Click here to load reader

Inventar pachetele nr. 1061-1067 - arhivelenationale.roarhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/iasi/Colectia-Documente-pachetele... · timpul războiului cu Imperiul otoman

  • View
    5

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Inventar pachetele nr. 1061-1067 -...

  • 1

    Fond nr. 2 Inventar nr.

    ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI SERVICIUL JUDEŢEAN IAŞI AL ARHIVELOR NAŢIONALE

    INVENTAR

    Colecţia „DOCUMENTE” Pachetele nr. 1061-1067

    1406 - 1377 u.a.

    Nr. pagini 208

    Iaşi -2011-

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 2

    Prefaţă

    Inventarierea pachetelor 1061-1067 a fost efectuată de arhiviştii: Virgil

    Apostolescu, Elena Cozma şi Virginia Isac în ultimele două decenii ale

    secolului trecut. În unele cazuri operaţiunea de inventariere s-a realizat

    integral - inclusiv alcătuirea inventarului (Pachetele 1061, 1065 şi 1067) -, în

    altele aceasta s-a oprit la alcătuirea fişelor de inventar (Pachetele 1062-1064).

    Sunt cazuri în care această operaţiune a constat doar în ordonarea şi cotarea

    documentelor (pachetele 1062, 1066), fără a se realiza dactilografierea/

    tehnoredactarea inventarelor.

    Cotarea şi fişarea documentelor din pachetul 1062 nu s-a realizat în

    conformitate cu normele arhivistice actuale, iar redactarea inventarului nu a

    fost finalizată. Fişele de inventar nu conţin toate elementele de descriere a

    unităţilor arhivistice prevăzute în art. 13 din Normele tehnice: data completă,

    locul de emitere, cota, caracteristicile şi rezumatul. Menţionez că majoritatea

    fişelor de inventar a documentelor din pachetul nr. 1062 nu conţineau cotele

    documentelor. Din acest motiv, operaţiunea de îmbunătăţire a inventarului a

    început cu stabilirea corespondenţei cotelor dintre documente şi fişele de

    inventar. În a doua etapă fişele de inventar au fost, în paralel, tehnoredactate

    şi completate cu elementele de descriere cerute de art. 13 din Normele tehnice.

    Îmbunătăţirea inventarelor din acest volum, dar şi din precedentele

    două îngrijite de subsemnatul (Inv. nr. 2529-2530), a constat în:

    tehnoredactarea inventarelor sau a fişelor de inventar, îmbogăţirea

    rezumatelor, corectarea omonimelor, toponimelor şi a datelor citite greşit;

    recotarea documentelor (acolo unde acest lucru a fost imperios necesar) şi

    alcătuirea fişelor de inventar (acolo unde acestea s-au pierdut). De asemenea,

    inventarele au fost completate cu rezumatele documentelor scrise în

    paleografii străine, rusă sau greacă, omise la inventariere. Fişele de inventar,

    pentru documentele în limba rusă, au fost întocmite de doamna Ina Chirilă,

    custodele Sălii de studiu a SJAN-Iaşi, în timp ce fişele de inventar, pentru

    documentele în limba greacă, au fost alcătuite de doamna Loredana Dascăl,

    arhivist în cadrul Biroului Arhive Feudale al ANIC. În sfârşit, în conformitate

    cu prevederile art. 13, lit. e din Normele tehnice, au fost menţionate

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 3

    caracteristicile arhivistice ale documentelor, care, în majoritatea cazurilor

    lipseau din inventare şi din fişele de inventar.

    În mod excepţional, o parte din documentele pachetului 1062 au fost

    recotate. Iniţial, acest pachet conţinea cel puţin 568 de unităţi arhivistice.

    După ce pachetul a fost inventariat, din motive necunoscute, 248 de

    documente au fost extrase din acest pachet. Cum operaţiunea nu a fost

    consemnată, nu ştim ce s-a întâmplat cu documentele extrase din pachetul

    1062; probabil au fost mutate în alt pachet sau s-a constituit un nou pachet în

    cadrul Colecţiei Documente. Documentele rămase în pachetul 1062 aveau cote

    consecutive de la 1 până la 112 şi de la 367 la 566. Restul documentelor aveau

    cote disparate între cifrele 112 şi 366. Lipsesc din pachet documentele

    cuprinse între cotele 113-196, 198 - 308, 310 - 324, 326 – 333, 335 – 366.

    Documentul nr. 567 lipseşte la rândul său.

    Fişele de inventar ale acestor documente nu au fost nici ele identificate.

    Pentru a evita confuziile, dar şi pentru a oferi pachetului un aspect unitar, am

    considerat că este necesară recotarea documentelor. Astfel, au fost recotate

    documentele cuprinse între cotele 197-568, acestora alocându-se cote în

    continuarea cifrei 113, unde se oprea cotarea consecutivă. În fapt, recotarea

    documentelor a început de la documentul nr. 58, deoarece la cotarea iniţială

    cu acest număr au fost cotate două documente diferite. Documentul nr. 197 a

    devenit documentul nr. 114, documentul nr. 309 a devenit documentul nr. 115,

    etc. Desigur, vechile cote au fost menţionate în inventar, în paralel cu noile

    cote, pentru a se urmări cu uşurinţă corespondenţa lor.

    O altă excepţie poate fi întâlnită în cazul pachetului 1067. Acesta

    conţine copii după documente şi fotografii referitoare la Războiul de

    Independenţă (1877-1878). Originalele se păstrează în fonduri de arhivă aflate

    în păstrarea şi administrarea SANIC şi a Serviciilor Arhivelor Naţionale din

    Judeţele Braşov, Dolj, Vâlcea şi Buzău. Ele au fost comandate de Arhivele

    Naţionale Iaşi pentru organizarea unei expoziţii tematice. După închiderea

    expoziţiei - ca în atâtea alte cazuri – documentele au fost constituite într-un

    pachet de sine stătător în cadrul Colecţiei Documente. Aceste copii au fost

    cotate în conformitate cu inventarul întocmit cu prilejul expoziţiei. Numai că

    documentele şi fotografiile au fost inventariate şi cotate separat unele de

    altele. Cotele primelor 56 de documente din pachet erau identice cu cotele

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 4

    fotografiilor, iniţial în număr de 56, după aceea multe dintre ele s-au pierdut;

    din 56 de fotografii s-au mai păstrat numai 14. Astfel, existau două unităţi

    arhivistice cu aceeaşi cotă, un înscris şi o fotografie. Pentru a evita confuziile,

    fotografiile au fost recotate în continuarea ultimei cote din pachet (nr. 132). Se

    înţelege că şi de această dată, cotele vechi au fost menţionate în inventar,

    alături de cotele noi.

    Pachetele 1061-1067 conţin documente create în ultimele cinci veacuri,

    de la începutul secolului al XV-lea – copia privilegiului dat de Mircea cel

    Bătrân mănăstirii Tismana, în 1406 – până la începutul secolului al XX-lea –

    telegramele trimise de Eleonora şi diaconul Sanpovici profesorului Eugen

    Pavlescu, în aprilie 1941. Regăsim documente specifice evului mediu

    (hrisoave, mărturii hotarnice, zapise, perilipsisuri, foi de zestre, testamente,

    etc.) şi documente specifice epocilor modernă şi contemporană (testamente,

    foi de zestre, spiţe de neam, hărţile şi schiţele unor proprietăţi, sate; acte

    judecătoreşti, corespondenţă, telegrame, etc.). Piesele arhivistice cele mai

    spectaculoase sunt: zapisul Lisaftei monahia, cu sigiliul Târgului Argeş, din

    1741, aplicat în fum1; scrisoarea uricarului Borăleanul cu şapte impresiuni

    sigilare2 sau ciorna discursului ţinut de Eugen Pavlescu pe peronul gării din

    Chişinău, la 11 noiembrie 1933, cu prilejul mutării Facultăţii de ştiinţe agricole

    de la Iaşi la Chişinău3, etc.

    Pentru a înlesni studierea volumului am alcătuit: ghidul/repertoriul

    inventarelor, glosar, lista abrevierilor şi cuprinsul. Repertoriul inventarelor

    din volum conţine referinţe cu privire la: numărul pachetului, anii extremi ai

    documentelor, numărul unităţilor arhivistice, conţinutul pe scurt al unităţilor

    arhivistice şi limba/paleografia în care sunt scrise documentele. Aparatul

    critic al volumului este format, aşadar, din repertoriul inventarelor, glosar,

    abrevieri şi cuprins. La alcătuirea glosarului au fost întrebuinţate: ediţia întîi a

    Dicţionarului Limbii Româneşti (etimologii. înţelesuri exemple, citaţiuni,

    arhaizme, neologizme, provincializme), Iaşi, 1939, realizat de profesorul

    1 Pachetul 1061/8. 2 Pachetul 1061/2. 3 Pachetul 1065/21.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 5

    August Scriban şi cunoscutul dicţionar de Instituţii feudale din Ţările

    Române4.

    Toate cele şapte pachete conţin documente valoroase din punct de

    vedere istoric şi deosebit de utile pentru reconstituirea unor evenimente din

    istoria medievală şi modernă a românilor (războiul ruso-otoman din 1828-

    1829, Războiul de Independenţă (1877-1878), mutarea Facultăţii de ştiinţe

    agricole de la Iaşi la Chişinău).

    Documentele din pachetul 1063 conţin informaţii interesante relative la

    implicarea populaţiei civile din Moldova la aprovizionarea armatei ruseşti în

    timpul războiului cu Imperiul otoman din 1828-1829, la finalul căruia ţările

    române au obţinut importante concesii politice şi economice, din partea

    puterii suzerane, Imperiul Otoman, la presiunea Rusiei, devenită putere

    protectoare5.

    Convoaiele de care trase de boi transportau provizii, muniţie, răniţi sau

    prizonieri din ţinuturile Moldovei la Focşani, locul unde, pentru o vreme, s-a

    aflat comandamentul armatei ruseşti, sau de la Focşani la Sculeni, punctul de

    trecere a hotarului dintre Imperiul ţarist şi Principatul Moldovei. Locuitorii

    care îşi foloseau animalele în acest scop erau remuneraţi şi primeau furaje din

    partea autorităţilor. Se poate observa că războiul nu a reprezentat numai

    suferinţă şi privaţiuni, ci şi o sursă de câştig pentru unii dintre locuitorii

    Principatelor dunărene. În acest fel, simple chitanţe, precum cele din pachetul

    1063, pot redeschide problema contribuţiei românilor la susţinerea armatelor

    ruseşti şi otomane, aflate în conflict. Prin acestea se făcea dovada că

    persoanele care însoţeau convoaiele de care, trase de boi, primiseră raţia de

    fân necesară animalelor de tracţiune. Printre acestea, întâlnim adrese ale

    autorităţilor ţinutale către punctul de aprovizionare de la Vaslui, prin care se

    solicita furnizarea fânului necesar, pentru convoaiele de care, aflate în tranzit,

    prin acest târg. Cantitatea de fân pe care o primea fiecare convoi se calcula în

    funcţie de numărul de boi şi de numărul de zile necesare parcurgerii distanţei

    de la punctul de plecare până la destinaţie şi înapoi. Astfel, pentru un număr

    4 Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, Coordonatori: Ovid Sachelarie şi Nicolae Stoicescu; Cuvânt înainte de Ovid Sachelatie; Introducere de Valentin Al. Georgescu, Ed. Academiei, Bucureşti, 1988. 5 În conformitate cu prevederile tratatului de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829 (George Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2004, p. 233-234).

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 6

    de 60 de boi se acorda o cantitate de fân de 22 de puduri şi 20 de funturi de

    fân pe zi.

    La fel, documentele din pachetul 1065 oferă informaţii cu privire rolul

    jucat de unele personalităţi la mutarea Facultăţii de ştiinţe agricole de la Iaşi

    la Chişinău, în 1933. Ne referim în special la Eugen Pavlescu, profesor la

    această facultate şi autorul unei solide monografii dedicate breslelor din

    Moldova6, şi la Agricola Cardaş, profesor şi decan al acestei facultăţi.

    Documentele din pachetul 1064 conţin informaţii bogate cu privire la

    istoria unuia dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţinutul Tutova,

    schitul Sf. Nicolae de la Grăjdeni7. Acesta era metoc al mănăstirii Mira încă

    din 16898. În acest an sau poate în anul următor mănăstirea Mira, ctitoria

    voievodului Constantin Cantemir (1685-1693), împreună cu toate schiturile ei,

    deci şi Grăjdenii, a fost închinată de însuşi ctitorul ei mănăstirii athonite

    Vatoped9. În prima parte a veacului al XIX-lea mănăstirea Vatoped stăpânea

    în Moldova mănăstirile: Golia, Răchitoasa, Sf. Precista Galaţi, Bărboi şi

    Mira10. Pe plan local, toate acestea erau administrate de egumenul mănăstirii

    Golia.

    Toate documentele din pachetul 1064 datează din primele şase decenii

    ale secolului al XIX-lea, când schitul a avut ca egumen pe ieromonahul

    Ştefan. Din conţinutul acestor documente pot fi decelate informaţii preţioase

    relative la statutul juridic al mănăstirilor închinate din Moldova, a obligaţiilor

    pe care acestea le aveau faţă de stat şi a relaţiilor pe care le aveau egumenii

    acestora cu autorităţile şi cu populaţia locală. Faţă de stat mănăstirile

    închinate erau obligate să achite un impozit anual pe venit, plătibil în două

    rate11, şi, ocazional, furnituri, în special fân şi lemne. Astfel, la 23 septembrie

    6 Economia breslelor în Moldova, Bucureşti, 1939. 7 Construit la sfârşitul secolului al XVI-lea sau în primele două decenii ale secolului următor, pe locul domnesc al târgului Bârlad, schitul Grăjdeni este ctitoria vornicului Cârstea Ghenovici şi de boierilor din familia Roşca. El a fost refăcut în 1687 de marele comis Ştefan Cerchez (Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, p. 334-335, vocea Schitul Grăjdeni; N. Iorga, Studii şi documente, VI, Bucureşti, p. 45; Pr. Ioan Antonovici, Documente bârldene, III, Bârlad, 1915, p. 166-168.). 8 Mănăstirea cu hramul Sf. Împăraţi a fost construită de Moţoc din Odobeşti şi apoi reconstruită, tot din lemn, de Constantin Cantemir în 1686. În timpul celei de-a doua domnii, Antioh Cantemir, fiul cel mare al lui Constantin Cantemir, a reconstruit din piatră biserica mănăstirii, clopotniţa şi zidul împrejmuitor (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 562, vocea M-rea Mira). 9 Melchisedec, Notiţe de la 48 de mănăstiri şi biserici, Bucureşti, 1885, p. 111. Vezi şi: Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Piteşti, 2003, p. 125. 10 Teodor Bodogae, op. cit., p. 123-126. 11 ANI, Colecţia Documente, 1064/66.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 7

    1753, egumenul schitului Grăjdeni este însărcinat de revizorul Ioan Licu să

    furnizeze, din pădurile schitului, cantitatea de lemne necesară la reconstruirea

    staţiei de poştă din Popeni, distrusă de pahonţii ruşi în vara acelui an .

    Întrucât egumenul nu se conformează dispoziţiei autorităţilor, peste numai

    opt zile, Isprăvnicia ţinutului Tutova revine cu o adresă asemănătoare12.

    Activitatea, starea de conservare a bisericilor şi veniturile mănăstirilor

    închinate erau monitorizate de Departamentul Averilor Bisericeşti. Spre

    exemplu, la 13 decembrie 1750, egumenul Grăjdenilor era avertizat de

    autorităţile bisericeşti din Moldova să nu mai amâne repararea bisericii

    schitului, întrucât aceasta se găsea într-o avansată stare de degradare.

    Egumenii mănăstirilor închinate obişnuiau să exploateze averile

    mănăstirilor pe care le administrau în interes personal sau în folosul

    mănăstirii greceşti care-i tutela. Este şi cazul egumenului schitului Grăjdeni

    care a exploatat în mod ilegal pădurile schitului. Departamentul Averilor

    Bisericeşti deşi autorităţile civile îl avertizează în mod repetat să înceteze a

    mai defrişa pădurile schitului13. În replică acesta răspunde că schitul respectă

    dispoziţiile cu privire la protejarea pădurilor clerului şi că toate lemnele au

    fost exploatate în conformitate cu dispoziţiile autorităţilor pentru

    aprovizionarea armatei ruse de ocupaţie şi nu pentru comerţ14.

    Prezenţa armatelor străine pe teritoriul Moldovei în timpul conflictelor

    Imperiului ţarist şi a celui habsburgic cu Imperiul otoman constituie un

    capitol trist din istoria românilor. Populaţia civilă şi mănăstirile din Moldova

    erau supuse rechiziţiilor de război sau erau obligate să livreze cantităţi

    apreciabile de furaje, lemne, cereale, etc. În timpul războiului Crimeei schitul

    Grăjdeni a livrat armatelor otomană şi rusă, mai apoi şi celei austriece,

    importante cantităţi de lemne, paie, nuiele (pentru construirea de barăci şi

    grajduri pentru cai) şi cereale15.

    Jumătate din documentele din pachetul 1064 privesc acţiunile în

    instanţă ale egumenului Ştefan, implicat în nenumărate procese. Egumenul se

    judeca cu proprietarii moşiilor învecinate, printre aceştia spătarul Iorgu

    12 Ibidem, 1064/155-157, 167-168, 13 Documentele nr. 110, 117-121, 127-129, 147-148, 153, 160, 182-187, 193, 237, etc. 14 Documentele nr. 174, 176. 15 Documentele nr. 166, 231, 232, 265, 272, 302, 317, etc.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 8

    Radu16, pentru: încălcarea hotarelor moşiei Grăjdeni, datorii băneşti,

    defrişarea ilegală a pădurilor schitului sau obţinerea unor despăgubiri în urma

    distrugerii culturilor schitului de către animalele răzeşilor. Unele speţe erau

    judecate de isprăvnicia ţinutului Tutova, altele de Divanul Domnesc sau de

    alte instanţe de judecată din Iaşi. Aici egumenul Ştefan era reprezentat de

    spătarul Teodor Burada, unul dintre avocaţii renumiţi din epocă. Se păstrează

    vechilimea, din 5 decembrie 1851, prin care spătarul Teodor Burada era

    împuternicit de egumenul Ştefan să-i apere interesele în faţa instanţelor

    ieşene17.

    Pachetele 1061 şi 1062, mai eterogene din punct de vedere tematic

    decât pachetele 1063-1067, conţin documentele unor vechi familii boiereşti

    din Moldova: Prăjescu, Millo, Sion, Bantăş, Cuza, Codreanu şi Greceanu.

    Iniţial documentele din pachetul 1061 au aparţinut vornicului Ioan Prăjescu,

    fiul serdarului Ioan Prăjescu şi al Sultanei, născută Greceanu, stăpânul moşiei

    Stolniceni-Prăjescu, din ţinutul Roman.

    Vornicul Ioan Prăjescu a mai avut un frate, aga Iordache, şi mai multe

    surori Elisabeta, Sofia şi Epraxia. Aceasta din urmă s-a călugărit la mănăstirea

    Văratic şi a decedat în 184818. În pachet regăsim contractele de arendare a

    moşiilor Stolniceni-Prăjescu, Sărăţel şi Lespezi, acte de stare civilă şi

    corespondenţa vornicului Ioan Prăjescu cu rudele, cu administratorii moşiilor

    sale şi cu instituţiile statului. Actul de divorţ a vornicului Ioan Prăjescu de

    prima soţie, Agripina Greceanu, emis de Mitropolia Moldovei, la data de 28

    noiembrie 1856, se păstrează la cota 114.

    Pachetul 1062 este format din testamente, spiţe de neam, hărţile unor

    moşii din ţinutul Tutova, cărţi arhiereşti, etc. Documentele au aparţinut unor

    boieri tutoveni: aga Neculai Greceanu, Neculai Codreanu, etc. şi unor feţe

    bisericeşti. Interesantă este lista de la nr. 312 în care sunt menţionate numele

    sătenilor din satul Roşieşti, ţinutul Tutova, care au primit loturi de pământ în

    urma reformei agrare din august 1764. De asemenea, interesant este

    documentul nr. 317, datat 16/28 iulie 1870, prin care membrii consiliului

    16 Un dosar cu 292 de file, conţinând acte privitoare la litigiile dintre egumenul schitului Grăjdeni şi spătarul Iorgu Radu se găseau la 22 iunie 1863 în arhiva Mănăstirii Golia (Lucian-Valeriu Lefter, Averile Mănăstirii Golia în pragul secularizării din 1863, în Mănăstirea Golia. 350 de ani de la sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu, Ed. Doxologia, Iaşi, 2010, p. 301). 17 Documentul nr. 96. 18 Documentul nr. 77.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 9

    orăşenesc al unui oraş din Moldova – probabil Bârlad – hotărăsc strângerea

    sumei pentru confecţionarea unei săbii de oţel, pe care să fie imprimat o

    dedicaţie de recunoştinţă. Spada astfel inscripţionată urma a fi dăruită

    comandantului armatei franceze aflată atunci în război cu armata prusacă. Nu

    avem informaţii dacă acea sabie a mai fost sau nu confecţionată. Putem bănui

    că reprezentaţii respectivului oraş moldav au renunţat la proiectul lor în

    contextul capitulării armatei franceze la Sedan, în ziua de 2 septembrie 1870.

    Starea de conservare a celor 1377 de unităţi arhivistice semnalate în

    inventarele cuprinse în acest volum este bună; există însă documente, puţine

    la număr, care prezintă deteriorări sau sunt afectate de microrganisme.

    Vineri, 07 ianuarie 2011 Arhivist

    Mihai MÎRZA

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 10

    ABREVIERI

    ANBV = Arhivele Naţionale Braşov ANBZ = Arhivele Naţionale Buzău ANDJ = Arhivele Naţionale Dolj ANI = Arhivele Naţionale Iaşi ANIC = Arhivele Naţionale Istorice Centrale ANVL = Arhivele Naţionale Vâlcea Normele tehnice

    = Normele tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale aprobate de Directorul General prin ordinul nr. 227 din 18 iunie 1996.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 11

    GLOSAR Anafora = raport (dare de seamă) a unui funcţionar/dregător către domn. Câşt sau câşti (pl. câştiuri) = rată de chirie, de arendă. Diată = testament. Funt (germ. Pfund) = Unitate de măsură anglo-saxonă pentru masă egală cu aproximativ 0, 453 kg. Hânsar = soldat din călărimea uşoară, care nu avea leafă, ci făcea parte din oastea în dobândă, care se ţinea de jaf. Hei (pl. heiuri) = dependinţe, acareturi. Iconom (econom) = rang preoţesc. Ispăşelnică = act întocmit de o comisie alcătuită ad-hoc, în care intră şi vornicelul satului pentru evaluarea stricăciunilor cauzate de vite, în semănături sau vii. Liudă (pl. liude) = individ, persoană, contribuabil, birnic, subiect impozabil. Merţă = unitate de măsură pentru greutate egală cu aproximativ ½ kg. Nacealnic = Administrator, egumen, stareţ. Otcup = arendă, închiriere, antrepriza vămilor, ocnelor sau a altor lucrări. Pasnic = supraveghetori de păşune sau ajutori de primari rurali şi uneori chiar preceptori. Peci = Permis de cununie, act scris pe o optime de coală sau ceva mai mare (ştampilat cu sigiliu episcopiei înnegrit la lumânare) prin care protoiereul permitea căsătoria. Pahonţ/pohonţ (pl. pahonţi/pohonţi) = curier militar, soldat rus de un aspect sălbatic (cărăuş al oştii ruseşti ori soldat rus în general). Perilipsis = rezumat, extras, inventar foarte scurt al unor documente. Progon/prigon = vite aduse pentru vânzare sau loc din mijloc la jug (având o pereche de vite înainte şi alta înapoi). Pud = Unitate de măsură rusească pentru greutăţi, specifică secolului al XIX-lea egală cu 16, 38 kg. Suhat = loc de păşune îndepărtat. Vade = soroc, termen. Vechil = mandatar, locotenent, procurator, administrator. Vechilime = procură de vechil. Zdelcă = schiţă de contract. Chitanţă, poliţă.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 12

    Repertoriul pachetelor din volum

    Nr.

    pachet

    Nr. u.a.

    Anii

    extremi

    Conţinutul pe scurt al pachetului

    Limba în care sunt scrise documentele din pachet

    1061

    137

    1609 (7117) ianuarie 22 - 1912 decembrie 11.

    Achiziţionate de la Odobescu, în 1975, documentele din acest pachet au aparţinut unor membrii ai vechii familii Prăjescu: postelnicul Ioan Prăjescu şi fii săi, Ioan vornicul şi Iordache aga. Documentele conţin informaţii preţioase cu privire la genealogia familiei Prăjescu şi a familiilor înrudite cu aceasta (Sturdza, Millo). Printre acestea se găsesc câteva documente referitoare la activitatea medicului grec Dragache Depasta şi a generalului rus Rumianţov. Zapisul Lisaftei monahia, cu sigiliul Târgului Argeş, din 1741, scrisoarea uricarului Borăleanul, care conţine şapte impresiuni sigilare şi actul de divorţ dintre Ioan Prăjescu vornicul şi soţia sa Agripina Greceanu, din 1856 sunt cele mai reprezentative piese arhivistice din acest pachet.

    Română şi rusă.

    1062

    320

    1651 (7159)

    iunie 6 -

    Pachetul este format din spiţe de neam, testamente, hărţi ale mai multor sate din ţinutul Tutova, jalbe, cărţi arhiereşti, cărţi de blestem, corespondenţă, etc. Mare parte a documentelor au aparţinut agăi Nicolae Greceanu, fost ispravnic al ţinutului Tutova (în timpul domnilor Ioniţă Sandu Sturdza şi Mihail Gr. Sturdza), protopopului Constantin al Tutovei, spătarului Gheorghe Oprişan şi la alţi câţiva boieri tutoveni. Atrage atenţia un proces verbal din 16 iulie 1870, prin care ediţii Bârladului iau iniţiativa confecţionării unei săbii cu inscripţie de recunoştinţă, pentru a o dărui comandantului armatei franceze, care se afla în război cu armata prusacă.

    Română.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 13

    1063 357 1828 decembrie 13 -1831 ianuarie

    4

    Chitanţe prin care staţiile de aprovizionare din Moldova a armatei ruse, din perioada Războiului Ruso-Otoman din anii 1828-1829, fac dovada furnizării unor cantităţi de furaje pentru vitele care transportau provizii, muniţie, etc. Convoaiele de care, trase de boi, transportau provizii şi muniţie de la Sculeni sau din alte părţi ale Moldovei la Focşani, unde se afla comandamentul armatei ruse.

    Română.

    1064

    415

    1893 februarie

    16 - 1803 septembrie 29.

    Documentele schitului Grăjdeni, ţinutul Tutova, acum judeţul Vaslui. Schitul Grăjdeni era metoc al mănăstirii Vatoped de la Sf. Munte Athos. Corespondenţa egumenului Ştefan cu instituţiile locale, cele ţinutale, cu instituţiile centrale, de la Iaşi şi cu autorităţile bisericeşti. Multe dintre documente sunt adrese ale instanţelor de judecată tutovene sau centrale (de la Iaşi), unde egumenul Ştefan se judeca, cu spătarul Iorgu Radu şi cu alţi răzeşi. Pentru încălcarea moşiilor schitului. La Iaşi, egumenul era reprezentat în instanţă de avocatul Teodor Burada.

    Română.

    1065

    65

    - 1941

    aprilie 20.

    Documentele au aparţinut universitarului ieşean Eugen Pavlescu. Pe lângă corespondenţa profesorului (formată dintr-un mic număr de scrisori şi cărţi poştale) se mai găsesc documente referitoare la mutarea Facultăţii de Agronomie de la Iaşi la Chişinău, în anul 1933. Cum Pavlescu era cadru didactic la această facultate documentele păstrare în acest pachet sunt deosebit de valoroase pentru reconstituirea momentului istoric al mutării Facultăţii de Agronomie de la Iaşi la Chişinău. Fac notă discordantă documentele de la cotele 3, 6 şi 7 care conţin Listele de alegători din Iaşi şi ancheta desfăşurată de autorităţi la primăria Sculeni, ca urmare a fraudării alegerilor din 1928, organizate în această localitate. În urma cercetărilor scrutinul a fost declarat nul.

    Română şi franceză.

    1066

    55

    1838 aprilie

    16 – 1844 iunie 3

    Documente privitoare la procesele dintre răzeşii din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu, profesorul Gheorghe Săulescu, Gheorghe Papadopulo şi alţii, pentru mai multe părţi de moşie din bătrânul Mănăilă, din satul Vâtcani. Printre acestea se găsesc scrisori, zapise şi alte

    Română.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 14

    înscrisuri din care reiese că răzeşii din acest sat luaseră în repetate rânduri bani împrumut de la Săulescu. Nereuşind să-şi achite la timp datoriile, răzeşii îşi pierdeau moşiile părinteşti în folosul creditorilor, profesorul Săulescu şi alţii.

    1067

    118

    1406 (6915) noiembrie 23, indiction 15 – 1878.

    Reproduceri după fotografii şi documente reprezentative din fonduri arhivistice aflate în păstrarea ANIC sau a altor servicii judeţene ale arhivelor naţionale, având ca tematică Războiul de Independenţă, 1877-1878. Documentele şi fotografiile din acest pachet au făcut obiectul unei expoziţii tematice organizate de arhivele din Iaşi.

    Română, franceză şi germană.

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 15

    Pachetul nr. 1061 Documente cumpărate de la Odobescu, 1975.

    Nr. crt.

    Locul şi data

    emiterii.

    Cuprinsul unităţii arhivistice

    Nr. file

    Observaţii

    1

    1609 (7117) ianuarie 22

    Hrisovul lui Constantin Moghilă vv. prin care se întăreşte lui Toader Calapod, mare hânsar şi copiilor săi, Gheorghe şi Elina, schimbul ce l-au făcut cu Nicoară Prăjescul. Primii au dat jumătate din Stolniceni, primind în schimb satul Boldeşti, ţinutul Suceava şi cinci case din satul Onceşti. Original, slav, hârtie, sigiliu timbrat, cu capul de bour, în exerga Io Constantin Moghilă Voievod.

    1

    2

    1625 (7133) aprilie 31, Purceleşti.

    Scrisoare prin care Borăleanul uricarul adevereşte că a stâlpit şi a împărţit satul Purceleşti între Ionaşco Tăbârţă, fost vornic de Suceava şi Ionaşco Prăjescul. Menţionează că a rupt un zapis „ de hotărât”, scris de Nicoară Prăjescu vistiernic. Martoii sunt săteni din Vlădeşti, Paşcani, Hăsnăşeni etc. Original, şapte sigilii inelare aplicate în tuş, semnătura lui Borăleanul uricarul, rupt la îndoituri.

    1

    3

    1635 (7140) martie 10,

    Iaşi.

    Suret de pe o carte de la Vasile Lupu vv. prin care dăruieşte şi întăreşte lui Bălan Haţimirschi postelnic al doilea, satul Stănceni, în ţinutul Hotin, cu eleşteu şi vad de moară, pe care îl cumpărase de la Condre ce a fost vameş mare. Suret din 1780 (7289) iulie 17.

    1

    4

    1638 (7146)

    aprilie 6, Iaşi.

    Vasile Lupu vv. porunceşte călugărilor de la m-rea Râşca să fie de faţă la hotărârea moşiei Vlădeni, de pe Siret, a giupânesei Prăjescu. Acest sat era cumpărat de la călugări şi acum era împresurat de satul Sărani a clucerului Lupaşcu. Pătraşco Ciogolea şi Gheorghe Năvrăpescu urmează să cerceteze hotarele celor două moşii. Original, pecete aplicată în tuş negru, semnătura marelui logofăt.

    1

    5

    1664 (7172) ianuarie 20, Stolniceni.

    Zapis prin care Gavril şi Andrei Gărăneaţă adeveresc că sunt vecinii lui Toader Prăjescu, în satul Stolniceni. Se menţionează că Ştefăniţă vv. a mers la Tighina, iar ei au fugit din sat şi au umblat prin alte sate, până în zilele lui Eustratie Dabija vv. Au pus oameni chezaşi care-i cunosc şi s-au întors în Stolniceni. Original, semnături, amprente martorilor.

    2

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 16

    6 1686 (7194) mai 4, Iaşi.

    Constantin Cantemir vv. întăreşte Paraschivei Dabija jumătate din sat din Ruptura şi jumătate din satul Bahna, ambele din ţinutul Neamţului. Aceste părţi de ocină au fost stăpânite de sora Paraschivei, Alexandra, soţia lui Necula vistiernic. Fişă din 1837 iunie 2, care conţine rezumatul acestui document. Original, sigiliu inelar, octogonal, aplicat în tuş.

    3

    7

    1695 (7204) septembrie

    15, Iaşi.

    Mărturie prin care Tudosie Dubău mare logofăt, Vasile Costachi mare vornic şi alţi boieri mari adeveresc că Ştefan Prăjescul, ginerele lui Constantin Jora fost serdar, le-a arătat un zapis de la Paraschiva călugăriţa, stareţă la Topolog, fiica lui Ionaşco Jora, prin care dăruieşte lui Ştefan Prăjescul şi nepoatei sale Maria, soţia acestuia, jumătate din satul Rupturi, ţinutul Neamţ, cu vecini, fânaţ, pădure, locuri de prisăci, vaduri de moară şi heleşteu. Original, semnăturile a şase mari boieri: marele logofăt Tudosie Dubău, vornicul Ţării de Jos Vasile Costachi, marele vornic al Ţării de Sus Mitre Apostol, hatmanul Neculai Costin, marele postelnic Iorga şi mare spătar Vasile Cantacuzino.

    1

    8

    1741 (7250) noiembrie

    20

    Zapis prin care Lisafta monahia împreună cu fii ei vinde lui Iordachi Serendescul o casă din Târgul Argeşului cu locul şi grădina ei, cu 80 de taleri. Original, sigiliul Târgului Argeş, lipseşte 1/5 din acesta, în exerga „Peceateiu Arge[…] Sătvor isiu”

    1

    9

    Perilipsis de documente (urice zapise, hotarnice) privind moşia Purceleşti din ţinutul Suceava, pe Siret. Acte din anii 1607-1725. Original.

    1

    10

    1751 (7260) noiembrie 1

    Mărturia hotarnică dată de Simion Cheşcu uricarul pentru moşia Purceleşti pe Siret, ţinutul Suceava, care era stăpânită de Andrei Prăjescul, de Şoimăreşti şi de Tăbârţă. Moşia se megieşeşte cu satul Cozmeşti a fostului mare logofăt Sandu Sturza. Martori, topinimia locului. Original, semnătura lui Simion Cheşcu uricar şi amprentele celor cinci martori.

    2

    11

    1754 (7262) iulie 15. 1599 (7107) mai 5

    Perilipsisul scrisorilor lui Neculai Tăbârţă postelnic, fiul răposatului Ştefan Tăbârţă, fost mare jitnicer, pentru moşia Purceleşti pe Şiret, în ţinutul Putna. Perilipsisul a fost scris de Tănase logofăt. Original, 14 documente din anii 1599-1701. 11a Carte de la Eremia Movilă vv. prin care întăreşte

    lui Ionaşco vistiernicul stăpânirea pe jumătate din satul Purceleşti, de la ţinutul Suceava.

    5

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 17

    1603 (7112) septembrie 17 1611 (7120) noiembrie 22 1634 (7142) iunie 21 1643 (7151) martie 1654 (7162) februarie 1754 (7163) decembrie 18 1655 (7164) septembrie 15 1659 (7167) iulie 4

    11b Uric de la Eremia Movilă vv. prin care întăreşte schimbul făcut între Nastasia şi Iftimia, fetele Elisaftei, strănepoata lui Iliaş logofătul. Nastasia dă a treia parte din jumătate din satul Ţibiriha de la ţinutul Orhei şi primeşte de la Iftimia a treia parte din jumătate din satul Purceleşti de la ţinutul Suceava.

    11c Zapisul prin care Dumitraşcu, feciorul lui

    Păstraşcu, nepotul lui Măteiaş logofătul, vinde lui Ionaşco vornic din Suceava, ginerele lui Ionaşco Buhuş, jumătate din satul Purceleşti, cu 120 de taleri şi 2 boi.

    11d Carte de la Vasile Lupu vv. prin care întăreşte

    lui Ionaşco Tăbârţă vătav jumătate din satul Purceleşti, ţinutul Suceava, cu loc de eleşteu şi de moară, cumpărată cu zapis de la Dumitraşcu, cu 150 de taleri.

    11e Carte de la Vasile Lupu vv. prin care întăreşte

    lui Grigoraş Tăbârţă stăpânirea pe jumătate din satul Purceleşti cu loc de iaz şi de moară, ţinutul Suceava pe care o avea danie de la Gaftona lui Ionaşco Tăbârţă vătav.

    11f Ispisoc de la Gheorghe Ştefan vv. prin care

    întăreşte lui Vasile Tăbârţă vornic şi lui Gavril Ciocârlie stăpânirea pe o bucată de loc din hotarul satului Purceleşti de pe Siret, de la ţinutul Sucevei, ce se cheamă Cutul şi pe care o aveau danie de la Gaftona giupâneasa lui Ionaşco Tăbârţă pârcălab.

    11g Carte de la Gheorghe Ştefan vv. dată în urma

    judecării pricinii dintre Irimia Ciocârlie cămăraş şi Vasile Tăbârţă vornic pentru o bucată de loc din hotarul Purceleştilor de la ţinutul Suceava, pentru un loc de casă din vatra satului Purceleşti.

    11h Carte de la Gheorghe Ştefan voievod prin care

    întăreşte învoiala dintre Vasile Tăbârţă vornic şi Gavrilaş Ciocârlie pentru pământ din hotarul Purceleştilor, de la ţinutul Suceava, pe apa Siretului, care se cheamă Cutul.

    11i Carte de judecată dată de Dabija mare vornic de

    Ţara de Sus în pricina dintre Gavrilaş Tăbârţă cu Gaftona, jupâneasa lui Ionaşco Tăbârţă

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 18

    1659 (7167) august 6 1700 (7208) 1701 (7209) iulie 15 1720 (7228)

    pârcălab, cu ginerele ei Eremia Ciocârlie pentru o bucată de loc din hotarul Purceleştilor ce se cheamă Cutul, de la ţinutul Suceava şi pentru un loc de casă. Gaftona şi ginerelei ei sunt daţi rămaşi.

    11j Mărturia lui Irimie Ciocârlie referitoare la

    pricina de judecată pe care a avut-o Gaftona Tăbârţoaia cu Gavrilaş Tăbârţă, pentru un loc de casă din satul Purceleşti, la locul ce se cheamă Cutul.

    11k Carte de la Gheorghe Ghica vv. voievod prin

    care întăreşte lui Gavrilaş Tăbârţă, fiul lui Vasile Tăbârţă, stăpânirea pe nişte case făcute de tatăl său Vasile Tăbârţă în satul Purceleşti şi să plătească locul pe care se află acestea Gaftonei Tăbârţoaia.

    11l Carte de la Antion Cantemir vv. prin care

    întăreşte lui Ion Tăbârţă a treia parte din jumătatea de sat din Purceleşti şi pe o moară făcută de Bran acolo, care trebuia să-şi ia pietrele şi fierul, rămânând doar lemnul.

    11m Carte de la Constantin Duca vv. prin care

    întăreşte lui Ion Tăbârţă pârcălab, stăpânirea pe a treia parte din jumătate de hotarul Purceleştilor, de la ţinutul Suceava.

    11n Carte de la Mihai Racoviţă vv. prin care

    împuterniceşte pe Ştefan Tăbârţă să dijmuiască a treia parte din jumătate din satul Purceleşti.

    12 1763 (7272) octombrie

    29

    Hrisov prin care Grigore Ioan Calimah vv. dăruieşte doctorului Dragache fiind om străin şi necăsătorit în Moldova, ce a fost numit la M-rea Sf. Spiridon şapte sălaşe de ţigani. Sunt menţionate numele ţiganilor. Copie din 1805, semnătură, filigran.

    1

    13

    1765

    septembrie 12

    Hrisov de la Grigore Alexandru Ghica vv. judecă pricina dintre Andrei Prăjescu şi ginerele său Gheorghe fost mare jitnicer cu Neculai Tăbârţe postelnic şi Toader şi Lupul Şoimăreşti, pentru moşia Purceleşti, ţinutul Suceava. Este menţionată hotarnica din 1752. Original, sigiliu inelar, octogonal, aplicat în chinovar, filigran, semnătură, filigran.

    1

    14

    1772

    Poruncă către Costea Chrilovici, ocârmuitor în locul

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 19

    martie, Hotin.

    pârcălabului de Hotin, de a înapoia Alexandrei, fiica lui Prăjescu şi soţia jitnicerului Gheroghe, satul Stănceni cu tot venitul. Traducere de Teodor arhimandrit.

    15

    1772 martie, Hotin.

    Carte de judecată dată Alexandrei, soţia jitnicerului Gheorghe şi fiica lui Prăjescu, de feld mareşalul Alexandru Rumenţov pentru stăpânirea satului Stănceni, ţinutul Hotinului - luat de turci la dezlipirea acestui ţinut de Moldova. Aceasta stăpânea satul în baza hrisoavelor domneşti şi după mărturia divanului Moldovei. Traducere de Doroftei arhimandrit.

    2

    16

    1772 martie,

    Hotin.

    Înscris prin care feldmareşalul Alexandru Rumianţov dă în stăpânirea Alexandrei, născută Prăjescu, soţia jicnicerului Gheorghe, satul Stănceni, ţinutul Hotin „cel luat de turci la despărţirea acestui ţinut”, adică atunci când a fost constituită raiaua Hotinului. Original, limba rusă, sigiliu aplicat în ceară roşie.

    1

    17

    1775 noiembrie

    Hrisov prin care Grigore Alexandru Ghica vv. întăreşte spătarului Drăgachi, doctor la M-rea Sf. Spiridon, care s-a căsătorit în Moldova, şapte sălaşe de ţigani „domneşti”. Sunt enumerate numele acestor ţigani. Copie din 1805, întărită de Logofeţia cea mare, filigran, semnătură.

    1

    18

    1780 iunie 5

    Mărturie hotarnică făcută de Ianachi Canta ban pentru moşia Dobrileşti pe apa Moldovei, ţinutul Suceava a răzeşilor şi moşia Năvrăpeşti, ţinutul Suceava, a lui Dumitraşcu Sturza mare vornic. Toponime. Copie.

    2

    19

    1798

    noiembrie 24

    Sinet prin care Ioan Gherghel pitar adevereşte că logofătul Constantin Palade a vândut lui Ioniţă Prăjescu pitar, jumătate din sat Bălileşti, ţinutul Suceava, cu 15.500. Se învoieşte cu acesta să facă schimb dându-i toate părţile din moşia Purceleşti, în preţ de 15.000 lei. Original.

    1

    20

    1801 martie

    15

    Scrisoarea lui Gheorghe logofăt prin care roagă pe marele logofăt să se întărească de către Divan scrisoare de schimb pentru părţi din moşia sa Purceleşti cu moşia (ce le are de zestre) Nistoreşti de la Roman, a serdarului Ioniţă Prăjescu. Original, filigran, semnătură.

    1

    21

    1802

    Zapis prin care Vasile Paşcan vinde cumnatului său

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 20

    ianuarie 27 Costache Luncanul două firte de vie, pe care le are ca zestre, cu 40 de lei. Original, amprente.

    22

    1805 martie

    27

    Zapis prin care Toader Başotă fost mare ban şi soţia sa Maria, nepoata răposatlui Dracache Dăpasta fost mare logofăt, vând fostului serdar Ioan Prăjescu şase sălaşe de ţigani cu 29 de suflete, cu 117 lei sufletul, pentru a putea plăti nişte datorii. Sunt menţionate acte din anii 1764 şi 1775. Original, semnături. Întărirea mitropolitului Veniamin.

    2

    23

    1805 martie 17

    Iordache Balş vistiernic adevereşte că a făcut schimb de ţigani cu Ioniţă Prăjescu serdar. Pe Aniţa ţiganca a măritat-o cu un ţigan de-al lui Ion Bulat bucătar. Original, semnătuară.

    1

    24

    1807 ianuarie 28

    Ioan serdar adevereşte că a făcut schimb de ţigani cu Ioniţă Prăjescu serdar. Original, semnătura lui Ioan serdar.

    1

    25

    1808 august

    17

    Izvod de şase scrisori, din anii 1622 (7130) aug. 10-1643 (7141) mart. 25 privind moşia Stănceni din ţinutul Hotin, ce s-au primit (ca să se tălmăcească, la mănăstire) de la Sultana Prăjescu serdăreasă. Original, filigran.

    1

    26

    1808

    septembrie 1

    Scrisoare de la iconomul Chesarie către Sultana Prăjescu sărdăreasă, prin care-i comunică primirea celor şase documente, care au fost tălmăcite de stareţ. Original, semnătura lui Chesarie, filigran.

    2

    27

    1808

    septembrie 1

    Scrisoare prin care Ioan arhimandrit şi stareţ al m-rii Neamţ şi Secul comunică Sultanei Prăjescu serdăreasă, că s-au tălmăcit şase scrisori ce i s-au trimes. Original, semnătura arhimandritului Ioan, filigran.

    2

    28

    1809 aprilie

    30

    Toader Balş se plânge Divanului Cnejiei Moldovei că între alte moşii strămoşeşti ce i-au rămas de la neamul Jorăştilor, are şi moşia Stănceni, din ţinutul Hotin, iar Ioniţă Prăjescu serdar a dat carte de judecată că i s-ar cuveni lui acea moşie. Roagă să se facă cercetare „spre a fi îndestulat”. Original, semnătura lui Toader Balş.

    1

    29

    1809 martie

    3

    Ioan Prăjescu serdar roagă Divanul Cnejei Moldovei să i se facă dreptate la stâlpirea moşiei Stânceni şi să se împartă frăţeşte. Clucerul Constantin Jora a avut patru copii, din Grigoraş Jora se trage spătarul Balş, iar din Maria, Ioniţă Prăjescu.

    2

    Ar

    hivele

    Nati

    onale

    ale R

    oman

    iei

  • 21

    Original, semnătura lui Ioan Prăjescu serdar, filigran.

    30

    1812 aprilie 18, Iaşi.

    Scrisoare prin care Frăsina jicnicereasă, fiica lui Gavril Caracaş medelnicer, vinde fratelui său Manolache Caracaş şatrar, părţi din moşia Oboroceni, ţinutul Roman, cu 10.000 de lei. Original, semnăturile celor cinci martori, filigran, sigiliul Frăsinei Caracaş.

    1

    31

    1813

    noiembrie 27

    Ioan Balş căminar adevereşte că face schimb de ţigani, cu banul Ioan Prăjescu. Original, semnătura căminarului Ioan Balş.

    1

    32

    1815

    noiembrie 29

    împarte averea fiicei sale, Sofia, care s-a călugărit, mănăstirilor Neamţ, Secu, Văratic şi Agapia. 7000 de lei în 7 ani pentru pomenirea sa la M-rea Neamţ şi respectiv 4000 de lei pentru terminarea catapetesmei, „gătirea bisericii”, pentru veşminte, etc. Copie.

    2

    33

    1816 mai 24

    Scrisoare prin care Costachi Mavrichi stolnic, adevereşte că având nevoie de 1000 de lei vinde cumnatului său Ioniţă Prăjescu fost mare ban, două fete de ţigan. Original, semnătura stolnicului Costache Mavrichi.

    2

    34

    1817

    februarie 26

    Scarlat Alexandru Calimah vv. numeşte începând cu 1 martie pe Gheorghe Vârnav fost mare spătar ispravnic de Roman în locul lui Teodor Grue, alături de Ioniţă Prăjescul. Original, filigran, sigiliu domnesc aplicat în ceară roşie, pe verso.

    2

    35

    1822 mai 5

    Vistieria porunceşte Isprăvniciei Suceava să împrumute suma de 8000 de lei, care va trebui achitată spătarului Costache Pomer, epistatul cămănăriei, cu care să se plătească cheltuielile „oşteneşti”. Alăturat se află chitanţa în valoare de 4000 de lei, datată 1822 iunie 22, pentru banii primiţi de la spătarul Ioniţă Prăjescu, ispravnicul ţinutului Roman. Original, semnătură indescifrabilă.

    2

    36

    1823 martie

    15

    Jalba lui Ioan Prăjescu prin care roagă pe domn să nu-l tragă creditorii prin vornicia de aprozi, ca să plătească dobânda de 4000 de lei, pe care din porunca vistieriei i-a dat împrumut „la neajunsul cheltuielii ţării”, pe când era ispravnic la ţinutul Suceava. Original, semnătura spătarului Ioan Prăjescu.

    2

    37

    1824 iulie

    10

    Manolache Caracaş ban, adevereşte că s-a împrumutat de la Ion Prăjescu postelnic cu 3700 de lei, cu dobândă de 5 lei la pungă pe lună, punând amanet

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 22

    partea de moşie din Oboroceni pe care o cumpărase de la sora sa, Frăsina, în 1812. Original, semnătura lui Manolache Caracaş ban, filigran.

    38

    1826 martie

    15

    Anafora către Ioniţă Sandu Sturdza vv. cu privire la suma de 4000 de lei cu care a împrumutat postelnicul Ioan Prăjescu vistieria în 1822, când era ispravnic la ţinutul Suceava, pentru neajunsul cheltuielilor ţării. Această sumă a împrumutat-o şi el de la patru persoane, cu dobândă de 7 lei şi jumătate la pungă pe lună. Urmează hotărârea domnului: creditorii să mai aştepte plata banilor. Original, sigiliu domnesc oval în chinovar, rezoluţia domnului din 26 martie 1826.

    1

    39

    1829 iulie 2

    Izvod de pieile aduse de scutari în această primăvară. Se menţionează că pieile sau dat la Pandele la dubit. Original.

    1

    40

    1826

    noiembrie 13

    Prăjescu adevereşte că s-a împrumutat de la dascălul Dimitri Triandafil 5000 de lei, cu dobândă de 5 lei pe lună. Original, semnătura postelnicului Prăjescu.

    1

    41

    1829 mai 30

    Grigoraş scrie lui că-i trimite nişte cai (iapă roaibă şi murgă) şi o caretă la Roman. Izvod de mieii ce au fost la samă. Original, semnătura lui Grigoraş.

    1

    42

    1829-1834

    Opt izvoade privind mieii, mascurii (porcii), caii, sămânţă (orz, ovăz, grâu, etc.); o socoteală pentru cumpărarea pâinii. Originale.

    8

    43

    1830

    septembrie 20

    Samă de banii ce s-au găsit după moartea < lui Ioan Prăjescu> 1800 de lei şi cum au fost cheltuiţi la diverse slujbe religioase, spiţerului de la Roman, la biserica Sfinţii Voievozi din Roman, la o biserică ce se face în ţinutul Neamţ, etc. Original.

    2

    44

    1830

    octombrie 26

    Ianache Prăjescu spătar adevereşte că a primit 15.000 de lei lăsaţi prin testament de „părintele nostru” surorii sale, maica Epraxia. Se obligă să plătească dobândă de 1500 de lei, pe an. Original, semnătura lui Ianachi Prăjescu.

    1

    45

    1830

    noiembrie 2

    Iordache Prăjescu agă adevereşte că a primit vitele, pe care le-a lăsat părintele său prin diată şi prin bună învoială s-au împărţit frăţeşte. Original, semnătura lui Iordachi Prăjescu.

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 23

    46

    1831 martie

    12

    Zapis prin care Miron Puşcan şi Uraschi surugiu adeveresc că au împrumutat de la Iancu Prăjescu fost mare spătar, un stog de fân, în valoare de 120 de lei. Original, amprente.

    1

    47

    1831 martie

    1

    Zapis prin care Ion Vornicu, Neculai Podari, Iftimi Chiperi, Ioniţă Pintilei, Constantinu Bradul, Toaderu, Ionu Huşte, Toaderu sin Chiecu, Ştefan Curicheriu, Gavril sin Spumă, Irimia Braţ, Ion sin Vasile, Gheor sin Nedele adeveresc că au împrumutat de la Iancu Prăjescu fost mare spătar, un stog de fân cu preţ de 120 de lei, cu vade până la Sf. Gheorghe viitor. Original, amprente.

    1

    48

    1831 august

    4

    Izvod de banii primiţi pentru păpuşoi. Original.

    1

    49

    1831

    decembrie 17

    Răvaş prin care se face cunoscut lui Iancu Prăjescu că a venit un zapciu de la Roman, cu o poruncă, ocolaşul a trimis după banii poştii, s-a măcinat făina de păpuşoi şi de grâu ca să se trimită la Văratic şi alte ştiri gospodăreşti. Original.

    1

    50

    1832

    februarie 3

    „Sama morarilor de păpuşoi ce au dat de la moriştele de pe pârâu: Ilaşcu ot Chetriş, Ion ot Huţanu, Simion ot Diacon, Ion ot Moar din Sus”. Original.

    2

    51

    1832 iunie 5

    Izvod de lucrurile primite la sufragerie: farfurii, blide, castronaşe, pahare, linguri, solniţe şi cuţite. Original.

    1

    52

    1833 martie

    25

    Zapis prin care vinde fratelui său Toader o jumătate de pogon de vie, cu 40 de lei. Martori: Casandra, Margola şi Vasile. Origina, amprente, scris pătat, cerneală din negru de fum.

    1

    53

    1833 martie

    30

    Scrisoare de învoială prin care Iordachi Prăjescu agă „desfiinţează” toate pretenţiile ce le are privind banii şi produsele moşiilor lăsate lui şi fratelui său Iancu Prăjescu spatar, de la tatăl lor prin testament. Original, semnăturile lui Iordachi Prăjescu agă şi a doi martori.

    2

    54

    1834 iunie

    18

    Vasile spătar adevereşte că a primit de la cumnatul său Iancu Prăjescu, 30 merţe păpuşoi, pentru care va plăti 40 de lei cu „vade” (termen) de 5 luni. Original, semnătura lui Vasile spătar.

    1

    55

    1834

    C. Timofti se învoieşte cu spătarul Iancu Prăjescu să

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 24

    decembrie 14

    trateze pricinile de judecată ce le are. Prăjescu se îndatoreşte să-i plătească 50 de galbini. Original, semnătura lui A. Timofti.

    56

    1834

    Izvod de sineturi „ce am primit în pricina posesorii” pentru moşiile din ţinutul Roman. Semnează primirea hârtiilor C. Timofti. Original, semnătura lui C. Timofti.

    2

    57

    1835 iulie

    10

    Porunca isprăvniciei Roman către Privighetorul Ocolului de Sus să împuternicească pe Iancu Prăjescu spătar să stăpânească un loc din moşia sa Vlădeni, care se megieşeşte cu moşia Ilisăni sau Osoiu luată în posesie de căminarul Vasile Baltă. Original, semnături, filigran.

    1

    58

    1838

    ianuarie 28, Stolniceni.

    Scrisoarea unui argat, prin care Iancu Prăjescu mare spătar este rugat să învoiască un funcţionar pe trei-patru zile ca să meargă acasă, deoarece soţia sa era bolnavă. Original, semnături.

    1

    59

    1840 august

    26

    Judecătoria ţinutului Suceava invită pe spătarul Iancu Prăjescu să se prezinte cu documentele la cercetarea ce se face la moşia Stolniceni, ce se megieşeşte cu moşiile domnului: Cristeşti şi Cozmeşti. Original, semnături, filigran.

    1

    60

    1840

    septembrie 18

    Scrisoare adresată Judecătoriei Suceava în legătură cu comisia ce urma să se înfiinţeze pentru hotarnica moşiilor Cozmeşti, Cristeşti şi altele, ale domnului la acre trebuia să se prezinte şi autorul acestei scrisori, cu toate documentele întrucât moşia sa se învecina cu sus numitele moşii. Ciornă.

    1

    61

    1840

    noiembrie 16

    Răvaş prin care Iancu Prăjescu este înştiinţat că s-au primit scrisorile de la Cristeşti, care îi vor fi trimise şi lui. Original, semnătură, filigran.

    1

    62

    1840

    noiembrie 26

    Răvaş prin care Ioniţă Botez ispravnic comunică lui Iancu Prăjescu că Toderaşcu Sturza a venit de la M-rea Neamţ şi se află la Cristeşti. Original, semnătura lui Ioniţă Botez.

    1

    63

    aprilie 8

    Scrisoarea E Prăjescu adresată fratelui său Iancu Prăjescu la Iaşi, prin care îi confirmă primirea unei scrisori şi a unor bani pentru „grija” surorii lor, pentru cumpărarea celor ce mai sunt necesare pentru facerea casei. De asemenea, se precizează că sora lor e

    2

    Ar

    hivele

    Nati

    onale

    ale R

    oman

    iei

  • 25

    grav bolnavă. Original, semnătura lui E. Prăjescu.

    64

    1842

    ianuarie 16

    Contract încheiat între cneazul Alexandru Cantacuzino şi spătarul Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului Vasile Milu spatar, pentru darea în posesie prin mezat a moşiei Spătăreşti din ţinutul Suceava, cu 360 galbeni pe an. Sunt menţionate condiţiile încheierii contractului. Original, pecetea judecătoriei ţinutului Suceava din 1841.

    2

    65

    1843 aprilie

    23

    Iustina Pătraşc adevereşte că a primit de la spătarul Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului spătar Vasile Milu, 500 de lei din banii cuveniţi surorii sale Catinca. Original.

    1

    66

    1843 august

    14

    Izvod de lucrurile cumpărate pentru îngroparea răposatei maici Sofia Milu. Original.

    1

    67

    1843

    noiembrie 8

    Iustina Pătraşc adevereşte că a primit de la spătar Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului Vasile Milu, 500 de lei pentru maica Eufrosina Milu, ce are a lua „pe an câştiul” Sf. Dimitrie. Original, iscălitura Iustinei Pătraşc.

    1

    68

    1843

    Izvod de cheltuieli şi datorii de la 23 aprilie 1843-23 aprilie 1845, la 7 orfani. Comisului Matei Millo i s-au trimis la Iaşi 2000 de lei, maicilor Veniamina de la m-rea Agapia şi Eufrosina de la M-rea Hangu, pentru o datorie a răposatei Sofia Millo, la dugheana de la Văratic; întărirea contractului posesiei moşiei Spătăreşti, etc. Original.

    2

    69

    1844 august

    17

    Adam Milu scrie lui Iancu Prăjescu mare spătar, la Stolniceni, că după cele ce i s-au propus de conu „Iorgu” în pricina moşii a rămas mulţumit şi rămâne să săvârşească alcătuirea, deoarece se apropie toamna. Original.

    2

    70

    1844

    noiembrie 28

    Iustina Pătraşc adevereşte că a primit 500 de lei „în 14 galbeni” prin Gh. Lupe, ce i se cuvin pentru ţinerea maicii Milu. Original, semnătura Iustinei Pătraşc.

    1

    71

    1845 martie

    23

    Ioh Abramovici scrie lui Iancu Prăjescu spatar că n-a găsit la Noua Suliţă se schimbe banii, în galbeni (pentru câştiul Sf. Gheorghe); îi trimite însă 555

    2

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 26

    carboave, cu poşta la Hotin, pentru 185 de galbeni (socotindu-se câte trei carboave galbenul). Roagă să trimită chitanţe pe numele lui Dimitrachi Ciolacu. Original, semnătura lui Ioh Abramovici.

    72

    1845 aprilie

    23-1863 aprilie 24.

    17 chitanţe eliberate de epitropia biserici „40 de Sfinţi” din Iaşi lui Iancu Prăjescu spătar şi apoi vornic, pentru plata bezmănului, pentru un loc luat de la biserică. Originale, semnăturile preoţilor care au încasat banii şi au eliberat aceste chitanţe.

    17

    73

    Iancu Prăjescu vornic roagă curtea de confirmaţie ca din preţul vânzării – la mezat – a moşiei Călmăţui, să i să plătească şi lui şi „neacoperindu-se suma” de 4000 galbeni (zestrea soţiei sale, Profira, fiica răposatului postelnic Neculai Negre) să fie îndestulat din banii vânzării moşii Orbeni a casei lui Neculai Negre. Copie.

    1

    74

    1846

    decembrie 26, Paşcani.

    Adeverinţă dată de Avram Focşăneanu, spătarul Iancu Prăjescu, pentru 6000 de cărămizi, luate cu împrumut, pe care se obligă a i le restitui la Stolniceni, în vara viitoare. Original.

    1

    75

    1847

    februarie 15

    Chitanţă prin care Alexandru Millo adevereşte că a primit 300 de galbeni de la negustorul Antoni Luca căruia i-a vândut păpuşoi, banii i-a dat moşului său spătar Iancu Prăjescu. Original.

    1

    76

    1848

    septembrie 10

    Contract prin care Iancu Prăjescu dă lui Gavril Capşa sulgerul venitul moşiilor sale Stolniceşti, Purceleşti şi Vlădeni de la ţinutul Suceava, ce 1600 galbeni, din aprilie 1849 până în 1853. Sunt menţionate condiţiile încheierii contractului. Copie.

    2

    77

    1849 aprilie

    18

    Izvod semnat de Sofia şi Elisaveta Prăjescu de banii cheltuiţi la îngroparea surorii lor maica Epraxia, iar banii au fost daţi de sulgerul Gavril Capşa. Original.

    2

    78

    1849 aprilie

    Samă de banii cheltuiţi de Iancu Prăjescu cu îngroparea „facerea grăjilor şi sărindare” şi cei daţi la mănăstirii pentru sora sa, maica Epraxia, din suma de 15.000 de lei, din banii ce-i datora. Original, semnătura lui Iancu Prăjescu.

    2

    79

    1849

    Adeverinţă privind numărul fălcilor locului de

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 27

    octombrie 18

    pricină după „după” pretenţia moşii Vlădeni, siliştile Stolniceni, de către siliştile Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni din trupul moşiei Heleşteni. Original, semnătură.

    80

    1849

    octombrie 29

    Izvod de banii lăsaţi Iustinei Prăjescu monahia, de maica Epraxia Prăjescu, primiţi de la Iancu Prăjescu. Original, semnătura Iustinei monahia Pătrşc stareţa mănăstirii Războieni şi o amprentă.

    1

    81

    Jalba vornicului Iancu Prăjescu adresată Divanului Domnesc în pricina pe care o are cu logofeteasa Elencu Sturdza, pentru împresurarea hotarului unei moşii nenumite. Copie.

    1

    82

    1850 martie

    82

    Act de învoială încheiat între Nicolai Roset Roznovanu vistiernic, proprietarul moşiilor Ciupeşti, Brăteşti şi Vlădeşti, cunoscute sub un singur nume: Păşcani şi Iancu Prăjescu spătar, proprietarul moşiilor Stolniceni şi Porcileşti, din ţinutul Suceava, pentru stabilirea hotarelor dintre aceste moşii. Interesante sunt toponimele amintite în act, ca hotare a moşiilor mai sus amintite. Original, semnăturile vistiernicului Nicolai Roset-Roznovanu şi a spătarului Iancu Prăjescu, legalizarea Divanului de Apelaţie.

    1

    83

    1850 martie

    28

    comunică Departamentului din Lăuntru că a primit adresa cu privire la jalba maiorului M. Kogălniceanu, vechilul monahiei Agafia Milu, care pretinde suma de 15.000 de lei. El arată că sora sa, monahia Epraxia Prăjescu i-a lăsat (după moartea sa) 15.000 de lei, pe care să o întrebuinţeze la moartea ei, danii la M-rea Războieni, la slugi, ş.a., iar din suma amintită a cheltuit doar 7500 de lei. Ciornă.

    1

    84

    Jalbă adresată Comisiei de dezbatere, prin care se arată că s-au înfăţişat documentele moşiei Purceleşti după care Comisia a scos copii. Iancu Prăjescu arată că moşia sa Purceleşti se găseşte împresurată de moşiile megieşiţe ale Domnului. Ciornă, tăieturi în text.

    1

    85

    Jalba lui Prăjescu către domn privind nedreptăţile suferite încă din 1834 pentru împresurarea moşiilor Stolniceni, Purceleşti, care se megieşesc cu domeniile fostului domn Mihai Sturdza, anume Cozmeşti şi Cristeşti. A fost trimis vechilul (înălţimei sale) postelnicul Petrachi Asachi şi a logofătului Theodor Sturdza ca să hotărască toate domeniile.

    4

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 28

    Fragment, documentul este rupt în două, lipseşte partea din mijloc.

    86

    1853 mai 18 Contract prin care se dă în posesie lui Iancu Prăjescu spătar, moşiile Sărăţelul şi Lespezi din ţinutul Suceava, ale comisului Constantin Bosie, cu suma de 2431 galbeni. Se arată condiţiile în care a fot încheiat contractul. Original, semnăturile lui Mihalache Cerchez-Scorpan, Derect. G. Neculai şi Şef Petrov.

    2

    87

    1853 iulie

    13

    Judecătoria Suceava scrie lui Iancu Prăjescu căminar, la Stolniceni, cu privire la deşertarea coşărilor şi a unui hambar ce se află pe moşia Lăşăteţul, pe care o are în stăpânire. Original, două semnături indescifrabile, filigran.

    2

    88

    1853 iulie

    24

    Jalbă adresată isprăvniciei Suceava cu privire la termenul dării în antrepriză a îndestulării cu pâine a târgului Lespezi. Original.

    1

    89

    1853

    octombrie 20

    Socoteala păpuşoiului – în grăunţe – şi a secarei care au fost predate la moară spre a fi măcinat. Grânele au fost aduse de la moşia Stolniceni. Original.

    3

    90

    1853

    noiembrie 16

    Preşedintele , face cunoscut vornicului Iancu Prăjescu să aducă câştiul Sf. Dumitru, cu dobânda lui, pentru posesia moşiilor Liteni şi Sărăţelul. Original, semnătura preşedintelui Manu.

    1

    91

    1853

    noiembrie 24

    Jalba vornicului Iancu Prăjescu, posesorul moşiilor Sărăţel şi Lespezi, către Isprăvnicia Suceava de a fi despăgubit de căminarul Borş „cu nelucrarea” velniţei de pe moşia Sărăţel. Acesta ocupase „fără dreptate” moara sa de pe moşia Lespezi. Copie.

    2

    92

    1853

    decembrie 8, Lespezi.

    H. Gheorghi scrie lui Iancu Prăjescu mare vornic (la Sărăţel) că nu a găsit în piaţa târgului carne proaspătă, iar pâine şi lumânări le va aduce personal. Urmează o cerere către Isprăvnicia în care arată că la întoarcerea sa la moşiile Lespezi şi Sărăţel, pe care le-a luat în posesie, a aflat că locuitorii au făcut jalbe împotriva vechilului, care îi asuprea cu lucrul boierescului. Original, semnătură, sigiliu în ceară roşie pe verso, deteriorat.

    2

    93

    Jalba vornicului Iancu Prăjescu adresată Divanului Domnesc, prin care protestează faţă de închiderea

    3

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 29

    apelaţiei procesului „următor”, la cererea logofetesei Elencu Sturdza, cu care se judecă pentru împresurarea hotarelor unei moşii nenumite. Original.

    94

    Posesorul moşiei Lespezi se jeluieşte lui Alecu împotriva comisului Iancu Borş, care are pretenţii asupra unei mori de pe Lespezi, pe care a avut-o în arendă Borş. Pretenţiile sale vizează pe Gheorghe Cozadini, vechilul proprietarului moşiilor Lespezi şi Sărăţel, din cauza căruia moara nu a lucrat 10 luni de zile, de aceea cere să fie despăgubit de câştiul moşiei. Original.

    1

    95

    1854

    ianuarie 13

    Cercetarea făcută de Dumitrache Gheorghi sulger la moara de pe moşia Sărăţel, urmare a jalbei comisului Iancu Borş. Concluziile cercetării sunt:

    - această moară are două pietre din care una nu a funcţionat din cauza apei, dar şi fiindcă piatra era „putredă”;

    - piatra a doua a funcţionat, mai ales toamna şi primăvara, când s-a reparat iezătura de deasupra.

    Original, semnătura lui D. Gheoghi sulger.

    2

    96

    1854

    februarie 20

    Zdelcă prin care Iancu Prăjescu vornic ia în arendă de la Emanoil şi Iordachi „fraţi Mărgineşti” moşiile Lespezi şi Sărăţelul în baza contractului Judecătoriei Iaşi, secţia a II-a. Sunt menţionate condiţiile privind modul de executare a arăturilor, semănăturilor, lucrul la velniţă, etc. Original, semnătura vornicului Iancu Prăjescu.

    2

    97

    1854

    februarie 26

    Înscris prin care Ion Beşuşcă, Ion Lişcă, Vasile Onofrei, Toader Adumitroaie, Vasile Adumitroaie, Ion Boieriu şi Costantin Atănăsoaiei, locuitori ai Sărăţelului, adeveresc că au cumpărat de la vornicul Iancu Prăjescu, posesorul moşiilor Sărăţelul şi Lespezi, un stog de fân de opt stânjeni, cu un galben stânjenul. Se obligă să-i transporte un stânjen de lemn la velniţă. Original, sigiliul satului Sărăţelul aplicat în fum, la final sunt menţionate numele persoanelor mai sus amintite, fără ca aceştia să-şi fi lăsat amprentele.

    2

    98

    1854 martie

    9

    Înscris prin care Ştefan Onuţ, Toader Lăcătuşu, Manolache Lăcătuşu, Grigori Burcă, Iorga Pădurariul şi Iorga a Băleştii, Toader Burcă şi Ion Ostandin cumpără de la vornicul Iancu Prăjescu posesorul moşiilor Sărăţelul şi Lespezi un stog de pârloagă de opt stânjeni şi jumătate şi o palmă, cu 24 de lei stânjenul. Se

    2

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 30

    menţionează că dacă nu cor plăti la timp vor fi datori să are, să semene şi să grape cu 24 de lei falcia. Original, sigiliul satului Sărăţelul aplicat în fum, semnătura lui Ştefan Onuţ, amprente.

    99

    1854 martie 14, Liteni.

    Înscris prin care Vasile Ciaun, Gheorghe Abălaşii, Gheorghe Păduraru, Maftei Chibic, Dumitru Mancăş, Toader Neculaie, Neculai Rusu şi Nechita fiul lui Ion Andreiu arată că au cumpărat de la Iancu Prăjescu vornic un stog de pârloagă de opt stânjeni şi trei palma împrejur cu 201 lei. Dacă nu vor plăti la timp banii vor ara cu 24 de lei falcia. Original.

    2

    100

    1854 aprilie

    28

    Preşedintele Judecătoriei Iaşi, secţia a II-a, invită pe vornicul Iancu Prăjescu să aducă suma de 2430 galbeni cu dobânda cuvenită, prezentând căştiul pentru un an, pentru posesia moşiilor Sărăţelul şi Lespezi, ţinutul Suceava. Original, semnătură, pe verso sigiliul Judecătoriei Iaşi secţia a II-a, aplicat în ceară roşie.

    2

    101

    1854 aprilie

    28

    Porunca privighetorului ocolului Siret către vornicul şi paznicii satului Sărăţelul ca să privegheze ca Enache Borş comis, posesorul morii să o stăpânească un an, iar proprietarul ei patru luni. Original, semnătură indescifrabilă deoarece hârtia fost atacată de microorganisme.

    1

    102

    1854 aprilie

    30

    Isprăvnicia comunică lui Iancu Prăjescu vornic, cu privire la jalba lui Herşcu fiul lui Leiba din satul Paşcani. Original, semnătură.

    2

    103

    1854 mai

    Isprăvnicia Suceava comunică vornicului Iancu Prăjescu că-i trimite jalba jidovului Bercu Pascal, din târgul Lespezi, pentru banii cei se cuvin din otcupurile „îndestulării obşteşti” a târgului Lespezi, împreună cu izvodul banilor ce s-au luat de la el. Original, semnătură, sigiliu de închidere cu iniţialele APM aplicat în ceară roşie.

    4

    104

    1854 iunie 7

    Neculai comunică stăpânului său, Iancu Prăjescu vornic, că a fugit un locuitor de la moşie; locuitorii sunt ocupaţi cu căratul lemnelor, a fânului şi a zaherelelor la oştile stabilite la Ruginoasa şi alte moşii. Din hambarul său s-au luat şapte mierţe de păpuşoi pentru ruşii încartiruiţi. Arată că Iordachi Morţun a luat păpuşoi din care 82 de mierţe, mai arată şi alte probleme gospodăreşti. Original, semnătura lui Neculai .

    2

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 31

    105 1854 iunie 10

    Neculai scrie vornicului Iancu Prăjescu că s-au mai vândut încă şapte mierţe de păpuşoi, pe la locuitori. Morţun a mai ridicat încă 124 de mierţe de păpuşoi. S-au mai transportat păpuşoi la Botoşani şi la Mihăileni. Original, semnătura lui Neculai .

    2

    106

    1854 iunie 14 şi iulie

    12

    Zapis prin care Gheorghe, Gavril, Vasile şi Ion Angheluş pescari de pe moşia Paşcani, cătunul Lunca, adeveresc că au luat pe datorie de la vornicul Iancu Prăjescu câte o mierţă de păpuşoi fiecare cu 35 de lei mierţa. Se impune condiţie celor doi ca atunci când vornicul va avea nevoie de peşte, aceştia vor fi datori să-i aducă cantitatea necesară. Original, amprentele celor patru cumpărători.

    1

    107

    1854 iulie

    14

    face cunoscut că a vândut negustorului Leiba Franţiu de la Burdujeni păpuşoiul de pe moşia Sireţelul, dintr-un coşer ce se găseşte lângă hambar, cam 500 de mierţe, cu preţul de 32 de lei mierţa. Sunt menţionate condiţiile tranzacţiei. Copie.

    1

    108

    Răvaş către Enache prin care este invitat să se prezinte urgent la moşie pentru rezolvarea unor probleme care nu suferă întârziere. Original, semnătură.

    1

    109

    1855 martie

    10

    Scrisoare adresată lui Manolache cu privire la angajarea unui vechil pe moşia Stolniceni. În primăvară ar dori „a regularisi” pământul cuvenit „locuitorilor” după aşezământ pe moşia Stolniceni, care se va face după vechiul obicei, cu prăjina. Original.

    1

    110

    1855 iunie

    10

    Însemnare de pe fila unui dosar în care se aflau „actele de preţăluire la care a asistat răposatul Matei Strat” şi jalbele de apel. Original.

    1

    111

    1855

    Contract încheiat între şi Dumitru Ciulei, pentru tovărăşia venitului moşiilor Stolniceni, Purceleşti şi Vlădeni „într-un hotar” ţinutul Suceava pe un an, cu 1800 de galbeni. Sunt menţionate condiţiile încheierii contractului. Original.

    2

    112

    Notiţă la tovărăşia moşiei a lui , cu 1800 de galbeni, în două câştiuri. Se găsesc informaţii cu privire la bunurile de pe moşie: pădure, iazul, ţiganii, etc.

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 32

    Ciornă, tăieturi în text.

    113

    aprilie 12

    Iancu Prăjescu solicită domnului să fie iertat de slujba pe care a îndeplinit-o la Înaltul Divan timp de trei ani de zile. Original, deteriorat.

    2

    114

    1856

    noiembrie 28, Iaşi.

    Act prin care Mitropolia Moldovei hotărăşte despărţirea dintre Ioan Prăjescu vornic şi soţia sa Agripina, născută Grecianu. Original, sigiliul mitropoliei din 1851, semnătură.

    1

    115

    C Prăjescu scrie unchiului său Iancu Prăjescu, la Stolniceni, că a fost la Budeşti, dar a ajuns prea târziu, deoarece se vânduse unor jidovi porumbul, a mai fost şi la Doljeşti, dar nici acolo nu a găsit ceea ce căuta. Original, sigiliu inelar aplicat în răşină neagră, semnătura lui C. Prăjescu.

    1

    116

    Însemnare de zilele luate de Toader Pavel, teslar de la Liteni, şi o calfă şi cu ce preţ au fost plătiţi la facerea unui pod. Original.

    1

    117

    1857

    februarie 11

    Iancu Prăjescu vornic roagă Divanul de Întărituri să primească în depozit suma de 4000 de galbeni, cu dobânda lor şi lucrurile prevăzute în izvodul de zestre, deoarece este divorţat de soţia sa Agripina, născută Greceanu. Original, timbru sec.

    1

    118

    1857 iunie

    10

    Act de învoială încheiat între Nicolae Roset-Roznovanu vistiernic, proprietarul moşiilor Ciupeşti, Brăteşti şi Vlădeşti, „ce sunt sub nume de Păşcani”, cu Iancu Prăjescu vornic, proprietarul moşiilor Stolniceni şi Purceleşti din ţinutul Suceava, pentru statornicia hotarelor dintre moşiile lor şi închiderea procesului. Copie.

    1

    119

    1857

    Condiţii de punere în posesie a moşiei Liteni cu toate cătunele, pe şase ani, de la 23 aprilie 1857. Inventarul moşiei cuprinde: şapte pietre de moară, pe apa Şomuzului, un iaz de pescuit, un pod pe Siret, o velniţă cu două grajduri de piatră şi „toată maşinăria bună” şi cu magazie; un parchet de pădure din care se dă şi locuitorilor, etc. Original.

    1

    120

    1860

    septembrie

    Chitanţa eliberată de Casieria districtului Suceava lui Iancu Prăjescu, proprietar din satul Stolniceni, pentru

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 33

    30 plata contribuţiei personale, a zacialei şi a taxei şoselelor pentru trimestrele I-III. Original, semnătura casierului.

    121

    1862

    februarie 23

    Iancu Prăjescu vornic răspunde Prefecturii Iaşi că a primit copie de pe o ţidulă cuprinzătoare că datorează lui Ştrul Focşăneanu 650 de lei, pentru nişte marfă, luată cu ocazia înmormântării spătăresei Zamfira Milu în 1836. El arată că soţul ei, Vasile Milu spătar a achitat încă de atunci această datorie. Ciornă.

    1

    122

    1863 mai 2

    Adeverinţă eliberată de împlinitorii satului Stolniceni-Prjescu pentru plata impozitului funciar pentru moşia Stolniceni-Prăjescu, către vechilul moşiei Ecanache Tomşa. Original, amprente, sigiliul satului Stolniceni-Prăjescu în fum.

    1

    123

    1864

    februarie 10

    Însemnare făcută de în legătură cu construcţia podului de lemn de peste Siret, pe moşia sa. Sunt relatate pe larg etapele construirii podului, metoda de lucru, materialele întrebuinţate şi oamenii folosiţi la construirea lui. Se menţionează că la 11 iunie 1864, venind Siretul mare, au fost stricate podurile de la Paşcani, Mogoşeşti şi Şcheia. Ciornă.

    2

    124

    Delimitare pământurilor, ce se cuvin locuitorilor clăcaşi din „vatra satului” (nespecificat, probabil Stolniceni). Ciornă.

    2

    125

    Însemnare privind locuitorii ce urmau a se strămuta, unii dintre ei numai „cu casă”. Original.

    2

    126

    Însemnarea lui Iancu Prăjescu în care îşi exprimă regretul de că nu avea un urmaş de parte bărbătească pentru „a putea ţine numele familiei mele de Prăjescu nestins în lume”. Original.

    1

    127

    Ecanache Prăjescu dă adeverinţe pentru 1050 lei ce a primit de la fratele său Iancu, din banii Sf. Dimitrie pe care îi are de luat de la el. Original.

    1

    128

    Două însemnări ale lui Iancu Prăjescu: începutul unei jalbe şi copia a două articole de legi. Original.

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 34

    129 „Satele înainte pe drum”, sunt menţionate toponime, precum: Borescul, Tuşnadul, Limbavul, etc. Original, document scris cu cerneală şi cu grafit.

    2

    130

    1865 iunie

    30

    Preşedintele Tribunalului Roman invită pe Iancu Prăjescu la cercetarea pricinei pentru despărţirea moşiei sale Vlădeni despre siliştele Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni acasei răposatului Matei Strat. La hotărnicire va participa geometrul Alexandru Braum, de la Piatra Neamţ. Original, semnătura Preşedintelui Pleşcan.

    1

    131

    1856

    septembrie 15

    Adeverinţă de primirea sumei de 942 de lei, de la E. Tomşa, pe trimestrul al doilea, pentru moşia Stolniceni. Original, sigiliul satului Stolniceni aplicat cu cerneală.

    1

    132

    1865

    octombrie 26

    Proces verbal încheiat de preşedintele Tribunalului Roman, Alexandru Braum, inginerul judeţului Neamţ şi Costache Panilopolu, inginerul judeţului Bacău, în procesul dintre Iancu Prăjescu şi epitropia casei lui Matei Strat, pentru despărţirea hotarelor moşiei Vlădeni despre siliştele Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni. Copie cu semnăturile celor trei funcţionari mai sus amintiţi.

    1

    133

    Memoriu întocmit de Iancu Prăjescu cu privire la procesul de despărţire a moşiei Vlădeni de moşia sa Stolniceni şi de către siliştele Oniceni, Boscoteni, din moşia Heleşteni. Copie.

    2

    134

    Jurnal încheiat în procesul dintre prinţul Sturdza şi Iancu Prăjescu, proprietarul moşiei Purceleşti, pentru moşia Stolniceni. Fragment, paginile 9-12.

    4

    135

    Rezumatul procesului urmat între Iancu Prăjescu, pentru „dispresurarea” moşiei sale Vlădeni, dinspre siliştele Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni a casei defunctului Matei Strat. Procesul a început la 3 mai 1858 şi sa încheiat în 1865, plata avocatului a constat în 150 de galbeni. Copie.

    2

    136

    a

    1878 aprilie

    18/30

    A. Millo roagă pe unchiul său să o ajute pe sora sa Epraxia, care face parte din soborul mănăstirii Văratic, de unde primeşte o mică pensie; ea nu a primit nici o educaţie şi nici o învăţătură şi de aceea are nevoie de protecţie şi ajutor. Original, limba franceză, semnătura lui A. Millo.

    1

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 35

    136b

    1912 decembrie

    11

    Scrisoare lui Emille Toussaine către „Ionel”. În conţinutul scrisorii apar referiri la George Lascăr. Original, limba germană, semnătura expeditorului.

    1

    137

    Sec. XIX

    Trei plicuri:

    a) adresat lui Michel Daniel, bancher din Iaşi; b) amanetul lui Caracaş pentru bani; c) scrisorile ţiganilor ce s-au cumpărat de la banul

    Toader Başotă.

    3

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 36

    Pachetul nr. 1062

    Nr. crt.

    Cota veche

    Locul şi data

    emiterii.

    Cuprinsul unităţii arhivistice

    Nr. file

    Observaţii

    1

    1

    1651 (7159)

    iunie 6

    Zapis prin care Machidon Ghiorma, Constantin, cu soţia sa, Lepădata, Ionaşco cu soţia sa, Alexandra şi Iuraşco cu soţia sa, Antiosia se înţeleg cu tatăl lor, Necula Ghiorma, pentru a împărţi banii luaţi de pe părţile vândute din satul Bălineşti, de pe apa Bârladului. Sunt menţionate moşiile Măldăreşti şi Lărgăşani. Original, restaurat prin laminare, cu lipsuri pe unde a fost îndoit, iscălituri, şase peceţi inelare, patru amprente.

    1

    2

    2

    1820

    septembrie 28

    Codreanu din Bârlad scrie vărului său Ion, din Basarabia, să afle de la ofiţerul rus din Chişinău ce lăţime au moşiile Briscani, Vlădeşti, Negrileşti şi Bălţile Gemene de peste Prut, pentru care aga Costache Sturdza, vânzând moşiile, trebuie să-i dea banii cuveniţi pentru părţile ce le avea în cuprinsul său. Original, semnătură.

    2

    3

    3

    1822 decembrie

    Socoteli privind leafa şi alte venituri ale boierului N. Greceanu ca ispravnic de ţinutul Tutova. Original, semnătură, deteriorat, lipseşte partea de sus, afectat de microorganisme.

    2

    4

    4

    1824 martie

    13

    Jalba unor răzeşi de pe moşiile Heleşteni, Corbul şi Mânzaţi, ţinutul Tutova, adresată domnului cerând cercetarea pricinii pe care o au cu preotul Constantin, cu Lupul şi cu răzeşii lor. Original, rupt, semnătură, rezoluţia lui Ioniţă Sandu Sturdza vv. din 1824 martie 14, sigiliul domnesc oval, aplicat cu chinovar.

    1

    5

    5

    1824 iulie

    14

    Raportul Isprăvniciei ţinutului Fălciu către logofeţie cu privire la plângerea adresată de Ioniţă Blănariu şi locuitorii din Vutcani divanului, pentru stricăciuni în dumbrava de pe moşia Dolheni. Ispravnicul arată că s-au făcut cercetări şi s-a constat că plângerea era neîntemeiată, spunând că pădurea nu avea paznic şi că stricăciunile s-au făcut în anul 1821 cu prilejul zaverei. Original, pătat, rezoluţia logofeţiei din 1824 iulie 20.

    2

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 37

    6

    6

    Înscris cu suprafaţa, calculată în stânjeni, a moşiilor vândute de răposatul agă Constantin Sturdza, maiorului Poznache: Vlădeşti şi Briţcani. Original.

    1

    7

    7

    1824 august

    16

    Socoteală de banii ce s-au dat postelnicului Ioan Greceanu de către Gheorghe Romaşcu paharnic, după ordinul Vistieriei. Original, rupt şi pătat, semnătura lui Romaşcu paharnic, filigran.

    2

    8

    8

    1824 august

    16

    Foaie de zestre dată de spătarul Codreanu fiicei sale, Maria. Original.

    2

    9

    9

    1824 august 27

    Isprăvnicia ţinutului scrie lui Vasile Soitu, mazil din satul Rediu, să cerceteze pricina dintre răzeşii din satul Bogdăneşti. Original, semnătură.

    1

    10

    10

    1824

    octombrie 16

    Spiţa de neam a răzeşilor din moşia Dolheni, ţinutul Fălciu. Original, ruptă, format A2, colorată cu negru, albastru, verde şi roşu.

    1

    11

    11

    1824

    octombrie 24

    Spiţa de neam a răzeşilor din moşia Dolheni, ţinutul Făciu. Original.

    1

    12

    12

    1824 octombrie

    16

    Raportul stolnicului Irimia Giuşcă, Neculai Sora şi Vasile Tenie vornic de poartă referitor la cercetarea pricinii dintre răzeşii din Dolheni, ţinutul Fălciu, şi pităreasa Catrina Gafencu, pentru părţi din moşia Dolheni. Original, semnături, rupt şi pătat.

    2

    13

    13

    1824

    octombrie 16

    Izvod de alegerea şi împărţala moşiei Dolheni pe apa Idriciului de la ţinutul Fălciului de pe spiţa de neam. Se dau suprafeţele şi numele celor care au primit pământ. Original, iscălituri.

    3

    14

    14

    1844

    octombrie 16

    Mărturia boierilor Ieremia Giuşcă stolnic, Mihalache Jora medelnicer şi Vasile Tenie vornic de poartă, pentru împărţirea moşiei Dolheni între pităreasa Catrina Gafencu şi Mihălache Săpunariu. Original, rupt şi pătat, semnăturile celor trei hotarnici.

    2

    15

    15

    1824

    octombrie 16

    Spiţa neamului lui Mihalache Săpunariu, folosită ca mărturie pentru împărţirea Dolhenilor, între

    2

    Arhiv

    ele N

    ation

    ale al

    e Rom

    aniei

  • 38

    acesta şi pităreasa Catrina Gafencu. Original, rupt şi pătat.

    16

    16

    1824

    octombrie 16

    Harta moşiilor: Dumeşti, Roşieci, Andrieşti, Hărmăneşti, Dolheni, Brăhariul, Giuvliceni, Pluceşti, Hăreşti, Pribeşti şi Tâlhăreşti. „Harta acesta s-au făcut di Schine întocmai după starea locului”. Semnează Vasile Tenie vornic de poartă. Original, rupt.

    1

    17

    17

    1824

    decembrie 1

    Porunca lui Ioniţă Sandu Sturdza vv. dată lui Iordache Oprişan fost mare paharnic, ispravnic al ţinutului Tutova de a face cercetare într-o pricină de judecată. Original, sigiliu domnesc oval, aplicat cu chinovar.

    1

    18

    18

    Harta moşiilor Pleşăni, Pătrăşcani şi Dobromireşti pe Smila. Ciornă.

    1

    19

    19

    Harta moşiilor Negoieşti şi Pupezeni din ţinutul Tutova. Ciornă.

    1

    20

    20

    1825 iulie

    15

    Raportul lui Gheorghe Ule vornic de poartă către isprăvnicia ţinutului Tutova în pricina dintre răzeşii moşiilor Coroieşti şi Vlădeşti. Original, rupt, semnătura lui Gheorghe Ule vornic.

    2

    21

    21

    1825 aprilie 30

    Jalba lui Vasile Strătilă către domnul Ioniţă Sandu Sturdza, prin care solicită cercetarea litigiului pe care îl are cu răzeşii, pentru părţi din moşiile: Corlăteşti, Vlădeşti, Iveşti, Folteşti şi Bogdăneşti. Pe verso porunca lui Ioniţă Sandu Sturdza adresată ispravnicului ţinutului Tutova Iancu Chirul fost mare sulger, pentru a face cercetarea cerută prin această jalbă. Original, semnătura lui Vasile Strătilă şi sigiliul domnesc, oval, aplicat cu chinovar.

    1

    22

    22

    1825 mai 31

    Măsurătoare viei de la Fruntişeni a spătarului Ion Codreanu. Original.

    1

    23

    23

    1825 august

    30

    „Spiţa răzeşilor din moşiile Blânzi, Stăbăoani şi Popeşti ce se trag din Stecliş i din Maria Stănislăvoaie, din popa Toader i din Buţurcă şi din bătrânu din moşia Popeşti din care se trag Ciudin şi Vârgolici”. Original, de mare dimensiune, semnătură.

    1

    Arhiv

    ele N

    ation