1Nv5kS10N1L5 15kM1C5Rlscurl CllmuLologlceLecL. dr. 1lSCOvSCHl ALRlAN1udor LlenuCrupu zzz, un ll luculLuLeu de CeogrufleSpeclullzureu MeLeo-Hldro1nversiunile de temperaturSunL muse de uer lnsLublle ce curucLerlzeuzu sLruLurlle de uer unde LemperuLuru cresLe cu lnulLlmeu , spredeoseblre de condlLllle oblsnulLe, cund LemperuLuruscude cu lnulLlmeu. Modu1 de 1ormareAcesL fenomen upure duLorlLu dlferenLelor de denslLuLe lnLre uerul rece, mul greu sl uerul culd, mul usor. ln cuzul ln cure vunLul esLe slub, umesLecul LurbulenL vu fl lu rundul lul slub lur uerul ufluL lu conLucL cusuprufuLu LeresLru se vu rucl mul repede decuL cel de deusupru. 1emperuLuru se uprople usLfel de puncLul de rouu, upurunduerul ceLos sl ceuLu.ZbersuZ1e termce se pot produce 1a so1 s Z atmos1era 1bera.LuLorlLusLruLlflcurll sLublle dln sLruLul de lnverslune, nu esLeposlbllu convecLlusl formureunebulozlLuLll decuLlu llmlLusuperlouru u lnverslunll, cure pourLu denumlreude sLruL de reLlnere.1as1carea ZbersuZ1ortermceSLruLurlle de lnverslune suu lnverslunlle Lermlce sunL generuLe de cuuze dlverse.Inversiuni|e de radiatie luu nusLereduLorlL rclrll rudluLlve nocLurne u suprufeLel LeresLre sl u uerulul de deusupru ucesLulu. vuru poL uLlnge groslml de pn lu cLevu suLe de meLrl, dlsLrugndu-se rupld lu prlmele ore ule dlmlneLll. lurnu groslmlle lor poL depsl m, ceeu ce expllc sl perslsLenLu pe purcursul mul mulor zlle in slr. Relleful depreslonur blne inchls sl prezenLu sLruLulul de zpud, lnLenslflc sl prelungesLe lnverslunlle de rudluLle, in Llmp ce suprufeLele ucvuLlce uu ucLlunl lnverse.Inversiuni|e de advectie upur in urmu deplusrll unor muse de uer culd pesLe suprufeLe recl. AcesLeu dln urm deLermlnu rclreu prln conducLlblllLuLeculorlc u sLruLulul lnferlor de uer in mlscure, genernd grudlenLl Lermlcl verLlcull de lnverslune.Inversiuni|e fronta|e se nusc fle prln ulunecureu uscendenL u uerulul culd pesLe uerul rece (fronLul culd), fle prln dlslocureu spre inlLlme u uerulul culd, de cLre uerul rece cure se depluseuz mul rupld (fronLul rece). ln umbele cuzurl grudlenLll de lnverslune upur lu inlLlme.Inversiuni|e de comprimare sau de subsident se dezvolL in sLruLurlle Lroposferlce mul inulLe, deusupru prLllor cenLrule ule formuLlunllorunLlclclonule. Mlscrlle descendenLe curucLerlsLlce deLermln inclzlreu uerulul prln comprlmure udlubuLlc sl upurlLlu grudlenLllor de lnverslune+Z 1uZcte de ba1oarea sa1tu1u termcbertca1, ZbersuZ1e pot 1 c1as1cateiZslube (sulLul LermlcinLre , sl ,C)lnLenslLuLe medle(inLre , sl ,C)lnLenslLuLe mure (inLre , sl ,C) lnLenslLuLe fourLe mure (>,C) Stabilirea intensitatii inversiunii (sau a saltului termic, respectiv a diferentei de temperatura dintre baza si varful stratului de inversiune), cat si a grosimii acesteia se pot face cu ajutorul datelor oferite de sondajele aerologice. n lipsa radiosondajelor, se poate recurge la diferenta de temperatura existenta intre masuratorile efectuate la statii meteorologice cat mai apropiate, dar situate la altitudini diferite, fiind necesare cel putin doua asemenea statii, una amplasata intro treapta de relief mai joasa si una la munte. Determinarea intensitatii inversiunilor se poate face tinand cont de temperaturilemedii, minime sau maxime (orare si zilnice), cele mai mari intensitati fiind cele care rezulta din diferentele dintre temperaturile minime.ZbersuZ1e dZ spatu1 moZtaZ pot 1 `[`SWiZ care caz cuprZd iZtregu1 strat de aer stuat iZtre poa1e1e muZt1or s p1atour1e a1pZe, respectb \S^SWcZd se 1ormeaz Zuma iZ zoZe1e joase {Z1eroare) sau Zuma iZ ce1e iZa1te {superoare) a1e re1e1u1u muZtos Cruflcul de vurluLle u LemperuLurll dln lnLervulul respecLlv uruL c, duLorlL udvecLlel unel muse de uer recl, in sLruLeleuLmosferlce |ouse lu SLuLlu Curunsebes LemperuLurlle uu incepuL s scud, in Llmp ce lu sLuLllle de ulLlLudlne, ucesLeu uu crescuL.Prln lnLerferenLu LendlnLelor respecLlve de vurluLle u LemperuLurllor lu cele dou nlvelurl (Curunsebes zi m sl CunLu m) sLruLlflcuLlu Lermlc u uerulul de pe versunLul nordlc ul Muslvulul 1urcu s-u lnversuL.Fig. 1. Variatia temperaturii medii ziInice peversantuI nord-vestic aI MasivuIui Tarcu ntre 20-26. 01.1963 (dup Sabu RaIuca, Sabu AI., 1974).epartta geogra1ca a 1eZomeZu1uIn Romania, acest Ienomen se intalneste cel mai des in depresiunile intercarpatice, ex depresiunea Ciucului, unde de altIel se aIla si polul Irigului, cu temperaturi ce deseori trec de -30 grade C, temperaturi ce se apropie de latitudini mai nordice decat cele ale tarii noastre. Conditiile aerosinoptice tipice pentru aparitia n Romnia a inversiunilor de temperatur advective se caracterizeaz prin prezenta unui cmp anticiclonic la nord de teritoriul trii noastre. Aerul rece poate ptrunde spre sud pe dou traiectorii, sub Iorma a doi lobi pericarpatici: unul de-a lungul Ilancului exterior al Carpatilor Pdurosi si al Carpatilor Orientali, cellalt, putin ntrziat n timp, peste zona montan mai ioas dintre BeskiziiVestici si cei Estici (pasul Dukla, 502 m), n Depresiunea Panonic si apoi pe la vest de Carpatii Occidentali. Ulterior, masele de aer rece aiung si n sudul trii, precum si n Depresiunea Transilvaniei. n aceast din urm zon aerul rece ptrunde dinspre est, dup ce, n urma acumulrilor de mas, reuseste s depseasc obstacolul mai nalt reprezentat de Carpatii Orientali, respectiv dinspre vest si nord-vest, mai ales prin Poarta Somesului.Datele climatice indic Iaptul c spatiile depresionare carpatice se afl sub stratul de inversiune ntre 60 si 80 de zile pe an, interval n care prezenta inversiunilor poate primi si caracter de risc atunci cnd intensitatea lor este mare n situatiile cu inversiuni de temperatur, spatiiledepresionarereprezintarealecuacumularedeaerIoarte rece sau 'lacuri de Irig, morIologiateritoriului Romniei si a regiunilor nvecinateoIerind conditii optime de generare a inversiunilor detemperatur. n Iunctie de evolutia conditiiloraerosinoptice, inversiunilepot ssedezvoltelaoscar spatial mai extins, cumeste DepresiuniiTransilvaniei, ncadrat de Carpatii Orientali,Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni. Nu sunt excluse nici situatiile n care oinversiunedetemperaturpoatesaIectezentregteritoriul Romniei, cuexceptiaregiunilormontanemai nalte, care primesc aspectul unor 'insule cu cerseninsi temperaturmai ridicat, rmasedeasuprastratului de aer mult mai rece si cu ceat prezent ntreptele mai ioase de relieI (inversiune generalizat). Cele mai Irecvente si mai intense sunt inversiunile de temperatur care apar n depresiunile intramontane din vestul Carpatilor Orientali - cu deosebire n Depresiunea Ciuc si n Depresiunea Giurgeu. Cele dou depresiuni sunt bine nchise nspre vest de culmile Muntilor Harghita si Gurghiu, iar ptrunderea aerului rece dinspre Moldova se Iace peste pasul Ghimes-Fget (1170 m) pentru Depresiunea Ciuc, respectiv de-a lungul vii Bistritei, vii Bicazului, peste pasul Bicaz (1256 m) si pe valea Belcinapentru Depresiunea Giurgeu .rogZoza ZbersuZ1or termceDesi pot s apar n orice anotimp, inversiunile sunt caracteristice n primul rnd 073ndeosebi lunilor ianuarie si decembrie, cnd, n conditii de regim anticiclonic, se produc cele mai multe, mai intense si mai de durat inversiuni. Spre exemplu, n timpul inversiunii din perioada 22-29 ianuarie 1992, conIorm minimelor termice zilnice, ceamai marecrestereatemperaturii cunltimea, de2,83C/100 m, a Iost nregistrat n dimineata zilei de 23ianuarie, ntre statiile meteorologice Joseni (750 m, -24 C)si Bucin (1280 m, -9 C). n cursul aceluiasi interval, la scara ntregii tri, ceamai ioas temperatur minim a Iost de -26 C, nregistratla Miercurea Ciuc, n dimineata zilei de 25 ianuarie,minima termic cea mai ridicat a zilei respective Iiind de0 C, la Bisoara si la Vldeasa, n Muntii Apuseni. Perioada mentionat a reprezentat, totodat, unexemplu tipic de inIluent a Carpatilor asupraaspectului diIerentiat al vremii pe teritoriul Romniei, att n ceea ce privesc deosebirile dintre regiunile intra- si cele extracarpatice, ct si n cadrul zonei montane propriu-zise, atunci cnd se au n vedere ariile depresionare si culmilemuntilor scur1e asocate ZbersuZ1or termceSunt reprezentate, n principal, de atingerea unor temperaturi Ioarte sczute, respectiv de aparitia sau accentuareaanumitor Ienomeneclimatice de disconIort saupericuloasescderea accentuat a temperaturii producerea valurilor de Irig ntimpul crora se nregistreaz de regul singularittile termicenegativengheturilebrumele timpurii de toamn sautrzii de primvargeneza ceturilor persistente ceconduc la depuneri consistente de chiciur etc AsLfel, cele mul sczuLe vulorl de LemperuLur dln Romnlu s-uu inreglsLruL in depreslunlle lnLrumonLune dln vesLul CurpuLllor OrlenLull: -, C (mlnlmu Lermlc ubsoluL penLru Lur), inreglsLruL lu 8od, in Lepresluneu 8rusov, lu duLu de z lunuurle iz, -,i C, lu Mlercureu Cluc, in Lepresluneu Cluc, lu i lunuurle , -, C, lu 1osenl, in Lepresluneu Clurgeu, lu lunuurle 6. lnLr-un sLudlu referlLor lu lurnu unulul -z se uruL c, dln cele de zlle ule lernll respecLlve, in 6 mlnlmu Lermlc dln Romnlu s-u inreglsLruL lu o sLuLle meLeorologlc slLuuL inLr-o depreslune dln CurpuLll OrlenLull, dlnLre cureln z6 de zlle lu Mlercureu Cluc sl in z de zlle lu 1osenl. ResLul de de zlle uu revenlL ulLor reglunl ule Lrll .Inversiunile de temperatur, sunt legate de valurile de Irig, care accentueaz rcirile din vecintatea supraIeteiterestre. Riscul asociat inversiunilor termice se datoreaz valorilor mari ale Irecventei, duratei si, cu deosebire, ale intensittii acestora.Gradul de vulnerabilitateIat de inversiunile de temperatur este Ioartemare n vatradepresiunilor si vilormai mult sau mai putinadnci si largi din zonamontan. 1emperuLurlle fourLe reduse din cursul sezonului rece, determin necesitatea de a consuma nsemnate cantitti de combustibil Iosil (crbune, petrol, gaze) si lemn destinat nclziriilocuintelor individuale si a diverselor institutii, spatii comerciale, cldiri cu destinatie public etc. Riscul contactrii unor viroze respiratorii, al bronsitelor, pneumoniei, al unor stri de grip, sau mai grav al unordegerturi ale prtilor corpului mai expuse contactului direct cu aerul atmosIeric rece, sau indirect, cu supraIata activ nghetat siacoperit cu zpad, este mult mai mare n acest sezon; pericolulcreste n cazul persoanelor cu probleme cardiace. Dac n sezonul rece temperaturile sczute sunt asociate Iie cu ceturi persistente, Iie cu intensiIicri ale vntului nsotite de viscole, strile de vreme n aceste cazuri sunt caracterizate printr-un accentuat disconIort termic, organismul uman pierznd rapiddin rezerva de cldur proprie. De asemenea, un numr considerabil de decese se pot datoraintoxicatiilor cu monoxid de carbon sau incendiilor, produse ca urmare a Iunctionarii sau utilizrii necorespunztoare a instalatiilor de nclzire.Rlscurlle usocluLe vulurllor de frlgepresuZ1e dZ Lstu1 1raZs1baZen Depresiunea Campulungsunt frecvente inversiunile de temperatura atat iarna cat sivara. Temperatura minima absoluta a fost de - 31C.Construirea combinatului de lianti de la Valea Mare-Pravat(NE), a dus, datoritainversiunilor de temperaturala poluarea zonei, scadereainsolatiei si aparitia cetii.Depresiunea Brasovului Este constituita din trei mari compartimente:epr. Barsei, n SV, cu "golfurile Rasnov, Zarnesti, Vladeni, Maierus si campurile joase ale Barsei, Bodului si Feldioarei; Depr. Sf. Gheorghe, n partea centrala, Depr. Targu Secuiesc, n NE, cunoscuta si sub denumirea de Depresiunea Raului Negru. Din punct de vedere .2,9.exista aici un topoclimat specific de depresiune intramontana, cu frecvente si intense inversiuni termice, cu precipitatii relativ scazute si o circulatie diminuata a aerului (temperatura medie anuala a aerului 7,1-7,6C). Frecventa mare a inversiunilor termice se reflecta in peisaj prin prezenta asezariloromenesti pe latura piemontana a depresiunii, densittati mai reduse de populatie fiind caracteristice fundului depresiunii.Depresiunea Brasovului este cea mai tipica depresiune intramontana din Carpatii Romanesti. epresuZeaorZe1orDepresiunea Dorneloreste o regiune cu clima montanaracoroasa, avandlungi perioade de inversiuni termice, maiales n timpul ierniicand temperaturilemedii ale lunii ianuariecoboara sub -6C, iarvara, temperaturilemedii ale lunii iulie nu depasesc 14C.Depresiunea Giurgeului este o depresiune intramontana. arna, caracteristica principalao reprezinta frecventeleinversiuni de temperatura, faptce determina nregistrareaunor temperaturi foartescazute.epresuZea6urgeu1uepresuZeaucDepresiunea Ciuc este o depresiune intramontana.Clima este racoroasa si umeda (temperatura medie anuala este de 4-5C, media termica a lunii iulie este de 14-16C, iar a lunii ianuarie de -6C), cu frecvente inversiuni termice n anotimpul rece al anului cand se nregistreazaunele dintre cele mai scazute temperaturi din tara, fapt ce i-a atras denumirea de pol al frigului.b1ogra1eBogdan Octavia, Mihai Elena, Teodoreanu Elena, (1974), Clima Carpatilor si Subcarpatilor de Curbur dintre Teleaien si Slnicul Buzu, Institutul de GeograIie al R.S.R., Bucuresti.Valeria Alexandrescu, Mioara Clius, Aurel Gheorghilas , Elena Matei, Daniel Peptenatu, Bogdan Alexandru Suditu, Cristian Talanga, Teodor Uscatu, LilianaZaharia, Daniela ZamIir, (2007),Transilvania, Maramures, BucovinaAplicatieStiintiIica si Metodologica, Editura Semne Bucuresti.LumlLru Mlhullu, vuslle 8udul, lonuL AlexundruCrlsLeu , lon 1unusu , (z6), Consideratii asupra riscurilor climatice in Judetul SuceavaAnuleleUnlverslLLll ,SLefun cel Mure Suceuvu SecLluneu Ceogrufle..progettogea,com