iOan cuzMan: românia trebuie reinventată economic · martie P2016 · IA} F NC R| 3 În momentul în care criza datoriilor era în floare _i se punea din ce în ce mai acut problema

RevIstĂ luNARĂ FINANCIAR - bANCARĂNr. 3 (244) / martie 2016, Pre] 20 lei

www.piatafinanciara.ro suPliMent: FOnduri Mutuale şi Pensii Private

iOan cuzMan:românia trebuiereinventată economic

FOndurile de investiţii merg îNaiNte, dar PrOvOcărilePieţelOr cresc

GreG KOnieczny, ceO Fondul Proprietatea:

FP este iNteresat să ParticiPe la

iPO HidrOelectrica

Miciiîntreprinzători

autohtoni şipersoanele fizice,

Mizele piraeus Bank

PIA

}A

FIN

AN

CIA

R|

Nr.

3(2

44

) /

ma

rtie

20

16

ww

w.p

iata

fin

an

cia

ra.r

o

Mădălina Otilia teOdOrescu, director General (dceO) Piraeus Bank:

PIAtA FINANCIARÅ

3martie 2016 · PIA}A FINANCIAR|

În momentul în care criza datoriilor era în floare şi sepunea din ce în ce mai acut problema unei scoateri temporarea Greciei din zona euro, au fost voci importante care aupledat pentru federalizarea Uniunii Europene. Argumenteleeconomice sunt solide, însă nici ele nu par să fi mişcat sufi -cienţi decidenţi din sfera politică. Acum, când apar şi o pro -blemă legată de fenomenul imigraţionist şi alta, mai gravă,legată de securitate, mediul politic ar trebui să repună petapet ideea. Chiar dacă Franţa se opune din răsputeri uneiastfel de idei pentru că federalizarea ar creşte puterea Germa -niei. Până la urmă, o astfel de mişcare ar putea fi câştigătoareşi pentru cancelarul Germaniei, aflat în cădere liberă însondaje, după o gestionare defectuoasă a valului de islamici.

Atât Merkel, cât şi întreaga Europă ar putea tragepuţin cu ochiul în cărţile de istorie şi ar avea câte ceva deînvăţat de la un alt cancelar: Bismark, făuritorul Germanieifederale moderne. Asta pentru că peste ocean e preadeparte să te uiţi. Şi nici contextul nu e potrivit. Însă mulţiconsideră UE ca o contrapartidă la SUA iar euro contra -partida USD (lira sterlină a pierdut definitiv lupta cudeviza americană).

Pentru ca o astfel de construcţie să poată fi trainică,lucrurile nu trebuie făcute pe jumătate. Iar asta înseamnăsă ne decidem cu toţii, cele 28 de naţiuni, dacă VREM sauNU VREM! Un alt viitor nu există! Cu sau fără Brexit,construcţia poate supravieţui numai pe model federal.

Problemele de securitate nu se vor putea rezolva atâttimp cât nu există o colaborare şi unele „servicii“ se simtmai importante decât altele. Şi nu mă refer aici doar la„defecţiunea de comunicare“ pe linia Franţa-Belgia, ci şila cea din interiorul Belgiei. Fără o construcţie sudată,

problemele de securitate vor eroda constant firava UE şi ovor distruge. Avem deja controale serioase la frontiereinterne, avem deja garduri de sârmă între state membre,avem voci care reclamă că nu se simt apărate, ca naţiuni,de invadatorii islamici (naturalizaţi sau nu).

Astfel de construcţii necesită şi un altfel de buget lanivel centralizat. Şi necesită cedări de suveranităţi carepână acum ni se păreau de neconceput. Dar trebuie săînţelegem că nu se poate altfel. E momentul să punem şiprimele cărămizi la un sistem fiscal integrat. Poate taxareainversă a valorii adăugate ar fi un prim pas pe această cale?Desigur, e nevoie şi de măsuri tampon de tip social, pentruatenuarea decalajelor.

E nevoie rapid şi de o monedă unică pentru toţi cei 28de convieţuitori. Am înregistrat succesele pe calea uniuniimonetare, chiar dacă acum sunt mulţi cei care considerăcă BCE a intrat pe un drum greşit, exagerând în quantita -tive easing. QE e supliment nutritiv, nu medicament! Numai vorbim de faptul că dincolo de tratarea efectelor enevoie să identifici cauza. Greşelile pot fi reparate prinschimbare de viziune şi/sau de oameni, dacă există voinţă.Poate că e cazul să fie regândită şi politica de dezvoltareeconomică. Poate ar trebui mai multă transparenţă: nu facebine nimănui să bănuiască doar că o ramură sau alta nusunt bine văzute în comuniune. Trebuie spus lucrurilor penume: tu faci aia, tu faci cealaltă!

Şi aş mai adăuga un lucru – e nevoie de prevederiprecise într-o Constituţie comună, legate de posibilitateaintrării sau ieşirii unui stat din comuniune (benevolă saula solicitarea celorlalte state). Astfel, cu siguranţăproblemele de tip Grecia nu vor prolifera.

Norel Moise

EDItORIAL

Viitorul uE: fEdEralizarE sau sfârşit dE joc

Redactor-[ef fondator: Florin Petria

Publicație lunară editată deFINMEDIA SRL

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[tiStr. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1Tel.: 021.315.79.26

021.315.79.13

e-mail: [email protected]

Nota redac]ieiNiciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. Conform legii,inves ti ]iile efec tuate `n urma lectur\rii revistei implic\ responsa bilitatea exclusiv\ a investitorilor. Este interzis\, conform legii, repro ducerea integral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris alconducerii redac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, `n exclusivitate, colaborato rilor responsa bilitatea privind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. Opi niile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile[i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii con tractuale de orice fel.

Graphic Designer: Marius Filipoiu

Corectur\: Irina Fr\]il\

Difuzare: Publicitate: 021.317.08.66 021.310.09.83

021.315.79.260744.354.768

Departament comercial:021.310.09.83Abonamente ([email protected]): 021.317.08.66

Director evenimente: Adrian Alexandru

Publicitate: C\t\lin Lamba, Director vânz\ri, FinTeam Advertising

Director general: Mihai S\ndoiu

{ef departament editur\: Georgeta ClincaISSN 1224-4368

Tiparul: ARTPRINT www.artprint.ro

Redactor-[ef:Norel Moise [email protected]

Redac]ia:Cristian Pavel [email protected] Ars\ni [email protected]

Editor colaborator:Coralia Popescu [email protected]

PIAtA FINANCIARÅ

PIA}A FINANCIAR| · martie 20164

PIAtA FINANCIARÅREVIST| LUNAR| FINANCIAR-BANCAR| ANUL XX l Nr. 3 (244) martie 2016

Pagina 72 Pagina 74 Pagina 78

Crearea şi menţinerea unui cadru de control şi a unei funcţii deconformitate, cu specialişti îndomeniu, nu e suficientă pentruadministrarea riscului deconformitate.

ABonAMenTePre]ul* de abonament la Pia]a Financiar\ 180 RON(1 an) / 90 RON (6 luni)

*(inclusiv TVA [i taxe po[tale). Revista are 12 numere, 10 apari]ii pe an.

Plat\: Ordin de plat\Garanti Bank, Ag. Sun Plaza, Bucure[ti, Cont LEI:

RO48 UGBI 0000 6220 0316 0RON

Abonamente online: [email protected]

Abonamente prin telefon:Tel.: 021-315.79.26 int. 211; Fax: 021-317.08.66

În ultima perioadă, bancherii declarăfaptul că sunt puţine firme cu afacericare s-ar încadra în criteriile de finanţareale instituţiilor pe care le reprezintă.

Fondurile de obligaţiuni au trecut cu bine de testul semimarcării la piaţăFondurile merg înainte, dar provocările pieţelor cresc / Pagina 28

Şansa pieţei de capitaloportunitatea de a intra ̀ n hora unic\ / Pagina 35

Erste, liderul pieţei, îşi doreşte creşterea expunerii retailului pefondurile cu risc mai ridicatPrincipala provocare este consolidarea educaţieifinanciare a retailului / Pagina 37

Provocarea momentuluiEducaţia financiară a clienţilor, element strategicInterviu cu Răzvan Szilagyi, CEO Raiffeisen Asset Management /Pagina 39

PromisiuniVom continua să fim dinamici şi aproape deinvestitoriInterviu cu Dan Nicu, Preşedinte BRD Asset Management /Pagina 41

Chei de boltăForţa de vânzări şi randamentele bune sunt atuurile noastreInterviu cu Dorina Josan, Director General Banca Transilvania Asset Management /Pagina 43

Economiile populaţiei în fondurile deschise, peste 10% din stoculde depozite bancareRomânii evită să-şi asume riscuri în investiţii / Pagina 45

Analiza performanţelor fondurilor deschise de investiţiiFondurile cu risc scăzut au surclasat depozitul bancar / Pagina 49

De ţinut minteo investiţie bine făcută atrage investitoriInterviu cu Gabriela Grigore, Director General SIF Muntenia /Pagina 51

Trecerea la IFRS nu a afectat dividendele distribuite de SIF-uriPolitica de dividende rămâne o provocare pe termen lung/ Pagina 53

Fondul Proprietatea este interesat să participe la IPo hidroelectricaInterviu cu Greg Konieczny, CEO Fondul Proprietatea / Pagina 57

Discountul de tranzacţionare al acţiunilor FP se menţine peste 30%Provocări majore în faţa Fondului Proprietatea /Pagina 59

Piaţa fondurilor închise de investiţiiTot mai multe fonduri cu strategie tip randamentabsolut / Pagina 63

PIA}A BANCAR|

SemnalFactoring – beneficii şi limitări / Pagina 8

INTERVIUL EDI}IEI

Micii întreprinzători autohtoni şi persoanele fizice, mizelePiraeus BankInterviu cu Mădălina Otilia Teodorescu, Director General (DCEO) Piraeus Bank / Pagina 12

EVENIMENT

Gala femeilor de succes din domeniul financiar-bancar / Pagina 16

IFN

Externalizarea parcului autoPaşi spre normalizare / Pagina 18

Credite IFNPresiune pe consum / Pagina 22

MACRoECoNoMIE

Acum ori niciodatăRomânia trebuie reinventată economicInterviu cu prof. univ. dr. Ioan Cuzman / Pagina 24

eFINANCE

Al cincilea website accesat din lume operează în 283 de limbi Româna este a 25-a limbă a Wikipedia / Pagina 65

O performanţă salutară pe piaţa localăRoPECo a proiectat şi vândut peste 1.000 de echipamente self-service dezvoltate in-houseInterviu cu Iancu Bangheorghe, Director General Adjunct ROPECO /Pagina 66

In memoriam Sorin Guiman / Pagina 68

oPINIA SPECIALISTULUI

Din culisele implementăriiImpozitul pe clădiri în anul 2016 / Pagina 72

Protecţia Consumatorilor Financiari, de la drepturifundamentale la o necesitate concretă (V) / Pagina 76

CoNSULTAN}| FISCAL|

Un subiect controversatCadrul juridic actual al executării garanţiilor constituiteasupra părţilor sociale / Pagina 77

PoSITIoN PAPER

ARB invită consumatorii să încerce soluţionarea litigiilorpe cale amiabilă / Pagina 80

LEADERShIP

Ambiţiile noii echipe de conducere: Ne dorim să ancorăm Academia de Studii Economice înrealitatea economicăInterviu cu Nicolae Istudor, Rector ASE / Pagina 82

Tânăra generaţie vrea o Românie 3D – Democratică, Dezvoltată şi DemnăInterviu cu Sebastian Burduja, membru fondator PACT (Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor) /Pagina 84

La hotarul dintre milenii,Mineritul, încotro? / Pagina 86

Apariţie editorială„Negocieri pentru parteneriate“ / Pagina 87

BUSINESS

Aparenţele pot fi înşelătoarePetrolul ieftin costă scump / Pagina 88

Dezbaterile ce animă societatearomânească au ca punct de pornirenatura şi conţinutul relaţiilor creditor-debitor şi consemnează acuze privindlipsa de etică.

Mirela Iovu, Vicepreşedinte CEC Bank

Laurenţiu Mitrache, bancher

Bogdan Căpraru, Conferen]iar Univ. Dr.Universitatea Alexandru IoanCuza, Iaşi

SUPLIMENTfonduri {i pensii

28

suMar


{tIRI

Libra Internet Bank a obţinut în 2015 un profit net de aproape 24 milioane lei şio creştere a activelor nete de 45%, reprezentând cele mai bune rezultate dinistoria de 20 de ani a bǎncii. „Ne caracterizează pasiunea şi atenţia deosebităpentru satisfacţia clienţilor noştri şi cred că aceste lucruri explică în mare măsurărezultatele deosebite pe care le-am obţinut. În continuare ne vom concentra pe

atragerea de clienţi noi din zona profesiilor liberale şi a companiilor, dar şi pe lansarea unor produse noi şispectaculoase pe zona digital”, a declarat Emil Bituleanu (foto), director general Libra Internet Bank.La finalul anului 2015, volumul total al activelor nete deţinute de bancă s-a ridicat la 2,4 miliarde lei,triplându-se, astfel, în ultimii 3 ani. Pe o linie ascendentă s-au situat şi depozitele, ajungând la un total de2,2 miliarde lei, în creştere cu 49% comparativ cu 2014. În acelaşi timp, soldul creditelor s-a ridicat la peste1,3 miliarde lei, în condiţiile în care rata creditelor neperformante a fost de 7,8%, sub media pieţei.

NoU CEo LA BANCPoST

Grupul Eurobank anunţă numirea luiPhilippos Karamanolis în calitate de

Preşedinte Executiv al Bancpost, subsidiaralocală a grupului, şi Country CEO al

Grupului Eurobank în România.Preluarea funcţiei de către Philippos

Karamanolis va deveni efectivă începând cudata de 16 mai 2016, fiind subiectul obţinerii

autorizării din partea Băncii Naţionale aRomâniei. Acesta îl înlocuieşte în funcţie peGeorge Georgakopoulos, care a luat decizia

de a da curs unei noi oportunităţiprofesionale în afara Grupului şi a

României.Stavros Ioannou, Deputy CEO al Eurobank

Group, i-a urat succes lui PhilipposKaramanolis şi şi-a exprimat aprecierea faţă

de contribuţia pe care GeorgeGeorgakopoulos a adus-o Bancpost:

„Karamanolis deţine o experienţă bogată îndomeniul financiar-bancar şi o cunoaştere

aprofundată a prezenţei internaţionale aGrupului Eurobank, ceea ce conferă valoareadăugată activităţilor noastre din România.Îi dorim mult succes în îndeplinirea noilor

atribuţii în cadrul Bancpost. În acelaşi timp,ne exprimăm deplina apreciere pentru

contribuţia semnificativă pe careGeorgakopoulos a adus-o Bancpost în

ultimii ani, având rolul decisiv înremodelarea Bancpost într-o bancă modernă

şi profitabilă”.Philippos Karamanolis este familiarizat cu

activitatea Bancpost, în perioada 2005-2008ocupând poziţia de Vicepreşedinte Executivîn cadrul băncii. De atunci, a fost Preşedinteal Comitetului Executiv al Eurobank Serbia,cu rol determinant în consolidarea Eurobankca bancă sistemică în Serbia, o bancă de top

ce deţine o poziţie cheie în industrie înmajoritatea segmentelor de business.

Karamanolis s-a alăturat Eurobank în 2001în vederea lansării operaţiunilor de creditareretail în Bulgaria. Anterior a deţinut diverse

poziţii la compania „British Airways” dinLondra şi la „Egnatia Bank” din Grecia.

Deţine o diplomă în Matematică de laUniversitatea Aristotel, Salonic, Grecia şi un

master în „Ştiinţa Managementului şiCercetare Operaţională” de la Warwick

Business School, Marea Britanie.

LIBRA INTERNET BANk, PE CREşTERE PRoFITABILă

International Healthcare Systems, al doilea cel maimare operator de centre medicale de dializă şicabinete de nefrologie din România şi al treilea celmai mare furnizor independent din Europa, a fostvândut, la începutul anului 2016, către companiasuedeză Diaverum, cel mai mare jucător independentdin domeniul serviciilor de dializă la nivel global.Alpha Bank a fost consultantul exclusiv al acţiona -rilor International Healthcare Systems pe tot parcursulprocesului de vânzare. Tranzacţia reprezintă etapafinală a unui parteneriat solid de peste zece ani, în careAlpha Bank a susţinut planurile de expansiune areţelei de clinici de dializă şi nefrologie a IHS,

contribuind la dezvoltarea unui business care operea -ză la cele mai înalte standarde internaţionale şi asectorului medical din România. Dimitris Hatzisarros,Director Coordonator al Unităţii de Investiţii şi Pieţede Capital a Alpha Bank România şi managerul pro -iectului, a declarat: „Suntem încântaţi de încheiereacu succes a acestei tranzacţii de referinţă, care atestărolul strategic al Alpha Bank România într-un demersantreprenorial extrem de ambiţios, solicitant şi cu ocom ponentă socială importantă pe parcursul între -gului ciclu de viaţă. Acest proiect exemplifică toatevalorile susţinute de Alpha Bank România: onestitate,inteligenţă, inovaţie, siguranţă şi flexibilitate”.

IMPLICARE îN SăNăTATE

PIRAEUS BANk PLUSEAză PE RETAIL

Piraeus Bank România lansează noua ofertă pentru Creditul de NevoiPersonale cu o rată a dobânzii specială de numai 6.5% + ROBOR la3 luni pentru clienţii care aleg să îşi încaseze venitul în contul de laPiraeus Bank şi de 7.5% + ROBOR la 3 luni pentru ceilalţi clienţi.Clienţii pot obţine simplu şi rapid oferta promoţională în perioada25.03.2016-14.06.2016, fără comisioane iniţiale sau periodice legatede credit. Mai mult, clienţii ale căror venituri sunt înregistrate în bazade date a ANAF pot solicita creditul chiar de la prima vizită la bancă,întrucât singurul document de care au nevoie este actul de identitate.Prin Creditul de Nevoi Personale, clienţii pot alege suma de care au nevoie, până la echivalentul a 20.000de euro, bazându-se pe o gamă variată de venituri eligibile. În plus, aceştia se pot proteja de evenimenteneprevăzute prin intermediul unui pachet de asigurări special creat pentru ei.„Piraeus Bank România vizează pentru anul 2016 integrarea de noi concepte şi modele de business caresă susţină activitatea de creditare. Având în vedere trendul ascendent al creditării manifestat în ultimiidoi ani, dar şi aşteptările clienţilor noştri, oferta promoţională lansată reprezintă cel mai avantajos sprijinpentru transformarea planurilor lor în realitate“ – a declarat Mădălina Otilia Teodorescu (foto), DirectorGeneral (dCEO) Piraeus Bank România.


PIA}A BANCAR| - FACtORINg

În 2015, piaţa de factoring din România s-aridicat la 3,65 mld. euro, faţă de 2,70 mld. euroîn 2014. Creşterea de circa 35% a venit, spunreprezentanţi ai Asociaţiei Române de Factoring(ARF), din volumele de factoring tradiţionalaccesat de IMM-uri şi din operaţiunile de„reverse factoring” la care au recurs maricompanii pentru finanţarea furnizorilor proprii.„Evoluţia pieţei de profil în 2015 arată căfactoring-ul rămâne unul dintre produseleinteresante din perspectiva clienţilor, ţinândcont că este nu numai un produs de finanţare, cuefect imediat în cash-flow-ul companiei dar, maimult decât atât, unul care permite optimizareacapitalului, acoperirea riscului de neîncasare acreanţelor şi un management eficient alcreanţelor şi debitorilor”, subliniază MagdalenaZăvelcă, director Factoring, Global TransactionBanking din cadrul BRD. Anul trecut, cel maimare volum de finanţări prin factoring a fostgenerat de companii cu o cifră de afaceri depeste 50 mil. euro. Dar cea mai mare contribuţiela evoluţia pieţei au avut-o firmele cu cifră deafaceri sub 5 mil. euro. Sectoarele beneficiareau fost în principal construcţiile (pe primul locîn accesarea de factoring intern), energie, IT&C,FMCG, metale, chimicale, reciclare, transpor -turi. „Ca urmare a gestiunii creanţelor prinoperaţiuni de factoring, comportamentul deplată al debitorilor se îmbunătăţeşte semnifi -cativ de la an la an. Reducerea termenului mediude întârziere la plată de la 15 zile, în 2014, la 10zile, anul trecut, arată o creştere a disciplinei înceea ce priveşte plăţile. Evoluţia demonstreazăbeneficiul acestui produs pentru clientul defactoring, prin reducerea termenului mediu deîncasare a facturilor, fără necesitatea uneipresiuni directe asupra debitorilor, dar în bazaunei abordări formale, specializate, din parteafactorului, pentru a obţine o poziţie prioritară pe

lista de plăţi”, remarcă Bogdan Roşu, pre -şedintele ARF.

Unde ne poziţionăm

În ceea ce priveşte gradul de sofisticare, decomplexitate a pieţei analizate, România, princâteva bănci mari, ţine pasul cu oferta de gendin ţările dezvoltate şi chiar aduce uneleelemente de creativitate. „Produsele disponibilepe piaţa din România sunt comparabile cu celeoferite de alte pieţe, acestea acoperind întreagaplajă, factoring intern şi de export cu şi fărăregres, exclusiv servicii de colectare, factoringde import, «reverse factoring» (cunoscut şi subdenumirea de «supply chain financing»), facto -ring la scadenţă. Singura opţiune nepermisă delege în România este facto ringul fără notificare,în vederea asigurării opoza bilităţii fiindnecesară, conform prevederilor Codului Civil,notificarea debitorului. Din punct de vedere alcomplexităţii, consider că tranzacţiilematerializate în România sau chiar în ţări îndezvoltare prezintă o complexitate ridicată faţăde cele structurate în pieţele cu o economiematură, stabilă, fără evoluţii impresionante,unde tranzac ţiile comerciale şi, prin urmare, şisoluţiile de finanţare a acestora au un nivel destandardizare superior”, consideră AlecsandraValasuteanu, Head of Factoring, UniCreditBank. Soluţiile de factoring propuse de jucătoriidin România sunt, evident, adaptate cadruluijuridic aplicabil în ţara noastră. Mai trebuie spuscă performanţele în domeniu se corelează cuinfrastructura pe care banca sau IFN-ul o deţine.„Nu toţi factorii locali furnizează servicii onlinepentru comunicarea cu clientul (spre exempli -ficare, pentru cesionarea de facturi sau primireade rapoarte aferente derulării operaţiunilor de

factoring), astfel că în gestiunea operaţiunilor defactoring infrastructura pe care fiecare factor oposedă devine din ce în ce mai importantăpentru client”, punctează Alexandru Dugaia,Head of Supply Chain Finance, BCR. Ca factorilimitativi în derularea pe plan local a operaţiu -nilor de factoring, la ora actuală sunt identificaţicei care ţin de anumite condiţionări de plată, deinterzicerea cesiunii în contractele comerciale(de exemplu, în relaţii cu instituţii ale statului şila anumiţi „key accounts”), existenţa încontinuare a termenelor foarte lungi de plată.Un alt factor limitativ, crede preşedinteleEximBank, Traian Halalai, „îl reprezintăreticenţa unor companii vizavi de acest produsalternativ de fi nanţare care presupunetransparentizarea tranzac ţiilor, precum şi odisciplină financiară mult mai strictă, cu uncomportament de plată specific”.

Raportat la perioada actuală, în contextulunui mediu economic cu dobânzi reduse şi chiarnegative, se pot observa unele tendinţe speci -fice. Cristina Kalinov, Manager DepartamentForfe tare&Factoring din cadrul RaiffeisenBank, men ţionează pentru revista noastră douădintre acestea: „Piaţa companiilor mari care,datorită sursei ieftine de finanţare şi niveluluicrescut de lichiditate, se vor substitui în rolul definanţator în circuitul ecosistemului din care facparte şi cea a companiilor din segmentul mic şimijlociu, aflată în plină consolidare şi care vacontinua să crească din punct de vedere alcererii de factoring”. La rândul său, preşedinteleAsociaţiei Române de Factoring consideră că unelement de menţionat pentru 2015 esteexpansiunea factoring-ului „reverse”, care nueste un produs nou, dar a fost reconsiderat.„Acesta este în general o soluţie pe care băncileo adresează beneficiarilor care au atât volumemari achiziţionate de la furnizori cu plata la

SEMNAL

factoring – beneficii şi limităriUnul dintre produsele de finanţare destinate persoanelor juridice pentru care, în ultimii cinci ani, cererea afost constant în creştere pe piaţa locală se dovedeşte a fi factoring-ul. În 2015 şi primul trimestru din 2016acesta a fost accesat de un număr sporit de agenţi economici cu activitate de producţie, distribuţie şi servicii.


PIA}A BANCAR| - FACtORINg

termen, dar şi rating financiar foarte bun, decirisc minim de neplată. Soluţia vine să finanţezeexact furnizorii acestor mari companii, furnizoricare trebuie însă să îndeplinească sau să accepteanumite condiţii de calificare”. Cu un punct devedere distinct în această privinţă vineAlecsandra Valasuteanu: „În urma aderării la oschemă de «reverse», chiar în condiţiile măririitermenului de plată faţă de furnizori, aceştia dinurmă reuşesc să-şi scadă costurile de finanţare,diferenţa între cele obţinute de ei prin schemetradiţionale de finanţare sau chiar factoring curegres (în baza performanţei lor financiare şi aratingului aferent) şi cele obţinute în bazaperformanţei financiare a clientului lor fiindsemnificativă. Astfel, pentru un termen de platăde 120 de zile în cadrul unui acord de «reverse»,furnizorii pot avea costuri cu finanţarea maireduse decât pentru un termen de plată de 60 zilesusţinut prin soluţii tradiţionale”.

Jucătorii majori

Dincolo de aspectele generale ale pieţei, săvedem cum a fost structurat acest segment deactivitate în ultimul an la nivelul principalilorjucători din piaţă. Informaţiile inserate încontinuare le-am primit direct de la sursă. Ca şiîn anii anteriori, două bănci – BRD şi UniCreditBank – deţin jumătate din piaţa de profil, de astădată fiecare cu o cifră de afaceri pentru factoringîn jurul a 900 milioane euro. BRD a înregistrato creştere constantă a clienţilor cu care deru -lează operaţiuni de factoring, numărul acestora

ajungând anul trecut la aproape 700 – de laIMM-uri la multinaţionale din diverse domeniide activitate: bunuri de larg consum, industriametalurgică, sectoarele de maşini şiechipamente industriale. „Factoring-ul internfără regres a fost în continuare cel mai accesatprodus, cu o pondere de peste 70% în totalportofoliu, însă creşterea cea mai importantă(peste 35%) a fost înregistrată în zonaoperaţiunilor «reverse factoring» şi «supplychain finance», confirmând previziunile noastreanterioare în legătură cu potenţialul acestorproduse”, spune Magdalena Zăvelcă. Catipologii de clientelă specifică, companiile mariau un important cuvânt de spus, acestora fiindu-leadre sate cele mai sofisticate produse de gen,perso nalizate în funcţie de necesităţile lor.Semnificativ, în ultima perioadă, firmele mici aucrescut ca pondere în portofoliul de clienţi defactoring ai BRD. Anul acesta, strategia bănciipe acest segment de activitate priveştediversificarea în con tinuare a ofertei, cu accentpe soluţii inova tive şi optimizarea fluxuriloroperaţionale, care să uşu reze accesul clienţilorla produsele de factoring.

Pentru operaţiunile de factoring aleUniCredit Bank, anul 2015 s-a detaşat printr-unvolum care reprezintă un maxim istoric pentrubancă. Au fost finalizate peste o sută de noitranzacţii, în cea mai mare parte cu companii dinzona întreprinderilor mici şi mijlocii. Dateleprimite indică creşteri însemnate ale tranzac -ţiilor de factoring intern cu şi fără regres, acesteadin urmă fiind bazate mai ales pe contracte de„reverse factoring”, cu impact direct în sporirea

numărului clienţilor din categoria IMM şi avolumelor derulate de aceştia. La realizarearulajelor de factoring ale băncii au contribuitsemnificativ segmentele: metale, chimicale, apăşi reciclare (23% din total, cu o creştere de 55%faţă de 2014), autovehicule, utilaje şiechipamente (cu o pondere de 10%), bunuri delarg consum (7% din total, cu o creştere de peste60% faţă de anul precedent). La nivelul FMCGa fost înregistrat cel mai echilibrat portofoliu dinpunctul de vedere al disipării riscului. Categoriace include domeniile silvicultură, prelucrarelemn şi construcţii a reprezentat 29,5% dinrulajele totale de factoring ale UCB, deşiinvestiţiile publice, mai ales marile proiecte deinfrastructură, care au fost până în 2012 unuldintre principalele motoare de creştere a pieţeilocale de factoring, s-au lăsat aşteptate. Dupăcum se poate vedea din tabelul inserat acestuiarticol, firmele cu o cifră de afaceri sub 5 mil.euro au contribuit cu aproape o treime dintotalul volumului de factoring derulat de bancă,iar cele cu cifra de afaceri între 5 şi 50 mil. eurocu peste 45%, în 2015 fiind deschise peste 75noi tranzacţii cu clienţi provenind din acestedouă categorii. Aducând subiectul la zi, trebuiespus că UCB se concentrează în prezent pedezvoltări de ordin tehnologic destinate eficien -tizării şi redu cerii volumului de documentenecesar derulării tranzacţiilor de factoring, înspecial cele de „reverse factoring” („supplychain financing”).

Cealaltă jumătate a pieţei este constituitădin bănci şi una-două IFN-uri care contează prinactivităţi de factoring. BCR a câştigat în ultimul

JuCăTori seMnifiCATiVi pe piAțA loCAlă de fACToring lA 31.12.2015

Bancă/ifn

Volume noide

factoring în 2015

(mil. euro)

factoringintern*

(%)

factoringde

export* (%)

factoringde import*

(%)

factoringcu

regres* (%)

factoringfără

regres* (%)

structura clienților* (%) perioadamaximă definanțare

(zile)

nivelmaxim alfinanţării

(%)

Cifra deafaceri în2015 (mil.

euro)

Cota depiață**

Mici Medii Mari

BRD n/a 74% 20% 5% 11% 89% 21% 22% 57% 360 100% 921,5 25,20%

UniCredit Bank 213*** 77% 15% 8% 69% 31% 30% 45,5% 24,5% 360 100% 886,5 24,30%

ING Bank 315 81% 18% n/a 0% 100% 22% 29% 49% 360 100% 447 12,24%

Raiffeisen Bank n/a 96% 4% 0% 36% 64% 21% 43% 36% 360 100% 303,2 8,30%

BCR n/a 86% 14% 0% 10% 90% 24% 60% 16% 180 100% 277,34 7,60%

Bancpost n/a 51% 20% 7% 71% 29% 0% 70% 30% 120 100% n/a n/a

EximBank 40,47 15% 85% 0% 15% 85% 69% 15% 15% 180 100% 61,80 1,70%

Next Capital Finance IFN 20 100% 0% 0% 100% 0% 87% 13% 0% 180 90% n/a sub 1%

*în structura portofoliului la 31.12.2015 / **calculată în funcție de cifra de afaceri pe 2015 / ***cifra indică creșterea absolută, respectiv diferența întrerulajul la 2015 și cel la 2014 Sursa - bănci/IFN-uri

martie 2016 · PIA}A FINANCIAR| 11

an ceva mai multă vizibilitate în domeniu,numărul de contracte nou încheiate fiind încreştere semnificativă comparativ cu 2014,tendinţa anului trecut menţinându-se şi laînceput de 2016. Cifra de afaceri a băncii pentru2015 rezultată din operaţiuni de factoring a fostsuperioară celei din 2014 ( 277,3 mil. euro, faţăde 236,6 mil. euro). În opinia reprezentantuluibăncii, Alexandru Dugaia, rezultatele au venit caurmare a eforturilor comerciale de promovare aproduselor de factoring intern, dar şi datorităîmbunătăţirii proceselor de implementare acontractelor de factoring. În plus, „operaţiunilede factoring sunt privite de companii nu numaica o simplă modalitate de finanţare, care poatefi substituită foarte uşor de alte tipuri de facilităţipe termen scurt acordate de bănci, ci ca o soluţieintegrată care aduce şi alte beneficii, cum ar fiacoperirea riscului de neplată a debitorului,intern sau extern. Din perspectiva BCR,promovarea operaţiunilor de factoring către noisectoare de activitate, cum ar fi agricultura, ne-a ajutat pe parcursul anului 2015”. Primabancă din sistem urmăreşte anul acesta sămenţină ritmul de creştere înregistrat în 2015,unul dintre obiective fiind o mai intensă pro mo -va re a ofertei sale de factoring, în paralel cu creş - terea calităţii serviciilor adiacente produsului.

Conform informaţiilor primite în vedereadocumentării pentru analiza de faţă, şi BancaTransilvania a cunoscut anul trecut o evoluţiepozitivă a contractelor de gen, volumul defactoring realizat în 2015 ridicându-se la 447mil. euro, tendinţă menţinută şi în primele lunidin 2016. După cum argumentează surse dinbancă, evoluţia bună a operaţiunilor de factorings-a datorat creşterii pieţei, deschiderii BT pentrufinanţarea de noi industrii, precum şi atingereaunei mase critice de clienţi specifici. Şi în cazulacestei bănci, cele mai receptive companii laserviciile de factoring au fost IMM-urile. Ca noitendinţe în domeniu, e de semnalat automati -zarea în cât mai mare măsură a operaţiunilor defactoring ale băncii şi o gestiune a clienţilor într-o manieră mult mai prietenoasă, orientări carecontinuă în 2016. Strategia BT pentru acest anurmăreşte creşterea cotei de piaţă, concomitentcu menţinerea unui portofoliu curat, stabil şi cuo rată diminuată de finanţări neperformante. Larândul său, ING Bank ne-a transmis că volumelenoi de factoring consemnate pentru 2015 autotalizat 315 mil. euro, cifra de afaceri fiind de447 mil. euro, rezultate care au marcat o creşteresemnificativă a acestor operaţiuni, în primul

rând prin extinderea programelor „supply chainfinance”, pentru care s-a dovedit că există uninteres deosebit din partea clienţilor. 2016 stăaici sub semnul introducerii unor soluţiiinovative în domeniu.

Accent pe factoring fără regres

O premieră în activitatea de factoring aRaiffeisen Bank este reaşezarea volumelor dinperspectiva structurii de produs, operaţiunile defactoring fără regres atingând o pondere de 64%în totalul portofoliului. „O influenţă majoră înreaşezarea volumelor a fost determinată de finan -ţarea companiilor mici şi mijlocii în cadrul parte -neriatelor de „reverse factoring”, ne-a declaratCristina Kalinov. Băncile cel mai bine reprezen -tate prin produsul factoring fără regres (din punctde vedere al procentului deţinut din volumeletotale) sunt la ora actuală ING, BRD şi BCR,urmate de Eximbank şi Raiffeisen. Revenind laaceasta din urmă, vorbim de o evoluţie pozitivăla nivelul numărului de clienţi noi care au apelatîn ultimul an la servicii de factoring ofertate debancă, circa 70% dintre aceştia fiind şi aiciîntreprinderi mici şi mijlocii, care au accesat atâtfactoring-ul tradiţional, cât şi finanţarea subumbrela parteneriatelor de „reverse factoring”.

Trendul pieţei analizate a fost urmat anultrecut şi de Bancpost, fiind susţinut în primulrând de segmentele factoring intern şi de export,în creştere cu aproximativ 22%, comparativ cu2014. Tendinţa este valabilă şi pentru începutullui 2016. „În general, clienţii mari solicită soluţiicomplexe, de tip „supply chain finance”, princare finanţarea acoperă atât debitorii, cât şifurnizorii clientului, fapt ce contribuie laoptimizarea întregului flux financiar şi, în final,la o creştere a volumului de vânzări şi a cifrei deafaceri ale acestuia. Piaţa locală a început să sematurizeze, de aici şi creşterea solicitărilor înrândul clienţilor mari. Prin urmare, produsele defactoring sunt din ce în ce mai sofisticate, înconcordanţă cu cererea acestui gen de client. Înceea ce priveşte companiile care apelează laserviciile de factoring, acestea sunt cu precădereactive în industria bunurilor de larg consum,transporturi, reciclare, industria chimică”, men -ţio nează Manuela Bădescu, director DirecţiaFactoring, Bancpost, care anunţă că în 2016evoluţia băncii pentru factoring va fi în linie cupiaţa.

Activitatea de factoring a EximBank s-aconcentrat anul trecut pe oferirea a două tipuride produse: factoring de export fără regres şifactoring intern (cu şi fără regres). La nivelagregat, rulajul total realizat a fost triplu faţă decel înregistrat în 2014. Firmele mici s-audovedit a fi cele mai active pe acest segment.Tendinţa de creştere se menţine şi în 2016. „Caurmare a procesului de modernizare parcurs,banca şi-a întărit capacitatea de a genera soluţiifinanciare personalizate, cu costuri adaptatespecificului tranzacţiilor. Acest lucru adeterminat com paniile să ne abordeze cu maimultă încredere, ceea ce ne-a permis săextindem portofoliul de clienţi şi, implicit,volumul operaţiunilor de factoring” – explicăpreşedintele Traian Halalai.

Cu mici excepţii, factoring-ul nu este unprodus la îndemâna instituţiilor financiarenebancare, necesitând expertiză şi o bază declienţi finanţabili. Next Capital, cel mai vizibiljucător nebancar cu ofertă de factoring, are ocotă de piaţă de sub 1%, resimţind tot mai multcreşterea competiţiei din partea băncilor. „Vatrebui să inovăm, să venim cu soluţii noi şidiferite pentru a rămâne competitivi şi atractivipentru clienţi”, afirmă directorul său generalBogdan Roşu. Pentru compania pe care oconduce, în 2015, numărul clienţilor noi acrescut cu aproximativ 15% faţă de 2014, cumenţiunea că din ce în ce mai multe IMM-urisunt interesate de factoring şi solicită astfel desoluţii. „Anul 2016 continuă în aceeaşi notă, deinteres sporit din partea clienţilor noi, pe de oparte, şi de solicitări de adăugare de noidebitori din partea clienţilor existenţi, pe dealtă parte. Pentru 2016, estimez un volum definanţări mai mare cu 10%-12% faţă de 2015,în condiţiile în care, cel mai probabil, rata deprofitabilitate se va diminua”, considerăBogdan Roşu. În calitate de preşedinte al ARF,subliniază că, la ora actuală, ceea cediferenţiază piaţa din România de cele dinţările dezvoltate este nivelul de cunoaştere aprodusului, de înţelegere a acestuia şi deacceptare la nivelul companiilor. Aici trebuiefăcute în continuare eforturi de educare apieţei, de informare asupra modului defuncţionare şi a beneficiilor factoring-ului înfluidizarea tranzacţiilor economice, asigurareastabilităţii cash flow-ului şi gestiunii risculuide portofoliu al companiilor româneşti.

Coralia Popescu


INtERvIuL EDI}IEI

Cum arată planurile Piraeus Bank pentru 2016? Dar pe termenmediu?

După cum ştim cu toţii, Piraeus Bank a traversat un 2015 cu uncontext ceva mai complicat, însă consider că am ieşit mult mai puternici.Este îmbucurător pentru noi faptul că acţionarul a luat decizia de arămâne în România, noi, echipa de conducere, asumându-ne încontinuare direcţia pe care acţionarul doreşte să o urmeze. În acestcontext, e bine de menţionat faptul că am închis anul precedent cu unportofoliu extrem de curat, cu o rată a creditelor neper formante de 4,3%,mult sub media pieţei, dar şi cu o solvabilitate de 17,3%. Evi dent, unproces de ajustare de acest gen are şi costuri, iar acţionarul şi le-a asumatîn consecinţă.

Ce urmează? Am dema rat un proces de consolidare a băncii, ne-ambugetat creşteri ambiţioase în bilanţ şi putem spune că avem motoareleturate la maximum. Urmeazăsă lucrăm concertat pe douăplanuri – administrareacosturilor şi respectivcreşterea busine ssu lui. Amreanalizat fiecare piaţă înfuncţie de potenţialul dedezvoltare şi oportunităţileoferite. Am decis să abordămşi să ne dedicăm acelor pieţe unde vedem potenţial bun de dezvoltare şiprofitabilitate şi unde banca noastră are tradiţie. Sunt însă şi pieţe pentru

care cifrele ne-au arătat că nu e cazul să continuăm, neîntrezărindu-seprofitabilitate în următorii 2-3 ani. La acestea am renunţat la modelultradiţional de branch, pentru moment. Suntem şi vom rămâne prezenţiprin canalele alternative actuale şi cele viitoare, pe care le vom dezvolta.

Care ar fi ţintele imediate pe care vi le propuneţi?

În primul rând ne vom focusa pe clienţii persoane fizice care auPiraeus Bank drept bancă principală. Vorbim de o categorie de clienţi detip masspremium, cu venituri lunare de peste 2.000 de lei, cărora dorimsă le oferim o gamă cât mai completă de produse şi servicii apropiate decerinţele lor. Putem vorbi aici de posibilitatea de a deschide un cont în 5minute, de a putea intra în posesia cardului solicitat pe loc etc. Una pestealta, vom lucra la simplificarea proceselor la nivel de unităţi teritoriale,investind în zona digitală, astfel încât să se poată face de la distanţă o

gamă cât mai largă de tranzacţii, luându-ne ca principal obiectivconfortul clientului.

„Am demarat un proces de consolidare a băncii, ne-am bugetatcreşteri ambiţioase în bilanţ şi putem spune că avem motoareleturate la maximum. Urmează să lucrăm concertat pe două planuri –administrarea costurilor şi respectiv creşterea businessului.“

Micii întrEprinzătoriautohtoni şi pErsoanElEfizicE, MizElE piraEus BankInterviu cuMădălina otilia Teodorescu, Director General (DCEo) Piraeus Bank

Piraeus Bank România se află într-un punct de inflexiune: după decizia, de la finele anului trecut, aacţionarului de a rămâne în ţara noastră, banca a efectuat o serie de măsuri menite să o repoziţioneze către o creştere sănătoasă a businessului. Am discutat despre ceea ce s-a făcut şi ce va urma cu Mădălina OtiliaTeodorescu, director general (DCEO) al băncii.

Unde ar fi linia de demarcaţie dintre digitalşi frontdesk? Cum arată agenţia viitorului?

În momentul de faţă, circa 60% dintreoperaţiunile oferite de noi pot fi făcute de ladistanţă. Intenţionăm să creştem anul acestaprocentul undeva către 75%-80%. Ne dorim săextindem şi capabilitatea sistemului informaticde a prelua cât mai multe operaţiuni.

Pentru viitor, acele produse şi serviciisimple, ce nu necesită amprentă umană, vor fiorientate către digital (pentru comoditate,simplitate, confort). Produsele şi serviciile cevamai complexe, pentru care intervenţiaconsultantului e absolut necesară în vedereaclarificării unor aspecte, vor rămâne apanajulunităţilor teritoriale. Undeva la mijloc se varegăsi şi dezvolta o zonă de consultanţă prinintermediul tehnologiei: telefon, calculator etc.Pe aceste canale se va putea oferi consultanţăpentru produse şi servicii de complexitatemedie. Evoluţiile recente au arătat că e nevoiede foarte mult dialog pentru a înţelege corectanumite fenomene şi procese. Pentru a facelucrurile cum trebuie e nevoie de sfaturicompetente, de dialog, iar factorul uman are roldecisiv în aceste ecuaţii.

Cum poate fi umplut golul care separă înacest moment băncile de consumatorul deproduse financiare?

Relaţia dintre o bancă şi un client trebuieconstruită în timp. Avem nevoie în continuaresă investim în oameni, astfel încât să avem unpersonal în măsură să comunice cu clientul într-un limbaj simplu, adecvat, comun ambelorpărţi. E nevoie şi de multă etică – şi nu mă referaici la evitarea comunicărilor trunchiate demesaje. Bancherul trebuie să fie lângă client înpermanenţă, nu numai atunci când acesta arenevoie. Consumatorul trebuie să cunoascăomul bancher, să poată apela la el pentrusfaturi de specialitate şi, în egală măsură,trebuie să cunoască şi cultura băncii. Până laurmă băncile se diferenţiază în funcţie depreţuri, procese, oameni, apetit mai mare saumai mic de creditare – fiecare având culturidiferite. Consumatorii trebuie să judece îndeplină cunoştinţă de cauză atunci când iaudecizii. Iar pentru aceasta trebuie să fim alăturide ei cu mult înainte de a se produce nevoia.Sub constrângerea nevoii, oamenii pot faceadesea alegeri eronate.



Care ar fi specificul culturii Piraeus Bank?

Evident, cultura băncii noastre e una specifică Greciei. Caracteristicilesale esenţiale sunt apropierea faţă de clienţi şi costumizarea produselorşi serviciilor. Aceste elemente sunt foarte apropiate şi de filosofiaromânească. Probabil din acest motiv merg atât de mulţi români învacanţe în Grecia – mediul prietenos e un numitor comun pentru celedouă culturi. Glumind puţin, de multe ori am impresia că bancherii noştrisunt mai mult în papucii clienţilor.

Cum putem face astfel încât consumatorii de produse financiare sănu mai perceapă creditele ca o marfă de raft, departe de specificulnevoilor lor?

Echilibrul între nevoia internă de standardizare şi nevoile clienţiloreste sensibil de gestionat. Există diferenţieri semnificative întrenecesităţile celor două părţi. Pe de o parte avem nevoia internă destandardizare şi de păstrare a unui cadru instituţional bine reglementat,capabil să ţină şi costurile (şi riscurile) sub control. Pe de altă parte, acestechilibru trebuie să ţină cont de faptul că băncile au o dublă componentă:ele reprezintă atât persoanele care economisesc, cât şi persoanele pe carele creditează. În acest context trebuie să priveşti de undeva de la nivelmacro astfel încât să găseşti soluţiile optime pentru ambele categoriireprezentate.

Cum poate fi pusă în mişcare educaţia financiară, unul dintrefactorii ce pot face diferenţa când e vorba de amplitudinea uneicrize?

Educaţia se face în timp, nu peste noapte, e un proces continuu, cetrebuie făcut cu consecvenţă. Dacă ne referim la bănci, ea este un procesde tip 1 la 1. Bancherul trebuie să meargă la client, să-i descrie produseleşi serviciile din ofertă, cu toate detaliile necesare, într-un limbaj accesibil.Orice relaţionare, fie că se face la sediul clienţilor, prin presă, princonferinţe şi mese rotunde, pune cărămizi importante pentruconsolidarea educaţiei.

Şi trebuie notată şi cheia acestei ecuaţii: limbajul comun detransmitere a mesajelor. O mare corporaţie are anumite nevoi şi unanumit nivel de pregătire faţă de o microîntreprindere. La fel, un client deprivate banking va avea alte nevoi şi alt limbaj faţă de un pensionar cu unvenit de 200 de lei.

Referitor la acest aspect, Guvernatorul remarca importanţafrontline-ului pentru reprezentarea băncii în faţa clientului. Cumse vede acest lucru din interior?

O problemă veche a băncilor este viziunea diferită a celor dinheadoffice şi respectiv frontline. E ca diferenţa dintre teorie şi practică.Atunci când vine criza, tentaţia e să tai rapid din reţeaua de distribuţiepentru a-ţi ajusta costurile. O astfel de măsură nu e suficientă, ci trebuiecompletată cu reajustarea proceselor interne şi costurilor de producţie.Numai printr-o administrare corectă a proceselor poţi obţine efectelescontate. Cu toţii ştim faptul că 20% dintre procese aduc 80% din costuri– o arată clasicul Pareto. Cei care au vechime în branşă ştiu exact care suntacele 20%.

Trebuie să ne aplecăm cu atenţie asupra simplificării proceselor,pentru că, din dorinţa de a elimina anumite costuri, rişti să escaladezi în


aval alte costuri (operaţionale, de risc, NPL). Elăudabil să poţi face doar 5 verificări în loc de10, dar trebuie să vezi foarte atent care suntcele 5 ce trebuie păstrate, astfel încât să nu striciechilibrul bancă-client, bancă-reglementator(legislaţie). Simplificări benefice clientului decredit pot veni în contradicţie cu intereseleclientului de pe economisire.

Românii par să fi prins gustul economisirii.E un fenomen de durată având în vederefaptul că în UE avem deja multe dobânzinegative?

Faptul că avem dobânzi negative în UEpoate fi un avantaj – capitalurile pot fi atrase înRomânia. Mai trebuie să ţinem cont şi de faptulcă politicile monetare au fost bine balansateîntre nevoile de dezvoltare a businessului, alepopulaţiei sau societăţii. Noi suntem încă o ţarăîn care e benefic să-ţi ţii economiile în bănci.

2008 a fost anul în care chiar şi la nivel deindivizi s-a conştientizat faptul că fiecaretrebuie să-şi gestioneze atent raportulcredite/depozite. De la acel punct a începutciclul de creştere a economisirii. Mulţi au înţelesşi faptul că dobânzile, mai mari sau mai mici, nusunt pentru a trăi din ele, ci pentru a protejacapitalul şi a te proteja pe tine de nevoineprevăzute. Din păcate, orizontul investiţionaleste încă scurt. Studiile făcute pe portofoliilenoastre arată că cea mai mare parte adepozitelor nu trec de 6 luni. Încercăm, prinrate ale dobânzii ceva mai mari la depozite petermen de 12 luni, să atragem economii petermen mai lung în bancă.

Am vorbit despre proiectele ce vizeazăpersoanele fizice. Un al doilea pilonimportant al strategiei Piraeus vizeazăIMM. Care ar fi abordarea acestei categoriiimportante de clienţi?

Doar analizând granularea economiei, dinpunctul de vedere al mărimii agenţiloreconomici, constatăm că din 450.000 decompanii încadrabile în clasa IMM, circa 91%sunt foarte mici, cu cifră de afaceri sub 500.000de euro. Aceasta arată că economia noastră e înfaza de început a cristalizării businessurilorautohtone. Rolul nostru e să sprijinim acestimportant segment de clienţi. Aceasta e mizaviitorului! Românii sunt o naţie de oameniharnici ale căror produse sunt apreciate la

export. De ce să nu fie apreciate şi în România?Vrem să intrăm pe acest segment cu toată forţanoastră de vânzări, am investit mult în oamenişi în centre regionale. Va rămâne şi o categoriespecială de angajaţi care se va ocupa deantreprenorii cu cifră de afaceri mai mare. Darmajoritatea forţei de vânzări se va apleca peţinta de care am vorbit anterior. Am început săsimplificăm cât mai mult procesele şi produseleastfel încât să le facem uşor de accesat, dar nuavem intenţia de a le standardiza, întrucât nedorim ca ele să fie pliate pe specificul fiecăruiclient. Nu va conta domeniul din care provineclientul, ci bonitatea lui, calitatea individuală aproiectului, a omului, a planului de afaceri.Desigur, la nivel de bancă se urmăreşte oabordare echilibrată a ramurilor de activitatecătre care merge expunerea.

Cum vede un bancher optimist evoluţiasistemică într-un an cu două ciclurielectorale?

De principiu, anul electoral impactează maimult mediul economic, iar pe cel bancar îlatinge indirect. Chiar dacă unii nu vor să vadă şisă evalueze riscurile potenţiale ce pot fi induseîn sistem prin unele proiecte legislative, suntconvinsă că nimeni nu îşi doreşte riscurileacestea. Cred şi sper ca multitudinea dedezbateri să se concretizeze în final într-oînţelepciune scriptică, semnată şi asumată. Îmie greu să cred că se va accepta un regres social.Firea noastră balcanică ne face să fim maivocali, mai impetuoşi, dar atunci când se iaudeciziile finale, am constatat că înţelepciuneaprimează.

Cum va arăta Piraeus Bank la finalul acestuian?

Pentru 2016 Piraeus Bank se va concentrape integrarea de noi concepte şi modele debusiness în paralel cu preocuparea de aconsolida baza de venituri. Planurile noastre

sunt să reaşezăm banca în zona consolidăriipoziţiei din piaţa locală, în condiţii deprofitabilitate. În egală măsură, acestea vor fifoarte bine corelate cu directivele primite de laacţionari în legătură cu calitatea portofoliuluide credite, eficientizarea activităţii, oportunităţiexistente.

Va exista o concentrare pe activitatea dinoraşele mari şi pe susţinerea prin tehnologie aaccesibilităţii serviciilor băncii în toate zonele,atât pentru clienţii companii, cât şi pentrupersoanele fizice. Poate nu ne vom afla într-ozonă de profitabilitate, pentru că ne aşteptămsă extindem acum nişte cheltuieli pentruinvestiţii importante pe termen mediu. Vomcreşte, cu siguranţă, în zona de business, vomavea un portofoliu curat şi o lichiditate bună.Vom avea grijă să păstrăm un echilibru întredinamica creditării şi calitatea acesteia.

Norel Moise

„Planurile noastre sunt să reaşezăm banca în zonaconsolidării poziţiei din piaţa locală, în condiţii deprofitabilitate. În egală măsură, acestea vor fi foarte binecorelate cu directivele primite de la acţionari în legăturăcu calitatea portofoliului de credite, eficientizareaactivităţii, oportunităţi existente.“


EvENImENt

Pe 24 martie, Finmedia a organizat primaGALĂ A FEMEILOR DE SUCCES DINFINANŢE-BĂNCI, eveniment în cadrul căruiarevista Piaţa Financiară a premiat cele mai desucces femei dintr-un domeniu atât de familiarpublicaţiei lunare – cel financiar-bancar, femeicare au reuşit să ajungă în înalte funcţiiexecutive. Oferind aceste premii, revista PiaţaFinanciară doreşte să onoreze reuşita femeilordin bănci şi finanţe pe scară ierarhică, realizărileprofesionale şi tenacitatea de care au dat dovadăîn anii lor de carieră. Gala a reuşit să aducălaolaltă, pentru a petrece împreună o searămemorabilă, o elită de femei remarcabile,extraordinare, care, profund dedicate profesieilor, au reuşit să se impună în faţa colegilor,ajungând să fie cooptate în board-ul instituţiilorfinanciare.

Evenimentul a debutat cu o sesiune dediscursuri pe tema „Femei la conducere – lideri

de care instituţiile financiar-bancare au nevoie”,discursuri susţinute de speakeri cunoscuţi şifoarte apreciaţi în piaţa de profil. Sesiunea adebutat cu discursul doamnei conf. univ. dr.Ágnes Nagy, cea dintâi femeie membru alConsiliului de Administraţie al BNR, în cursulcăruia a prezentat numeroase date cantitative şicalitative relevante pentru aportul feminin lapiaţa muncii şi în principal acela adus de femeilece deţin funcţii de conducere. „Conformstudiului realizat de Fondul MonetarInternaţional în anul 2015, se remarcă faptul căaproape 90% dintre ţările lumii au cel puţin orestricţie bazată pe gen, o proporţie covârşitoarece trebuie diminuată considerabil (…). Unstudiu OCDE realizat în anul 2011 arată căfemeile sunt caracterizate de rigoare în muncă,pot avea atenţie distributivă şi un simţ aldiplomaţiei crescut. Am considerat relevanteaceste date cantitative şi calitative pentru

evenimentul din seara aceasta, la care ţin săadaug faptul că stilul unei femei este subtil, darvital pentru o bună guvernare” – a precizataceasta.

A urmat doamna Elena Petculescu,Preşedinte de Onoare Bancpost, cu o carierăpresărată de realizări, construită cu mult suflet,dăruire, onestitate şi perseverenţa de a reuşi într-o lume care acum ceva vreme abia începeasă se deschidă pentru doamne. DoamnaPetculescu a fost prima femeie preşedinte debancă din România postdecembristă şi senumără printre cei care au contribuit la creio -narea şi creşterea sistemului bancar modern.Domnia sa a povestit despre începuturile şitraiectoria carierei sale la Bancpost, încheindprintr-un mesaj adresat femeilor care doresc să-şi asume responsabi litatea unor funcţii deconducere: „Să aveţi puterea să învingeţi princunoaştere, căci competenţele vin în urma

gala femeilor de succes din domeniul financiar-bancar


cunoaşterii, iar la acestea să adăugaţi curajul,care vă va împinge să luaţi decizii”.

În pledoaria sa, domnul Ismail Radwan,Expert Senior în Sectorul Public în cadrulbiroului Băncii Mondiale, Europa şi AsiaCentrală, a apreciat şi susţinut importanţa şirolul femeilor pe piaţa muncii şi în special înfuncţiile de conducere. „Orice ţară care vaignora importanţa femeii va avea foarte multede pierdut, iar egalitatea la locul de muncă artrebui să fie o prioritate. În ceea ce priveştecreşterea numărului de femei în funcţiile deconducere, consider că atât managerii bărbaţi,

cât şi managerii femei ar trebui să le inducăacestora dorinţa de a conduce şi să le oferesprijinul lor”.

Domnul Radu Graţian Gheţea, PreşedinteCEC Bank şi Preşedinte de Onoare al ARB, aprecizat la rândul său importanţa pe care oacordă acestui subiect, date fiind cifrele dinCEC Bank. „La CEC Bank, 83,54% dintreangajaţi sunt doamne şi domnişoare, iar înconducerea băncii 40% sunt femei, aceasta dinurmă fiind reprezentată de trei bărbaţi şi douăfemei. Alegerile din Consiliul de Administraţieal Băncii pleacă de la convingerea mea că

femeile asigură un echilibru în conducere. (...)Totodată, ţin să menţionez faptul că niciodată nuvoi uita că persoanele care m-au ajutat să ajungpe culmile înalte ale carierei au fost în principaldoamne”.

Evenimentul a continuat cu GALA DEPREMIERE, la care doamnele au ţinut sămulţumească familiei şi echipei pentru reuşitelelor, să transmită noilor generaţii câteva sfaturi şisă răspundă întrebării adresate de redacţia re -vistei în moduri surprinzătoare, chiar sclipitoare,care au încântat asistenţa.

Alina Ars\ni

PremiilePRemIIle „FemeI de suCCes dIN băNCI”

ELENA PETCULESCU, Preşedinte de Onoare BancpostDANA DEMETRIAN, VicepreşedinteExecutiv Retail şi Private Banking BCRGABRIELA GAVRILESCU, Director General Adjunct BRD GroupeSociété GénéraleLUMINIŢA RUNCAN, Director General Adjunct, Chief Risk OfficerBanca TransilvaniaDANIELA BODÎRCĂ, VicepreşedinteExecutiv Unicredit BankMIHAELA POPA, Vicepreşedinte CEC BankMIRELA IOVU, Vicepreşedinte CEC Bank

MĂDĂLINA TEODORESCU, VicepreşedintePiraeus Bank RomâniaMIRELA BORDEA, Vicepreşedinte Credit Europe Bank(România) SAMIOARA POPESCU, Vicepreşedinte IdeaBankSIMONA MARIA MISCHIE, DirectorGeneral Adjunct Banca CentralăCooperatistă – CREDITCOOPANCA RARĂU, Director Marketing Banca ComercialăRomânăVIRGINIA OŢEL, Communication Leader Garanti GroupRomâniaOANA NUŢĂ, Director Marketing şi Imagine Corporativă,EximBank

OLTEA BELCIUGANU, Director Direcţia Marketing şi Comunicare,CEC Bank

PRemIIle „FemeI de suCCes dIN FINANţe”

DANIELA BUDUREA, Country Director România & Bulgaria,Western UnionCORINA PORTASE, Managing Director Idea LeasingADRIANA AHCIARLIU, Secretar General Asociaţia SocietăţilorFinanciare – ALB RomâniaVALENTINA BEREVOIANU, Director Financiar Executiv Erste AssetManagement

VERONICA TONCEA, Director General Fondul de Garantare aCreditului RuralCARMEN RADU, Preşedinte Directorat, Fondul Român deContragarantare SAMIHAELA MITROI, Liderul Departamentului de ConsultanţăFiscală şi Juridică, PwC Europa de Sud-EstANGELA MANOLACHE, Partner KPMG RomâniaMAGDALENA LUPOI, Head of Banking and Finance Department,NoerrLAURA TONCESCU, Managing Partner NTMO (Nemoianu, Toncescu,Mihăilă, Olteanu) Attorneys at LawANDA TODOR, Managing Partner Dentons


IFN

Piaţa de leasing operaţional din Româniaeste privită de principalii operatori din domeniuca având potenţial de dezvoltare, după clienţiimari, reprezentaţi în genere de multinaţionale,venind astăzi rândul firmelor mici şi mijlocii,interesate şi ele, mai mult ca oricând, deeficientizarea cheltuielilor cu parcul auto. Cutoate aceste semnale pozitive, piaţa locală deleasing operaţional are încă dimensiuni modeste,ca număr de vehicule cu acest regim, iarcontractele pentru bunuri din afara sectoruluiauto – echipamente IT sau pentru agricultură –sunt încă o raritate.

Conform Asociaţiei Societăţilor de LeasingOperaţional (ASLO), la început de 2016 existaupe plan local peste 55.000 de maşini în regim deleasing operaţional, în creştere cu 13% faţă desituaţia existentă cu un an în urmă.

Dinamica portofoliului de clienţi

În 2015 au fost înmatriculate aproape 15.000de autovehicule de către companii de leasingoperaţional. Creşterea a venit atât de la firmeledeja familiarizate cu externalizarea parculuiauto, cât şi de la noi categorii de clienţi, înspecial companii locale şi întreprinderi mici şimijlocii. Clienţii cu flote extinse sunt însă dinrândul companiilor mari, cu acoperireinternaţională, care cunosc produsul şibeneficiile sale în gestionarea mai bună a uneiafaceri. „Concentrarea pe afacerea de bază,servicii de calitate la preţuri competitive (şi, deaici, un cost total de utilizare mai mic) şidisponibilitatea capitalului (avansului) pentruactivităţile curente sunt doar câteva dintre

avantaje”, reaminteşte Bogdan Apahidean,Preşedinte ASLO. Clienţii serviciilor de leasingoperaţional sunt aşadar firme deja familiarizatecu acestea, dar şi noi categorii de utilizatori, cuprecădere din rândul companiilor româneşti, alîntreprinderilor mici şi mijlocii. Ca tendinţă,„dacă în anii trecuţi ţinta principală o constituiaumarile companii multinaţionale, care deţin ceamai mare pondere din totalul flotei noastre deautovehicule, în prezent trebuie să ne uitămdincolo de acest sector pentru a atinge creştereadorită. Focusul nostru se îndreptă şi în 2016 spreo nişă cu un potenţial foarte mare: IMM-urile”,declară Shane Dowling, Director General ALDAutomotive. O orientare puţin diferită are ArvalService Lease România, care se bazează peclienţii existenţi, circa 75% din ceea ce şi-abugetat compania pe acest an urmând să rezultedin relaţia cu aceştia. „Sunt clienţi pe care i-amcâştigat în timp şi care au avut o abordareprogresivă din punct de vedere al flotei aflate înadministrarea Arval. Fiecare client din portofoliumai are potenţial pentru noi”, considerădirectorul general Dan Boiangiu. PorscheMobility are în vedere, la rândul său, atâtcontracte noi încheiate cu clienţi existenţi, cât şicu utilizatori abia intraţi în portofoliulcompaniei. „Rata de reînnoire a contractelor deleasing operaţional şi servicii de profil are altădinamică decât cea a oricărui alt contract definanţare, iar asta pentru că tipul de client carealege leasing operaţional este interesat în primulrând de mobilitate, de flexibilitate şi de utilizareacât mai simplă a maşinii”, subliniază RaduManea, Director Divizie Fleet Management dincadrul Porsche Finance Group. La nivel deUniCredit Leasing Fleet Management, gradul deretenţie a clienţilor de leasing operaţional se

apropie de 80%, structura portofoliului săuactual fiind net în favoarea companiilor locale şiIMM-urilor. „În 2016, ne propunem să neconcentrăm mai mult pe segmentul corporaţiilorinternaţionale”, precizează Robert Maftei,Director Executiv al companiei.

O categorie de clienţi ignorată adesea decompaniile de leasing operaţional, cea a start-up-urilor, începe să fie reconsiderată. „În 2016 neconcentrăm pe menţinerea obiectivului de anultrecut, acela de a oferi servicii customizate IMM-urilor şi start-up-urilor. Pentru cea de-a douacategorie, putem prelua riscul. Avem produsespeciale, precum «Flexi Lease», produs destinatcompaniilor aflate la început de activitate,precum şi divizia de rent-a-car, care ne ajută săpreluăm riscul specific. În România există multecompanii de tip start-up sau aflate într-o fază dedezvoltare în care au nevoie de soluţii financiarecum este leasingul operaţional. Acesta nu leafectează poziţia şi bonitatea în faţa băncilor şi aacţionarilor”, menţionează pentru revista noastrăTal Lahav, CFO al New Kopel Group.

în atenţie, autoutilitarele

În România, firmele care au ales variantaexternalizării parcului auto către o companie deleasing operaţional reprezintă la ora actualădomenii cu o activitate dinamică, în creştere,precum industriile farmaceutică, alimentară,IT&C, auto, servicii financiare, sectoareletelecom, construcţii, retail, FMCG, curierat rapidş.a. Rezultatele din primul trimestru vin săconfirme previziunile de creşteri de activitatepentru 2016 la nivelul principalilor jucători deleasing operaţional de pe piaţa locală. Pe lângă

ExTERNALIzAREA PARCULUI AUTo

paşi spre normalizareUn sector de nişă cu perspective de creştere în România – gestionarea parcului auto al companiilor prinintermediul firmelor de leasing operaţional – a căpătat în ultimul an mai multă vizibilitate pe piaţa locală. Autrecut însă mai bine de zece ani până s-a ajuns în acest stadiu.


autoturisme, care constituie majoritatea în acestbusiness, în 2016 se au în vedere autoutilitareleîn regim de leasing operaţional. Încă din primalună a anului, LeasePlan România a lansat unprodus destinat companiilor care folosescvehicule comerciale uşoare, produs menit săcontribuie la optimizarea costurilor în regim deutilizare intensivă şi care presupune, în fazainiţială, oferirea de consultanţă în alegereacorectă a autovehiculului şi a echipamentelorauxiliare care corespund specificului afacerii.Faţă de autoturisme, acest nou produs dedicatdeţinătorilor de parcuri auto din categoriautilitare prevede creşterea numărului dekilometri într-un contract de leasing operaţional(la peste 300.000, faţă de 150.000 km. pentruautoturisme). Avem de-a face cu o finanţare cuavans zero, indiferent de dimensiunea flotei,contractul putând oferi şi maşină la schimb, încaz de nevoie, atunci când un autovehicul esteimobilizat. Rata plătită de antreprenor estecorelată cu numărul de kilometri parcurşi deautovehicul, astfel încât acesta plăteşteproporţional cu gradul de utilizare a maşinii,având în permanenţă acces la platforma deraportare online, pentru a urmări evoluţiacosturilor pe servicii. Liderul pieţei analizateestimează pentru 2016 o creştere a cifrei sale deafaceri cu 3%-5% şi atingerea unui volum de12.000 de autovehicule în administrare, clienţii-

ţintă fiind companiile din segmentul întreprin -derilor mici şi mijlocii, care reprezintă în prezentjumătate din total clienţi (în creştere notabilă faţăde 2014, când constituiau doar un sfert).Compania se va baza în continuare „pe o relaţiesolidă cu clienţii strategici, pe lansări de noiproduse, dar şi pe un interes crescut manifestatde companiile din segmentul IMM-urilor. Vomcontinua studiul «Mobility Monitor», care, pelângă o radiografie a conceptului de mobilitatepentru conducătorii auto din 17 pieţe LeasePlan,printre care şi România, ne permite săidentificăm şi unele arii pe care apoi încercăm săle îmbunătăţim prin programul «SafePlan» –cursuri de conducere defensivă şi economică”,punctează Bogdan Apahidean.

Ecologizare şi digitalizare

Şi ALD Automotive îşi menţine anul acestatrendul de dezvoltare, primele vizate fiindcompaniile multinaţionale, dar şi IMM-urile.Sunt dezvoltate parteneriatele de tip „WhiteLabel”, program bine primit până acum decompanii locale, de firme mici şi medii interesatede leasing operaţional. Ocupanta locului secundîn piaţa locală de leasing operaţional continuăiniţiativele de susţinere a „înverzirii” parcurilorauto şi de încurajare a mijloacelor de transport

alternativ prin dezvoltarea flotei de maşinielectrice şi hibride. În acelaşi timp, continuăorganizarea de cursuri de condus defensiv înparteneriat cu Academia Titi Aur. „O atenţiedeosebită va fi acordată şi nevoii de mobilitate aclienţilor prin dezvoltarea de noi aplicaţiiadaptate cerinţelor lor. Digitalizarea a schimbatmodul în care acţionăm, în timp ce nevoileclienţilor se îndreaptă spre mobilitate, proactivi -tate şi uşurinţă în utilizarea serviciilor de ges -tionare a flotelor. În 2016 vom continua săinovăm în acest domeniu şi vom lansa noi apli -caţii mobile şi platforme care le vor aduce mana -gerilor de flote şi utilizatorilor autovehiculelorfacilităţi şi funcţionalităţi unice, adaptate dorinţeilor de mobilitate”, anticipează Shane Dowling.

Arval Service Lease România are caprincipal obiectiv pentru 2016 depăşireanivelului de 8.400 de maşini, flota administratăfiind axată pe autoturisme şi utilitare uşoare (careau reprezentat în mod constant între 15% şi 20%din total flotă). De la intrarea pe piaţă şi până înprezent, compania a derulat mai bine de 2.200 decontracte de leasing operaţional pentru comer -ciale uşoare, care au implicat peste o sută declienţi, o bună parte dintre aceştia cu activitate însectorul de distribuţie. „În 2016 continuămproiectul online «Arval Smart Experience», douădintre aplicaţiile sale urmând să aibă spre finalulanului cea de-a doua versiune. Am observat că


IFN

cele mai accesate funcţii sunt «Arval FleetView» şi «Arval Connect», în special prezenta -rea de filme cu noi modele auto şi teste demaşini. Pe telefon sau tabletă, un manager poatevedea starea parcului auto, prin intermediul unorindicatori-cheie: mărimea flotei, costuri,utilizarea maşinii ca număr de kilometri în raportcu contractul, emisii ş.a. Sistemul poate generaşi rapoarte de fleet management”, informeazăDan Boiangiu. O prioritate este, de asemenea,proiectul „Driver Care”, proiect de durată pentrucare a fost cristalizată o reţea preferată Arval, cupeste 500 de parteneri comerciali, structurată petrei componente – de cumpărare de maşini noi,mentenanţă şi caroserie – dispuse în 20 de punctedin Bucureşti şi din ţară.

Strategia Porsche Mobility pentru 2016 seintegrează în aceea a grupului, un obiectivdistinct fiind „continuarea investiţiilor în zona ITpentru a creşte confortul clienţilor, precum şinivelul şi calitatea suportului pe care-l oferimacestora prin consilierii companiei, de-a lungulîntregului nostru parteneriat”, declară RaduManea. În zona serviciilor de management deflote, cele mai solicitate rămân managementulanvelopelor şi asistenţa rutieră. În calitatea sa de

finanţator captiv al mărcilor concernului din careface parte, compania are şi în 2016 în atenţie, pelângă autoturisme, şi marca VW AutovehiculeComerciale, precum şi alte mărci, eventualsolicitate de clienţii de flote.

Ca ţintă de afaceri pentru 2016, BusinessLease România urmăreşte o creştere de 15% aportofoliului de contracte pentru leasingoperaţional, prin extinderea operaţiunilor, pelângă Bucureşti, şi în alte oraşe mari din ţară,primele vizate fiind IMM-urile. „Avem în vedereşi extinderea reţelei de parteneri preferaţi, astfelîncât să creştem acoperirea serviciilor noastre lanivel naţional, aspect direct legat de satisfacţiaclienţilor şi de controlul calităţii serviciilor. Neapropiem de lansarea platformei «CARE Online»,care digitalizează o mare parte a proceselor şicuprinde facilităţi adresate atât utilizatorilor, câtşi managerilor de flote, rezultatul urmărit fiindoptimizarea folosirii automobilelor, a costurilor,precum şi reducerea daunelor. «Blue CareMonitor», una dintre funcţiile «CARE Online»,are chiar menirea de a responsabiliza utilizatorulîn folosirea zilnică a automobilului şi furnizeazăsoluţii pentru aceasta”, informează PhilipAarsman, Managing Director al companiei.

New Kopel Group România a anunţat pentru2016 o creştere cu 20% a investiţiei în diviziilesale de leasing operaţional şi rent-a-car, creştereprivind dimensiunea flotei şi portofoliul declienţi. „Pentru anul acesta, în ceea ce ne priveşteprevizionăm o creştere cu două procente pentruleasing operaţional, mai mult decât piaţa deprofil în ansamblu. Estimăm o creştere a cifrei deafaceri cu cel puţin 10%, în condiţiile în care ceade anul trecut s-a ridicat la 25 mil. euro”, anunţăTal Lahav. Pe zona de leasing operaţional,obiectivul principal este creşterea cotei de piaţăla 7% prin concentrarea pe serviciile de mana -gement al flotei, zonă neexploatată până acum decompanie.

La nivelul UniCredit în România, leasinguloperaţional, început ca o nevoie punctuală pentrufirmele din grup, a luat amploare în ultimavreme, fiind oferit şi clienţilor externi. „Este unprodus binecunoscut companiilor multinaţionale,iar în ultimii ani a devenit interesant şi pentruIMM-uri. Antreprenorii încep să-şi recapeteîncrederea în mediul economic, să-şi dezvolteafacerile, să-şi reînnoiască flotele şi echipamen -tele”, ne spune Robert Maftei, care adaugă că înacest an este continuat programul de cursuri de

piAțA de leAsing operAționAl – prinCipAlii JuCăTori

Compania

număr de vehicule în administrarenumăr

contracte noinumăr total

clienținumăr

angajațiCifră afaceri(mil. euro)Total full service

leasingManagement

only

(la 31.12.2015)

(la 31.12.2014)

(la31.12.2015)

(la31.12.2014)

(la31.12.2015)

(la31.12.2014)

(12 luni2015)

(12 luni2014)

(la31.12.2015)

(la31.12.2014)

(la31.12.2015)

(la31.12.2014)

2015 2014

LeasePlan România 11.085 10.463 9.164 8.986 1.921 1.477 n/a n/a 402 259 73 68 42,4 42,2

ALD Automotive 8.876 8.386 7.004 6.667 1.872 1.719 n/a n/a 336 267 70 68 30,5*** n/a

Arval Service Lease România 7.658 6.699 6.909 6.154 749 545 n/a n/a 367 349 54 48 37 33

Porsche Mobility 7.310 6.950 6.016 4.596 1.294 2.354 3.531 3.293 n/a n/a n/a n/a n/a n/a

RCI Finanțare România 3.369 2.538 422 1.889 1.195 649 1.390 1.081 n/a n/a n/a n/a n/a n/a

Business Lease România* 3.208 3.004 993 779 2.215 2.225 n/a n/a 148 132 32 33 n/a n/a

BCR Fleet Management 2.929 1.916 1.909 959 1.020 957 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a

New Kopel Group România 2.701 2.170 2.637 2.119 64 51 n/a n/a 594** 483** n/a n/a n/a n/a

UniCredit Leasing Fleet Management 2.650 2.108 2.650 2.108 0 0 499 556 565 568 13 13 26,5 19,1

Premium Leasing 1.592 1.316 945 723 22 91 n/a n/a 252 171 22 21 7 5,9

BT Operational Leasing 1.564 1.185 1.364 870 164 310 104 n/a 189 81 21 17 5,9 3,8

* în 2014, Fleet Management Services / ** clienți pentru leasing operațional / ***raportare bazată pe sistemul contabil internaționalSursa - companiile de leasing operațional


conducere preventivă dedicate utilizatorilorflotelor finanţate de UCLFM, ce este extins la câtmai mulţi clienţi din portofoliu. „De asemenea,mai spune acesta, suntem preocupaţi de prezenţaîn mediul digital a produselor şi serviciilornoastre, iar pentru 2016 avem în plan câtevaproiecte în acest sens”. De remarcat portofoliuldiversificat al companiei, contractele de leasingoperaţional în derulare privind autoturisme,comerciale uşoare, echipamente IT şi pentruagricultură, trăsătură care o diferenţiază net decompetitori.

Premium Leasing şi-a propus pentru acest ansă menţină rata de creştere a businessului, pesteritmul pieţei, şi dimensiunea cifrei de afaceri.„Am reuşit să creştem vânzările datorităcolaborării strânse cu celelalte companii dinGrupul Ţiriac, precum şi prin aplicarea strategieide vânzări orientate către clienţii mai mici, cu unnumăr redus de maşini, însă mai numeroşi, peransamblu. În 2016 avem în plan schimbări alemodului nostru de operare, care vor eficientizaactivitatea în ansamblu, precum şi crearea deproduse cât mai bine adaptate cererii din piaţă. În2015 am investit considerabil în active, înautovehicule, astfel încât ne aşteptăm să înregis -trăm în continuare o creştere a cifrei de afaceri înurmătorii ani”, menţionează directorul executivBogdan Nestor. Cum compania bene ficiază deun procent ridicat de continuitate a contractelorde leasing operaţional de la un an la altul, rata deretenţie a acestora este aprecia bilă, inducândastfel un element în plus în stabilitatea afacerii.Ponderea contractelor sale cu servicii incluseeste în creştere, iar ca tipuri de maşini predominăautoturismele, conducerea companiei fiind des -chisă şi la abordarea contrac tuală a segmentuluide vehicule comerciale uşoare.

Plecând de la previziunile macroeconomicepozitive pentru 2016, dar şi de la relaxareafiscală de la începutul anului, membrii ASLOanticipează că, în perioada următoare, piaţa deleasing operaţional îşi va continua creşterea.„Pentru finalul anului, estimez circa 60.000 deunităţi în administrare, ceea ce ar însemna ocreştere de aproape 10%”, spune BogdanApahidean.

Bilanţ anual

Proiectele din 2016 în sector au la bază,evident, rezultatele de anul trecut, principaliijucători de leasing operaţional care activează în

România declarându-se mulţumiţi de evoluţiaafacerii, ţintele asumate fiind în marea lormajoritate atinse. LeasePlan România a raportatastfel o creştere cu 0,5% faţă de 2014 a cifrei deafaceri, în timp ce portofoliul de autovehiculeaflate în administrare a fost majorat cu 6%. Peste80% din flota totală se află în regim de „fullservice”, pentru restul asigurând doar partea deservicii. Pentru ALD Automotive, flota adminis -trată a fost în creştere cu 6% faţă de anul anterior,iar numărul de clienţi a sporit cu 26%, ca urmarea extinderii segmentului corporate şi diversifi -cării portofoliului cu o nouă nişă, IMM-urile.Compania a implementat primul parteneriat deleasing operaţional de tip „White Label” de pepiaţa din România şi a dezvoltat legăturiledirecte cu dealerii auto. În toamna anului trecut,a livrat prima flotă de maşini electrice în leasingoperaţional.

Flota Arval România de autovehicule înadministrare a fost marcată de +15% faţă desituaţia existentă la sfârşitul lui 2014.Compania a obţinut în ultimii doi ani cel maibun scor „Net Promoter Score” – NPS dintretoate entităţile grupului în ceea ce priveştegradul de satisfacţie în rândul clienţilor. Ceamai mare parte a con trac telor sale au fostsemnate cu clienţi existenţi, din patru contractenoi trei provenind de la aceştia. PorscheMobility a susţinut, la rândul său, cu bunerezultate piaţa locală de profil, cu menţiunea căa cedat poziţia a treia în top 5 jucători de leasingoperaţional, deţinută în mod constant în ultimiiani, companiei Arval Româ nia, devenită acumprincipalul său competitor. Pentru BusinessLease România, 2015 a fost primul an deactivitate pe piaţa locală, ceea ce a presupusdezvoltarea fostei companii locale FMS dupăpreluare, consolidarea brandului în ţara noastrăşi construcţia echipei. După cele declarate denoua conducere a companiei, rezultatele au fostîn linie cu ţintele propuse, flota administrată deBusiness Lease România deţinând 7% din cele44.000 de unităţi ale grupului la nivel european.Faţă de clasamentul existent la finalul lui 2014,când FMS figura în seria primilor cinci jucători,Business Lease a coborât o poziţie, RCIFinanţare România intrând astfel pentru primadată în top 5. O bună evoluţie în 2015 e demenţionat pentru BCR Fleet Management, careşi-a extins cu peste o mie de unităţi flota înadministrare.

Pentru prima dată după mai mulţi ani, caurmare a demersurilor noastre constante de

comunicare, am primit şi rezultatele anuale de laNew Kopel Group, care reflectă inclusivactivitatea de leasing operaţional. Din cele 1.100de maşini noi, care au mărit flota Sixt Româniaanul trecut, 930 de unităţi au făcut obiectul unorcontracte de leasing operaţional, flota companieifiind distribuită la ora actuală în proporţie decirca 60% în Bucureşti iar restul în alte oraşe.Investiţia totală a grupului în România a fost în2015 de peste 13 mil. euro, în creştere cu 16%faţă de 2014.

Volumele de leasing operaţional aleUniCredit Leasing Fleet Management auînregis trat anul trecut o creştere de 30% faţă de2014, cu menţiunea că ne raportăm însă la obază destul de mică. Oricum, rezultatele indicăo dezvoltare dinamică, în linie cu trendul pieţei.Şi în 2015, UCLFM a oferit soluţii de leasingoperaţional pentru autoturisme, autovehiculeuşoare şi mai mari de 3,5 tone, pentru o mareparte dintre acestea compania având subcontract şi servicii de management al flotei.După cum subliniam anterior, specificitatea sa edată însă de soluţiile de leasing operaţionalpentru sectoarele IT şi agricultură. La nivel dePremium Leasing, principalele obiective pentru2015 au fost creşterea numărului de maşiniaflate sub contract de leasing operaţional, acifrei de afaceri şi cotei de piaţă, obiective atinseconform planului, ne precizează conducereacompaniei.

Acum, odată cu publicarea rezultatelorpentru 2015, suntem îndreptăţiţi să afirmăm pebază de cifre că piaţa locală de leasing opera -ţional a crescut constant în ultimii trei ani, fiindmarcată în acelaşi timp de o relativă schimbarede mentalitate în rândul utilizatorilor. „Asistămla un fenomen intere sant: din ce în ce mai multecompanii folosesc maşina ca pe un mijloc şi nuo văd ca pe un bun valoric. Astfel că avem toatemotivele să credem că mediul de afaceri localîncepe să înţeleagă că eficienţa unui businessimplică şi un contract de leasing operaţional”,conchide Tal Lahav. De aici, previziuneaoptimistă că, în următorii ani, din ce în ce maimulte companii din România vor adopta acestcomportament specific ţărilor ves tice, undeleasingul operaţional poate însemna până la75% din totalul maşinilor noi înregistrate într-unan. În România, vorbim doar de 16% pondereînmatriculări noi în leasing operaţional, raportatla total înmatriculări noi realizate în 2015.

Coralia Popescu


IFN

Piaţa creditului de consum în oferta institu -ţiilor financiare nebancare este una aproapeimposibil de definit în integralitatea sa, dat fiindfaptul că doar câteva IFN-uri mari, înscrise înRegistrul Special, sunt supravegheate de BNR.Marea lor majoritate sunt în Registrul General,care nu implică raportarea periodică la bancacentrală a principalilor indicatori de performanţă,inclusiv situaţia împrumuturilor neperformante,ilustrativă pentru starea de sănătate a creditării pesegmentul de clientelă reprezentat de persoanelefizice. BNR are şi astăzi aceeaşi abordare înmaterie de IFN-uri, motivând personalulinsuficient care să le supravegheze şi pe acestea.Comentând existenţa acestui dublu standard –Registrul Special şi Registrul General – în piaţacreditului de consum IFN, Eric Dhoste,Directorul General al BRD Finance, ne-adeclarat: „Diferenţele între societăţile care facparte din cele două registre se referă la cadrul dereglementare şi supraveghere: specialiştii încredit de consum IFN, precum BRD Finance,înregistrată în Registrul Special, se află substricta monitorizare a Băncii Naţionale, aplicândreguli similare celor care guvernează activitateainstituţiilor de credit, în timp ce instituţiilefinanciare nebancare din Registrul General au unnivel de reglementare mai relaxat. Dar, privinddincolo de contextul reglementării, considerămcă toţi actorii din sectorul financiar implicaţi înactivitatea de creditare trebuie să acţioneze dupăprincipiul creditării responsabile”.

În cazul Provident Financial Romania,reprezentanţii companiei ne-au declarat: „Înacest moment, Provident este înregistrată înRegistrul General al BNR întrucât nu îndeplinimcumulativ condiţiile aderării la Registrul Special,având în vedere tranzacţiile intra-grup prin careeste finanţată activitatea din România, o practicădes întâlnită în industria financiară.

Provident respectă întocmai cerinţele

legislative aplicabile şi luăm toate măsurilenecesare pentru a ne asigura că respectămregulamentele Băncii Centrale sau orice alteaspecte de reglementare aplicabile.

Înţelegem pe deplin îngrijorările BNRprivind supra-îndatorarea şi avem o strategie decreditare responsabilă, care le permite clienţilorsă împrumute doar sumele pe care şi le permit şicare sunt adaptate situaţiei lor financiare. Astfel,valoarea medie a împrumuturilor acordate în2015 a fost de circa 1.800 lei, deşi suma maximădin oferta noastră de produse este de 10.000 delei. În plus, împrumuturile noastre sunt acordateexclusiv în lei şi cu o rată fixă a dobânzii, iarvalorile mici şi termenele de acordare scurte,alături de politica noastră de a nu aplicapenalităţi pentru neplată, îi ajută pe clienţi săevite supra-îndatorarea şi să păstreze situaţia subcontrol dacă nu pot plăti una sau mai multe ratela timp.

Nu în ultimul rând, deţinem proceduri clare,care ne ajută să evaluăm bonitatea clienţilornoştri. De asemenea, din 2014 colaborăm cuBiroul de Credit, ca parte a strategiei noastre dea acorda împrumuturi în mod responsabil şi de apreveni cazurile de default. Având în vederenatura modelului nostru de afaceri, suntem într-o poziţie privilegiată de a înţelege nevoileclienţilor şi de a le evalua situaţia financiarăgenerală înainte de decizia de acordare aîmprumutului. Rezultatul acestei abordăriprudente este că jumătate dintre solicitările decreditare pe care le primim sunt refuzate”.

Vârf de creditare

Din păcate, nu avem decât informaţiiparţiale legate de evoluţia din ultimul an a pieţeicreditului de consum IFN, puse la dispoziţie deAsociaţia Societăţilor Financiare ALB România.

Membrii ALB reprezentanţi ai creditului deconsum (circa 70% din piaţa creditului deconsum IFN din România) au acordat anul trecutcredite în valoare de 2,616 mld. lei, în creştere cu13% faţă de 2014, peste 90% fiind destinateconsumului personal. Creditele la sold dinaceastă categorie totalizau la finalul anului trecut4,149 mld. lei (faţă de 4,089 mld. lei la sfârşitullui 2014). Tot surse ALB ne-au precizat că circa12%-15% dintre acestea reprezintă crediteneperformante.

Jucătorul numărul unu pe acest segment deactivitate este în continuare Cetelem, cu unportofoliu de 715.000 de credite la sold, lasfârşitul anului trecut (faţă de 675.000 la31.12.2014), în valoare de 1,131 mld. lei (faţă de1,061 mld. lei). Implicit, valoarea creditelor noiacordate în 2015 a crescut: 954 mil. lei(comparativ cu 851 mil. lei în 2014). Cu cele450.000 de carduri de credit, Cetelem rivalizeazăcu Raiffeisen Bank, care are cele mai bunerezultate pe acest segment. Structura crediteloracordate de companie în ultimul an a urmărittendinţele de comportament ale consumatorilorromâni, cea mai vizibilă fiind apetenţa pentrufinanţarea de proiecte personale de mai mareanvergură, precum cele legate de universul casei.Concret, creditele de nevoi personale acordate decompanie în 2015 au fost în creştere cu peste30% faţă de 2014. În astfel de condiţii, nu credcă exagerăm când spunem că asistăm la oexplozie a creditării de consum la nivelulpersoanelor fizice.

Compania de credit de consum din cadrulgrupului BRD – BRD Finance – nu ne-a oferitcifre sintetice pentru activitatea sa anuală.Reproducem în cele ce urmează informaţiileprimite: +15% volumul creditelor nou acordateanul trecut, +3% număr total credite la sold lafinal de 2015, +5% sold credite la 31.12.2015,+5% număr credite noi, +6% număr carduri la

CREDITE IFN

presiune pe consum2016 a adus o presiune suplimentară pe consum la nivelul persoanelor fizice, oportunitate valorificată dinplin de instituţiile financiare nebancare prin oferta de creditare specifică, pentru care prioritatea este acumacordarea instant, în magazine sau în mediul online.


sfârşitul anului trecut. Din răspunsurile primite,unele formulări sunt clare, de genul: „cel maibine vândut produs a fost şi în 2015 cardul decredit” sau „pentru creditele de valoare mare,clienţii au optat pentru perioade extinse,mergând până la 60 de luni, în timp ce pentruîmprumuturile destinate investiţiilor de valoaremedie (pentru renovarea locuinţei sauachiziţionarea de bunuri de folosinţăîndelungată) preferinţa a fost pentru durate scurtede rambursare”. De reţinut, de asemenea, că înprimele luni din 2016 au devenit operaţionaleversiunea website-ului companiei adaptatăpentru navigarea pe tabletă sau telefon mobil,pagina dedicată de Facebook şi echiparea cutehnologia contactless a cardurilor de creditaflate în portofoliu. În rest, aflăm că „am atins ocotă de piaţă solidă atât pe zona creditelor plasateîn magazinele partenere, cât şi pe segmentulcreditului destinat achiziţionării de autoturisme”sau „la finalul anului 2015, nivelul creditelorneperformante s-a aflat în limitele ţintite, pefondul unui risc de credit aflat sub control”.Destul de vag este definită şi strategia de produsa anului 2015, care a fost construită „pe bazaunui mix echilibrat între oferte promoţionale şiproduse-standard, acestea din urmă având uncost comparabil cu ofertele similare alecompetiţiei”. În cazul Provident, reprezentanţiicompaniei ne declară că, din 2015, instituţia alansat împrumuturi de valori mai mari, cuprinseîntre 6.000 şi 10.000 lei, cu rambursări lunare înrate fixe (faţă de varianta anterioară de achitaresăptămânală a ratelor), acordate pe perioade depână la 18 luni, dar şi cu împrumuturisăptămânale extra scurte, pentru sume de până la800 lei, rambursate în 14 săptămâni. A fost,totodată, experimentat conceptul de împrumuturisuplimentare, care permit extinderea sumelor şitermenelor creditului săptămânal deja contractat(cu valori între 4.000-6.000 lei), cu rambursareîn maximum 90 de săptămâni. Valoarea medie aîmprumuturilor acordate anul trecut a fost de1.832 lei, cu 5% mai mare faţă de 2014. Circajumătate din creditele acordate în 2015 au fost devalori cuprinse între 500 şi 1.500 lei. Împrumutulde 500 lei, rambursabil în 40 de săptămâni, aavut cea mai mare pondere (17%), informeazăsurse din cadrul companiei.

Doar despre un trend în creştere aflăm şi cuprivire la evoluţia UniCredit ConsumerFinancing (+30% volum de vânzări în 2015,comparativ cu 2014) şi + 4,5% volum credite înstoc (înainte de deducerea provizioanelor) la

2015 faţă de acelaşi indicator la 2014.Principalul produs care a condus la un astfel derezultat a fost şi aici împrumutul destinatconsumului personal. În plus, volumul devânzări realizate prin intermediul partenerilor deretail aproape s-a dublat anul trecut faţă de 2014.La insistenţele noastre, ne-a fost comunicată şirata creditelor neperformante: sub 10%.„Compania are o strategie de dezvoltare bazatăpe un model de business sustenabil, cu un apetitde risc echilibrat. Ca urmare, rata creditelorneperformante s-a menţinut în 2015 la un nivelscăzut, sub nivelul mediu al pieţei creditelor deconsum. În ceea ce priveşte modalităţile derecuperare, acestea s-au bazat în principal perecuperarea pe cale amiabilă, strategia internă decolectare folosind modele statistice. În funcţie detipul produsului, au fost acordate credite cu uncost mediu situat între 8,5% şi 12%”, declarăClaudia Nica, Head of Business&Developmental UCFin. În 2015 au fost lansate trei carduri decredit care, spre a le face cât mai atractive,recompensează clienţii loiali prin diversebonusuri. În cazul plăţilor la comercianţi cucardul de credit, dobânda percepută este foarteaproape de 25%. Până la sfârşitul anului trecut aufost emise peste 26.000 de carduri. Anul în cursva fi marcat de lansarea unor parteneriatestrategice cu retaileri online, dezvoltareamodalităţilor de comunicare în mediul virtual şia altor tipuri de canale alternative reprezentânddirecţii strategice ale companiei.

Cardul de credit, precum şi facilităţile „Ratefără dobândă” şi „Rate uşoare” au continuat săfie şi în 2015 elementele active în generarea denoi volume de creditare destinate consumuluipersonal la nivel de ERB Retail Services.Împrumuturile au urmat tendinţa de creştere aconsumului mai ales în domeniile electro IT şibricolaj. Valoarea medie a unei tranzacţii a fostde 2.200 lei, perioada medie de acordare de 22 deluni, iar valoarea medie a dobânzii de 29,9%.Creşterea prezenţei în mediul online este o ţintăpentru 2016.

După cum se poate vedea, toate IFN-urilemari axate pe acordarea de credite de consumpersoanelor fizice văd ca o oportunitate la oraactuală extinderea activităţii în mediul virtual,calea cea mai scurtă prin care se poate ajunge laun potenţial client. Mai mult, există IFN-uri careoperează exclusiv în mediul online, care încearcăsă câştige cotă de piaţă livrând bani instant, înaceeaşi zi cu trimiterea cererii. Viva Credit vinecu „Credit până la salariu”, iar Ferratum

România încearcă să resusciteze creditul cubuletinul, acordat prin completarea unuiformular online sau trimiterea de SMS prinintermediul telefonului mobil.

Iniţiative legislative cu impact

La început de aprilie a.c., se afla încă laCamera Deputaţilor proiectul legislativ vizândeliminarea calităţii de titlu executoriu acontractelor de credit IFN, faţă de care ALBRomânia şi-a prezentat punctul de vedere.„Eliminarea caracterului de titlu executoriupentru contractele de credit nu înseamnă dispa -riţia de drept a titlului executoriu din legislaţiaromânească. Un astfel de pas legislativ nu vaschimba raportul contractual dintre consumatorşi finanţator şi nu va şterge datoriile acestuia, civa genera creşterea datoriei prin prelungireaduratei şi a complexităţii procedurii de executaresilită. Este de aşteptat ca în contextul aprobării decătre Parlament, IFN-urile să solicite în viitorautentificarea contractelor de credit, procedurănotarială care generează noi costuri. Suntemsusţinătorii derulării unui studiu de impact asupradebitorilor, creditorilor, sistemului judiciar şibugetului public, anterior punerii în aplicare aacestor prevederi legale aflate în dezbatere”,declară Oliver Floris, preşedintele ConsiliuluiCreditului de Consum al ALB. De pe poziţiaunuia dintre jucătorii semnificativi din piaţacreditelor de consum IFN, problema se vede înaceiaşi termeni: „Funcţionând sub autorizarea şisupravegherea BNR şi fiind supusă legislaţieiprivind protecţia consumatorului, susţinem oricedemers al legiuitorului realizat în interesul consu -matorului, însă nu considerăm că proiectul îndiscuţie îi protejează acestuia situaţia financiară,ci, dimpotrivă, poate avea un impact negativ atâtpentru consumatori, cât şi pentru sistemulfinanciar. Eliminarea art. 52 din Legea 93/2009va genera costuri suplimentare instituţiilor finan -ciare nebancare, ceea ce poate implica ulteriorinclusiv costuri suplimentare pentru consu -mator”, subliniază reprezentanta UCFin, ClaudiaNica. Ca o constatare generală, cuvântul deordine şi pe acest subiect a fost până acum amâ -na rea dezbaterilor în forul decizional, în con -diţiile în care nu au fost studiate în faza iniţialăurmările aplicării unui astfel de demers legislativîn practica curentă.

Coralia Popescu


mACROECONOmIE

Să începem cu „acum ori niciodată“... Ce seva întâmpla în caz contrar?

Altfel nu avem perspective de dezvoltareeconomico-socială! Trebuie să vorbim despredezvoltarea durabilă – nu este suficient un ritmde creştere de doi sau trei ani, dacă dorim săavem un viitor optimist. E nevoie să gândim peun termen mai lung. În felul acesta ajungem laconceptul de dezvoltare durabilă, ce presupunesintagma economic-social-ecologic.

Aşadar, este important să spunem căRomânia trebuie reinventată economic, pentrucă, în momentul de faţă, chiar dacă există,conform ultimelor date statistice, un ritm decreştere de 3,7% pentru anul 2015, el esteinsuficient. De ce spun asta? Căci ne raportămautomat la PIB pe cap de locuitor, iar acolosuntem aproape de 8.000 euro, ceea ce aratăfaptul că ne luptăm cu Bulgaria pentru a evitaultimul loc în UE.

Responsabilii cu putere de decizie înRomânia trebuie să-şi propună ca ţara săajungă cel puţin la nivelul mediu al ţărilor dinUE. Fără asemenea obiective, fără viziune, fărăanumite căi sau metode, nu se poate.

Am putea face o incursiune în istorie, la ces-a întâmplat între cele două RăzboaieMondiale, când a existat un proiect dedezvoltare economică a României. Poatetrebuie să ne aducem aminte că ţara noastră areuşit să devină o ţară dezvoltată pe anumite

capitole, cel puţin din punct de vedereindustrial.

Revenind la România zilelor noastre, seobservă faptul că acest 3,7% reprezentat decreşterea economică din 2015 provine înproporţie de 60% din consum, ceea ce nu esteîmbucurător. Avem nevoie şi de alte participaţiila creşterea economică: industrie, servicii,valoare adăugată.

Nu e bine să ne bazăm numai pe benzile demontaj ale investitorilor străini şi să ne lăudămcă avem în domeniul industriei auto perfor -manţe şi creşteri economice. Trebuie să neuităm că în afară de Dacia Piteşti şi foarte puţinFord, din partea celorlalte companii nu se

semnalizează o valoare adăugată suficientă câtsă contribuie la o creştere a PIB, pentru caulterior statul să-şi ia o cotă reprezentativă şi,la rândul lui, să contribuie la educaţie, sănătate,ordine publică, justiţie, armată, cultură etc.

Ce credeţi că a lipsit în ultimii 26 de ani dinstrategia de dezvoltare a României?

Dacă discutăm de o dezvoltare înansamblu, trebuie să avem şi un proiect dedezvoltare economică-socială şi nu am văzutsub nici o formă un proiect de ţară minuţios, cuviziune. În general discutăm despre strategie.Strategia, în accepţiunea mea, presupunenumai căile şi metodele de a ajunge la oanumită finalitate dorită şi vedem că nu prea s-a conturat această finalitate, dacă ne aplecămasupra condiţiilor de clasă a majorităţiicetăţenilor. Aşadar, România trebuiereinventată!

Fără a aborda cu nostalgie un moment dintrecut, trebuie totuşi să ne amintim de faptul căîn 1989, România era socotită a zecea putereindustrială din Europa, iar acum, din punct devedere al PIB, suntem pe penultimul loc!

„România trebuie reinventată economic, pentru că, înmomentul de faţă, chiar dacă există, conform ultimelordate statistice, un ritm de creştere de 3,7% pentru anul2015, el este insuficient. De ce spun asta? Căci neraportăm automat la PIB pe cap de locuitor, iar acolosuntem aproape de 8.000 euro, ceea ce arată faptul căne luptăm cu Bulgaria pentru a evita ultimul loc în UE.“

ACUM oRI NICIoDATă

românia trebuie reinventată economicInterviu cu prof. univ. dr. Ioan Cuzman

Uniunea Europeană ar trebui să aibă un proiect care să fie echitabil, să corespundă intereselor tuturor ţărilor,pentru că numai aşa poate deveni echilibrată şi poate reprezenta o putere în ansamblul ei. Nu numai cu doipurtători de seamă care înseamnă Germania şi Franţa. Nu în ultimul rând, se pune problema că unele ţări numai discută despre moneda unică. Polonia, Ungaria, Cehia, Marea Britanie, Danemarca nu mai au în vedereasimilarea euro. Aşadar, inclusiv această construcţie trebuie reevaluată şi văzut în ce măsură politica monetarăeuropeană mai corespunde intereselor de ansamblu – consideră prof. univ. dr. Ioan Cuzman.


Trebuie să ajungem puţin la esenţă, săvedem structural din ce se compune acest PIB,unde ar trebui să stimulăm pentru a crea maimultă valoare adăugată. Dacă, în schimb,mergem pe ideea de salariu minim sau mediu,vedem că sunt încă nivele insuficiente care săcreeze un standard de viaţă pentru cetăţeni. Şidin această privinţă România trebuiereinventată.

Este necesar să vedem ce se mai poateface. Decidenţii români nu au contribuit lavalorificarea potenţialului nostru economic, nuau creionat un proiect care să ne facă remarcaţimăcar la nivelul unui sector.

Care consideraţi a fi domeniile cheie princare România s-ar putea evidenţia?

Se constată că patru ar fi domeniileviitorului, cel puţin în context global, şianume: nanotehnologia, biotehnologia,tehnica digitală şi cunoaşterea ca produs. Dacădiscutăm de nanotehnologie, părerea mea estecă aici avem nevoie de mari cercetări, pe careRomânia nu îşi mai poate permite să lefinanţeze. În domeniul biotehnologiilor, avândîn vedere potenţialul pedoclimatic şi alresurselor, cred că stăm foarte bine şi am puteaperforma.

La nivelul tehnicii digitale este binecunoscut faptul că avem performanţe mari, darsă nu omitem faptul că multe dintre companiileimportante din afară vin aici pentru forţa demuncă calificată şi slab plătită, comparativ cuOccidentul.

Dacă discutăm despre cunoaştere, ar trebuisă facem recurs la institutele de cercetare, careau fost lăsate fără vlagă şi nu cred că mai putemvinde cunoaşterea ca produs. Ea se reflectă înmulte situaţii, dar să o vindem ca produs va fifoarte dificil. Poate că putem începe cu începu -tul, cu valorificarea resurselor care cresc dinpământ – produsele din sectorul agricol care aunevoie de transformări industriale. Partea aceastanu cred că cere neapărat o cercetare accentuată.

Mai avem, de asemenea, un Institut dePetrol şi Gaze la Ploieşti, care ar trebui avut învedere foarte mult. Mai există şi şcolipolitehnice bune, prin intermediul cărora artrebui să valorificăm inteligenţa umană caresursă inepuizabilă. Dar toate acestea trebuiesă facă parte dintr-un proiect foarte clar, logicşi cu etape de control.

Chiar şi în domeniul alimentelor Româniatrebuie reinventată, căci dacă am sta să vedemce a mai rămas în domeniul acesta, am aveaprea puţine de cules. Importăm tot felul delucruri pe care România ar putea să le producă.

în ce mod ar putea fi modelate sectoareleprincipale ale României?

România ar trebui să-şi evalueze cu mareseriozitate potenţialul de dezvoltare econo -mico-socială. Am să pornesc de la resursa deinteligenţă umană. Aici intră în discuţiesistemul naţional de educaţie, ce trebuie tratatcu mare seriozitate şi reconstruit.

Constat că România nu a avut nici opolitică economică serioasă. Trebuie sădiscutăm despre politica industrială, iar aici nuam văzut măsuri prin care să ne intereseze ceface investitorul străin, cum se leagă cu uncontext naţional, cu un plan pe termen lung.Totul din perspectiva aceasta s-a realizat înmod inconştient, cu aşteptări imediate.

Este necesar să avem în vedere şi politicadin domeniul serviciilor, iar aici, dacă neaplecăm asupra turismului, vedem cote uriaşenevalorificate – la nivelul ţării, doar 1,5% dinPIB vine din turism.

Ar trebui să vedem ce potenţial deagroturism avem. Este el dezvoltat pe un


mACROECONOmIE

standard de calitate atractiv atât pentru turiştiiinterni, cât şi pentru cei externi?

Aş mai menţiona necesitatea unei politiciîn domeniul agricol. Cum tratăm mareaexploataţie agricolă? Dar pe cea mică? Ştim căavem la ţară o populaţie mare şi multîmbătrânită, dar nu avem nici un proiect în caresă se spună cum trebuie dezvoltată o exploa -taţie agricolă mică, cum i-am putea ajuta.

Spunem des că România a căzut încapcana unui nou liberalism care nu maicorespunde viitorului, că statul trebuie să iamâna de pe economie. Evident, cel maisimplu este să stai, să te uiţi şi să nu faci nimic– dar nu de asta avem noi nevoie. Statultrebuie să fie o dată reglementator, să creezedirecţiile şi să le controleze, dar în acelaşitimp el trebuie să arate unul dintre drumuri,astfel încât cine vrea să se înscrie va beneficiade unele facilităţi. Cine nu – să se poatădescurca singur!

Acesta este unul dintre marile secrete alesistemului economic german. Chiar dacă parecă statul german nu se implică în ceea ceînseamnă situaţia economică a ţării, el are

pârghii în sistemul bancar. Acesta se implică înproiecte şi lucrurile nu se mai desfăşoară lavoia întâmplării.

Cum se întrezăreşte viitorul României încontextul european?

În primul rând, Europa nu poate deveniputernică excelând doar de o parte. Nu se poateca anumite ţări să rămână insuficientdezvoltate sau cu un decalaj foarte mare faţă decelelalte.

Se pune şi problema celor care reprezintăRomânia în Instituţiile Europene. Aş putea daexemple de ţări care au o atitudine foarte clarăîn ceea ce priveşte interesul naţional. Iar aicieste de menţionat faptul că interesul naţionalnu trebuie să fie în contradicţie cu interesuleuropean.

Sigur, este exclus ca România să trăiascăizolat, dar poate că ponderea relaţiilor econo -mice cu Uniunea Europeană este prea mare.Apoi, dacă ne uităm pe structura importurilorşi pe cea a exporturilor, vedem faptul că impor -tăm produse de înaltă tehnologie şi exportăm

produse puţin prelucrate, în mare parte doarcomponente, cu valoare adăugată mică.

În general discutând de contextuleuropean, se pare că el se reconfigurează, maiales dacă ne uităm cu mare atenţie la ce seîntâmplă în Marea Britanie, la ce s-a întâmplatcu Grecia. Vedem astfel o multitudine desituaţii sensibile.

Tratatele ce au contribuit la modelareaUniunii Europene trebuiau să asigure reguliechitabile, echilibrate şi favorabile tuturorţărilor. Altfel se nasc divergenţe consistente.

Cum ar trebui să arate noua construcţie aUniunii Europene?

Uniunea Europeană are trei probleme înmomentul de faţă. Prima constă în faptul că adevenit prea politizată şi prea ierarhizată caputere. Deja se discută mai pe faţă, mai dupăperdea despre o Uniune Europeană cu douăviteze. Adică o parte dintre ţări să fie lăsate lamargine, iar celelalte să-şi continue ritmul.Din punctul meu de vedere, este nu numaiinacceptabil, ci şi fără o perspectivă cores -punzătoare. Până la urmă trebuie să discutămdacă UE, în interior, funcţionează pe princi piide guvernanţă corectă şi în al doilea rând dacăea reprezintă un pol de putere (economică).

Ulterior vine problema refugiaţilor, careaduce cu sine alte două provocări: asimilareaeconomică şi cea culturală. Există o presiunefoarte mare asupra Uniunii Europene, iarpărerea mea este că s-a făcut o greşeală legatde această situaţie: aceşti refugiaţi vor crea, petermen lung, foarte multe probleme.

Ce-a de-a treia problemă este cea adatoriilor suverane, care au ajuns într-o situaţiecomplicată. Dacă ne raportăm la scrierile unuifilosof francez care a analizat dezvoltarea dinperspectivă geografică la Nord şi la Sud deparalele 45, constatăm că indicatorii tind să-idea dreptate. Vedem că cele mai multe pro -bleme sunt la Sud – Portugalia, Grecia, Spania,Italia, Bulgaria chiar şi noi. Grecia, în primulrând, a creat aproape haos odată cu potenţialaei ieşire din Zona Euro şi din UniuneaEuropeană. Tot aici aş ţine să specific faptul căsunt aceste datorii suverane cu posibilităţi nufoarte facile de a le suporta, iar dacă adăugămşi problema refugiaţilor, deja vom înclina spreo perspectivă foarte pesimistă la nivelul con -s trucţiei europene.

Alina Ars\ni

28 mARTIe 2016 PIA}A FINANCIAR|


Chiar în condiţiile în careinflaţia s-a ajustat de lajumătatea anului

trecut, ca urmare a reduceriiTVA la alimente, pentru aintra chiar în teritoriu negativîn acest an, iar dobânzile ladepozite se îndreaptă spre 1%anual, fondurile deobligaţiuni s-au confruntat cuo perioadă dificilă în cursulanului 2015. În modsurprinzător, aceastăperioadă a venit dupăînregistrarea unor creşterisubstanţiale ale activelorfondurilor cu risc scăzut, ce i-au luat prin surprindere şi pecei mai optimişti observatoriai acestui sector. Am puteaspune că a fost parţial vorbade o criză de încredere,fondurile fiind nevoite să facăfaţă unui oarecare climat deconfuzie în relaţia cu o parte apublicului ţintă. Aceastăsituaţie a apărut după aprilie2015, când liderul pieţei, ErsteBond Flexible RON, a trecut laînregistrarea în activul net alfondului a instrumentelor cuvenit fix (titluri de stat,obligaţiuni municipale şicorporatiste) la preţul lor depiaţă, ceea ce expuneinvestitorii şi unor scăderi petermen scurt ale valoriiactivelor unitare (VANU).Liderul pieţei a fost urmatulterior de fondurile

administrate de grupurilebancare importante, respec -tiv BRD, Raiffeisen şi OTP. Cum fondurile cu risc scăzut,şi în special cele peobligaţiuni, sunt cele caredau substanţa industrieifondurilor şi cele prin careeconomisesc românii caalternativă la clasicul depozitbancar, este evident căsubiectul schimbării moduluide evaluare a VAN a devenitunul major pentru întreagapiaţă. Cu toate acestea, nu sepoate spune că schimbărilecare au intervenit înmodalitatea de evaluare a

instrumentelor cu venit fix auconstituit un subiect prealarg mediatizat. Cum era şi firesc, cel maisolicitat jucător în cursulacestei tranziţii a fost liderulpieţei, care a fost şi primuljucător care a trecut lamarcarea la piaţă în aprilie2015. Erste Bond Flexible RONa pierdut peste 10.800 deinvestitori, iar activele s-auredus cu peste 210 milioaneeuro, dacă raportăm cifrelede la sfârşitul lunii februarie2016 cu cele valabile lasfârşitul lunii martie 2015.Astfel, dacă analizăm cum

s-au dezvoltat fondurile pânăîn 2015, se poate spune căliderul pieţei a plătit astfel unpreţ destul de mare, acestaavând în prezent active şi unnumăr de investitori sub celede la sfârşitul anului 2014.Cum însă activele la sfârşitullunii februarie sunt peste celede la sfârşitul anului trecut, sepoate spune că Erste BondFlexible RON a reintrat într-operioadă de acumulare şi cătranziţia a trecut cu bine.Acest fapt a fost posibil încondiţiile în care fondurile nuau înregistrat scăderi aleVANU de natură a suscita

FonDurile merg înainte, Dar Provocările Pieţelor cresc

FonDurile De obligaţiuni au trecut cu bine De testul semimarcării la Piaţă

De ionuţ Dumitriu

Anul trecut a fost unul de tranziţie petru industria fondurilor deschise, în condiţiile în care majoritatea SAI-urilor au trecut laevaluarea instrumentelor cu venit fix prin marcarea la piaţă, aşa cum de altfel este şi practica internaţională. Erste BondFlexible RON a fost cel mai afectat jucător de acest proces, reducându-şi anul trecut activele din pricina temerilor investitorilorcă s-ar putea confrunta cu reduceri ale VAN unitar. Deşi perioada a fost parcursă fără daune majore, rămâne de văzut în cemăsură marea masă a publicului va disemina cu adevărat faptul că, în viitor, fondurile de obligaţiuni nu vor mai raporta doarcreşteri şi că valoarea titlurilor deţinute va fi mai volatilă, putând şi să scadă pe termen scurt.

Dec. 2015 Feb. 2016

29mARTIe 2016 PIA}A FINANCIAR|


îngrijorări printre investitori. Pe ansamblu, segmentul fondurilor deobligaţiuni a stagnat în 2015, în condiţiiletrecerii la marcarea la piaţă. Luând înconsiderare ajustarea activelor lideruluipieţei, înseamnă că alţi jucători aucontinuat totuşi să-şi majoreze activele.În acest sens, se cuvine amintit că nutoate fondurile cu instrumente cu venitfix au trecut la marcarea la piaţă. PotrivitRegulamentului ASF nr 9/2014, care areaşezat regulile de funcţionare afondurilor de investiţii din România, SAI-urile au posibilitatea să aleagă între celedouă metode de evaluare ainstrumentelor cu venit fix (respectivdobânda acumulată şi marcarea lapiaţă). Cel puţin la prima vedere,abordarea ASF poate să fie consideratăatipică, deoarece permite astfel unorfonduri cu portofolii aproxi mativ similaresă raporteze performanţe diferite, dupăcum vor adopta una dintre metode. Şiastfel, performan ţele pentru diferitefonduri nu ar mai fi tocmai comparabile. Un argument tehnic în favoarea marcăriila piaţă ar fi că fondul are toateobligaţiunile înregistrate la preţul pieţeişi ar putea face faţă oricărei cereri derăscumpărare, aproape chiar pentruîntregul fond. În schimb, în cazulfondurilor care nu fac marcare la piaţă,dacă investitorii fac cumva cereri derăscumpărare într-un cuantum care arreclama lichidarea unor plasamente lapreţuri inferioare celor de piaţă, acestfapt se poate transforma teoretic înmarcarea unei pierderi neaşteptatepentru investitorii care rămân în fond.

atenţie crescută Pentru noile FonDuri cu strategii Pragmatice

După ratele de creştere spectaculoasedin ultimii ani, fondurile mutuale autrecut de 325.000 de investitori şi auajuns la active de 4,7 miliarde euro. Chiardacă liderul pieţei nu a contribuit lacreşterea pieţei în 2015, în ansambluindustria a continuat să crească.Principalele segmente care au crescut aufost fondurile denominate în euro şidolari (unde au şi apărut noi jucători) şisegmentul fondurilor cu plasamentepreponderent monetare. Discuţia despre cum s-ar putea dezvoltaindustria fondurilor în perioada



următoare este una foarte interesantă. Opărere generalizată este că, în valoriabsolute, fluxurile de capital vor continuasă fie orientate preponderent cătrefondurile cu risc scăzut, iar fondurile deobligaţiuni vor fi parte a acestui proces.Însă ratele de creştere din trecut aleactivelor fondurilor de obligaţiuni nu maisunt replicabile în viitor, aşa cum de altfelau semnalat şi evoluţiile din anul 2015.Există mai multe circumstanţe care punîn discuţie atractivitatea fondurilor curisc scăzut pe termen scurt în actualelecondiţii de pe pieţele financiare. Primaeste legată de nivelul foarte scăzut aldobânzilor în euro, dolari şi lei. Al doileaelement este cel reprezentat chiar demarcarea la piaţă şi anume faptul că, petermen scurt, este posibil ca fondurile deobligaţiuni să raporteze chiar scăderi caurmare a creşterii unor randamente lacare sunt tranzacţionate obligaţiunile dinportofolii. Acest fapt s-a şi întâmplat înluna februarie, când unele fonduri dinaceastă categorie au raportat scăderi. Altreilea motiv de reticenţă pe termen scurtfaţă de fondurile de obligaţiuni ar constatocmai în condiţiile de pe pieţelefinanciare. Astfel, cu dobânzi şirandamente la minime istorice pentruobligaţiunile guvernamentale (ba chiar înteritoriu negativ pentru scadenţe maiscurte în cazul multor state europene),parcursul randamentelor pe termenmediu nu poate fi decât în trendascendent. Ceea ce ar însemna o scurtăperioadă dificilă, marcată de scăderi alepreţurilor obligaţiunilor. Însă manageriide fonduri se pot proteja faţă de aceastădinamică prin reducerea scadenţei mediia instrumentelor cu venit fix din portofoliiîn moneda în cazul căreia se estimează ocreştere a dobânzilor într-un orizont detimp relativ redus. În ceea ce priveşte fondurile diversificateşi pe acţiuni, în pofida unor declaraţii maioptimiste ale managerilor de fonduri, nuprea ar fi mari speranţe pentru o creşterea intrărilor de capital. Există două motiveîn acest sens. Primul constă în faptul că,nici în perioada de creştere a burselor,fondurile cu risc cel puţin mediu nu auconvins investitorii mai specializaţi să-şiasume riscuri. Aşa se explică faptul căfondurile diversificate şi pe acţiuni suntînţepenite la active cumulate sub 200milioane euro. În al doilea rând,conjunctura actuală a pieţelor de acţiuni,

www.btam.ro



cu perspectiva înscrieriipieţelor de acţiuni într-untrend descendent, în condiţiide volatilitate după circa şaseani de creştere începând din2009, nu ar fi preaîncurajatoare pentrufondurile cu profil de risc mairidicat. Evident însă că, pe dealtă parte, o ajustare apieţelor de acţiuni în 2016 arcrea contextul unor preţuri deintrare bune pentruinvestitori, în situaţia în carepercepţiile de risc se vorîmbunătăţi substanţial în adoua parte a anului, iarinvestitorii vor căpătaîncredere. În aceste condiţii de piaţă,SAI-urile s-au văzut nevoite săvină în întâmpinareapotenţialilor investitori,cărora să le pună la dispoziţiefonduri cu politici deplasamente pragmatice careîşi propun să raportezerandamente în teritoriupozitiv, încercând săminimizeze riscurile încondiţii de incertitudine şivolatilitate pe pieţelefinanciare. În acest context,

prima categorie de fonduricare s-a bucurat de oconsolidare progresivă înactualele condiţii de piaţăeste cea a fondurilor cucapital protejat, precum celelansate de Raiffeisen. Dupăfondurile de obligaţiuni şi cuprofil monetar, fondurile cucapital protejat sunt cele maisemnificative din punctul devedere al dimensiuniiactivelor. Investitorii deţincumulat în fondurileRaiffeisen Confort în lei şieuro plasamente în valoarede aproape 130 milioane euro,ceea ce reprezintă odezvoltare remarcabilăraportat la dimensiunearedusă a segmentelorfondurilor cu grad de riscpeste cel scăzut. De asemenea, în ultimul an,SAI-urile au început săpromoveze tot mai mult aşa-numitele fonduri cu strategiide absolute return careîncearcă să le plaseze caalternativă la fondurile deobligaţiuni. Acestea ţintescperformanţe pozitive încondiţii de volatilitate relativ

redusă. OTP şi Erste, cepromovează tot mai intensfamilia de fonduri „YouInvest”, au fostadministratorii care au părutcel mai mult interesaţi în adeveni activi pe acestsegment de piaţă. Deasemenea, în a doua parte aanului trecut, Raiffeisen arevăzut la rândul săustrategia fondului Benefit şi aînceput să-l promoveze caadoptând o politică deadministrare specifică unuifond de absolute return.Acest tip de fond esteprezentat drept uninstrument de expunerepotrivit pentru investitoriicare ar dori să aibă şansa unorcâştiguri peste cele oferite dedobânzile actuale reduse, darîn condiţiile în care nu suntdispuşi riscului corespunzătoral pierderii unei părţi dinsuma investită. Ceea ce este important deştiut ar fi faptul că, în pofidaobiectivului asumat de aobţine un randament anualpozitiv, acest lucru nu estegarantat şi există riscul ca

fondul cu strategie absolutereturn să nu-şi realizezeobiectivul, aşa cum seîntâmplă lucrurile şi în cazuloricărui fond mutual. Unapeste alta, apariţia în ultimulan a unor tipuri de fonduri cuaşa-numite strategiiinovatoare este de bun augur.Rămâne de văzut însă în cemăsură acestea vor avearezultate convingătoare şidacă vor reuşi să atragăcapitaluri substanţiale în 2016şi anii următori. Este însădestul de clar că mizaprincipală a industrieifondurilor şi a SAI-urilorrămâne atragerea unor sumesensibil mai reprezentative înclasicele fonduri diversificateşi pe acţiuni. Numai princreşterea naturală afondurilor cu risc mediu şiridicat se va face pasul către oindustrie a fondurilor cuadevărat reprezentativă îneconomiile personale aleromânilor care, în proporţiecovârşitoare, sunt legatedirect sau indirect de depozi -tele bancare şi obligaţiunileguvernamentale.



„Marcarea la piaţă” a înlocuitmetoda clasică de înregistrarea obligaţiunilor, utilizată pepiaţa românească, careconstă în împărţireacupoanelor (dobânzilor),aduse de respectivaobligaţiune până lamaturitate, în felii zilniceegale ce sunt adăugate laprincipal (precum dobânda încazul unui depozit bancar).Astfel, în acest caz, preţul lacare este înregistrată oobligaţiune în activul net alunui fond nu are niciun fel delegătură cu ceea ce seîntâmplă cu preţul respectiveiobligaţiuni pe piaţafinanciară, acesta putând săcrească sau să scadă (preţulunei obligaţiuni este inverscorelat cu sensul mişcăriidobânzilor în piaţă). Înconsecinţă, vremurile trecute,când fondurile de obligaţiuniofereau doar creşteri stabile,sunt definitiv apuse în cazulfondurilor care au trecut laînregistrarea obligaţiunilor lacotaţiile pieţei. Investitorii vortrebui să se obişnuiască cu ovolatilitate mai mare a VANU-ului şi deci şi cu posibilitateaunor scăderi pe termen scurt.

Marcarea la piaţă ainstrumentelor cu venit fixreprezintă o practicăinternaţională. Investitorii nutrebuie să se sperie de o astfelde abordare, un bunargument fiind oferit într-uncomunicat al BRD AssetManagement, unde se aratăcă „este bine de reţinut că, îngeneral, plasamenteleefectuate de fonduri înobligaţiuni sunt menţinutepână la maturitate, iarvariaţiile zilnice ale acestoranu impactează randamentul

pe termen mediu şi lung, lascadenţa respectivelorobligaţiuni”. Poate fi socotităo argumentaţie utilă şi demnăde luat în considerare.

scaDenţa meDie a PortoFoliului Devine un inDicator De urmărit

O altă abordare foarte util a fiînţeleasă de public în privinţariscurilor reale ale fondurilorde obligaţiuni se referă lafaptul ca administratoriiacestora nu rămân în niciuncaz pasivi în faţa uneiperspective de creştere adobânzilor. Acesteevenimente ar fi de natură săinducă scăderea preţuluiobligaţiunilor deţinute şi decişi a VANU-urilor fondurilor.Administratorii care considerăo probabilitate ridicată a unorastfel de scenarii este deaşteptat să reducă scadenţamedie a instrumentelor cuvenit fix din portofolii, astfelîncât să minimizeze impactulunor creşteri alerandamentelor la care acestease tranzacţionează.

Ca atare, nu numai mişcăriledobânzilor pe pieţelefinanciare au un impact (însens invers) asupra preţurilor,ci şi maturitatea medie ainstrumentelor purtătoare dedobândă din portofoliu. Cucât maturitateainstrumentelor cu venit fix dinportofoliu este mai mare, cuatât impactul asupra preţuluiobligaţiunilor al creşteriidobânzilor sau al unorevenimente negative este maimare. Aceasta poartă numelede modified duration,conform termenului folosit de

Asociaţia Administratorilor deFonduri (AAF), şi reprezintă omărime esenţială în cazul uneiobligaţiuni, măsurând în modefectiv timpul mediu până lacare se încasează fluxurile denumerar aferente unuiinstrument cu venit fix.

Acest indicator are, în modfiresc, o valoare mai micădecât maturitateainstrumentului cu venit fix.Astfel, cu cât o obligaţiune areo maturitate mai ridicată, cuatât volatilitatea preţurilor lacare se tranzacţioneazăobligaţiunea este mai ridicatăşi cu atât impactul creşteriisau scăderii dobânzilor estemai mare. Dacă managerul defond se aşteaptă la o creşterea dobânzilor sau a randa men -telor instrumentelor cu venitdin pricina unor evenimentepe pieţele financiare, atunciacesta va opta pentruscăderea maturităţii medii aportofoliului respectiv.Evident, în cazul scăderiidobânzilor şi arandamentelor, aşa cum afost cazul ultimilor ani,opţiunea multoradministratori a fostdiametral opusă, şi anume dea lungi scadenţa medie ainstrumentelor cu venit fixdeţinute în portofolii.

Un detaliu important este celreferitor la standardulinternaţional cu privire laindicatorul „modifiedduration”. Astfel, în timp cefondurile monetare au oscadenţă medie aportofoliului de instrumentecu venit fix mai mică decât 1,fondurile de obligaţiunitrebuie să prezinte o valoaresupraunitară a acestui

indicator. Spre exemplu, încazul unui fond cu modifiedduration de 1, o creştere arandamentelor de piaţă cu0,5% pentru toateobligaţiunile deţinute de fondar determina o diminuare avalorii unităţii de fond cuaproximativ 0,5%.

Astfel, în cazul Erste BondFlexible RON, în perioada încare a trecut la marcarea lapiaţă se înregistra o valoare aindicatorului modifiedduration de 1,4, sensibil maimică decât în cazul altorfonduri şi aproape de nivelulminim de 1. În prezent,scadenţa medie aportofoliului liderului pieţeieste de 2,95, în timp ce în cazulfondurilor BRD Simfonia 1 şiBRD Obligaţiuni este de 3,2 şi3,5. Spre exemplu, fondurileOTP Obligaţiuni şi OTP EuroBond au valori aleindicatorului modifiedduration în jur de 2. Aşa cumam explicat, aceasta s-arinterpreta orientativ prinfaptul că administratorii OTPvăd riscuri mai mari în privinţaunei creşteri a dobânzilor înviitorul apropiat decât cei aiErste sau BRD.

FonDurile De Pensii au trecut Din 2013 la marcarea la Piaţă

De altfel, este util în acestcontext să precizăm că toatefondurile de pensii au trecut îniunie 2013 la marcarea prinpiaţă a instrumentelor cuvenit fix, deşi ele nu seconfruntă cu provocarea de aonora răscumpărări zilnice,specifică de altfel fondurilordeschise de investiţii. În acestfel, devine posibil de acumînainte să raportăm laaceleaşi baze performanţelefondurilor de pensii obliga -torii, opţionale şi aleorga nismelor de plasamentcolectiv.

cum să înţelegem „marcarea la Piaţă”



„Piaţa de capital are în faţăo mare oportunitate,aceea de a intra în hora

unică. În 2019, Europa va aveao piaţă de capital unică şi osupraveghere unică, iar faptulcă vom cunoaşte toatetranzacţiile realizate de toatecele 28 de state va reprezenta omare realizare. Trebuie să nepregătim pentru asemeneaschimbare, iar directivele carese implementează vin săsusţină calea pe care dorim săo urmăm“, a declarat MirceaUrsache, VicepreşedinteleAutorităţii de SupraveghereFinanciară (ASF). Deschiderea posibilităţii de a setranzacţiona pe orice bursă vaimplica totodată şideschiderea noastră dinperspectiva Bursei de laBucureşti. Cu o legislaţiecomună, fără alte taxe, totulreal la scară macroeconomică,Piaţa Unică de Capital va aducecu sine numeroase provocări,mai ales pentru pieţele defrontieră precum România. Din această perspectivă,Vicepreşedintele ASF aspecificat faptul că îl preocupăo posibilă contraparteregională în ceea ce priveşteparticipaţia României la acestproiect. „Mă preocupă lucrurimari în piaţa de capital,

România nu are o perspectivăimediată de a construi ocontraparte unitară, ceea ce neva conduce să participăm la ocontraparte regională. Fievarianta contrapărţii Atena-Budapesta, fie cea a Varşoviei.Dincolo de toate, trebuie săprivim cu realism acestelucruri, ca pe o perioadă detranzit“, a declarat acesta. Totodată, VicepreşedinteleASF a menţionat faptul căexistenţa unei contrapărţicentrale este absolut necesară,

cu atât mai mult cu cât seremarcă proiecte de fuziuni detipul celei dintre Bursa de laFrankfurt şi Bursa de la Londra.Evident, acesta nu esteîntâmplător, fiind legat înprincipal de Brexit, dar suntaşteptări şi pentru alteproiecte de fuziune, care nu arţine neapărat de ameliorareaunei potenţiale probleme.În cadrul evenimentului s-apunctat şi faptul că Româniatrebuie să treacă de la piaţa defrontieră la cea emergentă din

prisma pieţei de capital, însă,în anul 2015, Bursa de laBucureşti a stagnat, motivulesenţial fiind dat deabandonul principalului actorde pe piaţă şi anumeGuvernul. „Avem o jumătate de an decând listările au stagnat şi nuexistă o certitudine că ele arputea creşte în 2016, nu credcă la orizont ar apărea ceva.Orice vânzare de pachete destat aduce contribuţii mari labuget, iar indicatorii arată

În cadrul evenimentului Un weekend cu presa economică, organizat de Finmedia şi Piaţa Financiară, Mircea Ursache,Vicepreşedintele ASF, a prezentat evoluţia pieţei de capital pentru anul 2015, oportunităţile şi ameninţările acesteia. El a specificatcu fermitate faptul că pieţei de capital româneşti i se întrezăreşte o mare oportunitate şi anume aceea de a face parte din UniuneaPieţelor de Capital. E vorba de un proiect vizat de Comisia Europeană, pentru a facilita creşterea anvergurii pieţelor de capitaleuropene şi pentru a contribui la o mai bună integrare a acestora la nivelul Uniunii Europene.

De alina arsăni

oPortunitatea De a intra în hora unică

Şansa Pieţei De caPital



foarte bine. Tabloulmacroeconomic pareimpecabil şi, pe de altă parte,salariul mediu a depăşit cotade 400 euro, ceea ce vizeazătranspuneri în economia reală.După ofertele publice iniţialerealizate de Electrica, nu îmiamintesc altă companie caresă fi capitalizat, iar realizareaIPO-urilor reprezintă sursa decapitalizare, în condiţiile încare creditul bancar se obţineaşa cum ştiţi“. Panelul de discuţie dedicatpieţei de capital a abordat şialte subiecte interesante.

atractivitatea Pentru DiasPora

Nu a fost omis din cadrulpanelului dedicat pieţei decapital nici subiectul cu privirela românii din Diaspora şi lapotenţialul acestora deinvestire. Se presupune căaceştia ar putea avea o marecontribuţie la dezvoltareadomeniului în cauză, dat fiindfaptul că ei încă transmitnumeroase fluxuri de capital înţară. Dacă, în schimb, ar existastimulente de transmitere abanilor către investiţii şi nucătre consum, aşa cum seîntâmplă în fapt, poate, partedin ei se vor duce către bursă. Este nevoie însă de încredere înpiaţa de capital, iar aceasta arputea fi propagată în principalprin implicarea statului,conform ideilor desprinse dindezbatere. Acesta din urmă artrebui să fie un model. Atât timp cât statul nu vine peo piaţă transparentă, cum estebursa, evident că neîncredereava plana în continuare.

numeroaseletransFormărilegislative

„Nu cred că este vreundomeniu în România care sănu fi suferit transformărilegislative, însă la nivelul pieţei

de capital au fost multe. Spreexemplu, au fost patru actelegislative care au schimbat dintemelii organizarea pieţei decapital“ – a declarat MirceaUrsache, Vicepreşedintele ASF.Acum sunt în prim plan legi şidirective precum legea nr. 74-2015, privind administratorii defonduri investiţii alternative, şidirectiva MIFID II. Dat fiindfaptul că trebuie să ne aliniemla nivel european, se considerăcă ar trebui să existe şi înRomânia legislaţiafundamentală şi cea secundară– spun specialiştii.

agresivitatea unorentităţi neautorizate

Investiţiile în pieţe de tip FOREXnereglementate de ASF s-auînteţit ca urmare a agresivităţiiunor entităţi în rândul consu -matorilor, iar cine nu deschideochii deschide punga, a pre ci zatMircea Ursache, Vice preşe -dintele ASF, recomandându-letuturor să fie foarte atenţi laacest tip de investiţii realizatepe pieţe nereglementate,întru cât la ASF au primitnumeroase sesizări de la po liţiecu privire la acest aspect.

moDele De a PromovaFonDuri suverane

Se consideră că piaţaromânească are nevoie astăzide fonduri suverane. FondulProprietatea, SIF-urile alăturide alţi câţiva investitori ţinBursa de la Bucureşti, iarexistenţa altora, fie din energiesau imobiliare, esteprimordială. „Cred că România poate săînceapă să aibă fondurisuverane şi am văzut înrezumatul programului deguvernare un astfel de punct.În ce orizont de timp s-ar putearealiza proiectul fonduluisuveran? Acest lucru depindede oamenii care sunt aduşi laconducere, de necesitatea unuicapital circulant iniţial şi a unui capital de lucru adus de piaţă.Totodată, mai sunt de luat încalcul pachetele minoritare“ –a specificat VicepreşedinteleASF.

consoliDarea valoriiacţiunii

La finalul discuţiei, MirceaUrsache a precizat faptul căeste unul dintre susţinătoriiconsolidării valorii acţiunii, însăcu anumite menţiuni ce planauîn jurul unei legislaţii coerente.„Am spus că sunt susţinătorulconsolidării acţiunii, dar nu înorice condiţii, ci doar însituaţiile în care va fi odespăgubire justă a celor careies şi în care vom avea olegislaţie coerentă. Iată de ceam demarat, împreună cu ungrup consultativ din piaţă şi cudirecţia de specialitate,redactarea unui articol care săcompleteze actuala legislaţie şicare să dezlege problemaconsolidării. Cert este că atuncicând vom avea legea primară,nu vom mai avea contestaţii dela acţionari“ – a conchis MirceaUrsache, Vicepreşedintele ASF.

„Cred Că românia poate să înCeapă să aibă fondurisuverane şi am văzut în rezumatul programului deguvernare un astfel de punCt. în Ce orizont de timp s-arputea realiza proieCtul fondului suveran? aCest luCrudepinde de oamenii Care sunt aduşi la ConduCere, deneCesitatea unui Capital CirCulant iniţial şi a unuiCapital de luCru adus de piaţă. totodată, mai sunt deluat în CalCul paChetele minoritare.“

mirCea ursaChe, viCepreşedinte asf



Dragoş Neacşu,preşedintele Erste AssetManagement (EAM),

consideră că după dezvoltareaaccelerată a fondurilormonetare şi de obligaţiuni după2008, principala evoluţie înurmătorii 3-5 ani ar trebui să fiereprezentată, în special, decreşterea orizontului temporalşi a apetitului pentru risc almajorităţii investitorilorromâni, manifestată princreşterea vânzărilor nete, aponderii şi a importanţei înevoluţia pieţei financiare dinRomânia în ansamblu, afondurilor cu alocare pe acţiuni,respectiv diversificate (multi-asset) şi fonduri de acţiuni deţară şi/sau regionale.Preşedintele EAM pune încorespondenţă un astfel deobiectiv cu evoluţia procesuluide educaţie financiară, pe careîl defineşte drept un obiectivfundamental pentrusocietăţile de administrare ainvestiţiilor şi pentruintermediarii financiari îngeneral. „Astfel, vom mai putearecupera din decalajul pe care îlavem faţă de pieţele dinregiune, care sunt cu 5-10 aniînaintea noastră în evoluţiaîntregii pieţe financiare, înspecial prin prisma unui gradmai ridicat al educaţieifinanciare”, explică domnia sa,care atrage atenţia că, dinperspectiva gradului de

bancarizare a populaţiei activeîn România, statisticile neplasează la coadaclasamentului european, cu unprocent încă sub 60%. „Recentapărutul studiu al Standard &Poors, care ne situează peultimul loc în Europa în privinţagradului de educaţiefinanciară, vine să întărească înspaţiul public ceea ce noi ştimdeja din activitatea noastrăcotidiană”, explică domnia sa.

marcarea la Piaţă,exerciţiu sănătosPentru viitorulsectorului

Principala provocare pentruErste Asset Management în

anul ce a trecut a fostreprezentată de trecerea celuimai important fond de pepiaţă, cu active de 1,4 miliardeeuro în prezent, adică ErsteBond Flexible RON, lamarcarea la piaţă ainstrumentelor cu venit fix.Liderul pieţei a fost primul fondcare a optat pentru marcarea lapiaţă în luna aprilie a anuluitrecut, iar temerile unei părţi ainvestitorilor că procesul arputea însemna scăderi aleunităţii de participare au dus laieşiri de investitori şirăscumpărări nete pentru ErsteBond Flexible RON. Astfel, lasfârşitul lunii martie 2015,fondul avea 121.914 investitori şiactive nete de 1,612 miliarde

euro, la sfârşitul anului trecutnumărul de investitori era de112.444 şi respectiv active de1,382 miliarde euro. Dupăascensiunea din ultimii ani, încontextul acomodăriipublicului la ceea ce înseamnămarcarea la piaţă ca impactasupra valorii activelor neteunitare (VANU), fondul apierdut circa 9.500 deinvestitori, iar activele s-auredus cu 230 milioane euro. Erste Bond Flexible RON, ca şicelelalte fonduri deschise dinpiaţă, care au trecut lamarcarea la piaţă, a parcurs linşi fără probleme aceastăschimbare în metodologia decalcul al VAN, recurgând lareducerea scadenţei medii a

Din poziţia de lider autoritar de mai mulţi ani în privinţa activelor administrate, Erste Asset Management (EAM) se arată orientatăspre misiunea de vector de educaţie financiară care să se concretizeze în timp într-o sporire a apetitului general pentru risc asumat încunoştinţă de cauză de către investitorii de retail. Trecerea fondurilor de instrumente cu venit fix la marcarea la piaţă este văzută cao etapă importantă a procesului de educaţie financiară şi în contextul acomodării publicului cu volatilitatea mai ridicată a fondurilorpe acţiuni care permit accesul la randamente mai ridicate pe orizonturi lungi de timp.

De norel moise

PrinciPala Provocare este consoliDareaeDucaţiei Financiare a retailului

erste, liDerul Pieţei, îŞi DoreŞte creŞterea exPunerii retailului Pe FonDurile cu risc mai riDicat

Fondurile administrate de erste asset management

Fond tip fond nr. investitori(februarie 2016)

van – mil. euro(februarie

2016)Erste Money Market RON Monetar 692 25,31

Erste Bond Flexible RON Obligaţiuni 111.048 1.402,49

Erste Balanced RON Diversificat echilibrat 2.669 21,89

Erste Equity Romania Acţiuni 1.592 18,07

YOU Invest Active RON Absolute return 166 8,93

YOU Invest Solid RON Absolute return 425 9,93

YOU Invest Balanced RON Absolute return 206 13,29

YOU Invest Balanced EUR Absolute return 194 14,70

YOU Invest Active EUR Absolute return 109 7,29

YOU Invest Solid EUR Absolute return 279 19,72

Erste Bond Flexible Romania EUR Absolute return 7.648 224,82

Sursa: AAF



instrumentelor cu venit fix dinportofoliu. Investitorii trebuieastfel să se acomodeze deacum înainte cu o anumităvolatilitate a fondurilor deinstrumente cu venit fix care,până în 2015, raportau exclusivun trend ascendent al VANUindiferent de fluctuaţiile pieţeidobânzilor şi deci aleobligaţiunilor pe pieţelefinanciare. Cum la sfârşitullunii februarie, fondul ErsteBond Flexible RON avea activede 1,402 miliarde euro, deci încreştere faţă de sfârşitul anuluitrecut, se poate spune că dejafondul se înscrie într-unparcurs de acumulare, iaradministratorul se aratăoptimist în privinţa evoluţieiviitoare. „Nu a fost o perioadă facilă, daram ieşit mult mai puternici şiuniţi din această experienţă”,spune Dragoş Neacşu. „Cred călucrurile sunt aşezate acum peun fundament solid şi cu ungrad mai ridicat depredictibilitate, în baza căruia,în anii ce vin, vom putea vedeao evoluţie în sens pozitiv, atâtdin punctul de vedere altotalului activelor, cât mai alesprin prisma structuriiacestora”, a explicatmanagerul Erste AssetManagement. Domnia saconsideră că marcarea la piaţăşi asocierea de către investitoria fondurilor de obligaţiuni caavând asociat un anumit nivelde volatilitate reprezintă unelement esenţial de educaţiefinanciară şi că, odată făcutacest pas, va exista un cadrumai propice pentru cafondurile de acţiuni să devinătot mai populare. „Nu vomputea dezvolta cu adevărat ocultură a investiţiei în acţiunifără să trecem cu toţii, încondiţii de integritate morală şiprofesională, prin proba de foca testului de volatilitate ainstrumentelor cu venit fix şi afondurilor de obligaţiuni, ceamai populară formă de

investire a economiilor popu -laţiei”, a explicat şeful EAM.

Paletă largă DeFonDuri cu acţiuni în PortoFoliu

EAM are un portofoliuconsistent de fonduri care auacţiuni în portofoliu, iarrezultatele sunt notabile încategoriile de produse în carese încadrează. Fondurile salecu o istorie îndelungată pepiaţa acţiunilor, Erste BalancedRON (fond diversificat flexibil,care investeşte în acţiuni între35% şi 65% din active) şirespectiv fondul pe acţiuniErste Equity Fund au fost dintrecele mai performante fonduride pe piaţă în ultimii cinci ani.

Erste Balanced RON a raportato creştere a VANU cu 36% înultimii cinci ani (cam tot atâtcât a crescut şi liderul pieţei,Erste Bond Flexible RON), întimp ce Erste Equity România araportat o creştere a VANU cu29%. Începând cu anul trecut, Ersteşi-a mărit substanţial paleta deoportunităţi investiţionalepentru clienţii potenţiali prinlansarea celor şase fonduri„You Invest” denominate în lei şieuro în pachet de câte douăfonduri. Fiecare fond îşipropune să nu depăşească unanumit procent al acţiunilor înportofoliu, cel mai mic în cazulfondurilor „You Invest Solid”,mediu în cazul „You InvestBalanced” şi ridicat (dar în

funcţie de condiţiile pieţeioricum sub 50% din active) încazul „You Invest Active”. Gamade fonduri „You Invest” esteprezentată drept o categoriede fonduri ce urmăreşte opolitică de investiţii de tipabsolute return. Aceastaînseamnă că ţinta lor, prinstrategii pragmatice şi utili -zarea instrumentelor derivate,ar fi să obţină randamentepozitive în condiţii devolatilitate cât mai scăzută. Întentativa lor de a speculamişcările pieţelor financiare şide a încerca să minimizezeriscurile, acest tip de fonduri auo corelaţie slabă faţă de toateclasele principale de active(acţiuni, obligaţiuni, metalepreţioase etc.). Numărul de investitori în acestefonduri cu acţiuni în portofoliu(sub 1.600 în cazul Erste EquityFund sau sub 2.700 în cazulErste Balanced RON) arată căeste un drum încă lung deparcurs pentru ca fondurile curisc peste cel scăzut să devină oprezenţă reprezentativă înactivele financiare aleromânilor. Deşi fondurile Erste,chiar şi cele din familia YouInvest, sunt deja între cele maireprezentative ca active dincategoria celor cu risc mairidicat decât cel scăzut, este clarcă potenţialul de creştere esteimens odată cu apropiereapopulaţiei de principiul cărandamente mai mari petermen lung nu se pot realizafără asumarea riscului unorinvestiţii pe pieţele de acţiuni.Aşa cum, de altfel, se întâmplălucrurile în cazul fondurilor depensii locale, unde până la 20%dintre active sunt „ţinute” înacţiuni, probabil că în câţiva anivor exista condiţii pentru ca unsegment de retail mai reprez -entativ să ajungă să-şi aloce oparte dintre economii înplasamente în acţiuni pentru a-şi spori şan sele de a-şi realizaobiecti vele financiare pe termenlung.

„toţi stakeholderi, părţile impliCate din aCeastă piaţă,avem în faţă provoCarea eduCării populaţiei din punCt devedere finanCiar, avem un front de luCru imens înurmătorii 10 de ani. aşadar, vom avea de munCit, împreună,la marele zid al eduCaţiei finanCiare a românilor.”

dragoş neaCşu, preşedinte erste asset management (eam)



Cum apreciaţi performanţelepieţei fondurilor de investiţii înanul 2015? Au fost ele celeaşteptate? Care au fost factoriiprincipali ce au determinatevoluţii (sau involuţii) peanumite paliere?

Anul 2015 a marcat o creşterea activelor administrate lanivelul pieţei de circa 12%,respectiv un plus de circa 2,5mld. RON. Astfel, volumulactivelor administrate lafinalul anului a atins nivelulde 5,2 mld. euro, reprezen tând9,8% din volumul de po zitelorla nivelul sistemului bancar(depozitele gospodăriilorpopulaţiei şi societăţilornefinanciare). Astfel, putem vorbi de operformanţă foarte bună lanivelul pieţei, ce oferă oalternativă de plasament totmai populară în rândulinvestitorilor. Trendul descendent al ratelorde dobândă a continuat să fieun factor de suport pentrudinamica pieţei, susţinândmigraţia plasamentelor din

depozitele bancare însprefondurile de instrumente cuvenit fix, dar şi un interes totmai ridicat pentru fondurilecu componentă de acţiuni. Între provocările pieţei,putem menţiona schimbareametodei de evaluare ainstrumentelor cu venit fix(trecerea la marcarea lapiaţă), precum şi volatilitatearidicată de pe pieţele deacţiuni, care a marcat a douaparte a anului 2015 şiînceputul lui 2016. Volatili tatea crescută a pie -ţelor de acţiuni a determinato abordare mai prudentă dinpartea investitorilor în ceeace priveşte expunerea peacţiuni. Pe termen mediu şilung, procesul de migraţiedinspre fondurile deinstrumente cu venit fixînspre fondurile cucomponentă de acţiuni se vamenţine şi chiar intensifica.Principalul factor de suportva fi dificultatea atingeriinevoilor de randament doarcu ajutorul produselor clasicede economisire.

Cum a fost anul 2015 pentrufondurile administrate deRaiffeisen Asset Management?Care au fost punctele tari şirespectiv punctele slabe?

Anul 2015 a adus o creştere aactivelor administrate pentrutoate categoriile de fonduri.Cea mai importantădinamică au prezentat-ofondurile cu componentă deacţiuni. Acestea au cunoscuto creştere a activelor de 68%,susţinute în principal defondurile cu capital protejat(+79%). Preocupareaprincipală a RAM esteadaptarea fondurilor sale lacerinţele clienţilor şiparticularităţile mediuluiinvestiţional. În acest sens, afost regândită strategiainvestiţională pentru unelefonduri. Ajustărilestrategiilor operate la nivelulunor fonduri cu componentăde acţiuni au fost bineprimite de investitori, faptprobat prin dinamicavânzărilor. Ca atare, peransamblu, apreciem că anul

2015 a fost unul pozitivpentru fondurileadministrate, deciziileadoptate precum şiimplementarea cu succes aacestora urmând a oferiinvestitorilor beneficii petermen lung.

Cum puteţi caracteriza 2015 dinpunctul de vedere al competiţieiîn piaţa în care activaţi? Existăfactori perturbatori încontinuare? Este marcarea (saunu) la piaţă a instrumentelor cuvenit fix un astfel de factorperturbator? Cum poate firezolvată această problemăspinoasă şi persistentă?

Piaţa locală de fonduri este opiaţă competitivă. Principaliijucători sunt reprezentaţi decompaniile de assetmanagement ale grupurilorfinanciare prezente local(Erste, BRD, Raiffeisen,Banca Transilvania, NN). Scopul pieţei de fonduri estede a sprijini clienţii în a obţinesiguranţa financiară.Penetrarea fondurilor este la

„Proiectele Raiffeisen Asset Management pe 2016 ţin de adaptarea ofertei de fonduri la evoluţiapermanentă a nevoilor clienţilor, ne dorim să le oferim acestora noi instrumente care să îi ajute înîndeplinirea obiectivelor lor, atât prin lărgirea universului investiţional, cât şi prin adoptarea denoi strategii de investiţii“ – aflăm de la preşedintele companiei, Răzvan Szilagyi. Norel Moise

interviu cu răzvan szilagyi, ceo raiffeisen asset management

eDucaţia Financiară a clienţilor, element strategic

Provocarea momentului



un nivel încă scăzut înRomânia (circa 3% din PIB),comparativ cu EuropaCentrală (circa 10%) sauUniunea Europeană (circa40%). Ţinta pieţei este săcrească volumele până la unnivel la care aceastăsecuritate financiară să fieasigurată. În cazul pieţeilocale, RAM are cea mairidicată penetrare afondurilor în activeleclienţilor săi. Principala provocare este dea contribui la educaţiafinanciară a clienţilor. Acestaeste un proces de lungădurată, care a început şi serealizează în principal prinoferirea de consultanţăfinanciară la niveluldistribuitorilor – băncile.Serviciile de Private/PremiumBanking oferă consultanţăfinanciară personalizată. Înmod firesc, investitorii s-auorientat către instrumentecare să le permităîndeplinirea obiectivelorfinanciare.Marcarea la piaţă ainstrumentelor cu venit fixinfluenţează modul de calculal valorii unităţii de fond.Această schimbare nuproduce în sine o modificarea profilului de risc alfondurilor. Cu toate acestea,faptul că se pot înregistrascăderi pe termen scurt alevalorii unităţii de fond poateinfluenţa investitorii cu profilde risc foarte conservator.Considerăm că, în măsura încare această metodologieeste înţeleasă de cătreinvestitori, nu va reprezentaun factor perturbator alindustriei. La momentulcurent, administratoricumulând circa 90% dintreactivele pieţei utilizeazămetoda marcării la piaţă.

Prin însăşi definiţia lor, fondu rileadministrate „investesc“. Cum afost oferta pieţei în 2015? Cum vă

puteţi descurca în situaţia încare marjele de dobânzi au totscăzut iar piaţa de capitalinternă rămâne undeva lanivelul anilor 2000? Iarcompensaţia din pieţele externenu mai e nici ea la fel de sigură...

Trendul descendent al ratelorde dobândă, volatilitateacrescută a pieţelor de acţiunişi oferta investiţionalălimitată a pieţei locale auconstituit principaleleprovocări investiţionale înanul 2015. Cu excepţiaemisiunii de obligaţiuni aMunicipiului Bucureşti nu aexistat nicio emisiunenonguvernamentalăsemnificativă pe piaţa locală.Totodată, a fost un an lipsitde listări semnificative pepiaţa de capital. În acestcontext, ne-am îndreptat totmai mult atenţia cătreemitenţi străini (în cazulemisiunilor de obligaţiuni)sau pieţele externe deacţiuni. Regândireaanumitor strategiiinvestiţionale a însemnat oabordare tranzacţională maiactivă, ce presupune un niveladecvat de lichiditate, pecare, din păcate, piaţa localănu-l oferă. Anvergura sectoruluifinanciar non-bancar permiteoricărui investitor local decalitate să se finanţeze prinacţiuni şi obligaţiuni, faptdovedit şi de listările/emi -siunile trecute. Din păcate,oferta locală de instrumenteeste net inferioară ritmuluide creştere a activelorsectorului financiar non-bancar, fapt ce va determinadirecţionarea unor fonduritot mai mari către varianteexterne de plasament.

Ce paşi s-au făcut în 2015 înceea ce priveşte armonizarealegislaţiei în domeniu cu ceacomunitară? Ce restanţe maisunt?

În anul 2015 a fost implemen -tată DAFIA – directivaadministratorilor de fondurialternative atât la nivel delegislaţie primară (Legea nr.74/2015), cât şi la nivel delegislaţie secundară (Regu -lamentul ASF nr. 10/2015). Încursul anului 2015 a fost fi -nalizat procesul deimple mentare la nivelulsocietăţilor de administrareşi al fondurilor deschise deinvestiţii administrate aDirectivei UCITS IV. În 2016 seaşteaptă implementarealegislaţiei specifice pentrufondurile de investiţiialternative.

Putem spune că avem o piaţă afondurilor care oferă o gamăcompletă de fonduri? Mailipseşte ceva din paleta deproduse a Raiffeisen AM? Careau fost în 2015 vedetele dinportofoliul Raiffeisen AM?

Putem spune că în cazulRaiffeisen Asset Manage mentavem o gamă de fonduriadecvată. Prin adecvatăînţelegem că marea majori -tate a obiectivelor financiarepot fi atinse (şi) cu ajutorulfondurilor de investiţii.Având în vedere însăcontinua evoluţie a niveluluide înţelegere a produselorfinanciare la nivelulinvestitorilor, considerăm cămai sunt fonduri care şi-arputea găsi locul în portofoliultipic al investitorului român,în special în zona fondurilorcare aplică strategii active deadministrare. Fondurile cucapital protejat, RaiffeisenConfort şi Confort Euro, s-auremarcat pe parcursul lui2015, atât prin prismavolumelor atrase, cât şi aperformanţei. Dacă în primaparte a anului 2015 au reuşitsă capitalizeze foarte bineperformanţa pieţelor deacţiuni, în a doua parte aanului, marcată de

volatilitate ridicată, au reuşitsă ferească investitorii de ceamai mare parte a scăderilor.

Cum a evoluat educaţiafinanciară privit din douăpuncte de vedere: primul – celal creşterii numărului deinvestitori care vin cătrefonduri; al doilea – mutareainteresului de la instrumentecu grad de risc scăzut către celecu risc mediu sau mare?

Numărul investitorilor înfonduri creşte constant,mediul de dobânzi scăzut fiindun factor care accelereazăacest proces şi, coroborat cu oconsultanţă specializată lanivelul băncii, ale cărei serviciide private şi premium banking deservesctot mai mulţi investitori, îiajută pe clienţi să pună înbalanţă, pe lângă riscul maicrescut, şi beneficiile care vinodată cu investiţia în acţiuni.

Ce proiecte are Raiffeisen AssetManagement pentru 2016? Cuce noutăţi veţi veni şi cerezultate aşteptaţi în acest ancare a debutat destul detumultuos pe pieţele externe?

În ciuda începutului de an„tumultuos”, marea masă aactivelor deţinute de clienţiinoştri au fost ferite devolatilitatea extremă de pepieţele de acţiuni. Pe de-oparte avem fondurile careinvestesc strict îninstrumente cu venit fix,fonduri ce au fost completizolate de mişcările de pepieţele de acţiuni, pe de altăparte fondurile administrateactiv au stat în afarapieţei/cu expuneri foarte micipe acţiuni. În acest mod,impac tul la nivel de fond afost mult diminuat caamplitudine faţă de ce a fostexperimentat de cătreinvestitorii direcţi pe pieţelede acţiuni.



Cum apreciaţi performanţelepieţei fondurilor de investiţiiîn anul 2015? Au fost ele celeaşteptate? Care au fostfactorii principali ce audeterminat evoluţii (sauinvoluţii) pe anumite paliere?

Piaţa fondurilor deschise deinvestiţii a înregistrat şi înanul 2015 o creştereimportantă, de 14,6%, în cepriveşte activeleadministrate. Unul dintrefactorii importanţi care audus la creşterea industriei afost reducerea dobânzilor ladepozitele bancare.Consider, de asemenea, căaccentuarea gradului deeducare financiară ainvestitorilor a contribuit laorientarea acestora – chiar încondiţiile unei creşteri avolatilităţii în anul 2015 –spre alternative de investiţiicum ar fi Fondurile cuexpunere pe piaţa monetară

şi a instrumentelor cu venitfix, care au reprezentat defapt motorul creşteriiindustriei.

Cum a fost anul 2015 pentrufondurile administrate de BRDAsset Management? Care aufost punctele tari şi respectivpunctele slabe?

În anul 2015 am continuatritmul de creştere susţinută aactivelor şi a numărului deinvestitori (creşterea a fostde peste două ori mai maredecât media pieţei în cepriveşte activele OPCVMaflate în administrare). Deremarcat este faptul căaceastă creştere a fostlocalizată în special pe acelefonduri cu plasamente îninstrumente cu venit fix şi alepieţei monetare, respectivfără expunere pe pieţele deacţiuni.Aş remarca interesul

investitorilor către acestefonduri, care a fost amplificatşi de performanţele buneînregistrate, dar, pe de altăparte, trecerea la marcarea lapiaţă a dus la o volatilitatesuplimentară a fondului, carela rândul ei a generat ovolatilitate sporită atranzacţiilor cu unităţi defond (subscrieri şirăscumpărări).

Cum puteţi caracteriza 2015din punctul de vedere alcompetiţiei în piaţa în careactivaţi? Există factoriperturbatori în continuare?Este marcarea (sau nu) lapiaţă a instrumentelor cuvenit fix un astfel de factorperturbator? Cum poate firezolvată această problemăspinoasă şi persistentă?

Trecerea la marcarea la piaţăîn anul 2015 a fost un elementperturbator pentru industrie

în contextul în care aceastăregulă nu a fost aplicată înmod unitar şi în acelaşi timptuturor actorilor din piaţă.Trecerea la marcarea la piaţăpentru instrumentele cuvenit fix a reprezentat oaliniere la standardeleinternaţionale de evaluare,reflectarea valorii juste (fairvalue), dar, pe de altă parte, aînsemnat şi o creştere avolatilităţii fondurilor cuastfel de instrumente înportofoliu, cu impact negativasupra unor categorii deinvestitori.Această problemă va putea fitranşată în mod nemijlocit deautoritatea de reglementare,care va trebui să impună unpachet de reguli unitarepentru întreaga industrie.

Prin însăşi definiţia lor,fondurile administrate„investesc“. Cum a fost ofertapieţei în 2015? Cum vă puteţi

Unul dintre performerii pieţei fondurilor de investiţii în anul 2015 a fost, cu siguranţă, BRD AssetManagement. Creşterile au fost semnificative la toate capitolele: număr de clienţi, active,deplasarea interesului către produse cu randament mai bun şi grad de risc ceva mai mare. Am statde vorbă cu Dan Nicu, preşedintele BRD Asset Management, despre ingredientele reţetei desucces care a făcut posibile performanţele în cauză. Georgeta Clinca

interviu cu Dan nicu, Preşedinte brD asset management

vom continua să Fim Dinamici Şi aProaPeDe investitori

Promisiuni



descurca în situaţia în caremarjele de dobânzi au totscăzut şi piaţa de capitalinternă rămâne undeva lanivel de anii 2000? Iarcompensaţia din pieţeleexterne nu mai e nici ea la felde sigură...

Anul 2015 a însemnat un anîn care s-au produs schimbăriîn sistemul de evaluare ainstrumentelor cu venit fix.Managementul investiţiilor adevenit o activitate din ce înce mai complexă, urmărindu-seo cât mai bună gestionare alichidităţii, duratelor,performanţelor şi riscurilorasociate.Pieţele externe ne-au ajutatîn diversificarea portofoliiloratât pe sectorul „equity”, câtşi pe „fixed income”(instrumente cu venit fix) şi înadăugarea de performanţăfondurilor administrate.


Legislaţia în domeniu estearmonizată cu legislaţiaeuropeană. Ideea este caaceastă legislaţie şi în speciallegislaţia secundară săurmărească piaţa pentru apermite dezvoltarea acesteiaşi să nu devină o frână prindiferite constrângeri saucerinţe reglementare maidegrabă birocratice decât cuscopul de protecţie ainvestitorilor.

Putem spune că avem o piaţăa fondurilor care oferă o gamăcompletă de fonduri? Mailipseşte ceva din paleta deproduse a BRD AM? Care aufost în 2015 vedetele dinportofoliul BRD AM?

La nivel de categorii generalede clasificare a fondurilor

acoperim întreaga gamă.Dacă discutăm de ospecializare mai îngustă,există o mulţime desubcategorii care nu s-audezvoltat încă pe piaţaromânească, probabil şi din

lipsa unor potenţialiinvestitori cu astfel decerinţe. Ar putea fi de interesanumite iniţiative care „săcreeze şi să stimuleze cerere”în piaţă.Vedetele au fost, după cum

s-a putut observa şi dinevoluţiile şi performanţeleobţinute, fondurile BRDSimfonia şi BRD Euro Fond.

Cum a evoluat educaţiafinanciară privit din douăpuncte de vedere: primul – celal creşterii numărului deinvestitori care vin cătrefonduri; al doilea – mutareainteresului de la instrumentecu grad de risc scăzut cătrecele cu risc mediu sau mare?Putem afirma că numărulconsumatorilor avizaţi,educaţi, e în creştere?

Da, ne preocupăm înpermanenţă de realizarea deprograme pentru creştereaeducaţiei financiare ainvestitorilor şi acest lucru s-a observat în evoluţiagenerală din anul 2015, pe dealtă parte însă nu amremarcat o reorientare ainvestitorilor către produsecu risc mediu sau ridicat, darcauza este, dacă vreţi,tocmai creşterea gradului deeducare financiară coroboratcu evoluţiile nesatisfăcătoareale pieţelor de capital întermeni de risc/performanţă.

Ce proiecte are BRD AssetManagement pentru 2016? Cuce noutăţi veţi veni şi cerezultate aşteptaţi în acest ancare a debutat destul detumultuos pe pieţele externe?

Ne propunem pentru 2016 oconsolidare a poziţiei pepiaţă atât în ce priveşteactivele administrate, cât şinumărul de investitori.Totodată, vom căuta să fimcât mai aproape deinvestitori şi mai dinamici înabordarea strategiilor deinvestiţii pentru exploatareaoportunităţilor oferite de opiaţă volatilă, cu reacţii la omultitudine de evenimenteatât din interiorul, cât maiales din exteriorul acesteia.

ne propunem pentru 2016 o Consolidare a poziţiei pepiaţă atât în Ce priveşte aCtivele administrate, Cât şinumărul de investitori. totodată, vom Căuta să fim Câtmai aproape de investitori şi mai dinamiCi în abordareastrategiilor de investiţii pentru exploatareaoportunităţilor oferite de o piaţă volatilă, Cu reaCţiila o multitudine de evenimente atât din interiorul, Cât mai ales din exteriorul aCesteia.



Cum apreciaţi performanţelepieţei fondurilor de investiţii înanul 2015? Au fost ele celeaşteptate? Care au fost factoriiprincipali ce au determinatevoluţii (sau involuţii) peanumite paliere?

Dacă ne referim la activelesub administrare, putemspune că în anul 2015interesul investitorilor faţăde aceste plasamente a fostextrem de ridicat. Gradul defamiliarizare a clienţilorbancari cu fondurile deinvestiţii este în continuăcreştere, nivelul scăzut aldobânzii depozitelor bancarecrescând interesul acestorafaţă de alternative. Pe de altăparte, performanţafondurilor în general arăsplătit acest interes,fondurile de acţiuni

înregistrând un an 2015pozitiv.

Cum a fost anul 2015 pentrufondurile administrate de BTAsset Management? Care aufost punctele tari şi respectivpunctele slabe?

Pentru noi, 2015 a fost un anexcelent. Am reuşit săcreştem cota de piaţă şi săajunge pe locul 4 în topuladministratorilor de active.Clienţilor noştri am reuşit săle oferim performanţe foarteatractive în zona fondurilorde acţiuni şi venit fix,bazându-ne pe reţeaua deagenţii extrem deperformantă a BănciiTransilvania. Punctele tari le-au reprezentat foartebuna prezenţă în piaţă aforţei de vânzări bancare şi

randamentul atractiv alproduselor noastre. Pe viitordorim să ne îmbunătăţimprezenţa în mediul online şiimplicarea în diverseprograme de educarefinanciară.

Cum puteţi caracteriza 2015 dinpunctul de vedere alcompetiţiei în piaţa în careactivaţi? Există factoriperturbatori în continuare?

În 2015, competiţia a fostputernică şi sănătoasă.Majoritatea administrato rilorau un mix asemănător deproduse, rivalitatea regă -sindu-se la nivelul randa -mentelor atinse şi capacităţiide atragere a clienţilor.

Prin însăşi definiţia lor,fondurile administrate

„investesc“. Cum a fost ofertapieţei în 2015? Cum vă puteţidescurca în situaţia în caremarjele de dobânzi au totscăzut iar piaţa de capitalinternă rămâne undeva lanivelul anilor 2000? Iarcompensaţia din pieţeleexterne nu mai e nici ea la felde sigură...

Scăderea marjelor dedobândă ne-a ajutat atât penoi, cât şi întreaga industrie afondurilor de investiţii. Înfapt, putem consideraaceastă scădere ca fiindfactorul declanşator alascensiunii fondurilor deinvestiţii pe piaţa locală.Apetitul pentru alternativede plasament al clienţilorbancari creşte pe măsură cedobânzile scad. În acelaşitimp însă, noi ca

Banca Transilvania Asset Management continuă tradiţia şi reţeta de succes a grupului financiardin cadrul căruia face parte. Administratorii mizează puternic pe promovarea online, dar şi pediscuţiile faţă în faţă cu clienţii. Volumele sunt în creştere, randamentele sunt bune, perspectivelede asemenea. Am stat de vorbă cu Dorina Josan, directorul general al administratorului defonduri, despre 2015, 2016, atât din punctul de vedere al companiei pe care o conduce, cât şi din celal pieţei în care acţionează. Georgeta Clinca

interviu cu Dorina Josan,Director general banca transilvania asset management

Forţa De vânzări Şi ranDamentele bunesunt atuurile noastre

chei De boltă



administrator ne-am adaptatpentru a putea oferirandamente atractive. Amdiminuat comisioanele deadministrare şi costurile deoperare pentru a putea stimularandamentul fondurilor devenit fix, iar în zona fon durilorde acţiuni am diver si ficatpieţele ţintă. Administrareaactivelor este solicitantă,însă, în aceeaşi măsură, esteşi plină de satisfacţii!


Printr-o exprimare sintetică,am putea spune că anul 2015a fost cel în care s-a finalizatarmonizarea legislaţiei fon -durilor deschise de investiţii,iar anul 2016 va fi anul în carese va finaliza armonizarealegislaţiei fondurilor închisede investiţii. Desigur, nutrebuie omis setul regle -mentărilor care vor asiguraimple menta rea, de cătresocietăţile de administrarede investiţii, a principiilor deguvernanţă corporativă.

Putem spune că avem o piaţă afondurilor care oferă o gamăcompletă de fonduri? Mailipseşte ceva din paleta deproduse a BT AM? Care au fost

în 2015 vedetele din portofoliulBT?

În industria fondurilor deinvestiţii rareori putem spunecă avem o gamă completă deproduse. Diversitatea esteatinsă prin maturitatea pieţeişi interesul clienţilor; putemafirma că administratoriioferă majoritatea produselorcerute de piaţă, în cadrulBTAM având proiecte şipentru lărgirea gameiprezente de produse.Vedetele anului 2015 au fostîn continuare fondurile de

venit fix (indiferent demoneda fondului), cât şifondurile mixte, cu ocomponentă simbolică deacţiuni în portofoliu.

Cum a evoluat educaţiafinanciară privit din două

puncte de vedere: primul – celal creşterii numărului deinvestitori care vin cătrefonduri; al doilea – mutareainteresului de la instrumentecu grad de risc scăzut către celecu risc mediu sau mare? Putemafirma că numărulconsumatorilor avizaţi,educaţi, e în creştere?

Educaţia financiară este laînceput de drum, suntem cutoţii mai degrabă într-o fazăde familiarizare cu noţiuneade investiţii. Numărul declienţi a crescut semnificativ

în cazul nostru, mutareainteresului către fondurile curisc mai ridicat este însăscăzută. Totuşi, numeroşiclienţi devin interesaţiulterior investiţiei în produsecu risc scăzut de fondurile deacţiuni. Aici intervine

abilitatea noastră, a fiecăruijucător din industrie, săprezentăm fondurile deacţiuni ca alternativă petermen lung de urmărireperiodică a evoluţieifondului, cât şi a ştirilor dinzona economică. Direcţia încare ne îndreptăm este, cusiguranţă, bună.

Ce proiecte are BT AssetManagement pentru 2016? Cuce noutăţi veţi veni şi cerezultate aşteptaţi în acest an,care a debutat destul detumultuos pe pieţele externe?

Ne dorim o prezenţă cât maiputernică în mediul onlinepentru 2016. Dorim să neadresăm clienţilor dornici detehnologie, care preferătranzacţionarea online afondurilor de investiţii înlocul metodei tradiţionale,de prezenţă în agenţiilebancare. Fondurile deinvestiţii beneficiază devizibilitate ridicată în cadrulaplicaţiilor de internetbanking ale BănciiTransilvania, ţintind ocreştere puternică aoperaţiunilor în acestsegment. În paralel, necontinuăm strategia de a fiprezenţi permanent înreţeaua bancară şi mereudeschişi pentru întâlniri cuclienţii noştri.

ne dorim o prezenţă Cât mai puterniCă în mediul onlinepentru 2016. dorim să ne adresăm Clienţilor dorniCi detehnologie, Care preferă tranzaCţionarea online afondurilor de investiţii în loCul metodei tradiţionale,de prezenţă în agenţiile banCare. fondurile deinvestiţii benefiCiază de vizibilitate ridiCată în CadrulapliCaţiilor de internet banking ale bănCiitransilvania, ţintind o Creştere puterniCă aoperaţiunilor în aCest segment.



Oprivire asupraexpunerii persoanelorfizice pe fondurile

deschise este mai relevantădecât o analiză care vizeazăsituaţia activelor netepropriu-zise. Două elementejustifică această abordare. Pede o parte, fiind organisme deplasament colectiv, măsurasuccesului lor este conferită înprimul rând de audienţa înrândul persoanelor fizice. Pede altă parte, este cunoscut căo bună parte din activelefondurilor sunt deţinute deinvestitori sofisticaţi sau dediferite entităţi juridice afiliatesocietăţilor de administrare(SAI), ceea ce distorsioneazăadevărata aderenţă aorganismului de plasamentcolectiv în rândul populaţiei. La sfârşitul lunii februarie2016, valoarea activelordeţinute de persoanele fiziceera de 3,5 miliarde euro, adicăaproape 75% din totalulactivelor nete de 4,7 miliardeeuro ale fondurilor deschiseclasificate în categoriaOPCVM. Această expunere arfi echivalentă cu circa 10,5%din depozitele bancare alepopulaţiei, ceea ce înseamnăo poziţie deja semnificativă îneconomisirea internă, greu deintuit în urmă cu câţiva ani. Pede altă parte, cum industria

fondurilor înseamnă în jur de325.000 de investitori, reiesedestul de clar că potenţialulfondurilor deschise de a-şicreşte audienţa rămâne unulimens. Factorul demultiplicare este evident dacăavem în vedere ce ar însemna,spre exemplu, numaiadiţionarea a încă 100.000 deinvestitori la un interval detimp de câţiva ani de zile. Activele populaţiei în fondulErste Bond Flexible RON suntîn cuantum de 1,1 miliardeeuro şi concentrează circa 32%din expunerea persoanelorfizice pe organismele deplasament colectiv. Urmeazăapoi fondul Raiffeisen RONPlus din categoria celor cuplasamente preponderentmonetare, unde niveluldeţinerilor persoanelor fizice atrecut de 500 milioane deeuro şi reprezintă 15% dinexpunerea totală a populaţiei.De asemenea, dintre fonduriledenominate în lei, deţineri alepersoanelor fizice înechivalent de peste 200milioane euro şi respectivpeste 160 milioane de euro sepot consemna în cazulfondurilor BT Obligaţiuni şiBRD Simfonia 1. Populaţia a ajuns, deasemenea, să aibă o expunerede 1,1 miliarde euro pe

fondurile denominate înmoneda europeană. Aceastaar fi echivalentă cu cca 9% dinvaloarea depozitelor bancareîn valută ale populaţiei. Ceeace reprezintă un nivelconsistent cu procentul de10,5%, cât reprezintăponderea activelor populaţieiîn fondurile deschise în totaluldepozitelor bancare. Cele maireprezentative fonduri în eurounde populaţia are deţinerisunt: Raiffeisen Euro (414

milioane euro), BRD EuroFond (205 milioane euro) şiErste Bond Flexible RomâniaEuro (195 milioane euro).

FonDurile DiversiFicateŞi Pe acţiuni rămânFoarte Firave

Analizarea listei fondurilor înfuncţie de activele deţinutede populaţie ne permiteobservaţii sugestive înprivinţa audienţei reduse a

românii evită să-Şi asume riscuri în investiţii

economiile PoPulaţiei în FonDurile Deschise, Peste 10% Din stocul De DePozite bancare

De ionuţ Dumitriu

La sfârşitul lunii februarie 2016, valoarea titlurilor în fondurile mutuale deţinute de persoanele fizice era în cuantum de 3,5miliarde de euro, din care peste 90% reprezintă expunerea pe fonduri cu plasamente preponderent monetare şi de obligaţiuni.De asemenea, este notabil că peste 30% din expunerea totală a populaţiei pe fondurile deschise se realizează prin intermediulliderului pieţei, Erste Bond Flexible RON. În schimb, valoarea cumulată a plasamentelor în fondurile diversificate şi pe acţiuniîn lei este de circa 76 milioane euro, adică mai puţin de 2,5% din totalul expunerii populaţiei pe organismele de plasamentcolectiv. Adică foarte aproape de cât reprezintă valoarea titlurilor deţinute de persoanele fizice în fondul cu capital protejatRaiffeisen Confort, ceea ce este sugestiv pentru apetitul relativ redus pentru risc al românilor cu bani.

tabel 1. active nete deţinute de persoanele fizice (Februarie 2016)

Fond/categorie fond active nete(mil euro)

Pondere în total (%)

BRD Simfonia 1 163.3 4.7%

Raiffeisen RON Plus 511.5 14.7%Alte fonduri cu plasamente preponderent monetare 61.9 1.8%

Erste Bond Flexible RON 1,126.0 32.3%

BT Obligaţiuni 218.4 6.3%

Alte fonduri de obligaţiuni 106.4 3.1%

Fonduri diversificate 61.1 1.8%

Fonduri de acţiuni 15.5 0.4%

Raiffeisen EURO 414.0 11.9%

Erste Bond Flexible Romania EUR 195.3 5.6%

BRD Euro Fond 204.6 5.9%

Raiffeisen Confort Euro 53.8 1.5%

Alte fonduri denominate în euro 254.7 7.3%

Raiffeisen Confort 68.6 2.0%

Alte fonduri 28.9 0.8%

Total OPCVM 3,483.7

Sursa: AAF



fondurilor cu grad de risc peste celscăzut. Astfel, atrage atenţia imediat faptul că întop 25 nu se regăseşte niciun fond peacţiuni. În acest top au intrat fondurileunde populaţia deţine titluri departicipare în valoare de cel puţin 6,5milioane euro. Împreună, fondurilediversificate şi pe acţiuni în lei înseamnădeţineri ale persoanelor fizice de 61milioane de euro şi respectiv 15,5milioane euro. Ceea ce pune în evidenţăşi mai clar reprezentarea nesemnificativăa plasamentelor cu grad de risc cel puţinmediu în portofoliile de active financiareale populaţiei. Aceasta vine să confirmedestul de clar înclinaţia clasei de mijlocdin România către un profil de riscscăzut. Revenind la componenta top 25 înprivinţa expunerii populaţiei pe fonduriledeschise, abia întrezărim fonduri cu profilde risc mediu. Dintre fondurile mai vechi,apar în clasament BT Clasic, RaiffeisenBenefit, Erste Balanced RON. Pe de altăparte, sunt deja vizibile fondurile dincategoria „You Invest” lansate începânddin 2014 de Erste Asset Management.Erste a lansat şase fonduri „You Invest”,trei denominate în euro şi trei în lei, careîşi propun politici de investiţiipersonalizate şi vizează ponderi diferiteale acţiunilor în portofoliu. Atât înfondurile „You Invest”, cât şi în cele treidiversificate menţionate mai sus,

persoanele fizice deţin unităţi departicipare în cuantum mai redus de 20milioane euro. Dacă creşterea fondurilor pe obligaţiunise pare că va încetini dat fiindinconvenientul expunerii la creştereadobânzilor şi tensiunilor de pe pieţelefinanciare, se pare însă că un rol tot maiimportant îl vor juca fondurilepragmatice lansate de SAI-uri. Acestea îşipropun să adopte strategii ce încearcă săprotejeze investitorul în faţa scăderilorpieţei, având drept obiectiv obţinereaunui randament pozitiv al investiţiei,chiar în condiţii de volatilitate pe pieţelefinanciare.

raiFFeisen, succes notabil cu FonDurile conFort

Cele două fonduri cu capital protejat şi-au sporit tot mai mult audienţa înactualele condiţii de piaţă din ultimii doiani. Raiffeisen Asset Management (RAM)este singurul administrator care a lansatfonduri cu o astfel de strategie, primul înlei în 2009, iar al doilea în euro înoctombrie 2013. Astfel, fondul RaiffeisenConfort şi-a consolidat progresivaudienţa, ajungând în prezent la odimensiune respectabilă a activelor de 69milioane euro deţinute de un număr depeste 2.200 de investitori. Adică foarteaproape de cât deţin persoanele fizicecumulat în toate fondurile diversificate şi

pe acţiuni. Performanţa este una cuadevărat remarcabilă şi, în acelaşi timp,pune în evidenţă şi mai clar apetitul derisc scăzut al românilor. Investitorii auapreciat, în cazul fondurilor cu capitalprotejat, posibilitatea investiţiei într-uninstrument care să le protejezeprincipalul investit şi care să le ofere înschimb accesul la creşterile pieţeiacţiunilor (în condiţiile în care creştereanu se produce în condiţii de volatilitateridicată). Strategia investiţională aplicată încazul fondurilor Confort este cunoscutăîn literatura de specialitate subdenumirea de CPPI (ConstantProportion Portfolio Insurance), fiindutilizată pe scară largă la nivelinternaţional, atât pentruadministrarea fondurilor de investiţii,cât şi a fondurilor de pensii. Pentru a-şiatinge obiectivele propuse, acest fondţinteşte o perioadă de doi ani. Astfel,dacă pieţele de acţiuni au o evoluţiepozitivă şi fără fluctuaţii majore înperioada respectivă de doi ani, câştigulobţinut ar trebui să fie semnificativpeste cel obţinut, dacă banii suntplasaţi în instrumente cu venit fix(depozite, titluri de stat etc.). Dacăpieţele de acţiuni cresc la finalul celordoi ani, dar au înregistrat fluctuaţiimajore în interiorul perioadei, atunciexistă posibilitatea ca randamentul sănu fie superior celui obţinut dininvestiţiile în instrumente cu venit fix.Administratorul RAM atrage atenţia căriscul este redus doar în măsura în carese respectă perioada recomandată deinvestiţie de doi ani. În cazul în carerăscumpărarea se face mai devreme dedoi ani, este posibil ca sumarăscumpărată să fie mai mică decât ceainvestită, dacă piaţa de acţiuni a avut oevoluţie negativă în această perioadă.La ce se referă însă valoarea protejată lacare face trimitere titulatura fondului şireprezintă elementul fundamental alstrategiei de investiţie? Astfel, încondiţiile unei evoluţii nefavorabile apieţelor de acţiuni pe care investeştefondul Confort, obiectivul acestuia estereprezentat de limitarea scăderii – dupădoi ani (de la data lansării fondului saude la data stabilirii valorii de referinţă) –unităţii de fond sub valoarea protejată(95% din valoarea de referinţă curentă).În conformitate cu strategia fondului,



perioada investiţionalăcurentă este 23.10.2015-23.10.2017, adică un orizontde timp care se arată dejaunul cu multe incertitudini şicu volatilitate ridicată. Adicătocmai o perioadă în carecomponenta de protecţie aprincipalului tenteazăinvestitorii care se confruntăcu spectrul corecţiilor de pepieţele de acţiuni. Aşadar, fondurile Confortsunt potrivite pentru ceitentaţi să aibă acces lacâştigurile potenţiale alepieţei acţiunilor, în condiţiileîn care nu dispun de bagajulde cunoştinţe necesar şi/saunu doresc să-şi asume şiriscurile aferente investiţiei

pe pieţele de acţiuni. Potrivitresponsabililor RAM, pentruaceste fonduri şi-au arătatinteresul cu precăderepersoane cu averi personaleapreciabile, plasamentulmediu pe investitor fiind depeste 100.000 euro pentrumai mult de jumătate dinactivele atrase. Aceastaindică în mod evident oclientelă de tip private-banking obişnuită cu produserelativ sofisticate dincategoria fondurilor deinvestiţii. Dat fiind succesul fonduluiConfort denominat în lei,Raiffeisen a mai lansat, înoctombrie 2013, un fondConfort în euro, ce a luat de

fapt naştere prinredenominarea fonduluiRaiffeisen Confort Seria 2.Acesta a ajuns la valori aletitlurilor de participare depeste 53 milioane eurodeţinute de 1.000 deinvestitori persoane fizice.Dinamica confirmă că, întimp, investitorii s-au arătatmulţumiţi de performanţafondului Confort în lei şireprezintă o performanţănotabilă a RAM, care a impuspe piaţă un produs cuaderenţă la publiculspecializat, graţie unuimarketing care a dovedit căînţelege profilul de risc alinvestitorilor români din clasamedie.

ultima moDă între sai-uri: FonDurile De absolute return

Cu siguranţă că fondurile totmai la modă după crizafinanciară încep să devină aşa-numitele fonduri cu strategie„absolute return”. Nu există odefiniţie consacrată a acesteistrategii, dar principiul de bazăconstă în faptul că fondurilesub această titulatură urmă -resc să realizeze randamentepo zitive indiferent de evolu ţiilede pe pieţele financiare. Per -formanţa lor nu este judecatăîn termeni relativi, adicăraportată la un benchmarkprecum un indice bursier. Fondurile ce adoptă ostrategie de absolute returnîşi asumă drept referinţă operformanţă anuală pozitivă(spre exemplu, un câştig încuantum de cinci puncteprocentuale peste inflaţie). Înfapt, fondurile de absolutereturn urmăresc să obţinărandamente anualesuperioare instrumentelorclasice de economisire şi încondiţii de volatilitate maimică decât în cazul unui fondpe acţiuni, spre exemplu.Portofoliul unui astfel de fondeste flexibil, incluzând toatecategoriile de instrumente, şiutilizează în mod frecvent ins trumente financiare derivate. Iată o sinteză desprefondurile de absolute returnde pe site-ul OTP AssetManagement, ce pune înevidenţă deosebirile faţă deabordările clasice dinindustria fondurilor: Urmăresc o performanţăabsolută (pozitivă) indi -ferent de evoluţiile pieţelorşi nu una relativă raportatăla un indice bursier;Au o corelaţie foarte slabăfaţă de toate claseleprincipale de active (acţiuni,obligaţiuni, metalepreţioase etc.);

tabel 2. top 25 fonduri după active deţinute de persoane fizice (Februarie 2016)

Fond tip fond active PF (mileuro)

Pondere întotal deţineri

PF (%)

ERSTE Bond Flexible RON Obligaţiuni 1,126.0 32.32%Raiffeisen Ron Plus Preponderent monetar 511.5 14.68%Raiffeisen EURO Obligaţiuni (Euro) 414.0 11.88%BT Obligaţiuni Obligaţiuni 218.4 6.27%BRD Euro Fond Preponderent monetar (Euro) 204.6 5.87%Erste Bond Flexible Romania EUR Obligaţiuni (Euro) 195.3 5.60%BRD Simfonia 1 Preponderent monetar 163.3 4.69%BT EURO Obligaţiuni Obligaţiuni (Euro) 101.6 2.92%Raiffeisen Dolar Plus Alte fonduri (USD) 88.7 2.54%Stabilo Obligaţiuni 74.2 2.13%Raiffeisen Confort Fond cu capital protejat 68.6 1.97%Raiffeisen Confort Euro Fond cu capital protejat 53.8 1.54%Raiffeisen Ron Flexi Preponderent monetar 46.2 1.33%OTP EURO Bond Obligaţiuni (Euro) 24.2 0.69%OTP Obligaţiuni Obligaţiuni 20.5 0.59%BT Clasic Diversificat defensiv 18.2 0.52%ERSTE Balanced RON Diversificat echilibrat 15.4 0.44%YOU INVEST Balanced RON Alte fonduri 12.6 0.36%Raiffeisen Benefit Diversificat echilibrat 12.1 0.35%YOU INVEST Balanced EUR Alte fonduri (Euro) 11.2 0.32%OTP ComodisRO Preponderent monetar 10.9 0.31%YOU INVEST Solid RON Alte fonduri 9.8 0.28%Carpatica Obligaţiuni Obligaţiuni 9.4 0.27%YOU INVEST Solid EUR Alte fonduri (Euro) 8.4 0.24%BRD USD Fond Alte fonduri (USD) 6.7 0.19%total oPcvm deţineri active persoane fizice 3,483.7

Notă: Nu au fost incluse fondurile ING Romanian Bond Fund şi ING Romanian Equity Fund, care nu sunt rezidente în România dar investesc pe piaţa locală / Sursa: AAF



Urmăresc maximizarearaportului dintrerandament şi risc asumat;Urmăresc realizarearandamentelor în condiţiide volatilitate cât maiscăzută;Portofoliul unui fond deabsolute return este foarteflexibil, astfel încât în unelemomente poate să fie expuspână la 100% din active înacţiuni, iar la scurt timp săîşi rebalanseze portofoliulpe o cu totul altă clasă deactive (ex: obligaţiuni);În vederea minimizăriiriscurilor, administratoriifondurilor de absolutereturn utilizează în modfrecvent instrumentefinanciare derivate de tipulcertificatelor structuratelong sau short, contractelorforward, futures sau opţiuni.

Un element foarte importantconstă însă în înţelegereafaptului că, în pofidaobiectivului asumat de aobţine un randament anualpozitiv, acest lucru nu estegarantat şi există riscul cafondul cu strategie absolutereturn să nu-şi realizezeobiectivul, aşa cum seîntâmplă lucrurile şi în cazuloricărui fond mutual „clasic”

în ceea ce priveşte abordareainvestiţională.Detalii despre filosofiaacestor fonduri pot fi găsitepe pagina web a societăţiiOTP Asset Management, carea şi lansat un fond închis cu oastfel de strategie în mai2014. Acesta se numeşte OTPPremium Return şi, în cazulsău, în primele cinci zilelucrătoare ale fiecărei lunisunt oferite spre subscriere,în cadrul unei oferte publice,un număr maxim de unităţide fond. OTP a mai lansat, înnoiembrie 2015, încă un fond,de această dată deschis custrategie absolute return şianume OTP Euro PremiumReturn. De asemenea, ErsteAsset Management a lansat,în prima parte a anului 2014, ogamă de câte trei fonduri cualocări diferite de risc,denominate atât în lei, cât şiîn euro, şi care urmăresc totstrategii tip absolute return.De remarcat că la un an de lalansare, cele şase fonduri YouInvest se situează deja în top25 fonduri din punctul devedere al activelor deţinutede persoanele fizice înfondurile mutuale româneşti,ceea ce reprezintă operformanţă remarcabilă

dată fiind stagnareaprelungită de pe segmentulfondurilor diversificate şi peacţiuni. Şi Raiffeisen a intratpe acest segment al

fondurilor cu strategieabsolute return şi atransformat RaiffeisenBenefit într-un fond careţinteşte o astfel de politică.

rezidenţii au trecut de 100 de milioane de euro în fondurile străine

Valoarea activelor netedeţinute de rezidenţi înfondurile de investiţiiînregistrate în state membredin Uniunea Europeană şidistribuite în România aatins un nivel de circa 104milioane euro. Cei mai activioperatori pe acest segmentde piaţă sunt NN şiUnicredit, care distribuiefonduri admi nistrate desocietăţile specializate dincadrul grupurilor financiaredin care fac parte (Pioneer încazul Unicredit). Expunerearezidenţilor pe fondurileadministrate de fiecaredintre cele două entităţi estedeja apreciabilă, respectiv44,5 milioane de euro în

cazul Pioneer şi 58,6 milioanede euro în cazul ING. Principala observaţie privindfondurile alese de românii cubani se referă la gradulridicat de diversificare aopţiunilor în privinţapoliticilor investiţionale, cuobservaţia că expunerea pefondurile cu profil de riscpeste cel scăzut estereprezentativă. Motivaţiaprincipală pentru alegereaunor fonduri străine îndetrimentul celor localeconstă în faptul că eleoperează pe pieţe foartelichide de instrumentefinanciare (spre deosebire depiaţa financiară româneascăşi mai ales BVB), unde paleta

de oportunităţi este foarteredusă. Pe de altă parte,aceste fonduri adoptăpolitici de investiţii dedicate,care nu sunt posibile a fiimplementate pe piaţalocală. De asemenea,expertiza managerilor defond care administreazăaceste vehicule şi istoriaîndelungată a acestorfonduri constituieargumente importante. Principalii investitori înaceste fonduri sunt clienţiiserviciilor de private-banking ai băncilor care audisponibilităţi financiaresubstanţiale, de ordinul apeste 50.000-100.000euro. Se cuvine notat faptul

că investiţia minimă într-unastfel de fond poate săajungă la câteva mii de euro,deci vorbim de o piaţăexclusivistă a acestorproduse de investiţii. De remarcat că nivelulinvestiţiilor populaţiei înfondurile străine distribuiteîn România prin băncile marise arată deja mult mai maredecât în fondurilediversificate şi pe acţiunilocale (de circa 76 milioaneeuro). Această realitatescoate în evidenţă faptul căinvestiţiile în fondurilestrăine reprezintă cu maimult decât o expunereexotică, aşa cum am putea fitentaţi să afirmăm la prima

vedere. Pe această piaţă a fondurilorstrăine mai sunt active ErsteAsset Mana ge ment şirespectiv Raiffeisen CapitalManagement, cu niveluri aleactivelor deţinute deinvestitorii români situate laun nivel nesemnificativ decirca 300.0000 de euro.Aceasta arată că Erste şiRaiffeisen mizează în primulrând pe dezvoltareafondurilor locale admi -nistrate, cele două grupuribancare fiind de altfel ceimai importanţi jucători pepiaţa românească aorganismelor de plasamentcolectiv.

tabel 3. topul primelor 25 fonduri străine din punctul de vedere al activelor nete deţinute de investitorii

locali care le-au achiziţionat prin intermediul reţelelor de distribuţie din românia

Fond valoare(mil euro)

NN (L) Euro Fixed Income 13.47 NN (L) Patrimonial Balanced 11.65 NN (L) First Class Multi Asset 9.78 Pioneer Funds - European Equity Target Income 6.29 Pioneer Funds - Global Equity Target Income 5.24 NN (L) Global Equity Opportunities 5.18 NN (L) Euro High Dividend 4.77 Pioneer Funds - European Potential 3.73 NN (L) US Fixed Income 3.35 Pioneer Funds - US Fundamental Growth 2.62 Pioneer Funds - Euro Corporate Bond 2.53 Pioneer Funds - Top European Players 2.50 Pioneer Funds – US Research 1.99 NN (L) Global High Dividend 1.94 Pioneer Funds - Emerging Markets Bond 1.88 Pioneer Funds - Euro Aggregate Bond 1.79 Pioneer Funds - Euro Bond 1.67 Pioneer Funds - Global Multi-Asset Target Income 1.54 NN (L) US High Dividend 1.53 Pioneer Funds - Euro Strategic Bond 1.39 Pioneer Funds - US Pioneer Fund 1.31 NN (L) Global Sustainable Equity 1.26 Pioneer Funds - Emerging Markets Corporate Bond 2016 1.14 Pioneer Funds Flexible Opportunities 1.06 Pioneer Funds - Global Select 1.05 Sursa: AAF



Fondurile cu profil de riscscăzut au raportat în blocperformanţe foarte bune,

depăşind substanţialperformanţa clasicelordepozite bancare. Acestdetaliu este foarte important,ţinând seama că peste 90% dinexpunerea investitorilorpersoane fizice pe organismelede plasament colectiv sematerializează prin fondurilecu plasamente preponderentmonetare şi prin cele peobligaţiuni. Pentru fondurile cu risc scăzut,cel mai reprezentativbenchmark pentruperformanţa acestora estereprezentat de câştigul asociatunui plasament într-undepozit bancar cu capitalizareaferent perioadei de calcul. Înacest sens, am utilizat ratamedie la dobânzile plătite debănci pe termen de minimumo lună şi de maximum trei lunila depozitele în sold, calculatăîn baza buletinelor lunare aleBNR. Astfel, am obţinutrandamente de referinţă de1,5% pentru ultimul an, 8,9%pentru ultimii trei ani şirespectiv 22,5% pentru ultimiicinci ani, aceste câştigurinominale având ca dată dereferinţă luna februarie 2016. Erste Bond Flexible RON,liderul pieţei fondurilor dinpunctul de vedere al activelor,

cu o pondere în deţinerilepersoanelor fizice de peste30%, este, neîndoielnic, oreferinţă pentru toţi jucătoriidin punctul de vedere alrezultatelor obţinute, desigur,ţinând seama de diferenţele depolitică de investiţii şi de riscasociate fiecărui fond. Iarliderul pieţei se situează întopul fondurilor şi din punctulde vedere al randamentelorobţinute. Creşterea valoriiunităţii de fond cu 3% înultimul an, cu 17,6% în ultimiitrei ani şi cu 36% în ultimii cinciani pune în evidenţă operformanţă net superioarădepozitului bancar clasic.Următorul fond în topul

randamentelor fondurilor curisc scăzut este RaiffeisenRON Plus, adică tocmai aldoilea fond din punctul devedere al dimensiuniiactivelor. Acest fapt pune înevidenţă efectivele pozitive deeconomie de scară în cazulfondurilor cu instrumente devenit fix. Şi alte fondurimutuale cu profil de risc redusse situează într-o plajă derandamente competitive, aşacum este cazul BRD Simfonia1, OTP ComodisRO, CertinvestObligaţiuni, OTP Obligaţiunisau BT Obligaţiuni. Ele sesituează la o distanţă maimică sau mai mare de liderulpieţei, dar oricum mult peste

câştigul nominal aferent unuidepozit bancar.De remarcat, de asemenea, căşi în cazul fondurilor cuinstrumente cu venitdenominate în euro,performanţele acestora suntnet superioare celor la care aumizat pe depozitele bancare înmoneda europeană.Perfomanţele fondurilor aratăfoarte bine, acestea fiindsusţinute de scădereadobânzilor din ultimii ani, cares-a reflectat în creştereapreţurilor obligaţiunilor. Astfel,pentru un interval de timp de 5ani, există fonduri denominateîn euro cu randamente de 20%-25%, precum este cazul BRDEuro Fond, OTP Euro Bond sauRaiffeisen Euro.

FonDurile cu riscscăzut, greu De bătutDe FonDurile mairiscante

Câştigurile aduse deinstrumentele de economisirecu risc scăzut reprezintă,desigur, o referinţă şi pentrufondurile cu risc mai ridicatcare ţintesc pe termene maiîndelungate de timp să ofererandamente medii anualizatepeste variantele deeconomisire cu risc scăzut. Înprincipiu, pe termen lung, cucât un investitor are în

FonDurile cu risc scăzut au surclasat DePozitul bancar

analiza PerFormanţelor FonDurilor Deschise De investiţii

De ionuţ Dumitriu

Fondurile cu profil de risc scăzut, respectiv cele cu plasamente preponderent monetare şi de instrumente cu venit fix, au depăşitsubstanţial câştigurile aferente unui depozit la termen cu capitalizare, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Date fiindcondiţiile pieţei, în puţine cazuri fondurile diversificate şi pe acţiuni au luat faţa performanţelor fondurilor cu grad de riscscăzut, mai ales aferent unei perioade de cinci ani. O evoluţie notabilă se referă la performanţa fondului cu capital protejatRaiffeisen Confort, cu un randament de peste 30% în condiţii de risc controlat, precum şi la rezultatele foarte atrăgătoare alefondurilor de instrumente cu venit fix denominate în euro.

Dobânzi medii termen 3l sistem bancar (capitalizare lunară)

Perioada randament nominal

Februarie 2011-Februarie 2016 (5 ani) 22.5%

Februarie 2013-Februarie 2016 (3 ani) 8.9%

Februarie 2015-Februarie 2016 (1 an) 1.5%

Sursa: BNR

evoluţie comparativă piaţa acţiunilor (bvb)

Perioada bet bet xt

Februarie 2011-Februarie 2016 (5 ani) 9.0% 11.4%

Februarie 2013-Februarie 2016 (3 ani) 13.0% 9.9%

Februarie 2015-Februarie 2016 (1 an) -10.6% -10.2%

Sursa: BVB



portofoliu active mai riscante(adică, de fapt, o proporţie maimare de acţiuni în portofoliu),cu atât are şanse mai mari săobţină randamente mairidicate decât câştigurilecorespunzătoare unorinstrumente cu grad de riscscăzut. În practică, existăposibilitatea să nu se întâmpletocmai astfel, mai ales pe unorizont de timp mediu (până la cinci ani), deoarece încalcul intervine şi inspiraţiamanagerilor fondurilor,precum şi anumiteevenimente pe pieţelefinanciare care pot cântărifoarte mult mai ales pe termenscurt şi mediu. De asemenea, aşa cum amspus, considerăm utileanumite comparaţii alefondurilor cu risc mai ridicat curandamentele asociateliderului pieţei (fondul Erste peobligaţiuni), care, chiar dacă auprofil de risc diferit, reprezintăîn practică un benchmark alperformanţei pentru fondurilecare presupun asumarea unorriscuri mai ridicate. Până laurmă, simplu vorbind, scopulunei investiţii într-un fond cugrad de risc mai ridicat este dea obţine pe termen lung operformanţă peste cea a unuidepozit bancar sau ceaasociată unui instrument

financiar cu grad de risc mairedus. Dacă analizăm performanţafondurilor diversificate şi peacţiuni pentru ultimii trei ani,observăm că există destulecare au reuşit să depăşeascădepozitul bancar clasic şianume randamentul mediu de9%, ceea ce reprezintă un nivelminim din punctul de vedere alunei abordări relativconservatoare. Ele nu prea audepăşit însă creşterileraportate de fondurile cu riscscăzut. Statisticaperformanţelor este şi maipuţin favorabilă fondurilor curisc mai ridicat atunci cândanalizăm comparativperformanţele fondurilor pe unorizont de timp de cinci ani.Puţine fonduri diversificate şipe acţiuni au reuşit sădepăşească câştigul de 22,5%asociat unui depozit la termencu capitalizare şi s-au situatimplicit sensibil subperformanţele fondurilor curisc scăzut. Acest fapt nu estesurprinzător, fiind consistentcu dinamica pieţei de acţiuni înultimii cinci ani, care a stat înapropierea nivelului de 10%, iarcondiţiile de piaţă s-au reflec tat,evident, în evoluţia fondu rilorcu acţiuni în portofoliu. Astfel, la un interval de timp decinci ani, performanţa fondului

liderului pieţei, respectiv ErsteBond Flexible RON, cu unrandament de 36%, a fostdepăşită doar de CarpaticaGlobal şi de fondul pe indiceCertinvest BET FI. Cel maiperformant fond pe acţiuniadministrat activ a fost ErsteEquity România, ce a raportato creştere de 29%, următorul întop, la o distanţă apreciabilă,fiind Raiffeisen România, cu16%. Dintre fondurilediversificate se remarcă tot unfond al Erste, respectiv ErsteBalanced RON, cu o variaţie aunităţii de fond de 36%, dar şiCarpatica Global, cu unrandament de circa 43,5%. Deasemenea, performanţenotabile în sectorul fondurilordiversifi cate se pot consemnapentru BT Clasic şi RaiffeisenBenefit.Un fapt care atrage atenţiaconstă în randamentulfondului cu capital garantatRaiffeisen Confort, care aasigurat la nivelul ultimilorcinci ani un randamentnominal al investiţiei de circa30%, în condiţiile în care aprotejat investitorii săi de risculde scădere specific pieţei acţiunilor. Practic,randamentele obţinute îlsituează alături de cele maiperformante fonduri mutualecu profil de risc scăzut, fiind

situat în imediata apropiere acelor mai importante fonduride pe piaţă.Acest fapt reprezintă operformanţă notabilă afondului în condiţiileobiectivului său principal de aproteja capitalul investit iniţial. Variabilitatea clasamentelorfondurilor după variaţiiletitlurilor de la o perioadă la altanu reprezintă un lucruneobişnuit atunci cândanalizăm performanţa unorfonduri cu risc ridicat. Un fondcare a avut o performanţăfoarte bună într-un an destulde probabil nu va mai fi peprimul loc în anul următor.Dar, foarte probabil, acesta vaavea o performanţă rezonabilăsau superioară raportată lamedia fondurilor categoriei dincare face parte pe o perioadărelevantă de timp. Acest dinurmă aspect, performanţa,raportat la fondurile cucaracteristici similare, esteesenţial în monitorizarea unuifond pe termen lung, mai alescând vorbim de cele cu risc mairidicat.

De asemenea, este bine să nuse piardă din vedere că un altindiciu al succesului unui fond îlreprezintă dinamica în timp aactivelor sale nete şi anumărului de investitori.

clasificarea fondurilor deschise de investiţii

Standardul EFAMA, valabilpentru fondurile deschiseclasificate drept OPCVM, cea fost adoptat voluntar decătre administratorii românide fonduri grupaţi înasociaţia profesionalăAsociaţia Administratorilorde Fonduri (AAF), areurmătoarea structură:

1. Fonduri monetare: Potrivit legislaţiei europeneintrate în vigoare la 30 iunie2012, fondurile monetaretrebuie să îndeplineascăcriterii mult mai stricte

pentru a-şi păstra aceastătitulatură. În principal,aceste reguli sunt legate dereducerea maturităţilortitlurilor de stat până la 120zile, în timp ceinstrumentele cu venit fix încare investesc fondurilemonetare trebuie să fiecalificate cu cele mairidicate două trepte derating disponibile pe termenscurt. În condiţiile în care numaiun nou fond înfiinţat, şianume Erste Monetar,îndeplineşte noile reguli

europene, am preferat sădefinim mai larg categoria„fonduri cu plasamentepreponderent monetare”, în care am inclus toatefondurile cu titulatura de„monetar” clasificate astfelînainte de iunie 2012. Înacest fel, pentru a nu seinduce confuzie printreinvestitori, se păstreazăcategoriile principale defonduri în funcţie decategoriile de risc înstructura prezentată înultimii ani către public,potrivit clasificării EFAMA.

2. Fonduri de obligaţiuni: Criteriu clasificare:minimum 90% din activplasat în instrumente cuvenit fix şi fără acţiuni înportofoliu.

3. Fonduri diversificate: Criteriu clasificare: mix deinstrumente în oricecombinaţie şi durată dedeţinere, care nu seregăseşte în celelaltecategorii. Fondurile mixte pot fi depatru tipuri, în funcţie dealocarea activelor:

a) defensive – cu expunerepe acţiuni maxim 35%;b) echilibrate – cu expunerepe acţiuni între 35% şi 65%;c) dinamice – cu expunere deacţiuni peste 65%;d) flexibile – caracteristicalor este un mix deinstrumente, cu pondere şidurată de deţinere variabile.Expunerea pe acţiuni poatevaria între 0 şi 100%.

4. Fonduri de acţiuni:Criteriu clasificare: minim85% din activ plasat înacţiuni.



Care sunt principalele obiectiveale SIF Muntenia în privinţamanagementului deportofoliu? Care sunt ţinteleconcrete de administrare pecare vi le propuneţi pentruurmătorii ani?

În prezent, portofoliul SIFMuntenia are o valoare de1.256.381.836 lei şi esteformat, în principal, dinacţiuni cotate – 67%, acţiuninecotate – 16%, titluri departicipare la OCPVM – 9%,

obligaţiuni – 4%.Alocarea sectorială aportofoliului de acţiuni este:28% în societăţi financiar-bancare, 12% în societăţi dinindustria farmaceutică/chimică, 9% în societăţi din

domeniul imobiliar, 8% însocietăţi din industriamaterialelor de construcţii, iarrestul de 43% în alte industrii.SIF Muntenia are deţinerimajoritare în 13 societăţi-fi li ale,valoarea lor repre zentând

SIF Muntenia a intrat într-o nouă eră. Cu un management nou, de cea mai înaltă calitate, cu mare experienţă, fondul îşi propuneobiective îndrăzneţe. Şi aceasta într-un context destul de complicat, cu un mediu extern impredictibil şi o piaţă de capitalromânească rămasă la stadiul de pariu pierdut! Am stat de vorbă despre acestea cu Gabriela Grigore, director general al societăţii.Norel Moise

interviu cu gabriela grigore, Director general siF muntenia

o investiţie bine Făcută atrage investitori

De ţinut minte



25% din portofoliu.Principalele obiective alemanagementului SIFMuntenia privind portofoliulexistent sunt:

lichidizareaparticipaţiilor care audovedit că nu potdistribui dividende şi, înplus, şi-au epuizatpotenţialul de creştere, învederea obţinerii surselorpentru investiţiiun management deportofoliu activ în filialeleexistente, pentrueficientizarea activităţiilor, şi, în final, pentruobţinerea de dividendesatisfăcătoare de laaceste societăţi carereprezintă 25% dinportofoliu

Administrarea pe care SAIMuntenia o realizează are, larândul ei, două ţinte:capitalizarea bursieră a SIFMuntenia să reflecte corectvaloarea fondului şi, deasemenea, dividendeledistribuite de SIF Muntenia săremunereze acţionarii. În ceeace priveşte valoarea acţiuniiSIF4, consider că, înmomentul de faţă, există locde creştere a valorii acţiunii,dar rămâne ca piaţa să decidă.

Există anumite intenţii clare dereducere, respectiv de creşterea expunerii pe anumite sectoaresau categorii de companii?

SIF Muntenia s-a declarat cafiind un fond balansat,diversificat. În politica sainvestiţională, compania nuare în vedere un domeniuanume, investiţiile urmândsă se realizeze numai pecriterii de eficienţă a lor şi pebaza unei analizefundamentale a societăţilorsubiect al investiţiilor.

Cum arată politica de investiţiia SIF Muntenia? Există intenţia

de a investi în acţiuni listatesau mai degrabă în proiecte tipprivate-equity alături de alţiinvestitori?

SIF Muntenia va investi atâtîn acţiuni listate, cât şinelistate, criteriul de alegerefiind rezultatul aşteptat alinvestiţiei (creşterea valoriiacţiunii şi/sau dividendelor).

Cum vedeţi perspectivaveniturilor din dividende ale SIFîn următorii ani?

O situaţie ideală ar fi cea încare dividendele distribuiteacţionarilor să fie aproximativegale cu dividendele încasatede SIF Muntenia de la socie -tăţile din portofoliu. În acestsens, ar fi necesară efectuareade investiţii în societăţi care,în mod tradiţional, realizeazăprofit şi distribuie dividende,

astfel încât să putem contaanual pe încasări de dividendepredictibile. Aşa că, pentru avă răspunde la întrebare,mizăm şi investim în acţiunisau deţineri care să generezedividende pentru companianoastră.

Consideraţi că SIF Munteniapoate să distribuie dividendesemnificative către acţionari înanii următori fără a recurge lavânzări substanţiale dinactivele strategice?

Pentru ca SIF Muntenia săpoată distribui anualdividende are nevoie de orestructurare a portofoliuluişi de axarea investiţiilor pesocietăţi care, de regulă, daudividend. Nu sunt excluse nicivânzările de acţiuni, procesulde investire/dezinvestire fiindunul continuu.

Care ar fi principalele implicaţii ale trecerii lasituaţiile financiare IFRS, care au inclusiv semnificaţiefiscală pentru companie? Care sunt implicaţiile adoptăriiIFRS asupra politicii dedividende?

Pe scurt, trecerea la întoc -mirea situaţiilor financiareconform IFRS înseamnă: unalt mod de prezentare,calcularea şi evidenţiereaimpozitului amânat şi o

prezentare în detaliu ariscurilor cu o cuantificare alor însoţită de un calcul desenzitivitate. Dar cea maiimportantă schimbare constăîn evidenţierea deţinerilor lavaloarea justă, cu scopul de aprezenta permanent activeledeţinute la o valoare cât maiapro piată de valoarea depiaţă (la care s-ar puteavalorifica activele).Trecerea la întocmireasituaţiilor financiare conformIFRS nu a avut un impact

major asupra SIF Muntenia,nici ca nivel al taxelor şiimpozitelor plătite, niciasupra politicii de dividende.

Care apreciaţi că ar fiprovocările pentru SIF-uri în anii următori şi care ar fi cele pentru SIF Muntenia înspecial?

Performanţa în manage rie reaactivelor a fost şi va rămâne,din punctul meu de vedere, ceamai mare pro vocare pentrusocietăţile de investiţiifinanciare, cât şi crearea deplusvaloare pentru acţionari.

Consideraţi că există şanse caSIF-urile să atragă în viitorsensibil mai mult atenţiainvestitorilor, în special a celorstrăini? Ar fi un element beneficdin această perspec tivăeliminarea pragului de deţinerede 5% din acţiuni pentru ungrup de investitori careacţionează concertat?

Pe măsura îmbunătăţiriiguvernanţei corporative,problema limitării deţinerilorde acţiuni la SIF-uri ar trebuisă îşi piardă din importanţă,să dispară. Acţionarii artrebui să fie cei care decidexistenţa sau nu a vreunuiprag de deţinere.

Ce vă propuneţi pentru a creşteinteresul investitorilor pentruacţiunile SIF4 la BVB?

Investitorii cumpără acţiuniatunci când estimează săobţină un câştig dininvestiţia făcută, dar mai enecesară o condiţie: să aibăîncredere în managementulsocietăţii respective. Deaceea, cred că este nevoieîntotdeauna ca oadministrare să fietransparentă şi focusată peafaceri care aduc plus devaloare în societate.

treCerea la întoC mirea situaţiilor finanCiare Conformifrs înseamnă: un alt mod de prezentare, CalCularea şievidenţierea impozitului amânat şi o prezentare îndetaliu a risCurilor Cu o CuantifiCare a lor însoţită deun CalCul de senzitivitate. dar Cea mai importantăsChimbare Constă în evidenţierea deţinerilor lavaloarea justă, Cu sCopul de a prezenta permanentaCtivele deţinute la o valoare Cât mai apro piată devaloarea de piaţă (la Care s-ar putea valorifiCa aCtivele).



Nu a fost niciun secret,în ultimii ani, faptul cădividendele foarte

ridicate după 2011 în cazulunor SIF-uri (cu SIF3,exemplul cel mai denotorietate) au fostfinanţate în proporţieimportantă prin vânzări de

active, în principal de pachetede acţiuni la BRD şi Erste. Această politică a fostconsiderată una ce nu puteafi replicată pe termen mediuşi lung. Una peste alta, încondiţiile unor vânzărisemnificative şi fără investiţiiîn scopul întăririi

portofoliilor, în câţiva ani nuvor mai fi disponibile sprevânzare participaţii la bănci.Şi, în consecinţă, nu vor maiputea fi raportate profituricontabile la fel de atractive.Pe de altă parte, o vânzaresistematică de active pentruplăţi în cash cu titlu de

dividende se reflectă îndiluarea valorii VAN-urilor,aşa cum a fost cazul la SIF4sau SIF3. În cazul unei astfelde politici agresive pentru untimp îndelungat, SIF-urilepot treptat să nu mai aibăprea multe active de vândutcare să le permită să

Politica De DiviDenDe rămâne o Provocare Pe termen lung

trecerea la iFrs nu a aFectat DiviDenDele Distribuite De siF-uri

De ionuţ Dumitriu

Cu excepţia SIF Banat Crişana, SIF-urile au anunţat dividende atractive şi pentru exerciţiul financiar 2015, cu randamenteasociate ale dividendului net între 5% şi 9,5%, trecerea la IFRS neafectând flexibilitatea politicii lor de dividende. Cu toateacestea, măsura în care SIF-urile vor putea să distribuie dividende semnificative pe termen mediu şi lung reprezintă o provocareîn condiţiile în care în anii trecuţi, în proporţie destul de mare, dividendele generoase au fost finanţate de vânzările dindeţinerile la BRD şi Erste (în special cazul SIF4 Muntenia şi mai ales SIF3 Transilvania). Cele mai bine poziţionate pe termen scurtpar să fie SIF-urile care mai au active importante la bănci, acestea fiind într-un parcurs de revenire a profitabilităţii.



distribuie dividende gene -roase mai mulţi ani la rând. Pe de altă parte, vestea bunăar fi că trecerea la IFRSîncepând cu exerciţiulfinanciar 2015 nu prea aafectat în mod efectivprofitabilitatea şi politica dedividende a SIF-urilor.Raportările pentru 2015,potrivit standardelorcontabile IFRS, presupun oserie de detalii contabile maimult sau mai puţincomplicate, dar, la o primăvedere, cu excepţia SIFTransilvania, rezultatul net alexerciţiului nu pare să fiesubstanţial influenţat denoile norme contabile. Astfel,pentru patru dintre SIF-uri,plaja de valori pentru profitulnet al exerciţiului în 2014 şi2015 nu se îndepărtează

semnificativ de profitabi -litatea raportată în aniitrecuţi în baza standardelorlocale de contabilitate. Desigur însă că, în afară deinformaţiile situaţiilorfinanciare, apar anumitenuanţări de la un SIF la altulîn ceea ce priveşte calitateaactivelor şi strategiile lor deadministrare, precum şi înceea ce priveşte aprecierilereferitoare la politica lor dedividende.SIF Banat Crişana estesingura societate deinvestiţii care a decis să nudistribuie dividende,celelalte SIF propunândacţionarilor aprobarea unuinivel al dividendelor cecorespunde unui randamental dividendului între 5,4%(SIF Moldova) şi 9,4% (SIF

Transilvania). Astfel deniveluri pot fi consideratefoarte atractive considerândnivelul actual al dobânzilorîn jur de 1% asociatdepozitelor bancare latermen. În acelaşi timp însă,cuantumul dividenduluipoate să ridice provocăripentru SIF-uri în ceea cepriveşte acoperireanecesarului de cash pentruplata dividendelor. SIF Banat Crişana a decis săpropună acţionarilorcapitalizarea profitului de 78milioane lei şi în schimb săiniţieze un program derăscumpărare de acţiuni de30,8 milioane acţiuni, dincare maximum 28,85milioane acţiuni (5,26% dincapitalul social) ce ar urmasă fie anulate.

Forţa reDusă a PortoFoliilor De a genera DiviDenDe

Una dintre slăbiciunile SIF-urilor este capacitatea lorredusă de a genera veniturimajore din dividende. Până în2014, cel mai bine la acestcapitol a stat SIF5 Oltenia, cuvenituri substanţiale pestecelelalte SIF-uri, dar din 2015lucrurile s-au schimbatsubstanţial în condiţiile încare dividendul distribuit deOMV Petrom a scăzut cupeste 60% în 2014comparativ cu exerciţiulfinanciar 2013. Mai multdecât atât, în 2016, venituriledin dividende ale SIF5 vor fi şimai mici, pentru că OMVPetrom nu va mai distribuideloc dividende aferenteexerciţiului financiar 2015. SIFOltenia are o deţinere de 1,2%din capitalul social al OMVPetrom, cea mai importantăparticipaţie a SIF5 după ceade peste 6% de la BCR. În acest fel, SIF5 s-ar puteaapropia de SIF3 şi SIF4, carese „remarcă” prin cele maireduse venituri din dividende.SIF1 Banat Crişana este, pe dealtă parte, un neaşteptatperformer între SIF-uri dinpunctul de vedere al saltuluisubstanţial al veniturilor dindividende. Faţă de 2014, SIF1şi-a dublat niveluldividendelor la 34 milioanelei, devenit astfel societateade investiţii financiare cuveniturile din dividende celemai ridicate. Pe de altă parte, în cea maislabă condiţie din punctul devedere al dividendelorcolectate de la societăţileunde sunt acţionari par să segăsească SIF3 Transilvania şiSIF4 Muntenia. În cazul SIFTransilvania, la prima vedere,este surprinzătoare aceastăpostură ţinând seama departicipaţiile valoroase înturism şi de sumele



considerabile investite înacest sector. Pe de altă parte,există speranţe căparticipaţiile din industriahotelieră unde SIF3 esteacţionar majoritar să aducădividende substanţial maimari în câţiva ani.

se Poartă Din nouacţiunile la bănci?

În contextul discuţiei desprecapacitatea portofoliilor SIFde a genera venituri dindividende, nu estesurprinzător faptul că tocmaiSIF-urile care nu au vândutmasiv din deţinerile la băncipentru a le distribui cătreacţionari sunt cele care arputea fi între cele maiinteresante pentru investitoripe termen scurt. Cel mai bun exemplu este celal SIF1 Banat Crişana, care nua distribuit dividendegeneroase şi care a fostzgârcită cu vânzările deacţiuni la bănci. Începând cuexerciţiul financiar 2015,băncile româneşti se pare căpot reveni în postura deplătitoare de dividendesustenabile după ce după2009, în condiţiile crizeifinanciare, nu s-a mai pusproblema distribuţiei dedividende, ci supravieţuirea şitrecerea la un nou model debusiness. În aceste condiţii,SIF-urile care au pachetereprezentative la bănci potfie să mai vândă dinparticipaţii pentru a susţineprofitabilitatea, fie să lepăstreze pentru a încasa

dividende. După SIF1 BanatCrişana, se poate spune căexpunerea SIF5 Oltenia esteuna substanţială şi rămânede văzut dacă participaţia depeste 6% în BCR va putea ficonvertită în cash sau înacţiuni Erste, aşa cum s-aîntâmplat în cazul celorlalteSIF-uri în anul 2011 şi 2012. Dintre toate SIF-urile, SIF4Muntenia are cea mai redusăexpunere pe active bancareşi, ca atare, nu prea se maipoate baza pe veniturisuplimentare din vânzările deacţiuni la bănci. Interesantăpoate fi considerată strategiaSIF2 Moldova, care şi-a cedatparticipaţiile la BRD şi Erste,dar în schimb a luat oexpunere majoră de 8,5% peBanca Transilvania, care adevenit o participaţiestrategică, reprezentând40% din activele acesteisocietăţi de investiţiifinanciare. Cum acţiuneaBanca Transilvania a

înregistrat o performanţădeosebită la bursă în ultimiiani, în condiţiile în care bancaşi-a majorat sustenabil cotade piaţă şi a raportat oprofitabilitate bună, se poatespune că pariul SIF2 Moldovaa fost unul inspirat. Mai multdecât atât, BancaTransilvania va distribuidividende cash pe 2015substanţiale ca urmare adeciziei strategice de adistribui către acţionari oparte dintre câştigurileînregistrate în urma achiziţieiVolksbank. În acest caz, SIF1şi mai ales SIF2 ar avea celmai mult de câştigat prinprisma veniturilor dindividende pe care ar urma săle încaseze în 2016 de labănci.

la ce să ne aŞtePtăm De la siF-uri?

După caz, SIF-urile îşi propunstrategii diferite pentru

următorii ani, iar acesteasunt mai mult sau mai puţinvizibile, după cum ele suntfăcute cunoscute de cătreadministratori. SIF1 Banat Crişana a atrasatenţia prin saltulsubstanţial al veniturilor dindividende care s-au dublat şiau ajuns la un nivel care punSIF1 în postura de lider întreSIF-uri din punctul de vedereal veniturilor din dividende.Pe de altă parte, aşa cum amprecizat, participaţiile de labănci au redevenit unsegment de forţă alportofoliului. În cazul SIF1,portofoliul de spaţiicomerciale pe care îlcontrolează prin intermediulsocietăţii holding SIFImobiliare, precum şiportofoliul de hoteluricontrolat prin holdingul SIFHoteluri, reprezintă, alăturide participaţiile bancare,nucleul de forţă al acesteisocietăţi de investiţiifinanciare. Acest fapt artrebui să se vadă atât înveniturile din dividende, câtşi în câştiguri de capital, fiindde asemenea de aşteptat caprogramul de investiţii al SIF1să mai susţină investiţii noi înconsolidarea portofoliului deproprietăţi imobiliare.Potrivit declaraţiei CEO-uluiSIF Banat Crişana, focusulsocietăţii de investiţii va fi peconsolidarea societăţilorunde este acţionar majoritar,un domeniu de interespentru orientareainvestiţiilor urmând să fieagricultura.



SIF2 Moldova a fost în ultimiiani de departe cel maitransparent SIF, care şi-acristalizat în ultimii unul-doiani opţiunile strategice deadministrare. Astfel, pe de oparte, va fi interesant devăzut dacă SIF2 Moldova îşiva reduce participaţia laBanca Transilvania, unde adevenit cel mai importantacţionar după BERD, cu odeţinere de 8,5%, carereprezintă circa 40% dinactivele SIF2. Alte circa 20%dintre active suntconcentrate în companiileproducătoare de energie şiutilităţi de la BVB ce suntgeneratoare de dividende.SIF Moldova şi-a asumatdezvoltarea unui portofoliunumit „deţineri majoritare”,unde a concentrat business-uri iniţiate recent sau dinportofoliul istoric pe carevrea să le dezvolte printr-oabordare comparabilă cuaceea a unui fond de private-equity. Segmentele deinteres pentru SIF Moldovasunt: agribusiness (majorarede capital de 10 milioane leiîn 2015), active hoteliere(majorare de capital de 19,5milioane lei în 2015),dezvoltare imobiliară(participare la majorare decapital în cuantum de 65milioane lei pentru asociereîn proiectul Veranda Mallconstruit în Bucureşti în zonaBucur Obor). Un alt proiectimobiliar, de această dată odezvoltare rezidenţială, esteavut în vedere de SIFMoldova în Bucureşti pe unteren aparţinând societăţiiŢesătoriile Reunite, deţinuteintegral de către societatea

de investiţii. Reiese astfel că,în mare majoritate, SIFMoldova şi-a orientatprogramul de investiţii cătreproiecte imobiliare şi deinvestiţii tip private-equity,un element de noutate înstrategia SIF.SIF Transilvania are înproprietate un număr marede active hoteliere, spaţii debirouri şi terenuri valoroasede la care ar fi de aşteptatvenituri sensibil mai mari dindividende sau tranzacţii devânzare a acestora către alţiinvestitori. Potenţialul decreştere a profitabilităţiipentru astfel de companiieste notabil şi trebuie săavem în vedere investiţiilemajore în sectorul hotelier

din ultimii ani care au conso -lidat aceste active impor -tante din portofoliul SIF. SIF Muntenia are, deasemenea, în faţăprovocarea reprezentată decreşterea veniturilor dindividende, în acelaşi timpfiind de aşteptat detaliiprivind opţiunile de assetmanagement pe termenmediu şi lung. Între cele maireprezentative participaţiidin portofoliul SIF4 ar fiBiofarm (11% din active),Firos Bucureşti, Metav,Voluthema din categoriaproprietăţilor imobiliare cegenerează venituri din chirii,la care se adăugă cele douăbănci BRD-GSG şi BancaTransilvania.

În cazul SIF Oltenia este deaşteptat să continuestrategia de acumulare depachete la companiireprezentative pe bursă undenu există acţionarimajoritari, pe care ulterior săle vândă în tranzacţii de exit(aşa cum a fost cazul Biofarmşi cum probabil va fi cazulArgus). De asemenea,această societate de investiţiideţine participaţiiimportante în companiile deenergie şi utilităţi construiteprin achiziţii în cadrulofertelor publice sau de pebursă. Principala problemăeste reprezentată de faptulcă participaţia de 1,2%deţinută în Petrom (ponderede 16% în active, faţă de 21% încazul participaţiei în BCR) nuva mai aduce venituri dindividende, ceea ce înseamnăcă pentru a distribui divi den decătre investitori tre buie să sebazeze într-o proporţie maimare decât în trecut pevânzarea unor active.

Dividendele distribuite, element de atracţie al acţiunilor siFSIF3 Transilvania a fost dedeparte campionuldistribuţiilor de dividendepe care le-a finanţat dinvânzarea de active laErste Group şi BRD,

sumele colectate dintranzacţiile de vânzarefiind distribuite acţio -narilor în special aferentexerciţiilor financiare 2011şi 2012. Astfel, investitorii

au avut acces la randa -mente ale dividendului depeste 20%. Asemeneadistribui tori de dividendesubstan ţiale au fost SIF2Moldova şi SIF4

Muntenia, în timp ce celemai rezervate SIF-uri prinprisma dividendelordistribuite au fost SIF1Banat Crişana şi SIF5Oltenia.



Care sunt cele maiimportante priorităţi pentruFranklin Templeton în 2016din perspectiva reduceriidiscountului detranzacţionare al acţiuniicătre 15% din VAN,obiectivul principal deperformanţă conformcontractului deadministrare?

Pentru a reduce discountul şi aatinge obiectivele de perfor -manţă, vom continua să neconcentrăm pe răscumpă -rările de acţiuni, distribuţii decash către acţionari şi deru -larea unui program proactivde relaţii cu investitorii.Desfăşurăm în acest momental şaselea program derăscumpărare de acţiuni şivom iniţia ulterior anul acestacel de-al şaptelea program,aprobat de acţionari înadunarea generală din 29octombrie 2015.Ne menţinem angajamentulde a returna cash acţionarilorFondului în fiecare an.

Ca un exemplu recent, lafinalul lunii februarie amorganizat evenimentulRomania Investor Days laLondra, care a atras un numărrecord de 100 de participanţireprezentând 56 de fonduri deinvestiţii, care administreazăactive cu o valoare cumulatăde peste 4.500 miliarde dedolari.De asemenea, intenţionăm săne reducem deţinerile încadrul companiilor nelistate.Suntem în discuţii avansate cuElectrica pentru vânzareaparticipaţiilor deţinute încadrul subsidiarelor companieişi, de asemenea, intenţionămsă vindem participaţiile deţi -nute în cadrul E.ON şi Enel.În acelaşi timp, avem ocolaborare strânsă cu noulGuvern pentru a asiguraimplementarea cu succes astandardelor adecvate deguvernanţă corporativă încompaniile din portofoliu,pentru a îmbunătăţi eficienţaşi profitabilitatea acestora.Totuşi, este foarte important

să avem listări ale unorcompanii de stat în perioadaurmătoare. Ne bucurăm săvedem că există perspectiva caHidroelectrica să iasă dininsolvenţă în iunie şi să fielistată până la finalul acestuian. Totuşi, guvernul actual artrebui să se angajeze săiniţieze o serie de alte ofertepublice iniţiale, în cazul unorcompanii precum Salrom,Portul Constanţa, AeroporturiBucureşti şi Poşta Română.

Un obiectiv principal al FPeste reducerea participaţieiîn Petrom sub nivelul de15%. Rămâne valabilă inten -ţia de atingere a acestuiobiectiv prin vânzarea unuipachet substanţial deacţiuni pe bursa de la Londrapână la sfârşitul anului? în cemăsură consideraţi că suntşanse pentru a se înregistrao tranzacţie de vânzare aunui pachet important la FPîn acest an sau în 2017? Cumvedeţi perspectivele deevoluţie ale Petrom în 2016

şi anii următori, ţinândseama că este principalaparticipaţie din portofoliulFP?

Intenţionăm în continuare săne reducem participaţia încadrul Petrom la sub 15% dincapitalul companiei, daraşteptăm condiţii de piaţă maiîncurajatoare. Monitorizăm cuatenţie evoluţia preţuluipetrolului şi credem că putemvedea o îmbunătăţire asituaţiei în a doua jumătate aanului.Cu privire la perspectivelePetrom, managementulcompaniei pare hotărât sămenţină nivelul profitabilităţiioperaţionale prin reducereacosturilor. Aşa cum au explicatşi reprezentanţii companiei,rezultatul negativ raportat în2015 a fost generat descăderea preţului petrolului,nu de performanţaoperaţională a Petrom. Acestlucru creează perspectivepentru îmbunătăţireasemnificativă a rezultatelor

Soluţia imediată pentru dezvoltarea pieţei locale de capital este creşterea numărului de companiilistate, iar ofertele publice iniţiale ale unor mari companii de stat reprezintă un motor importantde creştere a lichidităţii şi de atragere a unor noi investitori. Mai multe oferte publice iniţiale arputea ajuta piaţa locală de capital nu doar să devină un jucător vizibil la nivel european, dar şi săpromoveze de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă, consideră GregKonieczny, preşedintele Fondului Proprietatea. Norel Moise

interviu cu greg Konieczny, ceo Fondul Proprietatea

FonDul ProPrietatea este interesat să ParticiPela iPo hiDroelectrica



financiare şi a distribuţiilor dedividende în următorii ani.Suntem încurajaţi, deasemenea, de evoluţia recentăa preţului acţiunilor OMVPetrom, care au crescut cu 18%în ultima lună, recuperând înmare parte pierderea consem -nată la începutul anului.

Un alt subiect importantconstă în vânzareaparticipaţiilor FP însubsidiarele Electrica sau încompaniile privatizate dindomeniul distribuţiei deelectricitate controlate deE.oN şi ENEL. în ce stadiusunt discuţiile şi ce şansesunt să vedem tranzacţii înaceastă zonă în viitorulapropiat?

Ne aşteptăm să încheiemcâteva tranzacţii cu companiinelistate, cum suntparticipaţiile în cadrul filialelorElectrica sau în cadrul E.ON şiEnel, şi suntem optimişti cuprivire la rezultatulnegocierilor. Consiliul deadministraţie al Electrica aprimit un mandat clar pentru anegocia în vederea încheieriiunui acord cu privire laparticipaţiile deţinute de FP încadrul subsidiarelor companieipână la 31 martie 2016.

în ultimă rundă a apărutvarianta ca IPo-ul hidro -electrica să prindă, pe lângăacţiuni noi în echiva lentul a15% din capitalul social, şiun pachet de 5%-10% deţi nutde FP în această com panie.în ce măsură apre ciaţi că vaexista un interes ridicatpentru hidro lectrica denatură a absorbi oferta la unpreţ convenabil pentru FP şistatul român?

Fondul Proprietatea esteinteresat să participe la ofertapublică iniţială aHidroelectrica, dar încă nu am

decis cu privire la pachetul deacţiuni pe care îl vom vinde. Cusiguranţă, Hidroelectrica esteo companie valoroasă şi existătoate premisele să vedem uninteres ridicat din partea inves -titorilor. De fapt, am observatdeja un interes crescut pentrupiaţa românească din parteainvestitorilor instituţionalistrăini, iar evenimentul nostruRomanian Investor Days,organizat recent la Londra,este cea mai bună dovadă înacest sens. Totuşi, listări aleunor companii mari, precumHidroelectrica, sunt necesarepentru a menţine acest interesfaţă de piaţa românească.

Cum apreciaţi că vor evoluaveniturile din dividende aleFP în condiţiile vânzărilor deactive din ultimii ani şi alereducerii până la zero adividendelor încasate de laPetrom? Apreciaţi că esteposibil ca FP să menţinădistribuţia de cash de 0,05RoN/acţiune şi în perioadaurmătoare, aşa cum aprocedat în ultimii ani?

Menţinerea unui randamentatractiv al distribuţiilor de casheste un element-cheie pentruatingerea ţintei de reducere adiscountului, astfel că nepăstrăm angajamentul areturna cash acţionarilor înfiecare an. Pe 27 iunie 2016vom începe distribuţia a 0,05lei per acţiune, aşa cum a fostpropus de Managerul Fonduluişi aprobat de AdunareaGenerală a Acţionarilor din 27ianuarie 2016.Această distribuţie de cashreprezintă un randament de6,58%, calculat pe bazapreţului de 0,7600 lei/acţiunedin 15 martie 2016.

Autoritatea de supraveghereASF a solicitat FranklinTempleton un punct devedere privind impactul

programelor derăscumpărare de acţiuniasupra discountului detranzacţionare. Deasemenea, a sugerat că FPtrebuie să aibă o politică deinvestiţii bine definită dinpostura sa de organism deplasament colectiv. Să neaşteptăm ca FP să abordezeîn viitor şi o componentăinvestiţională, finanţată dinvânzări de active, astfel încâtsă-şi împrospăteze colecţiade active valoroase?

Avem o politică de investiţiiaprobată de investitori şi pecare o respectăm. ManagerulFondului va susţine oprezentare privind impactulprogramelor de răscumpărareasupra discountului detranzacţionare şi strategiapropusă în timpul AdunăriiGenerale a Acţionarilor din 26aprilie, iar documentaţia a fostdeja publicată pe pagina web aFondului Proprietatea.Desigur, ne uităm lapotenţiale investiţii, dar înacest moment randamentelepe care investiţiile noi le-arputea genera sunt mai redusedecât cele generate deinvestiţiile în propriile acţiuni.Este imposibil să găsiminvestiţii noi care să egalezeaceste randamente în actualelecondiţii de piaţă şi considerămcă răscumpărarea de acţiunirămâne cea mai beneficăstrategie pentru Fond.

Listarea la Londra a fostprezentată drept uneveniment de natură a sporivizibilitatea FP, precum şiaccesibilitatea acţiunilorsale de către investitoriistrăini instituţionali. Care arfi explicaţia pentru faptul cătotuşi listarea FP la Londranu a redus discountul detranzacţionare şi care ar fiaşteptările pentru aniiurmători?

Suntem mândri să vedem călistarea secundară pe Bursa dela Londra a fost un succes, iarprincipalul nostru obiectiv, dea lărgi baza de investitori, afost atins. Limita de utilizare afacilităţii GDR de o treime dintotalul acţiunilor Fondului afost atinsă pe 22 ianuarie 2015,în mai puţin de 9 luni de lalistarea secundară, ceea cepune în evidenţă interesulputernic pentru Fondmanifestat de investitoriinstituţionali străini noi.Trebuie notat că anul trecut auexistat câţiva factori externicare au afectat eforturilenoastre de a reducediscountul, precum scădereapreţului petrolului, evoluţiagenerală a pieţei, insolvenţaprelungită a Hidroelectrica,precum şi faptul că niciocompanie din portofoliu nu afost listată în 2015.

Care ar fi cele maiimportante dezvoltări dinsectorul energetic care arcontribui cel mai mult lacreşterea valoriiprincipalelor companii dinacest sector care se regăsescîn portofoliul FP?

Este important să avem maimultă predictibilitate pentru astimula investiţiile însectoarele energie şiinfrastructură. Un exemplu arfi o nouă legislaţie aredevenţelor pentru producţiade petrol şi gaze, care estemult depăşită. Este crucial săavem o soluţie pe termen lungcare să încurajeze investiţiilenoi într-un sector care arputea deveni un driver decreştere economică timpcâteva decenii. De asemenea,aşteptăm cu interes strategiaenergetică naţională, la careguvernul lucrează în acestmoment şi care ar trebui săgenereze mai multă trans pa -renţă şi predictibilitate.



Fondul Proprietatea (FP) nuavea cum să evite trenduldescendent al pieţei în

pofida întreţinerii permanente aaşteptărilor investitorilor în ceeace priveşte lansarea unorprograme substanţiale derăscumpărare de acţiuni. Încondiţiile în care participaţia de19% la OMV Petrom reprezenta,până în 2015, peste 30% dinactive, colapsul preţuluipetrolului nu avea cum să nuafecteze semnificativ acţiunileFP. Cu toate acestea, dacăfacem o comparaţie cudinamica titlurilor OMV Petrom,nu se poate considera căacţiunile FP ar fi evoluat chiarrău. Astfel, în 2015 şi de laînceputul anului 2016, acţiunileSNP s-au ajustat cu 29% şirespectiv cu 12%. În schimb,acţiunile FP au scăzut cuaproape 10% în 2015 şi cu 8% dela începutul acestui an. Alteacţiuni importante, mai ales dinsectorul bancar, au avutperformanţe sensibil mai bune,ceea ce se reflectă în dinamicaBET XT, care a scăzut cu 6% de laînceputul anului, după ce în 2015a înregistrat o uşoară creştere cu0,3%.Acţiunile FP nu au mai fostsusţinute anul trecut de o ofertăpublică de răscumpărare, aşa

cum s-a întâmplat în ultimultrimestru din 2013 şi 2014. Defapt, Templeton a iniţiatprocedura de aprobare a oferteide către Autoritatea deSupraveghere Financiară (ASF),dar în con diţiile volatilităţii de pepieţele de acţiuni din lunaianuarie, spre sfârşitul primeiluni din acest an a decis săamâne oferta de preluare deacţiuni proprii. Ulterior, managerul de fond amodificat, în martie, termeniiunui contract privind accesareaunei facilităţi de credit de 500milioane lei, semnat în mai 2015cu Citibank. Astfel, potrivit noilorcondiţii, maximum 375 milioanelei fac obiectul unei facilităţiangajante, în timp ce 125

milioane lei reprezintă parteneangajantă a facilităţii decredit. Potrivit comunicatuluiFranklin Templeton, sumele cevor fi trase conform contractuluide credit vor fi folosite în scopuricorporative (inclusiv pentruprograme de răscumpărare,excluzând însă scopuriinvestiţionale). Perioada dedisponibilitate a facilităţii, care aînceput în 4 ianuarie 2016, expirăla data de 31 august 2016.Rambursarea finală ar trebui săaibă loc cel mai târziu la data de30 septembrie 2016. Astfel, informările publice aleFranklin Templeton ar sugeracă, într-un timp relativ scurt,este posibil ca managerul defond să iniţieze procesul de

autorizare al ofertei de achiziţiede acţiuni proprii în vedereaaccelerării celui de-al şaseleaprogram de răscumpărare încurs de derulare. Practic, încadrul acestui program mai potfi achiziţionate încă 704milioane acţiuni (6,3% dinnumărul total de acţiuni), ocantitate de 187 milioane acţiunifiind deja achiziţionatăsistematic în piaţă. Finanţareaacestei oferte s-ar face tocmaiprin utilizarea facilităţii de credit,iar suma aferentă ar trebuirambursată până în septembrie2016. Ceea ce constituie oindicaţie că managerul fonduluiare speranţe să concretizezecâteva dintre tranzacţiile în lucrucare au fost încetinite probabil şide percepţia generală privindriscurile în creştere de pe pieţelefinanciare.

ţinte imPortante Pe lista scurtă De vânzări

Lista cu activele vândute de FP acăpătat deja consistenţă, celemai importante tranzacţiiincluzând 13% din Transelectricaşi un pachet de 15% din Transgaz,9% din Romgaz (5% vândut în2014 şi 4,15% vândut în 2015).Ultima tranzacţie făcută de FP a

Provocări maJore în Faţa FonDului ProPrietatea

Discountul De tranzacţionare al acţiunilor FP se menţine Peste 30%

Dependenţa de participaţia de 19% din OMV Petrom a fost principalul motiv ce inevitabil a tractat în jos cotaţiile FP. Înîncercarea de a susţine preţurile acţiunilor FP, managerul Franklin Templeton încearcă să realizeze tranzacţii majore aflate înpregătire de mai mult timp. Principalele obiective ar fi reducerea expunerii de 23% din active pe Petrom prin vânzarea unuipachet pe cel puţin 5% din acţiuni pe bursa din Londra, vânzarea participaţiilor în subsidiarele Electrica, listarea Hidroelectricaînsoţită eventual de vânzarea unui pachet de acţiuni de 10% din acţiuni de către fond. Aceste potenţiale tranzacţii trebuie să fievăzute în contextul obiectivului strategic impus şi reconfirmat de acţionarii FP, care constă în reducerea discountului detranzacţionare către 15%. În acest sens, este de aşteptat că programele de răscumpărare de acţiuni finanţate prin vânzări deactive vor rămâne un instrument principal utilizat de Templeton.

De ionuţ Dumitriu



fost un pachet de 4,15% dinRomgaz, în luna octombrie aanului trecut. Cum condiţiile pepieţele de acţiuni nu au fost preaprielnice, între timp nu s-a maiconcretizat nicio tranzacţie devânzare sem nificativă. Cu toateaces tea, există mai multetranzacţii la care manageriiFondului Proprietatea lucreazăde mai mult timp, iar acest faptar putea susţine interesul pentruacţiunile FP începând cu a douajumătate a anului, de sigur, înfuncţie de volatili tatea pieţelor şisentimentul inves titorilor de pepieţele financiare. O observaţie importantă ar fi căpe lista scurtă de tranzacţii suntcele mai reprezentativeparticipaţii din portofoliu,respectiv OMV Petrom,Hidroelectrica şi cele patrusubsidiare Electrica (acesteafiind considerate cumulat,deoarece sunt analizateîntotdeauna la pachet dinperspectiva unui potenţial exit).În acest context, am puteaspune, de altfel, că, dupăvânzările de active din ultimii treiani, putem vorbi de oconcentrare substanţială aportofoliului FP în jurul celor treientităţi care împreună repre -zintă peste 50% din active: OMVPetrom – 23%, Hidroelectrica –

23% şi grupul participaţiilorElectrica – 7%.Pe termen mediu şi lung, ceamai importantă ţintă de vânzarerămâne OMV Petrom, în cazulcompaniei fanion din portofoliuexistând o decizie a acţionarilorpotrivit căreia, până la sfârşitulanului viitor, se vor facedemersuri privind o listare laLondra prin vânzarea de către FPa unui pachet de minimum 5%din acţiuni „împachetate” înGDR-uri. Tranzacţia este totuşigreu de crezut că s-ar mai puteaconcretiza până la sfârşitulacestui an şi există şansesemnificative ca proiectul să fieamânat. Principala provocare încazul Petrom rămânestabilizarea preţului ţiţeiului laun nivel cât mai apropiat de 40dolari/baril, conturarea în piaţă aunei perspective de revenire acotaţiilor ţiţeiului pe termenmediu, fixarea de către guvern aunui regim atractiv deredevenţe, precum şi luarea uneidecizii privind rezervele de gazedin Marea Neagră. În cazulacestui proiect ar trebui săsurvină în 2017 o evaluare finalăîn ceea ce priveşte efi cienţa uneipotenţiale exploa tări comercialeîn cazul de pozitelor de gazeidentificate. Una peste alta, Petrom va avea

nevoie de ceva timp pentru aconvinge investitorii prin mesajeclare cu privire la profilul ajustat

de business al companiei în noilecondiţii de piaţă, care presupunajustarea programelor de

tabel 1. indicatori cheie Fondul Proprietatea

evoluţia van şi a preţului pe acţiune

exerciţiul financiar încheiat la

31 ianuarie 31 decembrie 31 decembrie 31 decembrie 31 decembrie

2016 2015 2014 2013 2012

Total VAN (Milioane Lei) 11,461.0 12,087.8 13,236.7 15,013.7 14,979.2

VAN pe acţiune (Lei) 1.0974 1.1564 1.2125 1.2436 1.1371

Variaţia VAN pe acţiune în perioadă (%)* -5.1% -4.6% -2.5% 9.4% 5.4%

Preţ pe acţiune la sfârşitul perioadei (Lei) 0.73 0.81 0.8960 0.8335 0.5495

Preţ pe acţiune minim (Lei) 0.729 0.725 0.7590 0.5705 0.4270

Preţ pe acţiune maxim (Lei) 0.732 0.927 0.9535 0.8605 0.6050

Variaţia preţului pe acţiune în perioadă (%)* -9.9% -9.6% 7.5% 51.7% 28.7%

Discountul preţului faţă de VAN la sfârşitul perioadei 33.5% 30.0% 26.1% 33.0% 51.7%

Discount mediu aferent perioadei 33.5% 29.0% 30.7% 41.3% 50.2%

Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni (Milioane Lei) - 2,029.6 3,735.8 4,097.0 3,218.8

Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni (Milioane Lei) - 8.1 14.9 16.4 13.0

Sursa: Franklin Templeton, BVB / *Comparativ cu sfârşitul anului precedent



investiţii, a cheltuieliloroperaţionale şi, cel maiimportant, o strategie petermen mediu. În condiţiile încare în legătură cu preţul petro -lului s-ar contura o perspectivăpozitivă, sentimentulinvestitorilor ar fi unul pozitiv şiatunci OMV Petrom ar puteadeveni un suport pentru activeleFP, ceea ce nu a fost cazul înultimul an şi jumătate.Cea mai fierbinte ţintă pentru FPpe termen scurt ar rămânepotenţialul exit din cele patrusubsidiare Electrica, boardulElectrica având mandat de laacţionari să reiniţieze discuţiilecu Franklin Templeton, pe caresă le finalizeze până la sfârşitullunii martie 2016. Guvernulromân a acceptat acest man datacordat boardului, demersiniţiat de fapt de investitoriiminoritari în frunte cu BERD.Această decizie a venit după ceinvestitorii minoritari dincompania holding Electrica aufost de acord să schimbepreşedintele board-ului cu carereprezentanţii statului nu maierau confortabili. Preţul oferit deElectrica pentru FP, în schimbul

pachetelor de acţiuni însubsidiarele Electrica, va fi înmod obligatoriu făcut public decătre consiliul de administraţie alcompaniei, indiferent dacăacesta este acceptat sau nu deFP. Tranzacţia ar avea senspentru acţionarii Electrica încontextul în care companiaholding de distribuţie şi furni zareelectricitate este tot mai presatăsă găsească cele mai bunedestinaţii pentru capitalul de440 milioane euro atras din IPO.Rămâne de văzut dacă cele douăpărţi se vor înţelege, vola tilitateade pe pieţele de acţiuni putândsă ridice dificultăţi suplimentareîn ajungerea la o înţelegere caresă mulţumească cele două părţi.Hidroelectrica a reuşit anultrecut un rezultat financiar

foarte bun, respectiv un profitbrut de 1,1 miliarde lei, foarteapropiat de rezultatul din 2014.Această performanţă s-a reali zatîn condiţiile în care produc ţia deelectricitate a fost în jur de 16,6TWh, sensibil inferioară celeirecord de 19 TWh din 2014 (cândcompania a raportat rezultatecu mult peste cele istorice depână la momentul respectiv). Potrivit administratorului judiciarRemus Borza, explicaţia pentrupăstrarea profitabilităţii încondiţii de scădere de volumeconstă în reducerea costurilor.De precizat că, într-un anhidrologic mediu, companiaproduce în jur de 15-16 TWh, iarpotrivit administratoruluijudiciar, toată producţia ce

depăşeşte 15 TWh se reflectă înmare măsură în profit, acestafiind nivelul critic al volumului.Potrivit administratoruluijudiciar, din considerenteprudenţiale, bugeteleHidroelectrica sunt construite laun nivel al producţiei de 14 TWh,ceea ce înseamnă că structura decheltuieli este de aşa naturăaşezată în urma procesului derestructurare încât să fie generatun profit rezonabil şi într-un anhidrologic mai slab. De altfel,Hidroelectrica ţinteşte pentru2016 un profit brut de 1,3 miliardelei, depăşind astfel nivelurile din2014 şi 2015. În plus, mai trebuiespus că mai există ceva rezervede consolidare a profitabilităţii laHidroelectrica prin prismareducerii cantităţii vândute pepiaţa reglementată la un preţ subcel de piaţă (aşa cum a impusANRE în ultimii ani) sau oeventuală reducere a taxei pe apăuzinată, îndelung revendicată decompanie, ce invocă faptul cărespectiva cheltuială este una de-a dreptul exagerată. Una pestealta, parcursul de restructurare acompaniei este deja considerat afi unul de un succes, fărăprecedent pentru o companiedeţinută de stat, astfel încâtHidroelectrica prezintă un profilconsolidat atractiv în perspectivalistării. Potrivit ultimelor declaraţii, înceea ce priveşte listareaHidroelectrica ar fi şanse săvedem iniţierea IPO-ului în adoua jumătate din 2016.Elementul de noutate majoră arfi că, pe lângă pachetul de 15% pecare Hidroelectrica l-ar emitecătre public, se discutăposibilitatea ca FP să adauge unpachet de 5-10%, astfel încâtlistarea Hidroelectrica săînsemne simultan şi un exitparţial al FP din aceastăcompanie. Cum Hidroelectricaeste la concurenţă cu OMVPetrom pentru poziţia de ceamai importantă participaţie dinportofoliul FP (în prezent celedouă participaţii având cu o

tabel 2. Principalele tranzacţii de vânzare ale FP

compania Participaţievândută

valoare de piaţă(mil euro)

Dată tranzacţie

Transgaz 15% 67.8 Dec-13Romgaz 4.99% 146.4 Jun-14Transelectrica 13% 48.4 Jul-14Conpet 23.60% 22.5 Nov-14Romgaz 4.15% 103 Oct-15Sursa: Fondul Proprietatea

tabel 3. top 10 participaţii în portofoliul FP (după % van)

nr. nume companie statut acţionar majoritar

% dincapitalul

social, deţinut de FP

van la 31 ianuarie

2016 (mil. euro)

% in van la

31 ianuarie2016

1 OMV Petrom Listată OMV 19.0% 588.5 23.3%

2 Hidroelectrica IPO 2017 MinisterulEconomiei 19.9% 585.4 23.2%

3 ENEL Distribuţie Banat Nelistată ENEL 24.1% 137.6 5.4%

4 Romgaz Listată MinisterulEconomiei 5.9% 117.8 4.7%

5 E.ON Distribuţie România Nelistată E.ON 18.3% 112.6 4.5%

6 CN Aeroporturi Bucureşti Nelistată

MinisterulTransporturilorşi Infrastructurii

20.0% 109.8 4.3%

7 ENEL Distribuţie Muntenia Nelistată ENEL 12.0% 100.4 4.0%8 GDF Suez Energy România Nelistată GDF Suez 12.0% 98.4 3.9%9 ENEL Distribuţie Dobrogea Nelistată ENEL 24.1% 88.5 3.5%

10 BRD Groupe SocieteGenerale Listată Groupe Societe

Generale 3.6% 56.2 2.2%

Top 10 acţiuni ale FP 1,995.20 79.0%VAN 2,528.0 100%Sursa: Fondul Proprietatea



pondere de circa 23% din active),listarea sa ar însemna şi un saltmajor al ponderii acţiunilorlistate, care ar depăşi astfel 80%din activele FP. Reuşita uneiastfel de tranzacţii ar fi astfelfoarte importantă, atât pentruFP, cât pentru întreaga piaţa decapital locală.

Distribuţia De cashrămâne la nivelul De 0,05 lei/acţiune

Asemenea exerciţiului financiar2013 şi 2014, FP a anunţat şipentru 2015 aceeaşi distribuţiede cash de 0,05 lei/acţiune.Aceasta se va realiza prindiminuarea capitalului social,înlocuind în acest fel distribuţiaunui dividend ordinar. Avantajuldistribuţiilor prin reducerea decapital social ar fi că sunt liberede taxe, în comparaţie cu plataunui dividend ordinar clasic. Dereţinut că, potrivit politicii dedividend a FP, veniturile dindividende de la companiile dinportofoliu, din care se scadcheltuielile de funcţionare, suntdistribuite la rândul lor ca div idende propriilor acţionari ai fondului de investiţii. Cât anume ar putea să fiecuantumul dividendului pentruexerciţiul financiar 2016 şi aniiurmători reprezintă un subiectmai complicat pentru FP, încondiţiile în care Petrom nu vadistribui dividend pe 2015, iarparticipaţia la Romgaz s-a redusla 5,8% din capitalul social, dupăce deţinerile generatoare dedividende de la Transelectrica,Transgaz şi Conpet au fostvândute. Astfel de pierderi devenituri din dividende sunt dificilsă fie compensate de dividen delecuvenite FP de la Hidro electrica,rămase cam la nivelul celor din2015. Pe de altă parte, efectulanulării de acţiuni achiziţionate încadrul programelor derăscumpărare de acţiuni este denatură să susţină nivelul divi -dendului pe acţiune distribuibilacţionarilor, deoarece se

diminuează numă rul de acţiuni lacare se împarte suma disponibilăa fi alocată pentru distribuţia dedividende. Cât priveşte dinamica preţuluiacţiunilor FP şi a discountului de

tranzacţionare, aceasta depindepe termen scurt de câtevavariabile importante care vorinfluenţa în acest an senti men tulinvestitorilor. Acestea ar fidinamica generală de pe pieţele

de acţiuni, preţul petrolului şicrearea unei perspective mai clarepentru Petrom în noile condiţii depiaţă, listarea Hidroelectrica şicum se vor finaliza negocierile cuElectrica.

templeton rămâne fidel ţintei de reducere a discountuluiFranklin Templeton aimplementat în ultimii anio strategie propusă deprincipalul acţionar,fondul de hedgingamerican EliottAssociates, şi votată deceilalţi acţionariimportanţi. Ei au stabilitcă obiectivul principal alFP este reducereadiscountului detranzacţionare către 15%,iar cât timp această ţintănu este atinsă, cea maibună investiţie a FP esteîn propriile sale acţiuni.Drept pentru careFranklin Templeton vindedin participaţii pentru afinanţa acesterăscumpărări. Raportul întocmit deComitetulReprezentanţilor FP înbaza raportuluimanagerului de fondprivind performanţa înadministrare în perioada30 septembrie 2014-1iulie 2015 este relevant înprivinţa strategieiviitoare a FP şiaşteptărilor principaliloracţionari. Astfel, CR amenţionat că are oimpresie pozitivă despreangajamentul şiactivităţileadministratoruluifondului, notând totuşinevoia de a implementa

în viitor mecanisme mairiguroase de controlare adiscountului şi de astimula cererea deacţiuni FP. De asemenea,reprezentanţiiacţionarilor admit cămediul de reglementaresolicitant şi, adesea,acţiunile impredictibileale statului român aucontribuit la eşeculfondului în atingereaobiectivului de discountde 15%. În această speţăse face trimitere la faptulcă întârzierea listării laLondra a fost practic unrezultat al unui dezacordîn privinţa acestui pas lanivelul autorităţii dereglementare ASF, carenu a permis adoptareaunor norme mai flexibileîn acest sens. Una pestealta, în final, CR a con -semnat că performanţaFranklin Templeton afost onorabilă şievaluează eforturileadministratorului cafiind pozitive. În acelaşitimp, reprezentanţiiacţionarilor au simţitnevoia să atragă atenţiacă, din punctul de vedereal declaraţiei de politicăinvestiţională a FP,obiectivele de ţintit decătre managerul de fondsunt discountul detranzacţionare şi

creşterea VANU şi nutrebuie considerate careferinţă alte repereprecum evoluţia unorindici bursieri. Astfel, acţionarii FP auprelungit, în septembrieanul trecut, cu încă doiani contractul demanagement al FP,obiectivul deperformanţă, analizatanual de acţionari, fiindacelaşi, şi anume ţintireaunui discount detranzacţionare de 15%.Aşa cum s-a dovedit şipentru prima perioadă încare a fost consideratdrept obiectiv deperformanţă, ţinta de 15%poate fi considerată unobiectiv relativ.Îndeplinirea acestuiadepinde în mare măsurăde condiţiile concrete depiaţă şi de ce se întâmplăîn companiile unde FPeste acţionar şi poate fi demulte ori în afaracontrolului manageruluifondului de investiţii. În acelaşi timp, va fiinteresant de văzutraportul prezentat deFranklin Templeton laAGA din 26 aprilie, caurmare a solicitării ASFde la începutul luniiianuarie, care în premierăa pus în vedere camanagerul de fond să

prezinte în ce măsurărăscumpărările de acţiunişi returnările de capitalsocial au atins sau nuobiectivul anunţat deadministrator, şi anumereducerea discount-uluide tranzacţionare dintrevaloarea activului netunitar (VANU) şi preţulacţiunii FP. Mai multdecât atât, ASF a cerutFranklin Templeton ca laAGA să prezinte soluţiialternative la răscum -părarea de acţiuni. Iar înfapt, soluţia ar fireprezentată de un plande investiţii în care să seprecizeze cum ar urma săfie plasate lichidităţileobţinute în bazavânzărilor de active. Administratorul FP aintrodus solicitările ASFpe ordinea de zi a AGA dela sfârşitul lunii aprilie, daraşteptările nu sunt preamari în privinţa uneischimbări a strategiei FPaprobate de acţionari. Dealtfel, în mod implicit, s-ar putea înţelege căautoritatea dereglementare a fost deacord cu obiectivele deţintire a unui discount,prevăzute de precedentulcontract de administrareal FP, din moment ce l-aaprobat, iar acesta aprodus efecte concrete.



Piaţa fondurilor închisede investiţii urmează larândul său un trend de

dezvoltare, aceasta fiinddedicată unui clientele maisofisticate şi deci mai puţinnumeroase. Aceste fondurinu emit în mod continuutitluri de participare, iarretragerea din fond esteposibil să fie realizată în

anumite intervale de timp,conform precizărilor prinprospectul de emisiune. Daracest lucru nu înseamnă căastfel de fonduri nu pot fiaccesibile publicului larg.Spre exemplu, în cazulfondului OTP PremiumReturn, un fond ce adoptă ostrategie tip absolute-return(randament absolut),

accesibilitatea este unaridicată, subscrierea desume noi sau retragerea dininvestiţii realizându-se înprimele cinci zile lucrătoareale fiecărei luni. Pe de altăparte, un fond închis deinvestiţii se poatetransforma într-un fonddeschis de investiţii în cazulîn care dinamica audienţei

sale ar îndemnaadministratorul la o astfel dedecizie. Spre exemplu,Raiffeisen AssetManagement a decis, înnoiembrie 2015, sătransforme fondul său închisRaiffeisen Dolar Plus în fonddeschis. Acesta a fostînfiinţat în 2010 şi afuncţionat în condiţiile în

tot mai multe FonDuri cu strategie tiP ranDament absolut

Piaţa FonDurilor închise De investiţii

De ionuţ Dumitriu



care permitea subscrierea amaximum 50.000 de unităţide fond în fiecare zi de marţia săptămânii.

În unele cazuri, este posibilca administratorul defonduri să ţintească oanumită politică de investiţiia cărei materializarepresupune să aibă unanumit nivel relativcontrolat al subscrierilor detitluri de participare. Acestaar putea fi un motiv pentrucare SAI-urile pot considera,în anumite situaţii, mai

potrivite fondurile închise deinvestiţii decât celedeschise, unde nu poateexista nicio restricţie înprivinţa accesibilităţiiacestora. În acest fel s-arputea explica probabilparţial şi numărul destul demare de fonduri care adoptăstrategia de tip absolute-return (randament absolut).Ele presupun adoptarea uneipolitici de plasamentepersonalizate ce urmăreşterealizarea unei performanţeabsolute pozitive, indiferentde dinamica pieţelor

financiare şi în condiţii devolatilitate cât mai scăzută.

După cum se observă întabelul de mai sus, în celemai multe cazuri, obiectivelede performanţă suntinevitabil afectate decondiţiile efective de pepieţele financiare. Şi cu câtponderea acţiunilor înportofoliu este mai mare, cuatât riscurile asociate suntmai mari.

În marea majoritate,fondurile închise de investiţii

au un număr redus deinvestitori sofisticaţi pentrucare administratorulurmăreşte aplicarea uneipolitici de investiţiipersonalizate. Această piaţăa ajuns la active de peste 90de milioane euro şi este deaşteptat să vedem în viitor ocontinuă consolidare aacestui segment foarteimportant al pieţeiorganismelor de plasamentcolectiv dedicat unui publicmai restrâns şi care deţineresurse financiareimportante.

Denumire fond administrator fond tip fondnumărinvestit

ori

activ net

(mil.ron)

randament

12 luni(%)

randament

36 luni(%)

expuneretotală

pe acţiuni(%)

BT Invest BT Asset Management Randament Absolut 46 18,8 -8,9 14,2 54,2

BT Invest 1 BT Asset Management Randament Absolut 3 108,4 -10,1 3,9 80,9

Certinvest Absolute Return Certinvest Randament Absolut 2 0,2 2,5 -8,3 -

Certinvest Everest Certinvest Multi-Active 9 0,6 -1,5 -0,9 21,2

Certinvest Green Certinvest Alte Fonduri 2 7,4 -2,5 21,4 -

Certinvest Leader Certinvest Alte Fonduri 265 57,9 6,0 23,8 -

Certinvest Properties Ro Certinvest Alte Fonduri 3 7,8 -15,8 -6,8 -

DCP Investiţii Atlas Asset Management Randament Absolut 2 6,7 -13,0 11,0 0,9

FII BET-FI Index Invest SAI Broker Acţiuni 22 10,1 -11,1 0,0

Fondul de Acţiuni PrivatTransilvania Globinvest Acţiuni 36 8,5 -13,5 -5,5 87,7

Fondul Privat Comercial Globinvest Multi-Active 25 42,5 -9,3 -9,2 92,9

Global Investing (euro) Vanguard Asset Management Alte Fonduri 80 4,2 1,0 - 0,0

Herald (euro) Atlas Asset Management Randament Absolut 11 14,8 15,1 49,7 0,6

Hermes RON Atlas Asset Management Randament Absolut 1 8,4 -15,0 40,2 0,8

Matador EUR Atlas Asset Management Randament Absolut 1 11,9 22,8 - 0,0

Omnihedge SIRA Alte Fonduri 3 0,3 -40,6 - 0,0

Omnitrend SIRA Randament Absolut 4 31,0 -15,2 0,0 94,0

OTP Premium Return OTP Asset Management Randament Absolut 186 14,1 -0,7 - 22,2

Sursa: AAF

FINANCE

AL CINCILEA WEBSITE ACCESAT DIN LUME oPEREAză îN 283 DE LIMBI

româna este a 25-a limbă a WikipediaPe 22 martie a.c., Bucureştiul a fost gazda lui Jimmy Wales, fondatorul Wikipedia. Acesta a fost invitatul serieiMcCann/Thiess Conferences, ocazie cu care s-a întâlnit cu presa de profil, dar şi cu studenţi de la Academia deStudii Economice din Capitală.

Jimmy Wales, pe numele său completJimmy Donal „Jimbo“ Wales, este uninformatician şi om de afaceri americanspecializat în domeniul companiilor internet.S-a născut în Alabama (SUA), are aproape 50de ani şi actualmente trăieşte la Londraîmpreună cu familia sa. Este fondator –împreună cu Larry Sanger – al enciclopedieilibere Wikipedia şi preşedintele actual alFundaţiei Wikimedia.

De ce aţi ales să trăiţi la Londra? – l-amîntrebat pe Jimmy. „Fiindcă Londra mi se pareun loc grozav. În SUA, Washington înseamnăpolitică, Los Angeles – Hollywood, SanFranscisco înseamnă tehnologie, New York –publicitate şi finanţe etc. Londra înseamnătoate astea la un loc!” – a spus întemeietorulWikipedia. Se simte confortabil cu sine azi şirecunoaşte că ideea Wiki l-a dus în topul celormai influente 100 de personalităţi ale lumii.

„Nu suntem o sursăpentru scrierea lucrăriloracademice!”

A lansat Wikipedia acum 15 ani. Deşi eatât de puţin, trăim cu toţii în universul Wikiparcă de-o veşnicie. Ce s-a întâmplat în acestrăstimp? „Am ajuns website-ul numărul 5 înlume ca număr de accesări, avem multeiniţiative în derulare. Enciclopedia Wikipediaare nu mai puţin de 283 de limbi traduse şipeste 40 milioane de articole scrise. În limbaromână există peste 420.000 de articole.Româna este cea de-a 25-a limbă a Wikipedia,ceea ce înseamnă mult!”, a subliniat Wales.

Jimmy Wales (foto) nu consideră Wikipediaca fiind infailibilă. „Nu credem că Wikipediaar trebui să fie o sursă pentru scrierea lucrărilor

academice. Motivul este acelaşi pentru care nuar trebui să se utilizeze enciclopediile pentruaceste lucrări. Rolul enciclopediei în procesulde documentaţie nu este acesta. Dacă eştistudent, ar trebui să apelezi la Wikipedia capunct de pornire, nu ca punct terminus, pentrua te orienta, iar apoi îţi începi cercetarea“, amai spus fondatorul enciclopediei open-source.

Bugetul anual de 60 demilioane de dolari nu vinedin publicitate

Wikipedia nu a însemnat şi nu înseamnă un„tun” financiar. Jimmy Wales explică:„Suntem o organizaţie non-profit şi am ales sănu optăm pentru reclame. Sunt multe motiveîntemeiate. O provocare este că ne constrângevolumul de bani de care dispunem, bugetulnostru la această oră este de 60 de milioane dedolari pe an, ceea ce pentru site-ul cu numărul

5 în lume este un buget destul de mic. Avem ocomu nitate uriaşă de voluntari care lucrează şiîncercăm să conducem organizaţia WikipediaFoundation într-o manieră extrem de respon -sabilă financiar. Suntem fericiţi că strângereade fonduri provine de la donatori mici“.

„Avem mai multe puncte-cheie. Avem unprogram numit editorul vizual care se află înBeta acum, îl puteţi încerca. Editorul vizualeste o interfaţă mult mai intuitivă, este multmai uşor să editezi cu aceasta.

Un alt program este Wikipedia Zero.Wikipedia este un site caritabil, un proiectcaritabil de a aduce informaţii gratuite tuturor,în propria lor limbă. Există o rată extrem deridicată a utilizării dispozitivelor mobile înţările în curs de dezvoltare. Următoarele douămiliarde de oameni accesează informaţii onlinecu ajutorul dispozitivelor mobile. Pentru noi,prezenţa dispozitivelor mobile este extrem deimportantă. Am făcut un parteneriat cu marilecompanii de telefonie mobilă. Acestea oferăacces la Wikipedia fără costuri suplimentare ladescărcarea datelor, oricine poate accesaWikipedia de pe un smartphone fără a-şi facegriji în privinţa costurilor”, a mai declaratJimmy Wales.

Am zâmbit când l-am auzit pe Jimmydorindu-şi cu glas tare ca omenirea să utilizezeWikipedia cel puţin încă 100 de ani de aiciînainte. I-am admirat determinarea şi planurilede viitor, spusele încrezătoare: „Oameniideschid la ora asta site-ul Wikipedia atuncicând sunt curioşi în privinţa unui lucru anume.Vrem să-i facă să vină pe Wikipedia pentru aafla şi ce e nou. Când sunt plictisiţi, oameniideschid acum Facebook, Google sau Twitter.Vrem să-i facem să deschidă şi Wikipedia la felde des!”

Cristian Pavel



Câte proiecte de acest gen aţi dezvoltatpână astăzi pe piaţa din România?

Foarte interesantă provocarea dumnea -voastră de face un bilanţ. E o provocare pe carevreau să o asociez cu sloganul companieinoastre, „The Smart Way to Performance’’.Noi evaluăm performanţa în termeni legaţi desuccesul clienţilor noştri, considerând că acestaeste factorul determinant al propriilor noastrereuşite.

Până în prezent, compania Ropeco aproiectat şi vândut peste 1.000 de echipamentede tip self-service şi soluţii complexe aferenteacestora, toate dezvoltate in-house.

Prin aceste soluţii s-a urmărit nu doarpreluarea unor operaţiuni de către echipamentededicate, ci în principal creşterea disponibi -lităţii pentru interacţiunea cu clienţii, în afaraorelor „standard” de program, optimizareafluxurilor şi proceselor aferente, creşterea se -cu rităţii tranzacţiilor, dar şi reducerea riscuriloraferente.

Care a fost primul proiect de anvergură alfirmei derulat de RoPECo în aceste domeniu?

Primul proiect, pe acest segment, care ne-a adus multă satisfacţie şi motivaţia de acontinua în acest domeniu a fost TerminalulAutomat de Plăţi (APT). Proiectul a constat îndezvoltarea unei reţele de echipamente,instalate în unităţile clientului şi folosite pentruefectuarea plăţilor de facturi şi rate de credit,pentru alimentări de cont şi alte operaţiuni deacest gen. Plăţile pot fi efectuate atât cunumerar, cât şi cu card bancar. Pentru plata cunumerar APT-ul ROPECO incorpo rează unseif certificat conform standardelor europene,singura soluţie de acest fel imple mentată înRomânia.

După succesul primului proiect, am reuşitsă extindem un astfel de concept şi în altedomenii. De exemplu, am instalat kioskuri(automate) de eliberare tichete de acces pentruvizitatorii unor muzee. Contravaloarea tichete -lor de acces se poate achita cu numerar sau cucard bancar (Plată Neasistată), deosebirea faţăde un automat clasic de plată fiind că plata înnumerar se face cu eliberare de rest, iar tiche te -le de acces se tipăresc pe carton termic. Acestekioskuri pot efectua operaţiuni într-un modrapid şi uşor, iar din momentul instalării lor, în

septembrie 2011, au circa 400.000 de vizitatorianual, ceea ce le face să fie echi pamentele cucel mai mare număr de tranzacţii per unitate.

Automatele de plăţi furnizate de RoPECopot fi regăsite la tot pasul, în reţeaua BCR.Ce au adus nou acestea pe piaţa bancarăromânească şi ce beneficii au resimţit atâtbanca, dar mai ales clienţii acesteia?

Încă de la lansare, echipamentul a fostfoarte apreciat şi foarte bine primit pe piaţă şia adus multe beneficii atât clienţilor noştri, câtşi utilizatorilor finali. Astfel, utilizatorii potefectua operaţiuni, atât cu numerar cât şi princard, au comisioane reduse faţă de altemodalităţi de interacţiune cu banca, pot evitatimpi de aşteptare la ghişee.

În particular, soluţia de APT-uri are ointerfaţă (touchscreen) simplă, intuitivă şi uşorde utilizat; acest lucru a influenţat foarte multgradul de adoptare a produsului de cătreutilizatori, precum şi loializarea acestora, adicăutilizarea lui cu o anumită frecvenţă.

În acelaşi timp, băncile beneficiază de osoluţie modulară, flexibilă, adaptată în funcţie

o PERFoRMANţă SALUTARă PE PIAţA LoCALă

ropeCo a proiectat şi vândut peste 1.000 de echipamente self-servicedezvoltate in-houseInterviu cu Iancu Bangheorghe, Director General Adjunct RoPECo

L-am provocat pe oficialul companiei ROPECO la o trecere în revistă a proiectelor de succes din ultimii ani dindomeniul automatizării plăţilor şi al echipamentelor pe care le furnizează pentru operaţiuni de tip self-service,atât în sistemul financiar-bancar, cât şi retail, în transporturi, muzee, administraţii locale etc. Contractelefinalizate vorbesc de la sine.

FINANCE


de procesele lor particulare; au posibilitatea dea standardiza procesele şi a asigura o calitateconstantă a tranzacţiilor; pot genera optimizăriale proceselor interne relevante (activităţi dema nagement numerar, monitorizare, securi -tate, raportări etc.) şi, într-o anumită măsură,chiar pot micşora încărcarea oamenilor dinghişee, crescând disponibilitatea acestorapentru activităţi de consiliere.

Aş vrea să menţionez un aspect esenţialcare a contribuit la succesul implementării:integrarea cu sistemele băncii, asigurându-seun flux de procesare complet, fără intervenţiimanuale.

„Poştaşul Facturel” a fost, de asemenea, oexperienţă îndrăzneaţă pentru RoPECo, înbună colaborare cu Banca Transilvania.Cum au fost percepute de utilizatori celeaproape 500 de terminale care funcţio nea zăîn reţeaua băncii?

Este un proiect similar cu cel al automa -telor de plăţi, la fel de important, în care deasemenea ROPECO a furnizat întreaga soluţie:kioskuri (automate) de plată cu card bancar şinumerar (cu seif certificat), soluţie de injectarea cheilor de criptare a codului PIN, soluţie demonitorizare şi management al terminalelor(TMS), servicii de mentenanţă.

Început cu un proiect-pilot, continuat apoicu o fază intermediară/de implementare, putemconsidera astăzi proiectul un real succes atâtpentru bancă, dar şi pentru noi ca furnizor.Succesul poate fi evidenţiat şi prin prismarezultatelor obţinute. Încă de anul trecut, a fostatins şi depăşit pragul de 1.000.000 detranzacţii/lună pe flota de echipamente.

Aţi furnizat pieţei bancare foarte multe ter -minale pentru plata cu cardul la comer -cianţi, ba chiar aţi înlocuit flote întregi dePoS-uri în cazul Libra Bank şi al Băncii Tran -silvania. Care a fost cea mai serioasă pro vo -care pentru RoPECo în asemenea proiecte?

ROPECO a furnizat, într-adevăr, soluţiacompletă (hardware şi software) pentru reţelede terminale asistate pentru plata cu cardbancar instalate la comercianţi (terminale PAXpentru Libra Bank şi terminale Ingenico pentruBanca Transilvania).

De asemenea, soluţia a fost completată cuinstrumentul de injectare a cheilor de criptare

a codului PIN, respectiv Sistemul de Mana -gement al Terminalelor (TMS). ROPECOTMS este un produs software, într-o arhitec -tură complexă client-server, creat cu scopuladministrării locale sau la distanţă a termi -nalelor EFT-POS din reţeaua unei bănci sau aunei alte companii de procesare a tranzacţiilorcu card bancar sau de alt tip. Aplicaţiile soft -ware de plată au fost dezvoltate astfel încât sărespecte în totalitate standardele VISA/Master -Card şi cerinţele beneficiarilor.

Proiectul cu Banca Transilvania şi Inge -nico (cel mai mare proiect Ingenico în Româ nia)a presupus instalarea a circa 17.000 de termi -nale EFT-POS la nivel naţional. Acesta poatefi considerat cel mai mare succes de acest gendin ultimii ani, având în vedere amploarea, com -plexitatea şi durata scurtă de implementare.

Puţini ştiu faptul că aţi avut şi veţi avea şiclienţi de peste hotare, cu care aţi colaboratexemplar. Ce proiect merită amintit aici?

MoldMediaCard este un procesator detranzacţii electronice din Republica Moldova

ce deserveşte din acest punct de vedere unnumăr important de bănci din această ţară.ROPECO a furnizat acestuia soluţia deinjectare a cheilor de criptare a codului PIN.Soluţia s-a bucurat de succes, având în vederecă a înlocuit procedura de introducere manualăa cheilor. Injectorul de chei de criptare furnizatde ROPECO a fost auditat VISA/MasterCardde către MoldMediaCard.

Aţi dus, recent, la bun sfârşit un proiectcomplex, de PoS Sharing, pentru retailerulLidl România. în ce a constat inovaţia şi cecâştigă concret din acest proiect respectivullanţ de magazine?

ROPECO furnizează în acest proiect atâtechipamentele hardware, aplicaţia de plată,

aplicaţia de management al terminalelor,precum şi serviciile de suport în vedereacertificărilor, integrarea cu băncile procesa -toare şi instalarea terminalelor în teren.

Soluţia este integrată cu casa de marcat,preluând în mod automat suma de plată şieliminând astfel posibilitatea erorii umane.Prin selectarea automată a băncii acceptatoarede sistem, se poate face o economie importantăîn ceea ce priveşte comisioanele aferente. Unalt element esenţial îl reprezintă reducereatimpului necesar efectuării plăţii. Soluţia estecertificată conform normelor EMV şi PCIDSS.

De asemenea, beneficiarul poate rula peecranul POS-ului imagini cu campanii demarketing, având şi libertatea de a alegemodelul de POS folosit nefiind restricţionat deflota băncilor partenere.

În concluzie, putem menţiona succintprincipalele avantajele pentru un retailerimplicat într-un astfel de proiect: eficientizareacosturilor şi rapiditatea şi simplitatea înefectuarea operaţiunilor.

Cristian Pavel

„Proiectul cu Banca Transilvania şi Ingenico (cel maimare proiect Ingenico în România) a presupusinstalarea a circa 17.000 de terminale EFT-POS la nivelnaţional. Acesta poate fi considerat cel mai mare succesde acest gen din ultimii ani, având în vedere amploarea,complexitatea şi durata scurtă de implementare.“


FINANCE

A fost un liderexcepţional!Radu Graţian Gheţea, PreşedinteDirector General CEC Bank, Preşedintede onoare al Asociaţiei Române aBăncilor

Este foarte greu să vorbesc despre SorinGuiman la timpul trecut. A fost unprofesionist desăvârşit în domeniul IT-ului şiun exemplu de întreprinzător autentic, care aînfiinţat şi dezvoltat Business InformationSystems, o companie care a dezvoltat aplicaţiidedicate activităţii financiar-bancare, la

standarde înalte, devenind un nume înindustria bancară locală dar şi în străinătate.Numele Guiman şi Allevo sunt binecunoscuteşi respectate într-o lume elitistă, dar şideosebit de pretenţioasă – cea a utilizatorilorSWIFT.

Reuşita companiei Allevo se datorează luiSorin, tenacităţii sale, rigorii în orice acţiuneavea de întreprins, dedicat fiind crezului săude a-şi îndeplini menirea cu abnegaţie. Erapreocupat permanent de a ţine pasul cutehnologia, înţelegând exact importanţaacestei sincronizări în industria bancarămodernă.

in memoriam sorin guiman


Era un lider excepţional, care a ştiutîntotdeauna să motiveze co-echipierii cu multtact, încurajând deopotrivă tinerii, dar cooptândşi profesionişti cu experienţă. Deosebit demanierat, era mereu o prezenţă agreabilă, fieîntr-un cadru de afaceri, fie într-unul colocvial.Umorul său întregea imaginea sa bonomă, aunei persoane echilibrate, calme, care ştia să nuintre în reverberaţia unei agitaţii lipsite de sens,dar atât de prezente în viaţa noastră modernă.Va rămâne în memoria mea ca un partenerserios, un soţ şi un tată model.

SxnRodica Tuchilă, Director AsociaţiaRomână a Băncilor

L-am cunoscut pe Sorin în anii ’80, pevremea când eram tineri ingineri la Institutulpentru Tehnică de Calcul, o adevărată pepinierăde specialişti a industriei IT din România. Dupăaproape 20 de ani şi experienţe profesionaleacumulate în IT, dar şi în domeniul bancar, ne-am reîntâlnit în echipa Business InformationSystems BIS, actuala Allevo.

Pasionat de meserie, specialist cu o vastăcultură, neliniştit şi mereu în căutare de nou,Sorin a avut viziunea propriei afaceri, ocompanie de profesionişti care să generezevaloare pentru o industrie de vârf, iar viziunealui, pe care a promovat-o cu tărie şiîncăpăţânare, a devenit realitate, a crescut şi şi-a consolidat poziţia pe piaţa soluţiilordestinate industriei financiar bancare.

Chiar dacă drumurile noastre s-au despărţitla un moment dat, am continuat să colaborăm şiam rămas prieteni. Poiana Mărului, centruluniversului lui Sorin, a intrat în galeria locurilorde suflet pentru familia şi prietenii mei, ca şi

pentru cei care au făcut parte de-a lungultimpului din familia BIS/Allevo.

De fapt, este imposibil să vorbeşti despreSorin Guiman la timpul trecut… un om dedicatcelor din jurul său, inteligent şi cald, un spiritveşnic tânăr, original şi plin de umor, mereusurprinzător şi inconfundabil, unic… acestaeste şi va rămâne… simplu… Sxn.

o apariţie princiară, ediţie limitatăLaurenţiu Andrei, Director GeneralAdjunct în Ministerul Finanţelor,Direcţia Generală de Trezorerie şiDatorie Publică

Cu o mare bucurie a spiritului am fostrăsplătiţi toţi cei care l-am întâlnit, în aceastăviaţă, pe domnul Sorin Gabriel Guiman.Apariţie princiară, cu ediţie limitată, cum sespune profan despre produsele de colecţie, dincategoria ingineriei software elitiste, ne-a făcutpărtaşi la un climat profesionist de excepţie, aînnobilat domeniul IT&C pe care l-a stăpânitexemplar cu judecăţile, raţionamentele şiidealurile lui. Ne-a fixat o paradigmă valoricărafinată, pe care, modelând-o, am putea-o utilizaperpetuu, ca reper al evoluţiei conduitei umane.

Ne-a demonstrat beneficiile unui modusvivendi riguros, în care i-a plăcut să trăiască şi,în ecuaţia complicată a politicilor industrieifinanciare europene/româneşti, el a fost ele -mentul care a articulat exemplar atât simpto me le,cât şi diagnosticul şi tratamentul unui dome niuglobalizat care dictează compor tamentulîntregii economii naţionale/internaţionale.

Ca întotdeauna, dispariţia cuiva drag, a unuiom pe care-l preţuim, ne dirijează spre o abor dareşi o viziune filosofică a momentului. Mă gândesc

astfel cât de potrivit ar descrie această stare anoastră o frază de pe frontis piciul caste lu lui desprecare vorbeşte Diderot în Jacques Fatalistul: „Nuaparţin nimănui şi aparţin lumii: eraţi în el înaintede a intra şi veţi fi când veţi ieşi”.

Sorin a aparţinut familiei, nouă, colabora -torilor şi prietenilor, şi va rămâne un strălucitreprezentant al industriei, bazat pe o concepţieşi o misiune clar definită, pe teoriile şi viziunilecăruia se va fortifica, în continuare, viziunea eco -sistemului industriei financiare IT&C româneşti.

Cu toate că a ieşit din cronologie brusc, afăcut-o cu modestia caracteristică, discret şisenin, însă poate puţin nefericit că nu şi-aîncheiat proiectul de viaţă, aşa cum şi-lplanificase.

Şi, ca să înlătur durerea şi lacrima inevita -bile în aceste clipe, aduc, din memorie, casprijin optimist, aserţiunea lui Arthur Schopen -hauer – moartea este marele rezervor al vieţii şi,în acest spirit, îi doresc ca, în viaţa pe caretocmai a început-o, să fie cel puţin Excelsior!

Rămas bun, prieten drag! Dumnezeu săaibă grijă de tine, acolo sus!

Nimeni nu îl va puteaînlocui pe SorinSorina Bera, CEo Allevo

Eu şi persoanele care se vor succeda laconducerea companiei, peste ani, vom continuasă reprezentăm interesele Allevo în egalămăsură cu felul în care o făcea el. L-am avutmentor şi vom reuşi la fel de bine ca el. Darspiritul lui aparte nu îl va putea înlocui nimeni,pentru că numai Sorin putea să gândească şi săadreseze astfel de gânduri echipei pe care aformat-o, a crescut-o şi a condus-o cu atâtaiscusinţă, atât de mulţi ani:


FINANCE

9 decembrie 2015 – „We should startresearching the MBA providers and thedifferently available school concepts, avoidingchoosing recipe based indoctrination – I meanto say that our goal should be creatingcreatively thinking managers and by no meansrobots mechanically applying lessons learnedduring the MBA classes.”

29 decembrie 2015 – „FinTP este o expe -rienţă de dezvoltare personală unică (nu amcunoştinţă în piaţa noastră de alt proiect cuaceastă anvergură, de concepţie proprie pe toatepalierele: produs, organizare, execuţie, comu -nitate) asupra valorii căreia vă rog să reflectaţi cuatenţie, pentru că viaţa voastră activă (mă refer înprincipal la generaţia 25-35 de ani) va ajunge lapeste 70 de ani (nu că-i drept, dar pare că asta-ievoluţia lumii acesteia suprapopulate). Aceastăexperienţă va permite fiecărui membru al echipeisă aibă o contribuţie determinantă în zona propriede interes şi o voce care să conteze în economiaAllevo şi a comunităţii FINkers United.”

A plecat în stele SorinGuiman, prieten nepreţuital IT-ului românescCristian Pavel, Senior Editor Piaţa Financiară

Sorin Guiman a trecut în nefiinţă cu aceeaşidiscreţie cu care a traversat mediul de afaceri întoţi anii în care a fondat şi păstorit Allevo, fostăBusiness Information Systems (BIS). La 62 deani, şi-a luat zborul spre stele în somn, fărăcazne. A fost un coleg şi un şef nepereche, untată, un soţ fericit să aducă lumină în familie, unmare pasionat de IT, un răzbătător şi un foarteîndrăgostit de România.

„Sunt un catâr care conduce o echipă decatâri!”, spunea Sorin Guiman despre sine şicolegi, insistând pe determinarea şi ambiţia de a

face performanţă în condiţii oricât de vitrege.După facultate, a lucrat 13 ani în cadrul Insti tu -tului pentru Tehnică de Calcul (ITC) din Bucu -reşti, apoi, alături de alţi colegi, a pus bazele pro -priului business. Ce povestea acum 7 ani într-uninterviu acordat pentru eFinance, ediţia 100?

„BIS a fost fondat de un grup de oamenicare se cunoşteau şi care aveau experienţă înproiectare. Bazele companiei au fost puse în1994, însă abia din 1998 asociaţii s-auconcentrat pe demararea coerentă a afacerii.Evoluţia ulterioară a fost cel puţin interesantă.Îmi amintesc cu nostalgie că la începutul anilor'90, a fost o mare efervescenţă generată de pro -movarea mediatică a succeselor unor oameni deafaceri care au pornit la drum valorificându-şitelevizorul, frigiderul şi Dacia, după care a fosto chestiune numai de inspiraţie şi talent sămultiplice ca-n basme acest capital. Ascultândpoveştile acestora, ne-am gândit că, dacă ei aureuşit, trebuie să reuşim şi noi, oamenii cuşcoală. Nu am prea reuşit, întrucât nefiind fiinţemitice şi nevânzându-ne la timp frigiderele,construcţia pe care am realizat-o este numai oafacere onorabilă şi de înalt profesionalism, binepercepută în plan internaţional, dar cam atât”.De parcă n-ar fi fost suficient!

Modest, hâtru, cu simţ critic, dar şi cu umorsănătos, Sorin Guiman s-a dedicat cu întreagasa fiinţă soluţiilor pentru plăţi, produselorproprii. Nu a făcut outsourcing, nici soluţii desecuritate sau contabilitate, în mare vogă laînceputuri. A deschis drumuri şi a lăsat în urmă,după un mandat de peste 17 ani la cârmaAllevo, ca director general, şi alţi mai bine de 2ani ca preşedinte al aceleiaşi companii, oentitate respectată în lumea afacerilor, ocompanie ce oferă soluţii de plăţi destinatebăncilor, continuitate operaţională, recuperaredin dezastru, management de date, e-business,dezvoltare de software, consultanţă, parteneriatcu SWIFT şi pionierat în open source.

Nu a abandonat niciodată calea spre propriastea, nu s-a dat bătut şi nu s-a simţit vreodatăieşit din circuit. Cel mai bine a spus-o el însuşiîn acelaşi interviu: „Obişnuiesc să-mi încarcbateriile dând câte o fugă la Poiana Mărului,locul unde este casa bunicilor mei, la vreo 20 dekm de Branul lui Dracula, în judeţul Braşov.Acolo mă refac, respir alt aer, ascult jazz,muzică clasică, citesc beletristică şi foarte,foarte rar cărţi de specialitate, îmi revădprietenii şi copiii. Acolo îmi confirm că-i binesă insistăm în mania de a urmări steaua noastră

şi că nu-i aşa de grav dacă pari dinozaur întrecontemporani, atâta timp cât de fapt este o bunăşansă să nu fii”.

Sorin Guiman a plecat în stele, via PoianaMărului. E acolo, spiritul lui umple livada curamuri nervoase, cu flori şi cu fructe.

Ar mai fi avut atât de multe de făcut...Mihai Săndoiu, Director General Finmedia

L-am cunoscut pe Sorin acum mai bine de15 ani. Eram amândoi la început de drum, într-un antreprenoriat pur românesc, şi ne-amdescoperit multe idei şi puncte comune. Ofigură extrem de interesantă şi placută, cu părullui deja grizonat ce te făcea să-l crezi mai maturdecât era. Am avut numeroase şi extraordinarediscuţii, pentru că, indiscutabil, exista o relaţiedeosebită între noi, o alchimie des întâlnităatunci când se leagă prietenii.

Era extrem de serios când vorbea de IT şi debusiness-ul lui. Credea în el şi făcea totul respec -tând regulile jocului şi, mai ales, respectându-şipartenerii. Devenea înverşunat când discutamdespre politică, dar se relaxa imediat cu o expresiede om mucalit, radiind de o maliţioasă ironie şisubtile aluzii. I se ridicau sprâncenele negre şi îimijeau ochii a râs şi veselie. Îşi făcea planuri dincare nu lipseau niciodată copiii lui şi, mai presusde orice, îşi făcea planuri legate de locul copilărieisale, universul în jurul căruia îşi ţesea visele şi undese întorcea adesea pentru a se încărca de energie.M-a impresionat cât de mult însemna pentru elcasa din Poiana Mărului şi cât de mult îşi respectaşi iubea mama, o fiinţă într-adevăr minunată, pecare am avut onoarea să o cunosc.

Nu ştiu de ce a trebuit să plece şi nu cred că seaştepta la acest prea brusc şi inexplicabil sfârşit.Ar mai fi avut atât de multe de făcut... Am pierdutnu numai un partener, am pierdut un prieten!


Recentele dezbateri care animă de luni de zilesocietatea românească au ca punct de pornirenatura şi conţinutul relaţiilor creditor-debitorşi consemnează grave acuze privind compor -tamentul lipsit de etică, ideal definită deanimatori undeva la graniţa utopicului, albăncilor.Principalul reproş adresat băncilor comer -ciale este explicit legat de activitatea acestorade acordare a creditelor, astfel încât apare cajustificată întrebarea privind înţelegerea co -rectă şi completă a acestei activităţi bancare.Fără a da nume şi fără a fi necesar acest lucru– evidenţa fiind demonstrată de invitaţiiparlamentari şi avocaţi ai televiziunilor saude exprimarea acestora în mediul public –natura şi conţinutul actului creditării consti -tuie aspecte tratate cu atâta superficialitateîncât putem să-l parafrazăm fără a greşi peEminescu care, în calitatea sa de jurnalistpolitic la Timpul, o fi asistat la nenumăratedezbateri similare: «Non idem est şi duodicunt idem!». Chiar aşa: atunci când se vor -beşte de credite, au toţi vorbitorii oreprezentare identică a subiectului?

Răspunsul este clar şi simplu: NU! Deşi ar fi util!O primă abordare survine aproape de la sine,generată de multitudinea sondajelor şi aopiniilor exprimate public conform cărora«băncile nu se mai bucur\ de încredere» darşi de formulări cu un ecou restrâns, dar numai puţin relevante, după care «băncile şi-aupierdut încrederea»! Există vreo legăturăîntre «credit» şi «încredere»? Evident că da,atât semantic, cât şi ca inevitabilă intercon -diţionare.Redus la semnificaţia sa restrânsă «bancară»,creditului i se ignoră omniprezenţa în aproapetoate componentele vieţii sociale, cu un roldeterminant şi de neînlocuit pentru buna safuncţionare.Salariatul care acceptă să presteze o activitatepentru care este plătit doar la sfârşitul luniiare încredere în angajatorul său şi îi acordă uncredit!Vânzătorul care acceptă să vândă contra plăţiiprin card electronic are încredere în VISA,Mastercard, American Express etc. şi îninstituţia emitentă şi, pe această bază, acordăun credit clientului său, de la care va încasabanii în 2-3 zile!Întreprinzătorul care acordă un avansconstruc torului are încredere că acesta vapresta lucrarea conform contractului şi îiacordă un credit!Proprietarul care închiriază un apartament areîncredere că va fi plătit de chiriaş şi îi acordăun credit!Clientul care îi solicită un împrumut arenevoie să obţină încrederea băncii şi peaceastă bază doar poate obţine un credit în

baza şi limita căruia primeşte împrumutul!Cetăţeanul care depune bani la bancă sauconsimte să primească bani în bancă areîncredere în bancă şi îi acordă acesteia uncredit!România a trimis tezaurul naţional la Mosco vaîn ajunul intrării în război în 1916, acordândîncredere Rusiei şi, prin aceasta, un credit!Lista ar putea continua, practic, la nesfârşit,fundamentând concluzia că o societate fărăcredit nu doar că nu există, dar nici nu arputea exista!Istoria abundă de exemple în care acordareaunui credit doar pe baza încrederii se poatedovedi riscantă atât pentru creditor, cât şipentru creditat. Creditorii se pot oricândîntâlni cu datornici gen Mihai Viteazul,Vladimir Ilici Lenin sau Hugo Chavez, carenu doar să le ignore drepturile, dar să suporteşi tratamente evident nedorite, cum a fostcelebrul «dineu» organizat de amintituldomnitor Mihai Viteazul…Faptul că, în prezent, băncile comerciale dinRomânia au devenit ţinta predilectă aatacurilor unor autoproclamaţi lideri, nu doarde opinie, ci acţionând efectiv, susţinuţi dedouă – prima şi cea de-a patra – dintreputerile statale, inspiraţi sau nu de delocsofisticata soluţie a eroului de la Călugăreni,nu este întâmplător.În timp ce, practic şi chiar teoretic, nici unagent economic sau persoană fizică nuutilizează zilnic creditul în cadrul activităţilorlor curente, făcând însă acest lucru oarecumîn felul Burghezului Gentilom al lui Molierecare, la rândul său, «făcea proză fără să ştie»,

DESPRE BăNCI

sine ira et studio… (2)

Laurenţiu Mitrachebancher

OPINIA sPECIALIstuLuI



principala activitate a băncilor comerciale estecreditarea şi majoritatea covârşitoare a plasamen -telor lor decurge şi este indisolubil legată de aceastăactivitate, prin forma specială de credit reprezentatăde împrumut. «Cruciada bancofobă» are un singur merit – acela dea sublinia importanţa instituţiilor bancare pentruprogresul economic şi social – şi foarte multecomponente nocive – între care încercarea de asubstitui reglementării comercial-contractuale oreglementare subiectiv emoţională – care potcompromite «instituţia creditului» cu nişteconsecinţe deosebit de grave.Nedorind şi, de aceea, evitând o complexă abordaredoctrinară, o nepretenţioasă «radiografie» a ceea cenumim «instituţia creditului» este necesară pentrudelimitarea întinderii analizei şi argumentării unuipunct de vedere aparent ignorat de factorii macro-decidenţi.Începem prin a reaminti că primul pas în stabilireaunei relaţii de creditare constă în acordarea încre -derii. Aceasta este lăsată la discreţia creditoruluiatunci când implicarea sa este limitată la propriapersoană: proprietarul este liber să acorde cât creditîşi permite sau doreşte chiriaşul său, proprietarulunui autoturism poate aştepta plata preţului atât câtconsideră de cuviinţă, un cetăţean care acordă unîmprumut poate stabili fără nici o restricţie termenulde rambursare, un furnizor de bunuri poate acordaorice termen de plată clienţilor săi etc. În plus, toţiaceşti creditori pot modifica – de comun acord cudebitorul – condiţiile iniţiale, diminuând dobândasau chiar renunţând la o parte din datorie.Nu toţi creditorii se pot bucura de această libertatede decizie. Astfel, cei care acordă credite angajândinterese şi/sau resurse financiare ale unor terţi carenu participă la decizia de creditare trebuie să aibă învedere protejarea intereselor acestor terţi, constând,pe de o parte, într-o remunerare satisfăcătoare dar şi,chiar mai important, în recuperarea sumeloravansate în cadrul operaţiunii de creditare. Istoria abundă de exemple nefericite care argu men teazăsuficient că a permite băncilor să acţioneze exclusivpe baza propriei politici de prudenţialitate sau ointervenţie a statului permiţând o excesivă flexi -bilitate în aplicarea reglementărilor limitative potconduce la consecinţe sociale incalculabil dău -nătoare.Trăim astfel de vremuri, care constituie o bază prea concretă pentru înţelegerea şi instituirea unorreglementări de natură a asigura o contribuţie sporităşi eficientă a instituţiei creditului şi a promotorilorsăi, băncile comerciale, la dezvoltare, pentru a nu leexploata. (va urma)

Deja este bine cunoscut faptul că,începând din acest an, regulile privindimpozitul pe clădiri s-au schimbat,intenţionându-se unificarea principiilor deimpozitare între destinaţiile (utilizările)clădirilor şi nu continuarea principiului decalcul al impozitelor în funcţie de cineeste proprietarul (persoană fizică saujuridică). Nu mai intru în alte detaliilegate de noutăţile din Codul Fiscal. Le-am amintit de multe ori până acum şile puteţi regăsi blogul meu, vascu.ro.

Ce aş vrea să scot în evidenţă acum suntnişte imagini care mi-au rămas în minte înaceastă perioadă de implementare a noilorreguli. Pentru că nu au lipsit deloc nicirezistenţa la schimbare, nici dezinfor -marea, nici reacţiile de tipul „facem dinţânţar armăsar”, nici confuzia autorită ţilor.Le voi exemplifica în cele ce urme ază,argumentându-mi opinia, convins fiind căîn fiecare dintre cazuri există şi excepţii,pe care le iau în calcul doar pentru că ele, nu-i aşa, confirmă regula.

Părerea mea este că noile măsuri, chiardacă nu sunt perfecte, reprezintă un pas

înainte. Vom avea timp suficient să anali -zăm ceea ce trebuie îmbunătăţit dupăfina li zarea acestei prime etape de imple -mentare.

Astfel:rezistenţa la schimbare – a avut două com -ponente. Una a fost cea individuală,manifestată la nivelul unor persoane dincadrul autorităţilor locale care „ţineau” laregulile vechi (de exemplu, solicitareabalanţelor de verificare pentru contribua -bilii persoane juridice, deşi între nouavaloare impozabil\ şi valoarea de înregis -trare în evidenţele contabile nu mai existao legătură directă). O a doua componentăa reprezentat-o reacţia unor grupuri aso -ciative (dintre care se detaşează aso cia ţia lanivelul comunelor din România), care au„sufocat” cu petiţii diverse autorităţi alestatului, fără a avea măsura reală aefectului implementării noilor reguli.

dezinformarea – a apărut atât în „zona”nivelului noilor impozite, cât şi în zonaefectelor cu impact de masă. S-au prezis, deexemplu, creşteri cu 2.500% aleimpozitelor, falimente de întreprinderiindividuale private mici şi mijlocii,pierderi de locuri de muncă, miliarde carevor fi câştigate de către evaluatori. Deasemenea, autorităţile statului au fostacuzate că au creat un monopol, dânddoar evaluatorilor autorizaţi posibilitateasă realizeze rapoartele de evaluare pentruimpozitare. Dacă este aşa, înseamnă că lafel de bine se poate spune că experţiicontabili au monopol pe expertizecontabile, că experţii judiciari aumonopol pe expertize judiciare, căauditorii financiari au monopol peactivitatea de audit statutar ş.a.m.d. Este

DIN CULISELE IMPLEMENTăRII

impozitul pe clădiri în anul 2016

Adrian VascuSenior Partener Veridio


adevărat că fiecare profesie trebuie să facăceea ce este autorizată de lege şi să răspundăpentru acest lucru, doar că acest fapt nu senumeşte monopol. Se numeşte asigurareafaptului că cei care realizează astfel de lucrări,a căror importanţă se răsfrânge asupra banilor încasaţi la buget, au cunoştinţele şi pregătireanecesare, sunt monitorizaţi şi verificaţi pentrucorectitudinea lor şi a opiniei lor, au orăspundere profesională, civilă şi penalăpentru munca lor şi aşa mai departe.

reacţiile „ţânţar-armăsar” – au apărut, aşa cum lespune numele, prin proliferarea disproporţio -nată a unor evenimente punctuale. Mă referaici, de exemplu, la faptul că au fost uniicontribuabili la care nivelul impozitelor acrescut chiar cu 300%, după cum ei înşişi audeclarat. Această stare de fapt i-a determinat săcaute toate căile posibile, invocând mai puţinsau mai puţin explicit chiar şi anul actualelectoral la nivelul autorităţilor locale, pentrua stopa noul sistem sau a-i aduce modificăriesenţiale. Nu a existat o analiză privind efectulgeneral al noilor măsuri şi nici nu s-a făcutauzită vocea celor care au constatat că lucrurile

s-au aşezat pe un făgaş normal şi care nu ausimţit nevoia să „strige în gura mare” acestlucru. Cunoaştem expresia populară „copilulcare NU plânge nu primeşte nimic”, dar încazul de faţă nu pot fi luate măsuri bruşte într-o perioadă de început de implementare aunui nou sistem, proces care are nevoie de untimp minim necesar pentru a fi pus în operă.După aceea vom analiza.

Confuzia autorităţilor – a existat, atât la nivelulautorităţilor centrale, cât şi la nivelulautorităţilor locale. La nivel central, normelede aplicare a codului s-au transformat într-ofata morgana în anumite perioade. După ce auapărut prima dată, oricum cu întârziere, n-atrecut mult până să se discute deja modificareaacestora, fapt realizat însă foarte târziu, avândîn vedere termenul iniţial prevăzut de lege dea implementa noul sistem (31 martie 2016).Chiar dacă nu au adus modificări spectacu -loase, iar în zona clădirilor cu utilizare mixtă,care este un mare punct slab al noilor reguli, auadâncit confuzia, normele au fost considerateun motiv suficient de către contribuabili pentrua lăsa pe ultima sută de metri depunerea

declaraţiilor şi plata impozitelor. Toate acesteaau condus la punerea în discuţie a termenuluiiniţial, care astăzi, la data apariţiei articolului, seştie că a fost prelungit până la 31 mai pentrudepunerea declaraţiilor de impunere şi până la30 iunie pentru plata primei tranşe a impozi -tu lui. La nivelul autorităţilor locale s-aconsem nat fenomenul „câte case atâteaobiceiuri”. Contri buabilii au primit deseorirăspunsuri diferite la aceeaşi întrebare, atâtdin partea unor autorităţi locale diferite, cât şichiar de la persoane diferite din cadrulaceleiaşi autorităţi locale.

Ca o concluzie, indiferent de impedimentelede mai sus, este nevoie de o poziţie hotărâtă adecidenţilor de a menţine regulile aflate înderulare şi de a nu mai schimba lucrurile dinmers.

După 31 mai vom avea timp suficient săanalizăm tot ce a fost bun şi să propunemîmbunătăţiri acolo unde lucrurile pot fiîmbunătăţite. Totul însă fără patimă şi, maiales, urmărind câştigarea unui efect pozitiv petermen lung şi a mult râvnitei predictibilităţi.



În ultima perioadă, bancherii declară faptulcă sunt puţine firme cu afaceri care s-ar încadraîn criteriile de finanţare ale instituţiilor pe carele reprezintă. Modelul de business românesc, înspecial din zona IMM-urilor, prezintă anumitelimite, în ciuda multor exemple de succesexistente până în prezent. Multe afaceri se nasc,cresc tumultuos şi, la un moment dat, seblochează. Altele au marele „noroc” de a fiachiziţionate de companii străine sau de firmemai mari care au înţeles mersul lucrurilor.Aceste limite sunt datorate în specialmentalităţii antreprenorului român (care înmulte cazuri vede firma ca pe buzunarul lui), darşi ca urmare a orientării lor către anumitestructuri de finanţare şi ignorarea altora.Indiferent de stadiul de dezvoltare în care se aflăfirma, sursele de finanţare predilecte din mediulde afaceri românesc sunt creditul bancar,autofinanţarea şi, dacă se încadrează, fondurileeuropene. Rareori unele afaceri sunt susţinute debusiness angels. Bineînţeles, dacă firma nu„arată” bine din perspectiva bonităţii şi a

strategiei afacerii pe termen lung, banca nu se vaîncumeta niciodată să o finanţeze. Puţine suntbăncile care susţin segmentul start-upurilor. Şiasta nu pentru că există rea voinţă, ci pentru cătipurile de garanţii pe care le prezintăantreprenorii (reale şi personale) sunt limitenaturale pentru acest tip de finanţare.

Care ar fi soluţia atunci? Cum va trebui săse acţioneze şi cine să o facă? Cum va fi depăşitacest blocaj? În primul rând, prin schimbareamentalităţii antreprenorului român, precum şiprin alegerea unor structuri de finanţare maipotrivite pentru stadiul afacerii. În acest sens,există cel puţin două alternative: listarea laproaspăta piaţă AeRO a Bursei de ValoriBucureşti sau atragerea interesului fondurilor cucapital de risc (venture capital). Practic, acestedouă modalităţi de finanţare se pot situa laînceputul lanţului trofic al afacerii (după ceantreprenorul a folosit capitalurile proprii, alecunoscuţilor etc.). Acestea pot contribui ladezvoltarea firmelor la început de drum, afirmelor care au idei de afaceri cu potenţial,furnizează produse şi servicii inovative şi cuperspective. După ce afacerile vor fi puse pepicioare şi se vor dezvolta, atunci ele vor devenibancabile, iar finanţarea bancară va merge„unsă” pentru activitatea curentă sau/şi deinvestiţii a acestora.

Piaţa AeRO este un segment de piaţădedicat listării companiilor la început de drum.Bazată pe sistemul alternativ de tranzacţionareal BVB, existent din 2010, piaţa AeRO, sub unconcept reproiectat şi reconstruit, a fost lansatăpe 25 februarie 2015. În prezent, pe aceastăpiaţă se tranzacţionează 279 de companii, dardintre acestea, doar 5 sunt listate de la lansare,

restul fiind migrate de pe piaţa RASDAQ saurămase de pe platforma ATS.

Conform definiţiei pe care o dau Louis C.Gerken [i Wesley A. Whittaker în cartea lor„Minighid de investiţii cu capital de risc. Cumsă obţinem creşterea economică şi portofoliilede investiţii”, scoasă la Editura Publica graţieErste Asset Management, fondurile cu capital derisc sunt acele fonduri care atrag bani de lafondurile de pensii, de la fundaţii şi persoane curezerve financiare ridicate, precum şi de lafamily office-uri interesate să investească într-un anumit sector sau care urmăresc profiturimari – punctul de atracţie şi principalul risc alinvestiţiilor cu capital de risc. Astfel, expertul încapital de risc găseşte un antreprenor cu o ideebună, investeşte banii fondului în companie,ghidează echipa de management a antrepre -norului până la punctul în care noua firmăîncepe să aibă succes, apoi iese din peisaj printr-o ofertă publică iniţială (IPO) la bursa de valorisau vinde compania unei alte entităţi (achiziţii şifuziuni). Multe dintre afacerile de succes lanivel internaţional (în special cele de peSiliconValley) s-au bazat pe acest model definanţare pentru creştere.

Nu încerc să scot în evidenţă faptul căvremea băncilor a trecut! Dimpotrivă! Ele arputea să treacă la treabă, sprijinind aceste seg -mente. De exemplu, prin dezvoltarea birourilorconsultanţilor financiari pentru listarea pe piaţaAeRO, prin susţinerea fondurilor cu capital derisc în România. O afacere mai mare va aveanevoie şi mai mult de produsele şi serviciile uneibănci. Astfel, triada piaţă de capital, bancă şifonduri alternative va intra la „treabă” şi ar da unimpuls sănătos creşterii economice.

SUBIECT DE DEzBATERE

Cum bancarizăm firmele nebancabile?

Bogdan CăpraruConferen]iar Univ. Dr. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi


A face diferenţa în piaţa de servicii financiare din România

Allevo despre

În urmă cu aproximativ 14 ani, când stăteam pe gânduri

dacă să accept propunerea Allevo (BIS pe atunci) de a

mă alătura echipei lor, am fost cât se poate de sinceră şi

i-am spus lui Sorin Guiman, care aştepta un răspuns din

partea mea: „Am o mie de motive să accept oferta şi să mă

alătur echipei BIS, însă există un singur motiv care mă

ţine în loc – îmi este teamă să părăsesc un loc de muncă

sigur, într-o instituţie financiară de stat, şi să încep să

lucrez în mediul privat. Ştiu că acum BIS există, dar nu

am siguranţa că va mai exista peste un an, peste doi sau

cinci ani”. Sorin m-a privit drept în ochi şi mi-a spus: „Nu

îţi pot garanta că BIS va continua să existe peste un an,

peste doi sau cinci ani. Dar facem tot ce ştim noi mai

bine ca BIS să existe chiar şi după ce noi nu vom mai fi, deşi

nu depinde numai de noi să reuşim. Tot ce pot să te

asigur este că vei învăţa atât de multe lucruri cât timp

vei lucra în cadrul echipei noastre, că îţi vom oferi ocazia

să te dezvolţi personal şi profesional atât de mult încât,

dacă BIS nu va mai fi şi va trebui să îţi cauţi un loc de muncă, vei

avea toate atuurile să îţi găseşti unul poate mai bun decât aici”. Şi

astfel am ajuns la BIS (redenumită Allevo în 2011). Au trecut nu

unul, nu doi, nu cinci ani, ci 14 ani de atunci, firma încă există şi se

dezvoltă. Sorin este cel care prea curând a plecat dintre noi, iar

lucrurile s-au întâmplat întocmai viziunii lui.

Şi asta chiar de la începuturi. În 1994, împreună cu un grup de

nouă prieteni, a înfiinţat compania care în 1998 urma să îşi

schimbe numele în Business Information Systems (BIS), noua

companie de dezvoltare software stabilindu-şi încă de la început drept

ţintă să facă diferenţa în piaţa de servicii financiare din România.

Curând, Allevo reuşeşte să convingă companii precum IBM,

Oracle, Microsoft şi SWIFT de credibilitatea sa şi astfel iau naştere relaţii

de parteneriat solide, care există şi azi, după atâţia ani. Viziunea lui

Sorin, corelată cu profesionalismul echipei pe care a ştiut să o

crească în jurul său, a condus la apariţia în 2001 a primelor

produse marca Allevo – FMA (soluţia pentru continuitate

operaţională) şi qBC (un middleware de rutare a mesajelor

financiare, precursor al produsului qPayIntegrator). 2003 a fost

anul adevăratei lansări în piaţă, când Allevo a început să participe

cu stand propriu la evenimente internaţionale organizate de

SWIFT în Europa şi să furnizeze servicii profesionale SWIFT în

Europa Centrală şi de Est, respectiv anul când, având la orizont

oportunitatea creată de iminenţa implementării Sistemului

Electronic de Plăţi din România, a proiectat produsul qPayIntegrator.

Produsul s-a dovedit un real succes prin aceea că, încă din

perioada 2004-2005, a dobândit 6 clienţi, importante instituţii

financiare din România, care i-au rămas fideli şi în prezent. Cum

lucrurile nu trebuiau să rămână pe loc, au urmat noi produse

(ReconS), noi funcţionalităţi pentru qPayIntegrator, noi clienţi, dar

şi participarea constantă, cu stand propriu, la cel mai prestigios

eveniment organizat anual de SWIFT – Sibos. Strădania şi

profesionalismul întregii echipe, crescută şi educată de Sorin în

spiritul lui de „dinozaur”, cum îi plăcea să glumească, au

fost încununate de-a lungul timpului de premii pentru

produsele şi serviciile Allevo, dar şi de certificări de

prestigiu pentru specialiştii din echipa noastră. Iar 2012

a fost anul celei mai curajoase iniţiative, aceea de a

anunţa schimbarea modelului de business al

companiei prin migrarea qPayIntegrator la versiunea

open source şi redenumită FinTP, toate acestea corelate

cu iniţierea comunităţii din jurul FinTP – FINkers United.

Astfel arată, în câteva rânduri, istoria carierei unui om

care, până în ultima clipă a vieţii sale, prin tot ceea ce a

făcut, s-a încăpăţânat să ne arate tuturor „că-i bine să

insistăm în mania de a urmări steaua noastră şi că nu-i aşa

de grav dacă pari dinozaur între contemporani, atât

timp cât de fapt este o şansă bună să nu fii.“

Sorina Bera, CEO Allevowww.allevo.ro

„Nu-i aşa de grav să pari dinozaur între contemporani, atât timp cât de fapt esteo şansă bună să nu fii.”



Supravegherea de către o autoritate are caobiectiv monitorizarea riscurilor cărora li seexpune o firmă. În acelaşi timp însă, firma aredorinţa de a transfera aceste riscuri către terţepărţi, printre care şi consumatori. Dar instru -mentele clasice de supraveghere nu pot observaastfel de transferuri sau, dacă observă, adop tareaunei măsuri ar putea intra în contradicţie cu reco -mandările principale de supraveghere (reducereariscurilor). Din aceste cauze, obiectivismul supra -vegherii bazate pe risc (risk-based super vision)trebuie completat cu funcţii inovative de protecţiea consuma torilor, delimitate în adop tarea decizieide funcţia regulară. Separaţia celor două funcţii afost adoptată de mai multe auto rităţi internaţio -nale tocmai din cauza motivelor de acest tip.În analiza distribuţiei funcţiilor între departa -mentele sectoriale de supraveghere şi cele deprotecţie a consumatorilor, trebuie luate în consi -derare operaţiunile generate de atribuţiile sepa -rate ale acestora, separare solicitată de perspec -tiva diferită dată de supraveghere: din perspectivastabilităţii pieţei ca un conglomerat de firme(supravegherea regulară) vs. suprave gherea dinperspectiva consumatorului, entitate ce este

resursa stabilităţii şi dezvoltării. În aceastăcomparaţie, în cele mai multe cazuri (aşa cum oarată experienţele altor autorităţi care au optatpentru separarea funcţiei de pro tecţie a consu -matorilor de cea de supraveghere regulară, cumeste şi cazul ASF), obiectivele de prudenţia litateau alt obiectiv principal, şi nu creşterea niveluluide transparenţă, deşi se ocupă prin sistemul deguvernanţă, dar nu ca principală prioritate. Dartransparenţa e atât de necesară creşterii niveluluide încredere. Monitorizarea transparenţeinecesită metode noi de investigare, specificeprotecţiei consu matorilor (astfel de metodeinclud exerciţiile de tip mystery shopping).Instrumentele specifice monitorizării în scopulprotecţiei consumatorilor sunt (urmărind celepatru etape ale relaţiei unui consumator cu unfurnizor de servicii sau produse).Protecţia consumatorilor şi financial literacypromovează eficienţa şi transparenţa pieţelor deretail. Consumatorii care cunosc informaţiile cele sunt necesare şi sunt conştienţi de drepturile şiresponsabilităţile lor asigură o sursă importantăde disciplină în piaţa financiară, încurajândinstituţiile financiare să concureze în a le oferi

produse şi servicii mai bune şi descurajându-leîncercările de a profita de pe urma unor consu -matori neinformaţi sau captivi. În plus, protecţia consumatorilor ajută firmele săfacă faţă riscurilor ce reies din relaţia cu consu -matorii de retail. În raportul din aprilie 2008, JointForumul Comitetului Basel (IOSCO şi IAIS) aidentificat trei riscuri cheie în legătură cu posibilevânzări înşelătoare de produse financiare cătreconsumatori de retail. Aceste riscuri sunt: riscul legal, care apare dacă în urma câştigăriiunor procese de instanţă împotriva firmelor,consumatorii trebuie despăgubiţi financiar;riscul de lichiditate pe termen scurt şi desolvabilitate pe termen lung, care apare ca urmarea tratamentului incorect aplicat consumatorilor deretail, provocându-i să se retragă din relaţiacontractuală cu firmele financiare;riscul de contagiune, care apare ca urmare atransferului riscurilor de la o firmă (sau instru -ment financiar) cu probleme la alta sau la maimulte altele; o protecţie eficientă a consu -matorului asigură măsurile necesare ca acesta sănu fie afectat de critică, sentimente negativeextreme (lipsa încrederii cauzează panică).

protecţia Consumatorilor financiari, de la drepturi fundamentale la o necesitate concretă (V) Deşi scopul declarat al tuturor este clientul, industria şi consumatorii au uneori interese diferite. Sănătateafinanciară a unei firme, exprimată în termeni de maximizare a profitului, nu este neapărat o reflecţie a celuimai bun interes al clientului/consumatorului, aceasta fiind, de cele mai multe ori, obţinută din creştereacosturilor suportate de consumator.

Călin M. RanguDirectorDirecţia Protecţia ConsumatorilorAutoritatea de Supraveghere Financiară

Monitorizare off-site Mystery shopping Monitorizare on-site

Etape deselecţieşi decizie

Pre-contractual

Website-uriListe de preţuriInformaţiile standardizate

Liste de preţuriInformaţiile standardizatePracticile de piaţă

Informaţiile standardizatePracticile de piaţă

Contractual Proiectele de contracteContractele semnate (clauze)

Proiecte de contracteAsistenţă acordatăSuitability test

Proiecte de contracteContracte semnate

În timpul contractului

Informaţiile furnizate întimpul desfăşurăriicontractuluiAdministrarea reclamaţiilor

Asistenţă acordatăInformaţii transmise întimpul contractuluiNivelul de autorizare

Informaţii transmise întimpul contractuluiSisteme IT şi proceduri

Comunicareainformaţiei

Informaţii transparente şi corecte transmise consumatorilor la promovarea şi vânzareaproduselor şi serviciilor, care permit o asimilare corectă a costurilor, beneficiilor şiriscurilor – financial literacy


CONsuLtAN}| FIsCAL|

De-a lungul timpului, executarea ipotecilorasupra părţilor sociale a generat numeroasediscuţii rezultate din necorelarea de principiu aLegii nr. 31/1990 privind societăţile („LegeaSocietăţilor”) pe de-o parte cu realităţile econo -mice, respectiv natura juridică a societăţilor curăspundere limitată reglementată ca un hibridîntre societăţile de persoane şi societăţile decapitaluri, şi, pe de altă parte, cu dispoziţiilenormelor Noului Cod Civil şi Noului Cod deProcedură Civilă, care cuprind prevederi privindposibilitatea instituirii şi executării ipotecilorasupra părţilor sociale.

Astfel, până la modificările destul de re ce nt eaduse Legii Societăţilor, existau o serie de argu -mente bazate pe dispoziţiile Legii Socie tăţilorcare determinau instanţele de judecată să respin găcererile de executare silită, iar în situa ţia în caretotuşi admiteau cererea de executare, procesulse bloca în faţa Registrului Comerţu lui, careaplica regulile de la transferul voluntar de părţisociale şi solicitau, de principiu, o hotă râre a aso - cia ţilor prin care să se aprobe transferul păr ţi lorsociale către adjudeca tar/cumpărător. În acestecondiţii, cazurile practice de încercare a execu -tă rii silite a părţilor sociale erau extrem de rare.

Legea Societăţilor aduce clarificări

O parte a dificultăţilor practice erau gene -rate de articolul 66 alin. (2) din Legea Socie -tăţilor, care făcea referire doar la posibilitateacreditorilor de sechestrare şi vânzare a acţiunilor(nu şi a părţilor sociale), un argument alteoreticienilor şi practicienilor în susţinerea ideii

că părţile sociale nu pot fi vândute ca urmare aunei proceduri de executare silită. Acest argu -ment era coroborat cu affectio societatis (sau,altfel spus, intenţia asociaţilor de a colabora ladesfăşurarea unei activităţi economice), carepresupune, printre altele, „imposibilitatea”obligării celorlalţi asociaţi de a continuaasocierea cu o persoană neaprobată de ei.

Articolul 66 din Legea Societăţilor a cu -noscut o reconfigurare pentru soluţionarea con -troverselor legate de acest subiect. Astfel, s-aoptat pentru introducerea unor prevederi expreseprivind posibilitatea de vânzare de către credi -tori a părţilor sociale şi de executare a ipoteciiasupra părţilor sociale în condiţiile prevăzute delege cu obligarea administratorilor de a pune ladispoziţie înscrisurile şi informaţiile necesarepentru evaluarea acestora şi de a facilita prelua -rea lor. Este de menţionat că acest ultim aspect,evaluarea părţilor sociale în lipsa documentelorsuport, a constituit un aspect prac tic care a dusîn anumite cazuri la imposibi litatea continuăriiprocedurii de executare.

Separat, s-a clarificat şi aplicabilitatea dis -po ziţiilor de la transferul voluntar al părţilorsociale în cazul executării ipotecii asupra părţi -lor sociale: va fi necesară aprobarea asociaţilorreprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalulsocial, „însă numai în ceea ce priveşte constitui -rea acesteia”. Din formularea textului de lege, sepoate trage concluzia că nu va fi necesarăaprobarea asociaţilor în cazul executării, însă,neexistând o prevedere expresă, rămâne devăzut modalitatea în care acest text de lege va fipus în practică de Registrul Comerţului.

Formularea actuală a Legii Societăţilor parea fi eliminat controversele anterioare privind

UN SUBIECT CoNTRoVERSAT

Cadrul juridic actual al executării garanţiilorconstituite asupra părţilor sociale

Andreea hlihorSenior Associate Bulboacă & Asociaţii SCA

Luciana TacheSenior Associate Bulboacă & Asociaţii SCA


CONsuLtAN}| FIsCAL|

executarea ipotecilor asupra părţilor sociale şi pare acrea cadrul juridic propice pentru punerea în executarea ipotecilor, atât timp cât consti tuirea ipotecii s-a făcutcu aprobarea asociaţilor cu majoritatea necesară.

Punerea în executare a ipoteciiasupra părţilor sociale

În conformitate cu Noul Cod Civil, ori de câte oridebitorul (în cazul nostru specific asociatul care a adusîn garanţie părţile sociale) nu se conformeazăobligaţiilor asumate faţă de creditor, cel din urmă vaputea începe procedura de urmărire a părţilor sociale.

Ca regulă generală, Noul Cod Civil permiteexecutarea prin urmarea procedurii prevăzute fie deNoul Cod Civil, fie de Noul Cod de Proce dură Civilă.Cu toate acestea, reglementările existente în Noul CodCivil cu privire la executarea ipotecilor au în vedereexclusiv ipotecile mobiliare constituite asupra bunurilorcorporale, în timp ce părţile sociale sunt bunuriincorporale. Aşadar, considerăm că executarea părţilorsociale se va face conform procedurii prevăzută deNoul Cod de Procedură Civilă, neexistând în modpractic o posibilitate a creditorului de a alege o anumeprocedură.

Astfel, în conformitate cu Noul Cod de ProcedurăCivilă, din punct de vedere proce dural, executarea silităva începe prin parcur gerea următorilor paşi incipienţi:

(a) formularea de către creditor a unei cereri deexecutare silită adresată unui executor judecătoresc şi

(b) formularea de către executorul judecă toresc acererii privind încuviinţarea executării silite cătreinstanţa competentă.

Instanţa învestită cu cerere de executare va fi, deasemenea, datoare a verifica: (i) existenţa unei creanţecerte, lichide şi exigibile împotriva asociatului care aconstituit ipoteca şi (ii) existenţa unui titlu executoriu,înainte de a încuviinţa demersurile de executare silită,respectiv contractul de ipotecă valabil încheiat.

În ceea ce priveşte modalităţile de valorifi care apărţilor sociale în cadrul unei proceduri de executaresilită, Noul Cod de Procedură Civilă reglementeazădouă astfel de modalităţi şi anume: a) vânzarea amia -bilă, când – cu acor dul creditorului – debitorul poateproceda el însuşi la valorificarea părţilor sociale saub) vânzarea silită, caz în care executorul judecă torescva încerca valorificarea în cadrul unei licitaţiipublice.

Deşi prevederile legale sunt clare, rămâne de văzutdacă, în contextul actual al Legii Socie tăţilor, exe -cutările ipotecilor asupra părţilor sociale constituitedupă modificările aduse Legii Societăţilor se vorfinaliza cu succes.

Controlul internControlul intern este un proces continuu,destinat să furnizeze o asigurare rezona bi -

lă pentru îndeplinirea de către o insti tuţie aobiectivelor sale de performanţă, de infor -mare (credibilitatea, integritatea şifurni za rea la timp a informaţiilor finan -ciare şi a celor necesare conducerii), deconformitate cu cadrul legal, cu cele maibune standarde şi practici recomandate deindustrie sau cu standardele etice.O instituţie (fie că este vorba de opersoană de drept public sau de dreptprivat, de o instituţie de credit sau oricarealt profesionist) trebuie să dezvolte şi sămenţină un cadru de control intern solid şicuprinzător, inclusiv funcţii indepen -dente* de control specifice, având resurseşi competenţe adecvate pentru îndepli -nirea atribuţiilor care le revin. Cadrul de

*„O funcţie de control este considerată independentă dacă sunt îndeplinite următoarelecondiţii:

a) personalul său nu are nicio atribuţie care să intre sub incidenţa activităţilorpe care funcţia de control urmează să le monitorizeze şi să le controleze;b) funcţia de control este separată din punct de vedere organizaţional de

activităţile atribuite pentru monitorizare şi control;c) coordonatorul funcţiei de control este subordonat unei persoane care nu arenicio responsabilitate pe linia conducerii activităţilor pe care funcţia de controlle monitorizează şi controlează. Coordonatorul funcţiei de control trebuie săraporteze în mod direct organului de conducere şi altor comitete relevante şitrebuie să participe periodic la reuniunile acestora;d) remunerarea personalului care exercită funcţia de control nu trebuie să fielegată de performanţa activităţilor pe care funcţia de control le monitorizeazăşi controlează, ci de atingerea obiectivelor legate de funcţiile respective.” (Art.35, alin. 3 din RBNR 5/2013).

CULTURA DE CoNFoRMITATE

rolul funcţiei de conformitate în cadrul sistemului de control intern (i)

Mirela IovuVicepreşedinte CEC Bank


control şi funcţiile de control** reprezintăîmpreună sistemul de control.

Sistemul de control pentru a fi eficace presu -pune implementarea unor mecanisme decon trol ce trebuie să asigure cel puţin orga -nizarea următoarelor trei funcţii: de control al riscurilor, de conformitate şi de audit intern.Funcţia de conformitate, la fel ca şi celelaltefuncţii de control, trebuie să fie instituită la unnivel ierarhic adecvat, ca să poată raporta înmod direct şi independent structurii deconducere deficienţele majore identificate,riscurile aferente acestora, evaluarea impac tu -lui acestor deficienţe şi să prezinte reco - mandări/măsuri de remediere pentru o admi -nistrare bună a riscului de conformitate***.

Un cadru adecvat de control intern necesitătotodată verificarea de către funcţii de controlindependente, conformarea cu politicile şiprocedurile interne, inclusiv cu standardele deetică şi conduită la care instituţia a aderat/şi le-a asumat. Astfel că pentru a asigura con for -mi tatea deplină cu normele şi deciziile interne,procesul decizional trebuie să fie clar, transpa -rent şi documentat, cu o alocare clară a respon -sa bilităţilor şi competenţelor.

Noţiunea de conformitate

Din cele mai vechi timpuri, oamenilor li s-asolicitat să se conformeze normelor (Codul luiHammurabi, Cele 12 table), unele chiar deprovenienţă divină (Decalogul sau „Cele 10porunci” din Vechiul Testament), pentru a leenumera pe cele mai vechi. Deci ce înseamnănoţiunea de conformitate, de conformare,dincolo de înţelesul etimologic al cuvântului?Conform unor definiţii, conformitate înseamnă„convenienţă, acord, potrivire, respectare,obedienţă”, adică:

- „Să faci ceea ce este cerut şi aşteptat săse facă” prin legi, politici, programe, proce -duri, coduri de conduită şi de bune practici;

- „Să compari zi de zi regula cu ceea cese face în realitate”, adică să compari legea şiobligaţiile legale cu care trebuie asigurată con -formarea cu procesele curente ale instituţieiastfel cum sunt reglementate în cadrulorganizaţional;

- „Responsabilitate la nivelul fiecăruiindivid”, întrucât conformarea şi conduitaconformă trebuie să fie parte a culturii uneiorganizaţii, încep de la vârf („Tone of the top”)şi trebuie să existe în conştiinţa şi mentalitateafiecărei persoane din cadrul unei instituţii caresponsabilitate permanentă.În plus faţă de a fi o funcţie a sistemului decontrol cu reguli stricte şi mecanisme derealizare precise, asigurarea unui cadru deconformare şi urmărirea încadrării fiecăruiindivid din organizaţie în acest cadru sunt,aşadar, responsabilitatea structurii de condu -cere a instituţiei de credit. Modul în care structura de conducere asigurăcadrul de conformare şi creează cultura deconformitate constă în promovarea destandarde profesionale şi de etică ridicate,precum şi a unei culturi de control (inclusivprin autocontrol şi whistleblowing), a cărorimplementare trebuie să contribuie la dimi -nuarea riscurilor la care instituţia este expusă.Structura de conducere, ca responsabilă amanagementului riscului de conformitate,trebuie să fie în permanenţă un reper decomportament conform şi etic şi deci un bunexemplu, luând în considerare aşteptărileangajaţilor, clienţilor, partenerilor, acţionarilorşi investitorilor.

Rolul şi responsabilităţilefuncţiei de conformitate

În cazul instituţiilor de credit, funcţia deconformitate are un rol foarte clar şi bine de -finit, precum şi responsabilităţi precis re gle -mentate (secţiunea 4.3 Funcţia de confor mi -tate, prevederile art. 49-53 din Regulamen tul5/2013; Ghidul BIS Compliance and ComplianceFunction in Banks, 2005), care constau în:

- Identificarea, evaluarea, monitorizareaşi raportarea către structura de con -ducere a oricărei situaţii care inducerisc de conformitate şi acordarea deconsultanţă acesteia în legătură cuorice aspect care ţine de confor -mitatea cu cadrul de reglementare;

- Acordarea de consultanţă organului deconducere asupra cadrului legal şide reglementare şi asupra stan -dardelor pe care o instituţie trebuiesă le îndeplinească;

- Evaluarea posibilului impact al oricărorschimbări ale cadrului legal şi de reglementareasupra activităţilor instituţiei;

- Îndrumarea şi educarea personaluluiinstituţiei în ceea ce priveşte conduita de urmatpentru asigurarea deplinei conformităţi îndesfăşurarea activităţilor zilnice;

- Monitorizarea conformităţii inclusivprin efectuarea de testări frecvente şi repre -zentative ale controalelor implementate debancă pentru asigurarea conformităţii;

- Verificarea dacă noile produse şi serviciioferite clienţilor de către instituţie, precum şiorice activitate desfăşurată sunt în confor -mitate cu cadrul de reglementare în vigoare.Nu în ultimul rând, este important de eviden ţiatşi faptul că fiecare funcţionar din cadrul uneiinstituţii trebuie să fie deplin conştient deresponsabilităţile sale pe linia administrării ris culuide conformitate şi că această respon sabilitate nutrebuie limitată doar la nivelul specialiştilor îndomeniul conformităţii sau doar al celor treifuncţii de control intern. (va urma)

**„cadru aferent controlului intern – cadru ce trebuie să asigure desfăşurarea unor operaţiuni eficace şi eficiente, controlul corespunzător alriscurilor, desfăşurarea prudentă a activităţii, credibilitatea informaţiilor financiare şi nefinanciare raportate, atât intern, cât şi extern, precum şiconformitatea cu cadrul legal şi de reglementare, cerinţele de supraveghere şi regulile şi deciziile interne ale instituţiei de credit”. (Art. 3, pct. 4din RBNR 5/2013)***„risc de conformitate – riscul actual sau viitor de afectare a profiturilor şi a capitalului, care poate conduce la amenzi, daune şi/sau reziliereade contracte sau care poate afecta reputaţia unei instituţii de credit, ca urmare a încălcărilor sau neconformării cu cadrul legal şi de reglementare,cu acordurile, practicile recomandate sau standardele etice; (art. 3, pct. 9 din RBNR 5/2013)”


POsItION PAPER

Un obiectiv al strategiei pe termen lung asignatde industria bancară este îmbunătăţirea reputa -ţiei şi creşterea încrederii consumatorilor însistemul bancar românesc. Contribuţia la resta -bilirea încrederii se poate face prin intensifi -carea comunicării, programe de educaţiefinanciară, creşterea transparenţei şi prinmetode alternative de soluţionare a litigiilor.Consider că soluţionarea litigiilor pe caleextrajudiciară prin Centrul de SoluţionareAlternativă a Litigiilor din sistemul bancar vaconduce la creşterea încrederii consumatorilorîn sistemul bancar.

Maniera de soluţionare nu impune costuripentru consumatori, acestea fiind asumate debănci, în conformitate cu legislaţia naţională şieuropeană, tocmai pentru a putea rezolvalitigiile care afectează imaginea sistemuluibancar şi credibilitatea. Cu toate că sunt şi vorexista voci care să conteste faptul că acestCentru este finanţat de bănci, nu-mi rămânedecât să întreb: de ce? Ce interese există de fapt pentru blamarea uneiiniţiative de apropiere de client atât timp cât

directiva europeană permite finanţarea de cătresistemul bancar şi sunt multe altfel de modelede finanţare implementate în Europa, cât timpclientul nu plăteşte nimic şi este liber să ia cedecizie doreşte vizavi de soluţia adoptată? Băncile sunt acum în postura în careconstruiesc un pod cu scopul de a veni înîntâmpinarea clienţilor nemulţumiţi şi cuprobleme. Traversarea podului nu costăclientul nici un leu şi la capătul celălalt găseşteo soluţie la problema sa. În paralel, mai existăun pod mult mai lung, cel al instanţelor şi lacare clientul trebuie să plătească să-l parcurgă.Nu ştie ce soluţie are la traversarea podului.Mai mult, traversarea acestui pod conduce laamplificarea divergenţelor între clienţi şibănci, dar aduce câştiguri pentru cei care-iîndeamnă să meargă pe acest drum mai lung,mai anevoios şi mai costisitor. Consider că ar trebui să lăsăm clienţii săaleagă. Personal aş merge pe calea scurtă, fărăcosturi şi cu soluţii. Acesta este îndemnul:încercaţi soluţionarea amiabilă! Aceasta este osoluţie identificată de Europa.

România a asigurat implementarea Directivei11/2013 prin intermediul Ordonanţei 38/2015privind soluţionarea alternativă a litigiilordintre consumatori şi comercianţi. AceastăDirectivă are în vedere crearea unui mecanismsimplu care să permită atât consumatorilor, câtşi furnizorilor de servicii mecanisme desoluţionare a disputelor mai rapide, mai ieftineşi mai uşor de utilizat decât prezentarea îninstanţă.Având în vedere complexitatea domeniuluibancar şi impactul pe care serviciile bancare îlau `n societate, statul român a considerat

oportun ca pentru domeniul bancar să înfiin -ţeze acest Centru de Soluţionare Alternativă alitigiilor din sistemul bancar. Activitatea CSALB este coordonată de unColegiu de coordonare format din cincimembri, respectiv câte un reprezentant dinAutoritatea Naţională pentru ProtecţiaConsumatorilor, Asociaţia Română a Băncilor,Banca Naţională a României, de la asociaţiilede consumatori şi un membru independent alesde către ceilalţi patru membri desemnaţi.Băncile nu decid şi nici nu au cum să decidăatât timp cât în Colegiul de coordonare au unreprezentant din cinci.Misiunea este aceea de a soluţiona litigiiledintre consumatori şi bănci, iar actul de solu -ţionare este realizat de persoane independenteîn luarea deciziei, de către conciliatori. Corpulconciliatorilor este format din profesioniştiindependenţi în raport cu Colegiul de coor -d onare, CSALB şi părţile, buni cunoscători ailegislaţiei financiar-bancare, cu experienţă însoluţionarea litigiilor.Aşadar, CSALB, prin îns\şi structura saorganizatorică şi condiţiile de apartenenţă lacorpul său profesional, îşi propune săreprezinte un organism cu un înalt grad deprofesionalism şi imparţialitate.

Soluţionarea litigiilor în cadrul CSALB ar tre buisă reprezinte o opţiune avantajoasă atât pentruconsumator, cât şi pentru sistemul bancar. Consumatorul poate beneficia prin intermediulCSALB de un sistem de soluţionare a litigiilorgratuit, corect şi rapid, iar sistemul bancarcâştigă un consumator mulţumit.Totodată, şi pentru sistemul bancar, utilizareasoluţiei CSALB este avantajoasă prin termenul

ArB invită consumatorii să încercesoluţionarea litigiilor pe cale amiabilăAsociaţia Română a Băncilor invită consumatorii care au un litigiu financiar bancar să se adreseze Centruluide Soluţionare Alternativă a Litigiilor din sistemul bancar (CSALB), entitate înfiinţată prin efectul legii caresoluţionează gratuit şi în cel mult 90 de zile litigiul dintre client şi bancă.

Florin Dănescu Preşedinte Executiv Asociaţia Română a Băncilor


scurt de soluţionare, precum şi prin implicareaunor costuri mai mici comparativ cu celeaferente unui litigiu în faţa instanţelor dejudecată. CSALB organizează două tipuri de proceduride soluţionare alternativă a litigiilor, respectivprocedura SAL finalizată cu propunerea uneisoluţii – concilierea şi procedura SALfinalizată cu impunerea unei soluţii –arbitrajul. Aceste proceduri sunt facultative,voluntare şi separate de procedurile dininstanţele de judecată.

Clientul şi banca sau instituţia financiarănebancară au dreptul să aleagă tipul deprocedură şi, de asemenea, în situaţia în careacţiunea se finalizează cu o soluţie propusă,părţile o pot accepta sau nu. Altfel spus, celedouă părţi se pot retrage oricând din procedură.Soluţia propusă are un termen de acceptanţăsau de respingere de către părţi de 15 zile.După ce este acceptată, soluţia devine obliga -torie şi executorie. Nu se încalcă accesul liberla justiţie, aşa cum anumite voci încearcă săafirme. Art.4 alin.(5), din OG nr. 38/2015 preci - zează expres: ,,dispoziţiile prezentei ordonanţenu aduc atingere dreptului persoa nelor de a seadresa instanţelor judecătoreşti competente”.

În situaţia în care părţile aleg procedura în caresoluţia este obligatorie, atunci aceasta esteasemănătoare cu cea din instanţa arbitrală, însă

mai simplă şi informală. Astfel, se emite osentinţă care este definitivă, obligatorie şiexecutorie şi poate fi atacată numai prinacţiune în anulare. Părţile pot renunţa totuşi lajudecată în condiţiile stabilite de procedură.Aceste lucruri sunt explicate corespunzătorconsumatorilor înainte de a alege tipul deprocedură (propusă sau impusă).

Conform dispoziţiilor OUG 38/2015, entităţileSAL şi implicit CSALB au obligaţia de apublica informaţii legate de litigiilesoluţionate, inclusiv informaţii referitoare laorice probleme sistematice sau semnificativecare apar frecvent şi duc la litigii întreconsumatori şi comercianţi. Informaţiilerespective pot fi însoţite de recomandări cuprivire la modul în care aceste probleme pot fievitate sau rezolvate în viitor, în scopul de aridica standardele profesionale şi de a facilitaschimbul de informaţii şi de bune practici.Aşadar, CSALB îşi propune să reprezinte atâtun sistem de soluţionare alternativă a litigiilor,cât şi un centru de informare care poate veni însprijinul consumatorilor şi al sistemuluibancar, pentru identificarea celor mai eficientevariante de a evita litigiile şi a ajunge laîncheierea unor înţelegeri între părţi. Totodată,în soluţionarea litigiului, specialistul CSALBtrebuie să utilizeze un limbaj accesibil consu -matorului, asigurând astfel o înţelegere comu năa noţiunilor pentru ambele părţi ale litigiului.

În actualul context legislativ, dominat demodificări frecvente şi substanţiale aleraporturilor dintre consumatori şi sistemulbancar, soluţionarea alternativă a litigiilorreprezintă o opţiune validă şi poate deveni unreper care să vină în sprijinul părţilor.Încrederea dintre comercianţi şi consumatorireprezintă esenţa unei bune funcţionări a pieţei.CSALB poate deveni structura în cadrul căreiaaceastă încredere se consolidează.

Sistemul de accesare şi soluţionare al CSALBeste unul facil şi de încredere.Principala provocare în asigurarea funcţiona -lităţii şi eficienţei CSALB este asigurareacunoaşterii CSALB de către consumatori, caopţiune validă de soluţionare a litigiilor.CSALB trebuie să devină un organism vizibil,recunoscut ca imparţial şi profesionist. Pentruatingerea acestui obiectiv, este esenţialăpromovarea CSALB, mai ales de cătremembrii sistemului bancar şi ai asociaţiilor deconsumatori.

Activitatea CSALB ar trebui să aibă cadeziderat identificarea acestuia ca organismvalid şi eficace pentru soluţionarea litigiiloratât de către consumatori, cât şi de cătresistemul bancar. Rolul CSALB este acela de afacilita dialogul dintre consumatori şi sistemulbancar şi de asistare a acestora în demersul deidentificare şi agreare a soluţiilor.Obiectivele sale principale constau în creştereanivelului de înţelegere a contractelor de cătreconsumatori şi a încrederii acestora, precum şiîn crearea cadrului adecvat şi conformreglementării europene, care să asiguresoluţionarea timpurie şi eficientă a litigiilordintre consumatori şi bănci.

Recomandarea noastră pentru clienţii care auun litigiu financiar bancar şi care nu au fostmulţumiţi de propunerile de soluţionareînaintate de bănci sau IFN este să se adresezecu încredere Centrului de Soluţionare Alterna -tivă a litigiilor în sistemul bancar. Pentru băncirecomandăm deschidere la utilizarea proce -durilor de soluţionare alternativă a litigiilor.Efectele pe termen lung constau în soluţio -narea litigiilor prin conciliere/arbitraj în timpmai scurt decât în justiţie şi la costuri maireduse, degrevarea instanţelor şi, implicit,creşterea încrederii consumatorilor în sistemulbancar.


AMBIţIILE NoII EChIPE DE CoNDUCERE:

ne dorim să ancorăm Academia de studiieconomice în realitatea economicăInterviu cu Nicolae Istudor, Rector ASE

Domnule profesor, în primul rând felicităripentru succesul şi desemnarea ca rector alASE. Cum poate fi explicat succesuldumneavoastră încă din primul tur, încondiţiile în care au existat 5 candidaturi?

Succesul s-a datorat, probabil, faptului căsunt un om cunoscut în ASE, unde lucrez din1993, când am absolvit ca şef de promoţie. Amfost în toată această perioadă implicat înactivitatea de management universitar şi extra-universitar la diferite niveluri. Am câştigatnotorietate şi în urma faptului că am candidatpentru funcţia de rector în urmă cu patru ani.Am fost timp de două mandate prorector,perioadă în care am manifestat deschidere faţăde problemele ridicate de colegi şi studenţi şiam căutat să găsesc soluţiile potrivite pentrufiecare dintre acestea. Experienţa înmanagement, în general, şi în managementuluniversitar, în cazul de faţă, reprezintă unfactor care poate face diferenţa. Cred că e binesă ai în spate minimum două mandate deprorector, eventual şi unul de decan sau şef dedepartament. Arta de a conduce se deprinde întimp. Este foarte important să te dezvolţi fără aarde etapele.

Alegerile au trecut. Ce urmează acum?

Eu personal am şi uitat că au fost – amintrat cu toate forţele în problemele curente.Voi continua ceea ce au început predecesoriimei, rectorii Pavel Năstase şi Ion GheorgheRoşca, cărora le port un real respect, dar voi

pune în aplicare şi idei noi. Împreună cu echipade prorectori şi decani nou aleşi, cu Consiliulde Administraţie, vom pune în practică ceea cene-am propus în programul de management.Şi, în funcţie de resurse şi oportunităţi, vomîncerca să realizăm chiar mai mult. Ne vomghida după indicatorii de performanţă dincadrul contractului de management care suntstructuraţi pe cele nouă capitole ale progra -mului meu de candidat.

Ce veţi întreprinde în materie de proceseducaţional?

Ne dorim menţinerea şi consacrarea ASEîn categoria universităţilor de cercetare avan -

sată şi educaţie. Deşi suntem clasificaţi astfel,mie îmi place să spun că noi facem în primulrând Educaţie (fără a ştirbi din rolul cercetării).Vrem să consolidăm atât programele de studiiîn limba română, cât şi pe cele în limbi străine,pe de o parte, şi programele din domeniuleconomic, respectiv cele din domeniul socio-uman, pe de altă parte. Vom întări şi progra -mele MBA şi dorim să acredităm internaţionalun număr cât mai mare de programe de studii.

Ne dorim conturarea unor colective multi -dis ciplinare capabile să identifice problemeleeconomiei României şi să ofere soluţii viabilepentru rezolvarea acestora. Vom selecta, deasemenea, cu mare atenţie, pieţele potenţialede unde să recrutăm studenţi străini – vom faceo analiză atentă a listei de târguri la care vomparticipa. Evident, vom ţine cont şi decontextul actual, evitând potenţiale problemede securitate.

Ce le pregătiţi studenţilor?

Evident că studenţii sunt în centrul preo -cupărilor noastre. Vom face tot ce depinde deConsiliul de Administraţie pentru a le asiguranivelul de reprezentativitate de 25% înstructurile manageriale, pentru a creştenumărul de burse de cercetare pentru studenţişi masteranzi, asigurate din resurse interne(astfel încât să ajungem la 22 de burse, câtedouă pe fiecare facultate, una pentru studenţiide la programele de licenţă şi una pentru celede masterat), acordarea de burse ERASMUS,implicarea, în continuare, în procesul de

ASE Bucureşti are o nouă echipă de management, care a lăsat în urmă rapid ecourile electorale trecândefectiv la transpunerea în practică a programului managerial. Am discutat despre aceste proiecte pentruurmătorii patru ani şi nu numai cu prof. univ. dr. Nicolae Istudor, noul rector al universităţii.

LEADERshIP


cazare, asigurarea de locuri suplimentare întaberele studenţeşti, prin colaborări cu alteuniversităţi sau utilizând centrele proprii de laPredeal şi Covasna, şi alte forme de sprijinconform prevederilor legale în vigoare.

Cum arată planurile pentru studii avansate?

Vom căuta să dăm mai multă libertate înceea ce priveşte programele de masterat,descentralizând treptat bugetele, prin calcu -larea şi reţinerea unei regii corecte care săasigure acoperirea costurilor generale aleuniversităţii. În ceea ce priveşte programele dedoctorat, ne propunem implicarea mai activă aorganizaţiilor economice publice sau private îndesfăşurarea acestora. Le vom solicita acestorateme de cercetare şi le vom invita alături denoi, atât prin constituirea Consiliului consul -tativ, cât şi prin facilitarea accesului studenţilordoctoranzi la informaţiile necesare desfăşurăriiunor cercetări aplicative. Ne dorim să creştemveniturile din cercetare şi să fim cât maiorientaţi către mediul economic şi social.Avem câştigate două proiecte în „Orizont2020“ şi dorim să ne implicăm activ înparteneriate care să ne permită să derulămproiecte serioase de cercetare. Vrem săconsolidăm şcolile doctorale, să implicăm maimult doctoranzii şi chiar masteranzii pentru aface cercetare în echipe mixte cu profesori saucercetători externi.

Revenind puţin la educaţie, cine se vaocupa de îmbunătăţirea performanţei?

Vom susţine cadrele didactice pentru aparticipa la schimburi de experienţă la univer -sităţi de prestigiu. Vom continua să promovămprogramele Erasmus pentru studenţi. Nedorim, de asemenea, să încheiem parteneriateconsistente cu universităţi de top din Ger -mania, Anglia, SUA, pe lângă cele tradiţionale.

Vom invita să ţină prelegeri în faţastudenţilor ASE cadre didactice de prestigiudin străinătate. Vom apela la experţi dincadrul unor organizaţii naţionale şiinternaţionale de prestigiu, care să prezintestudenţilor noştri studii de caz. Avem deja unastfel de proiect care se desfăşoară în fiecarezi de marţi în ASE, prin care sunt invitaţiexperţi din firme de prestigiu pentru a ţineprelegeri pe anumite teme stabilite de comunacord cu studenţii.

Vom analiza modul de realizare a clauzelordin parteneriatele cu organizaţii din ţară şistrăinătate şi le vom selecta exclusiv pe aceleacare şi-au dovedit seriozitatea şi viabilitatea.Ne dorim să oferim studenţilor şi masteranzilornoştri stagii de internship în cadrul compa -niilor (dacă se poate, chiar plătite), pe lângătradiţionalele stagii de practică sau vizite delucru.

În concluzie, ne dorim să fim cât maiancoraţi în realitatea economică din ţară şistrăinătate.

Cum valorizăm şi recunoaştem meritelecelor care contribuie la bunul nume al ASE?

Ne propunem asigurarea condiţiilor op -time pentru desfăşurarea activităţilor specificecadrelor didactice, cercetătorilor, studenţilor,personalului didactic auxiliar şi nedidactic şipersonalului tehnico-administrativ, precum şicrearea unui climat de muncă prietenos şicolegial, în cadrul căruia cadrele didactice,

cercetătorii şi studenţii să fie trataţi cu maimult respect de către celelalte categorii deangajaţi ai universităţii noastre. Ne dorimatragerea în învăţământ a celor mai buniabsolvenţi de la programele de doctorat şipostdoctorat din domeniile ştiinţelor econo -mice, administrative şi socio-umane.

Vom stimula performanţele cadrelor di -dactice şi de cercetare, prin suportarea costu -rilor deplasărilor şi a taxelor de participare laconferinţe internaţionale, în limita fonduriloralocate şi în măsura în care creaţia muncii lorcontribuie la creşterea vizibilităţii universităţiinoastre.

Vom organiza anual „Gala PremiilorAcademiei de Studii Economice din Bucu -reşti” în cadrul căreia să fie recunoscută,apreciată şi stimulată implicarea membrilorcomunităţii universitare (studenţi, cadre didac -

tice, cercetători şi personal tehnico-adminis -trativ) şi a altor persoane la creşterea prestigiu -lui şi performanţei Academiei de StudiiEconomice din Bucureşti.

o educaţie de calitate presupune finanţare.Cum vă asiguraţi acest necesar? Vedeţischimbări organizatorice?

Deocamdată suntem destul de dependenţide finanţarea de la stat. Şi regretăm să avem oproblemă reală legată de faptul că, deşicosturile calculate per student erau de 3.500de lei (în momentul în care am stabilit taxapentru anul universitar 2015-2016), noiprimim de la minister o subvenţie de numai3.009 lei. Încercăm să compensăm aceastădiferenţă prin venituri din cercetare, donaţii,sponsorizări etc.

Mandatul nostru nu prevede noi investiţii.Vom continua ce avem început (construcţia dinPiaţa Romană nr. 7 şi finalizarea spaţiilor de laPredeal şi Occidentului) şi, dacă vom identifica

alte surse, dorim să demolăm căminele vechidin Moxa şi să facem unul modern, care să sealăture celor deja existente.

Organizatoric nu intenţionăm să aducemschimbări esenţiale. Vom face o consolidarea departamentului juridic, ţinând cont că neaflăm într-o permanentă schimbare la nivellegislativ. De asemenea, dorim să înfiinţămun departament de Analiză-Prognoză şiStrategii, pe care să ne bazăm în luareadeciziilor.

Nu în ultimul rând, vrem să facem func -ţional, în sediul din Piaţa Romană, un BirouUnic la care solicitanţii să-şi poată rezolvatoate problemele ce presupun birocraţie şimulte vizite la diverse birouri. Ne propunem caaceastă entitate să rezolve orice problemă într-un timp rezonabil.

Norel Moise

„Vom stimula performanţele cadrelor didactice şi de cercetare, prin suportarea costurilor deplasărilorşi a taxelor de participare la conferinţe internaţionale,în limita fondurilor alocate şi în măsura în carecreaţia muncii lor contribuie la creşterea vizibilităţiiuniversităţii noastre.“


LEADERshIP

Tânăra generaţie vrea o românie 3d –democratică, dezvoltată şi demnăInterviu cu Sebastian Burduja, membru fondator PACT (Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor)

Ce oferă tânăra generaţie ţării noastre dinperspectiva unui nou destin, uneischimbări?

Plecând de la ceea ce Petru Creţia numeştesperanţa ca alegere conştientă „a posibiluluibun”, consider că tânăra generaţie oferă,dincolo de toate, o nouă atitudine. Aceasta vinela pachet cu disponibilitatea de a face lucrurilealtfel, în ciuda celor 26 de ani de deziluziicontinue. De asemenea, cred că această nouăgeneraţie vine cu oameni noi, tineri în sensulmetaforic, tineri ca spirit, dispuşi să lupte. Deaici se ridică lideri autentici, competenţi,integri şi cu drag de România, lideri care pot săschimbe paradigma din politica politicienilorîn politica cetăţenilor.

Care ar fi, în fapt, destinul României dinperspectiva PACT?

Destinul României este să fie un pol deexcelenţă şi cunoaştere la nivel global, pemăsura potenţialului ei. România ar trebui săfie o ţară din care să nu ne mai dorim săplecăm, în care să vrem să ne creştem copiii. Înceea ce ne priveşte, ca formaţiune politică, noivorbim de o ţară în 3D (Democratică, Dezvol -ta tă şi Demnă). Din acest tablou general sepoate defini apoi un tablou specific, cu indica -

tori. Proiectul nostru de ţară, aşa cum l-amdefinit, este să recuperăm distanţa faţă demedia Uniunii Europene într-o singură genera -ţie, în ceea ce priveşte toţi indicatorii funda -mentali de dezvoltare şi cu patru arii prioritareesenţiale: sănătate, educaţie, infrastructură, statde drept. Cert este că acum suntem pe ultimelelocuri în UE, dacă privim indicatoriimenţionaţi (de exemplu, mortalitatea infantilăeste de trei ori mai mare decât media UE).

Care sunt paşii pentru îndeplinirea acestorţinte?

Pentru noi, primul pas este să schimbămoamenii cu pixul în mână: decidenţii politici.Noi considerăm că acolo este blocajul Româ -niei în momentul de faţă: nu la nivelul soluţii -lor tehnice, cât la nivelul oamenilor. Aceştia artrebui să fie dispuşi să le înţeleagă şi să le punăîn aplicare. Am lucrat mai bine de trei ani laBanca Mondială, am mers foarte mult prinRomânia şi am descoperit că sunt soluţii şiexistă şi specialişti la nivel tehnic în adminis -traţia publică românească, însă problema mareeste că decidenţii nu au disponibilitatea şi nicicompetenţa de a pune în aplicare aceste soluţii.Nu e vorba doar de corupţie (fără îndoială, încăfoarte prezentă în România), ci şi pur şi simplude ignoranţă. Fără schimbarea clasei „elitelor”

politice nu putem discuta despre o schimbareprofundă a României.

PACT e prezent deja în aproximativ 30 dejudeţe, dar şi în Diaspora (Europa, SUA,Canada, China, Rusia etc.). Veţi vedea încă dela alegerile locale oameni noi, curaţi şi compe -tenţi, care vor câştiga mandate de primari,consilieri locali şi/sau consilieri judeţeni. Vomdemonstra că se poate prin fapte şi prinimplicare activă, pentru că lumea s-a săturat,pe bună dreptate, de vorbe.

Cum se vede prin ochii tinerei generaţiilegătura mediului politic cu cel economic?

În ultimii 26 de ani s-a consolidat un sistemde tip clientelar între mediul politic şi celeconomic. Se ştiu celebrele stenograme, diverseepisoade din care ne dăm seama cât de interco -nectate sunt cele două sisteme. Evident, sunt şiexcepţii. Dar mediul nostru economic este unulîn care au performat şi companii care au încălcatregulile jocului, ale integrităţii, ale competiţieicorecte. Toate acestea prin compli citateamediului politic. Este vizibil faptul că oricedomeniu care a depins de investiţiile statului afost, în mare parte, controlat de mediul politic.Totodată, două lucruri se remarcă în mediuleconomic românesc: pe de o parte, companiilemici şi medii româneşti duc lipsă de capital de

Tinerii de valoare se adună şi coagulează un grup ce ar putea reprezenta viitorulmai bun al României. „Vrem ca în 20 de ani să atingem media UE, o medie care nustă pe loc în ceea ce priveşte indicatorii de dezvoltare. Nu este un lucru facil deobţinut“, spune Sebastian Burduja, exponentul noii mişcări intitulate PACT(Platforma Acţiunea Civică a Tinerilor).


investiţii şi sunt expuse adesea unor controaleexcesive, pe principiul „ceva tot vom găsi înneregulă”; pe de altă parte, există corporaţiistrăine care încălcă flagrant regulile jocului, darnu sunt nici controlate şi nici pedepsite.

Cum am putea atrage acest capital?

Dacă ne aplecăm, de exemplu, asuprasectorului bancar, la nivelul acestuia trebuieîncet, încet să avem mai mult capital autohtoninvestit, care să fie mai stabil, mai prietenos cuinvestitorii români – şi aici mă refer la IMM-uri şi la start-up-uri, în principal. Acestea dinurmă reprezintă un mare potenţial în ceea ce nepriveşte, ar trebui să le creştem. Mă refer, deasemenea, şi la o bancă de dezvoltare, unsubiect pe care l-am ratat ca ţară, cel puţindeocamdată, însă niciodată nu este prea târziu,acest proces trebuie început. Ar fi bine săputem conta pe o astfel de instituţie bancară înperspectiva lansării – cu mari întârzieri, dinpăcate, chiar mai grave decât în 2007-2013 –programelor cu finanţare europeană aferenteciclului 2014-2020.

Cum vedeţi dezvoltarea durabilă a mediuluirural?

Aici putem vorbi de două paliere, în primulrând infrastructura, care este foarte precară înmediul rural. Practic, un copil român născut înmediul rural pleacă din start cu un maredezavantaj faţă de un copil născut în mediulurban. Şi când spun infrastructură mă refer ladomeniile sănătăţii, educaţiei, culturii,sportului, dar şi la drumuri asfaltate, apă şicanalizare, internet etc.

Palierul al doilea de dezvoltare efectivă şide oportunităţi economice se ramifică, larândul lui, în două. Pe de o parte, e vital săcreştem conectivitatea oamenilor la centre deoportunitate precum centrele urbane mari, căciaici remarcăm diversitatea producţiei şi a forţeide muncă. Orice ţară se dezvoltă prin creştereaoraşelor. Nu militez pentru depopulareasatelor, dar o conectivitate mai bună între oraşeşi zona imediat urban-funcţională esteimportantă pentru dezvoltare. Pe de altă parte,ne punem întrebarea cum am putea valorificacel mai bine zonele respective, mizând tocmaipe specificul lor. Există partea agricolă, undetrebuie folosite foarte riguros fondurile şisubvenţiile disponibile, şi cea de turism-

agroturism, meşteşuguri, turism cultural etc. ÎnRomânia se remarcă un potenţial imens dinaceastă perspectivă, care trebuie exploatat, darşi aici depindem cumva de nivelul naţional, deîmbunătăţirea conectivităţii la Europa de Vest,de cum pot ajunge mai facil turiştii străini lanoi în ţară. În definitiv, nu ai cum să ai unsector turistic dezvoltat fără o infrastructură debază.

Ce e de făcut în materie de dezvoltareeconomică?

Din punctul meu de vedere, ambelesisteme au dat greş: atât comunismul bazat peeconomia centralizată, cât şi capitalismulextrem bazat pe stat minimal. Trebuie găsită ocale de mijloc, de aceea şi noi, în proiectulnostru PACT, avem o abordare centristă.Aceasta înseamnă că nu suntem sclavii unor

soluţii teoretice, nu credem că în societateaactuală, cu toate schimbările tehnologice şiritmul rapid al transformărilor, mai poţi mergestrict pe o abordare de stânga sau de dreapta.Mai mult, ai şi instrumentele pentru a evaluadacă şi când o soluţie este mai bună decât alta.

Cum se împletesc în strategia PACT ideilecelor din diaspora cu cele ale tinerilor caretrăiesc în România?

În primul rând, nu cred în soluţii salvatoarecare vin doar din străinătate. Simplul fapt de afi studiat sau de a fi lucrat în străinătate nu îţioferă un avantaj în plus, din contră, cred căpentru implicarea în zona publică, ceimenţionaţi trebuie să muncească de trei ori maimult pentru a înţelege mecanismul dinRomânia.

Dintre toate studiile făcute în decursulanilor, principala problemă în România pentrucare tinerii de valoare pleacă nu este salariul,

ci calitatea vieţii. Revenind la infrastructură,cred că trebuie să ajungem la un nivel deinfrastructură de bază de calitate cât mairepede: drumuri, spitale, şcoli, centre sportiveşi culturale. Atunci oamenii se vor întoarce săinvestească şi să-şi crească copiii aici.

Se pot face lucruri. Şi noi avem o strategiefoarte bine pusă la punct, precum SmartDiaspora, proiect gândit şi promovat încă din2012. De asemenea, cred că organisme precumConsiliul Investitorilor Străini ar trebui săpromoveze măsuri pentru atragerea tinerilorromâni valoroşi cu experienţă de studii şi demuncă în străinătate. Aceştia ar putea fipregătiţi în ţările de origine ale companiilor,cunosc contextul României şi ar avea pretenţiisalariale mult mai mici decât expaţii.

Oricum, în partidul nostru, 60%-70%dintre membri sunt formaţi aici, acasă, aşadarcred că avem un mix foarte bun, pe care vom

construi ceva durabil. Este adevărat că neconfruntăm cu multe piedici, printre carefaptul că există un cerc vicios. În Româniavrem oameni noi în zona publică, dar existăun scepticism cronic faţă de cei care seimplică.

optimişti în privinţa reuşitei?

Vom reuşi. Sunt convins de acest lucru –dincolo de orice piedici. Poate unii considerăcă suntem naivi sau nebuni. De fapt, suntembolnavi... de România. Mulţi sunt idealişti îngrupul nostru şi probabil nu am fi ajuns înstadiul actual fără o doză de curaj. Noi credemîncă în majoritatea tăcută: oamenii de bun simţdin această ţară, de la oraş şi de la sat, oamenicare simt că România poate şi merită mai mult.Împreună cu ei vom construi România în 3Dpe care ne-o dorim pentru generaţiile viitoare.

Alina Ars\ni

„Poate unii consideră că suntem naivi sau nebuni. De fapt, suntem bolnavi... de România. Noi credemîncă în majoritatea tăcută: oamenii de bun simţ dinaceastă ţară, de la oraş şi de la sat, oameni care simtcă Ro mâ nia poate şi merită mai mult. Împreună cu eivom construi România în 3D pe care ne-o dorimpentru generaţiile viitoare.“


LEADERshIP

Există oameni care, indiferent în ce sferăde activitate îi poartă anii, nu uită domeniul debază căruia i-au dedicat ani buni din viaţă.Este şi cazul lui Nicolae Bud, doctor îneconomie dar mai întâi de toate doctor inginer.În lucrarea sa „Mineritul, încotro?“, ridică oîntrebare extrem de pertinentă într-un contextîn care, la 26 de ani de la căderea cortineicomuniste, România îşi caută, încă, o strategiede dezvoltare pe termen lung. Una fezabilă şicapabilă să dăinuie peste ciclurile electorale.Găsirea unui răspuns la întrebarea enunţatănu-i deloc un lucru uşor. Mineritul, sectorulminier, a traversat recent un sfert de secolagitat şi plin de convulsii în procesul său detransformare. Ajustările au fost adesea brutale,multe făcute fără cap, cu mari costuri sociale,fapt ce se desprinde uşor lecturând aceastăcarte.

Autorul punctează un adevăr unanimrecunoscut: „mineritul marchează istoriacivilizaţiei“. Şi când vorbim despre minerit,sensul avut în vedere de autor este unul larg şicomplex, luându-se în consideraţie întregulciclu tehnologic al unui produs mineral, de ladescoperirea „anomaliei minerale“ la minereulbrut, la concentratele metalifere, la semifa -bricatele din metalul extras prin metode meta -lurgice, la prelucrarea metalului pentru bunuride folosinţă îndelungată, la reciclarea bunurilordupă utilizare şi, în fine, la reluarea procesuluide folosire a metalului reciclat pentru a înlocui,parţial, extracţia din zăcămintele epuizabile.

Dincolo de tradiţia sa multimilenară pentruagricultură, România a pus încă din secolulXIX bazele unei industrii a mineritului ce aservit dezvoltării sale. Sectorul extractiv a fostîncă de pe atunci un magnet pentru atragereainvestitorilor cu capital. Rădăcinile industriei

merg însămult mai adânc:încă de pe vremea daci -lor, aurul juca un rol important înviaţa de zi cu zi.

Mai aproape de zilele noastre, în preajmalui 1989, statisticile arătau că România extrăgeacirca 4 tone de aur pe an, dintr-un total la nivelglobal de 380 de tone. Perspectivele pe aceastănişă sunt îmbucurătoare dacă ţinem cont dezăcămintele descoperite şi cuantificate (veziRoşia Montană). În 2010, potrivit surselorautorului, producţia de aur a României ar fiputut reprezenta peste 15% din totalul mondial(401 tone din 2.528 tone).

Dar nu trebuie să rezumăm domeniul laextracţia aurului. Prin tradiţie, din minelenoastre s-au extras şi argint, cupru, plumb, zinc,

sare, uraniu chiar, lignit, huilă, lacare trebuie adăugată o gamă largăde materiale de construcţii. „La scurttimp după cel de-al doilea războimondial, mineritul şi metalurgia aureprezentat pentru guvernarea ţării oprioritate maximă, promovată cuconsecvenţă mai ales în perioadacomunismului“. „Independenţa ener -ge tică“ şi „reducerea importurilor dematerii prime şi minerale“ erau douăsloganuri de pe vremea socialismuluicare trebuie să preocupe orice clasăconducătoare şi în România postco mu -nistă.

Revenind la incursiunea în istoriefăcută de autor, la momentul 1989 lucrauîn industria minieră 350.000 de oameni –a zecea parte din populaţia activă a ţării.După 1990, mineritul s-a axat în maremăsură pe sectorul cărbunelui. Tot în 1989,şase companii mari, cuprinzând 278 demine şi cariere, concentrau 90% din aceastăindustrie.

Intrarea în capitalismul sălbatic al anilor'90 a adus probleme importante sectorului

minier: liberalizarea preţurilor la inputuri,creşterea preţurilor energiei dar şi menţinereacontrolului statului pe preţurile produselorminiere au constituit triada care a creat maripierderi acumulate pe o lungă perioadă detimp. Parţial, acestea au fost compensate prinsubvenţii de la stat, dar odată cu începereaprocesului de negociere pentru aderarea laUE, în 2004 s-au redus (ajungând aproape dezero în 2007, anul intrării în comunitateaeuropea nă).

O restructurare a mineritului a devenitinevitabilă în încercarea rentabilizării

LA hoTARUL DINTRE MILENII,

Mineritul, încotro?„Mineritul este o cale deschisă tuturor comunităţilor locale de a-şi atinge propriile obiective de dezvoltareeconomică.“

Prof. univ. dr. Vasile Puşcaş a lansat, laEditura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca,un ghid de „Negocieri pentru parteneriate”,„cu speranţa că liderii politici, economici,sociali etc. vor înţelege că există soluţiimanageriale la problemele complicate alelumii de azi şi de mâine, iar una dintre eleeste negocierea pentru parteneriate”. VasilePuşcaş arată în prezenta lucrare cum s-audesfăşurat lucrurile în echipa negociatorilorromâni care tratau armonizarea legislaţiei în

domeniul pescuitului. Iar lucrurile povestite, extrem de interesante, pe alocuri triste, reliefează din plin modul în care s-audesfăşurat aceste activităţi atât de impor -tante pentru poziţia ulterioară a României înmarea familie europeană.

Vasile Puşcaş este profesor la Univer -sitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, undesusţine cursuri la disciplinele RelaţiiInternaţionale, Negocieri Internaţio nale,Negocieri Europene. Din 2011 este profesor

Jean Monnet Ad Personam. Înce -pând cu anul 2000, este profesor laInternational University Instituteof European Studies (IUIES) înGorizia/Trieste (Italia). Este mem -bru în board-ul mai multor orga -nizaţii profe sionale din domeniulRelaţiilor Internaţionale, precumInstitutul de Diplomaţie Culturalădin Berlin, European UniversityInstitute din Florenţa, Institute forInternational Sociology din Gorizia.

Între 1991 şi 1994 a fost diplomatal României, în New York şi Washing -ton D.C. Din decembrie 2000 până lasfârşitul negocierilor de aderare cu UE(dec. 2004) a fost negociatorul şef al Ro -mâniei, membru al Guvernului României.Între 2000 şi 2008 a fost membru alParlamentului României. Între dec. 2008-oct. 2009 a fost ministru al AfacerilorEuropene în Guvernul României. (N.M.)


acestuia. Procesul a constat preponderent înînchideri de mine şi disponibilizări de personal (cuplăţi compensatorii aferente). Cifrele sunt greu degăsit, o menţionează şi autorul, iar munca decăutare e cu adevărat una de Sisif. Cartea ne aratăo comparaţie elocventă pe două zone importantepentru minerit. Maramureşul a ajuns de la 25.000de mineri în 1989 la circa 300 în 2010, în timp ceValea Jiului a coborât de la 45.000 de mineri în1990 la 4.700 în 2014. Cifrele arată fotografiisecvenţiale ale unui domeniu ce pare să nudorească să-şi dezvăluie întregul chip al eşecului,îndeosebi pe partea administrativă.

Nici viitorul nu pare a arăta mai bine încontextul în care Uniunea Europeană nu mizeazăpe dezvoltarea unor astfel de sectoare. Europa însine consumă 25% din totalul global de metaleneferoase şi produce doar 2-3%! La nivelul lui2014 s-a ajuns ca producţia de minerale aRomâniei să nu mai conteze practic pe hartaglobală. Un restart e cu atât mai greu de făcut încondiţiile în care capacităţile de producţie dindomeniu sunt depăşite din punct de vedere fizic şimoral.

În opinia autorului, care nu-şi rezumăexpunerea la industria naţională de profil, ci oîncadrează atât în contextul sectorial global, cât şiîn economia globală, România trebuie să renunţela strategiile de dezvoltare de tip pasiv – aşteptândploaia pentru a avea recolte bogate – şi să treacă launa de tip proactiv, constructivă. „Statul trebuie săabordeze economia asemeni unui investitorstrategic, cu o viziune privind dezvoltareadurabilă, cu sectoare strategice, în care seîncadrează şi cel al resurselor minerale“. Autorulnotează cu verzale: „România nu mai poatedezvolta activităţi productive cu bani de la buget,dar poate, în schimb, să aibă o abordare de tip statparticipativ, contribuind, cu viziune, credibilitateşi participare în parteneriate de tip public-privat,la proiecte concrete, astfel încât investitoriiautohtoni să fie parte alături de investitorii străinişi stat în marile proiecte“.

Lucrarea este structurată pe 13 mari capitoleşi se bucură de aprecieri deosebite, valoarea safiind probată şi de calitatea celor ce au scris câtevarânduri (sau mai multe) despre ea: acad. MugurIsărescu, prof. univ. dr. ec. Dinu Marin sau prof.univ. dr. ing. Aurelian Simionescu. Expertizaautorului este vastă şi relevantă, Nicolae Bud fiindatât doctor în economie, cât şi doctor în inginerie.El a combinat cu măiestrie cunoştinţele teoreticedin domeniul dezvoltării durabile cu experienţapractică, de teren, în sectorul mineralelor. (N.M.)

APARIţIE EDIToRIALă

„negocieri pentru parteneriate“


BusINEss

Ultimele date din piaţa mondială a ţiţeiului nearată că atât Rusia, cât şi Arabia Saudită au forţatpomparea de petrol în luna februarie, în ciudapromisiunilor de îngheţare a producţiei, arată unreportaj CNN. Ambele state produ că toare depetrol anunţau un acord de plafonare a volumelorde petrol aruncate la export, producând astfel ouşoară revenire a preţurilor. Dar acordul pare săceară îndeplinirea prea-multor condiţii. Cea maiimportantă, subliniază CNN, era aceea că şi alţiproducători mondiali de ţiţei se vor aliniaacordului. Dar asta nu s-a întâmplat (încă). Iranulnumeşte acordul „o glumă“ şi pledează pentrusporirea exporturilor sale, anunţând încă o dată cănu se va alinia nici unui demers de limitare aproducţiei până nu atinge volumul de 4 milioanede barili pe zi, cu peste 600 de mii de barili pe ziîn plus faţă de producţia din februarie (potrivitunui raport OPEC citat de CNN).

Cea mai cruntă predicţie din piaţa mon dialăa ţiţeiului nu a întârziat să apară: Federal Reserve(Banca Centrală a SUA) anunţă1 că preţul lapetrol se va prăbuşi până la 0 (ZERO) dolari pe

baril în 2019! Producătorii de petrol din Americasau de oriunde în lume vor fi astfel forţaţi să-şiverse producţia pe gratis în doar 3 ani, potrivitsucursalei Fed din St. Louis. Bine, asta nuînseamnă că ţiţeiul chiar se va da la liber pe piaţă,ci că, potrivit modelului de analiză utilizat de Fedşi care ia în considerare preţurile la commodities(bunuri, mărfuri) şi aşteptările inflaţioniste,preţul ţiţeiului poate deveni extrem de mic încomparaţie cu rolul pe care petrolul îl joacă înaproape orice activitate economică. Potrivitrevistei Fortune, „ori piaţa subestimează risculde inflaţie, or supraestimează preţul viitor alţiţeiului“. Să ne reamintim că, recent, GoldmanSachs a prezis un preţ al ţiţeiului de circa 20dolari/baril, iar ministrul saudit al petrolului areacţionat prompt: „putem supravieţui cu 20!“

Ne apropiem de sfârşitul primului trimestrual anului şi devine din ce în ce mai clar că neaflăm la punctul de plecare al unei transformăripe termen lung a pieţei energiei. Privindretrospectiv, 2015 era considerat de analiştii dela The Economist drept un an al „energiei ieftine

şi verzi”, caracterizat de preţuri reduse lacombustibilii fosili şi de o creştere accentuată înutilizarea energiei regenerabile. Predicţia iniţialăs-a dovedit corectă, iar analiştii EIU consideră cătendinţa se va păstra şi anul acesta. La mai multde un an de când preţurile la ţiţei au început să seprăbuşească, deşi cererea globală este în uşoarărevenire, oferta rămâne la cote ridicate iarrezervoarele de ţiţei sunt arhipline. Tancurilepetroliere încărcate la maximum se plimbă năucepe rute oceanice cât mai întortocheate, pentru căpreţul de transport este mai suportabil decâtpierderea suferită prin descărcarea petrolului lapreţuri mici.

Iar preţurile la petrol nu vor reveni preacurând la nivelul vârfurilor recente. Piaţa rămânesupra-alimentată, cu o producţie record a OPECşi cu producţie în continuare mare aindependenţilor nord-americani. Cererea arputea să scadă anul acesta odată cu diminuareaconsumului din Statele Unite şi cu încetinirearitmului de creştere din China. Dar analiştiiconsideră că nicio schimbare majoră nu se vaproduce anul acesta în piaţa globală de petrol, întimp ce impactul masiv al reducerii investiţiilorde către producătorii majori de ţiţei ca răspuns lacăderea preţurilor se va face simţit cel maidevreme în 2017.

Ce au de gând producătorii din cartel?Saudiţii cer americanilor să-şi reducă la rândullor preţul la ţiţei sau să dispară de pe piaţă. Într-orecentă conferinţă din Houston (Texax, SUA),Ali Bin Ibrahim al-Naimi – ministrul saudit alpetrolului – a spus că, deşi sună dur, realitateaeste că producătorii de ţiţei la cost ridicat fie vorputea să reducă costul de producţie, fie vor„lichida” afacerea, aceasta fiind „cea maieficientă metodă de a reechilibra pieţele”.Potrivit firmei de rating Moody's, circa 80 deproducători nord-americani (ţiţei de şist)

APARENţELE PoT FI îNşELăToARE

petrolul ieftin costă scumpAfirmaţia din titlu are o justificare: petrolul ieftin omoară companiile producătoare, aruncă în haos petro-statele, îngheaţă proiecte de investiţii, vitregeşte bugetele publice de veniturile din impozitele pe profituri înscădere, aduce spectrul şomajului asupra sectorului energetic. Cât de scumpă va fi căderea pieţei petroluluivom afla în viitor, acum constatăm evoluţiile şi involuţiile de etapă.

1 http://www.theweek.co.uk/oil-price/60838/oil-price-why-the-market-is-completely-out-of-whack, vizitat la 25 februarie 2016, ora 9:00


BusINEss

întâmpină mari dificultăţi în a-şi susţineîmprumuturile la bănci. Producătorii de şist dinTexas până în Dakota de Nord vor fi „decimaţi”în lunile următoare în cursul unor restructurări şifalimente, iar supravieţuitorii se vor dovedi multmai conservatori, se arată într-un raport citat deBloomberg. Iar indexul S&P500 Oil&Gas acăzut cu circa 60% faţă de jumătatea anului2014, la minimul istoric din 2009 încoace. Al-Naimi a încercat să explice petroliştilor reuniţi laHouston că îngheţarea producţiei de petrol –agreată cumva cu Rusia – ar putea fi de ajuns săre-echilibreze piaţa globală. Cu timpul,producătorii la cost ridicat ar dispărea, iarcreşterea cererii ar înghiţi încetul-cu-încetulsupra-producţia. Iar Agenţia Internaţionalăpentru Energie consideră că aceasta ar însemnade fapt încă doi ani de petrol ieftin pe piaţă. Dar„acordul de îngheţare nu va reduce producţia,asta nu se va întâmpla”, a subliniat Al-Naimi.

Venezuela, Arabia Saudită, Rusia şi Qatardoresc o reuniune în luna martie pentruproducătorii OPEC şi non-OPEC, în care să sedecidă îngheţarea producţiei. Miniştriipetrolului din aceste ţări au anunţat recent că aucăzut de acord să îngheţe cotele de producţiedând astfel un exemplu şi altor mari producătoride ţiţei. Acordul ar bloca producţia saudită şi cearusească la ratele record din ianuarie, dar estefoarte probabil că Iranul nu va accepta aceastăversiune din moment ce a scăpat de sancţiunileinternaţionale abia de câteva săptămâni şidoreşte să recupereze. Înţelegerea este provi -zorie, depinde de aderarea şi a altor produ cătoride ţiţei şi este neambiţioasă (îngheţarea maicurând decât tăierea producţiei), ceea ce a făcutca mulţi comentatori să nu o considere foarteimportantă. Dar experienţa arată că înţe legerilepe producţie se ating în mod normal în etape,adesea după ce câteva încercări repetate sedovedesc fie eşecuri, fie parţial fructuoase.Înţelegerile care ajung la succes adeseaexploatează slăbiciunile temporare ale unoranume state producătoare şi de aceea cel puţincâţiva participanţi în acorduri anterioare şi-aurezervat dreptul de a spori producţia dincolo decotele acceptate. Totodată, aceste înţelegeri suntde obicei de durată limitată, creând pe viitor şimai multe şi mai complicate probleme. Deaceea, îngheţarea producţiei anunţată la Dohapoate fi interpretată mai curând ca un prim pascătre un acord mai ambiţios şi maicomprehensiv ce ar urma în câteva luni de aiciîncolo.

Amploarea şi rapiditatea crizei ţiţeiului i-auluat prin surprindere pe toţi producătorii şi auafectat toate ţările exportatoare şi toatecompaniile de petrol. Strategia iniţială a OPECde a păstra producţia la cote ridicate a vizat omodestă şi de scurtă durată cădere a preţurilor, cear fi trebuit să lovească rapid în producţiaamericană de şist, în alţi producători cu costuriridicate, precum şi în rivalii tradiţionali (Iranul),eliminându-i de pe piaţă. Astfel se viza restabili -rea cotei de piaţă a organizaţiei. Strategia s-arputea ca abia acum să dea rezultate, unelerapoarte arătând o scădere a producţiei ameri -cane de şist şi o cădere ascuţită a cheltuielilor deexplorare şi producţie în statele non-membre.Dar strategia s-a dovedit de departe prea înceatăşi prea costisitoare faţă de cât au crezut membriiOPEC când preţurile au început să se subţieze în2014. Există încă îndoieli cu privire la cât derapid se va reechilibra piaţa şi dacă preţurile vorreveni unde au fost, majoritatea observatorilorprezicând nicio reechilibrare până în 2017 sauchiar 2018. În schimb, strategia OPEC a făcut camajoritatea statelor producătoare de ţiţei, fie dinOPEC sau non-OPEC, să devină mai flexibile şimai împăcate cu ideea unui acord de producţie.Cel puţin în principiu.

Este o puternică motivaţie de a susţinesuccesul strategiei curente – apoi să fie în tăceremodificată. Arabia Saudită şi aliaţii săi apropiaţidin Emiratele Arabe Unite şi din Kuwait ausubliniat în săptămânile recente că strategiafuncţionează, dar au dat semne de deschiderepentru a reduce producţia de ţiţei în viitor. Rusiaa semnalat la rândul ei că ar putea fi pregătită săse alăture unui eventual acord de producţie îndiverse moduri, nespecificate însă. Venezuela,unul dintre cei mai puternic loviţi producători,susţine de asemenea îngheţarea producţiei.

Dacă majoritatea ţărilor au lansat mesaje fieamestecate, fie confuze cu privire la disponibi -litatea lor de a ajunge la un acord, asta reflectă defapt amploarea lucrurilor rămase în dezacord,consideră analiştii. Până acum, nicio ţară nu adorit să fie prima care să opereze o limitareconcretă a producţiei de teama de a nu-şi slăbipoziţia de negociere. Acordul anunţat recent laDoha este incomplet şi se bazează de fapt peconcesii mai curând decât pe angajamente şi nuva putea să restricţioneze producţia suficient demult încât să restabilească un echilibru pe piaţă.Dar semnificaţia acordului de la Doha este căacesta indică cel puţin faptul că o parte dintremarii producători şi exportatori de ţiţei ar fi gata

să încheie un acord. Iranul este cel mai probabilsă respingă pe termen lung un astfel de acord, cei-ar limita producţia readucând-o la nivelul ereisancţiunilor. Din perspectiva saudită, atracţiaunui astfel de acord constă în faptul că aruncă oparte din responsabilitatea continuării supra-producţiei şi a preţului prăbuşit tocmai pe umărulmarelui rival, Iranul. Atenţia va fi acum mai multpe Teheran decât pe Ryad şi Moscova, exact ceeace-şi doreau negociatorii saudiţi şi ruşi. Forma încare va respinge Iranul un acord pe producţieeste ceea ce contează: Iranul respinge acordul înîntregimea sa şi ar putea anunţa maximizareaunilaterală a producţiei proprii de ţiţei. Nimeni şinimic nu poate opri Iranul de a decide orestricţionare a exporturilor sale în 2016 sauchiar să le crească până la o limită planificată,rezervându-şi dreptul de a creşte producţia în2017 şi după aceea. Nesiguranţa cu privire la câtde mult poate produce Iranul odată eliberat dinlanţul sancţiunilor internaţionale este motivulpentru care Arabia Saudită şi aliaţii săi au doritsă amâne orice discuţie pe reducerea producţieipână la mijlocul anului curent.

Cu toate acestea, există o mulţime deposibilităţi la dispoziţia unei diplomaţii şirete,sau, dacă vreţi, abile. Diplomaţia nu este numaidespre a rezolva diferenţe ireconciliabile, dar estedespre a găsi formula care le dă deoparte un timpastfel încât toate părţile implicate să câştige pemoment. În acest caz, întrebarea este dacă OPECşi Rusia ar da deoparte problema mare a cotei depiaţă pe termen lung în ideea că ar asigura orevenire pe termen scurt a preţului la ţiţei şi astfelo majorare a veniturilor proprii din exportul depetrol. Oare un acord asumat acum sau ceva maitârziu anul acesta va putea înlătura surplusul debarili de pe piaţă? Şi chiar cu toate falimentele cese anunţă în lumea producătorilor nord-americanide şist, Statele Unite rămân deopotrivă unproducător influent şi un consumator major înpiaţa de petrol. Cu toată împotrivirea saudiţilor,nu poate fi trecută cu vederea îndârjirea Iranuluide a recupera prin exporturi masive.

De aceea, eu sunt de acord cu ideea că unacord de îngheţare temporară a producţiei de ţiţeinu va fi decât un prim pas pe un lung drum plinde incertitudini al încercărilor de restabilire ainfluenţelor în piaţa mondială a petrolului. Şicred că vom continua să trăim fără să ştim sărăspundem corect la întrebarea cu notăparadoxală „cât de scump ne costă de faptpetrolul ieftin“?

Daniel Apostol

RevIstĂ luNARĂ FINANCIAR - bANCARĂNr. 3 (244) / martie 2016, Pre] 20 lei

www.piatafinanciara.ro suPliMent: FOnduri Mutuale şi Pensii Private

iOan cuzMan:românia trebuiereinventată economic

FOndurile de investiţii merg îNaiNte, dar PrOvOcărilePieţelOr cresc

GreG KOnieczny, ceO Fondul Proprietatea:

FP este iNteresat să ParticiPe la

iPO HidrOelectrica

Miciiîntreprinzători

autohtoni şipersoanele fizice,

Mizele piraeus Bank

PIA

}A

FIN

AN

CIA

R|

Nr.

3(2

44

) /

ma

rtie

20

16

ww

w.p

iata

fin

an

cia

ra.r

o

Mădălina Otilia teOdOrescu, director General (dceO) Piraeus Bank:

PIAtA FINANCIARÅ

Documents

iOan cuzMan: românia trebuie reinventată economic · martie P2016 · IA} F NC R| 3 În momentul în care criza datoriilor era în floare _i se punea din ce în ce mai acut problema