saa ocarasca pe tigane$te.

Intr'o clipA se adunara'n fata lui toti Tiganii$i incepuria sä faca gura de:ai fi crezut ca suntgata sA le faca toate mi$:farAmi$, ear in fruntealor a e$it Pepena$, care, acum de tot indraznet,.striga 'ntr'una, ca nu:*i da caii, ca putin ii pasa dcporunca stApanirii, ca mai bucuros le da cu topo'rul in cap decat sari vadA incalecati de husari.

Nu:i dam! strigau $i altii. Mai bine cutoporul in cap!"

lau,

old

DIN TIGANIE 10!

De! grai -Barca lau intoreanduse spre mine.N'am zis eu sa se uite la pawW? Dacg, se uita,

toate erau bine. Dacg. nu vrea!? Tiganii suntoameni primejdio5i, 5i nu .5tii ce sunt in stare sa,faces.

Acestea le zicea, ca sa ne bage 'n raeori.Noi mai vazuseram insa asemenea furtuni si

ea nu iese nimic din ele.Eu ce sa le fac?! urma Barca lau. Dacti

asa nu are vreme. Ba vino mai tarziu, ba vinodupes pranz, ba vine mane.

Par'ca voi grabiti cand not ne cautarri caruta,ca sg, ne ducem la CriF, Gi sa facem baie,ping, Giurgiu. Umbla bietul de Bumbu cu limboscoasa Si 'n cele din urma ramanem acasti."

Barcalau tresari ca speriat din sown.Aolica maica maiculita meal striga dinsul.De asta e vorba!? SA nu ne faci, Domnic;o;

rule, de nit:ine. Cal avem spuzii, tot zniei 5i zmei.egrutele ne sunt ferecate, ba §i pe arcuri, ear Ti:ganii n'au altA treaba decat sa.5i dreaga caii puindwi pe goana. De ce nu mi=ati spus mie, cis vifaces Bard. lau want de vg, duceati pe zburatcde trei on pe zi. Mai Tiganilor! urma apoiintoreandu:se spre gloats. Care dintre -voi iiduce pe Domni§orii cu caruta la Crib! ?"

Eu, eu, eu! rasunara deodata, zeci de glasuri,§i toti se 'mbulziau dandu:*i coo re ca la pomana.

acum tot Peperia era 'n frunte.Dati :NA la o parte, striga. Inapoi!

striga. ear, a nu aveti Owe in saltar.Nu aa, parlitule,-navala, strigh altul,

nu.merg Domniwrii cu rable ca ale tale!"Nu vg, sfaditi, ca nu simteti corturari,

.infrunta Barcalau, caf.i vine fiecaruia randul."unul, mane altul, grai Giurgiu. Noi

stiam,

intim:

si

Azi

.

102 LOAN SLAVICI

nu avem sä nedrepthtim pe nimeni primim pe0H:0:eine, care are cai buni $i chruth pe arcuri."

Era push treaba la cale, $i pe cand Tiganiitau de bucurie, eh $i,au scapat caii, Giurgiu $i eurideam in pumni, c'o sa umblam $i not pe de:afitea la scaldat.

Mai erau Irish la miiloc cele doaue bancutc"din saltarul mesei.

Tiganii se strambau fel $i chip la Barchlhuintrebau din ochi din ce in ce mai sthruitor, cumrhmane cu ele.

De! $i bAncute", $i chrute nu se prea, putea.Barchlhu ear se apropie oare,cum tiri$ de mash$i ear se plech spre Giurgiu.

Dar acum, zise, tot o sh te uiti, manes:ochii! in ph$u$. Ba sh mid $i dai,

adaugh peste putin, c'am uitat ceva in el."Giurgiu, ne mai avand cuvinte de zabovi,

scoase 'n toata nevinovatia biletul $i dete, earWarchlau II treca tot ca eel mai nevinovat omin portofelul lui eel mare.

Dumnezeu sh te tie!" ii zise apoi, $i pe aciii fu drumu].

Tighnimea dupa el, ca sa,$i iee fiecare partea."Aolich, neich neiculita! grkl Bhrchlau, ui,

tanclu:se 'ncruntat impregiurul sau. Cine a maipomeni finparteala la bani de dhruiaral?"

Dai bei $i pace bung!"S'a facut deci la carciuma de alaturi mare chef

pe batyii lui Giurgiu.Mare n e$ter c BAreillau al nostru! zicea

apoi. Bt(u, seara tarziu, cand se 'ntorceau acasa,el cu pa$u$ fhcut la porunch, el cu caii schpati

din primejdie $i tot el $i cu aldhma$uI!"

11=:.:=11

ti:asi

i,1

aldruna$, ii

$i

si

sia

_

ml

LEU-PARALEU.

LEU-PARALEU

Nu .erii cale de o zi hum: qiur impregiur om dedar Doamne, care nu:1 stia pe Bodor Zoltan, man=drul cavaler, putini mai' sunt azi cei ce stiu ccern pe acele jimpuri un Dori Rim) de vita neme=,:eased.

In vremca Nerntilor" pentru Podgoria Aradu,Iui centrul politic era in gura largei lunci a Cri:01lui Alb, la Pancota. uncle dcmn de pamant"era un vestit liferant al armatei imparatesti,, bo,gatul Dietrich, care Liven acolo un fel de castel,grajduri, granare o sistematicg administratiunedomeniala. Sambi".ita se tined la Pancota targ desaptrunanit la care se adunit multh lume din Pod,gorie, din lunca Crisului Si de pe Campic.

Tot acolo se stabilise dar .i administratiuncapolitica, precum cea financiara, acolo se aflaufarmacia si medicul cercului.

Era dar la Pancota multti lume aleasa, mai alesNemti Si Boemi, ciirera li se ziceit husaiii luiBach".

Dupa cc Imparatul a pus prin diploma din Oc=tomvric 1860 capAt regimului absolutist, au plecat

5,4

ci

yi

10.) LOAN SLAVIC!

incetul cu incetul aeesti husari" si iar au venitin locul for solgdbiraere, care pe timpul acela arau*i judecritori in afaceri de mai putind importanta.

Zoltan era ju,at", adecd ajutor al solgabirduluide la Pancota mai ales in afaceri judecatoresti. IIinsotia 'n plimbarile ce filceau Ware. jucau im:preund iesiau la vandtoare, luau amandoiparte la petrecerile de tot felul si treceau regulatpe la birou de cite doud, ba adese:ori chiar si decate trei on pe sriptamana ca sari tie de scurt pecancelaristi, care ii stfau de fried.

Om de vre:o doaue:zeci si sase de ani, nu tocmaimalt, dar bine facut si chipes, balan, cu ochi aibastri si cu pdrul blond si totdeauna cam in plete,Zoltan tined sti nu treacd nicairi nebagat in sea:ma, isi alegea bine imbrdcdrnintea, faced curte lafemei de toate virstele *i de toate treptele si con:duced cotilionul la serate familiare si la baluri debinefacere,

Se pornise rni$carca nationals, $i era la modacultul lui Garibaldi, care era inaltat in slava cc=rului aldturea do Kosuth $i de generalii Klapka

Turr.Domnisoarele purtau ca servitoarele, pgrul in

coada lunga lasata p0 spate si impodobitd cudoaue pangl:ci late, una tricolorul maghiar, iarcealalta ccl

Tinerii eleganti se *mbracau si ei national".Zoltan puta cisme de carmajin rosu ca racul binefiert, cu scartietoare la talpd cu pinteni marila calcaie, nddragi si giletca de postav visiniu, nadragii cu gditane verzi, iar giletca cu mari bumbide argint, iar pe deasupra o attila, o haina croitdpe trup si lunga pand la genunchi, postavul verde,iar gditanele visinii ca rliddragii. La gat el aved ofundd mare, tot visinie, cu lungi ciucuri de fir, care

cArti,

italian.

si

ci

LEU-PARALEU 107

atarna peste bumbii de argint. In cap, in sfirsit,purta palarie de herghelegii, inalta *i cu bordu:rile mici, impodobitd cu o mare pang de cocor.Mai puneti:i *i pipa de spund 'n gura, dati:i inmany foco$111, un bat cu toporas de argint la vir,*i:1 aveti intreg a$11. cum -trdia aievea incat nu mairamane decat stt:i ungeti mustata cu pomada $i

sa i:o rdsuciti.Mare minune n'ar fi fost, dac'ar fi avut, cum ge

creclea el, mari succese la s.xtil frumos, un lucru.la care *i tinea mai presus de toate.

Podgoria Aradului, Campia din partea locului simai ales Lunca Crisului sunt lume romaneasce,*i vazndu:1 pe Zoltan atilt de frumos ghtit, Ro:inanii mai indraciti din partea locului *ir.au nits:cocit $i ei port national, haine de aba cu gaitanealbastre croite ici a la Avram Iancu, col° a la Mi..:hai Viteazul. Se uitau deci Zoltan *i Romaniice$tia, cand Fe 'ntalniau. cam chioris unii la altii,si n'ar fi fost adevdrat daca.' s'ar fi zis, ca suntsimpatiile intre din0.

13:1 Bodor Zoltan era cu toate aceste un bunprieten al Romanilor. Crescut intr"tin sat rorrri:nesc, unde tatal sau avea un petec de mo*ie,ii cunostea bine pe Romani, vorbia injura peromaneste tot atilt de bine ca'n limba maghiarditined, ca Romanii sari zica Domni*orul nostru".Nesuferiti ii erau numai cei ce purtau gditane al:bastre pe abaua cea albA ca zdpada din munteleGaina, la poalele cdruia copilarise Avram Iancu.De ace*tia se cam temea ca de ni*te oameni cetoata clipa erau in stare sa hied vreuna nefilcutd.

Nu se resfr:ingca insd aceastg repulsitine si asu:pra pdrtii mai ginga*e *i mai nevinovate a neainu,lui romanesc. Fetele, surorile $i nevestele Oita:narilor ii erau lui Zoltan tot atilt de dragi ca cele

Si

'n

a,

*i

103 lOAN SLAVIC(

-ce:si purtau parul in lungi coade lasate pe spate,ba par'ca aveau pentru el chiar mai mult farmer.

I se 'opriau ochii mai ici, mai col°, si stia sätreaca pc sub fereastra i pe jos, calare, safere buchete, sa traga, cu ochiul, sa ofteze si sa-.sopteasca vorbe dulci si'n cea mai fermecatoareromaneasca.

Ori cat de multe ar fi fost insa frumoasele,care ii furau inima, era una, care i:o robise cu der.savarsire, Doamna Calaceanu, sotia notarului din:tr'un sat apropiat, femee de curand maritata, o oa:chesa subtirica Si inalta, care ar fi scos din mintisi pe cel mai hobil grof.

Se vedeau Sambetele, cand Calaceanu, aducandui nevasta 'n plimbare la targ, trecea mai cuo treaba, mai cu alta si pe la cancelaria solgabira:ului.

Tinara fcmee se simtia du deosebire magulita,ca:i da atentiune Domnul cu nadragi visinii si cutunica verde, si se uitit la el cam pe sub gene sizimbind cu tainic inteles.

Incurajat, el a inceput sari prelungeascabarile pans prin satele vecine.

Cand l'a vazut trccand calare prin fata ferestrii,Doamna Ctilriceanu a tresarit $i a zimbit cu Intelles mai deslusit, incat el, simtindu:se biruitor, nus'ar fi dat nici pe Garibaldi.

La 'ntoarcere s'a oprit dar, ca sa zica bungziu"

Calaceanu, sirntindu:se onorat, ca superiorulsau ii face o vizita, l'a poftit in casa i:a oferit,dupa obiceiul locului, un pahar din vestitul salt vinde la MItderat.

Facea in urma Zoltan plimbari si cand era, sicand nu era Calaceanu acasa tsi se opria si statca,de vorba.

si

si

plink

or

0i

LEU-PAR ALEU 10.4

La primarie insa, unde:5i avea Calaceanu locw-inta, era totdeauna multa lume, care se uita cucoada ochiului la el,

Era insa mai ales Biri, femeea de casa, o tigan:cu5a durdulie, neastamparata 5i cu ochicare:i ie5ia, mereu in cale, se uita cu un fel de ne:satiu la pintenii, la. bumbii de argint, la ciucurii dela funds :3i la mustacioara lui rasucitg, intro maicu una, mai cu alta 'n cast': 5i nwl lash nici pe 0clipa singur cu frumoasa ei stapana.

Afar% din cale supgratoare nu i:ar fi fost luiZoltan aceste staruinte, cgci el nu faces deose:biri de rang 5i pi5cit cote odata 5i slujnica curl:Veg., dacg, stapana ei era prea nazuroasa: tinedinsa ca Doamna Calaceanu sä nu sirnta nimic.Asa 'n treacat, prin ascuns, cu mare pazg a pi5ca:t'o, drept, odata, de douil ori, dar tocmai prinaceasta a scos:o din sarite, incat era 'n stare s'ostrings, de gat pe stapana ei, care ii stetea in cale.

I5i inchipuie5te, bufnita de ea, ca de dragulci vine!" I5i zicea Biri tare incredintata, ca maibucuros ar veni Zoltan, dac'ar 5ti, ca nu e stapanaacasa._Lumea cea multa era insa de alta, pgrere, 5i Ca.:

laceanu ferbea.'n el.Ce ar fi putut insa, bietul de el, sa facer?Tocmai de aceea cei cu gaitanele albastre erau

din ce in ce mai indarjiti pa5teau pe Zoltaneel neru5inat.

Mult ar fi dat sad. invete minte, sa:1 facia' de ru:*Inc, ca sit nwi mai vie in viata lui, pofta de a selegs de o romancer.

Degeaba:5i framantau capetele, ca nu *fiat',cum sti:1 apuce.

N'aduce insg, anul ce aduce cite odata ceasul.Mai era 'n afara de Zoltan 5i Parvu, o catana

scapata din oaste, care intrase vataf la primarie

fecosi,

ce:i

did

s

110 LOAN SLAVICI

tinca s'o pastreze pe Biri pentru sine $i numaipentru sine.

Chiar $i daca ar fi fost cu putinta, ca el sa nubanuiasca nimic, Biri era fata, careia ii pidcea sdse laude $i atat era destul pentru ca bucatareasa,

neag,a, kopteasea $i azi, $i man2, luiParvu cate ceva la ureche.

Era dar $i Parvu incredintat, ca nu pentru sea=palm vine Zoltan, $i ardea de dorinta de a-I stria:ge de c.1,at pe impintenatul cu pana de cocor.

Fa-o!" ii zise CArabu$, scriitorullaceanu, un tanar cu capul plin de dracii.

S'o faces; dar cum?Se apropiase toamna, strqurii incepusera a se

coace, $i dupa obiceiurile locului tine are vie i$ipetrece placutul time de toamna mai ales lacrama.

"Ne mutam la vile, ii $opti intr'una din zileBiri lui Zoltan la plecare, $i eu plec azi sa de=reticesc. 0 sa dorm la noapte acolo eu singura",

adauga apasat.'Zoltan era destul de dc$tept, ca s'o intelcaga,

luerurile s'ar fi desf4urat dupg gandul amandu:rora, daca Biri n'ar fi fost prea de tot laudaroasa.Tar a scapat'o insa gura, iar $optit bucatareasalui Parvu la ureche, $i s'au petrecut lucruri, la care

Bodor Zoltan de loc nu s'a a$teptat.Ziva urmAtoare el n'a mai trecut pe la birou.

Se zicea c'a fost inaintat tocmai la Kecskeinet, iarpeste cateva zile Gagalina, lautarul de la Paneota,se ratoia imbracat in nadragi vi$inii, in giletca cuhumbi de ai fi crezut ca e vre:un Don Juan de vitaneme$easca.

Carabu$ul le spunea tuturora, a$a mai pe *op=tite, c'a stat la panda cu Veregan, invatatorul, Sicu lloarda, teologul absolut", $i rau vilzut pe des

inima

d:lui

d:l

si

sith

CA,

si

ha

I.El -PARALEU 111

Bodor Zoltan cand a scapat descult, 1n cilmasa. sicu capul gol din manile afurisitului de Parvu.

ham ris, zicea el, in nas, l'am petrecutin chiote, si era de toata frumuseta, cum se du,tea fgra=ca sa se mai uite inapoi si fara ca sa tiemai intrebe. tine suntem 'i ce -oim.

cs9

SEP1.

I Slavici.Nuvele. Vol. III. 8

WiI le°1q1.°1',° CiiileAlViVie V4V1INA %'11111.t1 el 10, lb .11,t1 IA b.0: 0# 'bf/ of, 10,

:.::4::...1,r..§ L'::!...?),ry g:?: ,%_2 '.;;),_?),:y,F),. ib . 1,01. li,* ,h,:a iii,.,: :N.j,* ' "0 S.7.0 v," ft:I 4.01'

i'S i hi OA 114.011 %II fit Al Ii' 041011i'll

SEPI

Era baiat lenes, dar destept si par'ca prea vioiuventru un $vab ca dinsul. In catalogul clasei eratrecut sub numele de Wieser Ioszef, dar acasa, laSt. Ana ii ziceau Sepl, earn not facuseram din SeplSepi.

Gavra, unul dintre colegii si bunii mei prieteni,care era dela Cumlaus, it 6;,"tiit bine Inca de acisa,si chiar in prima clasa gimnaziala strengariseramtoti trei impreuna umbland hoinari mai prin padu=ricea orasului, mai pe la morminti, mai prin zavoiulde pe malul Muresului.

Neamt de basting, crescut alaturea cu Roma=nii dela Cumlaus, el tines mai mult cu not decatcu baietii de domni si vorbia mai bucuros roma=neste cleat in limba maghiara, pe care o rostiafoarte prost.

Desi ne potriviam insa si la fire, si la apucaturi,,nu cram de o potriva la stare, caci tatal sau eraom bogat si nu mai avea afara de dinsul decat ofata, Rezl.

El s'a dat dar incetul cu incetul cu baieti maide seama lui, Si prin clasa a treia cram, ce=i drept,

-9 ezIr? t?...?, kV,1

.... !.... ....- I..ejt fit /Ant

gi

116 WAN SLAVICI

tot prieteni, dar nu mai umblam pe acolea,$i cAi.In class a patra el purta atilA, nAdragi strimti $icizme de Cordovan, ear in clasa a cincea n'a maiurmat.

Rezl se maritase dupe un notar, $i batrandWieser luase bAlietul acasA pentru=c,a sA:1 indrumeze in ale gospodariei $i sa.1 alba mingdreapta.

Nici nu avuse el de gaud sa scoatA domn *dinSepi, ci tines numai sA traiasca tin timp oare,:carela ora$ $i sa 'nvete ceva, ca sA se deosebeasa deceilalti Svabi.

Abia patru ani in urmA, dupe ce=mi trecusemexamenul de maturitate, l'am Intalnit ear.

Era mai pe toamna, dupti, culesul porumbului,e$isem cu un prieten al meu, vanAtor pasionat,

la pusta Barnozel, care se'ntinde pang. spre St.Ana, el la vinatoare de iepuri, earn eu mai multla plimbare.

BAtranul Wieser, de$1 avea trei sesiuni de pa..:infint in hotarul St. Anei $i vie frumoasA in dealuldela Gala, mai luase $i la Barnozel in arenavrefn patruzeci de jugare, pe care pusese parteporumb, parte nutret, caci avea mare slAbiciunepentru caii frumosi Medi prAsila cu armasaridela Mezohegyes.

MA aflam de doaue zile acum la conacul pusteiand Sepi a venit intr'o cabrioletA trasa de doizmei cu nArile umflate cu ochii plini de vApaie,CA sari achite administratorului arenda.

Ne era vitia bucuria revederii, dar ne uitam cutin fel de mirare until la altul.

Eu rAmasesem om marunt, ma el se Meuse detot inalt, lat in umeri, cu obrajii plini rumeni,pm de o !aril frumuseta. Nu mai era insa Svab,

$i

isi

ni

ei

ei

SEPI 117

cum mi l'asi fi inchipuit eu, ci par'ca un puiu degentri de prin cumania.

N'avuse bAtranul Wieser de gand sar facit doinndin el, dar tot domn a loft, !Wet de bani gata,c:are=$i petrecea zilele $i cate odatA $i noptile dupAplac in vreme ce tatAl sau alerga 'n treburicum era deprins din tineretele lui.

Si adeca de ce nu?Atata baiat avea $i el $i se simtia mangaiat in

sufletul lui cand it vedea in rand cu domni$orii,ba mai $i mai decat multi dintre dinsii. Munca-vietii lui n'ar fi avut, la urma urmelor, nici un rust,dad, n'ar fost cine sA se bucure de roadele ei.

Era apoi $i fireasca slAbiciunea, pe care o aveabAtranul pentru feciorul sAu, cA=ti rideau ochiiand to uitai la el, dar tot mai rAmasese $i cevanemtesc in fiinta lui. In timpul, pe care l'am pe=trecut in gimnaziu, Sepi era Wet cu deosebireduios, care plangea pentru toate nimicurile $i luaparte la durerile tuturora. Acum duio$ia aceastaicsia la iveala, cu atat mai vartos, cu cat nu sepotrivia cu vigoarea lui trupeascA. Era 'n el cevaa fats. mare.

Cand se'ntalnesc prieteni vechi, care nu s'auvAzut de mutt, e multa sAmanta de vorba fji se dautoate celelalte la o parte.

Stand de vurbA cu mine,.cu administratorul, omtinar $i el, $i cu prietenul meu Ferco, Sepi a uitat$i gandul, cu care venise, $i pe cei doi zmei, carelimu$cau zAbalele $i sapau groapA_ batand cu co=pitele 'n pAmant.

Pe puste, carora nu din senin li se zice puste,oaspetii, chiar $i data n'ar fi ca Sepi, sunt totdea5una bine vAzuti. ba adese=ori sunt opriti cu de.a

la inasA_

fi

sila

118 IOAN SLAVIC].

Peste catva timp dar cei doi zmei au fost des:hamati Si trecuti la grajdiu, ear cabrioleta a fosttrash sub Sopron.

Am luat cu totii o masa frugala, ca la pustA,rachiu de drojdii, ca sa. se deschida pofta de man,care, cateva felii de $unca, tocana de berbec, taitei

branza dulce, cu smantana $i cu jumere,rare de iepure $i clapon fript la tava, ear printretoate din cand in cand sate un pahar de vin deMaderat, sti:1 tot bei de dimineata pang seara $ide seara pang. dimineata, ca te'nvese/e$ti, dar nicinu te moi, nici de dureri de cap nu te plangi.

Ce faci, te rog, la pusta, cand ti:a trecut poftade vanatoare?

Ceea ce face toata lumea: te pui sa joci cartijoci, ca jocul sa fie mai interesant, pe bani, mai

intai cu misa mica, apoi cum vine norocul. Prie:tenul meu, Ferco, cu vre:o patru ani mai mare decat mine, era biliat bun, dar cam tanto$, nu preyavea bani la dinsul, $i de voie $i de nevoie, nu seavanta la mise marl. Sepi castiga intr'una, admi:nistratorul impinges spre mise marl, $i Ferco sesimtia din ce in ce in mai stramtorat. Fecior deproprietar cu nume bine cunoscut si student indrept, el nu putea A, se deit de ru$ine fate, cu unbiet de administrator de mo$ie, ba chiar $i fatscu un fecior de plugar de rand. Dace n-avea bani,avea credit.

,,Stai, $vabule, ca te regulez en pe tine!"dinsul luandu:$i avant.

Obrajii cei rumeni al lui Sepi se facura rosiica bujorul dogorit.

Era o gluma, poate cam proasta, dar gluma, decare nu trebuia sa se impedece Sepi, caci el nuPumai se otia Svab, dar tines sa fie socotit totSvab ca natal sau $i ca bunicul sau sj ca toti cei

co oPi=

si

grai

SEPI 119

de mai nainte ai sal. Era insa in felul, cum Fercorostise vorba, ceva ce=1 jignia adanc pe Sepi. liintrase'n minte gandul, ca tatal sal', care era Svab,

muma=sa, care era $vaboaica, sunt oamenifoarte cum se cade, religiosi, curati la suflet si latrop, cu buns randuiala in toate ale lor, harnici

buni chivernisitori, oameni, despre care n'aresa vorbeasca nimeni cu dispret.

Lui i se umplea gura cand -rostia vorba Svab:ce s'o rostesca altii cu dispret!?

Dac'ar fi fost alt om, s'ar fi uitat odata in ochiiIw rFerco, s'ar fi ridicat dela mass, i=ar fi trantitna on Sitar fi aratat puterea; el ins a ramas

mahnit si'ndurerat si a'nceput sa pearda.Ferco nu=1 mai slabia din $vab" acurn pen=

truca=1 vedeit perzand.Sepi rides si perdea, ear mie imi venia sa prang,

caci ii intelegeam starea sufleteasca. In zadar iitrageam cu ochiul, in zadar faceam semne dancluA

cotul on ,calcandu=1 pe picior, in zadar ii sop:tram pe furis vorba Lasa=1 in stirea Domnului",Laci el schimbit mreeu la fete, ride& si perdeapana=ce a perdut tot, si ceea ce avusese la dinsul,

hanii, pe care ii primise dela tatal sau, Ca sär luteasca arenda.

Acum nu=i mai erau rumeni obrajii, ci albi cavarul.

Alie=mi era par'ca mi se prabuseste casa'n cap.,.Ei! nu'ti face inima rea, ii zisei dupa ce

Le scularam dela mass. 0 sa treaca si astar.Nu mire mie de bani. raspunse el. Ce=o

Sa simta insa tata si mama cand vor afla adeva,Tull? De zis n'o sa=m1i zica nimic, dar mare osa le fie durerea".

Se 'nserase cand Sepi si=a chemat argatul si i=aspus sa puns caii.

cc

so

si

120 IOAN SLA VICE

Administratorul nu voia sd=1 lase A.' piece, cacimai ales aici, departe de satele de dimprejur, eralucru riscat a umbla noaptea pe puste.

Dincolo de Barnozel, pand'n drumul ce ducedela St. Ana la Arad, e pusta Feldioara, de tot intines, peste cinci mii de pogoane, ears in ccalaltaparte, pand'n drumul ce duce de la Siria la Aradsunt pdmanturile Cladovenilor.

Cladova e un sat mic si infundat, din sus deCuvin, in vai. De oarece giur impregiur sunt numaipaduri, cand s'a fdcut improprietdrirea, Cladoveniiau capdtat pAmanturi aici, la departare de vre-otrei ceasuri dela satul lor. Cand se porneste muncacampului, ei yin aici cu toate ale lor si nu se'ntopans ce nu mantuiesc. Si=au facut dar salasmricare partea cea mai mare a anului stau desert

Aci se adApostiau ass zisii sdraci", de=zet tor! si fel de fel de alti oameni urmdriti,petrec viata pe puste, unde nu pot sä fie surprin31de prigonitorii lor, pe care,i vad dela mart dcpA r,tars.

Administratorul ii stia foarte bine, cad', sprc ase sti sigur, be dedea regulat signing, pane si, ingenere, de ale mancArii. Dacd nu li=ar fi dat destul.ar fi luat ei mai mult, ba, dandude, mai avea fo,losul ca=i pAziau mosia.

Sepi, care n'avea asemenea legaturi cu dinsii.fP.cea, mai bine, dacA ramanea la conac pestenoapte.

Strivit Msg.' de gandul, ca mare lucru n'ardacd s'ar prApAcli un om, caruia poate sit i se in,tainple ceea ce i s'a intamplat lui, tines cu oricepret sA piece, ba era oarecum ademenit de gandulc'ar mai putea iasa 4i talharii in cale, ca sa 1scape de muncile sufletesti.

c.bdieti

care:si

h,

sari

SF:Pf 121

Ai to vre,o treaba? ma intreba el. N'aiputea sa vii cu mine? Te aduc mane inapoi, onte acasa, cum vrei. Mi:e par'ca fried saumblu singur, frica nu de talhari, ci de mineinsu:mi".

O faceam bucuros aceasta, mi,am luat dar puscasi am incarcat, ca la drum, amandoue tevile.

,Mane viu sa:ti aduc aranda, ii zise Sepi ad,inistratorului,Acesta dete din cap.11 cunostea bine pe batr.nul Wieser..,Ba lucrul acesta sa nu =1 faci, raspunse el.De cc sa.,1 mai arnarasti pe batran!?

Acum se facii Ferco alb ca varul la fats.parch eau c'a castigat in jocul de chili.

,iti dau eu chiar acum chitanta, ca sa i:o aratt,daibanii cand iti va veni la indemana` .

Aidadee! zise el stramtorat. Platesc Cuarinda, Simi ramane Sepi mie dator".

.,Mie on tic, tot acolo vine, intimpinaadininistratOrur

Nu, grai dinsul, not Svabii suntem oa,ment simpli, dar corecti: perdut e perdut! Eu n'amjucat pc credit, ci'n bani numarati pe masa, 51,dac'am facut,o, trebue sä am si curajul de a o mar,turisi. Ai cAVigat §i ramai cu banii si cu fala,card cu, care am perdut, raman cu paguba si curusinea.

Era o situatiune penibila, incat stetcani toti'patru uitandu:ne unul la altul.

Nu rnai era vorba numai de aranda, pe care Sepi1.1%) platisc, ci si de amorul propriu al jucatorilor,care tineau sa arate, ca nu pun prct pe bani, ci peon mre.

In deosebi administratorul era nemangaiat, caluertirile s'au petrecut la masa lui, qi n'ar fi voit

d

li

;.ifo sa =mi

122 JOAN SLAVI CI

udac4 cu capul %a mearga vestea, ea la casa luf sejoacfi pe bani si se perd sume mari.

Aceasta a si fost lucru hotAritor pentru Sepi.Nu:i infra' la inceput in minte gandul, cA sar

putea sa nu-le spund parintilor sai adeviirul on casa prat-lease:A banii, pe care Ferco ii aruncase pemasa. VAzand insa stramtorarea, in care se aflaacim.mistratorul4 cared 4ospAtase cu atatayoulta, incetul cu incetul s'a muiat. Era cestiune(1.; onoare sit primeasca chitanta si sa fagii.dulasca.in fata tuturora, ca, nu:i va vorbi nimAnuia despreclfle retrecute.

facut,o, dar cu gandul de a achita cat maicurand suma, pentru care luase chitanta.

lnoptase cand am plecat, si caii, amandoi pusiabla de cateva luni la ham, speriosi si nedeprinsicu 'titunecimea, se aruncau din cand in cand sfo:riund mai la dreapta, mai la stanga. Sepi ii tincainsii de scurt si stetea cu ochii atintiti la drumulingu:t bagand de searna sa nu dee in vre:o groapaon in vre:un sant.

Eu sedeam pe capr la stanga lui tiind puscainaintea mea cu teava in sus.

Vom fi mers vre:o jumatate de ceas ash tAcuti,el frAmantat de gandul, cum are sa scoatA banii,ca sa achite aranda, eard eu cu inima incicstatAsi neindrAznind sa vorbesc.

De °data argatul, care sedea in dosul nostru, sepleat putin spre not si:1 trase pe Sepi de maneca.

Mantt inset, grdi dinsul. Paremise, cif delastanga, despre Fehlioara, ne iese cineva in sale ".

In adevar, la depArtare de vre:o cinci sute depasi inainte se miscau niste negrete spre dmm,,mai intai doaue, apoi inert una.

Eu ridicai pusca sitrAsei cocosul.

bung:

A

123

SA nu to pun pacatul imi zise Sepi in Ifinbarraghiard., ca sa nu intelcaga argatul, care era Pa:durean. Caii sunt ai mei, ear nu ai tatci. Linadevdrat noroc ar fi sa ni:i iee: asi zice, cA mi:auluat $i banii. Noaue tot nu ne fac nimic, daca nune'mprotivim. Ar trebui sa ne urmdm drumul pcjos: atata tot".

Dacd e vorha sa spun o minciund, tot mai usorsa spuna una mai mica $i mai putin urita, si numai aveh nici sd:$1 bath capul, cum are sa scoatdbanii, eard cu ii eram marturie.

.,SA fie .si rdspunsei cu piirere dc rau,deli tare ma indoiesc ca, ajuns in fata talharilor,asi fi fost in stare sa descarc. Viteaz ea cei de fe:lul meu, tremuram in tot trupul, $1 dac'ar fi atarnatde mine, le dedeam cailor biciu me'ntorceam deun de:am veil it.

Nu era, insd nevoie de ash ceva, cdci nu eraubdietii saraci atat de primejdiosi cum le mersesevestea.

Unul singur dintre cei trei, un °mulct mdrunt,ne astepth la marginea drumului. Ceilalti doi ril:maseserd la depArtare de vre:o trei'zeci de pasi.

Omuletul i$i scoase paldria foarte umilit, nezise'n limba maghiara bung seara", si'litrebd camsfiicios ate ceasuri stint.

Erau abia opt de curand trecute.Ceva de mancare nu se nimereste sa aveti ? ".intrebd el ear.

,.1mi pare rail, rdspunse Sepi, dar nuvenim de acasd.".

Ceva mdrunti$ de cheltuiala?" stArui omu:letul mai desghetat. dar cu ochii la puscd.

Sepi se uita la mine.La vanatoare oamenii ca mine nu pleacd cu

punga plina.

win!"

si

ii

n

121 LOAN SLAVI Cl

Uite, prietene, ii zise. Ia caii si cabrio:leta".As! raspunse omuletul acum indraznet. Ca

sa ma prinda persecutorii cu ei!? Uite, adau:ga peste putin, pusca aia sa dati, ca cei:lalti doi le au pe ale for incArcate".

Eu dau pusca inarcata din mana mea?Dar dac'o'ntoarce spre mine!?

Nu stiu ce,asi fi facut, daca n'ar mai fi fost siceilalti doi, care nu ramasesera degeaba la oare,-care departare.

ham dat pusca, si eram multumit ca ne lases sane urinam drumul. -

Era pe la noaue and am sosit la St. Ana, dartranii nu:si mai asteptau feciorul.

Dand cu socoteala, ca nu,1 va fi gdsit la conac:pe administrator ,si,1 va fi asteptat, erau incredin:tati, a nu se intoarce 'n timp de noapte, ci Mina,ne pang dimineata la Barnozel.

Cu atat mini mare 1i,a fost spaima cand li,amspus, ce:am pdtit pe, drum. Mai ales jupaneasaGretl, mama lui Sepi. era incredintatd, ca lucru,rile s'ar fi petrecut cu totul altfel, daca n'asi fi fostsi eu in gabrioletd. si nu mai sties, unde sa ma puny-si cum sa ma ospateze.

Eram cu toate aceste foarte strimtorat, caciSepi umbla ca pe spini si nu'ndrdznia sa ridiceochii.

Daca n'ar fi fost cu not argatul, care le -a vdzut..si le sties toate, Sepi n'ar mai fi dat chitanta, ci arfi spus, ca nu l'a gasit pe administrator si a fostnevoit, la'ntoarcere, sa le dee talharilor banii. Ashinsa tremura in fiecare clipa gandind,u:se, ca tatal

om cu rinduiald. ii va cere chitanta, ca s'otreaca la socoteala.

ba,

:sdu,

min

SEPI P:",

Era pecte putinta sA nu i:o dee dupace fagaciu:ise, ca nu va spline nimic despre cele intiimplatela Barnozel.

I,a dat:o, numai .el $tia cu cat5 greutate.Acum ar fi putut sA resufle mai usor.Era insa in felul lui cevit eel putin pentrtr

mine nesuferit: le ascundeit toate in el. Poraitdata pe minciunA, mintia in tiecare clips, in fie:

care vorba si =n fiecare gest, ceeace ma jignin.Ori,$i,care faptil rea it injose.ste pe cel ce a sA,

Nar$it:o si-1 umple de dispret fat.A cu sine insu.si.Voind sal nu simta si altii dispretul acesta, el e fa,tarnic 5i se injose5te cu atilt mai vartos on sAvat:5e$te altA faptil si Mai rea. Se dal inset de gol caomul beat, care, voind sa,si ascunda betia, trecedealungul strAzii en capul ridicat, teapan $i cal,cand apasat par'ca n'ar fi in lame om mai treatdecat dinsul.

Isi facuse Sepi datoria fatA cu administratorul,care:I primise prieteneste Ia masa lui, dar ski fa,cure nesocotind datoriile sale cAtril pArintii sal.

Gandul acestaa apAsa de tot greu.Mai rAu insa it apAsa gandul, ca. Ferco iii va fi

bAtand joc de Svabul, care a perdut in joc de dirtibani ce nu erau ai lui 5i nu e in stare sa,si achitel timp datoria.

M'abi fi asteptat sa aiba inima deschisA cel pu,tin fatA cu mine, care ii dAdusem destule dovezi deprietenie. El ma lua insa pe mine drept om pen:tru dinsul strain, tinea ca nici in fata mea sa nuse dee de gol, $i nu:mi spunea nimic.

Toata noaptea s'a sbAtut in culcu.sul lui, ear zivaarmatoare m'a purtat prin iritinsa lor gospodArie,pe Ia iepele cu manji, pe la hiptarie, pe la prAsilade porci, pe la oborul manjilor, pe la granar peIa hambare 5i mi:a vorbit despre toate, numai des.,

si

si

i

12, 10AN SLAVIC[

pre gandurile, care:I framantau, scapat nici ovorba.

Abia dupa amiaza:zi, cand am inceput sa mapregatesc de plecare, s'a uit it lung in ochii mei.

"De ce sa pleci? mi,azis. Ai vre:o treaba,care nu poate fie amcmata pe mane? Nu malasa singur, ca nu stiu ce mi se poate intampla,data n'am Qc nimeni in apropierea mea ".

,.Acasa la parintii lui Gi cuprins de simtamantul,ca ryare pe nimeni prin apropiere:" mi:am zisviu mi*cat *i am mai ramas.

Nu mi,a spus insa nici scum nimic, Si ziva ur:matoare. in curand dupa masa, any plecat acasatot cu cabrioleta trash' de cei doi zmci cu -narileumflate .i cu ochii plini de vapaic, dar astadatafara de argat.

De ce sa:l mai iau cu mine, mi:a zis, datape drum n'am nevoic de el, car acasa la voi se vafi gasind cinel,it, care sit poartc grija de cai pang,la intoarcerea mea".

Tot tacuti am facut si drumul accsta, putin amvorbit si acasa la noi, ear la despartire mi:am luatziva buna faril ca eu sa fi ajuns a:rni putea daseama, cum are el de Band sa:si fact' bard, ca saachitc arcincia.

Catevit Ale in urma am chit prin ziarele dinArad 'tirea, ca tinerul Wieser dela St. Ana, intorcaridu:se dela 1311rnozel, a fost oprit in drum deniste talhari, care au luat dela clinsul caii si ca:brioleta.

Era un lucru pc timpul accla obicinuit, care sepetreccii azi ici, mane cold, dar in ficcare zi. Pus.tele de pe intinsul scs al Tarii Unguresti erau plinede oameni fara de caparaiu, care se insotiau peici, pe cob *i formau sub conducerea vre:uneipetenii vestite bande adese:ori primejdioase. Multi

sa

ca:

o'a

Si Pr 127

dintre pazitorii ordinLi, a. a numitii persecutori.erau luati dintre tcesti facatori de rele, si nu o:data persecutorii ascundeau ceea, ce fostii for tovarAsi furau. Frau pretutindeni notari on scriitoride ai lor, care dedeau bilete pentru cai on pentruvite de furat, si nu puiini dintre oarr.enii cu stareerau de voie, de nevoie, ocrotitori, dacA nu chiargazde de hoti.

Imi aduc aminte de un om cu stare frumoasa,primar in satul lui, care intr'o bung dimineatA s'apomenit cu doi hoi frumosi in grajdul lui, undo nuindrAznift nimeni sari caute. Dedel cu el socotea,la, ce fel de oamcni sunt cei ce i,au furibat pestenoapte in curtea lui: ce,ar fi putut insa sä faca!?A tacut asteptat sA piece persecutorii, care tocautau urma.

Caii insa, care pot siA fie goniti treceau din ma:na in inat intr'o singurA noapte li se perden. urma.

Nu se indoia dar nimeni, cA si,a perdut Sepi Cali$i cA nici nu mai are sA:i gAseasca.

Mie,mi era insa mai apropiat gandul, cA el si,avandut prin ascuns caii ,i cabriolcta, ca sA:si a:chite datoria de ohoare, si,a mintit nu numaipe toatil lumea, ci 5i pe parintii sai in dcosebi.

Peste vre:o zece zile am intAlnit pc prictenulmeu dela Barnozel,care mi:a spus, cA Sepi in a:devar achitat datoria, si nu mai aveam nici oindoialA.

Vorbesti prostii, imi zicc el. A venit searaaceea pe jos la mine ski petrecut noaptea la ca:nac. La mare nevoie asi putea sa,ti spun chiar a,nume pe cei ce l'au jafuit, argatii mei ii stiu petoti cei de prin impregiurimi".

Eram zApAcit, dar tot nu puteam sä cred.

ManA,

rpm

si=a

128 JOAN SLAVICI

Nu cum,va!? mi,am zis, nu cum,va a intrat in tovgiasie cu hotii dandu,le caii sad ducadeparte si sad vandal ? .

Ali se pares prey fantastic lucrul pentru ca sadpot crede, si a si trecut mult timp mai nainte dea fi ajuns sa ma dumiresc.

Mai traiesc Inca si azi unii dintre cei ce l au cu,noscut si l'au stiut de frica pc nemilosul Raday,care luase asupra sa greaua sarcina de a curati pus,tele de facatorii de relc.

Inzestrat cu puteri discretionare, el a. primit.ladisrozitiunea sa cetatea dela Seghidin, a constrrtun tribunal extraordinar, a organizat politia dupgbuna sa chibzuinta si a pornit o straenica goananu numai pe puste, ci si prin sate si prin orase.

Nu trecea zi fara de surprinderi senzationalecaci Raday scotea la iveala lucruri vechi si de multuitate, punea pe ocrotitori ei pe gazde in rand cucornplicii, nu tines seam's de stare, de rang on desty,. si in fiecare zi to puteai astepta, ca persoanecare se bucuratr de multa consideratiune. sa heduse sub escorts la Seghidin.

Sepi era si el dintre cei ce tremurau de friar si ntimp de cateva saptamani de zile i,a perit tot sin,

din obraji si s'a fgeut om subred si cu fatssepta.

Intr'una din zile a fost chemat la politic, ca sdspuna ce fel erau oamenii, care au luat dela dinsulcaii si cabrioleta, daeg erau oacheei on balani, ma,runti on inalti, in ce limbg i =au vorbit $i cum erau

El a raspuns, ca lucrurile s'au pettecut de mukei nu,$i mai aduce bine aminte amanuntele, dar aspus ceea ce etia, ca nu este adevarat, ea sad za,-priceasca.

.

imbrgeati.

Cie

SFP1 129

L'au luat apoi laintrebare pe batranul Wieser,are era consilit.r comunal, l'au ispittt. ca sa afleela el, daces cei doi cai e-au cumparati, on din pras

sila lui, care era varsta, cum erau dupa par. dupamrtrime dupa port, daces erau on nu infterati,daces scosese on nu bilete pentru ei.

Batranul 1$i aduc_a bine aminte de toate amanuntele spus numai ceea ce ca esteadevarat.

Cateva zile'n urma ear a fost chemat Sepi lapolitic.

Fuseserd gasiti caii descri$i de bairanul. Se aflaula un bogatan dela Jaszber6ny, care ii cumparasecu bilete 'n toata regula in targul dela Nyiregy:haza. La 'ntrebat dar politia $i pe Sepi, cum ii eraucaii, ca sa se incredinteze, daces caii gasiti sunt inadevar cei luati dela dinsul.

Nici asta data lush' nussi mai aducea Sepi amintede amanunte. $i descrierea facuta de dinsul nu sepotrivia de loc cu cea frtcuta de tatal sau.

Aici era la mijloc un fel de mister, pe care oasmenii ca Raday nusl lass nedeslusit. M#i trebuiausa fie luati la intrebare $i altii, care cunoscuseracaii, deci, inainte de toate, argatii dela grajdul luiWieser $i mai ales acela, care purta grija de cei doicai umbla cu Sepi, cand acesta se ducea undeva.

L'au gasit pe acesta tocmai la un Svab delaAletea, $i dela el au aflat, cum atunci, seara, andne'ntorceam dela Barnozel, un omulet marunt, ni=aiesit in cale $i a luat pu$ca incareata dela mine.

Un omulet marunt!? gal agentul de urmasrire, care'umblase pe la St. Ana. E si intie argatiilui Wieser un omulet marunt: nu cumva poate elsa ne spuna mai multe!?".

O'ncercare nu putea sa strice, $i omuletul a fostpus $i el la intrebare.1. Slav Ici. Nurele. Vol. 111. 9

,i

bi:a btia,

pi

5i

si

130 IOAN SLAV.CI

El nu stia nimic, nu cuno$tea caii $i nu puteada nici o deslusire, cad intrase mai tarziu sluga laWieser. Sehimba lush. fata and i s'a pus intrebareadaca n'a auzit cumva despre cele petrecuteseara cand Sepi se intorcea din Barnozel. Vazart:dual dar cam incurcat, agentul l'a luat cu dinsul (aSeghidin, deocamdata ca informator ce are sa fieluat mai de scurt.

Acum i:a inghetat lui Sepi tot sangele _'n vine.Raday i$i Meuse 'n timp scurt reputatiunea de

om, care le descoase $i le deslu$e$te toate, inatnu putea sa ramaie nimic ascuns.

N'avea deck sa urmeze inainte pe calca ce:aapucat $i sail iee la 'ntrebare $i.pe administratoruldela Barnozel, ca sa dee pe fata $i cele petrecutela conacul pustei, sa afle cum s'a dat chitanta pen:tru banii perduti in joc de carti $i cum eateva zilein urma a fost achitata arinda.

Dus apoi adata la Seghidin, Ghiuris, omuletulnu mai scapa $i'n fiecare zi puteit sa marturiseascaca el a fost acela, care a dus caii la Nyiregyhaza$i i:a vandut cu bilete primite dela stapanul forunui geambas $i ca in timpul, cat a stat la casa lutWieser, unde nu'ndrasnia nimeni sail caute, nu°data a dosit eai de furat pentru o zkloaue in graydul stapanului sau cand acesta lipsia multele luitreburi de a casa.

S'ar fi putut, ca toate aceste sa nu iasa la iveala,dar Sepi le $tia, se temea, nu indraznia sa se raza:me pe virtutca lui pimea mereu ma,nile amandoaue in cap.

Nu era vorba numai de el, ci $i de cci ce intr'unfel on intr'altul aveau legaturi cu dinsul $i mai alesde parintii lui, oameni euvio$i, muncitori $i curatila suflet, care'o viata intreaga:,7i pastrasera numele

'n

'n

Ghiurbs 11,11

SEPt 131

cel bun, ca Sa. ramaie la batranetele for fal'A de nicio vinA de batjocura lumii.

El se cutremura *i ear se cutremura, se speria decel mai frac sgomot, ramanea cu rAsuflarea oprita*i cu inima strinsa cand bitia prin gazete sate;,tire despre ispravile lui Raday, se a*tepta 'n fleecare clips sä fie/ arestat *i adus la Seghidin *i somenul lui nu mai era somn, mancarea lui nu mai eramancare, viata lui era numai o tinjire chinuita.

S'ar fi mai u*urat, poate, dac'ar fi avut pe cinevamai apropiat de suflet, caruia ar fi putut sa.e*i spungandurile, ca sA iee imbArbatare. Tot tacut era insa

acum. De tinerii de seama lui, unii rude, altitprieteni din copilarie, se 'nstrainase, ear ceilalti iterau straini fie nepasatori, fie porniti in fiecareclips sa zica Prostul de Srab" on Ticalosul deSvab".

Sunt gat% din cale inulte *i mari fnizeriile vietit,dmene*ti; in gandul lui Sepi insa cea mai mare dintoate era ru*inea.

Si tocmai de aceasta era amenintat.El umbla buimac de ici pang colo fara de nici o

treaba, incepuse sä- bee, ca sa se mai ameteascaincaleca din and in and pe cel mai sirep dintrearmasarii din grajdul tatalui sAu *i gonia ceasuriintregi peste campul intins.

Oriesieunde Ina el 11 vedea, par'ca, pe Fercostand la o parte, ranjinduese batjucoritor *i ros.tind printre dinti vorbele ,,Prostul de SvabTicillosul de Svah!". Ears el nu era singur a*a.Putea el s =o duca o viata intreaga in felul acesta!

0 the& n'ar fi fost durerea cea mare a pArinetilor sAi, ar fi *tiut el cum sa spA *eased vina de afi mintit cu staruinta pana chiar *i pe parintii sa'

Numai pacatele sunt ale omului, i-a zis mamalui inteuna din zile: norocul *i nenorocirea vin

o

132 JOAN SLA ICI

dela Dumenzeu 5i daca primim norocul cu umilitarecuno5tinta. cu inca mai umilita supunere avemsa primim 5i nenorocirea, ori:,1:cat ue mare ar fiea, caci bine ne este noaue tot ceea ce dela Dumne:eu He vine".

Sepi a rasuflat u5urat."Da! zis in ,andul cel cc asttcl

gandete nu ufere, ci se simte inaltat cand e lovitde mari nenorociril".

Doaue zile in urma apoi, eind cu ni5te prietenila vanataare a uitat coeo5u1 pu5cii ridicats'a urcat in cabriolets 5i:a tinut pu5ca, din nenoro:

a5a, ca ea s'a descarcat sub barbiile 1ui, incatel a rsmas mort fulgerat".

Saracul de Wieser!" zicea lumea..Bietul de Sepi! zicea 5i Ferco. Era out

foarte cum se cade. Neat de el!"

lui.

_anu,

cite,

soh

ILIE DURAC

ILIE DURAC

Bagg de seams, sg nu to incurci, nene Ilie, cg.are un copil dat la-doica", ii $opti una dintre ve:tine la ureche.

Ei Or? rgspunse Durac uitandu:i:se rizandin fats. par'ca eu sunt bgiat nevinovat!? N'oir ai fi avand nici ea mult pang la trei:zeci de ani,$i *edea rau s'o 'nceapg abia de aci inainte".

Bagg de seams, cg, e ofticoasg, ii 5optia altala cealalta ureche. N'o vezi, cg e $ubredg, ineatabia.,$i mai tine rAsuflarea".

Ei $i?! ii rgspunse $i ei. Nu cumva o sg,mg molipsesc $i eullt"

Om chitur, voinic, bine hranit $i voios, IlieDurac nu se temea de nimeni *i de nimic $i tinessa faces toate pe plac .

li merges de minune magazia de lemne, pe careo avea in gura Oborului, cAci *ties sg caute $i saaleagA lemnul $i pentru Constructiuni, $i pentru'amplarie, pentru rotari bates pe altii $i lacalitate, $i la preturi.

Adunase dar bani frurno*i ridicase casgmare vops'tg pe diri afarg, cu giamlicuri in fel

le

bar

ti

si si=t

ebbi

136 JOAN SL AN, [CI

dc 'fel de fete, ear pe dmlantru piink de oglinzimaxi.

Cea mai mare dintre slabiciunrle lui era sa aibacal n-are .'i flumos, unul singur, dar lute, ca sa:iduck 'n goana mare cabrioleta u5oara, ineat tree.catorii sä se opreasca si sa se uite dupa el.

avea calul schimba des, ca toti °amen'',carora le place sa gOneasca.

Mai tinea sä aiba pusca bunk 5i u5oard, si fru:n-cask, *i bine potrivita, ca sae.5i facacheful cand

pe is paduri, ca caute 5i aleagalemnul dupa plac.

Pukca fara de cani nu se poate, cLI putin cakepatru, toti de vanatoare *i nu de acela5i fel.

Mai avea Ilie Durac slabiciunea sä manance binemai ales fleica 5i caracuda fripta la gratar 5i sO.

bea yin, nu mutt, dar bUn.Cate °data, cand era 'n voia lui cea buna, che,

fu's nu insd cu prieteni, ci cu golani. Atuncipuned Si lautari, 5i vinul curgea, eara el stetealao parte, gusts nitel cate nitel din paha,- 5i strigadin cand in cand: Beti, baieti!! Unul eDurac!".

Pentru fcmei n'a avut Ilie Durac slabiciune. Nudoard c'ar fi fugit de ele: nu! se opria 'n becand le vedea alergand dupd dinsul. Le camschimba insa cum i5i schimba .5i calul si nu intele=gek, cum poate sa fie cineva atat de prost, ca sa ise des rob legat uneia sin ,gure.

Acum de odatd, om trecut de patru:zeci 5i 5asede ani, 5i,a pus mintea cu Firica, pe care o *tia celputin de zece ani.

Nu doaril ca ar fi avut vre:o mare slabiciunc pen:tru ea on ear fi simtit, at are ea sldbiciune pentrudinsul. Ie.a placut totdeauna pentru ca era subti:pica ri avea ceva...aget si'n ochi, si'n zambet, 51'nmiscarile el, dar ea n'a alergat nici ()data dupa el,

ie5ik sa:5i sti:si

lice

II 5f1

ILI' DVRAC 137

.carg, el avea obicciul de alerga dupa fernei, si as feltreceau unul pe langa altul fara cg sa sc inipedeceLa de el on el de ea.

In timpul din urma au mai vcnit insc altele.Gonind mcreu cu cabrioleta si umbland prin pa:

duri, mancand bine si band vinuri bunt, el a 'nee=put sa faca burta. I s'au rotunjit obrajii, i s'au lasat

i s'a 'ngrosat ccafa, a 'nceput sa cam ga,foie and coboria din cabriolcta, si l'a cuprins du=rcrosul simtgmant, ea nu mai alcarga femeile dupael, ci par'ca se feresc din calea lui.

Intelegea acum, ca tot nu sunt atat dc p osti, cumi se pareau lui, cei ce se leaga, ca sa lcg-c, si numai cerceta, daca are on nu Firica copil la doicasi daca e on flu ofticoasa.

Era pacat de casa lui cca frumoasg, ca numa;el singur sa se vsada din cand in and in multcleci oglin%i.

Si'a luat dar soacra la dinsul, ea sa fie casamai rlina, ear dupa xre:Lin an si jumatate, wan:du=i,se-si ash goala luat inima 'n dinti Intrebat:o pe Firica, daca e on nu adevarat, ca eaare copil la doicl.

Pt;teat ar fi adauga, sa=1 mai tii la ea I

atata largime si atata belvg in casa noastraFirica sc uita induiosata la el:Si tu crezi, c'asi fi asteptat sa ma intrebi tu

pentrwca sa,ti spun, daca rasi avea".,.Care va sa zica tot minciuna e si asta!?

grai dansul indurerat. nici atat!"Ce mai putett sa:si facg daca s'a desteptat Prea

tarziu!

barbiile,

.yi:a

L.;In

ntai

si

yi

yi,a

Nud,

FIIUL CUIVA

K, MM.% >7070. MOXON 'M.

K>X0Mgo% >;t7.asmq.gas9<zu

FIIUL CUIVA

Trecearn cu vaporul leg6nat de valuri verzi des:pre Lindau la Constanta, de unde aveam sa iaucalea ferata, ca peste Zurich. Berna $i Geneva sA.ies in Italia.

,Putin dupe plecare ochii mi s'au op'rit asupraunui om de vre:o trei:zec' de ani, inalt $ioache$ $i cu fata cam posomorith, bArbat de orare frumuseta, care, (1,-$i imbrAcat in bluza depanzA $i cu $apc'a de inuncitor in cap, avea in ti:nuta, in cautatura, in m$carile, in intreaga luifAtisare ceva aristocratic.

Vgzand-cti:1 caut mereu cu ochii, el s'a apropiatde mine $i in curand am fiteut cuno$tintA.

Jules Guidal, chimist asociat au casei Baraguedin Paris", mi s'a prezentat el in o nemteascfifoarte conecta, dar rostita cu un accent pentrumine cam ciudat.

Peste putin m'am incredintat, c. era om de ointeligenta superioara $i cu o foarte larga culture,dar socialist oare:cum exaltat.

Citisem pe ici pe colea Cate ceva desprelism discutasem adese:ori cu sociali$tii, dar

A...%.0 A,<>.*%.0A0.

mlAdios,

soda,stA,

in:

si

142 LOAN SLA VICE

ruiam in gandul, 0, vederile socialiste sunt gre*ite,ca sa nu zic chiar primejdioase, *i nu se puteh samu intram, noaua mea cuno*tinta *i eu, in conflictde vederi. Am petrecut cele vre:o trek ceasuri, catam mai calatorit impreuna, in discutiuni din ce ihce mai animate *i mai sugestive *i am rascolit In-treaga viath socials.

El tagaduia rationalitatea vietii religioase, luhcasatoria legitima drept un fel de robie, in careomul infra de 13na voie drept pedeapsa* pentruprostia sa, era rasvrAtit improtiva celor ce ingrh%madesc boghtii, ca sa le treach prin mostenire la-urma*ii for imbecili, *i:*i dedea silinta O. rah con:vingh, eh a*ezamintele omene*ti toate au sh, fie re.:facute din temelii.

Eu dadeam mereu din cap *i:1 incredintam, ca-a*ezamintele toate sunt bune, un resultat firesc aldesvoltarii istorice, dar sunt rAi oamenii, care lestrica *i abuzeaza de ele fie:care potrivit cu slh,-biciunile lui, *i eh nu a*ezhmintele avem sa le re=facem, ci pe oameni trebuie sh.4 infranam.

El zicea; Nu!" dar in ochii lui era ceva ce-ma facei sh, simt ca:i sunt plAcute vederile mele,*i a m4 asculta bucuros.

Ori:*i:care suferinta omeneasca, i:am zis dar,isvore*te din pacatul cui:vh, *i n'ar mai suferi

nimeni, clach toti oamenii ar fi in adevAr religio*i,dach toti sotii *i:ar indeplini datoria, dach cei cedispun de alveri mari s'ar socoti numai chivernisi:

-tori ale for *i s'ar folosi de ele, ca sa u*ureze soartanevoia*ilor."

El se cutremura *i se uita la mine lung $i incrun:,tat par'ca l'a*i fi atins pe el personal.

Data, clack daca! strigh scos din rabdare.Tocmai acest claca" e dovada, ca nu rhmane

deck sa iei biciul, salvia Si faclia aprinsa, ca sh

FIIUL CUIVA 143

starpesti tot cea ce a mai ramas din trecutulurgisit".

Nu mai era acum vorba de deosebiri de vederi,ci de repulsiuni neinvinse, si am dat discutiuniloratth, indrumare.

La Constanta, unde el a luat drumul spre Co:Ionia, ne:am -despartit ca .buni prieteni.

Dacit to opresti la Genova, imi zise stApalnindulsi glasul, viziteazA si palatul Galliera. Eunul din cele mai frumoase, si sunt adunate 'n elmulte opere de arts. Apoi, adauga mai multpentru sine, vei afla, poate, si lucruri, care:ti vorschimbh pitrerile".

Mira ramas viu intipArita figura interesantuluimeu tovargs de cAlatorie, dar m'am oprit trei zilela Zurich, am petrecut trei la Berna, m'am plimbattimp de vre:Q zece zile pe lacul de Geneva si prinimprejurimile lui, am mai zabovit si prin Ponente

uitasem pe Parisian cand am sosit la Genova.Aici am inceput sit fac bpi la Bagni di Strega siasi fi uita't Si palatul Galliera, daca n'ar fi fost lamijloc un lucru, care mi se pares din ce in ce mai'ciudat.

De oarece italiene§te nu prea stiam, vorbiam cuGenovesii, pe cat era cu putinta, nemteste, si ace,vtia pociau nemteasca toemai ca parisianul meu depe lacul de Constanta.

Nu puteam salmi dau seams, cum a ajuns el saaiba nemteste accentul genovez, dar mi,am, adusamintc si de palatul Galliera si am hotgrit sail cantsi sn,1 vizitez.

A! Palatul Ducilor de Gal liera! imi ziscchelnerul. - E unul din cele mai mari si mai frumoa,se intre palatele de marmura. Trebue neaparatvedeti. Numai aci la Genova it puteti vedea. Su:nati, va dati biletul de vizita si, daca e acasa si:i

sad

*id

144 IOAN SLAVIC1

tace:ti o buna impresiune, Luigi, acum batranulcamerist al Ducesei, vA conduce. Aceasto ecerea lui. SA nu:i dati insa nimic, cleat, poate,tigara, a se supara".

C udat lucru mi:se pares si un italian, care sesupArti, dapa in asemenea impregurari ii dai ceva,dar cu atat mai var*os rni:am dat silinta sa =i pro:duc o buna impresiune.

ham si produs:o, si el m'a condus cu multa buns:vointa.

Palatele de marmurA de la Genova sunt in ceeace priveste infatisarea externs mai prejos de pa:latele din Venetia on cele din Florenta on dinRoma, de sunt insa marl si au curti si sari de otrumusetA uimitoare. colonade. gAlerii, terase, siarcade cOmbinate in fel de fel de chipuri. Am statdar timp indelungat in curtea oarecum pustie, pecare bAtranul Luigi, om de vre:o sapte:zeci de ani,tinca sa mi:o arate in toate amanuntele ei mai na:inte de a fi urcat scArile, ca sa \Tad comoara, des:pre care:mi vorbise Guidal.

Ce aveam sa \Tad? Locuinta particulars a uneifamilii bogate, care timp de patru sute de ani aadunat mereu pentru impodobirea casei sale totceea ce.i incanta vederea, mobile lucrate cu maes,-trie, opere de pictura on de sculptura, gobelinuri,covoare, vase, argintarii, scale de tot felul. Ar fitrebuit sa stau zile intregi de:a randul ca sa le potvedeit pe toate si ascultam cuprins de un fel deameteala lAmuririle, pe care mi le dildea nedbosituIbritran.

Intrati in cabinetul de lucru al Ducelui cl se o:pri cu un fel de religiosltate in fata unui bust demarmura albA, care era asezat la stanga biurouluipe un. piedestal de abanos.

pier

FIIUL CUIVA 145

Signorino! Fiiul Ducesei". grai dinsulIntr'un ton sarbatorese.

Era portretul unui baetan de vre,o patru,spre,zece ani, figura de o rara frumuseta, mie, par'ca,cunoscutd.

A murit?" intrebai uitandu,ma in ochii luiurn ezi.

Cum!?" intreba el mirat. D,voastra nunu

tarnplari!?"cunoa$teti nespus de dureroasele In

Il incredintai, ca n'am auzit nici odata desprefamilia ducala despre minunatul ei palat.

Atunei n'au pentru d,voastra nici un inteles celece a,ti vazut on yeti mai vedea aici", intimpindadunandu,$i gandurile, ca sd spuna trista poveste,pe care de atate,or o mai spusese.

Ati vazut in sala de ceremonii portretul $i bus,tul Ducelui?"

Da, ii raspunsei, acel Miran inalt $iprivirea plina de mandrie".

Era un cavaler din timpurile cele frumoase, cumazi cu anevoia se va mai fi gasind pe ici, pe colocate unul. 'neredinta dinsul. Ati vazut $iportretele ducesei?".

O adevarata minune starui dinsul, vaspun eu, nu numai de frumuseta, ci $i ca indruma,re sufleteascg".

Ducele era in al doilea rand vaduv $i trecutacum de cinci,zeci $i opt de ani cand, orbit de far,mecele ei, a luat,o, fats de abia doaue,zeci treide ani, in casatorie. Tiind mai mult la numele saridecat la inarile sale bogatii, el ii faces toate piacerile. Tinea seamy chiar $i de cele mai excentricecapricii ale ei, zimbia cu multumire cand ea risipiaaurul cu pumnii, dar o pazia cu multa grija, ca nuI. Slavii. Nuvele. Vol. III. 10

si

si

si

cu

mb.

146 MAN SLAVIC!'

cum:vh O. aducg vre:o path numelui ski ducal, sise depgrta nici odata de dinsa, ci o avea mereusub ochii sgi panditori".

Nu pot, domnule, sit ill descriu bucuria, de carenot slugile vechi ale casei am fost cuprinse cand,anul al cincelea al nouei cgsnicii, ne:am incredintat, ca tanara noastra stgpang se afla in stare bine:cuvantata. Generosul nostru stapan era Inca maidarnic si:si intetia siilntele de a:i face frumoaseisale sotii placuta viata".

Ca sa scape de privirile scrutatoare ale lumii sis'o fereascg pe ducesa de §gomote si de emotiuni, aplecat cu ea, insotit numai de o eamerista, de minesi de Raoul, barbierul sau, un tanar din Marsilia,la feericul castel, pe care:I avea din sus de Luca,pe tarmurul marii, in mijlocul livezilor de maslini".

Acolo am stat in retragere linistita thnp depeste patru luni, pans la nasterea copilului, bra=

iatul acesta", adaoga argtand ear spre bust.Vre.o patru saptaxnani in urma, dupg:ce tangra

mums a ajuns ear sa umble pe tgrmurii stancosi,a fost botezat copilul si i s'a' dat rnnel% Giulio".

Batranul suspina odata adanc.Vg spun, urma apoi cu oare.care tainicie,

lucruri, pe care le.am aflat peste doaue:zeci de aniin urma dela stapana mea".

A doaua zi dupg botez bgtranul duce a potrivitlucrurile sa ramaie singur cu sojia sa.

.Doamng,i:a zis:--am precum stii, cuvinte

hothritoare de a nu mg, socoti pgrinte al copiluluinascut de dta. Dupg lege ii sunt ins& tata si amdreptul de a:1 creste dupa gandul meu, ca OA facvrednic de ami purta numele si de a:mi stapaniaverile. Imi esti destul de scumpa pentru ca sg:titree cu vederea marele pgcat si intre toti oameniieu prefer pe copilul &tale. Numele meu Insa are sa

FIUL CUIVA 147

ramaie curat cum l'am primit de la -parintii mei,$i mi se rasvrateste intreaga fiintg cand ma gawdesc, ca e cinelvit, care $tie ca nu sunt adevaratullui parinte, $i ca ar putea puny $i altii la in:doiald paternitatea. Vreau dar sa $tiu cine e tatalcopilului: on rupta e intre not ce legaturg$i cu ru$ine ai sd:mi pgrAse$ti casa. E$ti femee Inc gtanard $i muma unui copil plin de viatg: alege!Nu cer spa$ire, ci numai cainta $i marturisire".

Cunoscandwi generositatea, Ducesa s'a plecat,a cazut in genunchi $i a facut depline mgrturisiri.

Putin timp in urmg Ducele m'a insgrcinat säplec cu doica, cu copilul $i cu camerista la Genova.unde avea sa se intoarca peste cateva zile $i eldupd ce o va fi insotit pe Ducesa la Florenta. Dupaplecarea noastrg Ducele $i Ducesa au ie$it insotitide Raoul de a supra unei stand dela margineamrii, ca A. admire apusul de sdare. Ajun$i de asupra stancii, batranul Duce l'a apucat pe Raoulde piept, i s'a uitat drept in ochi zis: E$ti unmizerabil, care a abuzat de increderea stapanului$i de slgbiciunea fireascd a unei femei nobile!!"Infigandwi apoi un pumnal in piept, l'a imbrancitIn valurile spumegande ale marii".

Ducesa a rAmas inmarmurita $i muta, $i timpde cinci:.spre:zece ani, cat a mai trait ducele, nici°data nu s'a mai vorbit despre acel fioros amurgde searg, nimic n'a mai turburat viata for casnica,nimeni n'a pus la indoiald paternitatea Ducelui,care $i=a petrecut viata purtand grijg de copilulsau pang la varsta de zece ani aici in Genova, earin urma, calatorind cu el prin Elvetia, prin Franta.prin Germania $i prin Englitera.

Dupg moartea tatglui sau Girulio, tingrul Ducede Gaillera, a stat cu muma sa mai ales la Paris,unde,$i urma studiile in rand cu alti tineri. Abide.

saAni

si

orissi

ira

148 LOAN SLAVICI

la virsta de doaue'zeci psi doi de ani a aflat de lamama sa adevarul asupra na$terii sale.

El a ascultat ca fiind intr'aiurea $i a stat timp-indelungat inmarmurit $i mut ca odinioara mumslui de a supra stancii, a*a cum it vezi aici.

Giammai! a strigat apoi. Tu non sei miamadre! Nu poate sa fie-mama mea femeea, carea putut sa traiasch in casnicie cu omoritorul celuice rni:a urzit viata! M'ai nascut fail de voia to$i sunt dator ca sä to crutez: nu voiu spune nima:nuia ceea ce am aflat, dar eu din clipa aceasta numa mai socotesc nici fiiu al tau, nici Duce deGailliera.

E d. Ides Guidal, Chimist la Paris", zisei viiuemotionat.

Da, Signore, raspunse batranul. Ziva urnmatoare a facut la tribunal declaratiunea; ca fiindimpotriva convingerilor sale spa poarte un titlu denobleta $i sat stapaneasca averi, pe care nu leaaclonisit, renunta la rro$tenirea ramasa de la Du:cele de Gailliera in favorul mumei sale".

dinsa a primit?" intrebai.Numai pentru:ca sa constitue din avere, pa,

tru:zeci de milioane, un fond pentru acte de ea:ritate publics, raspunse batranul. Ea a muritraca".

M'am inchinat adanc ca in fats unui altar $iplecat mai departe.

171

,,Si

585

.0 INCURCATURA.

0 INCURCATURA

D. Gogu Bondoc, profesor de aritnietica $i degeorr etrie, era om nervos sf distrat ca toti mate:maticienii cu adevarata, vocatiune, deci iute lafire Si cam zApilcit.

Ai sa faci o curs hidroterapica in toatn, re:gula", if zise doctorul sau curant, care ii mai eraSi bun prieten.

Neaparat, Gogule",starui cocoana Elisa, care,traind de vre:o noaue ani acum cu un matemati:,cian Si mai avand Si doi draci de copii, se facuse Siea nervoasa.

,,De! ^ grdi Gogu luandu:si timp sa:si facg. so:cotelile. La urma urmelor de ce nu!' urmaear dupe ce:si rAsuci de cate:va on mustata.

Clite-va zile dearandul au tot chibzuit apoi elSi ea, unde sa se duca, au facut studii aprofundateasupra tuturor atlasurilor Si au hotarit in celedin urma ea se due la Graefenberg in Silesia undeli se parea locul mai la o parte Si astfel mai potri:vit pentru oameni nervosi.

Nici c'ar fi fost cu putintA sa faci o mai buniialegere,Dupg vre:o trei sti.pamani Gogutg, bA:ietul, Si Mimita, fetita, se facusera niste roscovani

si

____

W)8010:801Mti3i

152 JOAN SLAVICI

plini de viata, cocoana Elisa alerga ca o caprioarasprintend prin phdurile de brad, ear d4 Bondocperduse opt ,kilograme din greutate §i se facusecel mai flegmatic mai bine cumpdnitom.

Ai fi jurat, ca nici neam de neamul lui n'a fostmatematician. Nici Bondoc, nici distrat, nici zapd:cit.

,,A§a! zise dar medicul la plecare.De aicifnainte poti sd mananci oriAdoce cu masurg., dar vinsä bei putin, cafea sa iei una singurd pe zi, earn,de ceaiu sd to fere§ti pe cat se poate".

Am inteles!" rdspunse (1.1 Bondocramas bun dela salvatorul

El luase pentru sine pentru ai sai bilet .dedrum Inc. dela Bucuref3ti, dus intors, nu maiavea dar nici o batae de cap. Stiind cum a venit,kitia §i cum are sd. se 'ntoarca.

Daces s'ar fi uitat insa bine in cdrticelele lui dedrum, s'ar fi dumirit cit a venit via VienaTrerau%BrunNiena.

El nu mai era insa acum omul zapacit, care arenevoie sä le examineze toate in amlnunt. Sositdar la Prerau, unde se 'ncruci*au drumurile. s'amultumit sda intrebe pe conductorul a toate §tiotor, cand pleacd trenul mai departe.

La unu trei zeci", rdspunse conductoruldupa ce se uita la carticica.

Erau doaue..spre:zece fard zece.,,Bravo tie! graii ch.-1 Bondoc. Avem, soro,

mai bine de un ceas jumdtate putem sa pram:zim in toata tigna".

S'au §i dat jos din tren, au pra'nzit nesuparati,dar cand d4 Bondoc comandat cafeaua, por%tarul a anuntat plecarea trenului la Viena.

Cocoana Elisa.,a sdrit ca 'ntepatd de vespiluat lute pe Mimita, ca nu cumva sd scape trenul.

si.$i lostsau..

si

si si

vi

vi

vi

vLa

viat

0 INCURCATURA 153

D:1 Bondoc se uitit la ceasornic.Ereau abia unu fare doaue:zeci.Stai, soro, nu to enerva! zise el foarte lini*:

tit. Asta a fost abia intaia card.. Mai avem Incatrei sferturi de, ceas. Cafeaua, pe care mi:a prescri:s'o doctorul, trebuie s'o iau".

Ei bine, raspunse cocoana Elisa cu oare:carenervositate, mai liniotitg, Wept in tren".

A rdmas dar d:1 Bondoc el singur cu Gogutasa:§i iee in toata tigna cafeaua. N'a sorbit insg. odata, de doaue:ori trenul s'a pus in mi*care.

Ori *i cat de flegmatic, d:1 Bondoc a sarit in pi:cioare, s'a repezit la tren, la aruncat pe Gogutd. incel mai apropiat vagon O. a sgrit cu toate protesed:rile conductorului dupe, el.

Urit lucru ar fi fost dacit dinsa ar fi plecat cufats inainte, ear el sd, fi rdmas cu bdiatul la Prerau.

..Afurisiti de Nemtid i,Si zise el. Lisa mersvestea, cd, au regulil: asta regular) Cum ramaneameu acum daces n'aveam destuld prezenta de spirit!?Ca om cu multa prezentd ele spirit, el l'a lasat peGoguta la locul lui *i s'a dus sd caute trecand dinvagon in vagon pe cocoana Elisa.

Nwi insd, nwi nicdiri.Intreabd ici pe un calator, colo pe altul, mai de:

parte pe conductor., A! Domnule i se rdspunse, in sfamit, o

doamna, cum zici d:ta, a trecut in trenul cc trecela Brun".

,,Aoleo! striga Bondoc. A apucat undrum gre*it *i se pomenote la Praga fard bilete $ifare para chioara la dinsa!".

Ar fi fost in stare sa opreascd trenul, s6:1 ras:toarne *i sd iec la goand pe toti NemtiL dar loco:motiva pufdia inainte ducea cu o iuteala denoaue:zeci de kilometri pe ore.

$i

c1:1

154 IOAN SLAVIC!

Vine conductorul sä ceard biletele.Domnule, ii zicc intr'o nernteasca foarte des,

lusita, dvta ai apucat un drum gre$it: trenul ascesta trece pe la Gaenzerndorf".

Bondoc a rgmas ca trgsnit din senin.Drum gre$it $i el? Ce tars e aceasta, la care

toate treunrile umblg pe drumuri gre$ite.Dac'ar fi fost in Cara lui, ar fi protestat cu cea

mai mare -energie Improtiva unei asemenea restur,turnari a toata ordinea, aici insa nu'i rgmanea decat sa,$i dea pe fata legitirna indignatiune. Nu eranici acum nervos, nici zapgcit, dar ii venia sg tur,be $i conductorul numai cu multg greutate a pututsad stapaneascg pang la proxima statiune, undetrebuia sa,l dea jos ca pe unul, care a pornit pedrum gre$it $i turbufg ordinea.

,,Asta e culmea culmilor! strigg el, Care vasg zicg tot eu cel cu priciner

Se intelege, eh' s'a dat jos la statiune, ca sad re,clame pe insolentul conductor. Nici n'a dat insg,bine fala cu $eful statiunii cand trenul a pornitinainte ducand pe Gogulitg.

Ao leo! striga ear. Acum asta!7".El aici, nevasta cu Mimita, spre Praga, ear Gogu,

lila spre Gaenzendorf: i se spulbera familia de numai putea nimeni s'o adune la un loc; i se sfa$ia,par'ca, trupul bucati, bucriti.

Opriti!" striga ear ca e$it din minti $i alert'gand dupg tren ca sad apuce de odata $i sad tiein loc.

Cogulita! `.Staff, domm.le, nu,ti perde rabdarea, stapane:-

$te=ti nervii, nu to zapaci, pastreazg,ti bunul cum,pUit, cg toate se regulaza, grai $eful de statiune,un Neamt potolit, care facea, precum se vede, inficcare an curd hidroterpica. Examinand apoi ora,

_ _

si

_

O INCURCATURA 155

rul trenurilor, el dete afacerii o rezolvare rezona:bila.

Sofia d.-tale,ii zise,peste cateva minute so:se$te in gara Vikau: ii dam o depe$a sa se oprea:sca $i sa to astepte acolo, Baiatul soseste pestecinci:spre:zece minute la Lucau: ii dam o depe$6.sa se opreasca $i sa se 'ntoarca cu primul tren aici.VA Intoarceti apoi la Prerau, luati drumul prevazutin bilet *i o gasiti pe doamna la Vikau. Data pla:testi o depe$a la Vikau, alta la Lucau, un bilet peru:tru baiat Prerau:Lucau dus $i intors, un bilet dus$i intors pentru cl:ta, amenda reglementarA pentrudoace persoane plecate fara bilet $i toate sunt re:gulate".

In clipa aceea se prezenta $i comisarul de politiecu o depe$5. dela Prerau, prin care era insarcinatsa aresteze pe d,1 care luase 'n restaurantul gariio masa copioasa impreuna cu sotia $i cu doi cupii$i spaiese putina fara ca sa plateasca.

1)=1 Bondoc sta 'ntr'un fel de aiurire $i se uitasperios impregiurul lui.

El sa se mai intoarca!?. Ferit'a sfantul!. Se pc.,menia tocmai la Petersburg.

Platesc, domnilor, raspunse el, toate leplatesc, $i depe$a, $i biletele de drum, *i amenzi deon ce fel, ,si mancarea, chiar $i afurisita de cafea,dar de 'ntors nu ma mai intorc $i nici nu mg maiopresc. Faceti:mi socoteala, ce ma. costa, ca sa neintalnim cu totii in gara de in Viena $i platesc cuvarf $i indesat ca sa stiu c'am facut $i eu o cala:tonic de placere prin tari departate".

Asa au $i ramas apoi lucrurile, $i pOate on i

cine sA,$i inchipuiasca lacramile de bucurie, cu careGogu $i Elisa, Gogulita $i Mimita s'au imbratisatin gara de nord de la Viena.

156 IOAN SLAVIC/

,,Dar, Gogule dragrt, cocoana Elisa,daca e vorba sg mai facem cura hidroterapicil, ofacem la not in tare.

grill

CRUCILE RO$II.

CRUCILE ROSH

I

In toate partile se faceau pregatiri sgomotoase.Intregul oral era in vie miscare. Aceea:si porniresufleteasca, scotea pe bogatul proprietar din mono.tonia vietii sale si da colibioarei din marginea ora:sului o infatsare sarbatoreasca.. Functionarii micisi marl, b6,cani si ciobotari, ostasi servitori, totideopotriva erau sapaniti de acela:si gand.

Pentru un moment se uitara toate deosebirilesociale; oamenii se simtiau frate cu frate.

Ziva intreaga ulitile erau pline ca desfundaturileunui furnicar. Toti fiind grabiti, oamenii nu um.blau de cat in goand pe ulita largA; ei isi dadeaubranei, pe la cotiturile ulitii, ei se loviau unii de al..tii; prin bacanii, prin lipscanii si mai ales prin spi:ta:rii ei se indesuiau cautand care mai de care sa:sihied el cel dintaiu treaba, sa, fie cel dintaiu gata Sisä fie el cel dintaiu la locul de intalnire. In aceastagrabs. oamenii se aprindeau, isi spuneau vorbe su:paratoare si erau gata sa se certe; dar pe data. isiaduceau aminte de insemnatatea zilei, isi cereauiertare, se bucurau unii de treaba altora si se des:partiau multumiti.

rir4F-Hie7i2

ci

160 JOAN SLAVIC'

Ziva era de insemnatate nationald. Pregatirilese faceau pentru sears. In spre amurgul serii uli:tile se desertard. Numai pe ici pe colea se ivia tre%cdtor din cand in and cate un svflet ratacit, cateun om aspru in -Mee:ea sa a$ezat in umbletulsdu, privind in dreapta $i in stanga, ca $i and l'arsupara toatd aceasta miscare.

In vremea aceasta ferestrele erau luminate .$1mea petrecea inaintea oglinzilor. Babe, neveste,fete $i fetite, toate voiau sd fie frumoase in aceasta,sears. Si nu mai putin stdruia partea bArbdteascd aora$enimii, ca asta sears sa poata sta aldturea cucu on $':cine. Sc_i torii aleserd cele mai bune ma:nu$1 din magazine, croitorii imbracard cele rrainot modele de fason; cizmarii risipira o multimede sdpun, bdrbierii deqerth magasinele de mori,deniLeard o$tenii puserd toate ramd$itele un:tur'i pe mustati. Fie:care i$i da silinta sa se a:rate ccl dintaiu in felul sdu.

In spre ease ceasuri intregul ora$ sta 0-tit capentru ziva de Pasti.

Dar nimeni nu ie$ia din case. Fie:care a$teaptdcaaltul sa facd inceputul. Unii trimiteau in vecini, casd vacrd dace e de vreme; altii priviau furi$atnerAbdator pe fereastrA sperand sa zareascd pecine:va, care, insfar$it, dupd atata tdtdgdnare, safi plecat °data.

Toate ceasornicele pared, se inclaratniciserd op:rind inaintarea timpului; toatA lumea era in staressufleteascd, de care sufar femeile inainte de a fipoftite la joc.

Intr'un tarziu, inceputul se fdcii de catre callfele cismarilor, bobul ostd,$imii din loc $i servitoa:rele de pe la casele mai depArtate.

Barbierii §i croitoril urmara Indata, dupe acestea,

I i1$i

ai

lie,

yf

CRUCILE ROSH 161

In sfar*it iesira maisterii din deosebitele tagme,negustorii, functionarii mici i mari *i, tocmai incoada, frunta societatii, in grabA mare.

Una dupa. alta luminile se stinsera; numai pe icipe colea mai ramane cite o fereastra, prin care raszele posomorite strabateau in noaptea senina.

Ulitile earassi se umplurA. Acum insa ele se asesmanau unui camp, peste care florile par plimban:du:se leganate de vant. Oameni, femei *i copii, investminte de sarbAtoare, nu se mai grAbese, nuse mai suparA unii pe altii, ci merg cu pasi asezati,isi spun cuvinte curtenitoare *i se roaga unii pe al:tii a pofti inainte. Bucuria era generals...

II

El insus*i, Feleky Zoltan, merge inainte cu capulridicat, fie:care pas lung, intins *i lat masurat, earmanile miscate in vant ca doaue pendule lungi:trei oameni ar putea merge alAturea pe drumul,pe care it cuprindea el singur.

In urma lui, cu pasii mAruntei, ca o ciocarlie,merge ea, chipul netagaduit al fragezimii, lulcea,sotie si mums..

Borcea e Nth. mare. Alaturea cu mumassa eamerge ca purtatA pe un fir de ata, pe vA.rful dege,telor, ca nu cum:va haina ei noaurt si pArul asezatcu atata ingrijire s4Al i se derangeze mai nainte dea fi sosit la vederea lumii.

Pinta vine schiopatand in urma lor. Bietulde el: ii sunt cam stramte cizmele.

Sositi la intrare, Feleky Zoltan, oa om bine cresscut, se opreste, ridicA capul, isi umfla pieptul, punemana stanga in sold, earn cu dreapta isi rasucesteI. Slavici. Nuvele. Vol. IIT. Ii

162 LOAN SLAVIC!

mustatile. Ochii ii stralucesc de bucu1ie; buzele iitremurk de nerabdare; dar el, ca om bine crescut,nu intrk decat in urma familiei sale.

Sunt §apte ceasuri. Sala cea mare a hotelului esteplink, tiNita, in cat un ac subtire, cazand de sus,n'ar putea strabate printre oameni. Hainele se bo,test, palariile se turtesc, oamenii se indesue; darmultumirea elevine cu atat mai mare WeptareaCu atat mai incordata.

Era seara aceasta cea dintai representatiune apiesei Sobri", hotul pustelor, o intamplare de ceamai mare insemnatate intr'un ora. l mic, in careMaghiarii fac partea. cea mare a locuitorilor...

De opt zile corifeii patrioti sunt in neobositalucrare. Astazi ei vor sk culeaga rodul muncii forbucurandu:se de multumirea ce vor fi procuratora§enilor bine simtitori. Ei sunt mandri. Pe fe:tele for este tiparit acelai gand:

,,Noi suntem noi! Tot noi suntem noi!"Directorul companiei de arti§ti, Kosza Bandi, nu

mai putin e la inaltimea misiunii sale nu maiputin este mandru.

Entusiasmul publicului desfawra putereatilor. Cortina din fata carpita, culisele erau dinnou boite; in fata scenei ardeau trei luminari maimult decat alta data, ba chiar 5i un foc bengalera pregatit spre a produce un efect final acesteiseri neob:cinuite. Trupa e compusa cu prea multaingrijire. Lukacs Marcia, primadona, in rolurileei este o artista in toata puterea cuvantului.tat infatisarea eleganta, cat ei vocea placuta dautat infat*rea eleganta, cat vocea placuta dau

dar tocmai aceasta o face interesanta. Dealtminteri Lukacs Marcia era o achizitiane proas:pata. Asta toamna, in Seghedin, plimbandu,se

si

si

artist

sisita,

A.

CRUCIL1 RiD11 163

intr'o noapte pe o ulicioarit strimat, d. DirectorKOsza Bandi se opri deodatg locului $i ramase ui,mit ascultand o melodie, de care rasuna ulita.El se hotgri, el cutezd $i in aceea,si noapte ela $i angajat ne frumoasa cantareata.

Tot atilt de stralucita achizitiune s'a facut in persoana primului amorez Furcea Peti, altadata bar:bier de profesiune. V Warn Laczi,. cel mai vestitmacelar din Dobritin, joack rolurile de_erou. Pal:ler Miska, iscusitul zidar, face pe intrigantul, earLogo Marczi, fost portarel vre:o zece ani la tri;bunalul din Kecichemet, este neintrecut in rolurile.de mijlocitor, aviind tot odata $i functiunea depurtgtor de afire.

Ceilalti celelalte sunt nascuti $i crescuti inarta: fii, fiice, gineri on nurori ale d;lui director Ko,sza Bandi.

Este riegre$it cea mai bunk dintre toate trupeleambulante.

D. director a jucat odata cu o trupg din Se;ghedin.

Clopotelul sung. Prin public trece un fior des:mierdator. Opt tigani i$i apuca insrumentele,coardg, descoarda, dreg, potrivesc $i... una, doaue,

ei cants, uvertura din opera Bank,ban". Su,fletele se aprind.

Clopotelul sung. Inca odata.; muzica inceteaza;cortina se mica, se ridica; publicul erumpe inaplauze frenetice. S'a inceput!...

Arta e sening; fruniosul consists in armonie;placerile gustate din privirea acestei armonii suntnespuse: stain cuptin$i de uimire $i nu ne vine amai zice nimic..

tai

in

tree,

164 LOAN SLAV1CI

III.

Dupa reprezentatiune oamenii ies pleaca fie,care spre casa. La iesire, la despdrtire, la intal,nire, unde se vad, ei 1$i string manila poftescvisuri pldcute, se despart toti deseli, toti multumiti.

Zoltan iese, se opreste i asteapta pe ai sai. Oa,menii trec in dreata pe langd dinsul; el stringe omand in dreapta, pofte$te noapte bund in stanga:cunoscuti, ncunoscuti, astazi toti sunt prieteni.Din ce in ce Insa fata lui se intuneca mai mult.Ochii lui cauta ce:va $i par'ca nu gdsesc ceeacecautd. Aceasta ii umple sufletul de arndrAciune.

A fost de minune, grdi amicul sau Arpad,strangandu,i mana.

Apoi de! a fost de minune, rdspunsetan ca trezit din somn.

Amicii i$i privira in fata.Tu e$ti insa nemultumit, zise Arpad,'vazand

norul de pe fruntea amicului $i compatriotuluiSunt $i nu sunt, ii raspunse Zoltan dupd o

pauza ; dar a $i avea motive sa. fiu, $i fiindca ammotive, eu sunt.

sunt mahnit, sunt necdjit, daces dore$ti,sunt amarit, iubitul meu prieten!

Arpad misca din umeri intrcbator.Nu vezi to nimic? nu observi? nu te supArd,

nimic? nu -ti lipseste tie nimic?" it intreaba Zol,tan.

Fata prietenului se intuneca.Da, te pricep, rdspunse el mahnit.

Abia vre,o doi trei Romani...$ease au fost! striga Zoltan aprins.

Nu mai mult $i nu mai putin. Mi,s'a stricat bucuriade asta searal ASi fi dorit sa vada $i din ii, f$1

apoi sä \Tad ce vor mai zice!

si

Zol,

sit

ann.

'DEL

CRUCILE RO§TI 165

Oamenii ne urasc pelnoi din toata inima!Ma e, vezi asa e! Romanii ne urasc... intelegi

acum?!In clipa aceasta directorul Kosza Bandi se ivi

la ie$ire faca o inchinaciune adanca. inainteaprietenilor. Toti trei erau mandri de puteastring manile de a:fei putea face complimente $ide a fi vazuti de catre trecatori in aceasta apro:piata relatiune.

Sunt incantat de aceasta primire, striga directtonal destul de tare pentru a putei fi auzit $i decatre cei mai departati.

Cu atat mai incantati suntem noi! ziseA rpad.

Cu atat mai incantati, repeta Zoltan apasandvorba.

Dar nu inteleg; gral directorul mai inceto multime dintre casele, carora li s'au trimis afi$e,n'au venit.

Nu ti:am spus, prietene? nu ti:am spus? Dom:nul director a simtit numai decat ca o multime decase n'au venit $i. urma Zoltan aprinzandu:se

nici nu vor veni pentruca sunt case romane$ti.'nista treaba, dar a$a este, gill Arpad.Atunci nici n'o'se, le mai trimit afi$e, zise

directorul cam suparat. Si e bine, ca. $tiu. ManeLogo Marczi, un baiat minunat in asemenea trebi,are sa. piece la Balgrad spre a pregati cele tre:buincioase: ii voi spune ca nici acolo se. nu mai im:parts, afi$e pe la Romani.. Vor veni ei! da, eu v1spun, vor veni!

Zoltan era chiar sari raspunda, cand ai sai co:borira treptele. El ca om bine crescut numai &catstrinse mana directorului, ii poftI $i lui visuri platcute $i grabi in urma familiei sale. In acela:$i chip$i amicul sau.

a:$iai

166 DOAN SLAVIC'

Familiile amandurora mergeau alaturea vorbinddespre ale casei: fetele mergeau la brat. Un scrii:toras se invirtia pe Tanga, dinsele, apreciind searade astazi; altul venia tAcut in urma Tor, incat nisinu puteai pricepe, daca, face on nu face parte dinsocietate. Pita schiopAt somnoros cand in dreapota, cand in stanga.

Prietenii mergeau incet in urma Tor, convorbinddespre greutatile vietii despre impresiile serii deastazi.

V.

Nimic mai amaritor decat cand oamenii, care lo,cuiesc impreuna, nu se impartasese de acelea:$1bucuril $i de acelea,si mahniri: vecinii nu se maisimt vecini, .i concetAtenii nu se mai simt conceta:teni. In aceasta zi atat de frumoasa Romanii nicin'au luat in seamy pe vecinii i concetAtenii for ma-ghiari; aceasta umplea sufletul pr:etenlor de ama:riciune. Mergand spre casa, ei nu mai puteauvorbI decat despre indaratnicia Romani lor. Inrul cator:va cugetAri toate cele petrecute id zivade astazi furA. uitate, impresiunea rAmasd dui:4ele era, ca Romanii au dispretuit teatrul ungu,resc, Si aceasta fie pentruca nu inteleg ce va sAzica teatru, fie, in sfar§it, pentruca nu vor sne:tie de ceace fac Maghiarii. Ori,$inum I i tAlmAociau prietenii lucrul. aceasta ii neeajia, Ti mahnia, iiamAria, le umlea sufletul de ingrijare si de mink..

Nici odat'A nu s'a simtit atat de vie InstAinareintre Mahiari concetatenii for Romani. Urn,era de atata vreme si tot ura se arata sA fie si peviitok parola zilei.

Prietenii incepura sit cerceteze intentiunilemanilor. Ei i$i infatisarA idea daco:roma.nismu:lui" cu toate primejdiile atarnatoare de ea. Su,-

si

5i,

si

Rae

CRUCILE ROSH 167

flete viforoase $i dispuse la visiuni, din vorbain vorba ajunsera aduce arninte de intampla:rile din revolutiune. Prigonitori prigoniti au festin acele vremi: sange au varsat, $i sangele for acurs in lupta.

Zoltan zugravia cu cuvirite energice acest tiny)care i se pares revenit; el siratia de:odata friea,ura, manie $i desperare. El se vedea fugind pe caiascunse cu copilul sail in brate $i cu sotia despe:rata in urma sa; el se vedea scApand la ai sai $iapoi isi infAti$a lupta, varsarpa de sange,, risipafic suflete $i de averi. Motif $i mocanii pretutinde:nea aspri $i nemilo$i...

D'Jpoi in vremea lui Horia $iPrietenii, Inca de pe cand erau baeti nevarst:

nici au auzit povestea din gura dadacei, povesteaturbarii, a lipsei de indurare $i a grozaviilorVine motul!" le era spaima in intuneric $i te daumotului". era cuvantul, care ii indemna la supu,nere. 5i ace$ti inofi se rni$cau pretutindenea caun roiu; care;$i cauta matca: pe coastele muntilor.pe vai, prin infundaturi, cale zi in toateOrtile numai Moti $i chiar in ora5 partea cea maimare Moti.

Da, iubitul meu prieten, grai Arpad, suntemaruncati aici intre din$ii. Si astazi neam piitutincredinta, ca ei nu ne urasc mai putin decat intrecut.

A$a este. Eu nu $tiu ce o sa fie, zic nustiu, dar o sa fie ceva, Ti=o spurt eu. 5i,ti spunca o sa fie mai grozav decat oricand altadata. MAintelegi? grozav are sa fie.

Zoltan grai aceste cuvinte cu siguranta, cu carevorbe$te un om, care $i,a dat in destul seama decele ce spune.

a:$i.i

Clo;ca?!...

de,:o

.....

168 JOAN SLAVICI

In vremea aceasta prietenii sosira la casa unuiadintre dinsii la casa lui Zoltan. Femeile se skutard;isi poftird visuri placute $i se despdrtird.cii ramaserd vorbind in ulita.

Trecdtorii, unul dupa altul, se oprira, prinseravorba si se amestecara i ei in convorbire. Pesteputin un numar de vre,o zece, doi,spre,zece insise aflau adunati la poartd. Toti stiau despre ce evorba: toti ii intelegeau pe Zoltan, si fiecarereamintea cate,o suvenire din trecut. Ei se con,vingeau unii pe altii $i se Ilisau a fi convinsi. Darse apropia miezul 'noptii! Era vremea de a sedesparti.

Cand Zoltan stranse mana prietenilor sai si in,tra in curte, el era obosit suflete$te. Miscarile$i cugetarile ce II framantaserd par'ca,i consuma,sera toata puterea; nu mai gandia si nu mai simtianimic, el era ea sarbezit.

Farce ea sa,si dea bine seama despre ceeace face,numai fiinded astfel era deprins, el intoarse cheiain portita, seuturd odata zavorul ca sa vada,dacd este Incuiat, apoi apucd spre sedri.

La capatul scdrilor se opri $i arunca privireade stapan" impregiur: era liniste in toate partile. Inmomentul, cand era sa intre, auzi un sgomot, ca$i and ar scutura cineva o usd din tatani.

Zoltan tresari cu o sariturd se vazd pestescarf.

Sgomotul sung 5i mai tare.Fire:ar al dracului de pore!" grai el lini;itin:

du:se. Era sa ma speriu".

-VI.

Dupd:ce intra in casa, Zoltan ramase putin ne:hofarit in mijlocul ()chili. Era deplin intunerec

i deplina sliniste; numai rasuflared u*oara a

isi

Amt.

si

CRUCILE ROSII 169

celor ce dormiau se auzia. Intunerecul, linistea$i rasuflarea taganata faceau asupra lui o impresieinstrainatoare. Par'ca se indoia, daca inteadeva.rse afla acasa daca ceice rasufla cu atata nepa,sare sunt iubitii sai. Daca. un soarece ar fi sgariatperetele on podelele, el. ar fi tresarit; daca un mo. .

tan ar fi facut o saritura, el ar fi fugit afara. Darnimic nu se misca, nimic decat dinsul. Incet. pevirful, degetelor, el se apropie de patul Iulcei $i=sipipai pe iubita lui sotie. Ea ofta, dar nu se trezi.Zoltan isi pipai fiica si apoi treat la mandriavietii sale, la fiiul salt Pista. Aceste pipaituri iiinaltara din lumea de ideiA in care petrecuse, darnumai spre ad. lash, sa cads si mai adanc in ea.

El treat in iatacul de alaturea, se aseza pe patulasternut $i ineepu sa se desbrace incet, ferindwsede a face sgomot. Ori cat de neplacute ii pareaulinistea $i intunerecul, ele se infatisau ca garantiide siguritate pentru sine $i pentru ai

El se culca $i se acoperi. Sus pe tavan se pareaumiscandwse cete intregi de naluci Fara chip deter;minat. El inchise ochii.

Tavanul pares a se deschide, si in fundud searatau scene; o palida lumina de foc bengal si omultime cuprinsa in miscare sgomotoasa.

In vremea aceasta ulitile se desertard. In turnulbisericii ciocanul bate in dunga clopotului. Zoltantresare, deschide ochii si numara mecaniceste una,doaue, trei pans, la doaue;spre:zece. Sunetul sepierde, $i noaptea ramane eari-115i ascunsa tacuta.

Pe ulita cea mare trei oameni invelitit in man;tale negne strabat cu pasi mari inainte.

Luna iese din dosul unui nour sdrenturosrunett raze ganditoare asupra lor.

Aici! graeste until dintr'insii, oprindwse infata casei lui Zoltan.

si

sai.

si

170 IOAN SLAVICI

Esti singur?Da, este*cel mai infocat ungur.

Prea bine! zise cellalt, apoi se op:este, facetrei pasi inainte, ridica myna dreapta si tocmaiIntre ferestre trage cu o creta rosie trei cruci marlpe parete.

Crucile rosii raman pe perete, earn tainiciicalatori ai noptii pleaca inaintee.

Zoltan atipise. Deodata' aude pasi si tresare,aude sgomotul si se ridica in pat. Asculth.

Nu mai aude nimic. Poate nu era de cat opuire. Si totu$1... a auzit. Se uita," impregiur. Peperetele din fund se vede de sus pang jos o dungyde raze. Zoltan tresare, tremurA ramane Incremenit.

Sunt razele lunei striibMute prin crgpatura perdelei. Zoltan isi da seama despre aceasta, ins&dunga de raze cu toate acestea nu inceteaza. de a.,1supara. Par'a pe unde se vede dunga peretele arincepe a crapa in doaue si in fundul crapAturii arlumina un foc bengal Ar dori sa.' se ridice,dar se teme ca. va face sgomot. El se intoarce

vede 'clunga la spatele o vede... si oinfatiseazg si se intoarce eara,si repede spreea, pentru a nu fi surprins.

In acel moment un nou zgomot ii atinge auzul.Zoltan asculta. Sgomotul se apropie. El se ridicain pat. Atunci aude pasi si glasuri. Sare din pat sisi se face numai ureche. Ulita rAsuna. Zoltan s'a,propie de fereastra, impinge perdelele in laturisi se uitN afard. Pe dinaintea casei lui trecea ogrupa de vre,o zece oameni, intre care si treipreoti. Ce cauta ei pe timpul acesta?

Zoltan isi aduce aminte cä, trecand pe langascoala romaneascA, a vAzut mai multi preoti sa",-

teni gramilditi in curtca scolii.

si

incbi,

sat,.

CRUCILE ROSII 171

0 idee ii treca prin minte; dar el nu tine soca,teala de ce. Idea insa ramane indaratnica. Dacanu scum, dar °data. chiar in curand e cu pu,tint

Ce am face noi? Ce s'ar siege de noi? isizise el in gandul lui daca acesti oameni ar navaliintr'o noapte asupra noastrd? Ar fi o nebunie sama expun Cu familia mea, aruncandu:ma aici intredinsii.

Sgoinotul se Frf.sti, dar impresia lui ramane viein sufletul lui Zoltan. El se culca din nou; dar numai poate atipi.

Mane, numai decat mane trebue sa se inteleagacu prietenii si compatriotiiv sai. Ori sa se aduca agarnizoana destul de mare in oras: ori de unde nu,ei nu mai pot sdeexpuna primejdiei viatalor lor. Zoltan isi da seama in gandul sail des,pre modul si numarul inmultirii garnizoanei pentiuasigurarea linistei publice, el vede lupta intre Ro,mani si houvezi. Imaginile - iau chip vietuitor ingandul lui si din ce in ce el s'alina, privind laviitor cu mai multa siguranta.

Intr'un tarziu i se pdra ca eard.,si aude un sgo,mot departat. Ca si cand mii si mii de oameni arnava din toate partile spre oral, in cat de multice erau, par'ca nici nu se miscau din loc, ci numaipemantul se cldtina sub picioarele lor Si acestamultime parea ca se afla pe o scena mare; .fetelepar luminate de un fee bengal. S'aprindea

'lisa Arde o casa. Zoltan apuca pe iubitul sauPinta in brate si fuge afara din oral. Et vede casaarzand. Priveste indarat; orasul intreg arde; oa:menii se g-onesc unii pe altii. Atunci o ceatade Romani infuriati i se ive.$te in cale. Zoltanfuge, str4bate printre dinsii si scapd; dar fiica saBorcia nu stie cum a cazut in manile lor. Sotia

cu,

familiis

172 JOAN SLAVIC'

sa striga desperate i i1 chiama la sine. El o vedepe culmea unui deal, alearga spre ea; este aproape

intinda mana... In acel moment insa el sevede incungiurat de oameni inarmati; din pamantincepe sa iassa un turn puclos, lungi stalpi de fla:cari se ridica din toate partile spre cer; pamatultrosne$te $i se cutremura sub picioarele lui. Arvrea sa' strige, dar graiul pierit; ar vreasa fuga, dar nu se poate misca din loc. Pista numai e langa dinsul. 11 vede inhatat de cativa Oa:ineni. Patu, se sgatie... Zoltan da un tipet innabu$it si se trezeste.

Deschizand ochii, se uitA buimacit lmpregiur,dar nu e in stare sa:$i dea seama, unde se gig.Lumina zorilor strabate in case. Zoltan -se $tergede sudori, se pipaie $i ear se sterge. Lucruriledimpregiur, atat de cunoscute, it incredinteaza cuisi aduce aminte de ziva de ieri... Da... a fost tea:tru da... eri sears la poarta da... Romanii,cari treceau in taina noptii pe sub ferestrele-

A fost un vis grozav?! Este el o presim:tire? -- memento"?

Zoltan isi urma cugetarile, cu care a' fost ador:mit. Cu toate ca se revarsasera zorile, el nu maiputea sa adoarma. Se svarcolia in pat fare a dormisi chiar rasa a cuteza sa adoarma.

De jos din strade se auzia un zuruit de trasura.Peste putina vreme trecura una dupe alta trei

trbsuri pe sub fereastra lui. El se ridica in pat $1asculta oamenii vorbind, dar nu putea intelege cevorbiau... Din ce in ce sgomotul se departs, panacand nu se mai auzia nimic. Atunci it cuprinse ace:Iasi simOmant, care il cuprinsese asta noapte,candSe intorsese cu spatele spre dunga de raze; nu maiputea sa stea in case; terbuia sa iasa la larg. Sise hotari sa de$tepte pe vre:unul din amicii

sari

isa

sal.

paryt

CRUCILE Ro.$u 173

Dar pentru:ce? Singur putea de seanna; sirn:tia insa cea mai vie trebuinta de a n'tt mai fi singursi de a:si impArtAsi cugetarile spre a gasi un rea:zem moral.

Incet precum se desbracase, el se imbracaincet, precum intrase, el icsi.

Afara in curte se pregatia de ziva. 'Cocosii can:tau; gainile se scuturau de pene; gastile stkeau devorba; vrabiile incepusera a carti; porcii sughitauprintre dinti. Din fundul foisorului se ridicA unmotan veni torcand $i frecandu:se de paretespre stapanul sau. Toate aceste inraurira intr'unmod binefacAtor asupra lui' Zoltan: era o lume des;chisa tii pacinica.

El cobori treptele i arunca si de asta data o,Privire de stapan" impregiur. Toate erau dupA,cum trebuiau sA fie.

VII.

Catva timp- Zoltan se invarti somnoros pe laeapul scArii. Deodata insa aude un nou unlit detrasuri si niste glasuri sgomotoase. Atunci pleacAsp:e poarta, deschide si iesc oprindmsetea ei.

Din vale se urcau cinci tasuri pline 'de oameni.In cea dintai si in cea de:a treia sedeau cite doipopi.

Zoltan privi la ei numai cu coada ochiului, arcstandu:se a nu:4 baga de seamA; dupa:ce insg tre:cull, el privi indclungat in urma lor, cercand a.:$1da seama de scopul ce vor fi avand acesti oameni,toernai astAzi, Dmineca in oral. Starea sufleteascA,in care petrecuse ca de opt ceasuri, si agitatinea,in care traise de opt zile, it puneau in neputintasa nu:i aducit pe acesti oameni in legaturA cu

nue.si

$i

mama

si

174 10AN SLAVIC'

ideile ce:1 frAmantau. El nu se mai indoia, :CARomanii au intalniri tainuite si ca lucreaza in socie:tati secrete. Acesta era un lucru firesc, cel maifiresc intre toate cite se potriviau cu soiul deidei ce:1 cuprinsese.

Preocupat de asemenea ganduri, el face cati:vapa$i inainte incepe sa se plimbe pe dinainteacasei, asteptand cu nerabdare sa vadh pe vre:unuldin prietenii sai iesind pe strada.

In acel moment vede pe peretele alb al caseisale, chiar intre ferestre, trei cruci rosii, eachasa:

ti- tZoltan ramane uimit aceastS vedere. Nu isi

duce aminte sa fi vazut ieri aceste cruci... El nuastirse mai indoieste, ca aceste au fost facute

noapte... Dar ce insemneaza ele?... Ce sunt ace:ste?!... Cine a facut aceste cruci $i pentruce leacut? La aceste intrebAri ce:$i face it cuprinde ogrijare, o nelini$te, pe care o simte omul in fata u:nui lucru, de care nur,$i poate da seamii. El i$i cauta,explicarea in capul sau, $i ingrijirea se incordeazapana la spAimantare.

Apucat de o gandire nehotarita, Zoltan pleacAspre vale.

Pe casa vecinului sau Banyi Bela o cruceMerge mai departe.Pe casa amicului sau Laszlo Antal doaue cruci

Mai merge cati:va pasi si se opreste incremenitinaintea unei case mici, dar curate._ Da! el nu se

Aici locuieste Munteanu: pe casa acestu:anisi o cruce...

In capul sau s'aprinde o lumina infricosatoare;incepe sa inteleagA ce vor gramezile ce vazuse

la

fa:

ro$ii...

in$a1A.

si

in,

CRL'CILE 11051I 175

ieri $i pentru ce Romanii nu veniserg la teatru;incepe sa inteleagg, sgomotul de aStg noapte, ca=rele incarcate de oameni... sa inteleaga, in fine, ceinsemneaza crucile

Ca gonit de un vrajmas neimpgcat el strabateulits in jos si in sus... Pretutindenea casele locuitede Maghiari sunt insemnate cu cruci rosii.

De odata se oprote innaintea unei case mari.Este a lui Pravgleanu. Un roman, dar $i el aretrei cruci rosii. A!... el a fost aseara la teatru.Este un tradator in ochii Romanilor...

Nu trecura mai mult de zece minute, $i FelekyZoltan 1.0 indreaptg pasii spre locuinta amiculuisalt Bator Ferencz, pe care it stia mai hotarit $inai inclaratnic intre toti amicii compatriotii sai.

VIII.

Domnul Bator era din fire om cumpatat $i maiputin dispus la visatorie decat amicul sau Zoltan.Desi luase parte la convorbirea de aseara $i irtppartasise $i el ingrijirile $i supararea prietenilor

i se 'Area totusi ca, amicul sail este prea exa=gerat, $i indata la inceput el ii surise indoelnic.

lubitul meu prieten, zise el cu glas, asezat,asemenea lucruri nu se intampla far% vestefara, pregatiri.

Aceasta este ceea ce ma ingrijeste, rgspunseZoltan, perzandur.si rabdarea. Ei sunt preggtitisi acm vor sä ne surprinda. Prietene, cerula voit, ca eu sä vrt previu: urmati:ma, zic eu!Vino singur $i vezi crucile.

Stii CA ma supgrg staruinta tai replicaBator cam aprins. Dacg ei ar vol sä ne surprin,cla, nu near face cruci.

i

ski,

refit.

176 LOAN SLAVIC!

Dar voesc a nAvali asupra noastrd intr'unulgi acela,si moment; pentru aceasta nezau insemnatcasele. Ma intelegi acum?...

Bator intelegea'sombinatiunea; cu toate acesteaea nu putea de loc sd intre sau de idei: siaceasta it despera pe Zoltan. El incepii darpovesti cu deamanuntul toate cele petrecute astanoapte, de carele incArcate, de visul sat' ramasatat de clar in aducerea aminte a sa, i ii zise:

Te rog, prietene, de dragul. lui Dumneze!spune,mi pentru-ce numai casele noastre sunt Insemnate cu cruci? Te rog...

In sirul convorbirii, Bator devenia din ce in cemai serios. Ori,cat de curios i se pares lucrul, im,pregiurarile coincideau mult mai mult decat sapoattt fi luat in glumd.

S'apoi ce crezi tu? zise el serios. Ce vorRomanii?

Ce vor? Ce cred! Nimic nu cred. Eueu sunt convins, eu nu mA mai indoiesc..

Romanii vor o vesperd siciliand. Te asigur: astaziseara, cand vom fi cu totii in tatru, Romanii vornavali asupra noastra si in aceea:*i vreme Si asupracaselor noastre.

Bator stete o child nehotarit.Cu toate acestea eu cred, ca crucile sunt

facute de primdrie, observa el ganditor. Intot cazul, trebue sa ne lainurim dar fdra sgomot..

Asta o voi eu! raspunse Zoltan multu:mit. Ziva de astazi este a noastrA. Acura, castim totul, nu mai putem sd fim surprin§i.

Negresit, trebue indatd sa mergem la primilfrie. Eu sunt convins... Si, cu toate aceste nuinteleg de ce numai pe casele noastre... s'apoiPaveleanu... E lucru curios, foarte curios...

in ..sirulsd

stiu,

si

CRUCILE RO§II 177

Bator deveni din ce in ce mai ganditor. -Cuvan:tut ,cur'cs" se repeat de me multe:ori pe buzelelui in vreme cc se pregAti sa iasa.

Pe cand iesira in ulita, ear se urcau la deal doauecare incarcate.

Zoltan nu zise nimic; se uita insa agpru laprietenul sail.

Negresit, zise acesta, tebue sit affair' pedata totul: ce cauta acesti oameni aci si cine afAcut crucile?

Pretexte vor gasi ei, iubitul meu amic.Ai dreptafe, raspunse Bator. Este mai bine A.

pastaim tacerea.Mergand spre primarie, prietenii se incredin:

tarn. Inca °data cu ochii for despre crucile rosii.Cu atat mai virtos simtiau indemnul de a se grabi.

Dar unde, atat de dimineata? Pe cine vor gasiacum la primarie? Nu erau decat servitorii 41gardi*tii. Cu acestia nu puteau vorbi.

Ei o luara de %adreptul spre casa d:ui primarKiraly Gyozo.

D. Kiraly ii pimi in halat si ii pofti la cafea.Gafelele insa au rama6 pe masa Isi s'au racit.Din ce in ce mai mult fruntile se incretiau, 4i luo

crul lila o fata serioasa. D. primar nu stia nimicdspre crucile rosii, si nimenea fara stirea lui nuavea dreptul sa face cruai rosii pe case.

La moment trimise dupa secretarul sail, porun:cind numai dealt sa vine.

Secrtarul veni.El nu stia nimic despre crucile rosii.

Seapte zeci si seapte de care de bolovanil.striga primarul manios. Cine cuteaza si cinepoate sa mangeasca perettii orasului fara stireamea? Ei bine, o sa aflu eu, s'atunci...

1. Sla% id Nuvele. Vol. I I. 12

178 MAN SLAVIC!

Secretarul RI trimis la del Capitan al politieiVitez Adam.

li-1 Capitan veni.El nu ,stia nimic despre crucile rosii.In aceasta strimtorare secretarul crezu ca a dat

de urma facatorului de crud.Poate &A Colonel o fi voind sa, incuartireze,

zise el cu sfiald.Fara stirea primarirei?" Cum? $'apoi pentru,:ce

numai la casele unora?Domnul primar era sä continue; dar in acel mo:

ment Zoltan se sculd, necajit de atita traganare.Domnule primar, zise el hotarit, eu am auzit

cu urechile mele pe acei oameni trecand pe subfereastra mea, i,am vazut cu ochii mei. Eu numa mai pot indoi ca ei au facut crucile!

Bator dete din cap: nici el nu se mai indoia.Capitanul era de parerea, ea lucrul cel n4 sim:

plu ar fi a li se cere o aspria socoteala despre fap:tele lor. El era furios, caci isi vedea serviciulcompromis si nu avea dorinta mai fierbinte decatsä poata pune mana pe toti cei banuiti si sari a,resteze.

Ceilalti erau insa de parerea, ca afacerea are uncaracter cu desavirsire local si ca astfel face- partedin cercul de activitate al primariei.

Primarul, colonclul si presedintele tribunalului,care venira in urma si ei, cazura de acord, ca toatasarcina cadea asupra primarului; cu toate acesteael era mandru oare:cum de situatiune. El simtia,ca acum are si dinsul un rol. Cu atat mai mandruera colonelul.

Domnilor, zise el dupa o pauza, in oralsunt doaue batalioane de linie, care fac in total750 de soldati, un escadron de husari si cadrul ba:

CRUCILE 179

talionului de linie. VA garantez ca pacea esteasiguratit.

Trebue insd numai decat sa depesdm guver:nului, adduga primarul serios.

Toti recunoscura, ca acesta este eel dintaiu pasde facut.

Deocamdata, replica colonelul, eu voi da ordin, ca toed, garnizoana sä stea dispozitia d:luiprimar. Eu garantez discretiunea. Nimeni nuva sti de ce si pentruce. Numai ofiterii vor fiinitiati putin spre orientare. Prin oral nut vorcircula decat doaue caraule, dupe cum se face olbisnuit in toate duminecile.

Colonelul privi la cei din pregiurul sdu, sa vadsdin fetele lor, daca sunt multum.iti.

Presedinlele era pregatit sd piece. Avea särneargd la Sibiiu pentru cate:va

Dupd toate acestea, zise el turburat, eu numai am, cred, nimic de facut in aceasta afacere.Eram de mult hotarit sä...

E peste putintd, d:le Presedinte, it intre:rupse primarul, daca pand la trei ore trebile nus'ar lamuri, eu am sd arestez pe toti strainii aflatoriin bras. S'apol, nainte de toate, depesa tre:bue s'o semnam cate:si patru.

Primarul lug hartia si in grabs scrise urmatoa:rea depesa.

Avand destule motive de a banui, ca din cauzenecunoscute linistea publics va ,fi turburata depopulatiunea romans dirr- acest tinut, vä rgam,cu supunere, sd binevoiti a dispune ss ne vinaindata un ajutor suficient pentru suprimarda eelyolutiunii eventuale. Administratia Locals a "Iti' attoate masurile spre a impedeea isbucnirea in searade astdzi".

RO.11

da

rule.

mat

1 0 10AN SLAVICT

IX.

Expediind depesa, primarul lua imediat cele mainecesare dispozitiuni spre a se informs despre misscarile Romanlor.

Mai nainte de toate se informs de localul, undeau sa se adune Romanii, lua cunostinta de scopul adundrii Si de numArul celor adunati, ordonandsä i se find*, o lists de numele celor mai notabilidintre dinsii. Dupe toate aceste lua dispozitiunisa se tins in vedere si sa se observe toate miscdsrile lor.

Patru oameni de incredere se pornird pe datacalare sd strabata impregiurimile orasului pans lasatele megiese si sit raporteze despre tot ce vor fiintalnit, despre tot ce vor fi vAzut.

Capitanul primi ordint71 sa aresteze, dar far&sgomot, pe toti ceice vor fi purtand arme in loo-caluri rublice.

Insu=si primarul incaleca si facii o revista dealun,gul stradelor mai insemnate ale orasului.

Nimic neobilsnuit. Cu toate acestea nu Lineaminte sit mai fi vazut o miscare atat de sgomo:toasii in oral. Nu intalnia un om in cale..4 far&sä,1 peocupe. Mai ales Pe ulita mare, in apropiereabisericii si a scolii romane.sti, se simtia turburat.

D;n cele ce aflase din lista proprietarilor, si maiales de cele cuprinse in 1 aportul cdpitanului banu=dile cl=lui Feleki i 1SC infatisau atat de filriesti,incat nu se mai putea indoi. Tocmai pentru aceeainsd infAtisarea destul de obicinuita a orasului siaerul atat de nevinovat, cu care it salutau Romanii,adaugau la ingrijarile sale. Negresit, gandia.el, dintre Romanic nu sunt initiati in complotcleat fruntaa dela care alirna vointa' celor

C111-01,f4_ RO. II 181

jalti. In curtea scolii nu vazuse decat vre:o trei:zeci de oameni, intre care cati:va preoti si dascali.

Toti acestia erau din satele de prin pregiur, si fie:care d)n ei dispunea de o parte a satului; cu toateaceste trebue sa afle ceva urme dovezi. In a,ceasta stare sufleteasca se intoarse la primarie,unde it asteptau mai multe raporturi $i un ofiterde ordonanta.

X.

Intre noaue zece ore Inante de amiazi totipoprietarii caselor insemnate cu cruci rosii primiraurmatoarea adresa secrets:

,,Salutare patriotica!"Astazi dimineata s'a constatat, ca pe casa

d:voastre o 'Mina necunoscutA a facut cruci cucreta rosie. Atat aceste cruci rosii, cat si alte. im:pregiurari ajunse Ia cunostinta acestui.oifciu, ju:stifica banuiala, ea. populatia romana din oral sidin pregiur, agitatA amagitA de oameni ambitiosisi rau voitori, are de gand sa turbure asta searalinistea publics.

Administratia locals a luat I toate masurilecuvenite pentru asigurarea linistei, faeand arata:rea cuvenira inaltului guvern regesc at 'trebilordin launtru si cerand ajutorul armatei.

VA comunic aceste spre a va, scuti. de ()theegrijA si a va cere concursul patriotic in ceeacepriveste sustinerea ordinii!"

Primaria a gasit de cuvinta a lua urmatoarelemasuri si a va invite sA le respectati si sA facetica ele sA fie nespectate de toti casnicii d:voastre.

Sä pAstrati cea mai adanca tacere despretoate cele privitoar'e Ia prezenta adresa,incredintati de privegherea administratiunii asu:

si

,,1)find

si

182 LOAN SLAVIC!

pra tuturor miscArilor din ora§ §i din pregiurul

2) SA va, pAziti de ori'ce atitudine bitfateare laochi §i stt stati cu toti casnicii d:yeastre acasA; dealtmintrelea puteti sA iesiti la plimbare ca in alteDumineci, caci in cursul zilei securitatea nu va ficatu,4i de putin periclitata;

3) SA considerati- de datoria d:yeastre cetate,neascd a nu iesi§f a nu permite casnicilor d:voastresal iasa din eras, spre a nu da prin aceasta motivede banuialA, cu atat mai mult, cu cat administra,tia nu garanteaza .securitatea decat in launtrulbarierelor orasului;

4) AstA sears Yeti lipsi dela reprezentatiuneateatrala ratat d:yeastra, cat si casnicii d:yoastre,farce sA lipsiti insA a va face pregatirile si farcesii spuneti cuiva ca flu Yeti merge.

Pe deplin incredintati de cumpatul patriotic al&yeasty, subsemnatul oficiu nu se indoiestecatu:si de putin ca ya_avea acest concurs al d:yeaostre".

Indata dupA timiterea acestei adrese d. primarprimi urmatearea telegramA din Pesta:

S'a dat ordin d:lui comandant din Sibiiu, gene=ralul Baron de Lauffenteich, sA se pun/ in intele:gere cu d,yoastrA consignand, deocamdatA, uTiregiment de infanterie si o baterie de artilerie.VA cer imediat un raport detailat despre situaotiune".

Pimind :depesa, primarul trilmise jindata peofiterul de ordonanatA, la d. Colonel comandant

pe secretar la d. Presedinte, spre invita la-consiliu.

Pans la sosirea for primarul se a§eaza la masasA citeascA raporturile intrate in absenta

rw;ului:

incepix

si a.r

CRUCILE RO*II 183

sa spre aysi aduria elementele raportului ce trebuiasal inainteze guvernului.

Noaue persoane au fost arestate, pentruca s'augasit arme asupra lor, doaue in oral, patru in apror.pierea orasului, doaue s'au gasit intr'un sat megies_si una in curtea perceptorului Constantin Bocesan.Toate aceste arestari s'au facut fora nici un sgo,,mot ,5i aducandu,se respectivii la primarie subdiferite pretexte, fail a banui ca vor fi arestati".

Pimarul era multumit.In curtea bisericii s'au numarat peste trei sute

de oamen4 ear in curtea scolii treizeci,si,opt. Intreacestia erau noaue.sprerrzece preoti si doauegzeciski,trei oameni cu haine negre, dascali negresit".

In ulita Paraul,dedos" a fosf o incaerare:cinci oameni din satul ,,Gropile" au batut pe doigardisti, care intrasera la dinsii. Unul din gardistis'a transportat la spital, ear cei cinci oameni s'auarestat".

Nimic! nimic deosebit, zise primarul suparat.Dar sa, vedem pe celelalate.

Lua o altA bathe. 0 coals intreaga scrisat 0desface a cite§te:

Domntile primar,

In urma unui incident regretabil, petrecut astaziintre opt si noaue ceasuri in ulita Piraul,de,jos",cinci persoane au fost arestate de politia localessi anume: Petrea Vranut, Eftimie Cornulet, Ste..fan Repede, afara, de acestia un fiiu si o slugs, aiacestui din urma, toti cinci din comuna Gropile".Aceasta, arestare a produs cea mai trista impresi,une asupra tuturor celor cq cunosc pe arestatl,nu numai pentru,ca toti acestia sunt oameni cuavere si capi de familie, veniti in oral ca repre,

184 LOAN SLAVIC(

zentanti ai consfitenilor lor, ci si pentruoca ei au'fost provocati prin insulte de catre agentii poliotiei, ceeace naste banuiala, ca dinadins s'a cautatpretext pentru arestarea lor. Stand ca oamenipacinici langa trasurile lor, ei au fost intampinaticu vorbe necuviincioase de catre gardistul Kees=kes Matyas, care a mers cu insultele pang. a beatribui intentiuni revolutionare,1 'himenintandu-Aca vor fi impuscati cu totii ca niste cani de Romanicc sunt".

Primarul, aprins de manic, se oprI un moment.Suntem tradati, exclama el seulanduose des-

perat. Apoi citi mai departe:Veti intelege, dole Primar, ca asemenea vorbe

necumpanite putean prea usor sä provoace un ras:puns tot atat de primejdios. Cu toate ca, arestatiinu si:au pierdut cumpatul cleat numai atunci,and gardistul voia sä puns mana pe dinsii cand,durere, in, infierbantarea momentului, au trecutpreste marginile, in care ar mai putea fi desvino'vatiti. VA rugam Ins sa binevoiti aoi pune inlibertate Pe garantia noastra, a celor subsemnati;

rugam cu atat mai mult, ca, din protiva, s'arjustifica banuiala, ca arestarea lor n'a fost cleato manopera pentru impiedecarea reusitei parti:dului national, ceeace ar agita spiritele i ar umpleapopulatiunea de indignatiune".

Primarul puse hartia pe masa, si se aseza obosit.In acel moment infra colonelul.

XI.

In vremea aceasta orasul isi schimba fata. Indatadimineata, Colonelul intruni pe toti ofiterii gar:nizoanei in casarma cea mare.

Domnilor!... Da! Domnilor zise el adre:sanduose catre corpul ofiterilor oprinduose un

§i

va

vi

CRUCILF 1S5

moment pe ganduri, este de prisos sA va vorbescmai departe. AstAzi casarma va sta ca in timp deasediu: yeti sta cu totii in casarma, fie:care lacompania sa; nu yeti comunica cu nimeni in ora$$i yeti sta gata in fie:care moment sA ie$iti la sem:nalul de alarmA. Cred ca ne:am Inteles!"Ofiterii intelegeau dupg regulament. Colnelulle vorbise cu atata raceala, incat nimeni nu IDA:nuia nimic. Credeau ea este vorba de vre:o mane:vra de casarma. Dar tocmai pentru aceasta ofiterii.erau suparati, cad, ziceau ei in gandul lor, pen:tru asemenea distractiuni d:1 Colonel putea sa=4ialeaga o aka zi, nu chiar Dumineca. Nimeni insanu cuteza sA zicA o vorba, ci fie,care inghitianecazul.

Peste putin timp s'adunarg. companiile $i li seciti ordinul de zi.

In acest ordin insa erau doaue puncte foarte su:pgrAtoare.-Ei erau supArati pe superiorii for $i maiales pe sergenti, caci dupg credinta for , ace$tiavor fi urzit aceastA masura. Sergentii erau supar.rati pe ofiteri, ofiterii, dupa cum vlizuram, erausuparati pe comandant. Astfel in lntreaga popu:latiea casarmelor era o fierbere tainuita.

DupA trimiterea insa a ofiterului de ordonantala primarie tacerea inceta. AceastA masura neo:bi$nuitA ii faces pe omeni sa, se intrebe, ce o saiasg din toate acestea? Ce vrea ofiterul de ordo:nanta?

Oamenii se uitau cu aer de curiozitate unii Iaaltii, dadeau din cap, dadeau din umeri, $i in fine,incepura a $opti in taing adunandu:se gramezi,gramezi, agitandu:se din ce in ce mai tare.

Ce este aceastai Ce o sa fie? Pentrwce toate.acestea?...

ROIT

1$i

si

46 MAN SLAVIC!

XII.

OrAsenii nu stiau nimic de toate cele ce se pe,,treceau in casarml. Ei erau ocupati cu pregati,rile pentru teatru, incest nu le rttmanea vreme sgse gandeascA la cele ce se petreceau in pregiuruflor. Unii alergau in drapta, altii in stinga; ulitileerau .pline; piata bajbAia ca un stup; prAvaliileerau indesuite. Nu era numai DuminecA, ci o zide serbare neobisnuita.

Dupes noaue ceasuri dimineata p-roprietarii decase primesc adresele secrete.

Ca printr'un brdin de comandA ulitile se deser,tarn. Portile si prgvaliile se inchid una dupg alta.Pe la zece ore ulitile erau pargsite. Numai pepe colea se mai zarea cite ua slujbas al prima,riei, ate un om, care nu sties nimic de cele cese petreceau, on cite unul, care -se grabia infuga mare a sosi cu o clips, mai curand acasa.

InfAtisarea orasului era ca in ziva de Pastircjind toata lumea e la biserica.

Adresa secrets, a pimarului a avut drept efecttocmai ceeace voia sg. inlature: ea a produspanicg in tot orasul.

flarbatii erau seriosi, ingrijati, furiosi sau exal,tati. Femeile plangeau, si multe din ele lesinau.Toata lumea isi iesise din fire. Nu mai stiau ce sgface, cum sA scape, unde sA fugg unde sa,si ascunda comorile. Se certau, se acuzau unii peinvinovatiau administratiunea, osandiau guvernutsi blAstAmau pe Romani; prea putini aveau incre,dere in ocrotirea puterii publice: cu atat mai micera numarul acelora, care, citind si recitind adresasecretes, nu puteau de loc s'o inteleaga si se indoiau ea pericolul ar fi atat de iminent. Cu toateacestea ei aveau dinainte,le adresa primariei,

o

altii,

si

CRUCILE EOSII 181

vedeau crucile ro*ii mintea In se opria in loc.Cei mai multi nu faceau nimic; unii, mai *ireti,ie*iau in ulitA, priviau in dreapta *i in stanga *iand credeau vede nimeni, *tergeau crucilero*ii de pe peretii lor. In scurta vreme mare partedin crucile ro*ii erau rase cu cutitul on spoitcu var.

Cei mai fricosi se hotarird sa fuga. Pe drumuldespre Sibiiu, in interval i*eirtt noaue trasuri inscArcate; oamenii mai serio*i insa alergara indata la prpimarie spre a se incredinta in*i:*1 des;pre situatiune; ear altii se grupau cu amicii forla locuri anumite spre a se sfatui.

Pe cat de parAsite erau insA ulitile, pe atilt demare era imbulzeala la biserica cea romaneasel*i la *coala de baeti.

Nu era suflet de om, care sO fi lipsit azi dela bioserica.

De cate=va zile se facuser& pregatiri pentru zivade astazi.

Inca de ieri dupa ameaza:zi sosise comisarul con,sistorial, Orintele asesor metropolitan, dimpreunAcu alte persoane mai insemnate din Sibiiu, caci aziavea sa fie alegere de protopop.

Ware parte din delegatii satelor au venit de ieriseara; ceilalti au sosit astAzi dimineata: numaipreoti, dascali, notari *i sAteni de frunte.

Erau doi candidati, dintre care unul administra:for protopopesc. La sfinta liturghie aveau saslujeasca impreuna, sari vada poporenii *i sar.icuroascg ne amandoi. Afar de aceasta la cheo-marea Duhului sfant" avea sa pontifice parinteleasesor metropolitan, va sa zica trei protopopi,asistati de noaue preoti, adecd in total doisprezeceduhovnici. In fine colarii aveau sa tina corul

ca nu =i

si

si

188 LOAN SLAVICI

cei mai vestiti cantareti din pregitr sa. fins strana.Avei sa, fie o zi, cum n'a mai Post, cum nu s'amai pomenit in acest oral.

Inca de dimineatA erau pline nu numai biserica,ci si curtea bisericii.

Oamenii stateau de vorba si,. ca totdeauna laasemehea ocaziuni, se impartiau in doaue cete.Unii erau pentru un protopop, altii pentru altul.Cei mai Multi instt stAteau nehotariti, asteptandsari vada pe amandoi la altar.

Dara partea cea mai luminata si mai ales de:legatii si:au luat pozitie fata de candidati. Eriseara se tinuse la scoala a intrunire, in care insoamenii nu s'au putut intelege. Toti admiteau,cA parintelee iamnistrator cants yi vorbeste maifrumos, dar se banuia, ca el ar fi avand relatii cuMaghiarii. Asa fiind, partida national& it consideradrept renegat si lupta din rasputeri, pe fatA, conetra lui.

Cu cat se apropia alegerea, cu atat crestea siagitatia. In cursul sfintei liturghii oamenii si intrau,si iesiau din biserica; vorbiau inset; p'afara se sicertau; fie:care se silea sit intareasca positiuneacandidatului salt. De and au intrat insa in sfantaliturghie, partida parintelui administrator parescA cre§te. Glasul parintelui strabatea ca tin fiorprin multime; pe langa aceste era om malt si fru:mos, pe and concurentul lui parch tin pops delasate, pe langa dinsul... Partida nationala se agitacu atat mai mult in fata criticei pozitiuni a can.didatului sau.

De °data., until ate unul, oamenii incep iasadin biserica... Soapte, zgomot... vorbe aprinse..,Intro clips se raspandi vestea, cA politia ar fiarestat pe trei dintre delegatii partidului national.

4

CR UCILE R011. 189

Cati%va insi aleargara la primarie si se intorcturburati inapoi. Agitatia creste ca un roiu, si inscurta vreme nime-ei nu se mai indoeste ca pa:rintele_administrator s'a pus in intelegere cughiarii. Atunci part-Ida lui se reduce abia la vre:etzece oameni, care 11 cunosteau mai de aproape.Acestia, simtind pe data greutatea situatunii, sehotarasc si adreseaza acea petitiune primaruluirprin care cereau liberarea arestatilor,'.pe garanctia lor.

Purtatorii petitiei se intorc fara rezultat, cacfprimarul nu era la primarie. Dinsit insa 'asiguraurca arestatii vor fi liberati pe data.

Acum insa nici liberarea arestatilor nu maiputea domoli spiritele. In altar .preotii scurtautextul liturghiei; in strana dascalii schimbau ticpicul; toate mergeau numai deavalma.

Mai nainte de zece ceasuri liturghia se sfarsisi lumea iesi toata in curtea bisericii. Barbati,femei, copii, cu totul ca trei mii de sulflete, semiscau in amestec agitat prin curtea cea mare;barbatii discutau infierbantati, femeile steteaumide, ear copiii saltau si tipau desmierdati deacest zgomot. Uniu voiau una, si altii voiau alta:unii propuneau, altii nu prjrniau; era o fierberegrozava, in care nu puteau ajunge la nici o ho.tarire. Unii ziceau ca ar fi bine sift mearga cutotii la primarie si sg, nu se miste din loe pangnu vor isbuti sa libereze pe cei arestati; dar acumnu mai era vorba de arestati; vorba era de insults

-ce Ii s'a facut. Au fost numiti revolu(ionari, au fostnumiti cani de Romani". Toti doriau o razbunare..

In aceasta invalmaseala, un om de statura maiNaha se iveste pe treapta cea mai inalta dela inctrarea bisericii. Este advoctul Romulus Tiberian.

May

ti,

190 LOAN SLAVIC!

Fratilor! strip, el cu glas rAsunator.Intr'un moment oamenii fAcurA roatA impregiu:

rul lui $i zgomotul amuti.Toti ascultau, cAci in aceastA incurcatura toti

simtiau trebuinta sa aucla o pArere lamurita.Fratilor, cuvanta din nou oratoruh Nu e ni:

menLintre noi, cal epentru

sA nu fie intristat, vazand, ca, inaceasta zi ce noi constitue una din cele maifrumoase sarbAtori, nict unul macar din cetateniimaghiari n'a gasit de cuviinta a se face partas labucuria noastra. Ne revolts cand ura for mergeOra a ne insults nurnindu:ne revolutionari sicant de Romani" intaratand astfel pe cati:vafrati de ai nostri $i in urrna arestandu:i. Toateaceste nu puteau si nu pot avea alt scop cleat sAitgiteze $i sa turbure armonia intre not 5i sA ne pro:voace la fapte nechibzuite. Ei cautA petext sA im:pedece alegerea de astazi si sa ne corppromititin fata lumii. Orbiti de pasiune, Ungurii nu prevadsrmarile ce pot avea atari masuri nechibzuite, nuvor sa se gandeasca la rasbunarea, ce poate cadeaasupra for intAratand pe pacinicii Romani. DeAceea sA ne aratam mai tart deck dinsii, sA nu nelasam sa ne Amageascg $i sa pastram cumpatul,caci numai astfel putea:vom pastry demnitateanoastra. Dar trebue tot °data, nu ne este permis,sa trecem cu vededrea inzulta ce am suferit z.uade astazi: sA icrem sat_sfaLtie; dar sA o ceremacolo, unde ne este sigura speranta sa fim ascul:tati. Fratilor, fiti lini$titi, $i sA urmlim incheiain liniste ziva de astazi... Inaltatul impArat a fosttotdeautia ocrotitorul nostru: it vom asterne si deastA datA plangerea noastra, prin o deputa:tiune!..."

Tiberian voia sa:si urmeze discursul, dar multi:

CRUCILE R0$11

mea incepu sa str,ige $i A. se miste 'exaltatti. Oar.rnenii 10 aruncau pAlariEle in aer, cAdeau in genun:chi $i faceau cruce, binecuvantand pe imps:ratul.

Cu toate aceste spiritele continuau a se agita$i setea de rAsbunare se aprindea din ce in ce mai=ult.

XIII.

Pe cand Romanii parte stAteau turburati incurtea bisericii, parte discutau serio0 in localuI

ora$ul tremura, casarmile fierbeau in ascuns,primarul buiguia tot in ascuns indecis, in comisiapermanenta, earn el, neno.rocitul urzitor al acesteisituatiuni, Feleki Zoltan, umbla, ca e$it din fire,pe strade.

Dupa iesirea sa dela primary el deveni ganditor.Comunicand unui cerc mai larg ideile temerilesale, ele perduserA o parte .din farmecul lor. Tray..versand ulitile, el vedea trecand oamenii ca de co:"nun pe langA dinsul, on cats ostenealA i$ilodes, nu mai putea citi in fetele for prevestirea31116 zile de grozavii. Toate pareau ca alte dati.

Sosind acasa, Zoltan, interprinse o plimbare pe-podeala casei, ganditor, nelini$tit, frAmantandu:sein lupta cu cugetarile sale. Par'cA nu putea interlege, de unde pans unde un pericol atat de emi:rent! Mintea ii sta pe loc, $i el nu se putea niciintr'un' fel decide. Se lAsa dar in voia intamplarii.

El primi adresa secrets a rimarului, $itremura ca o frunzA de plop. I se pArek prea seri:oas6 aceasta adresa, prea plinA de prevestiri $i'Rare:cum prea afar de ori:ce asemAnare. infa:

fectul ce trebuia sly produca in oral, spaima,incurcAtura, nenorocirile toate urmarile ei...

tqi

si

$i

Isi

isi

ncolii,

$i

citincto,

t'$ssI

192 LOAN SLAVIC,

Dar nu 6 cu putintal strigA deodatA,cuprinsde agitare. Este o incurcatura. zicand ace=ste, isi lua pAlaria si iesi, ca turbat, pe strada, farasa stie insa, unde o sA mearga. Vedea clar, ca, nupoate sti fie, Si totusi nu intelegea pentrulce nu arputea fi; simtia insa, oare=cum, ca. nu poate sg.fie...

Nu! I i zise el din nou, nu se poate, sise hotAri sA mearga la primarie, sA impartaseascapirmarului aceasta convingere a sa... Pe drumel se hotari sA meargA mai intai la prietenul sauspre a se intelege cu dinsi,il, si pe urmA sA meargAimpreung la primarie. Se intoarce si isi schimba di.rectia. Dar cand se apropie de casa prietenului, seopri pe loc.

Ce sa caut la el? Ce=mi poate spune el? Cucc ma poate lumina el?... si cu aceste reflectiuni seints)ar:e si se hotari sg. piece de=a dreptul la b:w=rica romfineascA.

Da, is: zise el, ii'voiu intreba pe eipe Romani, sti=mi spund: pentru=ce au facut acestecruci? ce vor? ce fac? ce gindesc?

Astfel o porni spre bisericA.Vr'o zece minute Zoltan strablta cu pasi re=

pezi stradele una dupa alta. Toate erau cleserte,casele inchise, oamenii numai pe ici, pe colo, cuaerul ingrijarii pe fa:04 intreaga infatisare a ora=sului 11 turbura. In sfarsit zAri in departare opatrula: patru soldati si un sergent. Un fior recetreca prin vinele lui. Ce vor acesti oameni? Cecauta?

XIV.

Era insa in oral un grup de suflete, care nustiau nimic de toatA aceasta ineurcAtura: actorii,

Si

CRUCILE ROSII 193

dimpreuna cu tot ce era in hotel... Dar... aci s'aufost ingramadit altfel de necazuri.

Deja des de dimineata directorul KOsza Bandiinghitise la necaz, incat i se amgrise ziva chiardin revarsatul ei.

Logo Marczi plecase la Salgrad ca sit pregAtea,sca, localul, locuintele $i publicul. Si el a cerut sächeltuiasca pe drum mai mult deck n se cuvenia.

Dupa aceasta avu cearta cu purtatorul d-afise.Dar se debarasase $i de acesta... Vorba era acumde repetitie. Dar aceasta nu se putea tinea paniisti se intoard, baiatul trimis dupd actori. Eraunoaue $i. jumAtate trecute. Baiatul nu mai venia.

In fine baiatul se intoarce. El spune, ca un actore beat, altul s'a bittut ast6 noapte $i i $ioa spartcapul etc..,, lucruri, in urma dirora repetitia eracu nepytinta.

Sa fiti ai dracului cu totii, striga directoruldesperat. Preste putin insa, el se mangaie, zican=du:si: mai este vreme pans deseara. In acel mor,ment intra Peti, afi$erul, sfiicios, cu afisele sub:tioara.

Amandoi, directorul $i afi$erul, se uita inde,lung unul la altul.

Ce? cum? rAcne$te directorul ca turbat: n'aiimpgrtit afisele?

Stai, d:le director, stai, ra'spunde baiatul tre:murand. Sunt inchise toate casele, la care aveamsgt due afi$ele. In zadar am batut la u$i... Nimeninu era acasa, sau ca nu voiau sa,mi deschidausa.

Esti un dobitoc si jumatate, racni din noudirectorul.

Ba, e$ti dobitoc chta, rgspunse baiatul im,

T. Slavici. Nuvele. Vol. III.

194 IOAN SLAVIC!

pertinent. Si apoi cearta, apoi injurAturi, panscand Peti, baiatul, sfar*i prin a,*i cere cei 80 decreitari, plata purtarii afi*elor. Directorul pretin,dea, ca mai intai de toate sa Imparts afi*ele.Vorba din vorba... una mai blanda, alta mai asp rd...

In sfanit baiatul earaltioi plea sa poarte afi$ele,ear directorul Kosza Bandi se a*eza la o masa

*i,*i cerii o Mil de yin ...impartitorul lua eard.kii ulita de:alungul, cu afi%

*ele, trecand din cotitura in cotitura, de odatazari multimea adunata in curtea bsericii romanesti,Si apucd intr'acolo.

In aceea.,*i vreme Zoltan venia din directia o,puss *i patrula, pe care el o pierduse din vedere,

pe o ulicioard strimta dela deal la vale.Cam in acela:% moment sosira toti trei din treiparti, inaintea bisericii.

Mu lthrrea se mai linistise putin, dupa ce ascultacuvintarea oratorului Tiberian. Dar tot mai eraugrupe de oameni ce pareau nemultumiti i dis'cutau cu foc intre Cea mai mare parteinsa era mai mult decat multumita, era vesela,cAci i s'a dat prilej sa ridd de Unguri.

In ciuda lor, chiar in ciuda lor, vom face cumne:o places! sunk. din toate partile, Si intre ace;stea pregatiau sedinta.

In apropierea ulitii vre:o doauezeci de tineri sta,teau gramadl.

Unul propunea sa is o muzica, sa strabata,cantand toate ulitile, pans tarziu noaptea. Altulpropunea sa cumpere masalale *i sa faca o de;monstratie cu ele noului ales, noaptea tarziu, andMaghiarii se vor fi culcat. Asupra unui punct seintelegeau cu totii: ca trebue facut ceva.

qi

si

veilia

din*ii.

CRUC'LE ROSIT 19;

Unul ditre tineri se apropie de dinsul intreaba, ce are subtioara?

Afire, raspunde el, dandu:i o foaie afirepentru teatru.

Bravo! zise acesta! si intorcandu:se spretriTra: teatru striga el, teatru maghiar! AstAziseara ne ducem cu totii la teatru.

Bravo! ne ducem la teatru! strigara maimulti.

Mofturi! observes unul din ei, cu aerul maiserios. Credeti ea este ceva de acel teatru?

Tocmai pentru aceea! Cu atat mai bine. Vommerge sA4 necajim pe Unguri, sä ridem de ei...Bravo! strigard toti si intr'o clipa ndvalird, asupraafiserului, apucandu:i toate afisele de subtioard.

Afiserul remase turbat, prvind la oameni, carefdceau haz cetind afisele.

Domnilor, zise el in fine, sfiicios, suntcruci rosii pe casele d:voastre?

Zoltan, care era *i el de fates la toate acestea,ingalbeni, apoi ro*i 5i incepU sä tremure.

Cruci rosin? strigd el. Cum cruci rosii?Cruci facute pe pdrete cu creta rosie? Ce stii datadespre ell?

Toata lumea se adund impregiurul lui.Da, cruci rosii! raspunse afiserul, Logo

Marczi, mai nainte de a fi plecat la BA lgrad, ca sdpregateascd cele de cuviintd, pentru trupa,insemnat toate casele, la care am sd duc afire,cu cruci rosii, cruci faeute cu creta rosie.

Zoltan stete un moment incremenit. I se opriserespiratia, era sä cada de pe picioare,

Domnilor, strip el deodata N'are sa. fie

mi:a

aid

196 MAN SLAVIC1

revolutie! N'avem sit fim ucisi! Eu sunt un mi.zerabil! SA mergem la primAriel

Toti cati it vedeau $i i1 auziau, alergau dupAdinsul crezand el e nebun.

In eate:va minute ulitile despre primarie eraupline. Era o invAlmaseala, care avea infAtisareaunui asalt asupra primariei.

Deodata se aude o impuscatura din curteamAriei.

In acel moment tobele trambitele dau sem.nalul de alarmA in easarma, $i din turnul bisericiiunguresti clopotele anuntA pericolul suprem.

E foe! e foc! s'aude din toate portile, sioamenii fug inspAimantati, fie:care incotro i separe ca poate fi focul. Cei mai multi isi urmausul spre primarie.

XV.

Sosind la primilrie, Zoltan gaseste portilechise. Tobele, trambitele, clopotqle, strigateleoamenilor yi portile inchise it desperau.

Deschideti portile! strigit desperat. N'arefie revolutie. Actorii au faeut crucile rosii. Ro:manii n'au sA ne ucida.

In zadar, portile nu se deschid. Multimea, auzindi ea tobe, trambite, clopote, vAzand portile in

chise, incepu si ea sa se aprinda. Auzia vorbindu.se de revolutie, de moarte si de cruel rosii; auzia.si nu intelegea nithie d;n ceeace vedea, din ceea,ce auzia.

Zoltan sbiarA, tips, dar in zadar. In momen.,tul acesta spare in celalt eapat al strazii o trupade soldati pe deplin armati. Sunt doaue corn.panii, cu Maiorul Vutkevich Ware in frunte.

Lumea vede .i ramane uimitA.

*i

sit

pri.

pa.

in

$i

CRUCILE ROSII 197

Tot in aceasta clipa se deschide o fereastra,Si primarul se iveste, palid ca ceara, in fata mul:timii.

In numele legii, strigA el cu glas tremurator,vA provoc sA vA departati, sA vA duceti fie:carepe la caminele voastre, on data nu, ordon armateisA dea foc.

Domnule Primar! striga Zoltan ragusit.N'are sA fie revolutie! Crucile rosii sunt facute

de catre actori!Cum sunt facute de actori striga prima:

rul incremenit. Apoi roseste ca un bujor, acusiearAsi ingalbeneste Ca ceara; stA nemiscat ca ostancA Si nu mai poate spune un cuvant; vedetimea aduriatA in fata portilor inchise, vede ar:mata apropiindu:se cu pasi masurati, aude clop°,tele Si trambitele, vede, aude, Si nu stie, datatoate acestea stint realitate, on este numai vis.

SA se deschidA portile! striga, deodatA cuglas InAbusit primarul, retrAgandu:se dela ferea:stra.

* * *

Peste tin teas ulitile rau pline ca stupul Si ora:Sul avea infatisarea unei case de nebuni.

Dela primarie iesia o ceata ca doaue mii de oa,meni inaintand dea lungul stradei mari spre bise,ricA. In frunte pasiau doi stega. cu stindarde na:tionale triculore ce fluturau in aer; intre ei pri:marul cu consilierii sai. Dupa ei urmau arestatii,orchestra cantand marul lui RakOczy" Si mul'timea era entuziasmatA. 0 altA teats iesia, delabiserica romfineasca.

Parintele administrator a fost ales prin aclama:tiune. El pAsia in fruntea multimii, intre doaue

mulr

198 LOAN SLAVIC!

steaguri, urmat de o multime entuziasmata si de omuzica ce cants marsul lui .,Mihaiu Viteazul",

In plata cea mare cetele se Intimpinara cu stri%Otte entuziaste.

Oamenii cantau, rideau, plangeau, jucau, sebratisau, isi cereau iertare, promitand a nu maitrai izolati unii de altii,, incredintindu:se cá nu maiau de ce stt se teams unii do altii $i de ce sA seurascd, si astfel petrecura Ora seara impreung.

Seara se aprinsera masalalele si orasul rdsuna'Ana la miezul noptii.

Mai nainte de a se culca, primarul adresa guyvernului urmatoarea depesg:

Gratie pafriotismului Rpmanilor, in oral damsneste cea mai deplind armonie-

tl

imo

NEGREA-BATRANUL.

NEGREA-B A TRANUL.

I.

Cap deschis si fire potolita!Lash', ca era cu deosebire destept, dar mai si

citise mult, stia multe, ii erau ochii deschisi pentrutoate si avea darul de a spune cu toata cumpenireaceeace gandia, incat era o mare multumire savtipetreci timpul stand de vorba cu el.

Facuse doi ani la Universitatea din Paris, undese inscrisese la facultatea de medicina. In locinsa de a face studii de anatomie si de fisiologie.el isi indulcia viata citind operele clasicilor fran:cezi, vizitand teatrele, concertele si galeriile detot felul, asistand la conferinte ,si adancindwsein tainele botanicei, pentru care prinsese o mareslAbitiune. In cele din urma s'a patruns de con=vingerea, cA nu face nici el pentru medicina, nicimedicina pentru el, §i a luat hotarirea de a sepregati pentru vre:o alts cariera, mai potrivitAcu inclinArile lui.

202 10A/4 SLAVIC'

Era, cc:4 drept, impotriva firii lui de a se siluipe sine insuisi, dar adevAratul adevar era ca elnu numai din capul lui luase hotarirea aceasta.

Tata' sau, toptangiu in brasovenia din Bucusresti, murise inca mai nainte de a fi plecat el la Pa,:ris, ear mama.sa, care nu mai avea alt copil,asa zicand, numai de dragul lui. Avea de ce, cad,pe langa toate celelalte, mai era si un tinar chipe$.si bine facut, totdeauna cuviincios si bine cumpa,nit, cu deosebire curat in intreaga lui infatisare,si tines mult la mama lui. Aceasta era deci cu.prinsa de o fireasca mahnire cand se gandia cavor trebul sa mai treaca ani Si iar ani de zile panii,-.-ce el va fi ajuns sa,si is diploma de doctor si säse aseze ca om la casa lui.

Apoi Negrea 'mai era si ca un fel de miel, caresuge la doaue, si anume mai avea o matu$6,1 bowgata, sora tatglui sau, vaduva fara copii, care,1i alesese drept, pereche potrivita o verisoara, ne,poata raposatului ei sot, care tines la el si pentrucare avea si el oare,care slabiciune, incat ii purtamereu portretul la sine.

Era deci si 'n gandul matusei, ca ar fi fost cu.rata nebunie de a se mai canonI ani de zile de,arandul spre a,si lua diploma de doctor, . cand erera Si de altmintrelea om destept, stia mult6 cartesi mostenise, ba mai avea sa mosteneasca, destula.avere pentru ca sa poata trait in toata, largimea.

El s'ar fi si intors acasa, daca n'ar fi prinsbiciune de botanica. S'a inscris deci, tie dragulbotanicei, la Universitatea din Viena, mai in a,propiere de orasul lui, ear aici s'a incurcat in geopgrafie, apoi in geologic $i 'n chimie. Muncia omulintins si fara, de ragaz, incat ti,ar fi fost milli deel, daca nu te,ai fi incredintat in fiece clips, ca

slit:

dale,

NEGREA BATR A mu. 203

facea aceasta numai pentru multumirea lui sufleeteasca.

Nici ca obosiit vreeodata. Noi ii ziceam Battlenul", nu numai pentrueca era mai in virsta decat ceimai multi dintre noi, ci $i pentrueca era batranicios$i chibzuit in' toate ale lui. Tina. sit fie totdeaeuna bine imbracat, sa se hraneasca bine, sari fielocuinta frumoasa, aerisita, curata *i bine mobilatasi O. se imparta$easca din toate distractiunileplacute: ar fi fost improtiva firii lui sa staruie invreeo lucrare, pe care n'o urma cu toata inima.De*i era deci, dupa cum se zice, tare 'n mate:rifle, pe care le studia, el nu se zoria O. se prezentela examene. Cu toate acestea, multi it pismuiausi toti erau de parere cit el o sa ajunga un omfoarte insernnat.

Dar Batranul" nostru. nu era om fara slabieciuni. Din cand in cand, simtinduese 'n apele lui,el scotea din buzunar portretul viitoarei" sale$i nu puteaei saei faci mangaiere mai mare decatineredintanduel ea dinsa era foarte*i ca impra*tiai, in toate amanuntele lor, pare,rile lui in ceeace privia viata casnica.

Apoi, pornit odata, el nu mai sfar$ia: dedeauitarii botanica $i geografia, geologia i chimia*ie$i desfavra. toata $tiinta enciclopedica spre aarata ea de easnicie 'atarna nu numai fericireafie=etirui om indeosebi, ci tot odata $i bunul mersal societatii, si Ica cea dintai datoric a omului,atat fats cu Cara sa, cat $11 fata cu parintii sai,este sa -$i intemeieze cat mai curand viata easenica Si sa poarte grija de sotie $i de copii.

Omul necasatorit, zicea el rostind vorebele ra: $i respicat $i Wand cu degetul in masa,

ori:*iecat de multe $i de mail fear fi vredniciile,

simpaticii,

201 IOAN SLAVICI

e deopotriva cu ramura stearpd in pomul plinde ffori roditoare.

Nici c'ar fi putut se vorbeasca altfel un omcumpanit ca dinsul, care avea nu numai o mama,ci *i o mattra, bogatd, ba chiar 4i o veri*oardfoarte gentild, care tineau vadrt cat mai cu,rand a*ezat la casa lui.

El insd staruia sd arate ca de aceea,*i pArereau fost oamenii intelepti ai tuturor timpurjlor, easalt Roma, cat $i alte state, au crescut s'auinterit catd vreme familia a fost bine a*ezatA,*i ca pand chiar i Confuciu al Chinezilor punefamilia mai presus de toate. Stia pe de rost le:Bile, prin care luliu Cesar punea sarcini grele asth,pra celor trecuti de oare,care varstd, fat% ca sese fi egstitorit, *i era pe deplin dumirit asupraimpregiurdrilor, in care s'a prdbu*it societateamama, dupd slabiree legaturilor familiare.

Avea omul multd dreptate *i *tia sd le spunatoate, incat era o placere sd:1 asculti. Steteam cutoate aceste cate odatA pe ganduri, cad inn de:deam seam a, ca veri*oara cea gentild nu va fiavand slabiciune nici pentru botanica *i geografie,nici pentru geologie *i chimie.

Ce=ar fi adeca, i.am zis intr'un rand,dacd ea 4i,ar pierde in cele din urma rabdarea4i s'ar merits dupd altul?

Negrea se la mine a*a de sperios, incatnu:1 mai cuno*team. Era par'ca cel mai pdtimasom, care ar fi fost in stare se savar*eased faptelecele mai crunte.

E oare cu putinta!? grai dinsul. Uitica mire veri*oara. La noi, in' familie, a*a cevanu se poate. Mare nenorocire s'ar intampla,adaogd el incruntat.

s5,1

uita

ui in=

em

NEGREA BATRANUI 205

Dupa cele spuse de el imi dedeam cu soco;teala, ca. veriksoara cea gentila era nepoata ma$tu$ii bogate, care ntbi lass nepotului satr moste:nirea decat data el ii va lua nepoata in chSatorie..-Era deci la mijloe o daravere, in care el era ne,induplecat, $1 ntpi intra minte gandul c'ar fiputut vre:odata A, fie nevoit sä nu:0 urmeze intoata tigna viata dupa placul lui.

Si a $i urmat,o, si noi, care la Viena barn gitsit,tot acolo lam $i lasat, cand ne:am intors fie:carela ale sale.

Mult e cantata fericirea zilelor de copilalie, §inici ca mai incape indoiala timpul copilarieisoarele e mai luminos, toate lucrurile din lumeaaceasta fiind noi, par mai pline de farmec,tamintele sunt mai vii $1 mai navalnice, Intreagaviata se desfasura cu mai deplin avant. Cu toateacestea, mbi mai putin adevarat ca nbse par feiricite zilele copilariei abia dupa,ce au trecut, candne aducem aminte de ele cu un fel de duiosiepornita din gandul c'au trecut $i n'au sa se maiinfoarca.

Acela,0 fel de duio$ie ne cuprinde cand neaducem aminte de timpul petrecut la universitate,de prietenii, cu care steteam de vorba, de iluziilece ne faceam, de multumirile senine, pe care leaveam din cand in cand, fie chiar $i de nevoilecu care aveam uneori sa ne luptam. Toate ni se'n,fati$eaza marite feurmecatoare.

Alergand deci prin lume $i cautandu,mi detreburi, imi aduceam adeseori aminte de zilelepetrecute cu colegii mei dela universitate, intrecare se ivia totdcauna $i Negrea Batranul",

If.

sims

$i

ca'n

206 MAN SLAVIC!

care $tia atat de multe, era atat de cumpAnit intoate ale sale $i scum, dupa ani de zile, mi sepArea mai presus de oamenii, cu care aveam a face.

MW inchipuiam intors la Bucure$ti, om a$ezatla casa lui cu mare trecere intre concetateniilui. MA miram deci ca gasiam numele pringazete, in coloanele cArora sunt acoperite, fie culauda, fie cu ocara, atate secaturi nevrednicede a fi amintite.

Cum nu:1 $tiam pe Negrea prea modest,] imidedeam dar cu socoteala, ca era la mijloc vre:ointamplare, cared. silise petreaca viata fiein strainatate, fie retras la vre:o mo$ie, ceeacede:asemenea se potrivia cu firea lui.

mi:a spus Margu, unul dintre fo$tiinostri colegi, pe care 1:am intalnit din intamplarein timpul unei cAlAtorii prin Bucovina. Se aflala Bucure$ti, tot voinic, rumen, potolit $i cusurd, dupa cum it Rar se intamplA sa nu:1vezi ziva, spre

plimbareaameazdzi on pe insarate, Rican:

du,si pe Podul Mogo$oaei, aproapetotdeauna iingur, cu pasii rari $i apasati, $i fareca sä se uite la dreapta on la stanga, Meat trecipe Ulna. el fail ca sA to bage'n seams.

, Ne'ntalnim ate odatA stem de vorba,-urma el; ba intr'un rand l'am insotit pang, lael acasa, in mahalaua Lucacilor. Are casa fru:moasa, grAdinA mare, florarie pentru plantelenotice, biblioteca bogatA, o frumoasa colectiunede minefale $i un laboratoriu chimic.

Copii are? am intrebat eu,N'o $tiu asta, imi raspunse el; se poate

sA alba, eu ins& nu m'am interesat de a$a ceva $idupd tot ceeace am vazut nu pArea a fi om cusotie $i cu copii.

4i

sd,si

n n

Asi,

m6:etii.

ei

_

NEGREA RATRANI'L 207

Mie mi se pared, din contra, peste putinta cael sä nu fie Inca om casatorit. Nu numai ca, aces:sta nu se potrivia cu felul lui de a vedea lucrurile,dar mai era la mijloc si mostenirea matusii celeibogate, la care nu putea renunta cu una cu doaue.

M'0.-nselasem.Vre:o doi ani in urmil, l'am intalnit la Con;

stanta, unde ma dusesem sa fac baile de mare,ce:mi fusesera recomandate de medicul meu.

Era tot omul, pe cared stiam, ce=va mai matur,trcut acum de treizeci de ani, dar, deli nu poma:

.dat i sclivisit, imbracat cu deosebita 'ngrijiresi curat pana'n cele ma mici amanunte, inmanu:sat. purtand cu un fel de nepasare bastonul cuminer de argint, si oare,cum intepat, incat milsflam sa intru in vorba cu el.

Desi trecusera noaue ani de zile de cand nuIle mai vazuseram, el m'a recunoscut Si, dupd-toate semnele, se bucurd ca puteam sä stam earde vorba.

Chiar dela inceput a trebuit sa:rni dau cu so:-coteala ca Margu avuse dreptate cand it soco;tise necasatorit. El m'a poftit adeca sa luarn masaimpreuna, ceeace; ffind casatorit, n'ar fi facut,fara sa.:mi spuna ca aveit Ski ma presente sotieisale.

In timpul mesei m'am dumirit.Aducandulmi adeca aminte de cele_ ce:rni spu:

sese odinioara, el se uita la mine zimbind cu unfel de nepasare ironica.

Te vei fi mirand, imi zise, ca ma ga:sesti Inca tot necasatorit.

Nevoile, raspunsei eu, care silesc pe omfaca ceeace nu voeste, sunt asa de multe, in

cat nu poti sa to miri afland ca el n'a facut aceeacc al fi dorit.

sa

208 LOAN SLAVIC!

Da! da! starui dinsul. Cel mai nesufe:rit dintre toate gandurile este acela de a f'i nevoitsA faci ceeace e impotriva firii tale. Acest4 e lucrul,de care m'am ferit Intotdeauna mai mult deckde ori:ce. De aceea, adause cu tonul &scab:tor, pe care it stiam, e asa de bine A,' ai putineslabiciuni multe bogatii, caci bo.gAtiile to scapAdo multe nevoi. Dar lucrul acesta are un antec,pe care o sad deslusim dupA masa, la cafea, ando sg, putem vorbi in toata tigna, ca odinioara,and aveam ma,i putine experiente si mai multeiluziuni. Deocamdata, adause zimbind eariti spun numai, cA, erau neintemeiate indoielile, pecare le aveai in ceeace priveste pe verisoara mea.La mijloc sunt vederile mele asupra vietii casnice,care nu se potrivesc de loc cu stArile politice dinCara noastra.

MA uitai mirat la. el.Nu pot, graii. sg:mi.dau seamg, despre

legAtura ce:ar putea sä fie intre viata casnica sistarile politice.

Mi:ai spus ca esti judecator, raspunse el.Tocmai fiindca esti judecator, ai s'o intelegi

accasta mai usor deck ori:cine.Dedeam din cap si din umeri ca omul, care nu

e in stare sg, se dumiriasca.Admiti starui dinsul cuprins de oare:care

nerabdare, ca, indeosebi in tam noastra n'asipute4 sA iau parte la viata politica fArA ca sA mainscriu in vre:un club?

SA zicem, ca da! raspupsei cu.Nu sg, zicem ca da, ci asa este, starui din:

sul Inca mai nerabdator. Omul, care nu faceparte din nici un club, 1111 are la not nici o trecere,nu este sprijinit de nimeni, e dat pretutindeni laparte si e pus in comb'natiunile politice numai in.

o

si

-7

NEGREA BArRANLL 209

timpul alegerilor, cand au si unii, altii nevoicde votul lui. Imi vei da dreptate, dach,:ti voiuspune, ca un om ca mine nu se, poate impaca cugandul, ca are sa fie tinut In colt ori'aruncat lao parte, in vrenle ce altii, care sunt in toate pri:vintele este Jriult mai prejos de el, stau in frunteamesei on merg inainte.

Daca:i asa, intimpinai eu, atunci ai faraindoiala dreptate. Aceasta o spun nu numai cajudecator, dar $i ca om cu bun simt.

Li bine! urnia el,' intrand in vre:unuidintre partidele politice, am sa intretin legaturi,sa fac Si sa primesc viziten sa iau _parte la Intru:virile de tot felul, la soarele, la nunti si la banchete.Toate acestea costa parale, Chiar multe parale,mult mai multe decat ti:ar veni sa crezi, caci exi;gentele societate noastre sunt foarte marl.

Ei! mi se pare ca:i oareacare exagerare la mijr.loc, zis eu; omul inteadevar vredniccumpanit isi urmeaza drumul fara ca sa tie seamade aceste neajunsuri sociale.

. El dete cu indaratnicie din cap: nu mai era omulpotolit, pe cared stiam.

$i ramane caraghios! strigh el. Positiu:nea ce ti se creaza in societate atatna nu delaceeace esti inteadevar, nici numai dela ceeace ai,ci dela felul cum te simti si te presenti in caselealtora on primesti pe altii in casa ta, dela luxul,pe' cared desfa'suri in lhrgimea locuintei tale si litmobil, dela cheltuielile, pe care le faci cu slugile,Cu mesele, cu petreceiile de tot felul. E in aceastaprivinth un fel de intrecere, si celce nu is partela intrecere, se pune in inferioritate si e socotitdrept om de mana a doaua, ,om de case al celor cetin sh fie pusi in randul ,,elitei".

I. Slavici. Nuvele. Vpl. M. 14

i,am si

210 IOAN SLAV ICI

Dami voie sa te incredintez, ca pe mine num'ar supara asa ceva, intimpinai eu.

Pe mine Irish, ma supara, raspunse eI,caci eu m'am deprins de mic copil a fi socotit eelputin de o potriva cu aceia, care imi stau in filth.Sunt poftit la masa regelui, urma el peste putin.

Ma sirnt foarte onorat. La masa unui om, pecare:I socotesc deopotriva cu mine, mie insh greusa ma duc, dach nu pot. sa:1 poftesc si eu la masamea. Chiar daca eu inswmi nu m'asi simti umilit,altii ma coboara in gandul for $i ma umilesc. Asaon asa, placerea de a fi mancat la masa altora etits foarte scump. Eu, amice, urma ear apasandasupra vorbelor, sunt un om cu dare de mans,am putut toata viata mea si pot si acum sä traiesc in twig. largimea, fara. ca sa fiu revoit amitrage ceva dela gura, dar ma simt prea saracpentrur.ca sa, pot lua parte la viata noastra socials.

Ma iarta, ii zisei, daca:ti marturiseseca n'o inteleg asta. Sunt atat de multi oameni maisaraci, care iau parte la ea.

0 fac, raspunse el, fie pentrwca suntnevoiti 'o faca, fie pentrwca sa scape de saracicagonisind averi prin mijloace neiertate. Acestac lucrul, asupra caruia iti spuneam; ca abia duphmasa am sa te dumiresc. Mete, cafele!striga apoi luand pozitiunea, prin care examinato,rul ne 'nduplecat it baga 'n racori pe candidat.

In fata lui se oglindia atata asprime, incat earnwl mai cunosteain.

Tocmai aceasta e! starui dinsul. Ca salpoata rasbi, oamenii aceia alearga, dau din minisi picioare, se fac luntre si punte, umbla taris:

dupa castiguri necinstite, savarsesc i treecu vederea fapte neiertate, incat la fie:care pas estinevoit sa dai mana cu nemernici, pe care:i desprer.

diskgrail is

pin,

NEGREA BATRANUL 211

tuWi, on sa saruti mana unor feyned, care nu suntvrednice saiti ridici palaria 'n fata lor.

0 fi am intimpinat eu oare:care exa:gerare la mijloc. Chiar, insa, fiind toate adeva:rate, nu ai decat sä nu iei parte la viata politicapentru:ca sa scapi de neajunsurile impreunatecu ea.

Te 'meld raspunse oamenii,§i feme:ile, de care:ti vorbii, iti ies pretutindeni in cafe*i nu numai au trecere, ci chiar §i stapanesc in so,cetate *i nu te sufar in mijlocul for, ci te fac ur:gisit, daca nu umbli 'n caile for. Iertare nu ga.:sesc la din$ii decat cei fie umiliti, fie destul debogati, ca sä le poata impune. Vorbesc ca oinpatit. Nu numai prin ce am trecut, dar am $iprieteni, care, dupa un an petrecut in tail, au fortnevoiti sa petreaca doi ani in strainatate, ca safaca economii. Oamenii saraci cu minte au lanot sa traiasca 'n umilita retragere, §i eu nu suntdestul de bogat pentru:ca sa ma 'ncumat a luaasupra mea raspunderea faptei de a'mi fi incurcatin societatea noastra sotia, ba, poate, in urma, $icopiii.

Ezi judecator: am on nu dreptate?Intrebarea:mi era puss cu atata hotarire, incat

nu:mi ramanea decat sa =i dau dreptate. Steteam cutoate acestea pe ganduri cand imi dedeam seams,ca veri.wara cea gentila nu va mai fi acum o ratade tot tanara.

i Domni Kara, intrebai deci cu oare:caresfiala, e ea de aceea:kii parere!

El sari in p!cioare ca intepat de un vespearunca o cautatura par'ca fi invinovatit c'aucis pe bunicul sau.

Veriwara mea!? grai stapanindu:§i glasul.Ea n'are sä zica nimic, ci sa a4tepte mo*tenirea,

Si

el, =

Stiu

Si

Si

si

sidnifast

212 MAN SLAVIC'

Mal de care nu putem sd intemeidm o via% cas.nick' . potrivita cu felul nostru de a vietui $i cupositiunea ce ni se cuvine in societate.

II intclegeam acum $i nu mai aveam ce sa:i zic:era tot omul, care numai pentru multumirea sa lefaces toate.

Au trecut Ia mijloc cati:va ani, $i cu ocasiuneaunui proces am fdcut cuno$tinta avocatului Papa:vera, care,

vechiuluidin intamplare, era om de incredere

al meu prieten Negrea.MA bucuram, ca rot sit mai aflu cate ceva des:-

pre dinsul, $i:am spus cele ce aflasem dela el andne:am intalnit Ia Constanta.

Vorbd sA. fie! grAi advocatul cam in ze:-flemea. Te pomene$ti c'o fi crezut $i el insu-,$1ceea:ce:ti spunea. Adevarul e, ca prea mult tine sase strecoare grin vials facandu:$i parte de toAtemultumirile $i se sperie chiar $i de cele mai micigreutAti.

Mo$tenise, a$a:mi spunea advocatul, delaparintii lui, pe langA casele, in care stetea, vre:odoaue sute mii de lei in bonuri $i o cases cu pravaliiin plata, eare:i aducea un venit de vre:ospre:zece mii de lei pe an. Cu toate' acestea sesimtia mereu strimtorat.

Dorind adecA sd se tie 'n curent cu progresele5tiintei, cheltuia mult pentru catti $i reviste, pre:-cum Si pentru fel $i fel de aparate, ba mai avea$i slAbiciunea de tablouri .0 de bronzuri.

Om cumpAlnit, cum era, el nu cheltuia, ce:idrept, peste puterile lui, dar petrecea timpulcitind facand fel de fel de experimente $i astfelii era nesuferitd purtarea de grija pentru avutullui. Se simtia Anorocit and era nevoit sa.$i bat&

isi

climb

si

NEGREA BATRANUL 213

cu chiriasii, cu reparaturilc on cu achitarea poziteloi de tot fclul. Yana chiar Si tdiereasi incasSarea cupoanelor ,avea deci sg facg avo:catul, ceea:ce ear 1'1 costa ceva.

Era deci strivit de greutatile vietii cand a luatmostenirea dela matusd:sa, trei case mari Si doauelocuri virane.

Dupes experientele, pe care le Meuse, reposataSi lasat, ce:i drept, singur mostenitor, dar pen:

tru mai mare sigurantg i =a impus sarcina ca sädee verisoarei sale, toatg viata ei, cate o mie delei pe lung, bani, pe care ii scotea dintr'un buzu:nar si:i baga in cellalt, dac'o lua de sotie.

Nu mai inc pea nici o indoialg, cd o va Si. faceAccasta indata ce va fi trecut anul de doliu,deocamdatd a facut toate preggtirile: a vandutcasele gi locurile virane, ca sa nu mai aibd bataiede cap cu ele; s'a inteles cu un antreprenor cazideasca grajd pentru doaue perechi de cai Si so:pron pentru doaue trasuri, facut socoteala, ccare sti:1 coste caii si trgsurile, inobila, vizitiul Si ran:.dasul, bucdtareasa, feciorul Si femeile din cases, toa:letele sotiei, primirile Si mesele, toate sarcinileimpreunate cu viata casnicti.

Era lucru firesc, daddi tot mai stetea pe ganduriSi dupes trecerea an,ului de doliu. Il cuprindeauun fel de fiori reci cand se gandia la bgtaia de cap,pe care urma s'o aibg cu atate slugi si cu o gos:podarie atat de complicatg. Ba mai era pe de:asupra Si rgspunderea, pe care o lua asupra sa inceea:ce privia soarta sotiei Si a copiilor, care ajungasa de usor sg, incurce socotelile parintilor.

Era, par'cg, un demon, care'i Soptia din candin and la ureche: Omule! dai o mie de lei pe

Silung scapi de toate!"

.apul

l:a

$i si:a

io

_

214 IOAN SLAVICI

Nu! Omul cumpAnit numai dupa cea maimatura chibzuire poate A. tee asemenea hotariri.

Mai trecut:au deci si alti ani, si iartt:si altii, far&ca Negrea A, se fi pripit, si el a ajuns cu adevAratbiitran, tot cum fusese 'n timpul tineretelor lui.

li

PADUREANCA.

PADUREANCA

I.

Fa trei cruci $i zi ,Boamnelajular cand trecipragul casei fie ca sa iesi, fie ca sa" intri, c'acilumea din intamplari se alcatue$te, ear intampla,rea e noroc ori, nenorocire, $i nimeni nu $tie, dacese r6.1u on bun ceasul, in care a pornit, nici daces vaface ori nu ceeace,si pune de gand.

Busuioc insa, bogatoiul, era om, care $tie ce vo:ie$te. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite el ajun,sese gospodar ce ara cu patru pluguri zece zile de arandul $i seamana brazdele numai cu grau bob ales.si de aceea se putea simtI destoinic a scoate lacapat lucruri, pe care altii nici macar de gaud a$i le pune nu se Incumetau.

Se ivise holera 'n tarn, ear Busuioc nu voia sade ea. Holera 'n timpul secerisului?! La

aceasta nu s'a gandit $i nici acum nu voia sa segandeasca. Avea patru:zeci de jugare de pa'mantacoperite cu grau, un singur Ian ce $ovaie mereusub sarcina de spicuri grele: holera, neholera, cltrebuia sg:si adune rodul in timp de tiei zile, caciputin se scuturA, dela cei Arad, dar molt deladinsul.

stie

218 IOAN SLAVICT

Si Bela multi mult s'ar scutirrit in fie$te,care an$i Inca mai mult ani $i ani de:a randul, daca n'arfi bratul Padurenllor flamenzi.

Simtind apropierea timpului de secere, padurilese pun in miscare, coliba cu coliba, sat cu sat seaduna, vaile pornesc intregi spre campia intinsa

cate,va zile cat tine locul din Mures pana, inpArtile Orazii pand la isvoarele Cri$urilor nu mairaman prin sate decat mo$negii neputincio$i, ba:bele batrane $i copiii nevirstnici: setea de violaii ia $i,i duce pe toti la sarbatoarea cea mare ccse tine in fiote:care an odata pentru impartireapanel de toate zilele.

Acuff' stapanira opr,ise aceasta serbare: se da.,duse de $tire cu toba prin sat, $i in auzul oame,nilor adunati la biserica, precum ca nimeni nu arevoie sa paraseasca de seceris hotarul satului sau,nici sa primeascd de seceris oarneni din alte sate..

SA vad eu cine ma opreste pe mine a 'mistringe rodul muncii mele! striga Busuioc.Curata nebunie! De unde ia sapanirea puteneade a ne opri pe not pe toti? La asta nu s'a gan,dit?! Intr'o mans e Mai, omule, vreai sä moride foame?" ear in ceealalta ,Baga de seamarca nu cumva s. dai de holera!" Apoi tot maiburial e holera. Par'ca, dad. mi,a fi dat sa mor deholera, stapanirea o sa §tearga data mea de acolo,unde s'o fi afland! scris; tie scris: nu ti:escris i sanatate buns.

Socotela lui Busuioc era facuta: n'avea decat sapuns .caii la cate:va carute, sä plece la Paduri, casa:si adued oameni, $i apoi ar fi vrut el sacare:i acela, un om din Curtici, care ar indrazni35, faca gura.

Mai taica, eu zic sa ma duc eu, grai Iorgo,van, ear Iorgovon era leciorul tatane:sau.

si insi

si

The

*tie-

PADUREANCA 219

Busuioc nu prea stetea de vorba cu oamenii, $iunul dintre oamenii, cu care mai ales nu stetea devorba, era fiiul sau Iorgovan.

Iorgovan era, ced. drept, mai final- deck talc&sau, insa tocmai fiindca era mai Unar qd fiindcait avea pe Busuioc bogatdiul WA, invatase maimult in viata lui $i era oare=cum mai cu minte: astao simtia Iorgovan, ear Busuioc o §tia, $i in fundulinimii se bucura de ceeace $tie.

Iorgovan umblase cinci ani de zile la $coliled'n Arad; era N orba sa se faces domn", fiindaavea pe ce, $i Busuioc visa nopti intregi de domniafeciorului sau $i nici n'avea de ce as nu viseze,fiindca feciorul sau era bun scolar. Inteci bunsdimineata se pomene$te insa cu el ac-as6.

,,Taica, eu m'am gandit sa ma, dau eu la pluggArfe, r ii zise.E.e el atunci.

Busuioc s'a uitat lung la el, a mai stat pe gangduri, apoi 1 =a intrebat:

Care va sa zica ramai plugar ca mine: de cenu mi:ai spus:o to asta mai nainte?

Pentrur-ami ziceam, a raspuns Iorgovan,dace. II intrebh $tiu, ca, n'are sa voiasca; dac'o

fac, $tiu, ca are sari para. au °data., ear claca a$%tept panes ce s'o mai gandi $i el, ma tern ca o saf.mitread. pofta".

A$a:i! gandise Busuioc in el, tot mai bineplugar de f_Lnte decat boier de rand.

Insa Busuioc era om insurat, el unul $i cuvasta doi, ear nevasta lui it avea frate pe popedin Socodor, o avea soil pe preuteasa din Otlaca,mai avea $i. veri, Si veri$oare, $i e greu lucru sa totemi de gura lor.

Busuioc nu sa,$i tie feciorul in frau. " astan'ar fi voit Busuioc s'o zica neamurile nevestoi

$tie

ei

an.

220 LOAN SLAV,IC1

sale despre dinsul, pentrurca awl si el neamuri,$i aceste se suparau cand acelea it graiau de rau,tai apoi se suparau $i acelea cand *tiau, cal acestes'au suparat, incat Busuioc se balabanise ate unan de zile pana ce ajungea sa le impace.

El se duse dar la popa, fiindca popa era cel maicu minte dintre toti.

frate! a graft, popa ca el stie maibine la ce:l trage inima!

De atunci Iorgovan tace, face *i asteapta, cataica:sau sa se bucure, ear Busuioc e tats, si sebucura si atunci, cand nu prea az?, de ce.

Cu boate aceste acum Busuioc. stete pe ganduri.De mai cu minte era fiul sau mai cu minte;

acum insa nu era vo:ba de minte, ci de trecere, $itrecere titoattot el, tatal, avea mai multa. Stia pelumea, si toed lumea II stia pe el: nu intra inmintea lui ,gandul, ca i s'ar putea pune cineva indrum cand ii zice: Eu sunt Busuioc dela Curtici".Asa era! lui nu i se punea nimeni in drum; insaIorgovan era mai mult decat dinsul: feciorul lui Bu:suioc!

baiete, dar baga de seama", raspunsetatal.

Si nici nu ar fi fost rau, data Iorgovan, tot caalte dati, ar fi fost povg.tuit numai de gandul, caava para. odata bine batranului.

Era cu minte Iorgovan; insa mintea este si eadupa timpuri i impregiurari: biliatul era de doauezeci de ani, si mai ales in timpul secerisului ar fislaba de tot mintea de doaue;zeci de ani, prin carenu trece, fie chiar si numai pe fulgerate, si ate ungand sburdalnic.

Secerisul este o sarbatoare, ,i Iorgoan voia, capentru aceasta sarbatoare el sari aleaga pemeni, si cosasi, $i legatori, si fete ce tree dealungul

Bine,

Lasail,

PA EANCA 221

brazdei s'adune in urma cosaaului manunchii subsecere.

An lucrul fusese minunat: erau flAcai sprin:feni ai la vorba, ai la Jucruri, un cimpoiea doilautari, era gurk sparta, erau i fetelok tot unayi una, incat iarna toata Iorgovan numai seceriaa visat.

Ear in mijlocul secerAtorilor i se ivia totdeaunaSimina, fata crasnicului dela Zimb?u, ai indatA cei se ivia Simina, el trecea cu gandul dela seceriaIa trier si dela trier la culesul viilor, fiindca Siminanu a plecat deeat abia pe la fiertul vinului. La caseslui Busuioc e totdeauna de lucru pentru o Siminapentru tatal ei Fi pentru Inca doi, trei oameni cese fin de dinaii.

Dar cu Simina n'ar fi voit Iorgovan sA deefates; asta Si =o pusese el de mult in gand. Brea iaiiesise din fire pe atuncia: era bine, ca, s'a dus.

Nu'i vorba, de cate on se gandia la dinsa, eliai fAces mustrari, ca n'a sarutat:o nici railcar o.:data.

Nu era baiat ruainos de felul lui, chiar in celedintai zile a voit s'o faces.

Tu eu to las de bung voie, ii zisese eaatunci; de ce vrei s'o faci cu de:a sila?"

De aoolo inainte el nu mai voia sä o sarute, earacum, cu un an mai batran, ii era ciuda, ca n'avoit, ai n'ar fi vrut sa, dee fatA cu dinsa, pentru:canu cumva sad impinges pacatul sad arate, CA poatevoi, the/ vrea, chiar ai mai mult.

Nu dar Ia Simina se gandia Iorgovan, ci numaiIa un fel de Simina, care vine ai trece ti nu lastenurma ei decat o scurta pArere de bine c'a fost.

Lui Busuioc insA nici macar atat nue.i trecea prinminte, Si cand Iorgovan facut cele trei crucisi a zis Doamne ajuta", tatal se gandia la cele

silo

ca

si

si

stiff,

5la

222 JOAN SLAVICI

patru:zeci de pogoane ale sale, ear feciorul la sere;ratoare.

Doamne ajutal" grai si Sofron, sluga, care nuse gandia cleat sa faca treaba, in cared trimisesestapanul sAu.

II.

Busuioc avuse dreptate.N'avea stapanirea destula putere spre a:i opri

pe oameni la casele lor. Seri le de iarna ei isi pe:trecusera Crrpul povestindu si unii altora cele cevazusera peste vara la campie, primgvara ii opriaumereu_pe drumeti in tale, ca sa afle dela dinsii,cum stau samanaturdle de pe ses, ear acum stiaucu totii, ca anul a fost manos si asteptau cu nerab:dare A. le vie vested, ca spicul s'a Ingalbenit.

Indata dar ce li:a venit vestea, ei s'au pornit lavale.

Si 'deca de ce sa nu. porneasca?Pe la dinsii nu era holera. Porunca stapanirii?Stapanirea nu cerca nimic dela dinsii: ii oprise

numai pentru:cA void sA, le facA bine ferindu:i deprimejdie, si treaba lor era, dadi voesc on nu sase ImpArtAseascA de aceastA binefacere.

Asa 'ntelegea toata lumea treaba, si de aceeacand oamenii au incput sa piece, slujbasii satului,care erau ei tot oameni ca lull, ea, se faceau, CaInd nu stiu, nici n'aud, nici nu \Tad, ear dupa:cedrumurile s'au umplut, i s'a t im's stapanirii ras:puns, precum cA, n'a fost cu putintA sa =i oprea:sea pe oameni pe la casele lor.

Drumul de tars de pe valea Crisului alb, ajun:gand in apropierea sesului, la Maghierat, se des,pica 'n doaue, si o parte o is prin Pancota spresnijrocul sesului, ear alta apuca spre Siria, ca

ai

PADUREANCA 223

sa inaintezez la Arad si sh. trieaca Muresul inBanat.

Sosind la Siria, cetele tree de:a curmezisa prinsat si se opresc in bgtatura dela marginea Campiei.

Aici e inceputul.Satul se 'ntinde la poalele celui din urma sir

de dealuri. Din sus de sat locuriie su-vii, si mai sus coasta e acoperita cu tirsi, pe cul:-mea plaiului se vede marginea padurilor, ear intr'unvarf iesit inspre campie, cel mai inalt dintre toate,se ridica zidurile parasite ale Vilaghsului, o cetateveche, de unde ochiul strabate toath campia catpatrunde zarea de lumina.

Iorgovan plecase dela Curtici jnspre amurgulserii si mana drept spre tuguiul Vilaghsului simina jute fiindca:1 mana si pe el ceva,inainte.

Ear Sofron se necajia, ch. Iorgovan mana asa dejute, si zicea mereu: Ce:o fi avand de:i asa de ne:astamparat?!

In curand apoi se inserh, si Iorgovan it 16.gy pe' departe 'n urma sa.

Dealurile se ridicau ca niste ziduri intunecatein fata lui; se ivira apoi unul cite unul si focurilebaietilor iesiti cu- vitele la pasune, si ear se vedeacetatea, care acum stetea 'n zarea rosiatich a unuifoe mare ca o mogaldeata nerniscath.

Era inspre miezul noptii and el iesi dintre hot:dele din hotarul iriei si apuca drumul eel mare.

Plecat cu gandul de lunga chlatorie in treburigrele, el era dus cu gandul lui departe inainte,4i de cite on vedea cetatea inaintea sa, ii era par'can'a plecat inch si ear mai indemna caii la pas iute.Insa om era si el. In cele din urma incepir sa ma:

si caii, obositi si ei, simtind, ca li se slobodfranele, o detera in pas domol de tot.laie,

;

224 LOAN SLAVIC'

Apropiindu,se de sat, el deodata se treii dinoboseala lui.

De mult Inca ii paruse, ca aude a$a din cand incand cimpoi $i cetera $i fluier si chiote sburdal,nice: trecand acum un pod de peatrA, i se ivirasi focurile dela marginea satului dimpreuna cu lu,mea ce se indesuia prin iarea lor. .

El sari in picioare, ca sa vada mai bine, apoistrinse franele si trase cu biciul intre cai, ear ace$0tia, nedeprinsi cu biciul, isi luara zabalele in dintisi,, i se 'ntinsera drumului, incat oamwiii de pe lafocuri, speriati de goana lor, grabira din toatcpartile sa li se punk' in drum.

Oprind caii, Iorgovan se uita ametit impregiur.Lume, lume si ear lume, sute $i sute, mii de oa,

meni, un balciu intreg, si tot nu era balciu, fiindeala balciu sunt $i care, sunt $i setri, ear aici nu eraudecat oameni vii, o oaste intreaga, $i tot nu eraoaste, fiindca aici erau pe cati flacai, pe atatefete. $i precum privia si precum aseulta din drum,el nu putea sa inteleaga nimic: pe ICI, pe cob citeun foc, si omeni, gramezi,gramezi, unii intinsi pejos, altii indesuindu,se, cei 'mai multi jucand,cimpoi, lautari, fluerasi, cantece, chiote $i vorbarvorba, vorba, care le leaga tote si le impreuna ino singura bajbaitura.

Iorgovan era foarte nenorocit.Plecase in cale lunga $i, plecat abia, se simtia la

sfarsitul calatoriei. Stiuse el, ca va gasi padurenila Siria, dar, ca va gasi atat de multi, incat sa numai aiba nevoie de a merge mai departe, la asternu s'a gandit.

Dar acum era vorba sa vada ce era de vazut.El sari din arutA, desprinse caii pe de 16turi

i plea spre multime.

PADUREANCA 225

Oamenii erau veseli, si. lorgovan isi speriasesomnul. Vazandu,se dar in mijlocul galagiei, re,pede:repede ii trecura prin minte trei ganduri deo:sebite.

Bani ai?Am.Aici nu te cunoaste nimeni si nimeni nu te bawl

in seams.Cine stie, dace, 4 A:4i mai fie dat a vedea Inca

°data un lucru ca $i acesta.0 sa=1 trimit pe Sofron cu cArutele la vre:un

birt din sat $i o sa ma duc eu mai tarziu.Caci erau aici multe, pe care omul trebue sit

le tie si sa, le vada.Cati:va pasi dela drum el dete peste o gramada

adunata Impregiurul unui foc de vreascuri. Uniisedeau pe jos, ear altii steteau in picioare, dar totiascultau neclintiti cantecul unui mosneag ce sedeape un fedeles de Tanga, foc. Era cantecul lui Novae.lorgovan 11 mai auzise, par insa ca nu tot astfel,si se necajia, cu nu poate sal audit, destul de binein galajia cea mare.

In dosul lui un flueras Si un lautar cantau Ar%deleana, ear un flacau de cei cu gura spartA luasecinci fete Si le juca .Lumea adunata impregiurul forisbucnia la toata sotia lui in hohote si ear se sta.-panic, ca nu cumva sad scape vre:o vorbA pe ne,auzite.

Iorgovan, auzind chiotul si hohotele, se 'ntoarsein calcaiu, apoi tresari, ramase p clips nemiscatkki se dete cati,va pa.% Inapoi.

Ii trecuse ca o sageata prin inima: una dintrecele cinci fete era Simina

Nu! nu era Simina; era numai o padureanca,

I. Slavici.Nuvele. Vol. III. zs

226 IOAN SLAVICI

o fats, *i padurencele fetele mai ales pe la mie.zul noptii seamand unele cu altele.

Dar daca nu era Simina, putea sa fie, era unlucru firesc sa fie.

Trecusera luni de zile de cand n'o mai vazusein gandul lui: *tia numai c'a vazut:o, *tia cumfusese, dar nu mai ski-Ilse acreala, de care fostcuprins tot sufletul in timpul cat a stat dinsa laCurtici; acum, dimpreuna _cu oamenii dela padurii se ivi chipul padurencii §i simtamantul deacreala, nu arnariciune, acreala ca acrealanului statut de fiert *i Inca nelimpezit. Cat a statdinsa la Curtici, zimbet in fata lui nu s'a ivit,mancarea lui n'a fost maneare *i somnul lui n'afost somn, totu:*i de cate:ori era vorba de ple:carea ei, ii venia sa racneasca infigea ghiareleIn *olduri. Era grozav lucru: cand vrei sa nuvooti ce vrei *i simti, cd nu poti voi nimic, cite duce altul dupa cum te poate. Si lucrul dstagrozav it simtia Iorgovan i acum.

Tremura in tot trupul.N'ar fi voit sa stee fata cu dinsa, dar voia s'o

vada, s'o gaseasca, sa afle, daca e aici on nu, penfru:ea nu cum:va sad zareasca ea pe el *i sa. se legede dinsul. Si filindch sufletul ii era plin de dinsa,on unde se uita, tot pe dinsa o vedea, Si de cateon se 'neredinta, ca, tot nu e dinsa, ear o vedeain alts, parte.

Trecuse 'n lung i 'n lat, In cruci* *i 'n curme:zi*, mergand la inceput ingrijat fricos apoimai iute qi tot mai iuteo dand cu cotul la dreaptaSi la, stings *i virIndu:*i mereu capul printre oa%meni.

"Pe cine cauti Campigne?" intreba'un flacau,Iorgovan ramase incremenit.

i vi'

$i.$i

qi Si

Lui

ha

Si

A

PA DUE EANCA 227

Eu? pe nimeni, rAspunse el. Am venit $ieu sä \Tad".

Se daduse de gol, se fAcuse de rusine, isi arataseslAbiciunea.

Dar de undea cuno$tea PAdureanul?De unde? De kpe. port!Dar prost mai sunt! strigg. el. Fie$te:care

sat are portul lui: n'avea cleat sA caute un Zhu:bran, pentru=ca sA afle dela el, dacA Simina esteon nu aici.

Nu era Simina $i nici nu era vorba sA vie.Nu era, $tia, ca nu poate dar el cu toate

aceste o vedea ruereu: se uitase-par'cA prea cu dinadins in soare si ii scAparau ochii.

In zacjar! o Sirxuina, o pAdureanca era pelumea aceasta, $i de aceasta el nu putea scapa.:se temuse ca ova aici, ear acum, dupa=ce $tia,ca nu o poate psi, era nemangaiat $i:i venia sApiece drept la Zimbru.

Sofron, gasind caruta 'n drum, s'a nacajit, calorgovan a lasat caii plini de spuma in racoareanopti,i, a dus apoi carutele la birt, lira dat cailornutret $i s'a intors $i el in bAtAtura dela margi:nea satului.

Ei ce zici!? cum iti place!? intrebA, trezit$i el din somn.

"Mai $tiu $i eu!? ii raspunse Iorgovan.Prea ii pareau molateci Padurenii. Erau veseli,

nud vorba, jucau, chiuiau, rIcleau, dar Iorgovan.a fi volt sari vada iesiti din fire ca saa iee $i peel din minte. .

De geaba! veselie adevarata fAra de vin nu sepoate.

,.Haid sa facem not una, incat meargastea, striga el. Ad'o vadrA de vin!' Tova=ra$i o sA ne gasim not ".

sA

gasi

sari ve:

Ee,

9)8 LOAN SLAV ILL

0 vadrg, doaue, multe vedre putea feciorul luiBusuioc, daca voia. Iar tovarg$i, slavg Domnului!

se gAsese tovarg$i.In amurgul zilei flacgii framantau pgmantul,

earn, lorgovan $edea pe fedelu$ul de langg focul devreascuri, Wes din palme $i striga mereu:

Hupa:tupa, hupa:tupa, hop!"Abia odatg de doaue.ori atinsese 'bocala cu vin

era ins ametit, rau ametit.Deodatg ochii i se umplurg de lam-Anil.Nu mai vreau! striga el indarjit, apoi se

dick tii o lua spre sat.

III.

$ofron, om ca de trei:zeci de ani, fusese cgtangimparateascg $i era de mai multi ani acum sluggcu simbrie, $tia dar ce este datoria $i porunca sta,panului.

Cats vremc vedrele erau pline, $i:a fAcut $i elparte cuvenita din ele, earn partea lui era mare,Tocmai matahalg nu era $ofron; to uitai insa la el$i simtiai, ca nici cu parul, nici cu paharul nu:Ipoti doborI. Inalt nu era afar& din seaman, erains ciolgnos, lat in umeri $i greu in tot trupul,un om, care duce la tAvAlealg. Cu toate aceste,intorcandu:se la birt, pgmantul i se legana sub pi:cioare $i drumul de tars ii era prea.ingust.

Ajuns la u$a grajdului, el se .oprI $i:si adunatoate puterile, ca sg stee drept.

Supt ametit, nu:! vorbg, I i zise el, rguametit, dar beat nu sunt. Busuioc e om cinstit,lorgovan e bgiat de treabg, Jupaneasa. Vica ebung $i ea, de tot bung. Ei! qi ce:i mai departe!?

Prea putin imi pas6.1--Tot mg 'nsor la toamnAtSi putea Vofron sit se insoare. Avea bAni$ori

dati cu imprumutare, avea un loc .de casA in

riz

rADUFEANCA 229

Curtici. Intrase sluga la Busuioc, pentru.ca 5a si1castige nas: toate erau gata; numai nevasta mailipsia, Ear acum, nu era beat Sofron, era insaametit s ar fi voit sA aiba nevasta, ca sA poatasaruta pe eine,va. Asa era el cand era ametit: iiera dragS lumea toatA.-

,BunA dimineata! zise el intrand in grajd.,,Buna sa4i fie inima! raspunse tot el, deoare

ce caii, earora le zisese buna dimineata, nu ii pu:teau raspunde.

Dar fan mai aveti DNoastre?la vino, ma rog, $i te uitit!Bun! bun! zise el ear, incredintandu:se,

ca este fan.Da, bun! insA Vulpoiu, unul dintre caii dela

caruta lui Iorgovan, stetea ganditor $i nu manca.Sofron increti sprancenele, it apuca de urechi

tuturA, apoi se dete inapoi grai:Sofroane! lasS! nu te necAjil culca=te..sk

traqi un puiu de somn; dar baga de seamy sa nute fure somnul, Sofroane, ca e ziva, Sofroane, siai treabA, Sofroane!

Culcat apoi in usa grajdului, cu capul pe prag,el in curand incepu a zimbi prin vis.

Cand se albia de ziva, el sari sprinten in pi:cioare ca srt adape caii sA4 tesele, ears cand soa,rele se ivia din dosul dealurilor, el se 'ntorcea inbatatura dela marginea satului, ca sA vada ce=i $icum, si poata da stapanului sau raspuns pecand se va scula.

Sofron, padurean Si vorbeasca cu pa;durenii, tocmai de aceea insa in curand simti, CAanevoia se va Intelege cu dinsii.

Nici nu voiau pAdurenii sA stee de vorbS cudinsul. Cei mai multi ziceau, ca nu raman pe aici,ci tree in Banat, unde ziva se plateste mai bine.Altii 11 amanau pe mane, pe poimane, zicand el

$i

sa

si

sari

el, stia

230 LOAN SLAVIC'

nu stiu Inc cum se vor hotAri preturile. Eartinii, care erau gata de a merge chiar de pe acumla lucru, cercau niste preturi de to speriai de ele.Trebu'a sa le platesti zilele perdute pe drum $iostaneala drumului. Apoi anul era bun, $i dar dindar se face. Apoi venisera mai putini decat intr'altiani. Apoi $i mai ales era holera, $i de geabaomul in gura mortii nu infra.

Dar toate aecste calea:valea: vorba era, ca.' nuse gasiau oameni pe placul lui Busuioc.

Busuioc isi facuse socoteala, cati cosasi, cati le,gatori cati manunchie$i ii trebuiau pentru,ca

poata aduna rodul in timp de trei zile. Perdu:renii aveau insa alte socoteli. Voind a pleca la se:ceri$, ei se aduna, in cete de cate cinci pans Ia o-suta de insi. Fie:care din aceste cete are apoi unomrazteti

al ei, care se invoeste pentru ceata lui; oameninu se gasese deoarece padurednul odata

cu capul nu se despal te de ceata, cu cane a plecat.De geaba se caznia dar $ofron sa adune nu:rul poruncit de Busuioc:tdata erau prea multi

legatori; alts, data, prea putini cosasi. Dar ceeaccera mai rag, se nimeriau totdeauna prea multi,care nu fac nici o treaba. Fie$te:care ceata decel putin opt in$i are cate un cimpoies on lautar$i cate un baiat, care poarta, fedele$ul cu apain urma secerat-orilor, ear lautarul e socotitdrept cosa$ $i baietul drept manuchies. Busuiochotarise un cimpoies, un lautar si doi Wet!,ear lui Sofron i se nimeriau cate patru lautari,doi, trei cimpoie$i $i cate cinci, .sase bgieti

,,Sa facer Iorgovan ce voeste el! grai $ofron sisa intoarse nacajit la birt.

Mai rau se nacaji cand afla, ca Iorgovan tot nus'a sculat Inca, ear dupace se duse la grajd, el Inc-ccpii a se sctirpina Ia ureche.

pu:

eisav$i

PADUREANCA 231

Vulpoiu stetea cu urcchile debeTate si faceszimbre.

Am zis eu, grai. Sofron. Are ce:va Iorgo%van, trebue sa aiba. Ziceam- eu Inca de ieri, caomoara caii. Asta, noapte i:a lasat asudati in mij:locul drumului, ear acum doarme ca ne alte dati.

II stia om, care nu primeste sa fie purtat de slu:gile tatane:sau; dar Vulpoiu era bolnav, si nacajit,cum era, Sofron nu mai avea rabdare si trebuiasea trezeasca.

Iorgovan durmia si nu durmia: nu stia nici elsingur ce face. Obicinuit a se scula de dimineata,el s'a trezit de odata cu Sofron, dar nwi venia sase scoale. Ii era greu sa mai dee fata cu oamenii,care:1 vazusera peste noapte, inchise ear ochii,pentrwca sa fuga din lume si sa nu mai stie nimic.

El se uita dar cam suparat la Sofron cand acestait trezi.

Ce:ti pass!? ii zise apoi. Nu cum:va ai voistric si cheful, ca sa nu ramaiu numai cu

paguba. L'asa":1 sa piara, dace n'are zile!Si ear inchise Iorgovan ochii: ar fi volt sa

doarma mereu si sa nu se mai trezeasca tot el

Dar el nu mai putea sa doarma.Un cal!? Putina treaba! Dar nu era a bine!Tot n'ar fi vrut Iorgovan sa pagubeasca.

Insa el voia sari arate lui Sofron, ca prea putinii pass si nu s'ar fi sculat, fereasca Dumnezeu!

nici n'ar fi intrebat, dupa:ce se scula, despreVulpoiu.

Ce:i cu oamenii? intreba el uitandu:se asacam pe furis in fata lui Sofron.

SA vii sa vezi! raspune Sofron.,.Sunt on nu sunt?Sunt si nu sunt.

si

insu 5i.

ii

sarmi.

232 IOAN SLAVICI

,,Vorbete:mi cum se vorbote, grai Iorgovanmai rastit. Ai fost? n'ai fost? ai gasit? n'aigasit?

Ain gasit §i n'am gasit", ii raspunse Sofron.A.a cum ii cere Nenea Busuioc, n'ai putea sari

aduni decat in sat, din plin".Atat ii rrtai trebuia i lui Iorgovan. Dacd nu pm:

tea sa, doarma, ar fi voit sa mearga mereu inaintepana:ce nu va iel din lume.

Atunci pune caii, ca sä mergem mai departe ",zise el hotarit si se duse, ca sa fach socoteala

conacului.Sofron puse caii, la citruta sa trei, ear la alui Ior:

govan numai doi..Iorgovan se urca 'n caruta cu doi cai intocmai

cum s'ar fi urcat, cand ar fi fost cu trei. SlavaDomnului, feciorul lui B,usuioc n'avea nevoie sa:sipiarda rostul pentru atata treaba.

Dar omul om ramine.Cu pielea cum ramane? intreba feciorul lui

Busuioc.O s'o gasim aici", ii raspunse sluga.Mana to inainte!Sofron ie,.51 cel dintaiu din curte, earn Iorgovan

ramase 'n urma slugii.Mare minune! -2- gill Sofron. Fire:ar sa nui.i

fie de diochiu". ..

IV.

Noaptea pe la cantatul coco§ilor Iorgovan erala Cil §i se balabania cu Jutu, un om de acoleadin sat, in vreme:ce Sofron durmia la locul lui,in usa grajdului, cu capul pe prag.

Care va sa zica mane dimineata esAi cu oameniiaici!

Las' pe mine, grai. Iutu. Daca nu, gasesc inCil, taut prin satele de dimpregiur. Am liana di:

PA 1)12R EANCA 233

minea1t4 timp sit cutreer toate satele pans in Dub,cele si Zimbru.

Iorgovan tresari.,,Nu e departe Zimbru -de aici?" intreba el

fricos.,,Cale de un ceas si nici atata,ii rAspunse Iutu.

Tiu mereu drumul de tarn pans la Iosasel, ear deaici apuc valea la stanga sa ies drept in Zimbru".

pleaca! nu pierde timpul! grai Iorgo:van cuprims de neastampar.

Etamanand apoi singur, el incepu sä se plimbeprin curtea mare ssi desarta.

Avea destul timp pans dimineatA: putea sameargh si sa, se intoarea, fara ca sa stie Sofronin ce treburi a umblat. Insa caii erau obositi, pa,gubise odata, si Sofron durmia 'n usa grajdului.

Era o nebunie! De ce sA se ducal? de ce s'ovada? ce avea el cu dinsal? Nimic, nimic, nimic!Era o mare nenorocire pe capul lui Padureancaaceea; dar is iesise °data primejdia 'n cale, si nu semai putea ferl de ea, it apucase °data gandul dea se pune alare si nu mai putea, nu mai puteit,recoarea noptii, lumina lunii, umbrele copacilor,toaterd adimineau.

dormi!" zise el indarjit, apoi seBuse drept. spre o clae de fan ce se afla in fundulcurtii, isi gati un culcus si se cula si Inchise ochii.

Somnul insa e eate:odat'a primejdioasti scapare.S'a cAznit, cat s'a caznit, a si adormit dela o

vreme, dar indata ce rapus somnul, el a si pornitla drum, ear in vis Calle sunt scurte, $i,, pornit ()data,nu se mai opri decat ac,olo, unde:1 ducea gandullui. In cele din urma se trezi speriat din somn..se uitil zapacit impregiurul dandwsi seams,ca tot n'a plecat Inca, sari in picioare si se dusela grajd.

Haid!

Culca.:te

1 a

situ, $i,

-

yt

234 MAN SLAVICI

Nu era decal pe jumatatt treaz, $i, dna s'arfi culcat ear sa doarma, dimineata n'ar fi pututsad$i dee seam& a visat oare lucrul acesta on ldafacut in aievea: cu toate acestea el lua dela scarspe cel mai prost dintre cei cinci cai.

ofron-sarl in picioare gata de adl umfla.Staff pe pace, ca, eu sunt", grai Iorgovan incet,Ce vrei sä faci?Ma due sa caut seceratori.Sofron astepta sä iasa cu ca1u1, apoi se culca

ear cu capul pe prag, $i durmi lini$tit mai departe.-i,N'o sa, mai fac eu in via!a mea lucrul asta cu

atata pofta, Isi zise Iorgovan dupadce se vazitie$it in drumul cel mare.

Drumul pang, la Iosa$i e placut chiar $i ziva, darInc& in zori de zi, pe racoare, la lumina lunii, siIorgovan it trecea ca prin vis. Insa numai dela To%sari inante era, mai ales pentru el, omul la cam%pie, Cara minunilor nespuse.

Aci drumul apuca pe o vale mai stritnta, tiin%dudse mereu de termurii unui rlulet sgomotos,acum printre tarini fanate, mai departe printre-livezi si rari$ti, $i ear mai departe prin paduri deseon pe sub stanci ce atarna greu de coastea piedzi$6, presaratA pe ici pe colo cu cate un fir de me.steacan. Se albia de ziva $i pasarile Incepuseraa sbura din creanga in creAnga: din cand in candse auaia catedo gaits on cate un sturz, turturicaguraia, ciocanitoarea bates 'n scoarta copacului,cocosul salbatec cants de zori, ear priveghitoarea,caredl insotise pe Iorgovan in tot drumul lui, spedHata, par'ca de lumina ce incepuse a se revarsa

.peste culmile dealurilor in vale, i$i urma cantecurcu indoita. patirna.

Crescut campie, Iorgovan n'ar fi crezut nici()data, ca sunt cu putinta atate frumusete ingra%mgdirte la un loc. Insa el n'avea timp pentru ele.

9i

I ADUREASCA 235

Ceasul lui Iutu ic*ise de tot lung, si Iorgovanimbarbilta mereu calul, ca sd nu,1 apuce ziva pedrum.

Era ziva mare cand valet se lArgiIn fund se ridica Moma, un munte inalt, cu

poastele piezise acoperit de sus pang. jos cu pAodure deasa, la dreapta un deal stancos, ear lastanga alt deal inai prelungit, pe care se Intindesatul cu biserica $i cu mormintii din sus de ea.

Iorgovan se opri, $i par'cd,i venia sd se intoarcd,Aici era Simina.Ce sad zica? ce sari facd? ce void' el cu

dinsa?Putea el, om in toatd firea, sd,$i spunk c'a venit

atata drum de dragul ei?! Ori putea sa,i spund,ca numai din intamplare a nimerit pe aici?!

Dar de unde stia el ce poate ce nu poate!?Simina. fatd harnied, se sculase des de dimi,

neatd, cdci avea urzeald 'n rdsboiu, $i la rdsboiuhArnicia se masoara cu cotul.

Neacw, -fatal ei, iesise in padure sA caute lemnde juguri, $i ea *edea singurd la rdsboiul pus ino poiata din fata casei.

La moarte s'ar fi gandit Simina, dar la Iorgovannu. Mid vorba, era un timp, cand se gandia $idinsa mult pe cand se gandia se pomenea caplange. Insa fetele nu pot porni ca flacgii pe urmagandului lor, ci stau $i se gandesc $i asteapta $iplan card' gandul te parase$te, cand vede ca nute iai dupd el, $i atunci se curmd plansul. Erafrumoasa Simina $i se stia frumoasd. Inca pe candera copild simtia ca toti se uitd dupd dinsa, earde cand se Meuse fatd, mare, ii spuneau altii infieste,care zi, el e frumoasd, $i se vedea $i ea in,sa *i in ochh fldcAilor. Ear fetele frurnoase pot säaleagd din plin. Cu toate acestea Simina nu $i,aales ea pe Iorgovan.

isi

si

$i

*j

si

236 JOAN ST AVICT

S'a nimerit a$a. Pe and alti flacai se atineaumereu dupd dinsa, feciorul lui Busuioc stetea de,parte $i numai din cand in and ii zicea cate:ovorbd, pe care numai dinsa putea s'o inteleaga, sinici aceasta nu era verbs, de dragoste, ci vorbascurta a omului ce vrea sa:si ascundA durerea.Astfel a stat timp de trei luni aproape de dinsul,ear cand era sa plece dinsa, el trei zile de:a randuln'a mai dat pe acasa, pentruca nu cumva sa deefata cu dinsa.

Vazandu:1 acum intrat pe portitd, ea isi curmaIucrul, arunca ochii la el, puse incet suveica pepanza intinsa, apoi se ridica Med cruce.

Un fior, -unul singur ii &ea.' tot trupul $i oruna cu un an in urma: ij venia sd inchida ochii$i sa se repedd la el.

El insa venia zimbind si lini$tit, ca $i cand abiaieri s'ar fi despartit de dinsa.

ca te miri? zise el opnindu:se in fataei, insa fard de a privi drept la dinsa.

Nu $tiu, ij rdspunse ea incepand sa tremure,stiu insa ca:rni pare bine.

Am venit sa te iau la seceri$".Mai stiu $i eu?! zise ea. Taica n'avea de

gand sä meargd iestimp."Dar to aveai? intrebd el.Nici Cu! raspunse ea hotarit.Ei! atunci team vdzut macar, gill el cu gla,

sul innecat; poate ca e mai bine asa.Mai $tiu $i eu?! zise ea, $i lacramile o nä:

pdd'rd.Iorgovan mu$ca buzele $i se uita impregiurul

salt: ar fi voit sa rumpd, SA frangd, sa sparga; nucuteza sa se uite drept la ea; ii se inchideau ochiiand o vedea, cdci simtia, ca indata ce o vede,

i.$i

a,

Admi

PADUREAXCA 237

ii vine s'o apuce si s'o stranga in brate, jncat sari,peara pofta de a mai plange.

,,De geaba te uiti, grai dinsa, ca nud nimeniacasa; si chiaf dac'ar fi, mie nu mire ru*ine saplang".

Atunci de ce plangi? grai el apropiindu:sede dinsa. Am venit eu, ca sä te vad plangand?!

Mai stiu *i eu de ce ai venit! raspunse eaasezanduose si intorcand fata dela dinsul.lorgovan incepu saosi rumpa c'o mana unghiiledela cealalta. In cele din urind el o apuca cuvarful degetelor de maneca si.i zise:

,,Siminol auzi tu Simino?! Fid cu minte.Uite, zau caomi pierd si, eu sarita. Si de ce?!

Ea isi sterse ochii si se intoarse spre el.,,Tot and vrut sa te intreb, zise apoi, *i nu

stiu de ce nu team intrebat: ce vrei tu cu mine?"El dote din umeri.

Stiu numai caomi esti draga de mis'au urit zilele".

Dragoste 'n sec! zise ea. Eu draga si totcu arsa de dor.

,,Asaoi! raspunse flacaul, stiu cad. asa".Atunci daomi pace!"Dar tu de ce nuorni dai mie?!Ea se uita lung la el, dar nuoi raspunse nimic.Asa e! grai lorgovan strimtorat. Tu nu

ai alergat dupa mine, dar m'ai facut pe mine s'aolerg. Dar tine *tie, poate, a e mai bine tip!"

El ar mai fi voit sad. zica multe, Si multe ar maifi avut ea sad intrebe, dar mai departe urmau luocruri, despre care el nu putei sa vorbesca *i pecare ea ar fi voit sa le afle oarecum pe simtite.Ramaserd dar tacuti, ea sezand. in rabboiu, earlel razamat pe stalpul surii, *i cum steteau asa,

,,Nimic!

23P IOAN SLAVICI

fieste:care simtia, ca este un lucru de sine IritelessA stee si sA taca.

Asa i:a gasit Neacsu cand s'a intors dela pA:dure.

Adeca:te cum vine lucrul Asta!? se intrebael uitandu:se nedumerit la Iorgovan. Nu stia nici-el, se bucurti on se nacajeste.

Dar de aceasta nici nu =1 intreba nimeni: vorbaera sapsi iee fata Si s'o duca Ia campie.

El .stete pe ganduri.0 singura fata avea: daca nici pentru asta n'ar

i avut slabiciune, ce mai de om era si el?!SA plece el singur la drum atat de lung? Asta

n'o mai fAcuse nici °data in viata lui, si nu putea,par'ca, nici acum s'o faca. Cine tie cate i se potomului intampla!? Si. totaasi tocmai in drumul ace:sta el n'ar fi voit sa, aiba tovaras om din satul lui.

El se uita impregiurul lui, la casa, la sura cu Ms:boiul cu sculele lui de dulgherie, la gradina cupomi si Ia portita curtii sale, se uita cu un fel deinducosare, apoi

,,Sp intelege c'o sA mergemi Trebue s'o facemsi asta, ca sA nu zicem,. ca n'am fAcut,o,dauga ear mai Incet, asa pentru dinsul.

Iorgovan se simtia ca popa ce:a ajups cu chiucu vai puie patrafirul si, cand e vorba sAinceapa slujba, nu istie sä citeasca.

Ii venia &A le zicA: Uite! dar dac'ati veni laanul?!

Insa nici pentru asta n'avea destulA inimA.El porni Ware 'n nainte, ear pe dinsa o FAss

ca sti vie 'n urma lui pe jos, pana la Cil, se 'nte:lege, numai panA la Cil.

Dela Zimbru pima la Cil, Iorgovan isi tlneaxnereu calul in frail., deoarece cu cat mai mult sedeptirta, cu atat mai rau ii pares c'a plecat. So:

ak,a

grAi:

si

sari

PADUR'EANCA 239

sind, in sfarit, la Cil, el se plimba. neastamparat4i se uita mereu in drurnul, din care sosise. dar seuita pe furisate, hoteste, ca nu cumva sa.:1 zap.seasca Sofron.

Par'ca lui Sofron ii treceau dalde:astea princap!? ./-

Sofron, cand o vazii pe Simina, se uita la ea a;:adin intamplare, apoi se uita mai cu dinadins, apoiramase cu gura cassata $i in cele din urrna sirntipar'ca i s'ar fi stricat toata viata cata:i mai rams=sere, intregul suflet i se strinse intr'un singurBand: s'o. ascunda ca numai el sa ,stie de dinsa.

Haid soro! to vii cu mine, ii zise el, cand oame:nii incepura a se urea in carutc; sari apoi sprintten, isi scoase sucmanul de subt sacul cu graunte

intinse pe scandura, langa dinsul.Simina mai stete o clips nedumirita, mai trase

cu coada ochiului inspre Iorgovan, apoi se urease puse pe sucman, langa Sofron.Iorgovan le vedea toate se necajia, dar nu

putea el sari dee in naintea slugii slabiciunea pelata; apoi pe Simina n'o perdea el oriqi:unde arfi lasat:o; ii era destul c'o stie aproape Si poates'o vada in tot minutul.

Simina ar fi voit cu toate aceste sal fie singura,ca sit poata plange.

V.Busuioc mostenise dela taica:sap o moara de

vant, $i e buns scull moara de vant, mai ales laCurtici, unde cale de o zi de giur impregiur apacurgatoare nu se pomeneste. Batuta insa mereude vanturi, moara lui Busuioc s'a hodorogit in celedin urma, pe cand el umbla s'o repareze dintemelii, cumnatu:sau, popa, i:a dovedit, card vinemai Nine sa:$i cunwere o moara cu foc: acum Bu:

si

sisi

si

tt-

gni

240 'JOAN SLAVICI

suioc avea o locomobild usurica si ieftind, carelucra cu foc de paie si mana vara o masind detreerat. earn in alte timpuri moara cu doaue petri,pusd in gradina dela marginea satului, in loculcelei de want.

Pupazd faces focul la cazan.Acest Pupdza, un om de vre..o patruzeci de ani,

era mai scurt decat toti oamenii scurti, cu capulde tot mare, cu Mich iesite si cu ochii infundatiin cap si ii ziceau Pupazd, pentrued era cam tontde felul lui qi umbla cracit, incat par'ar schiopatide amandoaue picioarele.

El se trezise la moara lui Busuioc, unded Idsasemaicd:sa, o femee fall de cdpdtaiu, de care abiacite un bdtran isi mai aducei aminte. Si, precume lumea, se vorbiau multe despre Pupazd: mai. cd,ieste rucld. mai ea frate din flori cu Busuioc. Destul,ca, nu era slugd cu simbrie, ci om, care se stia lael acasa. Si nici nthi poruncia nimeni lui Pupazd:el faces numai ce.i placei lui. Se pomenise inmoara, crescuse la moara acum nu:si mai puteainchipui el viata lui altfel cleat la moara, intocmaiprecum nici Busuioc nu sitar fi putut ihchpuimoara far% de Pupazd.

Cu toate aoeste tocmai Pupdza era omul, carenu trebuia sd stee la moara: manca Pupriza cepuce, durmia undeol prindia.somnul, dar tims Incuraten:e de ti se face's mild de el, si dacd Busuiocpuneit cioareci.pe peptar de postav civit, PupAzdtims sd alba si el cioareci si peptar din tot acespostay. Altfel se ducei 'n lume.

La moara, insd si la gura cazanului curateniavestrnintelor nu se poate 'Astra: Ptpdza eramereu plin de Mind, de pray, de funingine si deuleiu de te fereai sd nu te atingi de el.

Nud vorbd, el avea treabd multi, si nud venia

$i

as

PAN:REA:SCA 241

insa din cand in cand cate un om, care, neavandalts treaba, se legs de el $i.1 nacajia..

Plecand Iorgovan, Busuioc facii randuiala, casa. macine graul ce mai era la moara, pentru;cadupe seceris sa poata pune masina de treerat ner,intarziat in lucrare. El puse oameni sa curate loculde arie in mijlocul gradinii $i hotari locurile pen:tru sire's oamenilor invoiti sa treere cu marinalui.

Era dar lume multa la moara lui Busuioc.Pupaza crescuse la moara; la moara umbla

multi oameni; multi oameni stiu multe, si multeinvatase Pupaza in viata lui: roata morii tot semai opria cate °data, dar gura lui nu. Spuneamereu si spunea tot prostii $i prostii putine, ateinvatase el dela altii, d*r le spunea mereu la altioameni la ear altii, incat morarului ii venib, sitfuga in lume, earn oamenii ziceau, ca nu e ommai de haz decat Pupaza.

Veriga, om de aci din sat, astepta de doaue zilesa:i vie randul la moara: auzise odata, de doaueon prostiile lui Pupaza, 4si i se urIse dela o vremecu ele. Ar fi voit sa face ceva, ca sari treaca deurit.

El se uita lung la Pupaza zise:Bine, mai PupAza, cum ai ajuns tu?Pupaza, nu se supara cand ii ziceau Pupaza,

fiindca acesta:i era nilmele; el se uiti insa la ca:masa. de pe trupul sau si era foarte strimtorat,

Ceti? intreba el uitandu=se la ceilalti oameni,ca sa vada., dace, sunt on nu Si ei de parere, ea,nu e curate camasa lui.

Oamenii se silira sa .nu ride; dar nu era cu pu;tinta sa,ti stapanesti risul cand it vedeai pe Pu;

I. Slavici. Neve le. Vol. III. 16

§i

ti:i

242 MAN SLAVIC!

paza uitandwse astfel, cand la cama$a de pe tru,pul sau, cand la oamenii ce o \rad

Rideti! grai Pupaza apoi se scutura pe mani,ieisi din moara, se puse pe un bustean ramasebusumflat.

Ii era sarita. tandara, $i cand ii sarea lui tawdara, era sarita $i pace buns..

Acum de geaba se trudiau oamenii sA,1 lucre,dinteze, ca Veriga vorbe$te sacaturi, ca n'au risde dinsul $i ca la moara nimeni nu poate sa albacamas's, mai curates decat a lui: el era om cu minte,cu judecata vedea cu ochii lui. Muncia cat zece,ear Busuioc nici null imbraca macar cum se cade:asta era o nedreptate. Nu putea Pupaza suferi,ca oamenii sa,i spuna, ca nu i s'a facut nedrep,-tatea aceasta.

In curand el se ridica $i se departs spre sat,ca sa le spuna altor oameni mai cu inima, ca lsapdias:t pe Busuioc, ca lsa lasat pe el singur safaces daces poate.

Asa facea. Pupaza totdeauna cand ii sarisdara, $i fiindca lumea $tia cum face-, on unde seducea, toti se mirau de curatenia vestmintelorlui': earl copiii se luau droaje dupes dinsul $hlintrebau merea, daces este on nu flamand. Fla;mand!? Vorba aceasta Pupaza nu o putea susfe:i in urechile lui: era mai bucuros sa moara defoame decat sa primeasca *o bucata de pane delacineva. $i cu toate aceste, cute.erand ulitile $icolindand iute dela casa la casa, el i$i faces poftade mancare, ear pofta de mancare it induo$ia pePupaza.

Inspre sears el incepU a li se plange oamenilor,ca Busuioc ha alungat dela casa lui.

Ear Busuioc se plimba necajit prin casa, nu,necajit nu, mahnit pans in adrkul inimli lui.

gi

si

taro

PADUREANCA 243

Cu toate aceste acum, tocmai acum, nu s'ar filegat. Doamne fereste, de nimeni: ii era greu aiesi din casa.

Nu! stia el tine e Pupa,* dar stia ce zice lumeadespre dinsul isi venia sa dee cu toporul, candse gandia la droaia de copii si la oamenii ce ridde:a lungul ulitilor.

Ear el nu putea sa faca nimic.Inddratnic din fire, Pupaza ramase noaptea

treaga pe uliti, umbland de ici pans colo vor:bind mereu asa singur, abia a doaua zi pe hipranz, stapanit, in sfarsit, de foame, el incepii sadee tarcoale pe la casa lui Busuioc.

Era tarz:u dupd amiaza:zi cand el deschideaportita, intra fricos si se oprI la intrare.

Du:te, frate c'a venit! grai Busuioc, carenu putea sa.:1 vada.

Vica taie un coltuc de pane si iesi cu el afara.Cand o vazu, Pupaza incepa sa, planga, sa faca

matanii sdrute pamantul; luand apoi coltuculdin mana ei, se 'ntorsese si se departs jute, veselsi tot mai vesel sine moara.

Abia se 'nchise portita in urma lui Pupaza,se deschise poarta cea mare, ca sa intre Iorgovancu cele doaue care de seceratori.

$i n'ar fi putut Iorgovan sa soseasca in ceas maipotrivit decat acesta.

Se ''ntampla, cate odata! grai Busuioc incand vazu, di la caruta lui Iorgovan sunt numaidoi cai.

Un lucru de nimic!Ar fi vrut nu:I fi bAgat de seama,$iIl stia pe Iorgovan om cu sozoteala si nu se putea

dumiri, ce oare j se va fi intamplat de si:a pierdutrostul, caci numai asa din scnin paguba nu vine,

sg

11,

sa

si

0si

si

yi

totiosi...

244 TOAN SLAVIC!

ci omul trebue sd faca $i el ceva, ca sA aducAon sa:i deschida macar drurnul.

Busuioc nu era acum dintre oamenii, in curteacaiora poti sa intri Para ca sä fii bagat in seamAde stapanul casei, $i nici Simina nu era femeea,care poate sA `treacA pe nevazute pe dinainteacut:va.

E$ind in calea celor sositi, el treeir odatA cuvirea peste oameni $i ochii lui se oprirA la dinsa.

Ii ardea par'ca la inima.0 stia de tot bine, $i:i era destul s'o vada, peno

truca sA inteleaga o multime de lucruri, caci iutese descurca lucrurile in mintea omultri and li seive$te capAtaiul.

Inca anul trecut' simtise Busuioc, ca =i placfeciorului sau ochii pAdurencei, $i. star fi mahnit,poate, daa nu i:ar fi, placut, flinch:a erau fAcutiPe PlAcute, dar, c'a trecut anul, $i nu i =a uitat, darcA:i plac atat de mutt, incat pierde rostulomoara caii de dragul lor, asta it punea pe ganoduri.

Acesta era dar gandul, care I:a fa'ut sA meargAel dupa seceratori?! Si s'a dus Cale de doauezilc, ca s'o aduca pe dinsa?!

I se facea lui Busuioc o mare nedreptate; chiarfeciorul lui ii facea o mare nedreptate.

Si and i se facea nedreptatea ateasta?Acum, chiar acum, dupA ce i se fAcuse o alts

nedreptate tot atat de mare: abia iesise PupAzadin curte, $i intra Simina in ea.

Busuioc ii fAcir fetei semn sA se apropie.Simina i$i randui prin o singura scuturatura

hainele pe trup, apoi inainta cu capul ridicat pansla el, se pleca saruta mana.

Sa fii sAnatoastt! ii zise el. Bine:ai fAcutDu=te 'n casA, ca leichii =ti o sari parA

isi $i=si

5isi

c'ai venit.

si =o=

PA DUR EANCA 245

bine. Vico! striga apoi intorcandu:se sprecasa, is vezi $i to ce oameni ni:au sosit la casa!

Dup'aceea el se duse la Neacsu, ii dete mina$61 intreba de sanatate, In vreme:ce Simina sedeparts cu pas linistit .spre

lorgovan I$i faces de lucru la cAruta, ear So:fron stetea. nerniscat $i se uita.

In $apte ani dc zile, cat a muncit cu simbrie,si-sa adunat bani-sori, frumo$! bani, $i dat luiBusuioc saes puns cu camete bune pe la oamenimai avea $i doaue jugare de pamant cu grau earaltul cu porumb; aceasta era multumirea vietii lui.incepAtura tuturor visurilor ce:$1 fAcea despre zivade mane: cum stetea acum $i se uita, ar fi vrutsA:$i stringl 'n o clips tot ce are, sa:$i cumperepaie, multe paie $i sa le dee foc paielor $i sA tides,incest sA se prApAdeasca.

SA desprindem caii, ii zise lorgovan, care semires, ca trebue sa i =o zicA.

Sofron se uita sperios la el.N'am pofta, ii raspunse. Sa =i desprindri

cine:i are!lorgovan ramase d clips uimit, apoi se uita im:-

pregiurul sat', ca sA vada, daca.nu cum:va a auzitcine:va vorbele aceste.-

N'am acu cearat ii zise dup'aceea,desprinse caii si:i lua de capAstru, ca sari duca ingrajd.

Ce faci cu caii?! strigA $ofiron aspru si sArilua capestrele din mans. Nu:i vezi, ca sunt

infierbantati de drum?!Grand aceste, el trase caii dupa el si incepil

sari plimbe prin curte.lorgovan era feciorul lui Busuioc putea sa

fad, ce vrea el cu caii tatane:sAu; insa sluga, aveadreptate, sluga era mai cu bagare de seams decat

casa.

si

tied

si

.

im

I'mp de

246 LOAN SLAVIC!

chiar fiiul stapanului. El se duse dar, desprinse caiidela caruta slugii, ii lua de capastru Siel sad plimbe.

Astfel se plimbau amandoi prin curte, pcivindmereu, cand unul, and altul, la scarile casei, casa o vada pe Simina ie$ind, Iorgovan ar f1 dorit sastee cat de mult in casd, pentru:ca A, nu:1 gasealgel in curte cand se intoarce, cAci n'ar fi voit sadee fats cu dinsa, ear Sofron ar fi fost gata saplimbe toata noaptea caii prin curte, pentruca nucum:va, ducandud la grajd, sad duca Si Iorgovanpe ai lui $i sa mearga'n casa mai nainte de a sefi intors Simina. De aceea, pe cat era de linistitSofron, pe atat de nelinistit Iorgovan. In ceie dinurmp.' el nu se mai putii stapani si duse caii Iagrajd.

Sofron ar fi vrut sad spunk, ca nu i:a plimbatInca destul, dar aceasta nu era adevarat si a$anud ramanea decat sa plece si el in urma lui.

Din grajd ei nu puteau sa vada, daca Siminase intoarce on nu: erau dar ca intelesi sa:si facaiute treburile $i SA iasa cat mai de grab la lumina.

Busuioc avea slugi destule, $i n'ar fi avut nevoiesa desprinda caii, sari. plimbe7 grin curte si sadduck la grajd, insa nimeni nu:1 putea opri de ale face toate aceste, daca a$a era pofta lui. Earacum,dupa:ce le Meuse toate si Simina tot nu:simai ispravise vorba cu stap-ana casei, el mai puteasa traga carutele in Sopron, sa vada, daca boiiau nutret, daca sunt toate in bung randuiala.Multa treaba:si poate face un om harnic in o gos,podarie ca a lui Busuioc.

Dar, in cele din urma, el era feciorul parintilorsei si se lntorsese din drum: e bunk hArnicia, dartot nu to iarta sa vii asa ca din pu$ca si sa -ticauti de treburi fail de a fi schimbat mai nainte

incept $i

si

PADUREANCA 247

o vorba cu parintii tai. Voia, nu yolk n'avea incotro: el trebuia sA se clued in casa.

Si:i era greu lui Iorgovan sA dee fats cu parintiisal.

N'ar fi vrut, fereascA Dumnezeu, ca ei sA creadti,cA el umblA cu gandul de a si:o lua de nevasta peSimina, dar o iubi, si Inca mai putin a vrut. cacine:va sA sirnta, cA:i este draga si nu voieste s'oiee.

Mai bine ar fi fost, daca o lash unde a gasit:o.Dar Iorgovan se stia stapan la cask si, dacA

era vorba, putea sti dee fatA cu on ¢i cine farA casa i se inclesteze inima: el se depArta cu pashotarit.

Sofron se uita cat se uita in urma lui, cum touiti in fats puhoiului ce vine deavalma prestetine, si apoi, cand it vazii intrand, se Iasi razimatde uschiorul dela usa grajdului si ramase ametit.Ii era ca cand i s'ar aprinde casa 'n cap si s'arprAbusi toata lumea peste dinsul.

Rau batut, Doamne! zise el intr'un tarziu,apoi intra oare:cum usurat in grajd si Incept:I sA,sicaute de treburi.

El insa nu mai putea sA facts nimic.Nenorocirea:1 ajunsese napraznic: era fArmecat

si nu alts. El tiesi ear in curte, dar in zadar, cacinu putea s. vada nimic din cele ce se petreceauin cask si nu.i ramanea decat sA astepte si sA do:reasca, si atat de tare ii era dorul, incat ii parescA el trebue s'o ajunga, s'o iee Si. s'o aduca.

Si cine stie, daca nu cum:va chiar dusts de do:rul lui, Simina iesi in cele din urma din casts sise uita peste curtea, in care nu mai ramasese niciunul din tovarMii ei de drum.

Sofron o dorise pentrca sA. n'o mai ;tie aproapede Iorgovan, dar nu voia nici sA o vada, nici sa

4i

m'ai.

2-18 IOAN SLAVICI

dee fat cu dinsa: vazuse destul, prea destul. Elgrabi dar sari spuna, ca ceilalti s'au pus la odihnain *ura cea mare ce se afla pe aria din dosulgrajdurilor, earn Simina *ezuse tot drumul pe sue,manul lui $1 acum ii era greu de dinsul.

Ea nu mai intrebd dar nimic, ci se duse incotrosocotia ca.i va afla, spre portita dela capatul din:spre case al grajdurilor.

Acum Sofron rdsufla mai usor, dar el tot nuputea sd se departeze. Era 'n amurgul serii;cetul cu Ihoetul se,.insera de tot; in cele din urmarasari $i luna, $i el stetea mereu la usa grajdului,$i eata, vreme vedea lumina in case, ii era pesteputintd sa:si paraseascd locul.

El trebuia sd, vada, and iese Iorgovan, dacd artrebul sd iasa, $i sd *tie, unde se duce.

Si precum stetea asa, gandurile it manau mcreunainte nu:1 ingaduiau A. se opreasca la ziva, incare se afla.

Putea el sd, impedece pe Iorgovan de a se intalni cu Simina?!

Trebue sdol poata?! De cate:ori *61 gandiape din$ii singuri impreund, simtia ca:$1 iese dinfire $1 ca trebue sä fie moarte de om. Si totu:si

Iorgovan era feciorul lui Busuioc, *i in casa,el, sluga lui Busuioc, nu putea sä:1 urmAreascd.Ear Simina ii spusese, c'a stat trei luni de vile incasa lui Busuioc, *i dacit a stat ()data, mai puteasa stee. Apoi, dacd Iorgovan voia sä fie singurcu dinsa, putei sä:1 trimita pe el unde:va.

Trebue sa i:o spun! grai Sofron hotarit.El auzI cheia in broasca dela usa casei. Busuioc

incuia, ca in toate sarile, uF,4ile dela casa mainainte de a se culca.

Acum se putea pune $i el la odihna.Nu se putea.

im

iii

PADUREANCA 249

Statuse toata seara in fata casei Sidi vazuse petoti, care au intrat on au iesit: cu toate acesteacum, cand vazir una incuiata, it isbi gandul: Dardaces Simina ar fi si ea in cases? r

Trebuia s'o vada el cu ochii lui, on lua un taciuneSidi .dedea foc casei.

In sued era linlste. Oamenii,si facusera culcusuride fan si durmiau toti afar% de trei, care steteaude vorba impregiurul unui foc dela gura surii. Intreacestia era 5i Neacsu. Nu era om batran tatalSiminei; insa vara toata suferise de friguri si boa;lele se. intovarkesc si multe se aduna unde s'apus °data' una: el n'avea pofta de mancare, tunacam des si nu putea sa doarma. Ear omul, care ses'inte odata slabanog, mereu la boala lui se gall:dente: Neacsu vorbia cu ceilalti de holera si lespunea, ca, se teme de ea.. fire:az sa n'o fi zis inceas rau.

Tata unei fete frumoase, Neacsu era obicinuitcu oamenii dusi cu gandul la insuratoare, Sidi fu:sese destul sa schimbe o vorba cu Sofron pen:.truca sad. stie, unde bate. Ii spusese Sofron in deamanunt, ce are si ce nu are, ce poate si ce nupoate, isi daduse toed silinta sä se puie bine cudinsul, si nici nu nimerise rau. Dar tocmai deaceea Neacsu ar fi voit sa fie culcat cand 11 vazupe Sofron: dac'ar fi fost un, om ca toti oamenii,treaca duca=se; nu era insa venia greu sa-1vada, ca. de geaba vine, de geaba se duce.

Sofron simti si e1, ca batranului prea parebine de dinsul, 5i dupa:ce se incredinta,-ca Siminanu este in cases, se porni pe duca. Dar una e s'ovrei, si alta e s'o faci. Venind, el §tricase vorbaoameniIor, care mai stetera, cat mai stetera, apoiincepura sa caste si in cele din urma se dusernsi ei sa, se culce.

Aid

n =f

250 IOAN SLAVICI

Sofron ramase singur cu Neacsu $i acum nu semai putea departs.

Steteau tacuti la foc, se uitau din cand in andunul la altul $i, cum steteau asa, ei se intelegeauunul pe altul.

Rau am ajuns, nene Neac$ule, grai Sofronintr'un tarziu; eu, om in anii mei! N'asi fi crezutnici °data, eä se poate una ca asta.

Stiu! ii raspunse Neac$u dus pe ganduri.Mai departe ce sit vorbeasca,?! A$a era cum

zicea Sofron, asa era cum zicea Neac$u: steteradar cat mai stetera, apoi Sofron se ridica $i pleafarce ca sa ,zits macar o noapte buns ", ears,Neac$u lua cate:va surcele $i le arunca una dupaalta in foc.

In vremea aceasta Busuioc se' plimba prin cas,uitandu:se din cand in cand la Filip, feciorul luimiezin, un baiat de vre:o opt:spre:zece ani, caresedea la masa cu peana asupra hartiei.

Scrie, grai parintele, in sfarsit:

Cumnate dragi,Dar de ce sa scriu eu din partea mea?

Intreba baiatul.Scrie a$a cum iti zic eu! grai tatal asezat,

ca tot vine mai bine.Mane incep secerisul, urma el apoi dictand,$i minim adus oameni dela padure, cinci:zeci $1

doi, ca'ti imi trebue. Tu $tii insa, ca e opreala dinptea stapanirii; to rog dar sa pui caii $i sa viicat mai neintarziat la mine, ca sa ne sfatuim, cetrebue sa hie. Nu cum:va sä intarzii, caci am maretrebuinta de t;ne.

Atat! zise el dupa aceea, apoi isi scoase pe:cetea din saltarul Mesei, dete cu ea in perna cuvopseala $i o puse sub scrisoare.

si

nmi

PA DWI EANCA 251

VI.Noptile cte yard sunt scurte, dar ele tlespart zi

lele lungi una de alta, caci multor bucurii, mulefor dureri *i nacazuri, multor ganduri, Si bune.

rele, li se perde firul grin vis, dacd ti,se intu,need gandul, culcd,te *i dormi, cd on vei des.,tepta inveselit, on firea,ti este posomorita *i intristarea iti prie*te.

Pe la cantatul coco*ilor casa hfi Busuioc era 'npicioare, lautarul isi strunia coardele, cimpoiewl

potrivia piscoiul, ears oamenii se gatiau de sat..batoare luandu,*1 flacaii coasele pe umAr, ear fe,,tele secerea la brau. Ziva nu era inch desvaluitdde tot din noapte cand ei erau strin*i, cu totii infata casei, a*teptand sd iasd gazda, ca sari urezede seceratoare.

Indata apoi ce cheia rdsuna in broasca u*ii delacast, cimpoiesul iii umfld cimpoile lautarulincepa sd traga cu arcu*ul.

Vioard cimpoiu cat iti placer dar *i vioara, *icimpoile suns, a pustiu cand nu sunt insotite deglas omenesc, par'ca nu erau zori de zd de yard.,ci amurgul uned neguroase seri de toamnd.

Erau- porniti oamenii spre veselie, -nu:4 vorba,dar la casa altuia omul a*teaptd sd vie -gazda sakideschidd inima, ear aici gazdele erau toate puse peganduri.

Simina, dac'ai fi intrebat,o, ii este inima bundon nu, ar fi dat zimbind din umeri. Ii era par'cd,ivenia -sd sboare ca pasdrea ce se vede intoarsd

-la cuibul ei *i sd cante Si sh facd toate nebuniile,*i totu,*i umbla ca printre oaue *i cutite erafried sä vorbeased, sd se uite la unul on la altul,sc temea sä se duck de ici pant colo, cdci multierau, pe care ii putea supdra *i multi, care puteausari strive voia bund. Dac'ai fi tdiat cu cutitul in

§ite

si

$i

si,i

si

ipi

si

259 LOAN SLAVIC!

carnea ei, eadeparte,

s'ar fi legat iute si ar fi mers veselamai numai pe altii sa nu=i vada posomo,riti. Ar fi voit dar sa intre la invoiala cu dinsii:manerd mane, dar azi sä le uitam toate, firindcanimeni nu stie, daca sunt adevarate.

Sofron stia un lucru: ca e zi de seceris. Si omul,care munceste zi cu zi tot anul i munceste cudrag, in ziva secerisului nu se mai targuieste. Lanunta tot mai poti sta pe ganduri $i la cumetrie,pentru=ch, nunta §i cumetria sunt inceputuri;dar la seceratoare nici odata. Insa $ofron nuera vesel, pentrwcei nu stia set fie trist: el se na:cajia, se mania, isi iesia cate=odata din fire, darasta nu=1 tines, si cat dai in palme ear it vedeaicum it stiii, asa nici zar, nici smantana.

In timpul cat Soron petrecuse pe drumuri, Pe'trea si Mateiu, argati la carele cu boi, sucisera dinpaie de sacara legatori de snopi si le incarcaseraintr'unul din care, ca sa le scoata la camp. Eraumulte, cad multe trebuiesc la patru=zeci de jugarede grau, si erau grele, fiindca le stropisera cu apa,ca sa fie jilave.

Ei se cazniau sä intoarca carul cu protapul sprepoarta, dar locul era strimt si nu puteau sari viede hac, earn Sofron, care se coboria din pod cuun sac de porumb, se opri la mijiocul scaxii siprivia zimbind la cazna lor.

Femeile sunt cam fricoasce din fire, si vazand,ca, scara se indoaie cu Sofron, Simina simti toatagreutatea sacului si se apropie cam cu frica descara.

Dil=te jos, ca=mi vine rau, ii zise ea lui Sofron.Mai bine te=ai duce sa le ajuti lor.

Sofron statuse o clips rusinat, apoi cobori scarapuse sacul jos.si

PADI'FhANCA 253

11 para. bine, ca des de dimineala Simina bavazut i:a vorbit si i =a spus sa faca ceva; trebuiasari zica si el o vorba.

E insa greu s'o nimeresti precurn o gandesti.El o apuca de amandoaue manile si se uita nedu'

mirit in fata ei.Stii ca:mi vine sä to sarut?! ii zise apoi.Simina era fata de opt:spre:zece ani si crescuse

in sautari; o sarutau mai multi on mai putini, n'oscotea din apele e'; insa Sofron era om de trei:zecide ani, fetele tinere se simt in stramtorare fatade oamenli de trebzeci de ani. Apoi Sofron nuera flecar.

N'ai cleat sa voiesti, pentruca sä o faci6raspunse ea, fiindca esti mai tare deck mine,dar sarutatul cu de:a sila nu are nici o noiina.Asta n'o stuff tu, grai el, apoi ii 1ua capulintre mini saruta drept pe buze.

Simina isi strinse buzele.Asa nu voia Sofron, asa nu era multumit; cand

e uscat de sete, omul nu se satura cu roua de pefrunze.

El isi lases bratul peste umerii ei **I o stransela pieptul lui, apoi ii saruta gatul si ochii si eargura, si cu cat ea stringea buzele. cu atat savrutarile lui erau mai lungi.

Ea:si puse mina pe obrazul lui, ca sa:1' depar:teze dela dinsa.

Lasa:ma, ii sopti innecata, ca mice rusine*blni vine greu.

Saruta:ma si tu, ii raspunse el, ca nu toless panace nu ma saruti.

Simina isi inchise ochii si= i intinse buzele.0 sarutare, data de de buniavoie, dar orutareL

si

si:o

isi

silas,

si

254 LOAN SLAVIC[

Dumnezeu sh ti:o rasplateasch, grai Sofron,clandu,1 drumul.

Om in toath firea, zise ea turburat4, sifhrh toate mintile! Du:te acum si le dh ajutor.

Sofron se arunch din o saritura la car, it apuchde inimh, intre roatele de dinapoi, 11 ridich si:1suci, Meat ceilalti n'aveau decat sA:1 carmeascadin protap pentruca sA:1 intoarea spre poarth.

Ce sh:rni fac, dach:i asa de tare, zise Siminain ea. Si la urma urmelor, gaurA 'n cer pentru osdrutare nu se face.

lush Iorgovan le vazuse toate, Stetea si se uita,dar se faces ca nu vede on eh prea putin ii posh.$i mult nici eh ii pass lui Iorgovan. Stia el ehSimina nu s'a lasat de buns vole si ca ea s'a su:parat de sila ce,i Meuse, si atat ii era destul. Unlucrul nu stia dinsul: ca Simina, de sila, bucuros,1:a shrutat sd ea pe Sofron, Si on si nine i:ar fispus:o aceasta, el jar fi raspuns eh minte. SiminaIrish o stia si aceasta,'si de aceea incept' sh tre,mure in tot trupul cand dete cu ochii de Iorgo:.van.

Ea insh nu era suparatA pe Sofron, nu:s1 {Actssie mustrari, ci se intorcea cu pas hothritspre cash, uitandu:se drept in ochii lui Iorgovan,ca si cand ar fi voit sa i zica: to ar trebui sh facica altii sh nu indrazneasch a ma saruta. Iorgovan

intelegea privirea $i, fiindch se simtia vinovat,se faces eh n'o intelege si se arata vesel.

Un singur om era, care s'ar fi maniat eau, dac'arfi vazut cele petrecute: acesta era Busuioc. Sa.:1puie phcatul pe un slugoiu sh shrute fata, de dra:gul careia feciorul isi °moat% calul, n'ar fi avutochi sh vada feciorul, nici inimA sh o mai poathrAbda pe sluga aceea un ceas macar in preajmacasei lui.

ii

insm5i

PADUR EANCA 255

Dar el nu $tia nimic.Stia numai, ca e zi de seceratoare 5t ca satul

vede cand ies oamenii lui in camp.Voiosi, WOO nu va lasati, fete! le striga el

inchinand paharul. Simino! Sofroane tu, maiIorgovane, dati nainte, voi sunteti de casal

Flkcaii prinsera fetele 'n joc $i,incepuril sit chiu:iasca, apoi iesi Vica, stapana cases, ie$I Filip cupusca 'n spinare, le$ira i copiii mai mici, $i dupace se intrema veselia, fetele incepura sk cante siseceratorii plecark cantand si jucand la camp.

Ear veselia:i buns hsi placuta, cand o gasesteomul, cu una cu doaue n'o paraseste.

Atat erau de veseli oamenii, incat Sofron uitase,ck trebue sa se simtk nenorocit cand Iorgovanse afla in apropierea Siminei. El nu cants, pen:truck nu stia sa cante, nu faces glume, pentrucanu $tia A. le nimereasca, nu spunea minciuni,pentruca n'avea de unde sa le scoata; le tinesinsa celor ce cantau isonul, mornaind $i el dincand in cand, rides de se prapadia cand faceaualtii glume,, $i asculta cu gura cascata' minciunilealtora. Treaba lui era sa adune snopii $i sad asezein cruci bine incheiate, ca nici vantul sa nu le ras:toarne, si nici ploaia sa nu strice bobul. Si de elite:on lua cate un snop in furca si:1 simtia, ca e greu,nima ii rides de bucuriel, $i pentruca bucuriasa:i-fie mai mare, lua cate doi $i treinopi deodata$i se ducea cu ei tinand furca 'n sus ca un stag.Earl cand se nimeria sit scormoneasca vre:o pre:pelita adapostita sub snop, el se lua dupa easi mare ii era mirarea, ca n'a prins:o din sbor.

Simina $i Iorgovan nici ison nu le tineau celorce cantau, nici de glume-nu rideau, nici la minciuninu ascultau, nici prepelitele din sbor nu alergausa le prinda: ei isi trAiau ziva lor albk.

gi

si,

256 JOAN SLAVICI

Cosasiri mergeau inainte, pas cu pas, culcindlanul greu in brazde lungi si groase §i oprindu=sedin cind in and, ca sa=si scoata cutea din teacAsi sa traga cu ea de:alungul coasei ce rasuna de:parte sub bataia pietrii. In urma for fetele sprin,tene adunA cu secerea harnica brazdele in ma=nunchi. Vin apoi flacAii cu bratele vanjoase, intind legatoarea, aduna manunchii pe ea si o stringsub genunchele for greu, ca teapan sl fie snopul.Tocmai in coada sunt cimpoiesul, lautarul, baietiicu fedelusul si Sofron cu furca 'n trei coarne defer.

Si merg mereu inainte, si precum merg, lanulse culca 'n calea for si crucile li se ridicA pe urma.

Iorgovan merge 0 el cu dinsii, mai leaga, iciun snop, mai colo altul, mai sfal fare de nici otreabg, mai se uita, dace crucile sunt bine clA,dite, e stApari, si stapinul trebue sA:si puie minala toate.

Ca din intiimplare se duce O. stringa 'n snopmanunchil adunati de Simina, si mai cu drag iiaduna decit altii, pentru=c1\ din mina ei trece in aIui. Ea se uitA din and in and peste secere lael si el din and in and peste snop la dinsa, si a.savorbesc pe neauzite si se inteleg unul pe altul.

Nix te:ai suparat, ii zice ea in cele din urma.Sofron e un natal-au! ii rAspunde el si se

departeazA, pentru=ca peste citwa time ear sA seintoarca.

Simina it urmare§te cu ochii, ai =1 chiama, si:Iaduce si=1 tine aproape de dinar.. Ear tac si ear isitree dela mina 1,1a many mAnunchii cu spicurigrele.

Dar vezih ii zice ea, tot ea cea dint4iu,obraznicul rrainancA praznicul.

PADUREANCA 257

Iorgovan scapa legatoarea din mana ramaseprivind nedumirit,la dInsa.

Nu te inteleg, ii zise el. Vrei sa fac $i euca dinsul?

Nu! ii raspunse ea .rizand. Eu sit fac.Iorgovan se Mai rosu ca bujorul. Ii era ru$ine,

qi nip i el insw$i nu putea sa=si dee seama de ce:pentruch e atat de slabanog, incat lash ca o fatssari zica viorbele aceste, on pentruca,i este draga-fata, care le zice. Destul cad era rusine $i nu,1 maitined locul. Mai lega un snop, apoi se departa.

Simina se facia acum $i ea roaie. Era fata mareei se must* ca a grait vorbele acelea, $i era mawnita, ca el a inbrancit:o la ele. De aceea fata ise Intunech din ce in ce mai mult, $i ea nu:1 maicauta cu ochij, ci se apropia, pe 'ncetul de cele;lalte fete $i Intl% in vorba cu ele.

Iorgovan trase de cate%valori cu ochiul spre din,sa vazand, a nu, mai intalReste ochii ei, earnu -1 mai Linea locul.

Fata stia, ca ear trec manunchi din manile eiin ale lui sl se departa cu totul de celelalte fete;ea lush nu mai indrasnia sa se uite al el, nici sarivorbeasca.

Lesne te superi, ii zise el intr'un tarziu.Simina se indrepta spre el $i se uita linistita

in fataEu? ii raspunse apoi. Un lucru sa poti

sa ma nenorocesti pe toata viata, dar gand raun'am sa=ti port nici odata.

Nu $tie omul, care o sari fie gandul de mane,grai flachul turburat.

Ba stie! ii intimpina fata adunand un nonmanunchiu. Stie, zise ear dupa ce4i ridica se,

I. SIaymi. rovegti. Volm. I.I 17

lui.

si

si

gra:

258 IOAN SLAVICI

cerea de pe brazda, fiindca ceeace nupoate sti.

Nuoi mai pdsa acum, dacii cei de dimpregiur iiaud vorbele on nu, caci toate le rabda gall deuna: ca Iorgovan sa.i puns dragostea la indoiala.

Stiu, urrna ea linistita, o vad, o simt intot ceasul, ti =e rusine de dragostea ce o aiWI% mine si te feresti, ca nu cumva lumea säafle despre ea: daca nu ma pot supdsa de asta,Iorgovane, n'o sä ma super de nimic in viata mea.

Lui Iorgovan ii venia sa racneasca.Nu:mi mai zice vorba aceasta, ii zise el

necat, ca ma omor. Lass! haid sa tacem! Uite,mie mi:e destul sä stiu, ca:mi esti in'apropiere,fara ca sä te vad, Fara ca sa=ti aud glasul, si pa;manta, pe care l'ai alcat tu, imi salts sub pi%cioare cand 11 ating, spicul, care a fost in manata, spicul asta ma farmeca: Doamnel cat de tristae viata mea, tot asi fi gata sa sufar muncile ia:dului de dragul unei singure zile din ea.

Si eu, Iorgovane, grai Simina miscata.Atunc; haid sa tacem, zise el ear, ca

bele sunt facute ca oamenii sa:si ceara cu elepanea de toate zilele: pentru aceasta nu s'au facutInca vorbe, si nici nevoie de ele. Uita:te 'nochii mei precum ma uit Si eu intr'ai tai, $i dacanu maintelegi, atunci n'ai in tine aceea ce:ti daintelegrea.

Te inteleg, Iorgovane, raspunse ea, daruite, adauga aratand .spre Sofron, care alergatocmai dupa o prepelita, asi voi sa te vad petine alergand sa prinzi pasarea din sbor.

Iorgovan se uita lung dupd, Sofron.E nebun. grai el zimbind. Eu fi umblat

s'o prind din cuibul ei, cand ridicam snopul; daca

simte

ca;

In

si

si

vor,

nuri

asi

PADUREANCA 259

a Inceput ()data sa sboare, o>a n'o mai prinzi, ono strivesti cand pui mana pe ea.

Unde dai $i unde craps! zise ea. Eu cugandurile mele $i tu cu ale'tale. Asi voi sate \Tad$i pe tine vesell ca pe dinsul.

Se vede, ca are de ce sa fie ve4e1, ii rdspunseIorgovan.

S:mina se uita in fata lui $i se Inc_edinta, cael n'a grdit acele vorbe, ca sd o mustre pe dinsa,$i nu se gandia Iorgovan la cele ce se petrecuseradimineata, dar se gandia dinsa, $i obrajii ear i serosira.

Nu are, zise dar, ci crede numai.Are cine crede cd are, nu cine are numai, grai

Iorgovan.Atunci crede $i tu!Iorgovan se intrista $i ramase perdut in ganduri.Lesne e nadejdea cand ti =e putina dorinta,

zise el in cele din urnid. dorinta mea e mare,qi ma tern de nadejde.

Astfel, din vorbd 'n vorba, ear ajunsera acolo,d2 unde nu puteau sä mearga mai departe.

Sofron? el ii vedea schimband din cand incand cateoo vorbri dar ceoi pgsa lui deoun Papa,lapte ca. Iorgovan.

El ioar fi crapat lui Iorgovan in doaue capul, dacaliar fi vazut sdrutand pe Simina, ear Iorgovan nicinu era macar suparat.

Tot a.5a. zicea tii Neacsu. Pentrucd dragostea edragoste, dacd, ti =e draga o femee, nu prea topricepi la glume.

E'! e frumoasd fata i e de$teapta; ii placesa pefreaca cu dinsa. Si nici dinsa nu prea tinela el, cdci altfel s'ar fi suparat pe Sofron.

zicea Neacw, asa credea el, $i fiindcd asacredea, era vesel, tusia din cand in cand, II treceau

,.._Sim:na,

si

Asa

260 IOAN SLAVTCI

intr'una sudorile, se obosia la tot pasul, dar eravesel toata ziva.

Seara tarziu, dupace oamenii incepura sa sealine, el isi cautd rost sit fie singur cu

0 iubia i el pe Simina, ar fi iubit.o chiar si dacAnu ar fi fost frumoasa, ear asa, cum era, ar fiiubit:o chiar si daa nu i:ar fi fost

odatA insa el n'a simtit atat de viu, ca oiubeste, ca acum, dupace se intorsese dela secereobosit de:1 dureau toate incheeturile. Seara toatael a sezut la o parte pe un petroiu dela coltulrAzAmandu:si spatele de stalpul cel mare. Eradus in ganduri, dar ochii lui nu se departau dela

Il apucase de:odatA dorul de casa., de satul lui,dg oamenii, cu care si,a petrecut viata, de biserica,.in care s'a cuminecat atat de adese:ori, de mon.-mintii, in care atat de des a aprins de ziva mortilorluminArile de ceara galbenA topita din fagurii stu:pilor sai. Multi si lungi ani trecuserA de and s'aspart cea din urma °aid de pragul casei lui, si nu:mai ca din poveste:si mai aducea aminte de pgrintii si de fratii sai, de sotia si de copiii sai, dar.cumdinsa,

se uita acum la fiica,-sa si cum se gandia lamortii lui unul ate unul inviau.

Taica, fie iertatul, taica intreg, isi zise eloprindwsi privirea asupra ochilor ei. Nu erau totacei ochi, nu tot acele gene, dar din o singurA au:tAtura a for se intrama intregul om asa cum elfusese odinioara.

Maica fie:iertata, maica 'ntreagA, isi ziseapoi, cand privi la buzele el.

Si totu:si, urma el ear, par'a o vad pe-Savete cand ma u:t la dinsa: asa isi dedea fie:iertata parul din fats, asa i i sugei buzele, Asta ii

Hama,

fats.Niel

Sort,

fiicazsa.

PADUREACA 261

era glasul in tinerete si tot ca dinsa rostia vorba,zise el iar.

Tot erau, in sfarsit, ramasi intr'insa, dar nici-unul mai mult cleat el insw-si. Pe sine insu,si nu sevedee. Neac$u in fiicb.,sa: el isi simtia sufletultrecut in trupul ei cel tintir si, plin de viata. Maidbune si rele, slabiciuni si apucaturi, firea cea ase,zata si Indaratnica, toate erau rupte tin el si deaceea toate mangAieri pentru sufletul lui.

El ii fdcii Siminei semn sA se apropie.Ceti, taicA draga? j it intreba ea cuprinsA de

ingrijare.Nimic, Simina tatii, ii zise el facandu:i loc

pe peatra, $ezi aci langa mine, aproape, de totaproape. Sunt obosit si mi se intrama puterilecand mi to simt aproape.

Simina ar fi vrut sA:si puie capul pe umArul lui,dar Asta nu era obiceiu la dinsii. -

Nu mai lucre., daca to simti slab, ii zise eamustriindu:se in inima ei ca La fAcut sa piece deReasa.

Nu:i asa, fata mea, rAspunse el. E demult de cand n'am lucrat, si de acea obosesc atatde lesne; simt insa, ca munca.mi prinde bine, numor eu ak,a de lesne.

Nu vorbi de moarte, grAi ea cu inima inclestata.

Zic numai a$a intimping el, si timp indelun,gat ramasera tkuti.Nu i vorba, mai curind on mai tirziu trebu'a

sä moat% si el si sA ramaie dinsa singura.Ei nu vorbisera nici odata despre Iorgovan; ask).

Pe nesimtite luasera intelegere Intre din$ii, ca luc:rul acesta sa:1 lase neatins. Acum el o prinse demans $i se uita lung in fata ei.

ii

262 MAN SLAVIC'

Crez: tu, ii zise apoi, ca lorgovan cr säte iee de nevasta?

Simina 141 opri resuflarea, batdile inimii ii sla,bird: ii era greu sa raspunda, dar Ii parea bine, cae cine.va in lume, caruia poate sari vorbeascl F3idespre aceasta.

Esti cu minte, fata mea, grai tatal. Rauar fi dac'ai crede, $1i mai rau ar fi, dad, s'ar Intampla una ca aceasta.

De ce taica? 11 intrebd ea uimitd.Pentru,ca insotirea facutd fard de voie pen,

tru omenii plamdditi ca noi, ii raspunse el.Cum' farg de voie' cine sad sileascd,Slabiciunea lui, grdi batranul, $i asta nu

tine toed vlata, nici n'o au cu totii pentru tine.Nu te face, fata mea, puiu de cuc in cuib de cioard,

urmd, el peste putin, ca nu,ti este firea pen,tru aceasta. Tu ai durmit asta noapte aici, intinsdpe un brat de fan, $i ale durmit bine, dar el au dur:mit\ in paturi cu perini de puf $i n'au sit uite niciodata, c'ai durmit in $ura lor.

Nu:mi pass, taica!Poate ca nu:ti pasA acum,. zise el, dar o

sä vie vremeal cand o sagi pese. Tu nu $tii sa $ezila masa lor, nici sa mdnanci cu lingura lor, nicinu $tii s i te imbraci in portul lor, nici sä vorbeFAiin limba lor..

N'a crezut Simina nici odata, ca Iorgovan o va.lua de nevasta, cel putin a$a zicea, cd, nu crede;acum insa, cand it vedea pe parintele ei atat deingrijat, ea incept' a se teme, ca tot o va lua Ior,govan ar fi vo:t sari arete batranului, ca n'arfi o nenorocird pentru dinsul, nici pentru dinsa.

Taica, ii zise ea, m'am gandit $i eu la toate;dar, vezi, slujniat sari fiu, tot in`a$1 simti fericita:e om cu minte §i cu inimd

..i

nuti

si

bunt!.

PADUREANCA 263

Dar e slab de finger, Iii rgspunse batranul.Dac'ar fi om ca Sofron, ai putea sa treci prinfoc, si prin apg, alaturea cu dinsul; dar grea evg,rksia cu un om, care nu se uitg, mereu inainte,ci cautg, fa tot plPsul in dreaPta si in stanga, ca savadk cutn vor altii sad duck Dar ce vorbesc

adaugA peste putin. Cum tim fi data,va fi norocul. Dar tot asi urea sg, stiu, cum o

sgoti fie!Ce sa. vorbeasa mai departe?!Stiau ei oare, care este si care nu este adevarul,

ca gal stgrueasa asupra lull!Weacsu ar fi voit sa nu mai fi graft vorbele, pe

care lem scapat, ear Simina ar fi voit sa plangg,si nu putea.

Durnnezeu sa to poarte 'n aile tale! zise elin cele din urmg, psi se ridick

Mai ramai, thick if rugg,, cine stie and neomai veni sa stem asa impreunk

El se asezd din nou langA dinsa si%o intrebg, cevoiesta.

Nimk, taick dispunse ea, apoi 10 puse capulpe umarul lui si sg, plangg.

Fata mea, draga mea fatg! plangi, ca, e bunplansul, gill el miscat, uitandu,.se mereu infata ei.

VII.

Cumnatul lui Busuioc era popa Furtung. delaSocodor.

Nuol chema Furtung, pe parintele Ioah. dar asa:izicea lumea sta ce zice.

Primind scrisoarea-cumnatului situ, el IncePh sazimbeasca.

Unde l'o fi strangand opinca dei este asa degraba?!

eu!?

incepu

ysi

sito:

aired

264 IOAN SLAVIC!

CAM' de cholera nici nu putea sa fie vorba. Doc.torii dovedisera, ca, nu mor de cholera decat ce:1ce se imbolnavesc Qi na'u in ei destula putere pen,tru,ca sit se faca ear sanatooi; de aceea stapanirea,iii schimbase _poruncile of orandui,se, ca oamenii sitnu mai-lance castraveti, nici pepeni, nici poame ne,coapte, daca cu toate aceste ar muri, sä Ii sefaca groapa c'o palms mai ad'anca decat la ceilalti.Asta Busuioc trebuia s'o otie, Si chiar daca n'ootia, n'avea el nevoe de barba lui popa Furtunapentru,ca sit se descurce cu cholera.

Popa incepd scarmene barba. Acesta eraobiceiul lui and ii venia vre,un gaud bun.

Avea oi el vre,o doaue,zeci de jugare samanatecu grail oi aotepta sari vie seceratori, ca sa nu fiesilit a se caciuli pe la poporeni. Era lucru minunat:n'avea decat OW fee pe cei dela Busuioc.*Apoi erasa pung caii la caruta, i grozav ii placeit lui popaFurtuna sä mearga of sa vie, sa bats drumul oicampurile.

Preuteasit! preuteasa! striga el uitandu,seprin casa spre alege cele ce-i faceau trebuinta.la drum, puoca, pataoca, cornul cu pray, scaunelulin trei picioare, paharelul de spa dighisul cutacam, caci fara aceste nu se putea. Ieoia dupitpranz cu gandul de a se intoarce 'n amurg, insa elle lua toate cu dinsul, pentruca altfel nu,i pria vasnatoarea. Dac'ar fi sa cauti cu de a manunt, nuprea ii oedea bine popii pusca, dar claca fi tre.cut cui.va prin minte sad opreasca dela vanit,toare, el oi,ar fi ras barba of ar fi %cut_ ca forgo,

WA puteavan. Fara de cane oi de puoca nu tritipopa Furtuna.

Cerd popit? s'a aprins case! Intreba preu.teasa ivita 'n uoa.

El se uita sperios la ea.

si,

anal

si

ioar

sd ai

PADUREANCA 265

Mar.i! team chemat, zise el iute. Foartebine! lase ca fac eu, nu mai am trebuinta de tine.

St celmi mai trebuel urma apoi pesteputin oprindu:se in mijlocul casei puindu:$imana pe frunte.

Dar unde vrei sä pleci? it intreba ea rizand.La Curtici, raspunse el adunandu:si boscar;

tele; o sa. aduc $i seceratori. Uite! urmaapoi dandud scrisoarea. cite$te $i tu. E vre:otreaba la mijloc. Acu ma duc acu ma 'ntorc.

Graindu:le aceste, el o' apuca in semn de zivabuns de ureche iesi, ear pe cand preuteasa seivI 'n curte, el $edea 'n caruta cu pima la dreapta,cu traista la stings qi cu prepelicarul la picioare.

Haid! str'ga apoi vizitiulul, $i nu durmi,dobitocule.

In cotro, parinte?La Curti CPCat tine drumul .prin sat, popa sedea pope$te

la locul luf, uitandu:se mereu la cat ca sa le vadamersul, indata insa ce la camp, el se ridicaIn picioare $i lua franele din manile slugili, ca sadarete, cum se rang call, daca vrei sad Inveti latreapat bun. Sboru, prepelicarul, sari $i el in loculpopii $i se a$eza teapan, uitandu:se drept inainte

tresarind mereu, cand se via cate o pasar,e incalea lor.

Si ear se twat popa $i se dedea jos prepelicarul$i ear se ridica popa $i saria prepelicarul in locullui. Sbofu $tia apucaturile stapanului: sau, niei,data ei nu:si steteau unul altuia 'n cafe.

Busuioc simtia, ca se apropie cumnatul sau, itvestisera canii satului, care se tineau totdeaunahaita de caruta u$urica a lui popa Furtuna, invreme ce popa1 punea pe sluga sa traga mereu cubiciul intre ei, supalrat, di nu poate sa face el

si

ii

s:

ei

ieeird

ci

St

266 LOAN SLAVICI

insuk$i treaba aceasta, $i multumjt de cateori senimeria ca sluga sit piste pe vre:unul din ci.

Ce.i ce s'a intamplat7 intreba el chiarmai nainte de a se fi dat jos din caruta.

Toate- la timpul raspunse Busuioc. Acumiti multamesc numai CA nu ne,ai uitat.

Dar popa Furtuna nu era omul, care poate sAa$tepte; el voia sal $tie acum, ne'ntarziat, pentru,ceha chemat Busuioc. IntrAnd in casa, el ii zise susrorii sale buna ziva, iai dete mana sAA o sarutenepoata,sa Persida, apoi ii lug. pe cumnatul Ow:la o parte, ca sA,1 descoase.

Busuioc era om trecut de patru,zec.; de ani $i cuvre,o zece ani mai blitran cleat cumnatulinsa acesta era popa, ba chiar om de frunte intrepopi, $i de aceea neamurile nu faceau nimic fAra dea.:l fi Intrebat mai nainte pe dinsul. Si nici nu eranevrednic PArintele Ioan de trecerea, pe care oavea la neamurile sale. Asa lute $i furtunos cum era,el nu se pripia nici ()data, c::$i lass timp. Si acumel asculta cu luare aminte $i dedea mereu d'fn cap$i zimbia din and in cand cu neincredere.

PagubA de calul acela, zise el nacajit. Nu,ti spuneam eu sA mi.,1 vinzi, ca n'ai to oameni, caresa $tie umbla cu el.

Lasa:1 in $tirea Domnului de cal! grai Busu,ioc suparat. Ia spune:mi, ce sA fac eu acum.

Nimic! ii raspunse popa scutt. Tineretulsd:si faca el singur treburile.

Staff, grai Busuioc a$ezat. De cand a venitfata aceea la casa mea, stau mereu ca pe spini,fiind,ca nu stiki cum sA ma port cu dinsa. Ce faceu, daca baiatul i$i pune carul in pietri $i o is denevasta?

Nu:ti cuno$ti feciorul, ii raspunse popa.

lot, ii

au,

_

PADUREANCA 267

Nu cunroti tu fata, intimpina Busuioc. N'a$ivoi de loc s'o am nOrA, dar asa &Mean cum sunt,daca'a$i fi vaduv, m'a$i face luntre qi punte s'o amnevasta. E de$teapta, popA,L$i bine facuta e fru,moasa. mare minune.

Apoi nu.l $tiu eu pe Iorgovan al nostru!? graipopa rizand. Trebue slag fie ceva de dinsa, dacaa facut de dragul ei cale atat de lungtt. Dar n'o ia,cumnate. Tu ai pentruca e$ti batran,1 ear eln'o pentruca e tinAr n'are nevoie.hate, lasaa sa,si traiasca $i el traiul.

N'am cA nu,1 las, raspunse Busuioc.Te gandeste numai, ca greu mi:ar fi s'o am nora,dac'ar trebul sA:mi fie ru$ine de ea. Vezi tu,adauga el mai lute, nu $tiu s'o pun la masa cumine on sa n'o pun.

SA n'o pui, daca n'o vreil nora!Dar daca mi%o voie$te 'palatalNu te invoi!De asta nu poate A. fie vorba, rAspunse Bu:

suioc hotarit: mi a fector, qi nu pot, pentrucAnu $tiu, daca fac bine on rau. De aceea te rogpe tine sa:1 descosi pe Wet, ca sA $tiu ce sä fac,undo pun, cum ii vorbesc.

Cumnate, fil om cu minte, grAl popa nerttb,dl tor; nu te speria de umbra ta. Lasar.1, ca, Incetul cu incetul i se ure$te de dinsa.

Busuioc se uita lung la el $i dete de cate,vaooridin cap.

Du:te de vezi fata, zise apoi, vorbe$tecu ea, $i vino sa ne intelegem dup'aceea.

Popa Furtuna stetuse destul la un loc. era oboesit de atata lini$te $i foarte multumit ca, se poateduce mai depaite. El fisi adunA dar bosciirtele, luape Filip cu dinsul, ie$ira ei doi $i cu prepelicarultrei la vanatoare.

Lasa.1,

oi

loom,id. oi

zis,

ii

268 LOAN SLAVIC'

lorgovan era posomorit. Ear i se ingeese viata.Simina fusese toata ziva tacutg $i nu se departade loc de tatgl sgu, incat el nu se apropia e dInsa.

Zarindu=I acum din departare pe uneh:u1el se depart& %rd. de veste din preajma Siminei.II $t'a pe popa, Linea la el $i n'ar fi vrut, Doamnefere$te, ca sg banuiasca ceva.

Pgrintele Joan, sosind. la secergtorii, be zise bunlucru incepa sg. certe mai pe unul, mai pe altuldintre din$ii, pe o fats pentru:ca, nu tine bine se:cerea, pe un flacau pentru:cg nu suce$te bine le:ggtoarea ori nu o stringe din destuL pe un cosa$pentrwca nu rastoarna bine brazda: de toti selega popa, tuturora le gasia pricing.

lorgovan mergea pe urma lui Si a$tepta la totpasul sg:i vie rindul.

Dar to cine e$ti? o intreba el pe una dintrefete.

Fata:i sgruta mina, isi spuse numele Si satul $i

Prea bine, grgi popa $i se duse la alta.Simina:1 stia pe popa Furtung. Odata it vazuse,

dar atunci mai multe zile dearandul isi Meuse de-lucru cu el, intreband mereu pe altg ce:i $i cum1 de uncle. ear despre popa Furtund oamenii stiaumulte $i marunte. Dar ii era destul audg glasul

vada pasul, pentru:ca cunoascg fires.Acesta:i om, care se ceartg toata viata, dar nu

se supgra nisi ()data, isi ziSe ea vazand, cg elvine pas cu pas spre dinsa, lati un manunchiu casari poata vedea spieele, alese apoi catelva dintrecele mai frumoase, le innoda paiul potrivindu:lein chip de aripg, $i rupse in cele d:n urma paieleo schioapa din jos de nod.

Cand se apropie popa, cad a$tepta cu legdturi,de spice In Inland.

sat'.

si

sarisi sa =i sari

parintil.

PADUREANCA 269

Iorgovan simti cg, i .se aprindCeti asta? intreba popa privind cam perdut

la dinsa.Seceri*, Parinte, rgpsunse ea intinzandu,i

gatura de spice.Popa lug palaria din cap, ca sa puie spicele

la ea, apoi o apuea pe fata le mina *io intrebacu voie bung:

Dar tu de undeai rasarit?Simina ii saruta. maim.E a noastra, parinte, ii rgspunse Neac*u.Parintele Joan se'ntoarse *i se u:ta lung la batra,

nul slabanog *i uscat de boala *i de ar*ita soarelui.A to e fata? ii zise, *i de unde e*ti tu?Dela Zimbru suntem, parinte; suntem crasnie

la bf'serica.Dela Zimbru? foarte bine! Ce mai face

Parintele Teodor?E bine, slava domnului, rgpunse batranul,

tocmai acum in postul pa*tilor a vrut bunul Durnnezeu de i s'a nirnerit noroc Ia cases. -

Popa Furtung, se duse mai departe Ia alt om 51ear la altul, el inainte ducand de:o mana pe SiminaSi tiindu,.*i in ceealalta prtlaria, ear dupa el lorgoovan *i frate:sau Filip.

Si e lucru, nu *tiu cum sit te iee cinevasg te_ poarte a*a traganduAe duprt .dinsul: Siminaabia i*i mai putea stapani risul, ear lui lorgovan iivenia sa intre in pamant de greu ce4 era.

In cele din uring, ei trecurg, toti oamenii *i, ajunogand la o cruce de grilu, popa se opri.

Dar tu ce mai zici? o izitreba el pe Simina.Eu, Parintei rgispunse ea zimbind de %i ieoiau

toti, dintii marunti la eu zic sg.ti pui paslaria in cap, ca te arde soarele.

obrajli.

i,Si

ler

'

ei

inrealA.

270 LOAN SLAVICI

Popa:$i puse palgria, apoi lass mina Siminei casa se scarmene'n barbg.

Prepelite suntad intrebg el intorcandu.se spreIorgovan.

Foarte multe! iil rgspunse figegul.Atunci ia.ti $i to pusca $i vino cu noi.Ii place. grozav popii sg, Impute prepeilitele din

sbor.Iorgovan ar fi volt sg spuie, cA, $i:a uitat puwa

necuratitg, cg. nu4 Area $tie rindul. ca trebue sgramaie la secergtori, dar cu popa Furtung multivorbg nu se putea face: on te lua cu sila on te 'Asain mijiocul drumului. Plea, dar popa, ii plecarg $i

-nepotii, $i Simina rgmase singurg la crucea de pemiri$tea tepoasg.

Iorgovan se uita odatg 'nnapoi: nu mai $tia, sgse intoarcg on sd se ducd sg n'o mai vadA.

Haid', grgbe$te, ii zise popa. Pare:mi:se cgi umblill mintile intealtg parte, adatigit apoi

peste putin. Mali Iorgovane, bags de seams, cA,dal de dracul! Tu pe mine: sA nu te puiepacatul sa te legi de fats! Dacg ti =e de fete,are taicg.:tau destula stare sg te Insoare destuleneamuri sg:ti dea perechea potrivitg, M'ai lute:les?! Fata nu:i slutg, $11:i mai vicleang decat opoaica cu pui: sa nu aflu, ca umbli dupg strenggrii.

Cesar fi putut el sg zieg!? Nu $tia ell oare, eape unchiul sau nu poate sail scoatg din ale lui!Asta o $tia. Dar nu $tia Iorgovan cum judecg un:chiul ski despre dinsul. Strenggriili Asta eravorbali El umblg dupg strenggrii: atat, numaiate) De alta nu le este bung Simine!

Par'eg nu tot a mea e vina! z'se ei amgrit$i se duse mai departe la vangtoare.

Erau trei in$i $i cu Sboru patru. dar numai Sboruera'n apele lui: popa dedea mereu gre$, Iorgovan

mg

acid'!

si

0th

si

seer

isi

PADUREANCA 271

se trezea totdeauna prea tarzip, ear Filto. nici nuIntelegea, cum e cu putinth, ca cine:va sit creadit.ca poate nimeri o pasare; care nu nu doarme- pecreangh. Ii era lui Pops Furtuna, destul sal dee°data* gres, pentru:ca sh:i intre 'n cap gandul, can'a plecat cu noroc de acash, sit nu mai poatanimeri.

Mi:ai stricat tot cheful, ii zise el rastit lui Ior:govan, apoi isi arunch pusca'n spinare si se intoarose in sat certandu:1 mereu pe Filip, ch e papa:lapte,ch e prinde mute, cal e mamaligh nefrecath si catesi mai cate.

Ce:il intreba Busuioc dupa.:ce se vazii singurcu dinsu.1

Popa arunch puwa cornul $i plabiarelul $1Patasca $i dighisul cut tacam, toate uiia peste alta,In pat.

Stie dracu ce sh mai ziq, ziise apoi aprins.Si adeca de ce sh le iau tot eu toate'n spinare?!

Nu ti:am spus!? grai Busuioc asezat.Vorba aceasta popa Furtuna nu putea sa- o su:

fere.Ce mi:ai spusil ii intimpina el traganind vor:

bele. Asa:i cum-am zis eu.De uncle!? Nicivorba! incurcat fats, atata e toata treaba.Dar, vezi, 1:a incurcat

Asta o zic eu, gral Busuioc riedunirA,Si de aceea team pus pe tine sa:1 descosi fiind:camie nu:mi venia bine.

Lash:1, frate, sh se descurce el! _ striga popamanios; ce to amesteci in trebile for ?! Las'o"-sh:si spargh capul de zid!

Si dach sid sparge $i el?Imi rad barba! raspunse popa hotarit. $i

yea popa juramapt mai greu decat acesta,

i

iii

rau.

flinch

Lra

si

n'ar

272 IOAN SLAVILI

a nimic nu bar fi durut mai putin decat s6=si radiibarba.

lima Busuioc nu era multumit cu barba cumnattblui sat!.

Nu 3.za. lamurit ina, isi zise el, OA mailas sä se gandeasca.

Sid vedeai pe popa, a nu e lamurit, fiiricba seplimba mereu prib casa si muta la tot pasul cateceva din loc.

Cine dracu a aduslo pe piidureanca aceasta ai,ceal striga, el in sfari3ii adunandtb$i unul cateunul boscartele.

Eu am adusmo, cumnate, El rapunse Busuioccu inima indoita, chiar eu, $i uiter imi aduc a:minte, ar:mi parea bine cand am gasit=o, fiincbaoamenii lucreaa mai cu inira cand au de acestein preajma vederii lor.

Atunci nu te mai plange, gill popa si pleastrigand sä i se puie caii.

Vii mane SO1 te pui la cale cu oamenii! strigg.Busuioc.

Vitt!0 sä mai vorbim atunci.Eu nu mai am nici o vorba!Busuioc tot ca mai naihter aci in adar1

omul cu copii tot prtrinte rrimane, si parintele, oncat de batrani bar fi copiii, tot copii H. 13tie $i nupoate crede, a ei vor face ca oamenii cu minte.11 chemase pe popa pentrwca acesta sä,1 faca s'ocreada aceasta si acum nu putea sA:1 creada pepopa.

Eu in tinaretele mele a$i fi facut prostia aceasta,i$i, zicea el.;_ ear feciorul meu e tinar.

Uit.ii Busuioc, ca el era feciorul tatanersau, earnIorgovan era feciorul lui Busuioc.

PADURFANCA 273

Intorcandu:se dela vanatoare, Iorgpvan calcarar $i masurat. Traise in timp de cate:va zile maimult decat alte dati in luni intregil $i i se pareac'au trecut ani de zile de cand a plecat dupal sece:ratori. Noaptea petrecuta 'n batatura dela Siria,drumul facut dela Cil la Zimbru, intalnirea lui cuSimina, toate i se pareau departate $i despartiteprin multe insemnate intamplari de olipa, incare se afla. $i trecute erau toate, toate.

Simina era mai trista decum fuese toata ziva:avea de ce sa fie. El nu era trist: n'avea de ce safie.

Alte dati ii era groaza, sa se apropie de dinsa:acum pasa, daca:i este on nu apr.oape, daca ovede on nu, dacrt:i vorbe$te on nu.

Simina se uita din cand in cand la el $i simtlaca. nu mai e omul cuprins in lupta cu neastampaorul sau:

Iorgovane! vreau sa vorbesc astazi cu tine,ii grai dinsa, cand seceratorii plecara spre sat.

AstAzi e $i acum, raspunse Iorgovan.Acum nu pot, grai dinsa.Cum vrei, zise 41, cand vrei: n'o sa mai

poti zice, ca mire greu, cand ma vede lumea cutine.

Mire greu mie! $opti ea inecatk, $i ei ur:mara calea mergand tacuti unui langa altul,Neaou in urmalor, earn, (Sofron cand trei pa$iIs dreapta, cand trei pa$i la stanga.

VIII.

Seara. dupA:ce oamenii au inceput a se alina,Simina umbla cuprinsa de neastampar de ici panscolo $i nu putea sa .se departeze, pattru:ca batra:nul nu:$i mai lua ochii de pe dinsa.

I. Slavici. Nuvele, Vol III. 18

Si

:ma

itt

274 LOAN SLAVICI

Taick! eu ink duc si mg, intorc! ii zise eavoind sk se departeze.

El_ o apucit de manal tii i o Intreba, unde se duce.Am o vorb. cu Iorgovan, raspunse ea cu

inima deschisa.Bktranul fi strinse mana mai tare, dar nwi zise

nici da, niaba. Ea stia mai bine, ce:o duce. Ar- fivoit s'o punk inaintea sa si sa se uite mereu la eapand:ce nu i se vor fi strins vederile: simtia totu$si,a clack ea voieste, voieste si el,, si clack ea nupoate ramanea, ii pare si lui bine cand o vedeplecand.

Si Simina o stia aceasta: io spuse batranul nucu graiul, nu cu ochii, ci cu mana cea uscata. Ease pleca asupra lui, ii saruta pkrul de pe frunte,apoi se depkrtk, ear bktranul rkmase linistit la lo:cul ski', linistit°d nu, asta nu e vorba! ritmase cuviata oprita'n loc.

Iorgovan, dal el era linistit. Astepta si el, darastepta ca omul, care stie, ca nu in zadar asteaptasi are timp sa astepte.

Isi facea bkilaul de lucru prin .curte.Sofron stetea in usa grajdului: acolo ii era locul.

Astepta si el, el Ins ca omul, care ar dori ca za:darnick sh,:i fie asteptarea. Cand Simina se ivi incurte, el tusi ()data.

Simina se dete cu inima inclestata inapoi. Nustia, clack el a zApsito on nu, dar ()data cu capuln'ar mai fi iesit.

IorgQvan plech dupes, dinsa.Ea ridica manile si:i Men semn sa, se departeze.El se opri in loc si privi impregiurul sem.Sofron iesia in mink cu furca de fer din grajd:

se ducea sa coboare din pod o furca de fan pen.tru cai.

PADUREANCA 275

. Nu! tot n'ar fi voit lorgovan, ca sluga tatane:Om sad vadit stand noaptea de vorbg. cu Simina.Trebuia O. mai a*tepte.

Sofron cobori fanul sid duse:n grajd, cad], Iorgosvan se intoarse spre casa. Nu *tia ce sa faca. Erasupgrat. Infra: to pomenesti, cli Simina nu se maiintoarce, crezand, ca el nu mai iese, on se intoarcesi nu:1 ga'se*te. Nu intro: eel() fi gandind sluga?!Oamenii cinstiti i*i fac treburile ziva, la luminamare. Era supArat, supArat pe Simina, pe Sofron.pe sine insu:*i, suparat pe toata lumea. Mai mareinsa decat supararta ii era inse ru*inea de lucruipe care it fAcea *i nu putea sad faca.

Busuioc avea fecior *i n'avea astampar. Nu i:atrecut nici °data' prin minte sad intrebe pe fecio:rul sou, unde se duce *i cand se intoarce: asta eratreaba lui. Acum insa tatal gasia aocul: ar fivoit sA. *tie, unde se afla Si ce face, ar fi voit,insa fora ca sä intrebe pe cine:va.

In cele din urma el se ridica dela masa, undesteteau cu totii de vorb4. Par' insa, toti .tiau,de ce iese *i cu ce gand plena: in clipa, candintinse mana spre broasca u*ii despre curte, el seintoarse, intro in casa cea mare, se duse la ferea:stra *i se uita in noaptea luminata de Luna

Sofron se coboria din pod cu o furca de fan,lorgovan se intorcea spre casa,, ear la capatul graj:durilor Simina stetea inaltA *i nemi*cata.

Ii era *i lui Busuioc ru*ine de ceeace facea, darnici el nu putea sä nu o fac6, avea datolia de a*ti cele ce se petrec.

Acum tremura ¢i el, tremura *i Iorgovan, tre:mura *i Sofrom.tremurau cu totii in trupurile lor;i neastamparul pornit dela Simina ii cuprinsese

pe toti: dedeau toti din prisosul vietii lor.

nu:si

ca

piing.

276 WAN SLAVIC!

Unul singur dedea din lipsa, $i tocmai acestatremura mai tare, Neacsu, care nu mai avea timpsa a4tepte. El se ivi la coltul privind tints.la fiica:sa, care inainta ear spre curte.

Sofron earCare va sa zica Asta sta la panda!? grAi T

govan in el si pleca hotarit spre Simina.Sofron cu furca'nIorgovan se face ca nu:1 baga de seams.Acum Sofron aruna furca cat cold o lua drept

spre feciorul stapanului sau, care se opri in caleastepta.

Simina ramase incremenita, ear Neacsu pleaspre cei doi flacai.

Ce vrei to cu fata aceea? intreba. Sofronstit. de tot linistit.

Ce vrei tui it intreba Iorgovan.Eu vreau s'o iau de nevasta! raspunse Sofroii.Eu nu vreau s'o iau! grai Iorgovan deschis.Atunci lasso 'n pace!Nu ma lases ea pe mine!Sofron se dete ma pas inapoi. Acum era acum:

ce putea el sa face?Minti striga el, minti, minti!Simina, cuprinsa de fricA, facie un pas inainte

s,;; se puse intre amandoi.Nu minte, $ofroane, grai dinsa ridicanl mana.De and e lumea nu s'a spus adevar mai mare.

Sofron ramase cu ochii tintiti la pAlnant,mantul.nu se deschidea ca sad inghita.

Ridicandu:si apoi privirea, se uita lung $i, la Ior.:govan, Si la Simina: ar 'fi vrut sa, vada ce este inel de ea it iubete atat de mult si ce lipseste in eade el nu este gata sa intre in foc pentru dinsa.

Nu s'a sfars t Inca! grai el intorandu:se Ina:poi. 0 sa vedem, o sa mai patim not multe.

surd

tusi.

iesi mans.

si

tin

linir

si pin

PADUREANCA 277

Neacsu ramose neclintit intre Simina Tor:govan.

Era dus $ofron si era par'ca dus pentru vecie:Simina it alungase, $i niMeni nu:i mai putea ziceasa se intoarca.

Batranul se uita drept in fata lui Iorgovan.Multe ar fi avut sari zica, dar cu o singura vorbaSimina i1 desvinovatise.

$i daca nu vrei', de ce nu .vreie intreba elin cele din urmd.

Iorgovan stia de ce nu voieste, dar era batranulacela slabanog, caruia nu voia sä i:o puns, pentru:ca durea grozav cuvantul sau in urechile lui.

De ce nu vrei, daa vrei, ca de vrut vrei? 'intreba Neacsu staruitor.

Pentru:cd nevasta mea nu are sa:m.ii fie numaimie nevasta, Ii raspunse Iorgovan, ci sirintilor mei nora rudelor mele om din casa, $iar trebui sä fie moarte de om.

Pe Simina o inneca plansul.Earl Busuioc n'auzise nimic din toate aceste, si

era bine ca n'a auzit, pentru:ca n'ar mai fi avutochi sari mai vada feciorul, care I:a osandit atatde greu.

Cand 11 vazuse pe Sofron merg.nd spre fiiul sdu,de ()data a si inteles ce:1 duce pe sluga cuprinsde spaima, incepU sa pipae prin intunerec Si totcu mana paid iesi.

Cand s'a vit in pragul easel, Sofron se intorceainapoi, ear trei steteau la potrivite departtaxi unul le autul.

El ii spuse lui Iorgovan sa incu:e usa, cand seva intoarce in casd. apoi se duse sa se culce.

Intrat abia, el auzi cheia in broasa $i pasii luiIorgovan prin tinda, dar tot nu putea sa doarma.

Feciorul lui $i sluga lui se certau asupra unei fete,f:;,1 feciorul lui n'avea destula virtute in el. ca sa:si

$i

11

tsi

cei:lalti

:ph%

5i,

278 10<k1 SLAVICI

rumpb,' gandul dela o fats, dup.A care umblA 8isluga.

Popa FurtunA insa tot el eel mai cuminte.Nu ti:am spus eu?! zise el dupa:ce Busuioc

ii spuse cele ce vazuse. Asa e cum am zis:dacl i:ar fi de 'nsuratoare, nu s'ar ascunde candvoie8te a sta de vorba cu dinsa. Lasaa, f rate, salitraiascA si el tineretele.

Ba nugl las! grai Busuioc scurt.Il vedea, par'cA, pe PuplizA, facand matanii Qi sag

rutand parnantul;Tag) cu tine, ii zise apoi hotArit, grija

mea e sa nu se mai intoarca.

IX.

Cand Popa ie81 la camp sit se tocmeasca cu segceratorit, pleca si Busuioc cu el pans in grAdinadela marginea satului, ca sA vadA, cum stau trebu:rile cu marina de treerat.

Marina era scoasa in mijlocul gradinii, 8i oagmenii se cazniau tocmai sA mute §i locomobila, unlucru, care nu se poate face fara

Mai domod, mai domol! strign Busuioc,66 nu vA. gonesc Tatarii.

Oamenii urmara a:8i face treaba cu mai putinagAlAgie, dar cu mai mult zor.

Si nu e bun - zorul cand umbli cu lucruri prigmejdioase ca marina de treerat.

Grabit era mai ales Pupaza, care n'ar fi voitde loc sa se mai supere Busuioc 8i acum: el se uitamereu cand la masinist, cand la Busuioc, gata sapule mana la toate 8i sa sara de ici pana coin, 8idada i:ar fi zis Busuiocr el n'ar mai fi stat pe gangduri, ci s'ar f aruncat cu paie cu tot in focul cazagnului. CAct era bun om Busuioc, milos Si iertA.tor.

gAIAlgie.

si

.

PADUREANCA 279

Dupdoce mutarA locomobila si o asezara in dreg:tul masinei, umplura cazanul ei de apti, ii deterafoc, sj pe cand masinitui o potrivja din aburi, PuopAlza se uita Una la el. .-

Trage chinga! ii striga masinistul.Pupaza lucra de trei ani si mai bine la moara

cu foc, dar tot se mai temea de roate-si inima ise facea cat un purice de cate:ori se apropia devre:una din ele. Voind dar sa traga chinga pesteroata ce pune masina in miscare, el inchise ochii,isi tina trupul departe, potrivi jute chinga si sedete jute inapoi.

Roata se invarti de cateova ori, apoi chinga sea:path si masina se oprI.

Prostule! grai Busuioc si se duse el insuosi sapotriveasea mai bine chinga.

Asta Pupaza n'o putea suferi, sari asupra chingii,o apuca sioo potrivi mai bine pe roata, dar manalui ramase strivita subt chinga, sj precum se Invarti, roataol sminci si pe el cu dInsa, it ridica inaier E3i01 arunca in celelalte doaue roate, eareoi sfa:rimarA Intr'o clipa oasele1 aruncara in ceealaltaparte.

Locomobila scoase un suier de se sperie totsatul si masina se opri, ear Busuioc puse manilein cap siosi intoarse fata, ca sa nu vada carnea deom ce se sbatea la picioarele lui.

Opresteoo! ii sitriga el masinistului. Afu:risit sa fie ciasul, in care am adus:o in curtea mea.

Grind aceste, el se intoarse ear si se pleca asu:pra lui Pupaza.

Nu mai traia, dar nici mort nu era Inca: trupullui tot se mai sbAtea, buzele i se miscau, rasuflareanu i se oprise.

0 luminare! zise Busuioc, o luminare!striga el ear, uitanduose in toate partile, ca sa vadit,daca tot nu j se mai aduce luminarea.

.

280 IOAN SLAVIC!

0 luminare?! Putin lucru! insa tocmaifiind=c6 e putin, oamenii nu se gandesc totdeaunala el: nu e clipd, in care moartea sä nurl poatA a=junge pe om $i oamenii tot nu:si' poarta luminareala dinsii.

Pupaza murl fara luminare, $i Busuioc se intoarse sguduit acasa.

Mort cu moarte nalprasnicti). strivit de roatelemasinei de trierat: Asta era un lucru ne mai pomelnit in Curtici, si pe cat de iute se duse vestea des:pre el, pe ant de in grabs alergara. si oamenii lamoara lui Busuioc.

Murind, omul inceteaza a mai till, dar nu pieredin lume: sufletul lui ramanei si petrece cu cei vii,umbland pribeag dela om la om, ca saosi cearadela fieste=care drpptatea, O. mangNie pe cei ceivau indulcit viata $i sä mustre pe cei ce i=au ama:rit=o, si vai tie, dacl vei fi gresit de dinsul, cacipretutindenea, unde se iveste el, stai $i tu, ca säfi=i judecat.

Ce tie omul, grai Fusteiu, om cu ruinteca Busuiocl sd, nu se gandeasca e1, cg, la treburide acste nu se pun oameni ca Ptipaza.

Dar bine a facut, saracul: Dumnezeu sä=1 ierte!ii intimpina Petrea lui Ferega, care $tia Casa

i=o fi fost data si VI-lea ca lumea sd, nu arunce asu=pra lui Busuioc vina pentru cele petrecute.

SA:1 ierte Dumnezeu?!Adeca de ce sA=1 ierte?!Cea facut el in viata lui?Satul intreg, mic $i mare, toti il $tiau ca $i card

le=ar fi fost om din casa, toti silmtiau, ca, in viatafor nu=1 vor uita, chci singur el fusese in felul luiSi le placea tuturor sä vorbeascd de dinsul, demila, pe care atht de adeseori a desteptat=o in su=fletele lor. $i de hazul ce si.au facut cu el.

PAD1:11 EANCA 281

Ear Pupazitu murise fail. luminare.Saveta, lui Boric $tia bine, at 'ntocmai ca in

viata va cutriera $i dupg moarte tot satul si vada mereu tarcoale prin preajma easel lui Busuioc,Incat o saati fie groaza, a mai ie$1 noaptea la ulita.

A$a zicea $i Vica $i4 vedea mereu facand ma:tanii $i sarutand parnantul.

Si fiincl:ca nici Busuioc nu zicea altfel, tinea sailingroape cu toata cinstea: sgs.1 intinda in casa lui,sii4 facg. toate pomenile.

Vica insa tinea ca mortul sä ramaie, dup6, cumcere obiceiul, unde i s'a stins viata, ear Vica erastg,pana casei $i avea tot dreptul de a starui A, nui se aduca strigoiul pe cap.

A$a zicea $i popa.Era naajit popa Furtuna, cg, nu s'a oprit $i el

la moarit, ca sä fi putut vedea cu ochii lui cele pe..,trecute, aci a$a lucru nu in toate zilele se poatevedea.

Nu se poate! grtti el hotarit. Poti sailintinzi pe perini de maltase, sa:i aprinzi o mie deluminari, dace a murit Mil luminare, n'o sa4i vieoameni la priveghie $i popii n'au voie OA prohor.deasca, nici sa:1 ingroape in pamant sfintit, potisali dai pomeni peste pomeni, dar n'o sit ti.le pri.measca nimeni.

Asta e treaba mea! ii raspunse Busuioc.La asta nu to pricepi tu, ii intimpina Popa.Daces Dumnezeu ar fi voit sal i se face toate,

bar fi lasat sal moar6, moarte fireascg.Se 'ntampla cate odatA $i lucruri, pe care nu leo

fi vrand Dumnezeu, grai Busuioc $i4 ltisä pepopa cu sora:sa. .

Era mojic Busuioc cand ii stiria tandara.Dar si popa era indaratnic cand se suptira.

Sa,i faces ce vrea! grgl Vica, dar eu plec $i

282 IOAN SLAVICI

nici nu ma mai intorc pand,-ce nu vor fi mdturateasa: 'n urma mortului..

Ba to rdmai, zise popa, $i pleca $i el sd,,i aratelui Busuioc, ca tot nu va face precum voie$te el.

Si peste un ceas tot satul $tit6 cd, Busuioc s'a pusin pizma cu Vica $1 cu popa Furtund $i ca popiinu vor nici sail prohodeascd pe Pupdza, nici sadingroape in primant sfintit.

X.

La camp seceratorii culcau ca mai nainte lanulin brazde lungi, adunau brazdele, stringeau snopii,$i Sofron cladea crucile.

VenI apoi $i popa sh se pule la cale cu oamenii.Iorgovan, care 'n tot timpul fusese linistit $i

oare:cum aspru, incepii sa rida du$maneste, candafld ca popa o is $i pe Simina la Socodor.

Simina 1$i ridica cu .indardtnicie capul.A$a:i gasi vestea despre cele petrecute la moara.Ma$ina ha frant pe Pupd'z'd de ha fAcut, mare

minune cum ha facut!Ei! $i? intreba Iorgovan.Nu intelegea el, cal) atat numai nu poate sa fie

destul spre a4 scoate pe om din ale lui.Cand el pleca dimpreund cu popa, ca sa vada

cu ochii sal, Simina Mai o mi$care, ca,$i cand arfi voit sad opreascd. Ti era fried, singurd nu $tiade ce: nu voia sad 1,4 tie aproape de locul, unde unom a murit cu moarte napraznicd, nu voia sda$tie vazand roatele, care hau strivit pe acel om,nici omul, nici locul, $i par'cd4 vedea mereu pe elin roate kii simtia, ca daed ea insa$i le,ar vedea, nus'ar mai putea stapani, ci s'ar arunca orbis in ele.

N'avea insd Simina de ce sa se teams.Sosind la moard, el se uitd, la mort.

PADUREANCA 2S3

Era Pupazh, tot acel Pupaza, pe care:1 stia dincopilarie, care4 purtase'n carca, pe care atat deadese:ori it necajise si care pe el nu la ng.e/jitnici odata.

El se intoarse spre marina.Chinga, roatele si dulapul erau pline de sange:

vedea, cg, aici s'a petrecut lucrul. Dar nu intelegeaIorgovan, cum au putut roatele aceste sä:1 asuoceasca pe Pupaza, incat sari stoarca viata dincarne 4i din oase. Cad grozav de teapan ii 'Arealui intraa viata in carnea oasele omului.

Masinistul ii arga, cum 1:a apucat roata pe NI*phiza, cum 1:a aruncat in celelalte roate si cum

sfarimat aceste oasele.Acum Iorgovan intelegea, vedea cu ochii, se in

toarse ear spre mort, ca sä:1 vada t3i'n aievea.Era Pupazg si era mort; dar era mort si nu

mai trgia: asta sg. 'ntamplA'n toate zilele; asta opot toti oameniil

El se mai uita odatd la roate, apoi se departa dusca sä nu le mai vada, si tot le vedea mereu standacute, nemiscate, pline de sange si ademenitoarein osiile for de fier

Simjha se uita in calea 1W.Venia drept, cu capul sus, cu pasul usor, ear

ochii nu ii mai erau ascunsi sub genele dese, ci searuncau indazneti in !tune: acesta era feciorullui Bustdoc BagAtoinl, omul mandru si increzutin el, care nu se sfie,ste nici odata.

Eu nu pot pleca, gal Simina. Nu pot euvad asa §i sa ma departez.

0 lovise greu acest om, dar simtia, cä dac'arcalca:o in picioare, ea ar saruta calcaiul ce'o apasa.

Ea se uita ear se uita la el, cum to uiti la omul,pe care ai voi sa:1 silue.sti a intra in voile tale.

sail

Sin

Sau

ei

284 LOAN SLAVICII

Iorgovanei ii zise ea in cele din urma Incet,tu ai mintit aseara miriti ,$i acum .

Eu 'l ii raspunse el zimbind. Am o deose:bita, slabiciune de a minti, *i daca ioar veni draculuipofta sa mi se puie (Aare in spete, zau in'a*i fall,ca eu l=am incalecat pe el. Pagubit numai, ca dra:Cu! nu are poftit!

Ba are dracu pofta, mare pofta! intimpinaea. Stii tu ca e vorba, ca eu plec mane deaici?

$tiu, raspunse el.Simina tad'. 0 durea nepasarea, cu care el rosti

aceasta vorba, ioi venia sit se departeze ear deladinsul.

lorgovane! ii zise apoi peste putin cu ama:riciune, dar lini*titil ca totdeauna. Tu $tii cefaci ii=i fi avand cuvintele tale, i nu te mai intreb ce s'a intamplat de te'ai facut cum erAi. Nucrezi tu insk, ca, lucrul asta trebuia sit fie facutaltfell nu simti tu, ca rtiinea mea e mai muttdecat toate.

Asa mioe pofta! ii raspunse el rizandua infata.

$i daca te:ai pomeni, ca eu nu voiesc sa plec!?ii zise ea indaratnic.

Iorgovan se uita speriat la dinsa.$i daca taicaotau zice sä pleci? o intrebit el.Nu zice!Dar vrea!Tocmai pentruoca voe*te trebue sä fac dupa

cum ma trage iaima mea $i ma povatuieste gan:dul meu, zise ea. E vorba de viata mea, Iorogovane, de norocul meu, §i nu voiesc sä blestempe nimeni: mai bine sä ma Mese toata viata.

Ramai,.soro! gad el rizand ear. Eu teamadus Si trebue sa te tiu. Tot omul sä poarte beleaua, pe care *WI luatoo din draga lui voie!

p1

PADUREANCA 285

Iih! grai Simina si se intoarse inscarbita deladinsul.

Scarba ii era Siminet, nu insa de el, ci de sineinsaosi: de el ii era groaza.

XI.

Seara era priveghie la casa lui Busuioc, ear lapriveghie se cere vole bunk si multa galagie.

Si era galagie la casa lui Busuioc.Tin use Busuioc sa se stie, ca moare cu cinste

cine a trait in casa lui, si sa.i arate popii, c. poateel, cand vrea: casa era plina de oameni, popii eraugata sa=1 prohodeasca pe mort, ear de pomanagrija lui.

Insa nici popa nu sttituse cu manile in sin.Mortul nu era intins in casa cea mare, ci jos

intr'una din odaile slugilor; Vica, stapana casei.sedea infundata intr'un iatac si nu voia sa tiede nimic; groapa nu se sapa in launtrul morminotilor, ci tocmai la santul de imprejmuire; popiiziceau c'o fack prohod, dar prohodul nu eradecat o molitfa de iertaciune; ear bocitoare nugasise Busuioc, caci femeile sunt fricoase. Oameniijucau carti, se bateau in palms cu carpa impletita,spuneau povesti, rideau din cand in cand ;dar popazisesq, ca lucrul acesta nu poate s'aduca noroc,ear popa era poi:4: ei le faceau toate la porunr,ceala si cu frica, uitandu,se mereu la 110, ,si laferetta ca sa vada, claca nu cum,va se iveste fieuciga4 toaca fie vre.,un strigoiu, ca sa le cearasocoteala pentru galagia ce o fac.

Nimeni Irma mai mult decal Busuioc nu simtia, ca-nu sunt a bine cele ce se petrec: era frant si muiat,atat de mahnit, incat Neacsu se uita cu mila la elsi nu se indoia in sufletul lui, ca Pupaza fosthate.

slit

i:a

2E16 lOAN SLAVICI

Hotigrindu:se a intra la mort, Pgdureanul isiscuturg picioarele, netezi pgrul siosi puse paalaria jos langg usg; dar el se opri cuprins de sfialgin prag.

Era singur mortul: nimeni nu §edea la dinsul,nimeni nu:1 bocia.

SA-A dee Dumnezeu odihng! grail Neacsu, fg:candu:si cruce. Iartg:mg, Doamne! dacg:ti calcvointa, adause apoi peste putin §i intra, lug unscaun si se asezg Intr'un colt al casei.

Nu putea el sg vadg casa pustie: mortul acestaIi era, par'cg, lui frate cel mai apropiat om dinlume.

Simina sedea pe un bustean dela capatul caseidusts 'n ganduri. Din cand in cand ii curgea cate:olacrging peste obraz: ea o lgsa sa se usuce pe el.

Intr'o casa era mortul, intr'alta Busuioc, earintr'alta Vica $i lorgovan nu era nicairi.

Intorcandu:se dela camp, el a stat, cat a stat,apoi s'a dus. Era vorba cg .s'a dus Ia moarg, ca savadg, cum stau lucrurile acolo. Il astepta Simina,

astepta mereu sa se intoarca, si, precum II as:-tepta, Inima i se stringea tot mai tare si pitman%tul tot mai tared ardea sub picioare. Ce face el?

unde se aflg? de ce nu se mai intoarce? nucurn:va i s'a intamplat ceva? sfinte Doamne!

nu cum:va i s'au urit zilele? Trebuia sa -1yacht sg nu.11 mai scape din preajma vederii sale.

Ea:si sterse lacrAmile Si se ridica.Dar unde sa piece Si cum asa Mfg' de veste?Batranul era la mort. Ea nu putea sg, intre la

el, n'avea in ea destulg inidna sa vadg acum unmort intins pe masts.

Sofron stetea'n usa graj dului rgzemat de uschior.Ea se duse drept la el.

Ij,

tsi

it

si

PADUREANCA 2S7

Sofron se cutremura cand o vazii apropiinduse.de dinsul.

Sofroane, ii zise ea, daca ar fi sä ma cautetaica, spuneoi, ca, mit intorc in curand.

El o apuca de mana, o strinse o tianit catova,apoi intreba:

Unde vrei sa te duel?Tu stii. De ce ma, mai intrebi? De ce ma sio

lesti sa tioo spun!' raspunse ea Innecata.Sofron se uita lung la ea.Uite! zise el. Am fost obraznic cu tine, dar

sa nu ma crezi asa. Nu stiu de ce, dar atat de bineImi pare. Lasa, ca ma due eu aduc.Stiu eu ceoi asta, Siminol adauga apoi deptirtanduose.

Simina isi acoperI fata cu amandoaue manile siintra innecata de plans in grajd.

Sofron in fuga se duse §i in fuga se intoarse.Nu vrea sa vie, grail el amarit.Siminaosi terse lacramile.Unde se afla? intreba ea.Aici la un loc.Unde?Nu poti to sä te duci acolo.Unde?!La birt, ii raspunse el turburat.Simina se indrepta, facii o miscare, ca si eand ar

voi sa se intoarca, apoi intreba cu sfiall:Ii este acesta un obiceiu?Sofron nu era dintre oamenii, care inteleg si

ceeaoce nu li se spung, dar era om cu multa inimasi simtia, eand nu putea sa inteleaga.

Da! da! ii este un obiceiu. Ii place sämearga la birt. Si daca intra odata, nu mai echip sad scoti.

Acesta era raspunsul, careoi dedea branei

si

pi

288 WAN SLAVICI

Nuri adevarat! striga el indaratnic.Ce nuri adevArat? it intreba ea miratg.De un an, de cand sunt aici, o singurg data

ham vazut pe el la chief si acu de a doaua oars!Haide! haide! zise ea plecand inainte.

Haid', ca Ai nu mg duc singurg!Sofron plea cu pas hotarit in urma ei.Iorgovan petrecea.Intr'o odaie retrasg dela birtul cel mare sedeau

cinci insi impregiurul unei mese incArcate cu sticlesi cu pahare de tot felul, unele pline, altele rgstur=nate. Iorgovan era .sitigur pe o canapea din fund;la dreapta lui sedea Vasilica, scrietorul notarului,la stanga Sarica o fatg de aci din Curtici, push'sus pe coltul mesei, intre sticle si pahare. La usaodgii cantau cinci tigani, ear Buczy Arpad, unprieten de scoalg a lui lorgovan, juca in mijloculodgii un ceardas cu Borisca, o altg fatg de aci dinCurtici.

Iorgovan bgtea mereu din palme, suiera cearodasul si era vesel.

Un chelner veni sA spuie la ureche, c'a trimistaicarsgu sluga sari cheme acasg.

N'am vreme! rgspunse el sirsi urma a,si per.trece. am spus, ca n'am vreme.

Chelnerul iesi multumit de acest rgspuns; darpeste putin se ivi ofron Sri usa.

lorgovan sari mAnios in picjoare, Sarica se detejos de pe masa, ear Buczy dete °data din pintenisi se opri in loc.

Spuned ca nu mg due! strigg. Iorgovan.SA nurrni strice cheful, cg le dau dracului toate.

Sarti spun eu tie o vorbg, si rarnat cat i!i place,grgi Sofron, apoi se duse la el siri spuse InceU

ca. Simina e afara si vrea sari vada.Iorgovan stete o clipA cam scos din sgrite.

Si

PADUREANCA 289

Eil striga apoi dand cu pumnul in masa. Foartebine! SA vie r*i ea sa petreacd cu noi. 0 aduc aici.

Pe cine!? pe cine!? strigara ceilalti.0 sal vedeti voi, le raspunse elSimina se dete un pas inapoi cand it vazit apro

piandu:se cu pas §ovaitor de dinsa §i par'cad eraruine de a ti venit.

Haid' zise el apucand,o cu bratul. Acume acum! Acum ca nici odata.!

Fata se simti cuprinsa de groaza, dar nu incercasa i sä mina in protivh, ci ramase sfiita inaintealui ca prepelita ce se vede apucath MIA de veste,

$ofron simtia ca, nu e de vorbit cu Iorgovan.E insa mare lucru cand omul se ,*tie tare.

Lash fata, gill el apasand vorbele,e paguba de doi oameni ca noi. Nu e fata asta deseama ta.

Nu e de seama meal? intreba Iorgovan Intorcandu:se spre el. Cum aka ?! Dar adeca -ce cautimereu Tanga dinsai Ce vrei mart striga apoi pu,nandu:se drept in fata lui Sofron. tu cinesunt eu!?

ticalos a ti, un om de nimic! raspunseSofron.

$ofroanel striga Simina aruncandu,se intreamandoi. Haid' Iorgovane! urma apoi stglruitor,haid' sa intram sa petrecem. Nu:1 vezi tu ca nu§itie Ce zice.

Ticalos eu71 striga Iorgovan voind s'o dee inStaff sa vedem!

Iorgovanel? urma ea, vrei tu sa te pui aicila cearta cu el? Haid', haid' sa intram.

Care va sa zica tu vrei sa te duel cu el?! intrebaSofron rece.

I. Slavici. Nuve Ie. Vol. III. 19

L'n

laturi.

si Del

fa! -11

_

$tii

290 IOAN SLAVICI

Da! ea voie$te! raspunse Iorgovan $i o apuchear cu bratul, ca s6, o dud,.

$ofroane! grai Simina plecand, to vezi catrebue.

Sosita apoi in pragul odaii retrase, fata se opriuitandu.se la masa 'ncarcata, la tigani, la cei doitovara$L, se 'MO. la Iorgovan $i la cele doaue fete,apoi f$i trase cu varful degetelor peste frunte. 0 aopucase par'ca un fel de ameteala, se uita par'ca desus Intr'un mare adanc adancul o tragea spre el:grozava. ii parea placerea desfraului cei resariadin paharele rasturnate, din fetele Tiganilor $i dinparul incalcit al celor doaue fete.

Daca tie nwti este scarba de aceste, sa rarnanem, zise ea fricoasa, sa ramanem $i sa peotrecem.

Iorgovan se uita $i 'el la masa, la cei doi tovasrg.$1, se uita la Simina la cele doaue fete, se uitala Sofron, care stetea ca un stilp de peatra in dosulSiminei.

Nu vreau! zise el muiat, apoi se intoarse $iplea $ovaind mai departe.

SiminaA apuca de brat, ca sa.l sprijineasca, earSofron ramase 'n urma for Oland pe vIrful deogetelor, ca sa nud supere prin sgomotul pa$ilor

Grozav se simtia de nenorocit, ¢i totu$i ii pareabine.

Lasa:ma! grai Iorgovan peste putin dandulse la o parte. Merg eu $i singur.

Mica to supara, ii raspunse ea.Ma supa'ra! grai el, apoi se desfac0, se mai

duse cativva pa$i $i incepu in cele din urma. saplanga.

Simina isi acoperi ear fata cu amandoauenile $i se opri din drum, dar acum nu mai puteasa planga.

$'1

ski.

ma=

si

PADUREANCA 291

Iorgovan se oprI $i el, se uita cat::va timp le ea,apoi de:,odata, se Msa cazut Inaintea ei ca $i &andar fi voit sa sarute pamantul dela picioarele ei.

Fata baba ingrozita din palme ramase o clipacu manile 'nele$tate.

Haid' gra' apoi plecandu.se spre eL sariducem sari culeam.

Ear Neac$u, ie$ind intr'un tarziu dela mort, s'auitat in toate partile. Fata lui! unde era fatalui? ce s'a facut fata lui?!

Cand Simina Sofron se apropiau cu Iorgovan,batranul stetea in portita.

Ei se ()pried.E taica Simina, dipte $i.i spune sa se

cite prin curte, ca sa nu ne vad'& nimeni and in.:tram cu el.

Si Neac$u stetea de panda in vreme ce slugaci Padureanca it furara pe feciorul lui Busuioc ingrajd, ca sari ascunda.

Taica. grai Simina duparce se vazir singuracu parintele ei. Tu vezi, ca mane nu putempleca de aici.

Neac$u dete d'n cap.Nu mai putea el sar$i vada fata in casa aceasta,

unde mortul e pargsit, stapana casei se pune inpizma, cu stapanul $i feciorul umbra ratacit.

Fata meal gill el cu blandeta. Tu $tii can'am vrut nici odata sa calc vointa ta. dar acumtrebue sa f'e cum zic eu.

Nu pot raspunse ea; nu ca nu vreau:nu pot. Mire frica, taica, mire fricl ma tern c'osa ma blestem toatg viata. Nur.I vezi tu, undea ajuns?!

Vedea Neac$u. Dar ceri pass lui de fecio-ul luiBusuioc Bogatoiul din Curtici?! avea el insur$i

Si

_

yi

292 LOAN SLAVICI

o fats,. una singurg ca putine in lume, aceastanu putea sa ra,maie aici.

Haide! zise el hotarit apucandu,$i o suvititdin parul carunt, $i blestemg pgrul acesta.

Rgmai tu! raspunse ea, ea tu poti.Vine, daces mg vede pe mine plecand,

zise el.Rarnane, daces vede, ca eu nu plec, i$i zise ea.S'au inteles toata viata lor: cum sa nu se inter-

leagg acum, cand se afla, in culmea vietii!?

XII.

rebue sa se $i supere omul cate odatg: altfelon se cloce$te, on prinde mucigaiu.

Aceasta era vorba, cu care:$i sfir$ia popa Fur:-tuna toate supararile.

Des de dimineata era Ia Curtici, $i nu veniseca sg:$i iee seceratorii: acestia putein sa meargg$i singuri, caci era acasa preuteasa $i ea se pricerpea la treburile gospodatriei mai bine decatEl era popa trebuia caute de popie: a venitcu patrahir. cu molitvelnic si odajdii, ca sa slurgeasca $i el mortul dela casa lui Busuioc, f.indcaBusuioc ii era cumnat $i casele for erau una $i ace:,

cases..Busuioc it stia pe cumnatu:sau $i n'avea de ce

sa, se mire, simti cu toate aceste, ca:1 trece un felde junghiu pr'n inima cand i1 vazir dandu,se josdin egruta.

Ca nealte dati, popa se dete a$ezat, ear nu pesarite, la pgmant, apoi se scuturg de pray poo-trivi hainele pe trup, ba tropoti chiar cu picioarele.ca curate incaltamintea, ceea,ce el nu faceadecat Ia scarile Vladicului poate. Busuiocse uita ingrijitc la el, dar nu numai ca. nur.1 intreba.despre cele petrecute, ci ar fi voit salt roage, ca

Si

isi

ea:$i

§i:$i

said

E

dinsul..sOrti

PADUREANCA 293

deocamdata sa nud spuie nimic. Avea destule pecapul

popa FurtunA nu era omul,, care tace candare ceva de spus.

Nu tkam spus eu?! gral el cam rastit dupa:ce se vAzii in casa.

Ce mi=ai spus cumnate? intreba Busuiocfricos.

A intrat holera si la noi, raspunse popa.Ieri au murit doi, astazi o sa mai moara cAti:va.

Busuioc ramase cat:va timp inlemnit.SA punA caii la carutA, sari incarce pe oameni

$i. sa.,1 duca de underi luase: acesta era gandul,care:I cuprinse mai nainte de toate.

Insa ar fi trebuit sä iee o hotarire, ca sa o poataface aceasta, ¢i acum, cand 11 avea pe PupazAmort in casa, $i astepta s'o mai vadA pe Sirninaplecand, ell nu mai putea lua nici o hotArire Sichiar daca ar fi putut, nu l'ar fi lAsat popa, careavea doaue;zeci de larituri de pamant. pe carevoia A. le secere cats mai curand, ca sa nua apuceto:ul holerei cu ele in camp.

Cum socotesti tu; ce vrea Dumnezeu graiBusuioc, $i ei nu mai vorbirA despre aceasta.

Aveau $i ei alte treburi.Vazand4 pe Busuioc de tot muiat, popa $i Vica

se Intreceau a umbla in vole lui: Vica staruia sarimute pe mort in casa cea mare, ear popa Lineasa:1 prohodeasea septe preoti sape groapain mijlocul mormintilor. InsA Busuioc ridica mereudegetul si zicea, ca toate trebue. sa ramaie a$a,precum sunt. C.Aci dacA nu face nici un rau, omulnu are de ce sa se mustre.

Fara Iorgovan sedea infundat in iataculStrivit de gandul celor petrecute,. el nu mai avea

in el destula putere, ca sA. dee fates cu oamenii.

lu:.-InsA

sat].

Si

Si

si tad

294 LOAN SLAVICI

Un ticalos, un nemernic! a$ai zisese sluga,$i putea sA i.o zica aceasta.

A$a steteau lucrurile and Neac$u se gatia deplecare.

Oamenii poiniserA incetul cu incetul la Socodor,$i el ii vedea -depArtandu:se intr'un $ir lung spreinarginea satului.

Trebuia sa piece $i el $i neaparat ca pleca, insapar'ed uitase ceva.

Simina $edea pe bu$teanul dela coltul casei $inu se mica.

Il vAzuse pe popa dandu.se din caruta, o vazusepe Vica scoasa oareocum din ale ei, it vAzuse peBusuiod de tot muiat cum era, il vAzuse gi pe Iorzgovan intoreandu:se cu ochii in pAmant dela grajd,vedea intreaga aceastAl -casa invrajbitA $i nu pu.tea sa se mite din loc, nici sA inteleaga incapA,tin area tAtaneosau.

Neacsu de mult acum i$i rupsese gandul de ao mai face sA piece cu el, dar simtia, a in curandea va pleca in urma lui.

Si dacA totu:$i nu ar fi plecandb!El nu putea sa.$i rid.ce desagii dela pamant.

totuo$i eltrebuia sa piece cat mai neintarziat,chiar acu sA piece, pentrwca sä nu sA poata im:pAca cu omul desparte.

Si daca, totuosi se impaca7!Atunci eu nu mai arts fats! rasunA, lung in

sufletul lui.Nu! nu! el va avea fata, fata lui era alui.Cum ii va fi data! grai eI indreptanduse.

Ea are dreptate: and $tii, ca moartea poate sa toajungl in tot ceasul, nu trebue sa:ti calci pe inimg.St asta o $tie omul.

El, se departA spre casele slugilor, ca s4$i ieeziva burial dela Sofron.

ce.i

Si

gi

PADUREANCA 295

Noroc sg,ti dee Dumnezeu, ii zise el intin:,zandu:i mana.

Sofron strinse mana si o tine lung in a sa casi cand ar fi voind opreascg, ca sari mai spuieceva.

Cgci avea ce spunk, fiind:cg sluga popii iisoptisen taing o vorbg.

Care va sa zica to duci la Socodor? intreba el.Mg duc, rgspunse Neacsu.IJite! grai Sofron mereu de mana,

stiff cg as Socodor au murit mai multi oamenide holerg?

Neacsu isi scoase mana dintr'a lui si rgmaseinaintea lui eat:va timp drept, inalt 4si cu fata us:catg.

Mai da:mi o luminare! grgi el apoi.Sofron se'ntoarse in case aduse un colac si

o luminare, eaci colac si luminare de cearg se daude pomang la morti, colacul pentru zilele vietiisi luminarea pentru ciasul

Dumnezeu sä primeasca! ii rgspunse Sofron.Dumnezeu sä ierte! grki batranul primind

colacul.Puindu,-si apoi 1uminarea'n san, batranul se duse

cu colacul in manaEu mg duc, fata mea, ii zise el.Simina se ridicg, ii potrivi desagii pe umgr, apoi

icsira impreung la ulitrt mergand tdcuti, el inainte,ears dinsa ceva ceva mai in urma lui.

Cand ea se plecg sarute mana, el ii sarutacrestetul, apoi ii lug capul intre mani si se uitgfericit in fata ei.

$i da.0 s'ar intampla salti fie greu cue ce:va,zise el, sg4 spui baietului gstuia si sg nu4i fie

greu de dinsul.Stiu, taicg, ii raspunse ea.

sad

tiindu4

Ja fiica%sa.

sad

5isi.d

mortisi.

sad

296 MAN SLAVIC!

Dup'aceea Neacsu se departs cu pas iute, ca sadajunga pe ceilalti, ear Simina ramase privind inurma lui asteptand, ca el sä se mai uite odathInapoi; el insa se ducea drept in calea lui s'adus pana:ce nu s'a perdut din preajma vederilor ei,lasand:o pe dinsa razemata de stalpul dela poartacase! lui Busuioc Bogatoiul.

XIII.

In drumul Aradulta la mijaocul pustei Tovisegphaz, este o fantana larga si adanca, cu doaue,cumpene, doaue sghiaburi unul asezat pecioare, pentru vite, altul pus jos pentr oi, si doauegaleti, una in fantana, elar, ceealalta atarnata'naier, clatinandu:se mereu $i scartiind din cand incand sub bataia vantului.

E zi de Dumineca, granele sunt strinse si duse,pusta si 5esul in lung si in lat e o pustie deseartainchisa din toate partile intre valuri de apes, ridi:cate de arsita soarelui de meaza:zi in vazduh. Pcici. pe colo se ivesc, mai pe aproape, mai peparte, cate un copac, cate o cumpand de put, cateo case, cate un turn de biserica, naluciri neastamoparate, cufundate acum in apa,"intoarse apoi cususul in jos si aruncate ear in aier, dupa cum seschimba vantul si dupg, cum se mutes ochiul. Dincand in cand vatoasele se dau vartej, aduna palesi frunze pray, le ridica volbura nalta in aier,si se duce, se duce stalpul framantanduvse pestecamp si de:alungul pravului de pe drum pana:cenu se sparge deA shoal% faramaturile in toate par:tile. Apoi o nevastuiCa isi iese din gaura pusa'nmargine de drum, se pune'n doaue labe, se uita cao papusa isteata impregiur si ear vise! infrala adapost.

§i

lungi

si

de:

si

PADUREANCA 297

In varful cumpenei dela put Bade o cioard pribe,it si cardie din cand in cand a pustiu, ear in

dreptul stilpilor este un car cu doi boi Iegati laprotap. -

Si de mult treube sd stee carul acesta aici, &delabia a mai rdrnas ceova din cocenii de porumb, siei o adund cu limba, o risipesc ear si ear si ear prio.-vesc cu ochi mari cand la cocenii din car, cand lasghiabul cu apa clocitd.

In car e culcat un om cu o donitd langa di: nudoarm,e, nu e mort, ci zace.

Busuioc se'ntoarce dela Arad, si Iorgovan minacaii cei buni de le ramane pravul cale de treicdturi in urma.

Stai! voieste Busuioc zica vazand bietele-vite chinuite.

Mina, Iorgovane, mina mai iute! zice el, candvede si omul.

Ce a vazut el in drumul lui sd nu vada nimeni,Si nimeni sä nu simtA ce a simtit el.

E grozav lucru moartea, mai grozav e moarteanaprasnica, psi mai grozav moartea intre straini,dar moartea in margine de drum, la loc neumbrit,asta nu poate fi cu voia lui Dumnezeu.

$i el, Busuioc Bogatoi`ul din Curtici, siva trimisfeciorul cu doaue carute, cale de doaue zile, ca sai le aducd inearcate de oameni in drumul acesta.Era peste putinta sa nuosi facd mustrdri amarnice.

Sosind acasd, el 11 gSsi aici pe popa, careol as:tepta cu nerabdare, ca sail vesteasca despretea lui Neacw.

Iorgovan ramase ca lovit de trasnet.Nu se putea altfel, grai Busuioc rizand. Asta

de sine se intelege! Ce holera ar fi aceea, care ioarldsa neatinsi pe oamenii mei?! $i mai ales peNeacsu. E bun Dumnezeu, grozav de milostiv!

pus,

sa

moaro

298 TOAV SLAVICI

Graind aceste, el se pilimba mereu in sus $i inin jos si ear in sus $i in jos, in vreme:ce popa stala o parte $L1 privia cu un fel de multumire, caciera multumit popa totdeauna child se petreceavr'un lucru deosebit.

Bine! a murit o sa:1 ingropam, grai Busuiocin cele din urma oprindu:se in fata cumnatuluisau. Dar cu fata cum ramane?

Mai $tiu $i eu? ii raspunse popa. Te uiti lamine par'ca. eu Larsi fi adus aici. Cand Lai trimis pelorgovan dupa seceratori, $tiai prea bine ca s'aivit cholera: nu tioa pasut atunci; nwti pese niciacum. Moare c'ne n'are tile.

Eu insa! striga Busuioc rastit, nu mai am.zi bunk in viata mea daca fata ramane pe drun-uri.

Tu $tii, cum tire, grai popa: aici sa nu mapui pe m;ne judecator.

Si ear se pl;mba Busuioc in sus si in jos.Erau in casa aceea trei oameni, Busuioc, Iorgoo-

van $i Sofron, $i unul singur dintre din$ii, Sofron,ftia ce voie$te, pe and acesta nu indraznia safaca ceea ce voia, ceilalti doi se temeau, ca nucum:va sa faca din slabiciune ceea ce in adeviarnu voiau.

Acum Busuioc era pornit s'o faca, drept spa$ire.lorgovane! grai apoi oprindu:se in fata fecio:

rului sau. Nu pentrwca vrei tu, nici pentru:cadoresc ea, ci fiind:ca a$a e randuit dela Dumne:zeu... M'ai inteles?!

lorgovan se cutremurd in tot trupul.Nu! z'se el umilit, s'o dasdm aceasta.

Busuioc se departa faral ca sari bage cuvintelcin seama $i se Buse la Vica.

Peste putin toata casa *tia, ca Neaew a murit,dar nihreni n'avea voie spuie aceasta $; Si:minei. Vica tinea, ca fata sa nu afle nimic $i sarama'e la Curtici, pentrwca nu cum:va sa se'mbol,

sit i:o

si

sf

_

PA DUR EANCA 299

nrweasct si ea; popa ii spusese chiar. c Neacsue bine, si nu indrasnia nimeni sa mai spuie,nu este adevarat ceea:ce a spus popa.

Simina se obicinuise a umbla ca'ntre oaue si cu*Cite: de patru zile, de cand se departase taica*aurera ca

eiroaba in cash" lui 13usuioc. Umilita'n gan:

dul prin ceea:ce Meuse, cate:va ceasuri duplplecarea lui Neacsu isi adunase trebsoarele, ca sa-piece si ea in urma lui, ins& mai era si Vica lamijloc. Imi alunga fata dela cash!" strigaVica de cate:ori Simina voia sa piece. Imi neno:roceste baiatur, striga de cate,ori isi vedea fecio:rul mereu cu ochii in pamant. Ear Simina n'aveain ea dcstula virtute, ca sa:si calce pe inimA, nuputea sä piece cu gandul, ca =il ramane o cash in:vrkibita in urrna.

Era obicinuitA Simina sa umble ca'ntre oauesi cutite, dar acum viata ii prea totu:si prea ne,suferita. Vedea, ca s'au schirnbat toate fetele. catoti o ocolesc, aal ceilalti vorbesc din cand in candpm ascuns si se frgmanta, mereu sa,si dee seamarce oare s'a petrecut. (in lucru stia numai, ca schim:barea in -fetele si in purtarile oamenilor e de canda sosit popa la cash aducea mereu aminte zfua.,in care a rAmas ea singura la crucea de grail, inmijlocul tepoase.

Dar cu toiled strknicia Vichii acasta nu puteasA tie inult.

Era la casa lui Busuioc un om, care le indraznia-toate.

Afland despre moartea lui Neacsu, $ofron isiluii palaria din cap sit.° puse in cui, apoi se duses'o caute pe Simma, acum, de grabh, fare, inter:ziere.

El o gasi jos la spglatoare si:i facia semnca si cand o ar fi chemat Vica.

In inijlocul curtii el o opri din drum.

ca

si =si

miriatii

sitmasa,

300 LOAN SLAVIC!

Simino, ii zise, ce neamuri ai tu?Un liar $i o matusa la Zimbrur ii raspunse

ea mirata, ,$i un alt unchiu aici la Cherechi. Nu1cunosc, dar taica vorbe$te adese,ori de el. Dar dece ma intrebi?

A murit taica,tau, grai Sofron a$ezat .Taica! a murit?! $opti ea.Intelegea bine, nu se indoia, ca e mort, and 1,-o

spunea Sofron, dar vorba aceasta, mort, ii sunaa got in ureche, nu putea sa §i,1 inchipuiasca mortpe tatal ei, nuf-1 vedea, nu-1 simtia mort.

Si cum a murit, intreba ea fricoasa.De cholera?Si nu $tii cum a murit de chcilera?Nu $tiu, raspunse el; $tiu numai, ea lumi

nare avea la dinsul.Simina ridica 'nano. $i.o trase peste frunte §i

incepa a se freca intre sprancene.Nu era cu putinta!Aici la loc strain, a$a cum a *cat. singur $1

parasit, el nu putea sä moara.Si totu,-$i era mort.Ce trebue sa fac eu acum, intreba ea.Nu prea stiu nici eu, raspunse el. 0 sa

Intrebam vre,o baba]. Acum du,te $1,ti desplete$teparul, eara eu ma pun calare, ma duc la Cherechi$i pang, la miezul noptii ma intorc cu unchiul,taula Socodor, ca saAl scalde $i sad intinda de priveghie. Pan'atunci vino §i tu ca sad boce$ti.

E bine a$a?!Bine! ii raspunse Sofron $i grabi spre casa

pentrwca sa$i ceara bani $i un cal dela Busuioc.Simina ramase privind in urma lui.Scaldat! intins pe masa! priveghiat!

bocit tatal ei! bocit de dinsa?!Ea it vedea, acum it simtia mort.Sofroane! striga dinsa plecand in urma Ha,

PAIWREANCA 301

nu to duce! SA meargh. vre:un site Tunu mg, poti lasa pe mine singura.

Sofron se opri.Asa era: el nu putea s'o lase pe dinsa singura.Ea inainth sere el un pas, doi pasi, cati:va pasi,

apoi se opri scoase un tipet sfA,sietor.Unde:1 intindem pe taica?! unde:i facer')

privehia?!La mine in cash! ii rhspunse popa grabind

la dinsa.Simina ii shruta man le, apoi incepA sa plangA

si urea schrile casei despletindu4i pArul.

XIV.

Noaue saptamani de ziie Simina nu si:a impletitphrul, noaue sapthmani de zde in toate serileea si:a incheiat rughciunea cu vorbele: TartarDoamne, greselile mele si,i dh-lui odihna mortilorfericiti.

Popa ingropat, i,a facut pomenile, ioa cititierthrile, tinut in casa lui fata. Papal nu!preuteasa caci popa era poph si trebuia sh,si cautede popie.

In zadar staru:a Vicar in zhdar unchiul delaCherechi, in zhdar matusa dela Zimbru: Siminanu putea sh piece dela Socodor, nu putea sall lasepe mortul ei singur. Nu plangea nici pe fates, niciin ascuns, nu se ducea nici in cimitir, ca sari udemormantul cu lacrami. dar stetea si voia sa steein satul acesta. Si de chte:ori o ispitia gandula se dephrta, ea se trezia pe dealul din Zimbru,mai sus de biserich, intre crueile mari vopsite infel de fete, si=1 vedea cu ochii, viu it vedea, puin,du:si bAtul pe telina, si it auzia graind: Vezi tu,aici, tocmai aci este inmormantat bunicu,thu, aicii a fost groapa, s'a praphdit, Lau calcat oamenii,dar aici a, lost, colo al bunichi:ti. Ear aici e

cauluii,

irW

si

Iraire _

302 10AN SLAVICI

mormantat taica! rdsuna in sufletul ei, si eaearn anea.

Si dacd ar fi vrut sä se clued, n'ar fi lasat:opreuteasa, cad era sinqurd preuteasa Si mai naintede a fi venit Simina la casa ei, dar ea nu stiuse,cat e de rau de a fi gingurd.

Si totuAsi tot preuteasa i.a adus aminte, c'a rdomks pustie casa din Zimbru $i ca trebuecaute alta.

Se peptena Simina si preuteasa se uita la parulei.

Greu se descurca! zise ea ei lug peptenulpeptenal pd,rul si incepu sä4 impleteascd.

Simina simtia, ca o napadese lacramile, dar nuzicea nimic: °data trebuia AI fie impletit.

Apoi au inceput amandoaue sa planga $i auplans si au plans pand:ce n'au incetat a mai plange.

Si apoi, Simino! grail in cele din urmii preu:teasa, dela Curtici la Socodor nu e cale lunga.Ma, din Dumineca in Duminecd tot o sa ne maivedem nod.

Puiu de cue in cuib de cioara! Simino! fatameal rasuna in sufletul

Pan'atunci o sä mai treaca multd vreme!raspunse ea euprinsa de fried, dac'o fi veodatdsi asta.

Vine Busuioc Dumineca!Simina:si pleca ochii siDumineca! acum Dumineca?!Stia dinsa ce voieste Busuioc si se ob'cinuise

cu gandul, ca asa are sa fie; el ins ii venia preaIn curand. Trecura doaue luni de zile de cand n'amai avut frnp de a se gandi la aceasta si acumnu mai putea, par'cd. sa,si aduca aminte de celepetrecute.

Seara, mai nainte de a fi adormit, ea stete mutt

tacit.

sdpei

ail

PADUREANCA 303

timp treaza si dusts cu gandul in trecut sa inviitor.

Ea insa,si le:a facut, le,a simtit si, 1e,a suferittoate, dar acum. privindu:le cu ochiul el limpezitin durere, par'ca nu le mai credea: ganduri si sim,-Uri se asezasergl cu totul altfel decum au fost in su,flctul ei, si de caet,ori se gandia la Iorgovan,obrajii i se umpleau de sange si o pornire de neindurare ii trecea suflet.

Precum puhoiul surph, darima, ia, duce si naomoleste, tot astfel si durerea mare curates sufletul;precum dupes puhoiu abia pe ici pe colo se mai zit,resc urmele celor foste, tot astfel si dupes durereacovarsitoare departate ni se ivesc si acoperite inuitare cele simtite mai nainte; dar precum pe urmapuhoiului de primavara creste iarba verde, totastfel si durerea mistuitoare lases in sufletul tinaro noaug sete de viatg..

CAM. nebunie, cate dureri pe urma ei! si totusisimtindu,se cumintita, Simina incepa sa plangg.Era trezita din aiurirea dar perdut ii era si far:mecul vietii, si de catelori ea incerca sa reinceapapovestea curmata, ii runau si ear ii rgsunau inureche vorbe1e

Puiu de cuc in cuib de cioarg! Simino! fatamea!

Nu! Prea era incurand.Ii trebuia timp, ca sa se mai gandeasca.Si totusi ea nu se s;mtia destul de tare in ea,

ca sa se puns in protiva vointei lui Busuioc.Eu am o matusii, grai dinsa, si un unchiu:

sa vad ce zic acestia; sa ma ceara dela dinsii.XV.

Popa Furtuna se facuse om asezat.vorba, tot mai mergea la vanatoare, tot

mai mana caii, tot mai Linea la prepelicarul lui,insa par'ca nu-4 mai pria nimic.

pelts

Nuli

ef,

304 LOAN SLAVICI

Mu lt ar fi dat sa =1 poata face viu pe Neacw.El nu era de vinA c'a murit, dar tot ar fi fost

mai bine sa traiasca ori, daca=i era data sO, moararsa fi murit la el acasa.

C u toate aceste Simin* fiica mortului, era incasa lui, $i de cate:ori o vedea, trebuia slog aducAaminte de reposatul ei parinte

Si ori-4i:unde se duce, Popa FurtunA nu putea sa,scape de Neac$u, fiindca Busuipc, cumnatu:sau, eraom $tiut de toed lumea: $i cine care n'ar fi Voltsa $tie, dacA este sari nu adevarat, ca Busuiocpus in cap sa:si iee o Padilreanca flora in casa?

Mai ales rudeniile cele multe ale lui Busuiocerau foarte nedumirite.

Unii erau de parere, ca, bine face Busuioc.e om cu stare, n'are nevoe de nevasta cu zestrer

$i nu este pe lumea aceasta lucru mai bun decatdragostea intre nevastg, $i barbat. Dar, mai presusde toate, Simina era frumoasA, nora frumoas6e podoaba casei.

Altii erau de pArere, cA, Busuioc nici nu voie$tein adevar sa,si insoare feciorul, dar n'are'n cotro,Eindea lorgovan e stgpan in casa, el face tot ceea_ce voieste. i nici nu se putea sä fie altfel. Tor:ovan, Asta, ce era el, daca e vorba? Nici

plugar, nici om de carte! Umblase cat umblasela $coala pang, cand n'a perdut rostul plug'Ariei,apoi, cand a vazut, a e lucru greu cartea, ear s'a,apucat de plugar'e, adecA la drept vorbind, a rA=mas de gurii:eascA pe acasa.

Ear altii stiau, eh' nici lorgovan nu tine s'o ieepe Simina de nevasta: cum ar putea un om cadinsul sa se indrAgeasca de o Padureanca? Eainsg, l.a momit cu farmecele ei, Iorgovan, miloscum e, nu mai putea sg, scape de dinsa.

bind.ca

si

Si

sf

PADUREANCA 305

Popa Furtuna stia, ca toate aceste nu sunt tide:vacate; el insa dedea din umeri si zicea, ca. nustie nimic. Le dedea tuturora dreptate, ca sa scapede dinsii. -

Un singur lucru stilt ca daca n'ar fi muritNeacsu, Busuioc nu s'ar fi plecat la vointaruIui sau, si ca. nici ()data Iorgovan n'ar fi stitruitin protiva vointei tatanesau.

De aceea de cand cu moartea lui Neacsu. popaFurtund se feria de a vorbi fie cu Busuioc, fie cu.'Vca, fie cu Iorgovan despre Simina.

Busuioc o simtise aceasta si, la inceput, par'cdprea putin ii rasa. El insa era deprins sd cearasfatul cumnatur.sdu in toate treburile si incetul cuincetul se nedumerl.

Li! spune, gill el in cele din urma, vorbestesi tu odatit: ce zici?

Popa se uita zimbind la el.Ce- ma, mai intrebi? ii raspunse. Par'ca

tu poti sd faci altfel decat asa, precum to batepe tine capul! Macar ()data in vista ta, acumcand e vorba de insuratoarea feciorului tau, fd ce$t

0 iau in spinarea mea! grai Busuioc. si deaici inainte lucrul era hotarit.

Cat pentru Iorgovan, el traia in a$teptare.Era invrabit cu sine insu,si, si firea gi dorintele

i se schimbau pe ceas, pe minut. Simtitmantul destramtorare Insd, care it cuprinsese atunci la Zirnobru, cand Neacsu se invo'se,. ca sd piece cumina la Campie, mai ales acest s'mtAmant it std.:pania mereu. N'ar fi voit gi n'avea in el dt stuldvirtute, ca sal voiascit.

Isi aducea aminte de cele petrecuter, de vorbelecc graise atunci noaptea, de mania lui Sorfon, deI. Slavici. Nuvele. III. ao

feel°,

Si,

306 IOAN SLAVIC[

mahnirea lui Neaceu, de botarirea Siminei, isiaducea aminte de beta sa ei de moartea lui Neaceu;era preste putinta, ca el sit mai poata privi dupestoate aceste in ochii Siminei far. ca s'o urasca.

Nu! aceasta nu se putea!Simtia in el, ca. daces Simina i.,ar aduce aminte

cu un singur semn macar de cele petrecute, el ons'ar tiri ca atunej noaptea la picioarele ei, on artrebui sa inchidg. ochii s`o omoare,

Si totu:vi el nu putea altfel, ii era peste putintitsari rumpa gandul dela dinsa.

Adese,ori, cand it vedea pe Sofron cautandu,el linietit de treaba, se pomenia cad priveete cu unfel de sfioasa uimire i par'card era frica de dinsul.

Stia c'o iubeete pe Simina, etia ca dinsa nurl iu,beete pe el, el gandul, ca s'ar putea sad iubeascavre:odata, nici nu intra in mintea lui. Irish,' totatat de bine oitia Iorgovan, cal Simiba lihe la So,fron mai mult decat la un frate mai mare vi ca, So:fron le Stia toate. Era cu putintl, ca el sä nu:i zipg.Siminei: Ferevte:te de tialosul, care astazi teabatjocorit, ear mane e 'n stare srt,ti sarute Oman,tul de sub picioare.

Si totuvei el nu putea altfel.Plecand dar la Socodor, Iorgovan nu era in voie

de nunra, ear Busuioc o simtia ei el aceastavenia sari certe.

Intrand in curtca popil, Iorgovan incept sa tre,inure in tot trupul, ear cand dete fates cu Simina,vederile i se impaingenira vcnia pa;'ca sä ame:tease,.

Busuioc it vedea el numai cu anevoia se maiputea stapani. ,

Cand apoi preuteasad apuca la o parte ei inceptsari vorbeasca despre neamurle Siminei, el sethat rece ca sloiul de ghiata.

Qi

nisi

phi

PADUR EANCA 307

Atat ilar mai fi lipsit! N'avea oare el inswaidestule neamuri?!

Dar nu:i intra lui Busuioc in cap gandul, ca oTata rAmasti pe drumuri ar -mai putea sä stee inchibzuiri and el o peteate pentru feciorul sau.

Nasuri muiereati!41 vie incoa! grAl el aspru ai ineepii a

se plimba prin case.Lucrul tista trebuia s'ajunga odata la capat.Peste putin Simina infra ai rAmase cu capul ple:

cat inaintea lui.Simino! zise el cumpenind vorbele, pentruo

ea nu cum:va sa pars prea de tot doritor de ai fisocru. Cum ramane cu tine? mai stai aici,to duci la unchiu:triu on vii sa stai viata toata lacasa mea, unde atat de mult esti doritA?

Simina iai ridia capul. iai trase mana stangapeste frunte, apoi rainasa o clips nemi§cata.

$tia cu tine vorbeate: acum nu mai putea särgmlie aici ai:i era foarte greu sa piece.

Deocamdata, raspunse ea plecand' ear ochii.o sä ma duc la unch;n1.

Busuioc ramase ca trasnit din senin.La asta nu s'a aateptat.Cum rAmanea el fats cu lumea, fats cu rudele

lui!?Ii venia sa:ai infiga ghiarele'n came.Simina:ai ridia ear ochii ai =1 privi ca ai and

ar fi voind sa =1 intrebe, dace mai are ce:va de zis.Nimic, grai el. Voiam numai sA atiu.

Deocamdatavoieati aaa. 0 sä ne vesteati andvei fi voind altfel.

Da! ii rAspunse ea incet, apoi se plea, iistirua mana ai ieai cu pas domol.

Iorgovan o aatepta in pridvor.

Zig

L

308 IOAN SLAVIC!

Ea treat repede inainth ca omul ce n'are timpde a mai sta de vorba.

El i se puse neelantit in cale, si cat:va timp et_ramasera privind cu incordare unul la altul.

Cell?! intreba el.Nimic nu e! ii raspunse ea strimtorata.Ceiva este, grill el, cer.va, ce s'a pus intre

mine ei tine. Vorbeste: fii cum ai fost odinioara;vorbeste.mi fail. mild, cum i:ai vorbit atunci lui$ofron. Daca n'a perit el atunci, n'o O. pier nicieu acum.

Eu nu 4tiu ce vrei tu sa zici, ii zise dinsaturburatd.

Voiesc sa zic;, cif atata om ca $ofron sunt si eu!Lasa:1 pe ofron!Eu it las, grdi el cu patima, dar nu te lasa

el pe tine!Simina se indreptd, se uita aspru in fata lui,

apoi incep0 O. rtdd.Stii ea mie fried.' de tine, zise ea incet. Spu:

ne:mi ca te omori! fa:ti obiceiul! tu sta, cacu aceasta ma poti muia de ma tiresc la picioareletale. N'ai cleat sä vrei, si ma dau in placul tau.

Graind aceste, ea se Intoarse, ca A. se de:pa rteze.

Ceti pasd tie acum, dacd mor sau nu! strigael.

Apoi da!? grai dinsa intorclindu:se ear spre el.Tu mori °data ca sa ma omori pe mine in fie:

ste:care ceas, .i mie prea putin imi, pasa. Tu._

vorbesti de ofron?! adause ea aspru, tu?!,5ofron e om, lorgovane!Ea se departa inspairnantata oare:cum de vor:

bele ce graise.0 sa vezi tu, ca, si eu sunt om! gra' forgoo

PADUA EANCA 309

van intr'un tarziu ca de§teptat din vis. Pot eusa traiesc $i fara de tine.

Ba nu pot, nu pot! adause apoi peste putin.caza frint pe o lavita din apropierea lui.

XVI.

Plecand BusMoc la Socodor, Curticiul intreg$tia, in ce treabit o sari fie umblarea.

$tia Sofron.El pusese caii la caruta; chiar el cu mana lui ii

deduse lui Iorgovan biciul: i:a vazut plecand; lioazis noroc bun; s'a uitat in urma lor.

La urma urmelor $tia el de mult, ca a$a au savie lucrurile, era obicinuit cu gandul acesta n'a;yea de ce sa$i faca. inima rea.

Si totu.$i, intorcanduse la grajd#1 lui, el nu maivedea cu ochii: fara de veste se intoarserritoate cu susul in jos in capul $i in inima lui.

Una:i era sa $tie $i sa gandeasca numai, $i altasii, yada, ca se $i petrec lucrurile astfel.

Acum ar fi voit sa:i opreasca in loc $i sa le zica:mai stati, ca sä ma mai gandesc §i eu!

El se lass frant pe un sac cu graimte stetemult timp a§a, cu mintea oprita in loc.

I se infundaseril toate.De multe:ori zisese el, ca nu e Simina fate

de seama lui, ski era rusine ca s'a gandit- vre.otlata, om ca dinsul, sa o iee de nevasta; acum insaear simtia in el, ca tot nu e om pe lume, caresa:i fie potrivit ca dinsul. Fiind:ca grozav ii erade drags..

Dac'ar fi fost om mar iute in hotaririle lui, eln'ar mai fi stat pe ganduri, ci ar fi luat un caldin grajd, s'ar fi aruncat in spinarea lui s'ar fiintins drumului, ca sa soseasca la Socodor mai

5i

5i

par'ca

5i

i5i

di

si

310 WAN SLAVIC!

nainte de Busuioc; numai ins& unul cate unul seintramau gandurile in mintea lui si de cateoorivoia sa se ridice, el isi aducea aminte, c'a prutit°data rusine, mare rus:ne, si rrimanca infipt lalocul

Tine la mine! mult t:ne! isi zise el, aduocanduosi aminte de cele din urma zile, pe care leoapetrecut cu dinsa, de noaptea, in care it aduseser&pe Iorgovan dela birt de zitua, cand earl rugasesa nu o lase singura, de dragostea, pe carearatase in timpul inmormantilrii lui Neacsu.Tine la mine! zise ear., dar asta e alta!

Asa e-a rinduit!El insa ce se facea el?Cum ramanea cu insuratoarea lui?!Ce se alegea de locul lui de casa?!U.nde se ducea el? a:um is: urma viata mai

departe? gandurile placute, pe care si le Meuse eImai nainte de a o fi vAzut pe dinsa, erau ele pierodute', toate perdute?!

Nu se poate! asta nu se poste! striga eisi sari in picioare.

Uitanduose apoi impregiur, el iesi din grajd sidin curte si din sat $i Iua drumul Socodorului, Rejos, incet, dar Intins si cu pastd bine ealcat caomul, care ;tie, ca n'are sa soseasca prea tareu.Si cat tine drumul dela Curtici la Socodor. pestebataturi, peste miristi si ogoard, Sofren s'a dusmereu, dar minteaoi sta in loc, asupra gandului, citasta nu se poate.

Sosind la casa popii. el s'a oprit in loc si par'cAincepuse a :7ovili in gandul lui.

Marc rus-ine a pri,tit el in vaita lui!Curtea era desearta: Busuioc plecase de mult.

ear slugile erau duss la joc.facea el acum?

lui.

.,0

Ce

PADUREANCA 311

Cu ea singura voia sa vorbeascri: cum s'o puleasta la cale.

El intro; sfiicios in curter inainta spre cash, ureascarile, apoi ear se opri si incepu sä tuseasch,doara.:1 va auzi Simina va cunoaste siva iesi la el.

Simina era'nfundata in iatacul preutesei, unde:sidedea silinla sa planga, dar nu putea.

Era insa preuteasa pin apropiere.Auzind tusitul in pridvor, ea tresari, apoi iesi

sprtriata din casa.Sofroane? intreba ea oprindwsi ram.

flarea.Nimic, ii raspunse el. Am venit eg, asa

de capul meu: nu Busuioc m'a trimis: am o vorbacu Simina, dach se poate.

Simina sari spariata'n picioare cand preuteasaintro la ea sp'use, ca Sofron are sM spuie oorba.Dac'ar fi stiut cc vrea Sofron, preuteasa ar fi

lasat:o pe Sinima sa se intoarca singura la el;o vedea insa atat de scoasa din ale 5i par'cade sine se intelegea, ca nu trebue s'o parasasca.

Earh Sofron nu era nici el omul, care le zicepreuteselor chiar la ele, acash: Te rog, is mai fribine sa ne lasi singuri.

Ei intrara toti trei in casa; preuteasa si Siminase asezara, ear Sofron ramase stand la us a, sidaca mintea i:a stat vre:o data in loc, acuin i seintelenise.

Sofroane, grai Simina, ca sa zica si eacelva.

El se aseza, apoi se uita. la preuteasa si la Simina$i ear la preuteasa.

Uite! graii, dar mai departe nu putea.Stia el ce voieste, insa nu era inch dumirit'*i

ar mai fi volt sa se gandeasca, una era sa:si

glasul

N

0,

clic'

old

Ceti.

siti

Seal,

312 WAN SLAVIC!

fach el lucrurile in capul lui cel sec, si alta sh steefatri 'n fath cu Simina: uitandu,se la ea, el numai cuteza sit aiba gandul, cu care venise, sit

lacramile incepura a curge peste obrajii lui ruffle:nits de vant si de arsita soarelui.

$i nu e lucru de gluina sh:1 vezi muiat pang lalacrami pe un $ofron. care sth ca un muntetea ta.

Simina ramase cu ochii perduti intr'ai lui,prinsa de fiori la vederea focului ce ardea in ei,isi strinse umerii $i se dete putin inapoi: simtiacii vine ce vine. c'o inneach, c'o nhbuseste plansul.

Preuteasa se ridica Si ramase mirata Intremandoi.

Nu e nimic! zise el rizand. Uite, m'acat asa Fara de veste, dar trece. Voiam numaisa4i spun, ch e bine, urma el din grew, eprea bine asa! inie=rni pare bine, eh to mnritidupa Iorgovan.

Pe Simina o inneca plansul, si catoza timp eistetera toti trel tacuti nemiscati.

0 cat sunt eu de ticaloash! striga ea dupa.,ce se mai usurh. N'o sh ma ierti to pe mine nici()data pentru celc ce ti:am fAcut!

Eu? intrebil $ofron mirat si se uitA la preu,teasa, doarad va spune ea. de ce sh o ierte peSim:na.

Nu, Sofroanc, urma Simina luandu::,i earni§tea ci obicinuita. Asta a trecut pentru vecie!El m'a despartit de ta:ca in ziva mortii lui, m'adesphrtit de tine acum, cand viata .imi este maigrea: caile noastre s'au despartit si nu sc maipot intalni in viata aceasta. Uite! adauga apbipreste putin. Nu pentru mine, caci eu sunt nevred'nich, ci pentru:ch ai tinut la fie iertatul a tinutSi el la tine, o! dac'ai sti, cat a tinut!? uite!

inain:

cu:

apu:

$i

,Si

li:

*i

ai

PADUREANCA 313

tie tot una iti este, tot n'o sa mai ramai la Busuioc:muta:te aici la Socodor, ca taiica sa nu ramanasingur.

Graind aceste, ea se "depitrta.Apoi se intelegg ea viu! s'ar putea oare sä nu

viu!? raspunse el si, facand un pas in urma ei,ii apuca maneca dela camases Si saruta panzastravezie.

Si era foarte fericit Sofron, ca are unde sä seduch si putea sä stee cu Neaesu la Socodor.

XVII.Ar fi vrut Busuioc s'o poata lovi pe Simina

simtia, ea nu se poate aprop'a de dinsa.N'are in lumea aceasta aver2a nici un pret!Era om bogat: ce folos avea de boghtiileE bine! grai el, cand se vazii fats in fats cu

Vice.Cum asa?! strigh Vica. Eu \Th. vad pe

madoi par'ca nu vI:ar fi toate caprele acasa.E foarte bine! grai Busuioc. Mai bine nici

eh se poate. Tu intelegi ea asa trebuic sa fie!Adeca:te cum?! Sunt eu.dintre oamenii ce:si aduraicasa de pe drumuri?! Aie si ca neamurile ei: sase puns la cale cq ele; sa,si gateasca zestrea, casil, nu:mi fie rusine and o voiu primi in casamea; ii dau si eu dela rn:ne, dar sa ceara,

ceara, atat macar.Asta o intelegea si Vica: saracul, daea:i sante

odata, sari faces bogatului macar multumirea dea cere.

Apoi, urma Busuioc, trebue sa. o petesccand:va, sa o cer dela eine:va, sa o iau -de uncle,:va: se duce dar deocamdata la uneh'u:sau la Che:rechi. Asa voiesc eu!

Vica se multumi, si in curand stia tot satul cums'au pus lucrurile la cale, ba peste eate:va zile ostiau yi cei dela Cherechi.

sA.

ii

lull!

ar

314 IOAN SLAVICI

Simina incepit sa rasufle mai usor.Intelegea, de ce Busuioc nu 1,..a spus nici chiar

nevestei sale adevarul.Incetul cu Incetul se uita. toate, chiar si rusinea

prttita de el par'a nici n'ar fOost.Acesta era gandul lui Busuioc, nici Simina

nu avea alts dorintrt.Asa este! le zicea dar celor cc:0 suparau cu

intrebrtri, Si ca incredinteze, a in adevarasa a ramas vorba, ea se puse pe lucru, ca sk;sifaces zestrea, insal numai asa azi, un peter, manealtul, si peste catewa zile strica ear, ca sa inceap3idin nou. Ear daces se gasia pe ici pe colo ate cine,va ca sa =i dea zor, ea zicea ca n'are grabs, a totn'are O. fie asta nici ()data,.

Si, par'ca4 tia gandui, i Busuioc scapa pe icipe colo vorba, ca n'are grabs, ca, cine stie?!poate ca si Iorgovan se va mai rasgandi.

Peste cate,va saptamani stita toata lumea, caBusuioc nu vrea, card Iorgovan nu prey se opinesteste nici el.

sa stai si sa to miri! tot astfel ziceaIorgovan.Nu poate pentru:a s'ar fi thsgandit, nu! cu

una, cu doaue omul in dragosteenu se rasgandesteel stia insil in el, era pus intr'un colt tainic al su;fletului sat, ca Simina se va rasgandi ea, si dac'&va lasa el pe ea, nth.-1 va !Asa ea pe el.

Sofron, in sfarsit. era frant Si timpit, bun a.oara.ca omul ce a stat toatrt noaptea pe drum, batutde vanturi si de ploa:e.

Multi ziceau, ca, e om prost Sofron, deli nimeninu;.*i aducea aminte, ca el s6 fi facut vre:odatavre;o prostie. Era numai tarziu la minte, atat detarziu, inct ar fi stat cu mintea oprita. in loc, daahar fi luat cinewa repede $i bar fi intrebat, dame barbat on femee, si:ar fi dat seama, de ce i se

si

sari

S';

PADUREANCA 315

face intrebarea, cum trebue s'o inteleagg ce trcbue srt raspundg si in cele. dill urma," tot ar fi ras,puns: Ia stai sa ma mai gandesc.

Atat de mult se temea, ca nu cum:va sg, zica orisa fac6, vre:o prostie, inat tinea capra de coarnesi tot nu'ndrAznia sg spuie, a nu e civa.

Si cu toate aceste efi fgcuse o prostie, cea maimare prostie, o ticalosie ne mai pomenitg.

Sunt un nemernic! isi zise el intorcandthsedela Socodor. si dacg $ofron isi fticea vre:un Wand,acesta, f!k bun, fie rgu, rgmanea infipt in el.

Nu era bine pgrea bine, c-6 Simina se mg:-rag dupa Iorgovan: el cu toate aceste a zis, cae bine si ca.4 pare si lui bine.

S'a dus anume, ca sari spuie. Siminei, ca nu seposte: cu toate aceste i.a zis, cg e bine, cgfii, paresi 110 bine.

Daca nu i:a lgsat timp sg se gandeascg, ce sgfaca el, daca facut Dumnezeu ass de slab de-$iperde mintile indatg:ce se aflg in fata

Dar Simina a zis, cg n'are sg f e lucrul acelanici odata.

A zis?! Ce mai tinea el sama de cele zisede dinsa!? El stia ce:a zis el insu:si, stia cegandeste, stia, cum ska pus el in el lucrurile latale si:s1 mai aduce aminte, cg trebue A. se mutela SocodOr, pentrwca mortul sg nu rgankie singur.

Sosind la Curtici, el ntk.si mai giisia locul.li era groazg sg fie singur cu gandurile rely.

care z:le intregi nwl mai pargslau, dacg shle facea°data, si ii era rusine O. dee fatg cu oameni

Cand i1 vedea pe Busuioc, i se rricia tot sari,Ole in vine, ear de lorgovan se feria, ca nucumlva sail apuce farg de veste si sa.:1 striveascg.

$tia el, nwi vorba, ca. Simina nu e de seamalui, dar si Busuioc trebuia sä $tie, ca nwi Simina

nuei

lea.

Siminei.

316 IOAN SLAVICI

de nora'n casa 11.4, nici' Iorgovan om pentru o fatilca Simina.

Ei! ce le pasii for ?! merge cat merge!zicea el cite ()data, si atunci ii venia sä strige:

Feritiva de mine! luati,,ma Si ma legati! punepvacu ciomegele ma omoriti ca pe un cane turbat.

Dar lumea incepu sa vorbeasca despre biataSimina si sa spuna, ca Busuioc nu vrea. ear forgo,van nu st4ruie.

Sofron paeca, nu 'ntelegea bine.noastre s'au despar!it si nu se mai pot

intalni in viata aceasta ".Asa zisese dinsa.Care va sa zica asa este.Ii era rusine lui Sofron, dar nu- putea saosi

dee seams, daca.4 este rasine de rusinea onde nedreptatea ce i.o Meuse lui Busuioc in gandullui, nici dacii4 parea bine on rau de rusinea sa.

numai, ca acum poate sa.:1 vada pe Bu:suioc, faria ca sit i se mai raceasca sangele in vine,cis nthi mai venia sa.l apuce pe Iorgovan si caSimina nu:i mai parea atat de strasnica. Sr amany copila!

Acum par'cal nu s'ar mai fi sfilt sa vorbeascacu dinsa si sa.i spuna verde 'n fats, ceea ce gam,dente, fiincbca el nu mai era in virsta., mai asezatdecat dinsa si, tinea la ea, mare minune cum tinea.

Mai ales acum Sofron nici n'ar fi stat de vorbacu omul, care ar fi zis, ea el nu se va muta dupaSf. Dumitru la Socodor. Acesta era un lucru, carede sine se intelegea.

Dar nici nu zicea nimeni, ca n'are sa se mute.Ziceau toti, ca se va muta, fiind.ca asa zicea siel, si asta era treaba lui, el stia mai bane cepus de gand.

si:a

$iisi

si

,,CMle

eS

Simile

PADUREANCA 317

Si fitind:cit de sine se intelegea, ea are Sofronse piece dela Curtici, tot de sine se intelegea sica:i este de vanzare locul de casa. Asa zicea siel, si asta ear tot el trebilia o stie mai bine.

Trecuse insA un an si jumAtate de cand iiieumparase acel loc ei in timpul acesta se infip:sese in el gandul, ca locul acesta e al lui, ca pe elare sa:si zideascA o casa, ca acolo are sari petrea,ca el viata cu nevasta cu copiii lui. Cu una, cu.doaue nu putea sA paraseasea el acest loc, de carese legau toate gandurile plAcute ce:si fAcuse intimp de un an si jumatate: el nu se putea gandipe sine altfel decat avandu:si locul lui de cas1si fail de acest loc el paecA, nu mai era tot el.

Nu:i vorba, Sofron nu zicea, ca nu-% vindelocul, dar cand se gasia cate un cumparator. iispunea, ca vrea sA se mai gandeasca.

Si se tot gand'a Sofron; Sf. Dimiftrie era aproape.dar el nici pe departe nu se apropia de plecare.

Doaue saptarnani ina,inte de Sf. Dimitrie intor:candu:se dela targ pc la Socodor, din vorba'nvorbA Busuioc afla despre cele petrecute intreSofron si &mina.

Pe drum, pan'acasA, Qi acasA, plimbandu:se delausA panA la fereastra, el TO rasucia niered mustata:acum se putea aprop!a de Simina, si vorba eranumai cum s'o apuce ca s'o tie strinsA.

Banii lui Sofron erau in manile lui. Nu:i tiheael, ii daduse cu imprumutare pe la alti oameni,insa dela el atarna, cand sa,i inapo:eze datornicii.Erau dati, ce:i drept, pans la Sf. Dimitrie. dar grewar fi fost capete mai nainte. Mai tarziutnimic mai lesne!

El chemA pe Oanea lui Toader, unul dintre da:tornici, si incepu sit:1 strings in chingi.

§i

sa.si

sal

318 WAN SLAVICI

DAtorniC,:i se afla'n strimtorare totdeauna, candle ceri banii, ears Oanea mai si pAgubise de cuprimavarg cu un bou: el se ruga dar sg.,1 ingaduieo lung. doaue macar.

Bucuros), chiar si un an, ii easpunse Busuioc,dar to 5tid, ca banii nu sunt ai mei. Vorb:ti cu

Sofron.§tia Busuioc pe ofron ca nu tie starui si

ca nu se poate depArta farA de bani; lui. Tinela banii sal omul, care i,a castigat in sudoareafetii sale.

0 stia Sofron aceasta, st tocmai de aceea it[Muse lui Busuioc, la care nu putea sA,4 pirdtt.,pentru,di avea din ce sa,i inapoieze si avea de,stulA trecere, ca sa,i scoata dela datornici.

Sofron stete dar mult pe gandurt, and dator,nicli venira sa,1 roage, ca mai ingaduie.

Eu n'am bani la voi, grAi el in cele din urma;banii ce,am avut i,am dat lui Busuioc. la el am

bani, si nu e treaba mea ce a fAcut cu eiAsta af,a era, dar dacg. Sofron era om cu minte.

nu erau nici datornicii mai prosti si intelegeau,cA, Busuioc 1,a trimis la Sofron, f;ind,ca vrea sAsi,1 mai tie sluga. sgol aiba legat, ceea ce le veniasi for la socoteala.

DacA,i ask apoi sangtate bung., nici not n'avemsA,ti diem bani, ziserA el si se duserA in trebilelor.

Sosind ziva de Sf. Dimitrie, Sofron era hothrit,ca totdauna. sit piece. dar altfel toate erau ca mainainte.

El se duse la Busuioc, ca sa,si faca socoteala desimbrie.

Si o fricii.

II

sasi

si

Si

PADUREANCA 310

Busuioc ii numara pans fa cel din urmk ban ceeace ii mai ramasese, ii poftI noroc $i spor la toate,dar de bani nud pomenI nici c'o vorba macar.

Se vede c'a uitat! i$1 zise Sofron $1 mai a$:tepta, ca doara:$i va aduce aminte.

Busuioc insa incepii sad vorbeasca de toate,numai de banii lui nu.

Sofron pleat in cele din urma, se mai opri dindrum mai nainte de a ie$1 din casa, se opri Inca°data dupa:ce inchise usa in urma sa, stete catstete sä se scarpine in dosul urechii.

0 sit ma mai gandesc! zise el plecand.Se vede, ca tocmai acu nud are la inclemana.

Si ear incepii Sofron sa se gandeasca.Trecii o zi, trecura doaue, trecii o saptamana.

dar Busuiloc nu:I mai chema sad dee banii. Steteaa$a la casa, facea treburile ca mai na;nte, dar numai era slugs cu simbrie $i par'cad era rusine sitmai stee a$a MIA de ttici un rost la casa omului$i sad manance panea. Nici nu trecea insa sears.,fateca el sa,$i zica: Mane vorbesc cu el. 0 zicea,dar nu o facea. Era totdeauna ce:va la mijloc: maica Busuioc avea oameni la casa, mai a Vica secertase de dimineata, mai ca o slujnica sparsesevr'o oala.

Dar daca nu se dueea Sofron, el se-,gandia sase duca cu cat mai mult se gand:a, cu atat maiindaratnic se facea in hotarirea lui de .a se duce.Dela o vreme ajunse de s'ar dus chiar dac'arfi trebuit sa treaca prin sabie $i foc.

Busuioc stia de ce vine, se simtia cu toate acesste cam stramtorat cand it vazii intrand in casa,sid venia sad zick sä nu inchida tin in urma sa.Par'ca nu mai era..tot omul, pe cared tia el, sifail de voie'si aduse aminte de noaptea, cand itvazuse mergand spre Iorgovan.

si

incept,

ft

'.520 LOAN SLAV ICI

Apoi am venit si eu, grhi Sofron, sh, vadce mai e cu banii, pe care ti ioam dat asta toamna.Trageoti seams, $ofroane, raspunse Busuioc.

Mie nu ml:ai dat nimic. Tu stiff, ca eu n'am tre:buinta de banii tai. Tioam cautat numai oameni,care ti i:au luat cu imprumutare.

Ba nu! ii intimpina sluga. Tioam dat banii.Cand ne:am tocmit, am pusoo si asta in simbrie.Eu stiu, cat am muncit pans ce L.-am adunat si n'amvrut sari dau oriosi:cui, ci mioam chutat un omcinstit si bogat, care poate sh mioi dee oriosiocand.

Each, am zis, primeste banii acestia, ca sr],mid dai la anut cu cametele lor: dac'o primestisi asta ma bag slugh la Data, dach nu, imi cautalt om, care o primeste $i asta. N'a fost ,asa vorba?!.

Busuioc ar fi voit sari poata da afarh, dar nuputea; e1, Busuioc Bogatoiul, nu putea sad deeafarh pe sluga lui, care se obraznicea.

Asa c, Sofroanei, zise el, dar eu tot n'amluat bard; tai, tot nu m'am folosit de ei. Tu stiff,ca nu sunt la mine. Dach vrei, tio dau dela mine;dach mai ingadui, o sa tid scot dela ei.

Damid! raspunse Sofron, eh Data poti sadscot', cand vrei dela

Busuioc nuol mai cunotea pe Sofron.Chiar acum, neintarziat? intrebb. el rizand.Chiar acum! raspunse Sofron intunecat.Si dach s'ar intampla sib nu vreau ori sit nu pot?z se ear Busuioc.

Vhd eu, ca nu vrei ori ca nu poti. si nu stiu.de ce, grhi Sofron turburat.

La asta nu se gandise.Asa era! Cum ramane, dach Busuioc nu vrea

ori nu poate?Trebue insh sit mid dai, urma el, nu se

poate sib nu mid dai. Eu m'am gandit bine mai

dint!!.

PADUREANCA 321

nainte de a Uri fi dat si am z!s: Daca ii dau luiBusuioc, n'am nici o grija., el miri da ear inapoi.

Ai dreptate, Sofroane! grai Busuioc, ii pusemina pe umar 4i.se uita drept in ochii lui. Nicio grijit sa n'ai. Banii tai nu pot sa, fie pusi maibine decal la mine. Am sa tiri dau, dar nu astazi,nici mane; trebue sit mai ingadui o zi, doaue, osaptamiina, poate chiar doaue. Ia gandesteltetu cu capul tau. Mi%ai dat banii, pentrwca stiai,ca eu pot sari scot orir:s4cand dela datornici,fiindr-ca sunt om cu trecere. NuA asa?

Asa e! raspunse Sofron.Oamenii insa nu prea pot sari plateasca acum

s3i ma roaga, sari mai Ingadui, urma Busuioc.Vrei tu dau' in judecata, sa le valid casele?

vrei tu sa mg. stric cu el? Dac`asi facer-o asta,nici Intr'un an nu told mai vedea banii.

Da:rni dela D:Ta, grai ear Sofronl, faapoi ce vrei cu dinsii.

Ba nu, Sofroane! ii intimpina. ear Busuioc,cad si atunci tot acolo ar -ajunge treaba. Acum eise silesc sa plateasca, fiindrga. stiu, da banii sunt aitai; dac'ar sti ca sunt ai mei, ar zice, ca eu suntbogat si mai pot astepta, i nici, ca s'ar gandi sa.plateasca. Nu e oare mai cu minte sa .maistepti, sa starui tu insue-ti ca sa ti.i plateaseit eardaca nu vor, le spun. ca mg, strimtorezi tu si iistimtorez si eu pe ei.

0 sa ma mai gandesc zise Sofron.

XVIII.

Busuioc Bogatoiul dela Curtici, feciorubsau, Iorrgovan, Simina, fata crisnicului din Zimbru, si Sorfron, care tot mai stetea la casa lui Busuioc, totiIf Slavic'. Nuvele, Vol. III. 21

sari

si

ao

ei

==

32r IOAN SLAVICI

patru erau foarte mahniti 4 par'ca se temeau devre %o primejdie.

Daa l'ar fi intrebat cineva. pe Busuioq, pinkand o saa tie pe Sofron cu minc:una sa=1 aminede pe o zi pe alta, el n'ar fi putut sari raspunda.Nu stia nici el. Isi inchipuia insa, ca pe Siminatrebue s'o doaret and stie ca Sofron nu s'a mutatInca la Socodor, si nu se putea lipsI de multumi.rea de face aceasta durere.

dau in ziva, and 11 voiu vedea gata dea pleca si fara de ei, o sa,i dau and nu,nti vamai ramanea alta, Isi zicea el.

Era un fel de strengarie ceea ce facea el.marturisia ohiar el InsuAsi aceasta adese.

on ii era rusine on se temea, dar nu se puteastapani, nu putea sa:si calce pe inirna.

0 vedea pe Simina scotanduli cu varful dege:telor cele cate:va fire de par din fata uitandu:sedrept in ochi lui: era preste .putinta s'o uite elaceasta!

Adese,ori, dac'ar fi stat Simina inaintea lui siigtr fi poruncit sa, taie, sa spanzure, sa, dee focla casa lui, el s'ar fi supus orbeste: tocmai deaceea insa el nu putea sa. implineasca d'orinta ei:ii era .ca $i and ar yeti, ca, daa n'o va Implini,va vent ea insa:si la el sa saruiasca.

Nu era Mutate in Busuioc, era insa dacalui zactas, care nur.si prea da. nici el insu=si seamadespre supararea sa.

Numai atunei se muia Busuioc, and ii treceaprin minte gandul ca se poate, ca ei prea putinsa=i pese, dacd Sofron se muta on nu la Socodor.

Ear gandul acesta foarte adese:ori ii venia luiBusuioc.

Cad un lucru era, care nu putea sä intre inmintea lui: ca Simina ar putea sa,1 iubeasca peSofron.

a:i;,0

ei

omu,

si

sari

$iro

PADUREANCA 323

Si asupra acestui lucru Busuioc. Iorgovan $1Sofron el instv$i erau de aceea,$i parere.

Mai ales acum lorgovan. s'ar fi simtit foarte ne,norocit. dace Simina ar fi putut sa iubeasca peun om ca dinsul, un ficalos, o gura:casca, un vai

amar de el, care nu $tie, sal filed nimic!Se mira Busuioc, de ce nu mai vine Sofron

cearit banii.N'avea de ce sa se mire.Ce=i pasa lui acum. de bani?!S'a framantat o zi, doaue, apoi lasat toate.Dark ce ar $i fi putut el sit facit$S'a gandit sa4 dee'n judecata pe Busuioc.El pe Busuioc? El sit alba. judecata, cu cine:

ya, ba chiar cu Busuioc? Nebun ar fi trebuitsit fie!

S'a gandit sa se cilia, spuie satului:intreg,ca Busuioc nu e om cinstit.

Nu putea s`o Busuioc tot om cinsstit era. tot cu trecerea lui ramanea.

S'a gandit sa,-4 i ee de scurt $i spuie ca=lomoard, ca4 da foc la casa, daca nu=i, da banii.

Asta. mai ales asta ar fi voit s'o face..Nu pot! zise el. Daca o zic $i el tot nwmi

dd banii, trebue s'o fac $i nu vreau, s'o fac. Sa mafereasca Dumnezeu!

E grozav lucru and omul se simte neputincios,insa mai grozav e cand $tie, cad. $tiu $i altii.

Sim:na insa, par'ca le $tia -toate. spus,. ca semuta, la Socodor $i nu s'a mutat, pentruf.cayea in el destula vIrtute sa, se mute, pentru:ca, n'aputut sa:$i vincla locul de casa, scoata baniidela Busuioc, pentru:cd nu e om.

-Nici nu mai voia sa se mute, nu mai voia sadee fats, cu dinsa, nu mai voia sa $tie de dinsa:

sa.4

I,a

sa,$i

srsari

le =a

ei

foci, fiindici

sad

nai

si

32t JOAN SLAVLCI

nu mai voia nimic; traia asa cum traieste,.cu viatainfundata, fitra ca &.1. mai pese de ce.va.

Si adeca de ce sa faca el ceea ce zice dinsa?!Ce:i este el ei? ce:i este ea lui? De unde si pansunde sa:si schimbe el toate gandurile fiind:ca, eavoeste asa!?

Mare rusine a Wit el in viata lui!Si cine stie?! el acum se framanta ca un

nebun, earl ei poate, ca prea putin ii posit, dachel se duce la Socodor, ea poate ca. nici nu stie,ca el n'a plecat.

A zis:o atunci, cum a zis, ca nu:1 lass, peIorgovan!

De ce sa.si amarasca el viata de dragul ei?!Si asa viata lui tot nu era viata.Astfel, framatat mereu de gandurile sale, Sofron

ajunse in ale din uring O. nu mai voiasca a semuta la Socodor.

Isi rupsese el de mult gandul de Simina; acuminsa 11 rupsese de tot. Ea ajunsese pentru dinsulo sarcina prea grea!

Si cine stie?! not ne framantam intre noi,zicea i Iorgovan, ears. ei nici ca:i pass, ea

poate casi petrece cu altul.Ar fi vrut Busuioc s'o vada pe Simina si sä stie,

ce mai zice si ce mai gandeste, ar fi vrut si 50fron, darn mai mult cleat toti ar fi vrut:o Ior%gov'an.

0 sai pars ei ram de ceea ce a facut si o sa.vie caita la mine.

Aceasta era mangaierea lui Iorgovan.0 sä vada ea, ca sunt om eu! zicea el, si

on unde se afla, de on si ce se apuca, isi dedeamereu seams, ce ar zice ea care!, dacg bar vedeace face, dac'ar sti ce gandeste.

si

PADUREANCA 325

Dar ea nua vedea, nu stia ce gandeste el, ba,poate ca nici nu voia sa:1 vadd §1 sa:i stie gan:durile.

Asta:1 muia pe Iorgovan facea din zi in zimai nerabdator.

Ar fi voit -sa mai afle ce:va, sa se mai intamplece:va, ii era 13i lui infundata viata.

Mai muiata insa decat toti era Simina.Pe ea o munciau ziva gandurile, ear noaptea

visur:le.Simtia acum c'a ramas singura singurica pc

lumea aceasta.Sofron a paritsit:o si el.Si nici cd, se putea altfel.

batut joc de slab1cunea lui.Abia trecea noapte fat% ca sad vada in vis

pe eL pe Neacsu, acum descult, mane flamand,poimane insetat sitotdeauna suparat si facandu:imust rani.

Diminetle apoi stetea ceasuri intregi si plan:gea, dedea in unma de pomand. si panea dela gura

cea din urma cea cadea in mane.0 ajunsese blestemul parintesc pentru:ca fu:

sese oarba $i nu ascultase de sfaturile lui, pentru:cad parasise in ceasul mortii, pentru:ca Si =a batutjoc de slabiciunea omului, la care Linea atat demult raposatul.

edea, isedea singura, se gandia la celepetrecute $i cu, totul altfd le vedea acum.

Iii aducea aminte de ziva, cand 1:a vdzut intaiaoara pe Sofron, cand el a luat:o langd, el in carutil

pus cojocul sa sada pe el, aducea amintede vorbele lui, pe care atunci nici nu le baga inseams, ear acum le reamintia stet de bine $icu o sete nespusa.

liana

ia

si

uLl

*La$i

si

ui

ui iii

326 JOAN SLAVIC!

Si cum a sitrutato el, cum fugia sd. prinda pre,pelitele d:n sbor $i cum l'a lovit ea fail de mildatunci noaptea, in fata lui Iorgovah $i alui Neac$u,$i cat de nenorocit era Neam!

Eard ea nu putea nici macar sd, le ceara iertare,sd. add in genunchi, O. le sarute manile, sä sarute,ca Pupdza, pamantul dela picioareie lor.

Si dace, fi de ceva, spuned baiatului astuia!Nu mai era bitiatul! it alungase ea insa=si

dela dinsa.Astfcl zi cu zi $1 noapte cu noapte.Ea nu mai putea sd poarte viata aceasta.Toamna tarziu, cand abia mai era pe ici, pe colo

cite o frunza pe copaci, intro zi de Dumineaea.$i arunca o carpd pe cap, $i plea, drept spremormintii din Socodor.

Cale de cate:va ceasuri, cat merse pan'acolo, ease ducea dusd $i $tergand din cand in and citeo lacrama. Intrand apoi in morminti, o inabu$1un plans sgomotos, ea se arunca cu fata la pd.mint, sarute terina $i ramose timp indelungat buisguita, ea $i fdra de simtiri.

Inspre amurgul serif ea sari iii picioare.0 ceata de baieti canta , Sfinte Dumnezeule,

sfinte tare, sfinte fard, de moarte, milue$te0nepre noi!" Se aducea un nou mort, ca sti, fie a$ezatla vcinica odihna.

Murise Stanca lui Martin, $i Martin, cei patrucopii rdma$i fru% de rr.umh, Floarea, sora Stancii,Ana $i Marta, surorile lui Martin, ajaIncele, priestenele ruposatei, toti cu totii incepurd sä se vaetein gull mare,, cand sicriul fu a$ezat la margineamormantului.

Simina ramase plangand $i ea la o parte.Gropa$ii slobozira cosciugul in groapa, rude,

prieteni *i oameni de case aruncara toti din toate

tin

PADI1REANCA 327

pttrtile cite un pumn de trtrina preste eh preot:i.cantara In veci pomenirea eir; apoi lumea sesipi, Alitorii se departartt incetul cu incetul.

Ran; ase ear singura, Simina s'e uita lung in urmalor.

Ii pierise par'ca deodata toatii mahnirea dinsuflet.

0 cuno$tea pe raposata. Era o femee harnicg $ibullet de gura.

Il cuno$tea $i pe Martin. Lin om de vrern patru,zeci de ani, bland si ingaduitor, dar slabanog $i

Ce se facea el acum cu gospodAria lui cupatru copii rama$i pe capul lui ca vai amarde ei?! ,

Ea fusese singura la taica,stiu, care n'avea stare;$i era om cu virtute ca putini numai, totuqi meereu sa phingea fie iertatul: dar nenorocitul acestade om, cu patru copii cu avere frumoasA, ce sefacea el fiirti de femee la casa.

Era par'ca scos Dumnezeu in calea ei $1 ascos,o pe ea in calea lui.

CrIci nu mai putea Simina sä se departeze deaici, unde sesimtia acum atat de mangaiatil.

Ea plea incet pe urma jelitorilor.Voia sa vorbeasca, cu Martin, sa",1 mangaie, sari

fie de ajutor, sail roage, ca s'o primeascA pe eain casa lui, ca sad coac1 pane, ggi gtiteasca, bucate,sad poarte grijh de cash de copiii.

Dar ce o fi zicand lumea!?Ce,i pasa ei?!Cui ii pasa de dinsa?!Martin o cuno$tea pe Simina. Nu era cu pu,

tintar ca ea sa stee pesteAdoaue luni de z:le in sat,fare ca toti s'o $tie $i sa vorbeascA despre ea.Nu $tia insti Martin cine e Simina. Isi aducea

r6:

sfiicios.

9i

gi

1 a

$i

ti

si

328 IOAN SLAVIC!

numai aminte, ca murise tatal ei, pe cared inmor:mantase popa ca pe un vdr ca dupal moarteabatranului ea a rdmas la casa popii preuteasao ducea in toate Duminecile Cu ea la biserica.

Cand dar una dintre vecine veni sa,-; spuna, caPadureanca are sari spuie ceva, el, sfiicios cumera. incepd sä se invarteascd zdpacit in loc. Nu$tia ce sä faya, unde s'o pofteascd, ce sari zica.

Cele doaue case erau pline de Qameni adunatila pomana, alte trei mese, pentru tincet $i sara%cimea din sat erau ifi curte; ears Si/mina spusese,ca vrea sä vorbeasca numai cu el singur.

Simina intrase in curte $i astepta la portitd,nerabdatoare $i suparata de oamenii, care:-$idreptard cu totii privirile spre dinsa.

In fundul curt I, inai spre grading, era o capitade fan.-

Ce vrea? ce cauta? de ce:a. venit? se intre=bard. cu totii, and Martin se duse la Simina $i oduse a$a oare'cum WA de voie in dosul capitei,ca sd. nu stee cu ea in vederea tuturora.

Nu vorbise nici odatd cu dinsa n'aveau nimicde impartit unul cu altul; credea dar, eh' vine dinpartea preutesei.

Popa Furtund., care fusese $i el la inmormantare$i era acum in casa, venise sä sfinteascd bucatele;$i and Simina se departs cu Martin spre capita.el ie$i cu cartea $i cu patrahirul subsuoara ca sa seintoarca acasd, se opri in capul scarii $i se uitanedumirit in urma ei.

0 zdrise, par'ca, $i in morminti, dar de undear fi putut sa=i vie lui gandul de a se uita mai cudin adinsul. Era insa chiar ea; nu mai raminean'ci o indoiald, ca ea era.

El stete catva timp nedumirit, apoi plea $i elspre capita de fan.

*i$i

in,

PADUREANCA 329

Martine! grgi Simina; vad c'a murit fie:iertata $i ai ramas cu copiii $i cu casa Mail, defemee. Vei fi vrand saiti.gasesti pe cine:va sarifaca trebile casei si sa:ti caute de copii.

Numai daca nu m'ar furs, zise el fricos sismerit.

Eu nu te fur ,Martine! II raspunse ea.Martin era un om inalf, uscat, balan, cu fata

lungareata, cu ochii albastri 4i cu un negel la aripadreapta a narilor.

D:TA! zise el dandu:se un pas inapol.Eu te rog sä ma primesti, grai dinsa, si

sit ma dai ca netrebnica, din casa> dad. te vei caion copiii vor simti vre:odata, cal nu mai au mama.

El se uita. lung si nedumirit la dInsa, apoi detede cate:va ori din cap.

Asta nu se poate, zise el. N'am eu casapentrul D.ta, nici nu sunt om, ca sa, pot purta ca:maxi spalate on sa mananc pane fraamntata demana D.tale. Masi mai avea tigna, cat e ziva, niciodihna cat e noaptea. Nu vezi D:ta, ca, abia maistai pe picioare. Ce te:ai facut decand nu teamvazut? Erai rumens $i tare ca marul copt,siacum nici vantul sa, nu te atinga.

Strainatatea, Martine, singuratatea m'au secat,ii rgspunse ea. Chiar rudele mele ma chinuesc,

fiindca nu pot sa fac ceea ce nu ma iarta anima$1, voia rgposatului, a taichii, fie iertatul. Dar nute uita la fata mea. Bratele aceste stiu sa mun:ceased. Fie:ti mild de copiii tai Si lasa:mg, sa:Inicastig manggierea de a avea si eu pe cine:va aiciaproape de mormantul taichii.

Acum soli $i Parintele Joan la dinsii.Martin Si Simina tresarira, amando'l, ear preotul

ramase incremenit and o vazU pe Simina inainteaSit.

330 WAN SLAVIC!

draga meal intreba el miwat.Ce faci tu?

Pe Simina o napadira lacramile. Ea se dusela el, ii lua mana s'o sarute ramase inecata deplans.

M'au parasit tot', toti m'au parasit; m'a ajunsblestemul tatill striga ea in cele din urma.

Popa ar fi voit sa tranteasca patrahir ksi cartede parnant sh franga tot ceea cade la inde,mana.

Ei, pacatele melel striga el. Hai cu minerhaid, la preuteasal Mai sunt §i oameni pe lumeaaceasta!

XIX.

Busrnoc Bogatoiul din Curtici, fecioruhsaugOvan §i Sofron, care tot mai stetea psi acum lacasa lui Busuioc, sarira toti trei in picioare, candaflara ca S'mina s'a tnutat la Socodor', ca sa,ifrarnante pane Martin $i sa, poarfe grija decopiii lui.

Busuioc preste putin se domoli.Era, ce=p drept, fcarte neastamparat, ii era $i

acum ca cand s'ar teme de o primejdie, dar nuputea sari dee seams, daca se bucura. on se ne=caje$te mai mult. Ii parea bine, ca ea s'a intorsla Socodor: era lovita $i simtia lovitura. Ar fi datinsa, mult ar fi dat s'o poata scoate din casa luiMartin. Si totu:$i era bine a$a! 0 vedea in gandullui tavalita, aruncata in uliti $i intaiaooara simtllAmurit, ca dac'ar gaSi.o a$a, cum o vedea ingandul lui ar ridica=o, ar curati:o $i,ar incarcatoata bogatia pe ea. Ii era ru$ine de aceastatire, dar nu se mai feria de ea.

El se plimba prin cast cand Sofron intr.& farede veste $i se oprI in fats lui.

$i

Toro-

lui-

§i

Cod!!

si

ced

tisimr

PADUREANCA 331

0 cliph ei steterd nemiscati si cuprinsi amen,doi de o pornire IndaratnicA.

Eu ma duc, grAl. Sofron', la Socodor si maintorc mane on poimane s.mi ia,u banii.spun de acum, pentiu,ca-s'o

Busuioc istia de ce se duce la Socodor si, dacitumbIa pia, scum OA tie cii mindiuna la Curtici,acum ar fi fost in stare sarsi pund toata trecerta,ca opreascd. Si putera Busuioc sd facd multe.N'avea decat sa. spunit, cd ha furat, c'a ridicat cu.Vtul asupra lui si sA cearA saa InchidA si salt ju,dece.

0 sad Chem pe oament, zise el, si ostramtorez.

Sofron fad' un pas inainte si se uith, lung siaspru la el.

S. le lasam aceste, intimpinh. Eu sunton prost si nu stiu multe. Mam tray seama cumine: nu ma impinge la pacat, cA, viata mea tot'nu mai pretueste nimic, dar D,ta esti om cu averesi cu copil. MA tem eu de mine insw-mi: teme.tesi

Graind aceste, el se intoarse si iesi, ca sit nu §i4mai sinita aproape pe omul, dela care ii venia ne,norocirea.

Busuioc ramase timp indeiungat stand ca unstilp de piatrA la locul, unde4 lAsase Sofron.

Da, el avea stare si copii.Avea si un feciml, care poate ca si el era gata sA

piece la Socodor.Nu!Iorgovan incarca sacii din hambar, linistit ca

si cand nimic n'ar fi stlind despre Simina.Era Joi, si Joile Busuioc isi facea socoteala la

moara trimitea Mina adunatA peste saptAmandla Arad, ca sa fie pe targul de Vineri acolo si sit

11,0

sad

sMi

D.Tul

5;

332 LOAN SLAVICI

cumpere ceea ce mai face trebuinta pentru casesi moara.

Dupa:ce incarca sacii, Iorgovan se duse la moara.Moara lucra ca totdeauna s: oamenii steteau

de vorba. Unul imams sacii, altul desearca gratin:tele, ear altul avea 'grauntele in cos, si vre.otrei:patru asteptau sä le vie rindul.

Ca la moara.Dar nu mai era Pupaza, ca sari face sä ride..Intrand in moara, intr'un colt dela stanga era

mescioara cu condica deshisa.A plecat ofron? intreba morarul, in vreme:

ce Iorgovan rinduia pe masa.Da! raspunse Iorgovan.Se vede, ca tot nu se lass de Padureanca.Iorgovan incepii sa tremure. El se aseza,. lua

pana psi o incinse in calimara.0 ticaloasa! = grai apoi si ineepir sa face, so:.

cotealal adunancl numerii cu glas tare.Facea gresdli in adunare si morarul trebuia me:

rep sa indrepteze.Incheiand socoteala, el le ridica, se mai invarti

prin moara, apoi, se opri in fata masinei si ramaseuitanduse la fuga neastamparata a roatelor.

Uita! zise el, eu nici aciim nu pot inte:lege. cum i s'a intamplat lui PupAza nenorocireaaceea.

Apoi ca nici nu era aici, raspunse morarul,ci la marina de treerat.

Asa, e frate! striga. Iorgovan. Vorbesc sieu alandala. Aici nici n'ar fi cu putinta una caaceea.

Mai ales! grai morarul, care Linea sa se stie, cate de strasnica moara lu:. Incepir dar sai arateJul Iorgovan roatele cum se invartesc, turn ar pu,

/pi

PADUREANCA 333

tea sa:1 apuce pe om, cum bar arunca una intr'alta$i cum i:ar sfarama Intr'o clips oasele.

Doamne fere.5te! grai Iorgovan departs.Avea graba; trebuiia sa fie de sear la Arad.In Arad el traise timp de ease ani; avea aici

prieteni $i cunoscuti, pe care.i intalnia tot ladoaue:trei saptamani $i care:1 a$teptau cu oare:care dor, fiind:ca le venia totdeauna cu plin.

El trase ca de obiceiu la gazda fretine:stu, lasitpe argatul dela car sa caute $i de cai $i se dusepe ici, pe colo, ca sa se mai intalneasca cu lumearsa mai vadd. sa mai auda, sä mai stee de vorba.

Trecuserdi luni de zile de cand cu noaptea petrelcuts in birtul dela Curtici. I se urea sangele lacap cand i$i aducea aminte de acea noapte $i seferia de oameni:, cu care se obicinuise pe:trece. Nu voia sä $tie de petreceri; ii era scarbade ele.

Acum ii cauta par'ca din adins pe oamenii deceilalti ii pareau prea sarbezi.

In cafeneaua din strada Domneasca el intalnipe propr;etarul sau Virgiliu Bargaut, un om devre:o doauezeci trei de ani, scurt $i gros, neatstamparat $i cam lam imbracat, unul dintre tinerifu,uratici, care traiesc pe apucatq, ca$tigandu:$ipanea ca scr:ritor, azi aici, mane colo $i poimanenicairi.

Sa mergem unde:va, sa facem ceva! ce stamaici ca ni$te tapi umpluti cu calti?! ii zise Barsgaut

Linde sä mergem? ce sa facem? intreba.lorgovan, de$i $tia prea bine, ce intelege Bargautcand zice, ca vrea sa fact ce.va.

Ai fost vre:odata la Moara Dracului?"Ce4 aceea?

*i sa

Mate;

cost

pi

334 LOAN SLAVICI

Un birt cinstit, unde omul poate sa face ce vrea,fare ca lumea sari caste gura la el. Se bea, secanta, se joaca in card.

Nu ma duc, raspunse Iorgovan.Si totu:si de ce sit nu se ducal de ce sa nu:si

petreaca? de dragul cui`?!Om domol asezat, Iorgovan nu intelegea pe,

trecerea altfel decat asa, ca Ie1 sa priveasca pecand altii isd petrec in socoteala lui.

El Insu:si nu era. beutor; un palm doaue devin it ametiau faceau ursuz. Ii placea Insa sttaivada pe altii band pana:ce nu mai pot sa, se tiepe picioare.

El insu:si era foarte cuviincios si alegea atat invorbe, cat si in bucate. Ii placea insa sa vada pealtii imbalandu:se.

Acum ar fi voit sa fah' galagie, joc si cantece,sticle sparte si v;in varsat pe jos, certuri sibratiseri, sa vadd oameni ce se dau orbis desfra.ului.

Ii era insa rus:he de ceea ce ar fi voit.Mai ai to un rand de hainei 11 Intreba el

pe Bargaut intr'un tarziu.De ce?SA le imbrac, raspunse Iorgovan. Asa cum

cunt. mi:e greu sä ma duc. Plugarului nu i setarta ceea ce voi astialalti faceti in toate zilele.

XX.

Pope Furtuna era om jute ca piperul, dar nuse pripia nici °data.

Vazand:o pc Simina atat de perduta, faceamustrari, cad, dac'ar fi fost el cum se cuvine a.iunci, cand era vorba, Simina acum n'ar fi fost pa:rasita de toti. El cu toate aceste simtia si acum, ca

si

sir]

irre

lei

PADUREANCA 335

e mai bine a5a. 0 pe sora:sa Vica, it t3tia pecumnatu:sau Busuioc, it t3tia pe nepotusau forgo:-van nu:$i putea inchipui un traiu bun intre dinkghind Padureanca la mijloc. De ce n'a putut niciel s'o spuna: simtia numai, ca nu poste sa se im.-pace cu gandul unei Insotiri ca ticeasta.

Acum insa Simina i1 luase pe d;nainte, it sco:sese oare:cum din sarite, t3i. el ar fi fost gata O. seduca la Busuioc sail sleasca a veni Inca odatasa o peteasca pe

De ce n'ai volt to sa td mariti dup4 Iorgovanto intreba el dupa.ce sosira acasa t3i mai statura

cat:va Limp cu preuteasa.Bine a facut! grai preuteasa.Eu n'am zis, ca nu voiesc, raspunse Simina.ci numai ca, ar fi bine sa mai a*teptam.

Ei, bine, vrei acumI o intreba popa.Acum nu! zise ea, mai putin decat ori

andDe ce nu?Nu pot!Preuteasa k;tia de ce n'a voit si nu voiete, de

ice nu poate; o vazuse stand fats in fats cu Sofron.Ce mai la deal, la vale, zise ea. SA nu mai

umblam cu minciuna. Simina se marita cu Sofron.Popa se uita mirat la amandoaue, ear Simina

tresari.Fereasch, Dumnezeu! striga ea. Taica,

iertatul, n'ar avea odihna in mormant, dac`a0 faceuna ca asta.

Ear eu Iti spun, ca ai sa to mariti dupa Sofron!grai preuteasa hotarit.

Fere$te:1 Doamne! zise ear Simina. $i nune pedepsi.

Aici trebue sa fie ce:va la mijloc, zise popa.0 sit vedem!

stia

si

siSimina.

si

isi

ci

fie,

336 IOAN SLAVIC!

Ear preuteasa st'a hotarit, ca asa are sg fie,precum zice ea.

Dc asta se temea si Simina.Cgci de ce n'a venit el la Socodor?Ii era fr:ch. si nu mai voia sä se intalneasca cu

dinsa, se feria cum se fereste omul de toata prixmejdia. A zis el, cgoi pare bine, dacg ea se mtA.:r,ta dupes Iorgovan, dar ea a vgzut si lacramilelui, a auzit si glasul lui, ea a inteles, de ce vorbeoste asa si a simt t ce gandeste el. Nu putea el sauite lovitura, pe care i =a dat:o, intocmai precum

putea sg uite vorbele, pe care i lea zis la des-pgrtirea lor, nici s'ar astampgra toata viata lui,daces, ar stioo mgritatg dupg Sofron.

Soarta ei era acutg: nuoi rgmanea decat sg, umoble singurg. pe cargrile vietii.

Sosind cateova zile in urmg la Socodor, Sofron oggsi la casa lui Martin.

Catova timp steterg. amandoi Iricremeniti, cumstai in fata potopului ce vine asupra ta.

Tot drumul, cat a venit dela Curtici pang. la Soocodor, el s'a gandit, cum 4gioi spuie de ce n'a venitmai nainte si cum OA cearg, iertare.

Acum, dacg ioar fi pus cineova cutitul la gat, eItot n'ar fi facut nici una, nici alta. Nu putea, hutrebuia, n'avea de ce sg. le faces. De sine se inteleogea, cg, n'a venit, pentruoca nu s'a putut sgi vie!

Altul era simtamantul, care ii stgpanea acumpe amandoi: vrei, nu vrei, n'ai incotro!

Erau stgipaniti unul de altul: ea simtia, cg tressbue sg faces ceeaoce zice el, si el, cg trebue sg factceeaoce zice dinsa.

El ii intinse mana lui cea asprg.Si mieomi pare bine, cg. to ggsesc, zise.

Uite, credeam, cg. o saomi psi i rat' siomi pare bine.Eu nu stiu, rgspunse ea. Ce mai face Leica

Vica, Busuioc, ce mai face Iorgovan..

nu'

PADUREANCA 337

Sunt bine, zise el, toti sunt bine. Sad tieDumnezeu naravul, e foarte cu minte. Eu ma teameam, c'o s'o apuce rau. Stii tu atunci noaptea.

Si eu, Sofroane!Doi dintre copii, o fetita de vreao trci si un bitiat

de cinci ani, steteau Tanga Simina si se uitau cuochi mari la el.

Acestia sunt copiii?! gill, el. Uitu! amuitat sa le aduc cate ceava.

0 0, le aduci alta:datii! zise ea si incepu sarispuna, cum sunt copiii, ce fac, ce ce felpetrec, ce mai e pe la casa, care este firea lui Maratin, dare ii sunt apucaturile, in sfarsit, multe simarunte, cum e obiceiul femeilor.

Apoi ea a:si face treburile, ca Si cand ar fitot singura ca mai nainte, ears el se aseza pe unbutoies din tinda si ramase umbland cu ochii dupaea si vorbind mereu asa singur.

Nu te teme tu... 0 0, vezi tu... Eu sunt om cumintea intreaga. Stiu eu ce se potriveste si cc nuse potriveste. Eu n'am sa te supar.

Simino! striga el intr'un tarziu. Ai slabittu on numai imi pare mie?

Am slabit, Sofroane! raspunse ea.ai sltibit! tare ai slabit!

Rau ai slabit, urma el ear pentru dinsul.Ma miram eu de mini par de tot altfel decumfusese, Da! e mai fruomasa!

Tu Simino! striga ear. Si cand ai slabit?De mult!De ce?Ea se uita rizand la el.De amarul tau, Sofroane! raspunse ea asa

cam in gluma. Nu stii tu, cat m'am framantateu de cand micam dat seams, ea rau am facut deteam rugat sa te muti aid.

Slavici. Suvele. Vol- III. 22

Irma

_

ee, is ici

_

Azad!

1

338 TOAN SLAVIC!

El se uita strimtorat la pArnint.Atu:i! zise apoi. Mu lt a trebuit sa te arnd:

ra$ti. Dar, vezi tu, acurri de ce n'am venit mainainte. Ce sa fac eu aici? $tiam,.cd te afli la un:chiwtdu. Acum, te stiu singurd, m'a apucat deoclatd. fi venit, Simino, chiar dac`ar fi trebuitsa:mi las pe taica neIngropat.

El se scula apoi, se duse la dinsa, ii apucd minase u`td in fata ei.

Rdu ai slabit, urma apoi. Dar sd nu crezi,Simino, ca mai umblu cu gandurile, pe care le:amavut odatd. Ma crezi tu, Simino?!

Te cred, Sofrone! rdsunse ea.Deodata ins& o nhpadira lacrdmile.El ramase strimtorat inaintea ei.De ce plangi? o intreba apoi, ii puse mina pe

umar §i se uita in ochii ei.Par'ca n'asi avea. de ce sd. pling. Intreabrilmd, de

cc nu piing, and nu plangl Atat am plans,Sofroane, incat mi s'a %cut obiceiu adese:orima pomenesc ca. piing fara de veste, au din se.:

numai fiind:ca imi sunt dedati ochii pe plans.Asa:i! grdi Sofron. Asta vine de sivie.

iau eu pe raspunderea meal strigd. popaFurtund, care infra c'o falea in cer cu alta in 01mint pe portitd, cu doi gendarmi in urma lui.

Se poate, rdspunse unul dintre gendarmi,dar not avem porunc4 sd.:1 ducem.

Sofron $i Simina se speriara amandoi.Ce e, Sofroane? ce s'a intamplat?!Intrebti.

popa rdstit.Nu e nimic, ritspunse Sofron intorcindwse

spre Simina, nu:ti face spaima de geaba. Eu amfost cdtand impardteascd; mie nu mi:se face ne:drcptate. I:am tras odat4 cdprarului o palmd, deiau sarit trei masele din gura F3i a racut doauesaptamini; m'a pus cdpitanul in fer scurt, dar a zis

stiu

sivasi

si

at

ai

Inn,

Ii

PADURFANCA 339

ea bine am facut. Ma duc, daca e vorba pang la fru-paratul. 0 sa ma inchida, dar o sa=mi dee banii.

Ce fel de bani/ intreba popa.Banii mei. noaue sute de zloti de argint, ras,

punse Sofron, pe care i:am dat. Si acum mapoarta cu minciuna.

Ia haid sä -vedem, grai Popa, vedemnoi, daca tido da on nu.

NL.:ti face inimal rea, Simino. zise Sofron,apoi pleca cu popa si cu gendarmii.

Simina privi cuprinsa de spaima in urma lor.Si asta tot eu am facubo! strigit ea desnadaj:

duitii. Nu uita Busuioc, nu iartal.Dar Iorgovan?! urma peste putin, lui cand

o sari vie randul, el unde o sa ma loveascal!Busuioc Tamase ca trasnit din senin cand

ca, popa, fratele nevestei sale, se pune intre el 4iSofron.

Dar el nu putea sa ramaie de rusine!dau, pentru:ca nu=i dau! zise el cand

popa it intreba de ce da lui Sofron banii.SA scoata cu judecata. 0 sa:1 invat eu pe elafini pune cutitul in pept.

Ear% eu iti spun ,sil stii, intimpinafron,' ca n'am sa umblu cu judecata: on to injunghiu on iti dau foc. ()data tot o sa ies eu dininchisoare.

0 sa iesi chiar astazi, striga popa, ear de banigrija mea. Iasi mie sad scot dela el, si dacati:e de bani, ti.i numar mane. 0 sa vedem noi,care pe care. Aici e alta la rnijloc!

0 sa vedem! striga si Busuioc.Era 'ndarjit de ar fi fost gata sa:si pung 'n joc

toata averea.Seara insa el astepta, ca fiiipsau Iorgovan sa se

intoarca dela Arad, cum se intorcea toate Vine=rile cand umbla la Arad. Dar se innopta si largo:

vAzii,

Nu:inu:i1

mi'i

5o:

_ sn

s'o

Mi,i

340 LOAN SLAVIC/

vanca

nu mai venia. Vica, prepuielnica $i fricoasatoate femeile, ca toate mumele, Ancepti

faca fel de fel de inchipuiri, mai, ca se va fitarziat) 04 vor fi apucat oamenii rai pe drum, maica va fi facut ceva vor fi inchis pe el ca peSofron.

Argatul se'ntorsese cu carul. Zicea c'a plecatJoi serra, dar de atunci nu ha mai vazut. *tie nu:mai, cal s'a dus, unde s'a dus, cu unul Bargaut. Alasat dar sacii acolo s'a intors.

Busuioc it $tia pe Bargaut.Nu e mimic! ii zise el Vichii. S'a ticalo$it:

asta e. Are O. se intoarca, dar mai bine ar fi saramaie acolo.

Si totu:$j mutt ar fi dat sa poata pune pe cine=vacalare, ca sail trimita la Arad, sail caute sadaduca. El insu:0 nu putea sa o faca. Era feciorullui $i nu putea sad faca.. de ru$ine.

El se plimba timp indelungat neastamparat princasa.

Deodata apoi ie$1 desnadajduit afara $i poruncica sluga se pupa calare, sa mearga la Socodor

sa:i spuna popei, cAd roaga sa vie des de dimi:neata la Curtici.

Mu, zise apoi nesgandit, lases ca. ma dueeu!

XXI.

zise popa lui Busuioc, fa =te, ca nuvezi, n'auzi, nu bagi de seams. Se intoarce el desine; nu e facut lorgovan sa poata umbla pe caleace:a apucat.

A$a a 0 facut Busuioc.Sambata dup'amiaza:zi lorgovan s'a intors aeasa.Ii era rusine de slugi $i de vecini, ar fi vrut, ca

taica:sau sail certe venia sa se spanzure cand

sadiIn

Si

$i

-

$i

Lass'

tin

si'

ii

sid

PADUREANCA 341

vedea, eh nici intreba mdcar, under.a stat, ce:afacut, ba nici nu era suparat.

El ii dete banii pentru sacii de faina, pe care:ivinduse a doaua zi si spuse, el 1 =a tinut negotAtorul de Mina cu vorba de n'a putut pleca la timp.

Mintia Iorgovan. Nu numai ca nu ha tinut netgotatorul, dar banii nici ca erau dela el: ii luaseimprumut, caci pretul fainei it cheltuise.

Intaia oars in viata se imprumutase *i el, cu puttin numai pentru un om ca dinsul, dar datoria itapasd cu atat mai virtos, cu cat n'ar fi voit sa aflecine:va c'o are trebuia neaparat so plarteascaVinerea viitoare.

De unde?ramanea decat sail insele pe taica,:sau la

socoteala morii.N'ar fi avut de cat sa. ceara, *i *tia ca Busuioc

ii dedea bucuros dar tot ii parea raw Deee sa:1 mai mahneasca. Ma *i:a*a tot dela el ie*ia.

AcLm °data. in viata lui, la strimtorare, puteas'o facit.

Si Joia viitoare el in*ela pe taica:sau la soco:teala morii.

Busuioc incepit sa tremure cand vazit, ca fecio:ru:sau ear vrea sa piece tot insu:*i la Arad, dar elnu se simtia destul de tare ca sa:1 opreasca:

Si nici n'avea de ce.Sitar fi pus Iorgovan viata, ca se intoarce la

timp, ea nu mai sta de vorba cu nimeni, ed nu maiface toata viata lui datorii.

Numai el *tia. cate amare mustrari si:a facutin timp de opt zile.

Si s'a intors Iorgovan la time *i datorii n'a farcut.El insat ear *i:a lapadat portul taranesc, ear a

petrecut toata noaptea, nu insa cu Bargaut ci cuni*te oameni, pe care nu:4 mai vazuse in viata lui,*i nu in ora*, ci peste Mura*, la Sdhela, uncle nu:l*tia nimeni.

nail

*i

orio*i.cat,

Nu,/

342 JOAN SLAVIC!

Ba a cantat Iorgovan si a jucat chiar 5i el.Si totu,si el nu,si f.cea mustrari atat de amare

ca'n randul trecut.A petrecut, dar la urma urmelor cu tine? Cu

niste oameni, pe care nu'i mai vAzuse si care reosa,1 mai vadal in vista for pe el. Nite scarnavenii!Ceti pasa lui de eii!

Busuioc se linisti cand vazii, ca feciorul li vinela timp si nu mai e atat de umilit in el cum fusesesaptamana trecutA. Tot ii parea insa bine ca s'aimpacat cu popa. Se temea, ca ear o sari mai vielui Iorgovan, si nu era pe lume om sad tie in frauafara de popa. Da! bucuros i,ar fi dat Busuioc a,cum lui Sofron si banii indoiti numai sa nu se striace cu popa. Cad a cui era vina, data se ticalosiaIorgovan.

A mea e vina, numai a mea! zicea Busuioc.Asa zicea si Iorgovan.Asa zicea, cand it insela la socoteala morii, asa

cand isi petrecea, asa cand canta, juca si faceacruri, de care mai nainte ii fusese scarba.

Din Vinere in Vinere el se dedea tot mai tareclesfraului. Dela o vreme nici nu,si mai lapadaportul taranesc la petrecerile lui. In cele din urmaincepU sa umble la birtul din Curtici.

Busuioc se trezi acum si fugi ear la popa.Insoarii,1! zise popa. Fie cu on si cine, dar

insoara.4.E oare ceva ceasi face mai bucuros!? striga

Busuioc. Tu stiff, c'am volt, dar n'am putut sivreau, dar no pot.

Ei, las,o pe mine! grai popa. Tu n'ai vrut,ct.m trebue sa voiesti. Ati fost amandoi, si tu st el,niste netrebnici: sä vezi tu, vrea Padureanca,daca,i vorbesti cum trebue.

Spune,mi ce sa fac si fac tot! ii raspunse Bu,suioc.

cg,

.

tar

PADUREANCA 343

Pleacate!NIa plec! zise Busuioc.Dar pleaca:te pe toata viata ta!Pc toata viata mea!Sa:ti aduci aminte de asta! grai popa. A.

cum lasa.;le pe mine.Si poate, da popa Furtuna ar fi putut sä scout

lucrurile la capilt bun, daca s'ar fi nimerit toatea'$a cum le $tia el.

Sofron se mutase la Socodor. 1$i cumparase doiboi, un car $i un plug, luase pilmanturi in parte

facea araturile de toamna.Intaia oars in viata lui simtia $i el 610) dulceata

ste in murca, pe care o faci in ogorul tau.In Socodor nu:I stia nimeni pe Sofron, era om

venit in curand, o $tia insa pe Padureanca,$tiau, ca se tine de dinsa, ii este ruda on om dinsat, $tia, ca, el umbla des la casa lui Martin, earaea se duce adese,ori randuieste prin cash $i:zispala albitura, $i poarta grija de el intocmai ca deMartin de copiii lui.

De aceea lumea iii zicea lui Sofron Sofron alPadurcncii.

Earn Iorgovan i$i petrecea in birtul dela Curtic;.Mai Iorgovane, grai scrietorul, iti mai a:

duci tu aminte de Padureanca! A dracului de fru;moasa mai era!

lorgovan se uita lung la el.Imi aduc, zise, grozav imi aduc aminte.

Mai! stii tu, ca fats aceea aceea:i fats, mai!cum nu mai e alta pe lume.

Ei, $tii c'acum sa, tine cu Sofron?! urmit scrii:torul. Al dracului e Paldureanul acela!

lorgovan se ridica in picioare, se uita catva timptinta la el, apoi isi treat ochii peste masa, cautandsa gaseasca ceva virtos $i greu. Nu era decilt sticla

$i:1

de:i

$i

Si.si

344 IOAN SLAVICI

cu Yin: el o apuca de gat, o ridica $i o arunca dreptin capul scrietorului, care stetea uimit in fata lui.

Se tint? Cum ai zis!? Simina se tine!?rdcni el apoi $ se arunca turbat asupra nenoroci:tului, care se resturna cu fata piing. de sange hipamant.

Sarira toti din toate palrtile, ca sari desparta.Iorgovan era feciorul lui Busuioc Bogatoiul $i

putea sä sparga capul scrietorului, far& ca sa i semai intample vre:o alts neorocire.

Si aceasta ii era insa destula.Doi dintre oameni ii apucara $hl scoasera ca

puterea din birt. ca sa:1 duce acasa peste putinse aduna lume multa, mai ales copiii, in fata bir:tului, ca sa afle ce s'a petrecut $i sa vadd ce se pe:trece mai departe.

Vazand ca oamenii se iau droaie dupeIorgovan veni in fire, se opri in loc privi im:pregiurul sau.

A fost destul, zise el, nu mi:o mai faceti$i asta; laSati:ma, ca ma duc eu singur, on unde ativoi sa ma duceti.

Acasa! grai unul dintre din$ii.Chiar $it acasa! raspunse Iorgovan.Acum on unde ar fi mers mai bucuros decat

acasa; dar trebuia sa scape de ochii lumii, $i elplea cu pa$i iuti inainte. Mergand, el nu se uitanici la dreapta, nici la stanga, nici inapoi; ii vedeacu toate aceste pe oameni venind in urma sa,ii auzia intrcbandu:se) asupra celor petrecutear fi volt ca prietenul lui sa moara, pentru:ca nh-meni A. nu afld de ce l.a lovit cu sticla in cap.

Sosit apoi acasa, el stete neclantit fats in fatal cutaica:sau, in vreme.ce oamenii veniti cu dinsulspusera cele petrecute.

Unde:ai ajuns! eeai facut, Iorgovanel!Busuioc mahnit pana in adincul inimii

ce se vazu singur cu dinsul.

I i Sf

*i

dupa:

Si

sf

dinsii

ii

Si

grhi

PADUREANCA 345

Eu n'am facut nimic, rfispunse feciorul;tu le:ai facut toate!

Graind aceste, el se deplirta, ca sa nu:1 maisimta aproape de sine pe taica:sau $i sa poatg. innabu$1 pornirea ce isbucnise falra de veste in el cuatata putere, incat ii venia sa:$i iee lumea in cap,sä se duca departe, departe pang ce nu i se va fiperdut urma.

Busuioc alergri. ear la popa.Acura, mai ales sä:1 lAsAm in pace, grai popa,

dac6. nu-4i vine in fire, atunci e rau. Vorba enumai s61 punem lucrurile la cale $i sa facem ca $icand nu s'ar fi intamplat nimic.

Popa se duse dar la scrietorul, care zacea boldnay, it impgca, lucrurile se neteziraS ear Iorgo:van ramase nesuparat de nimeni.

El avea insa destula, suparare in el insu:$i.I se turburase toata firea $i in turburarea lui nu

mai gasha niegiri odihnaIl vedea mereu Inaintea sa pe Sofron cautandu:

$i molcom de treaba, it vedea pe scrietorul rastur:nandu:se cu rata plina de sange, se vedea pe sinelovind fAra crutare in Simina, batandu:$i joc denorocul sau, prin b:rturi, furand petaica:sau $i auzia neincetat cuvintele: Sofron eom, Iorgovane!

Da! Sofron era em!Dar una iI stivia pe Iorgovan mai presus de

toate: Incordarea dintre el si taica:sau.Tu, facut toate!Aceste vorbe. spuse af3a in pripa maniei, Iorgo:

van nu putea sa $i le ierte: trebuia sa mai adaugeceva la ele, sä le lamureasca, sg spunA, tot ceea ceavea pe

Mai avem o vorba! ziceau ei amandoi decate:ori ochii for se intalniau.

Nici unul nu avea insa destulii virtute in el, cadeschida vorba.sa

it

Si

sf

lavalindmse

le.ai

-inima.isi

346 IOAN SLAVIC!

Lui Busuioc ii era sila, ear fecioru:sau se temeaca nu ct.tn:va sa se intample un lucru, de care s'aringrozi un intreg colt de tars.

Joi dupa ameaza,zi, cinci zile dupa cele petre,cute la birt, Iorgovan 11 intrebd pe taia:sau, dac1se duce el on nu la Arad.

0 sä mergem Vinerea viitoare, ii raspunsebatranul strimtorat.

De ce?! ar fi voit Iorgovan sa Intrebe, el insase intoarse indaeatnic in alaiu, iesi din casa siplea drept spre birt, ass din pornire indaratnica.fara ca sa:si mai dee seams, despre ceea ce face.Voia s6,1 doar6 pe taica:saut

Intrand in birt, el simti, ca toti se feresc de el.Cerii yin, asteptg, insa timp indelungat si nimeni

nu.:i aduse.El inceph sit batil, in masa.Vine! ii raspunse unul dintre baieti, dar trecii

car timp la mijloc, si nimeni nu veni.El incepu sal bats din nou in masa, vaz'and apoi

ca acum nici nu:i mai raspunde nimei, se ridicam'anios si se duse in partea cealalta a birtului,unde:1 vazuse pe

Acesta stetea nedumirit intr'un colt.Cc:I!? grai Iorgovan mAnios.Baiatul dete strimtorat din umeri, ear cei patru

oameni, care erau la una dintre mesele desprelita, ramasera, privind cu incordare and la unul,and la altul.

Busuioc a 16sat vorba sa nu ii mai dam, graibaiatul intorandu:se spre ei.

Iorgovan incepu sa. rlda.Aici, zise el, nu porunceste Busuioc: po

runcesc eu. Tu ma stii, a nu Tma pricep lagluma. Ada vinul!

Graind aceste, el se intoarse ear in partea re:trsa a birtului si se asezgi din nou la locul lui.

u,

bleat.

PADUREANCA 347

Divoaste vedeti, a n'am incotro, le zise bA.:iatul celor patru oameni si se duse de:i dete vinul.

Rizand apoi asa in el, Iorgovan isi beit incetulcu incetul cele cate:va pAhare de yin, mai stete catmai stete f ArA de nici o treabA, apoi plAti si pe'nse:rate o lua drept spre moa,a, ca sa:si incheie socotelile.

Ca totdeauna, erau si actim oameni la moarA,si cati:va dintre dinsii steteau de vorba cu mora:rul la lumina unei lampi ce era atirnata intr'uncuiu de asupra mesciorii din colt.

Ei se sculara cand Iorgovan intra.Iorgovan le zise bunk sears, se asezA cam poso.:

morit la mash, apoi lua condica si pana, ca sA fachsocoteala.

Nu era beat, vedeati- Ins cu totii, ca e camametit.

Nu e sticat nimic la moarA? it intrebit el pemorar.

Nimic, rAspunse acesta.Ia stt vedem,grai Iorgovan ridicandu:se.Tai:

ca zice, a n'o sA ducem Mina pe mane la targ. MAduc eu singur si daca e ceva de trebuinta, e binesA stiu.

In moarA se aflau trei lAmpi: una de:asupra co:sului, alta in fata locomobilei, unde lucra morarul,ear a treia, cea atarnatA de:asupra mescioarei. Inpartea dreapta a morii, unde se aflau roatele celeprimejdioase, era de tot intunerec..

Vazand, ca Iorgovan pleacA sepre aceasta parte,morarul hit lamps din parete si plecA cu ea inurma lui, ca sa:i lumineze.

Iorgovan cerceta cu deamAntuatul roate, suru:buri si chingi, atingandu:le mereu cu condeiul, pecard avea in mans; la roate ins el las1 condeiulsh cadA Mei de veste, apoi ztse, ca e bine si se Intoarse ear la condica de pe masa.

348 JOAN SLAV1Cf

Morarul atirna ear lampa de cuiul ei.Iorgovan incepu sa caute pe mass.Condeiul, zise el. Asaei! ham uitat.Morarul grabi sae' caute.Lass! caemi aduc aminte, unde l=am scapat,

zise Iorgovan si se intoarse ear spre parteaintunecata a morii.

Morarul sari din nou la lampa din cuiu, o lua siplea cu ea in urma

Iorgovan se opri strimtorat din drum.La asta nu se Oxidise.Ada( lampa! grill el cu glas innabusit si tree

murand in tot trupul.Luand insa lampa dela morar, el o apuca a4a, ca

tinicheaua stralucitoare rAmase intoarsa spre fatalui, si nu numai ca nu'i arunca lumina in cafe, darii mai lua si vederile cu stralueirea ei.

Cateva timp se facii liniste, incat nu se mai auezia decat invartirea roatelor neobosite, bataia co:sului si pasii lui Iorgovan, care inainta oblu spreunul dintre stalpii dela dreapta locomobilei.

Deodata sccoase un ratnet de se cutremuratoata moara, harburile de sticla cazura sfarimatepeste fieraria locomobilei si moara se umplii delumina.

Grabind sa dee ajutor, oarneniel gasira pe loregovan sub stilp invaluit in flacarile, care intr'oclips cuprinsesera hainele de pe el.

XXII.

Fa trei cruci si zi Doamne ajuta!" cand trecipragul casei, fie ca sa iesi, fie ca sa intri, caci lugmea din intamplari se alcatueste, ear intamplareae noroc sau nenorocire, si nimeni nu stie, daea crau on bun ceasul, in care a pornit, nici dacil vaface on nu ceea ceesi pune de gand.

lui.

PADUR EANCA 349

Nenorocirca it ajunsese strasnic pe Iorgovan:a dat in graba lui peste stalp, s'a isbit de el, aspart Tampa si a azut aprins la pamant.

Cine e oare acela, care s'ar incumeta sa selaude, cA nu i s'ar fi putut intampla si _lui una caaceasta?! cine oare putea 0, nu fie cuprins de mildcand it vedea plin de arsuri, triircul o rand,!?

Satul intreg era adunat la casa lui Busuioc candoamenii il adusera pe Iorgovan, si nimeni nu semai gandia sa alerge la focul ce ardea in margineasatului, mistuind si moara, si graul din saci, sifllina din cos $i condica cu cocotelile morii.

L'au frant si pe el roatele ca pe PupazA! zi:cea unul.

Unii stiau, cA e mort, altii, ca mai traieste, darn'o s`o Iluch pan' a doaua zi, ear altii, oto n'aredecat pe ici...pe colo cate:o arsurA care o sa:i treatcA, in cate:va zile.

Cand doctorul intrA, Iorgovan zAcea nemiscatsi ametit de usturime.

Doctorul it cAuta cu deamAnuntul, stete apoi pe*danduri si dete din umeri.

E rAu de tot, zise el, _ dar omul e finar sipoate incA sa scape. 0 sa facem tot ceea ce vafi cu putinta.

Averea mea toatA tiro dau, striga Busuioc,numai 0:1 mai vad Inca mergand la birt!

Iorgovan I .si ridicit ochii spre el.Nu mai vreau! gill apoi incet. 0 O. vezi

to cA nu vreau.Preste putin el apucA mana doctorului, o strinse

cu desnAdajduire si se uit'a lung si stAruitor innchii lui.

Aibi rabdare, ii zise doctorul ca scapi.Am rabdare, mA vezi cA nu mill vaet, ii rlis,

punse Iorgovan.

_

350 LOAN SLAVICI

Si avea Iorgovan rabdare. Ceasuri intregi el z4,--cea nemiseat in culcusul lui, ear cand se apropiaeine=va de dinsul, ochii lui rideau.

Liniste, multa linisfe cerea doctorul, si intrasechiar si in suflet, caci omoara durerea trupeas-caori si ce simtire din' om si ramane ea singura sta.pana pe el.

Primind vestea despre nenorocirea ce=1 ajunsesepe Iorgovan. Simina sari in picioare.

Nu:4 adevarat! zise ea. El minte si a=cum! Siva facut el insulsi nenorocirea.

Apucata de gandul acesta, ea alerga. la Sofron.Du=te, zise el, ca o sari fie bine. daces' te

vede si te stie aproape.Simina isi inclesta manile, ramase cat:va timp

cu ochii atintiti le el, apoi isi acoperi fata cumandoaue man le si suspiria adanc si lung.

Ce:i!? intreba el apropiindu.se de dinsa.Sofroane! raspunse ea luandu:si ear firea

ei asezata.. Busuioc vrea, mi:a spus:o alaltaeripreuteasa, si eu nu mai pot, nu mai vreau, nu maiarta firea sari zic ba. Am, Sofroane, slabiciuneapentru Iorgovan! Ce sa ma fac, chic& am, cum asiavea pentru copilul meu, si, Doamne fereste, miegi oaza de gandul mortii lui mai mult cleat de almortii mele.

Sofron se dete putin inapoi.Atunci nu te duce, zise el. Nu=1 iubesti tu

pe el, cat te iubesc eu pe tine.0 stiu! striga ea, asta e, c'o cstiu. Ca tine,

Sofroane, nimeni nu poate, eal tu esti om, ear eucunt o muiere ticaloasa, care nu poate nimic.

Pot eu! zise el, si nu te las. Daces te iubescsi nu te vreau, e fiind=ca vad, o simt, am traibo deatate=ori stand de vorba cu mine insu=rni. Viatata e a ta, Si. mie de a lui prea putin imi posit!

a:

_ lei _

_ f

_

PA DLRF.ANCA 351

Si ce vrei sa:mi facil it intreba ea indarat:-nice.. Ce vreau? raspunse el. M'am Bandit eu eila asta. Mult ma gandesc eu $i tot la tine ma gan:desc. Am destul timp. Cand port coarnele plugu:lui $i potrivesc brazda, ca sa fie dreapta $i potri:vita'n adancime, n'am alta treabg decat sä gan:dcsc, fiind:ca lucrul tAsta it fac eu $i prin intune:rec, atat de bine it stiu, mid face mana ea de ea,oare:cum fart de $tirea mea. Apoi $tiu eu ced inmine $i nu se poate in lumea asta s'o $tii $i tu,hag, ca sa tii la mine, macar cum tin eu la Coar:ne$ul meu, fiind:ca e al meu $i trage bine $i macunoa$te, ma simte, Simino, de departe $i cand madue sad iau dela iarbg, se intoarce spre mine, isiridica ochii $i ma a$teapta uitandu:se i n caleaInca. Si daca nu urea Coarnes un lucru, nu potnici eu sa:1 fac cu toata inima. Tu fa ce vrei, darstiu, ca nu poti. Ear dacg poti, Simino, atunci emai bine sa fii dobitoc decat om.

Simina ramase cat:va timp perduta $i cu ochii'a pamant inaintea lui apoi incepa sa planga, iiapuca mana $i o saruta de niai multe ori.

Nu pot, zise ea. Ce sa fac,.daca nu pot?!Sofroane, nu ma parasi.

Nici ()data, raspunse el, tu $tii, ca nici.odatal n'o sa to parasesc.

Si s'a dus Simina la Curtici, fiind:ca nu mai pu:tea sit ramaie.

Busuioc era gata sa,:si dee toata averea, ca sal4ivada Inca °data feciorul pus in picioare, dar nui:a spus doctorului, ca a venit Simina Padureanca,sa:1 vada $i sa:1 caute pe bolnay. Ce $tia docto:rul?! Te pomene$ti, c'ar fi zis, ca nu e bine s'ovada, nici ca ea sa:1 caute.

Cand Simina infra in case, Ioru.ovan zacea pespate, lini$tit $i nemi$cat ca de obiceiu.

_

352 LOAN SLAV CI

Ea se apropie tremurfind si fara sgomot, apoi,cand ochii for se intalnira, ramase neclantita inloc, sub farmecul ochilor lui mari.

Vai Doamne! Tu, Simino! Sdracul de mine!Sopti el, apoi isi adund toate puterile, ridica a,

mandoaue bratele spre ea, o apuciz de umeri, o a.duse spre el si.i sarutiz gura, apoi un ochiu, apoicelalalt, apoi o depdrta, ca sa "se poatd uita dreptin lata ei.

Ea ii lua mina si o dete incetinel inapoi, se läsdpe pat, langd dinsul, si cat.va timp ramaserd asatacuti si nemiscati.

Si Sofron ce mai face? intrebd el intr'un far.ziu.

tresari, se ridica putin, apoi isi intoarse ea,pul. E bine, sanatos, raspunse.

Cuprins de fiori, lorgovan isi strinse Inca °datatoate puterile, r cl, ca dim nou bratele, ca sa o cu:prinda cu .ele, apoi dete un gemet lung, bratele iicazura inapoi sz Lasutzarea i se curma.

Simina se indreptd, stete cat.va timp ca scoasddin fire, apoi se -intoarse repede, sä uitAl prin caskse duse de deschis u$a $i strigil tare, dar cu gla,Sul ak,ezat $i deschis:

0 luminare!

SFARSIT.

to