1

Fond nr. 2 Inventar nr.

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI SERVICIUL JUDEŢEAN IAŞI AL ARHIVELOR NAŢIONALE

INVENTAR

Colecţia „DOCUMENTE” Pachetele nr. 1061-1067

1406 - <1913> 1377 u.a.

Nr. pagini 208

Iaşi -2011-

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

2

Prefaţă

Inventarierea pachetelor 1061-1067 a fost efectuată de arhiviştii: Virgil

Apostolescu, Elena Cozma şi Virginia Isac în ultimele două decenii ale

secolului trecut. În unele cazuri operaţiunea de inventariere s-a realizat

integral - inclusiv alcătuirea inventarului (Pachetele 1061, 1065 şi 1067) -, în

altele aceasta s-a oprit la alcătuirea fişelor de inventar (Pachetele 1062-1064).

Sunt cazuri în care această operaţiune a constat doar în ordonarea şi cotarea

documentelor (pachetele 1062, 1066), fără a se realiza dactilografierea/

tehnoredactarea inventarelor.

Cotarea şi fişarea documentelor din pachetul 1062 nu s-a realizat în

conformitate cu normele arhivistice actuale, iar redactarea inventarului nu a

fost finalizată. Fişele de inventar nu conţin toate elementele de descriere a

unităţilor arhivistice prevăzute în art. 13 din Normele tehnice: data completă,

locul de emitere, cota, caracteristicile şi rezumatul. Menţionez că majoritatea

fişelor de inventar a documentelor din pachetul nr. 1062 nu conţineau cotele

documentelor. Din acest motiv, operaţiunea de îmbunătăţire a inventarului a

început cu stabilirea corespondenţei cotelor dintre documente şi fişele de

inventar. În a doua etapă fişele de inventar au fost, în paralel, tehnoredactate

şi completate cu elementele de descriere cerute de art. 13 din Normele tehnice.

Îmbunătăţirea inventarelor din acest volum, dar şi din precedentele

două îngrijite de subsemnatul (Inv. nr. 2529-2530), a constat în:

tehnoredactarea inventarelor sau a fişelor de inventar, îmbogăţirea

rezumatelor, corectarea omonimelor, toponimelor şi a datelor citite greşit;

recotarea documentelor (acolo unde acest lucru a fost imperios necesar) şi

alcătuirea fişelor de inventar (acolo unde acestea s-au pierdut). De asemenea,

inventarele au fost completate cu rezumatele documentelor scrise în

paleografii străine, rusă sau greacă, omise la inventariere. Fişele de inventar,

pentru documentele în limba rusă, au fost întocmite de doamna Ina Chirilă,

custodele Sălii de studiu a SJAN-Iaşi, în timp ce fişele de inventar, pentru

documentele în limba greacă, au fost alcătuite de doamna Loredana Dascăl,

arhivist în cadrul Biroului Arhive Feudale al ANIC. În sfârşit, în conformitate

cu prevederile art. 13, lit. e din Normele tehnice, au fost menţionate

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

3

caracteristicile arhivistice ale documentelor, care, în majoritatea cazurilor

lipseau din inventare şi din fişele de inventar.

În mod excepţional, o parte din documentele pachetului 1062 au fost

recotate. Iniţial, acest pachet conţinea cel puţin 568 de unităţi arhivistice.

După ce pachetul a fost inventariat, din motive necunoscute, 248 de

documente au fost extrase din acest pachet. Cum operaţiunea nu a fost

consemnată, nu ştim ce s-a întâmplat cu documentele extrase din pachetul

1062; probabil au fost mutate în alt pachet sau s-a constituit un nou pachet în

cadrul Colecţiei Documente. Documentele rămase în pachetul 1062 aveau cote

consecutive de la 1 până la 112 şi de la 367 la 566. Restul documentelor aveau

cote disparate între cifrele 112 şi 366. Lipsesc din pachet documentele

cuprinse între cotele 113-196, 198 - 308, 310 - 324, 326 – 333, 335 – 366.

Documentul nr. 567 lipseşte la rândul său.

Fişele de inventar ale acestor documente nu au fost nici ele identificate.

Pentru a evita confuziile, dar şi pentru a oferi pachetului un aspect unitar, am

considerat că este necesară recotarea documentelor. Astfel, au fost recotate

documentele cuprinse între cotele 197-568, acestora alocându-se cote în

continuarea cifrei 113, unde se oprea cotarea consecutivă. În fapt, recotarea

documentelor a început de la documentul nr. 58, deoarece la cotarea iniţială

cu acest număr au fost cotate două documente diferite. Documentul nr. 197 a

devenit documentul nr. 114, documentul nr. 309 a devenit documentul nr. 115,

etc. Desigur, vechile cote au fost menţionate în inventar, în paralel cu noile

cote, pentru a se urmări cu uşurinţă corespondenţa lor.

O altă excepţie poate fi întâlnită în cazul pachetului 1067. Acesta

conţine copii după documente şi fotografii referitoare la Războiul de

Independenţă (1877-1878). Originalele se păstrează în fonduri de arhivă aflate

în păstrarea şi administrarea SANIC şi a Serviciilor Arhivelor Naţionale din

Judeţele Braşov, Dolj, Vâlcea şi Buzău. Ele au fost comandate de Arhivele

Naţionale Iaşi pentru organizarea unei expoziţii tematice. După închiderea

expoziţiei - ca în atâtea alte cazuri – documentele au fost constituite într-un

pachet de sine stătător în cadrul Colecţiei Documente. Aceste copii au fost

cotate în conformitate cu inventarul întocmit cu prilejul expoziţiei. Numai că

documentele şi fotografiile au fost inventariate şi cotate separat unele de

altele. Cotele primelor 56 de documente din pachet erau identice cu cotele

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

4

fotografiilor, iniţial în număr de 56, după aceea multe dintre ele s-au pierdut;

din 56 de fotografii s-au mai păstrat numai 14. Astfel, existau două unităţi

arhivistice cu aceeaşi cotă, un înscris şi o fotografie. Pentru a evita confuziile,

fotografiile au fost recotate în continuarea ultimei cote din pachet (nr. 132). Se

înţelege că şi de această dată, cotele vechi au fost menţionate în inventar,

alături de cotele noi.

Pachetele 1061-1067 conţin documente create în ultimele cinci veacuri,

de la începutul secolului al XV-lea – copia privilegiului dat de Mircea cel

Bătrân mănăstirii Tismana, în 1406 – până la începutul secolului al XX-lea –

telegramele trimise de Eleonora şi diaconul Sanpovici profesorului Eugen

Pavlescu, în aprilie 1941. Regăsim documente specifice evului mediu

(hrisoave, mărturii hotarnice, zapise, perilipsisuri, foi de zestre, testamente,

etc.) şi documente specifice epocilor modernă şi contemporană (testamente,

foi de zestre, spiţe de neam, hărţile şi schiţele unor proprietăţi, sate; acte

judecătoreşti, corespondenţă, telegrame, etc.). Piesele arhivistice cele mai

spectaculoase sunt: zapisul Lisaftei monahia, cu sigiliul Târgului Argeş, din

1741, aplicat în fum1; scrisoarea uricarului Borăleanul cu şapte impresiuni

sigilare2 sau ciorna discursului ţinut de Eugen Pavlescu pe peronul gării din

Chişinău, la 11 noiembrie 1933, cu prilejul mutării Facultăţii de ştiinţe agricole

de la Iaşi la Chişinău3, etc.

Pentru a înlesni studierea volumului am alcătuit: ghidul/repertoriul

inventarelor, glosar, lista abrevierilor şi cuprinsul. Repertoriul inventarelor

din volum conţine referinţe cu privire la: numărul pachetului, anii extremi ai

documentelor, numărul unităţilor arhivistice, conţinutul pe scurt al unităţilor

arhivistice şi limba/paleografia în care sunt scrise documentele. Aparatul

critic al volumului este format, aşadar, din repertoriul inventarelor, glosar,

abrevieri şi cuprins. La alcătuirea glosarului au fost întrebuinţate: ediţia întîi a

Dicţionarului Limbii Româneşti (etimologii. înţelesuri exemple, citaţiuni,

arhaizme, neologizme, provincializme), Iaşi, 1939, realizat de profesorul

1 Pachetul 1061/8. 2 Pachetul 1061/2. 3 Pachetul 1065/21.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

5

August Scriban şi cunoscutul dicţionar de Instituţii feudale din Ţările

Române4.

Toate cele şapte pachete conţin documente valoroase din punct de

vedere istoric şi deosebit de utile pentru reconstituirea unor evenimente din

istoria medievală şi modernă a românilor (războiul ruso-otoman din 1828-

1829, Războiul de Independenţă (1877-1878), mutarea Facultăţii de ştiinţe

agricole de la Iaşi la Chişinău).

Documentele din pachetul 1063 conţin informaţii interesante relative la

implicarea populaţiei civile din Moldova la aprovizionarea armatei ruseşti în

timpul războiului cu Imperiul otoman din 1828-1829, la finalul căruia ţările

române au obţinut importante concesii politice şi economice, din partea

puterii suzerane, Imperiul Otoman, la presiunea Rusiei, devenită putere

protectoare5.

Convoaiele de care trase de boi transportau provizii, muniţie, răniţi sau

prizonieri din ţinuturile Moldovei la Focşani, locul unde, pentru o vreme, s-a

aflat comandamentul armatei ruseşti, sau de la Focşani la Sculeni, punctul de

trecere a hotarului dintre Imperiul ţarist şi Principatul Moldovei. Locuitorii

care îşi foloseau animalele în acest scop erau remuneraţi şi primeau furaje din

partea autorităţilor. Se poate observa că războiul nu a reprezentat numai

suferinţă şi privaţiuni, ci şi o sursă de câştig pentru unii dintre locuitorii

Principatelor dunărene. În acest fel, simple chitanţe, precum cele din pachetul

1063, pot redeschide problema contribuţiei românilor la susţinerea armatelor

ruseşti şi otomane, aflate în conflict. Prin acestea se făcea dovada că

persoanele care însoţeau convoaiele de care, trase de boi, primiseră raţia de

fân necesară animalelor de tracţiune. Printre acestea, întâlnim adrese ale

autorităţilor ţinutale către punctul de aprovizionare de la Vaslui, prin care se

solicita furnizarea fânului necesar, pentru convoaiele de care, aflate în tranzit,

prin acest târg. Cantitatea de fân pe care o primea fiecare convoi se calcula în

funcţie de numărul de boi şi de numărul de zile necesare parcurgerii distanţei

de la punctul de plecare până la destinaţie şi înapoi. Astfel, pentru un număr

4 Instituţii feudale din Ţările Române. Dicţionar, Coordonatori: Ovid Sachelarie şi Nicolae Stoicescu; Cuvânt înainte de Ovid Sachelatie; Introducere de Valentin Al. Georgescu, Ed. Academiei, Bucureşti, 1988. 5 În conformitate cu prevederile tratatului de la Adrianopol din 2/14 septembrie 1829 (George Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor româno-ruse, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2004, p. 233-234).

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

6

de 60 de boi se acorda o cantitate de fân de 22 de puduri şi 20 de funturi de

fân pe zi.

La fel, documentele din pachetul 1065 oferă informaţii cu privire rolul

jucat de unele personalităţi la mutarea Facultăţii de ştiinţe agricole de la Iaşi

la Chişinău, în 1933. Ne referim în special la Eugen Pavlescu, profesor la

această facultate şi autorul unei solide monografii dedicate breslelor din

Moldova6, şi la Agricola Cardaş, profesor şi decan al acestei facultăţi.

Documentele din pachetul 1064 conţin informaţii bogate cu privire la

istoria unuia dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţinutul Tutova,

schitul Sf. Nicolae de la Grăjdeni7. Acesta era metoc al mănăstirii Mira încă

din 16898. În acest an sau poate în anul următor mănăstirea Mira, ctitoria

voievodului Constantin Cantemir (1685-1693), împreună cu toate schiturile ei,

deci şi Grăjdenii, a fost închinată de însuşi ctitorul ei mănăstirii athonite

Vatoped9. În prima parte a veacului al XIX-lea mănăstirea Vatoped stăpânea

în Moldova mănăstirile: Golia, Răchitoasa, Sf. Precista Galaţi, Bărboi şi

Mira10. Pe plan local, toate acestea erau administrate de egumenul mănăstirii

Golia.

Toate documentele din pachetul 1064 datează din primele şase decenii

ale secolului al XIX-lea, când schitul a avut ca egumen pe ieromonahul

Ştefan. Din conţinutul acestor documente pot fi decelate informaţii preţioase

relative la statutul juridic al mănăstirilor închinate din Moldova, a obligaţiilor

pe care acestea le aveau faţă de stat şi a relaţiilor pe care le aveau egumenii

acestora cu autorităţile şi cu populaţia locală. Faţă de stat mănăstirile

închinate erau obligate să achite un impozit anual pe venit, plătibil în două

rate11, şi, ocazional, furnituri, în special fân şi lemne. Astfel, la 23 septembrie

6 Economia breslelor în Moldova, Bucureşti, 1939. 7 Construit la sfârşitul secolului al XVI-lea sau în primele două decenii ale secolului următor, pe locul domnesc al târgului Bârlad, schitul Grăjdeni este ctitoria vornicului Cârstea Ghenovici şi de boierilor din familia Roşca. El a fost refăcut în 1687 de marele comis Ştefan Cerchez (Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, Bucureşti, 1974, p. 334-335, vocea Schitul Grăjdeni; N. Iorga, Studii şi documente, VI, Bucureşti, p. 45; Pr. Ioan Antonovici, Documente bârldene, III, Bârlad, 1915, p. 166-168.). 8 Mănăstirea cu hramul Sf. Împăraţi a fost construită de Moţoc din Odobeşti şi apoi reconstruită, tot din lemn, de Constantin Cantemir în 1686. În timpul celei de-a doua domnii, Antioh Cantemir, fiul cel mare al lui Constantin Cantemir, a reconstruit din piatră biserica mănăstirii, clopotniţa şi zidul împrejmuitor (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 562, vocea M-rea Mira). 9 Melchisedec, Notiţe de la 48 de mănăstiri şi biserici, Bucureşti, 1885, p. 111. Vezi şi: Teodor Bodogae, Ajutoarele româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Piteşti, 2003, p. 125. 10 Teodor Bodogae, op. cit., p. 123-126. 11 ANI, Colecţia Documente, 1064/66.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

7

1753, egumenul schitului Grăjdeni este însărcinat de revizorul Ioan Licu să

furnizeze, din pădurile schitului, cantitatea de lemne necesară la reconstruirea

staţiei de poştă din Popeni, distrusă de pahonţii ruşi în vara acelui an .

Întrucât egumenul nu se conformează dispoziţiei autorităţilor, peste numai

opt zile, Isprăvnicia ţinutului Tutova revine cu o adresă asemănătoare12.

Activitatea, starea de conservare a bisericilor şi veniturile mănăstirilor

închinate erau monitorizate de Departamentul Averilor Bisericeşti. Spre

exemplu, la 13 decembrie 1750, egumenul Grăjdenilor era avertizat de

autorităţile bisericeşti din Moldova să nu mai amâne repararea bisericii

schitului, întrucât aceasta se găsea într-o avansată stare de degradare.

Egumenii mănăstirilor închinate obişnuiau să exploateze averile

mănăstirilor pe care le administrau în interes personal sau în folosul

mănăstirii greceşti care-i tutela. Este şi cazul egumenului schitului Grăjdeni

care a exploatat în mod ilegal pădurile schitului. Departamentul Averilor

Bisericeşti deşi autorităţile civile îl avertizează în mod repetat să înceteze a

mai defrişa pădurile schitului13. În replică acesta răspunde că schitul respectă

dispoziţiile cu privire la protejarea pădurilor clerului şi că toate lemnele au

fost exploatate în conformitate cu dispoziţiile autorităţilor pentru

aprovizionarea armatei ruse de ocupaţie şi nu pentru comerţ14.

Prezenţa armatelor străine pe teritoriul Moldovei în timpul conflictelor

Imperiului ţarist şi a celui habsburgic cu Imperiul otoman constituie un

capitol trist din istoria românilor. Populaţia civilă şi mănăstirile din Moldova

erau supuse rechiziţiilor de război sau erau obligate să livreze cantităţi

apreciabile de furaje, lemne, cereale, etc. În timpul războiului Crimeei schitul

Grăjdeni a livrat armatelor otomană şi rusă, mai apoi şi celei austriece,

importante cantităţi de lemne, paie, nuiele (pentru construirea de barăci şi

grajduri pentru cai) şi cereale15.

Jumătate din documentele din pachetul 1064 privesc acţiunile în

instanţă ale egumenului Ştefan, implicat în nenumărate procese. Egumenul se

judeca cu proprietarii moşiilor învecinate, printre aceştia spătarul Iorgu

12 Ibidem, 1064/155-157, 167-168, 13 Documentele nr. 110, 117-121, 127-129, 147-148, 153, 160, 182-187, 193, 237, etc. 14 Documentele nr. 174, 176. 15 Documentele nr. 166, 231, 232, 265, 272, 302, 317, etc.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

8

Radu16, pentru: încălcarea hotarelor moşiei Grăjdeni, datorii băneşti,

defrişarea ilegală a pădurilor schitului sau obţinerea unor despăgubiri în urma

distrugerii culturilor schitului de către animalele răzeşilor. Unele speţe erau

judecate de isprăvnicia ţinutului Tutova, altele de Divanul Domnesc sau de

alte instanţe de judecată din Iaşi. Aici egumenul Ştefan era reprezentat de

spătarul Teodor Burada, unul dintre avocaţii renumiţi din epocă. Se păstrează

vechilimea, din 5 decembrie 1851, prin care spătarul Teodor Burada era

împuternicit de egumenul Ştefan să-i apere interesele în faţa instanţelor

ieşene17.

Pachetele 1061 şi 1062, mai eterogene din punct de vedere tematic

decât pachetele 1063-1067, conţin documentele unor vechi familii boiereşti

din Moldova: Prăjescu, Millo, Sion, Bantăş, Cuza, Codreanu şi Greceanu.

Iniţial documentele din pachetul 1061 au aparţinut vornicului Ioan Prăjescu,

fiul serdarului Ioan Prăjescu şi al Sultanei, născută Greceanu, stăpânul moşiei

Stolniceni-Prăjescu, din ţinutul Roman.

Vornicul Ioan Prăjescu a mai avut un frate, aga Iordache, şi mai multe

surori Elisabeta, Sofia şi Epraxia. Aceasta din urmă s-a călugărit la mănăstirea

Văratic şi a decedat în 184818. În pachet regăsim contractele de arendare a

moşiilor Stolniceni-Prăjescu, Sărăţel şi Lespezi, acte de stare civilă şi

corespondenţa vornicului Ioan Prăjescu cu rudele, cu administratorii moşiilor

sale şi cu instituţiile statului. Actul de divorţ a vornicului Ioan Prăjescu de

prima soţie, Agripina Greceanu, emis de Mitropolia Moldovei, la data de 28

noiembrie 1856, se păstrează la cota 114.

Pachetul 1062 este format din testamente, spiţe de neam, hărţile unor

moşii din ţinutul Tutova, cărţi arhiereşti, etc. Documentele au aparţinut unor

boieri tutoveni: aga Neculai Greceanu, Neculai Codreanu, etc. şi unor feţe

bisericeşti. Interesantă este lista de la nr. 312 în care sunt menţionate numele

sătenilor din satul Roşieşti, ţinutul Tutova, care au primit loturi de pământ în

urma reformei agrare din august 1764. De asemenea, interesant este

documentul nr. 317, datat 16/28 iulie 1870, prin care membrii consiliului

16 Un dosar cu 292 de file, conţinând acte privitoare la litigiile dintre egumenul schitului Grăjdeni şi spătarul Iorgu Radu se găseau la 22 iunie 1863 în arhiva Mănăstirii Golia (Lucian-Valeriu Lefter, Averile Mănăstirii Golia în pragul secularizării din 1863, în Mănăstirea Golia. 350 de ani de la sfinţirea ctitoriei lui Vasile Lupu, Ed. Doxologia, Iaşi, 2010, p. 301). 17 Documentul nr. 96. 18 Documentul nr. 77.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

9

orăşenesc al unui oraş din Moldova – probabil Bârlad – hotărăsc strângerea

sumei pentru confecţionarea unei săbii de oţel, pe care să fie imprimat o

dedicaţie de recunoştinţă. Spada astfel inscripţionată urma a fi dăruită

comandantului armatei franceze aflată atunci în război cu armata prusacă. Nu

avem informaţii dacă acea sabie a mai fost sau nu confecţionată. Putem bănui

că reprezentaţii respectivului oraş moldav au renunţat la proiectul lor în

contextul capitulării armatei franceze la Sedan, în ziua de 2 septembrie 1870.

Starea de conservare a celor 1377 de unităţi arhivistice semnalate în

inventarele cuprinse în acest volum este bună; există însă documente, puţine

la număr, care prezintă deteriorări sau sunt afectate de microrganisme.

Vineri, 07 ianuarie 2011 Arhivist

Mihai MÎRZA

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

10

ABREVIERI

ANBV = Arhivele Naţionale Braşov ANBZ = Arhivele Naţionale Buzău ANDJ = Arhivele Naţionale Dolj ANI = Arhivele Naţionale Iaşi ANIC = Arhivele Naţionale Istorice Centrale ANVL = Arhivele Naţionale Vâlcea Normele tehnice

= Normele tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale aprobate de Directorul General prin ordinul nr. 227 din 18 iunie 1996.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

11

GLOSAR Anafora = raport (dare de seamă) a unui funcţionar/dregător către domn. Câşt sau câşti (pl. câştiuri) = rată de chirie, de arendă. Diată = testament. Funt (germ. Pfund) = Unitate de măsură anglo-saxonă pentru masă egală cu aproximativ 0, 453 kg. Hânsar = soldat din călărimea uşoară, care nu avea leafă, ci făcea parte din oastea în dobândă, care se ţinea de jaf. Hei (pl. heiuri) = dependinţe, acareturi. Iconom (econom) = rang preoţesc. Ispăşelnică = act întocmit de o comisie alcătuită ad-hoc, în care intră şi vornicelul satului pentru evaluarea stricăciunilor cauzate de vite, în semănături sau vii. Liudă (pl. liude) = individ, persoană, contribuabil, birnic, subiect impozabil. Merţă = unitate de măsură pentru greutate egală cu aproximativ ½ kg. Nacealnic = Administrator, egumen, stareţ. Otcup = arendă, închiriere, antrepriza vămilor, ocnelor sau a altor lucrări. Pasnic = supraveghetori de păşune sau ajutori de primari rurali şi uneori chiar preceptori. Peci = Permis de cununie, act scris pe o optime de coală sau ceva mai mare (ştampilat cu sigiliu episcopiei înnegrit la lumânare) prin care protoiereul permitea căsătoria. Pahonţ/pohonţ (pl. pahonţi/pohonţi) = curier militar, soldat rus de un aspect sălbatic (cărăuş al oştii ruseşti ori soldat rus în general). Perilipsis = rezumat, extras, inventar foarte scurt al unor documente. Progon/prigon = vite aduse pentru vânzare sau loc din mijloc la jug (având o pereche de vite înainte şi alta înapoi). Pud = Unitate de măsură rusească pentru greutăţi, specifică secolului al XIX-lea egală cu 16, 38 kg. Suhat = loc de păşune îndepărtat. Vade = soroc, termen. Vechil = mandatar, locotenent, procurator, administrator. Vechilime = procură de vechil. Zdelcă = schiţă de contract. Chitanţă, poliţă.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

12

Repertoriul pachetelor din volum

Nr.

pachet

Nr. u.a.

Anii

extremi

Conţinutul pe scurt al pachetului

Limba în care sunt scrise documentele din pachet

1061

137

1609 (7117) ianuarie 22 - 1912 decembrie 11.

Achiziţionate de la Odobescu, în 1975, documentele din acest pachet au aparţinut unor membrii ai vechii familii Prăjescu: postelnicul Ioan Prăjescu şi fii săi, Ioan vornicul şi Iordache aga. Documentele conţin informaţii preţioase cu privire la genealogia familiei Prăjescu şi a familiilor înrudite cu aceasta (Sturdza, Millo). Printre acestea se găsesc câteva documente referitoare la activitatea medicului grec Dragache Depasta şi a generalului rus Rumianţov. Zapisul Lisaftei monahia, cu sigiliul Târgului Argeş, din 1741, scrisoarea uricarului Borăleanul, care conţine şapte impresiuni sigilare şi actul de divorţ dintre Ioan Prăjescu vornicul şi soţia sa Agripina Greceanu, din 1856 sunt cele mai reprezentative piese arhivistice din acest pachet.

Română şi rusă.

1062

320

1651 (7159)

iunie 6 - <1907>

Pachetul este format din spiţe de neam, testamente, hărţi ale mai multor sate din ţinutul Tutova, jalbe, cărţi arhiereşti, cărţi de blestem, corespondenţă, etc. Mare parte a documentelor au aparţinut agăi Nicolae Greceanu, fost ispravnic al ţinutului Tutova (în timpul domnilor Ioniţă Sandu Sturdza şi Mihail Gr. Sturdza), protopopului Constantin al Tutovei, spătarului Gheorghe Oprişan şi la alţi câţiva boieri tutoveni. Atrage atenţia un proces verbal din 16 iulie 1870, prin care ediţii Bârladului iau iniţiativa confecţionării unei săbii cu inscripţie de recunoştinţă, pentru a o dărui comandantului armatei franceze, care se afla în război cu armata prusacă.

Română.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

13

1063 357 1828 decembrie 13 -1831 ianuarie

4

Chitanţe prin care staţiile de aprovizionare din Moldova a armatei ruse, din perioada Războiului Ruso-Otoman din anii 1828-1829, fac dovada furnizării unor cantităţi de furaje pentru vitele care transportau provizii, muniţie, etc. Convoaiele de care, trase de boi, transportau provizii şi muniţie de la Sculeni sau din alte părţi ale Moldovei la Focşani, unde se afla comandamentul armatei ruse.

Română.

1064

415

1893 februarie

16 - 1803 septembrie 29.

Documentele schitului Grăjdeni, ţinutul Tutova, acum judeţul Vaslui. Schitul Grăjdeni era metoc al mănăstirii Vatoped de la Sf. Munte Athos. Corespondenţa egumenului Ştefan cu instituţiile locale, cele ţinutale, cu instituţiile centrale, de la Iaşi şi cu autorităţile bisericeşti. Multe dintre documente sunt adrese ale instanţelor de judecată tutovene sau centrale (de la Iaşi), unde egumenul Ştefan se judeca, cu spătarul Iorgu Radu şi cu alţi răzeşi. Pentru încălcarea moşiilor schitului. La Iaşi, egumenul era reprezentat în instanţă de avocatul Teodor Burada.

Română.

1065

65

<1913> - 1941

aprilie 20.

Documentele au aparţinut universitarului ieşean Eugen Pavlescu. Pe lângă corespondenţa profesorului (formată dintr-un mic număr de scrisori şi cărţi poştale) se mai găsesc documente referitoare la mutarea Facultăţii de Agronomie de la Iaşi la Chişinău, în anul 1933. Cum Pavlescu era cadru didactic la această facultate documentele păstrare în acest pachet sunt deosebit de valoroase pentru reconstituirea momentului istoric al mutării Facultăţii de Agronomie de la Iaşi la Chişinău. Fac notă discordantă documentele de la cotele 3, 6 şi 7 care conţin Listele de alegători din Iaşi şi ancheta desfăşurată de autorităţi la primăria Sculeni, ca urmare a fraudării alegerilor din 1928, organizate în această localitate. În urma cercetărilor scrutinul a fost declarat nul.

Română şi franceză.

1066

55

1838 aprilie

16 – 1844 iunie 3

Documente privitoare la procesele dintre răzeşii din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu, profesorul Gheorghe Săulescu, Gheorghe Papadopulo şi alţii, pentru mai multe părţi de moşie din bătrânul Mănăilă, din satul Vâtcani. Printre acestea se găsesc scrisori, zapise şi alte

Română.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

14

înscrisuri din care reiese că răzeşii din acest sat luaseră în repetate rânduri bani împrumut de la Săulescu. Nereuşind să-şi achite la timp datoriile, răzeşii îşi pierdeau moşiile părinteşti în folosul creditorilor, profesorul Săulescu şi alţii.

1067

118

1406 (6915) noiembrie 23, indiction 15 – 1878.

Reproduceri după fotografii şi documente reprezentative din fonduri arhivistice aflate în păstrarea ANIC sau a altor servicii judeţene ale arhivelor naţionale, având ca tematică Războiul de Independenţă, 1877-1878. Documentele şi fotografiile din acest pachet au făcut obiectul unei expoziţii tematice organizate de arhivele din Iaşi.

Română, franceză şi germană.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

15

Pachetul nr. 1061 Documente cumpărate de la Odobescu, 1975.

Nr. crt.

Locul şi data

emiterii.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Nr. file

Observaţii

1

1609 (7117) ianuarie 22

Hrisovul lui Constantin Moghilă vv. prin care se întăreşte lui Toader Calapod, mare hânsar şi copiilor săi, Gheorghe şi Elina, schimbul ce l-au făcut cu Nicoară Prăjescul. Primii au dat jumătate din Stolniceni, primind în schimb satul Boldeşti, ţinutul Suceava şi cinci case din satul Onceşti. Original, slav, hârtie, sigiliu timbrat, cu capul de bour, în exerga Io Constantin Moghilă Voievod.

1

2

1625 (7133) aprilie 31, Purceleşti.

Scrisoare prin care Borăleanul uricarul adevereşte că a stâlpit şi a împărţit satul Purceleşti între Ionaşco Tăbârţă, fost vornic de Suceava şi Ionaşco Prăjescul. Menţionează că a rupt un zapis „ de hotărât”, scris de Nicoară Prăjescu vistiernic. Martoii sunt săteni din Vlădeşti, Paşcani, Hăsnăşeni etc. Original, şapte sigilii inelare aplicate în tuş, semnătura lui Borăleanul uricarul, rupt la îndoituri.

1

3

1635 (7140) martie 10,

Iaşi.

Suret de pe o carte de la Vasile Lupu vv. prin care dăruieşte şi întăreşte lui Bălan Haţimirschi postelnic al doilea, satul Stănceni, în ţinutul Hotin, cu eleşteu şi vad de moară, pe care îl cumpărase de la Condre ce a fost vameş mare. Suret din 1780 (7289) iulie 17.

1

4

1638 (7146)

aprilie 6, Iaşi.

Vasile Lupu vv. porunceşte călugărilor de la m-rea Râşca să fie de faţă la hotărârea moşiei Vlădeni, de pe Siret, a giupânesei Prăjescu. Acest sat era cumpărat de la călugări şi acum era împresurat de satul Sărani a clucerului Lupaşcu. Pătraşco Ciogolea şi Gheorghe Năvrăpescu urmează să cerceteze hotarele celor două moşii. Original, pecete aplicată în tuş negru, semnătura marelui logofăt.

1

5

1664 (7172) ianuarie 20, Stolniceni.

Zapis prin care Gavril şi Andrei Gărăneaţă adeveresc că sunt vecinii lui Toader Prăjescu, în satul Stolniceni. Se menţionează că Ştefăniţă vv. a mers la Tighina, iar ei au fugit din sat şi au umblat prin alte sate, până în zilele lui Eustratie Dabija vv. Au pus oameni chezaşi care-i cunosc şi s-au întors în Stolniceni. Original, semnături, amprente martorilor.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

16

6 1686 (7194) mai 4, Iaşi.

Constantin Cantemir vv. întăreşte Paraschivei Dabija jumătate din sat din Ruptura şi jumătate din satul Bahna, ambele din ţinutul Neamţului. Aceste părţi de ocină au fost stăpânite de sora Paraschivei, Alexandra, soţia lui Necula vistiernic. Fişă din 1837 iunie 2, care conţine rezumatul acestui document. Original, sigiliu inelar, octogonal, aplicat în tuş.

3

7

1695 (7204) septembrie

15, Iaşi.

Mărturie prin care Tudosie Dubău mare logofăt, Vasile Costachi mare vornic şi alţi boieri mari adeveresc că Ştefan Prăjescul, ginerele lui Constantin Jora fost serdar, le-a arătat un zapis de la Paraschiva călugăriţa, stareţă la Topolog, fiica lui Ionaşco Jora, prin care dăruieşte lui Ştefan Prăjescul şi nepoatei sale Maria, soţia acestuia, jumătate din satul Rupturi, ţinutul Neamţ, cu vecini, fânaţ, pădure, locuri de prisăci, vaduri de moară şi heleşteu. Original, semnăturile a şase mari boieri: marele logofăt Tudosie Dubău, vornicul Ţării de Jos Vasile Costachi, marele vornic al Ţării de Sus Mitre Apostol, hatmanul Neculai Costin, marele postelnic Iorga şi mare spătar Vasile Cantacuzino.

1

8

1741 (7250) noiembrie

20

Zapis prin care Lisafta monahia împreună cu fii ei vinde lui Iordachi Serendescul o casă din Târgul Argeşului cu locul şi grădina ei, cu 80 de taleri. Original, sigiliul Târgului Argeş, lipseşte 1/5 din acesta, în exerga „Peceateiu Arge[…] Sătvor isiu”

1

9

<1750>

Perilipsis de documente (urice zapise, hotarnice) privind moşia Purceleşti din ţinutul Suceava, pe Siret. Acte din anii 1607-1725. Original.

1

10

1751 (7260) noiembrie 1

Mărturia hotarnică dată de Simion Cheşcu uricarul pentru moşia Purceleşti pe Siret, ţinutul Suceava, care era stăpânită de Andrei Prăjescul, de Şoimăreşti şi de Tăbârţă. Moşia se megieşeşte cu satul Cozmeşti a fostului mare logofăt Sandu Sturza. Martori, topinimia locului. Original, semnătura lui Simion Cheşcu uricar şi amprentele celor cinci martori.

2

11

1754 (7262) iulie 15. 1599 (7107) mai 5

Perilipsisul scrisorilor lui Neculai Tăbârţă postelnic, fiul răposatului Ştefan Tăbârţă, fost mare jitnicer, pentru moşia Purceleşti pe Şiret, în ţinutul Putna. Perilipsisul a fost scris de Tănase logofăt. Original, 14 documente din anii 1599-1701. 11a Carte de la Eremia Movilă vv. prin care întăreşte

lui Ionaşco vistiernicul stăpânirea pe jumătate din satul Purceleşti, de la ţinutul Suceava.

5

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

17

1603 (7112) septembrie 17 1611 (7120) noiembrie 22 1634 (7142) iunie 21 1643 (7151) martie 1654 (7162) februarie 1754 (7163) decembrie 18 1655 (7164) septembrie 15 1659 (7167) iulie 4

11b Uric de la Eremia Movilă vv. prin care întăreşte schimbul făcut între Nastasia şi Iftimia, fetele Elisaftei, strănepoata lui Iliaş logofătul. Nastasia dă a treia parte din jumătate din satul Ţibiriha de la ţinutul Orhei şi primeşte de la Iftimia a treia parte din jumătate din satul Purceleşti de la ţinutul Suceava.

11c Zapisul prin care Dumitraşcu, feciorul lui

Păstraşcu, nepotul lui Măteiaş logofătul, vinde lui Ionaşco vornic din Suceava, ginerele lui Ionaşco Buhuş, jumătate din satul Purceleşti, cu 120 de taleri şi 2 boi.

11d Carte de la Vasile Lupu vv. prin care întăreşte

lui Ionaşco Tăbârţă vătav jumătate din satul Purceleşti, ţinutul Suceava, cu loc de eleşteu şi de moară, cumpărată cu zapis de la Dumitraşcu, cu 150 de taleri.

11e Carte de la Vasile Lupu vv. prin care întăreşte

lui Grigoraş Tăbârţă stăpânirea pe jumătate din satul Purceleşti cu loc de iaz şi de moară, ţinutul Suceava pe care o avea danie de la Gaftona lui Ionaşco Tăbârţă vătav.

11f Ispisoc de la Gheorghe Ştefan vv. prin care

întăreşte lui Vasile Tăbârţă vornic şi lui Gavril Ciocârlie stăpânirea pe o bucată de loc din hotarul satului Purceleşti de pe Siret, de la ţinutul Sucevei, ce se cheamă Cutul şi pe care o aveau danie de la Gaftona giupâneasa lui Ionaşco Tăbârţă pârcălab.

11g Carte de la Gheorghe Ştefan vv. dată în urma

judecării pricinii dintre Irimia Ciocârlie cămăraş şi Vasile Tăbârţă vornic pentru o bucată de loc din hotarul Purceleştilor de la ţinutul Suceava, pentru un loc de casă din vatra satului Purceleşti.

11h Carte de la Gheorghe Ştefan voievod prin care

întăreşte învoiala dintre Vasile Tăbârţă vornic şi Gavrilaş Ciocârlie pentru pământ din hotarul Purceleştilor, de la ţinutul Suceava, pe apa Siretului, care se cheamă Cutul.

11i Carte de judecată dată de Dabija mare vornic de

Ţara de Sus în pricina dintre Gavrilaş Tăbârţă cu Gaftona, jupâneasa lui Ionaşco Tăbârţă

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

18

<1659> 1659 (7167) august 6 1700 (7208) 1701 (7209) iulie 15 1720 (7228)

pârcălab, cu ginerele ei Eremia Ciocârlie pentru o bucată de loc din hotarul Purceleştilor ce se cheamă Cutul, de la ţinutul Suceava şi pentru un loc de casă. Gaftona şi ginerelei ei sunt daţi rămaşi.

11j Mărturia lui Irimie Ciocârlie referitoare la

pricina de judecată pe care a avut-o Gaftona Tăbârţoaia cu Gavrilaş Tăbârţă, pentru un loc de casă din satul Purceleşti, la locul ce se cheamă Cutul.

11k Carte de la Gheorghe Ghica vv. voievod prin

care întăreşte lui Gavrilaş Tăbârţă, fiul lui Vasile Tăbârţă, stăpânirea pe nişte case făcute de tatăl său Vasile Tăbârţă în satul Purceleşti şi să plătească locul pe care se află acestea Gaftonei Tăbârţoaia.

11l Carte de la Antion Cantemir vv. prin care

întăreşte lui Ion Tăbârţă a treia parte din jumătatea de sat din Purceleşti şi pe o moară făcută de Bran acolo, care trebuia să-şi ia pietrele şi fierul, rămânând doar lemnul.

11m Carte de la Constantin Duca vv. prin care

întăreşte lui Ion Tăbârţă pârcălab, stăpânirea pe a treia parte din jumătate de hotarul Purceleştilor, de la ţinutul Suceava.

11n Carte de la Mihai Racoviţă vv. prin care

împuterniceşte pe Ştefan Tăbârţă să dijmuiască a treia parte din jumătate din satul Purceleşti.

12 1763 (7272) octombrie

29

Hrisov prin care Grigore Ioan Calimah vv. dăruieşte doctorului Dragache fiind om străin şi necăsătorit în Moldova, ce a fost numit la M-rea Sf. Spiridon şapte sălaşe de ţigani. Sunt menţionate numele ţiganilor. Copie din 1805, semnătură, filigran.

1

13

1765

septembrie 12

Hrisov de la Grigore Alexandru Ghica vv. judecă pricina dintre Andrei Prăjescu şi ginerele său Gheorghe fost mare jitnicer cu Neculai Tăbârţe postelnic şi Toader şi Lupul Şoimăreşti, pentru moşia Purceleşti, ţinutul Suceava. Este menţionată hotarnica din 1752. Original, sigiliu inelar, octogonal, aplicat în chinovar, filigran, semnătură, filigran.

1

14

1772

Poruncă către Costea Chrilovici, ocârmuitor în locul

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

19

martie, Hotin.

pârcălabului de Hotin, de a înapoia Alexandrei, fiica lui Prăjescu şi soţia jitnicerului Gheroghe, satul Stănceni cu tot venitul. Traducere de Teodor arhimandrit.

15

1772 martie, Hotin.

Carte de judecată dată Alexandrei, soţia jitnicerului Gheorghe şi fiica lui Prăjescu, de feld mareşalul Alexandru Rumenţov pentru stăpânirea satului Stănceni, ţinutul Hotinului - luat de turci la dezlipirea acestui ţinut de Moldova. Aceasta stăpânea satul în baza hrisoavelor domneşti şi după mărturia divanului Moldovei. Traducere de Doroftei arhimandrit.

2

16

1772 martie,

Hotin.

Înscris prin care feldmareşalul Alexandru Rumianţov dă în stăpânirea Alexandrei, născută Prăjescu, soţia jicnicerului Gheorghe, satul Stănceni, ţinutul Hotin „cel luat de turci la despărţirea acestui ţinut”, adică atunci când a fost constituită raiaua Hotinului. Original, limba rusă, sigiliu aplicat în ceară roşie.

1

17

1775 noiembrie

Hrisov prin care Grigore Alexandru Ghica vv. întăreşte spătarului Drăgachi, doctor la M-rea Sf. Spiridon, care s-a căsătorit în Moldova, şapte sălaşe de ţigani „domneşti”. Sunt enumerate numele acestor ţigani. Copie din 1805, întărită de Logofeţia cea mare, filigran, semnătură.

1

18

1780 iunie 5

Mărturie hotarnică făcută de Ianachi Canta ban pentru moşia Dobrileşti pe apa Moldovei, ţinutul Suceava a răzeşilor şi moşia Năvrăpeşti, ţinutul Suceava, a lui Dumitraşcu Sturza mare vornic. Toponime. Copie.

2

19

1798

noiembrie 24

Sinet prin care Ioan Gherghel pitar adevereşte că logofătul Constantin Palade a vândut lui Ioniţă Prăjescu pitar, jumătate din sat Bălileşti, ţinutul Suceava, cu 15.500. Se învoieşte cu acesta să facă schimb dându-i toate părţile din moşia Purceleşti, în preţ de 15.000 lei. Original.

1

20

1801 martie

15

Scrisoarea lui Gheorghe logofăt prin care roagă pe marele logofăt să se întărească de către Divan scrisoare de schimb pentru părţi din moşia sa Purceleşti cu moşia (ce le are de zestre) Nistoreşti de la Roman, a serdarului Ioniţă Prăjescu. Original, filigran, semnătură.

1

21

1802

Zapis prin care Vasile Paşcan vinde cumnatului său

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

20

ianuarie 27 Costache Luncanul două firte de vie, pe care le are ca zestre, cu 40 de lei. Original, amprente.

22

1805 martie

27

Zapis prin care Toader Başotă fost mare ban şi soţia sa Maria, nepoata răposatlui Dracache Dăpasta fost mare logofăt, vând fostului serdar Ioan Prăjescu şase sălaşe de ţigani cu 29 de suflete, cu 117 lei sufletul, pentru a putea plăti nişte datorii. Sunt menţionate acte din anii 1764 şi 1775. Original, semnături. Întărirea mitropolitului Veniamin.

2

23

1805 martie 17

Iordache Balş vistiernic adevereşte că a făcut schimb de ţigani cu Ioniţă Prăjescu serdar. Pe Aniţa ţiganca a măritat-o cu un ţigan de-al lui Ion Bulat bucătar. Original, semnătuară.

1

24

1807 ianuarie 28

Ioan serdar adevereşte că a făcut schimb de ţigani cu Ioniţă Prăjescu serdar. Original, semnătura lui Ioan serdar.

1

25

1808 august

17

Izvod de şase scrisori, din anii 1622 (7130) aug. 10-1643 (7141) mart. 25 privind moşia Stănceni din ţinutul Hotin, ce s-au primit (ca să se tălmăcească, la mănăstire) de la Sultana Prăjescu serdăreasă. Original, filigran.

1

26

1808

septembrie 1

Scrisoare de la iconomul Chesarie către Sultana Prăjescu sărdăreasă, prin care-i comunică primirea celor şase documente, care au fost tălmăcite de stareţ. Original, semnătura lui Chesarie, filigran.

2

27

1808

septembrie 1

Scrisoare prin care Ioan arhimandrit şi stareţ al m-rii Neamţ şi Secul comunică Sultanei Prăjescu serdăreasă, că s-au tălmăcit şase scrisori ce i s-au trimes. Original, semnătura arhimandritului Ioan, filigran.

2

28

1809 aprilie

30

Toader Balş se plânge Divanului Cnejiei Moldovei că între alte moşii strămoşeşti ce i-au rămas de la neamul Jorăştilor, are şi moşia Stănceni, din ţinutul Hotin, iar Ioniţă Prăjescu serdar a dat carte de judecată că i s-ar cuveni lui acea moşie. Roagă să se facă cercetare „spre a fi îndestulat”. Original, semnătura lui Toader Balş.

1

29

1809 martie

3

Ioan Prăjescu serdar roagă Divanul Cnejei Moldovei să i se facă dreptate la stâlpirea moşiei Stânceni şi să se împartă frăţeşte. Clucerul Constantin Jora a avut patru copii, din Grigoraş Jora se trage spătarul Balş, iar din Maria, Ioniţă Prăjescu.

2

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

21

Original, semnătura lui Ioan Prăjescu serdar, filigran.

30

1812 aprilie 18, Iaşi.

Scrisoare prin care Frăsina jicnicereasă, fiica lui Gavril Caracaş medelnicer, vinde fratelui său Manolache Caracaş şatrar, părţi din moşia Oboroceni, ţinutul Roman, cu 10.000 de lei. Original, semnăturile celor cinci martori, filigran, sigiliul Frăsinei Caracaş.

1

31

1813

noiembrie 27

Ioan Balş căminar adevereşte că face schimb de ţigani, cu banul Ioan Prăjescu. Original, semnătura căminarului Ioan Balş.

1

32

1815

noiembrie 29

<Ioniţă Prăjescu> împarte averea fiicei sale, Sofia, care s-a călugărit, mănăstirilor Neamţ, Secu, Văratic şi Agapia. 7000 de lei în 7 ani pentru pomenirea sa la M-rea Neamţ şi respectiv 4000 de lei pentru terminarea catapetesmei, „gătirea bisericii”, pentru veşminte, etc. Copie.

2

33

1816 mai 24

Scrisoare prin care Costachi Mavrichi stolnic, adevereşte că având nevoie de 1000 de lei vinde cumnatului său Ioniţă Prăjescu fost mare ban, două fete de ţigan. Original, semnătura stolnicului Costache Mavrichi.

2

34

1817

februarie 26

Scarlat Alexandru Calimah vv. numeşte începând cu 1 martie pe Gheorghe Vârnav fost mare spătar ispravnic de Roman în locul lui Teodor Grue, alături de Ioniţă Prăjescul. Original, filigran, sigiliu domnesc aplicat în ceară roşie, pe verso.

2

35

1822 mai 5

Vistieria porunceşte Isprăvniciei Suceava să împrumute suma de 8000 de lei, care va trebui achitată spătarului Costache Pomer, epistatul cămănăriei, cu care să se plătească cheltuielile „oşteneşti”. Alăturat se află chitanţa în valoare de 4000 de lei, datată 1822 iunie 22, pentru banii primiţi de la spătarul Ioniţă Prăjescu, ispravnicul ţinutului Roman. Original, semnătură indescifrabilă.

2

36

1823 martie

15

Jalba lui Ioan Prăjescu prin care roagă pe domn să nu-l tragă creditorii prin vornicia de aprozi, ca să plătească dobânda de 4000 de lei, pe care din porunca vistieriei i-a dat împrumut „la neajunsul cheltuielii ţării”, pe când era ispravnic la ţinutul Suceava. Original, semnătura spătarului Ioan Prăjescu.

2

37

1824 iulie

10

Manolache Caracaş ban, adevereşte că s-a împrumutat de la Ion Prăjescu postelnic cu 3700 de lei, cu dobândă de 5 lei la pungă pe lună, punând amanet

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

22

partea de moşie din Oboroceni pe care o cumpărase de la sora sa, Frăsina, în 1812. Original, semnătura lui Manolache Caracaş ban, filigran.

38

1826 martie

15

Anafora către Ioniţă Sandu Sturdza vv. cu privire la suma de 4000 de lei cu care a împrumutat postelnicul Ioan Prăjescu vistieria în 1822, când era ispravnic la ţinutul Suceava, pentru neajunsul cheltuielilor ţării. Această sumă a împrumutat-o şi el de la patru persoane, cu dobândă de 7 lei şi jumătate la pungă pe lună. Urmează hotărârea domnului: creditorii să mai aştepte plata banilor. Original, sigiliu domnesc oval în chinovar, rezoluţia domnului din 26 martie 1826.

1

39

1829 iulie 2

Izvod de pieile aduse de scutari în această primăvară. Se menţionează că pieile sau dat la Pandele la dubit. Original.

1

40

1826

noiembrie 13

<Ioniţă> Prăjescu adevereşte că s-a împrumutat de la dascălul Dimitri Triandafil 5000 de lei, cu dobândă de 5 lei pe lună. Original, semnătura postelnicului Prăjescu.

1

41

1829 mai 30

Grigoraş <?> scrie lui <Ion Prăjescu> că-i trimite nişte cai (iapă roaibă şi murgă) şi o caretă la Roman. Izvod de mieii ce au fost la samă. Original, semnătura lui Grigoraş.

1

42

1829-1834

Opt izvoade privind mieii, mascurii (porcii), caii, sămânţă (orz, ovăz, grâu, etc.); o socoteală pentru cumpărarea pâinii. Originale.

8

43

1830

septembrie 20

Samă de banii ce s-au găsit după moartea < lui Ioan Prăjescu> 1800 de lei şi cum au fost cheltuiţi la diverse slujbe religioase, spiţerului de la Roman, la biserica Sfinţii Voievozi din Roman, la o biserică ce se face în ţinutul Neamţ, etc. Original.

2

44

1830

octombrie 26

Ianache Prăjescu spătar adevereşte că a primit 15.000 de lei lăsaţi prin testament de „părintele nostru” surorii sale, maica Epraxia. Se obligă să plătească dobândă de 1500 de lei, pe an. Original, semnătura lui Ianachi Prăjescu.

1

45

1830

noiembrie 2

Iordache Prăjescu agă adevereşte că a primit vitele, pe care le-a lăsat părintele său prin diată şi prin bună învoială s-au împărţit frăţeşte. Original, semnătura lui Iordachi Prăjescu.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

23

46

1831 martie

12

Zapis prin care Miron Puşcan şi Uraschi surugiu adeveresc că au împrumutat de la Iancu Prăjescu fost mare spătar, un stog de fân, în valoare de 120 de lei. Original, amprente.

1

47

1831 martie

1

Zapis prin care Ion Vornicu, Neculai Podari, Iftimi Chiperi, Ioniţă Pintilei, Constantinu Bradul, Toaderu, Ionu Huşte, Toaderu sin Chiecu, Ştefan Curicheriu, Gavril sin Spumă, Irimia Braţ, Ion sin Vasile, Gheor<ghie> sin Nedele adeveresc că au împrumutat de la Iancu Prăjescu fost mare spătar, un stog de fân cu preţ de 120 de lei, cu vade până la Sf. Gheorghe viitor. Original, amprente.

1

48

1831 august

4

Izvod de banii primiţi pentru păpuşoi. Original.

1

49

1831

decembrie 17

Răvaş prin care se face cunoscut lui Iancu Prăjescu că a venit un zapciu de la Roman, cu o poruncă, ocolaşul a trimis după banii poştii, s-a măcinat făina de păpuşoi şi de grâu ca să se trimită la Văratic şi alte ştiri gospodăreşti. Original.

1

50

1832

februarie 3

„Sama morarilor de păpuşoi ce au dat de la moriştele de pe pârâu: Ilaşcu ot Chetriş, Ion ot Huţanu, Simion ot Diacon, Ion ot Moar<a> din Sus”. Original.

2

51

1832 iunie 5

Izvod de lucrurile primite la sufragerie: farfurii, blide, castronaşe, pahare, linguri, solniţe şi cuţite. Original.

1

52

1833 martie

25

Zapis prin care <…> vinde fratelui său Toader o jumătate de pogon de vie, cu 40 de lei. Martori: Casandra, Marg<hi>o<a>la şi Vasile. Origina, amprente, scris pătat, cerneală din negru de fum.

1

53

1833 martie

30

Scrisoare de învoială prin care Iordachi Prăjescu agă „desfiinţează” toate pretenţiile ce le are privind banii şi produsele moşiilor lăsate lui şi fratelui său Iancu Prăjescu spatar, de la tatăl lor prin testament. Original, semnăturile lui Iordachi Prăjescu agă şi a doi martori.

2

54

1834 iunie

18

Vasile spătar adevereşte că a primit de la cumnatul său Iancu Prăjescu, 30 merţe păpuşoi, pentru care va plăti 40 de lei cu „vade” (termen) de 5 luni. Original, semnătura lui Vasile spătar.

1

55

1834

C. Timofti se învoieşte cu spătarul Iancu Prăjescu să

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

24

decembrie 14

trateze pricinile de judecată ce le are. Prăjescu se îndatoreşte să-i plătească 50 de galbini. Original, semnătura lui A. Timofti.

56

1834

Izvod de sineturi „ce am primit în pricina posesorii” pentru moşiile din ţinutul Roman. Semnează primirea hârtiilor C. Timofti. Original, semnătura lui C. Timofti.

2

57

1835 iulie

10

Porunca isprăvniciei Roman către Privighetorul Ocolului de Sus să împuternicească pe Iancu Prăjescu spătar să stăpânească un loc din moşia sa Vlădeni, care se megieşeşte cu moşia Ilisăni sau Osoiu luată în posesie de căminarul Vasile Baltă. Original, semnături, filigran.

1

58

1838

ianuarie 28, Stolniceni.

Scrisoarea unui argat, prin care Iancu Prăjescu mare spătar este rugat să învoiască un funcţionar pe trei-patru zile ca să meargă acasă, deoarece soţia sa era bolnavă. Original, semnături.

1

59

1840 august

26

Judecătoria ţinutului Suceava invită pe spătarul Iancu Prăjescu să se prezinte cu documentele la cercetarea ce se face la moşia Stolniceni, ce se megieşeşte cu moşiile domnului: Cristeşti şi Cozmeşti. Original, semnături, filigran.

1

60

1840

septembrie 18

Scrisoare adresată Judecătoriei Suceava în legătură cu comisia ce urma să se înfiinţeze pentru hotarnica moşiilor Cozmeşti, Cristeşti şi altele, ale domnului la acre trebuia să se prezinte şi autorul acestei scrisori, cu toate documentele întrucât moşia sa se învecina cu sus numitele moşii. Ciornă.

1

61

1840

noiembrie 16

Răvaş prin care Iancu Prăjescu este înştiinţat că s-au primit scrisorile de la Cristeşti, care îi vor fi trimise şi lui. Original, semnătură, filigran.

1

62

1840

noiembrie 26

Răvaş prin care Ioniţă Botez ispravnic comunică lui Iancu Prăjescu că Toderaşcu Sturza a venit de la M-rea Neamţ şi se află la Cristeşti. Original, semnătura lui Ioniţă Botez.

1

63

<c. 1840> aprilie 8

Scrisoarea E<nache> Prăjescu adresată fratelui său Iancu Prăjescu la Iaşi, prin care îi confirmă primirea unei scrisori şi a unor bani pentru „grija” surorii lor, pentru cumpărarea celor ce mai sunt necesare pentru facerea casei. De asemenea, se precizează că sora lor e

2

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

25

grav bolnavă. Original, semnătura lui E. Prăjescu.

64

1842

ianuarie 16

Contract încheiat între cneazul Alexandru Cantacuzino şi spătarul Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului Vasile Milu spatar, pentru darea în posesie prin mezat a moşiei Spătăreşti din ţinutul Suceava, cu 360 galbeni pe an. Sunt menţionate condiţiile încheierii contractului. Original, pecetea judecătoriei ţinutului Suceava din 1841.

2

65

1843 aprilie

23

Iustina Pătraşc adevereşte că a primit de la spătarul Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului spătar Vasile Milu, 500 de lei din banii cuveniţi surorii sale Catinca. Original.

1

66

1843 august

14

Izvod de lucrurile cumpărate pentru îngroparea răposatei maici Sofia Milu. Original.

1

67

1843

noiembrie 8

Iustina Pătraşc adevereşte că a primit de la spătar Iancu Prăjescu, epitropul casei răposatului Vasile Milu, 500 de lei pentru maica Eufrosina Milu, ce are a lua „pe an câştiul” Sf. Dimitrie. Original, iscălitura Iustinei Pătraşc.

1

68

1843

Izvod de cheltuieli şi datorii de la 23 aprilie 1843-23 aprilie 1845, la 7 orfani. Comisului Matei Millo i s-au trimis la Iaşi 2000 de lei, maicilor Veniamina de la m-rea Agapia şi Eufrosina de la M-rea Hangu, pentru o datorie a răposatei Sofia Millo, la dugheana de la Văratic; întărirea contractului posesiei moşiei Spătăreşti, etc. Original.

2

69

1844 august

17

Adam Milu scrie lui Iancu Prăjescu mare spătar, la Stolniceni, că după cele ce i s-au propus de conu „Iorgu” în pricina moşii a rămas mulţumit şi rămâne să săvârşească alcătuirea, deoarece se apropie toamna. Original.

2

70

1844

noiembrie 28

Iustina Pătraşc adevereşte că a primit 500 de lei „în 14 galbeni” prin Gh. Lupe, ce i se cuvin pentru ţinerea maicii Milu. Original, semnătura Iustinei Pătraşc.

1

71

1845 martie

23

Ioh Abramovici scrie lui Iancu Prăjescu spatar că n-a găsit la Noua Suliţă se schimbe banii, în galbeni (pentru câştiul Sf. Gheorghe); îi trimite însă 555

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

26

carboave, cu poşta la Hotin, pentru 185 de galbeni (socotindu-se câte trei carboave galbenul). Roagă să trimită chitanţe pe numele lui Dimitrachi Ciolacu. Original, semnătura lui Ioh Abramovici.

72

1845 aprilie

23-1863 aprilie 24.

17 chitanţe eliberate de epitropia biserici „40 de Sfinţi” din Iaşi lui Iancu Prăjescu spătar şi apoi vornic, pentru plata bezmănului, pentru un loc luat de la biserică. Originale, semnăturile preoţilor care au încasat banii şi au eliberat aceste chitanţe.

17

73

<1845>

Iancu Prăjescu vornic roagă curtea de confirmaţie ca din preţul vânzării – la mezat – a moşiei Călmăţui, să i să plătească şi lui şi „neacoperindu-se suma” de 4000 galbeni (zestrea soţiei sale, Profira, fiica răposatului postelnic Neculai Negre) să fie îndestulat din banii vânzării moşii Orbeni a casei lui Neculai Negre. Copie.

1

74

1846

decembrie 26, Paşcani.

Adeverinţă dată de Avram Focşăneanu, spătarul Iancu Prăjescu, pentru 6000 de cărămizi, luate cu împrumut, pe care se obligă a i le restitui la Stolniceni, în vara viitoare. Original.

1

75

1847

februarie 15

Chitanţă prin care Alexandru Millo adevereşte că a primit 300 de galbeni de la negustorul Antoni Luca căruia i-a vândut păpuşoi, banii i-a dat moşului său spătar Iancu Prăjescu. Original.

1

76

1848

septembrie 10

Contract prin care Iancu Prăjescu dă lui Gavril Capşa sulgerul venitul moşiilor sale Stolniceşti, Purceleşti şi Vlădeni de la ţinutul Suceava, ce 1600 galbeni, din aprilie 1849 până în 1853. Sunt menţionate condiţiile încheierii contractului. Copie.

2

77

1849 aprilie

18

Izvod semnat de Sofia şi Elisaveta Prăjescu de banii cheltuiţi la îngroparea surorii lor maica Epraxia, iar banii au fost daţi de sulgerul Gavril Capşa. Original.

2

78

1849 aprilie

Samă de banii cheltuiţi de Iancu Prăjescu cu îngroparea „facerea grăjilor şi sărindare” şi cei daţi la mănăstirii pentru sora sa, maica Epraxia, din suma de 15.000 de lei, din banii ce-i datora. Original, semnătura lui Iancu Prăjescu.

2

79

1849

Adeverinţă privind numărul fălcilor locului de

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

27

octombrie 18

pricină după „după” pretenţia moşii Vlădeni, siliştile Stolniceni, de către siliştile Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni din trupul moşiei Heleşteni. Original, semnătură.

80

1849

octombrie 29

Izvod de banii lăsaţi Iustinei Prăjescu monahia, de maica Epraxia Prăjescu, primiţi de la Iancu Prăjescu. Original, semnătura Iustinei monahia Pătrşc stareţa mănăstirii Războieni şi o amprentă.

1

81

<după 1849>

Jalba vornicului Iancu Prăjescu adresată Divanului Domnesc în pricina pe care o are cu logofeteasa Elencu Sturdza, pentru împresurarea hotarului unei moşii nenumite. Copie.

1

82

1850 martie

82

Act de învoială încheiat între Nicolai Roset Roznovanu vistiernic, proprietarul moşiilor Ciupeşti, Brăteşti şi Vlădeşti, cunoscute sub un singur nume: Păşcani şi Iancu Prăjescu spătar, proprietarul moşiilor Stolniceni şi Porcileşti, din ţinutul Suceava, pentru stabilirea hotarelor dintre aceste moşii. Interesante sunt toponimele amintite în act, ca hotare a moşiilor mai sus amintite. Original, semnăturile vistiernicului Nicolai Roset-Roznovanu şi a spătarului Iancu Prăjescu, legalizarea Divanului de Apelaţie.

1

83

1850 martie

28

<Iancu Prăjescu> comunică Departamentului din Lăuntru că a primit adresa cu privire la jalba maiorului M. Kogălniceanu, vechilul monahiei Agafia Milu, care pretinde suma de 15.000 de lei. El arată că sora sa, monahia Epraxia Prăjescu i-a lăsat (după moartea sa) 15.000 de lei, pe care să o întrebuinţeze la moartea ei, danii la M-rea Războieni, la slugi, ş.a., iar din suma amintită a cheltuit doar 7500 de lei. Ciornă.

1

84

<1850>

Jalbă adresată Comisiei de dezbatere, prin care se arată că s-au înfăţişat documentele moşiei Purceleşti <a lui Iancu Prăjescu> după care Comisia a scos copii. Iancu Prăjescu arată că moşia sa Purceleşti se găseşte împresurată de moşiile megieşiţe ale Domnului. Ciornă, tăieturi în text.

1

85

<1850>

Jalba lui Prăjescu către domn privind nedreptăţile suferite încă din 1834 pentru împresurarea moşiilor Stolniceni, Purceleşti, care se megieşesc cu domeniile fostului domn Mihai Sturdza, anume Cozmeşti şi Cristeşti. A fost trimis vechilul (înălţimei sale) postelnicul Petrachi Asachi şi a logofătului Theodor Sturdza ca să hotărască toate domeniile.

4

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

28

Fragment, documentul este rupt în două, lipseşte partea din mijloc.

86

1853 mai 18 Contract prin care se dă în posesie lui Iancu Prăjescu spătar, moşiile Sărăţelul şi Lespezi din ţinutul Suceava, ale comisului Constantin Bosie, cu suma de 2431 galbeni. Se arată condiţiile în care a fot încheiat contractul. Original, semnăturile lui Mihalache Cerchez-Scorpan, Derect. G. Neculai şi Şef Petrov.

2

87

1853 iulie

13

Judecătoria Suceava scrie lui Iancu Prăjescu căminar, la Stolniceni, cu privire la deşertarea coşărilor şi a unui hambar ce se află pe moşia Lăşăteţul, pe care o are în stăpânire. Original, două semnături indescifrabile, filigran.

2

88

1853 iulie

24

Jalbă adresată isprăvniciei Suceava cu privire la termenul dării în antrepriză a îndestulării cu pâine a târgului Lespezi. Original.

1

89

1853

octombrie 20

Socoteala păpuşoiului – în grăunţe – şi a secarei care au fost predate la moară spre a fi măcinat. Grânele au fost aduse de la moşia Stolniceni. Original.

3

90

1853

noiembrie 16

Preşedintele <Judecătoriei Iaşi, secţia a II-a>, face cunoscut vornicului Iancu Prăjescu să aducă câştiul Sf. Dumitru, cu dobânda lui, pentru posesia moşiilor Liteni şi Sărăţelul. Original, semnătura preşedintelui Manu.

1

91

1853

noiembrie 24

Jalba vornicului Iancu Prăjescu, posesorul moşiilor Sărăţel şi Lespezi, către Isprăvnicia Suceava de a fi despăgubit de căminarul Borş „cu nelucrarea” velniţei de pe moşia Sărăţel. Acesta ocupase „fără dreptate” moara sa de pe moşia Lespezi. Copie.

2

92

1853

decembrie 8, Lespezi.

H. Gheorghi scrie lui Iancu Prăjescu mare vornic (la Sărăţel) că nu a găsit în piaţa târgului carne proaspătă, iar pâine şi lumânări le va aduce personal. Urmează o cerere către Isprăvnicia <Suceava> în care arată că la întoarcerea sa la moşiile Lespezi şi Sărăţel, pe care le-a luat în posesie, a aflat că locuitorii au făcut jalbe împotriva vechilului, care îi asuprea cu lucrul boierescului. Original, semnătură, sigiliu în ceară roşie pe verso, deteriorat.

2

93

<1853>

Jalba vornicului Iancu Prăjescu adresată Divanului Domnesc, prin care protestează faţă de închiderea

3

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

29

apelaţiei procesului „următor”, la cererea logofetesei Elencu Sturdza, cu care se judecă pentru împresurarea hotarelor unei moşii nenumite. Original.

94

<1853>

Posesorul moşiei Lespezi se jeluieşte lui Alecu <Prăjescu> împotriva comisului Iancu Borş, care are pretenţii asupra unei mori de pe Lespezi, pe care a avut-o în arendă Borş. Pretenţiile sale vizează pe Gheorghe Cozadini, vechilul proprietarului moşiilor Lespezi şi Sărăţel, din cauza căruia moara nu a lucrat 10 luni de zile, de aceea cere să fie despăgubit de câştiul moşiei. Original.

1

95

1854

ianuarie 13

Cercetarea făcută de Dumitrache Gheorghi sulger la moara de pe moşia Sărăţel, urmare a jalbei comisului Iancu Borş. Concluziile cercetării sunt:

- această moară are două pietre din care una nu a funcţionat din cauza apei, dar şi fiindcă piatra era „putredă”;

- piatra a doua a funcţionat, mai ales toamna şi primăvara, când s-a reparat iezătura de deasupra.

Original, semnătura lui D. Gheoghi sulger.

2

96

1854

februarie 20

Zdelcă prin care Iancu Prăjescu vornic ia în arendă de la Emanoil şi Iordachi „fraţi Mărgineşti” moşiile Lespezi şi Sărăţelul în baza contractului Judecătoriei Iaşi, secţia a II-a. Sunt menţionate condiţiile privind modul de executare a arăturilor, semănăturilor, lucrul la velniţă, etc. Original, semnătura vornicului Iancu Prăjescu.

2

97

1854

februarie 26

Înscris prin care Ion Beşuşcă, Ion Lişcă, Vasile Onofrei, Toader Adumitroaie, Vasile Adumitroaie, Ion Boieriu şi Costantin Atănăsoaiei, locuitori ai Sărăţelului, adeveresc că au cumpărat de la vornicul Iancu Prăjescu, posesorul moşiilor Sărăţelul şi Lespezi, un stog de fân de opt stânjeni, cu un galben stânjenul. Se obligă să-i transporte un stânjen de lemn la velniţă. Original, sigiliul satului Sărăţelul aplicat în fum, la final sunt menţionate numele persoanelor mai sus amintite, fără ca aceştia să-şi fi lăsat amprentele.

2

98

1854 martie

9

Înscris prin care Ştefan Onuţ, Toader Lăcătuşu, Manolache Lăcătuşu, Grigori Burcă, Iorga Pădurariul şi Iorga a Băleştii, Toader Burcă şi Ion Ostandin cumpără de la vornicul Iancu Prăjescu posesorul moşiilor Sărăţelul şi Lespezi un stog de pârloagă de opt stânjeni şi jumătate şi o palmă, cu 24 de lei stânjenul. Se

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

30

menţionează că dacă nu cor plăti la timp vor fi datori să are, să semene şi să grape cu 24 de lei falcia. Original, sigiliul satului Sărăţelul aplicat în fum, semnătura lui Ştefan Onuţ, amprente.

99

1854 martie 14, Liteni.

Înscris prin care Vasile Ciaun, Gheorghe Abălaşii, Gheorghe Păduraru, Maftei Chibic, Dumitru Mancăş, Toader Neculaie, Neculai Rusu şi Nechita fiul lui Ion Andreiu arată că au cumpărat de la Iancu Prăjescu vornic un stog de pârloagă de opt stânjeni şi trei palma împrejur cu 201 lei. Dacă nu vor plăti la timp banii vor ara cu 24 de lei falcia. Original.

2

100

1854 aprilie

28

Preşedintele Judecătoriei Iaşi, secţia a II-a, invită pe vornicul Iancu Prăjescu să aducă suma de 2430 galbeni cu dobânda cuvenită, prezentând căştiul pentru un an, pentru posesia moşiilor Sărăţelul şi Lespezi, ţinutul Suceava. Original, semnătură, pe verso sigiliul Judecătoriei Iaşi secţia a II-a, aplicat în ceară roşie.

2

101

1854 aprilie

28

Porunca privighetorului ocolului Siret către vornicul şi paznicii satului Sărăţelul ca să privegheze ca Enache Borş comis, posesorul morii să o stăpânească un an, iar proprietarul ei patru luni. Original, semnătură indescifrabilă deoarece hârtia fost atacată de microorganisme.

1

102

1854 aprilie

30

Isprăvnicia <Neamţ> comunică lui Iancu Prăjescu vornic, cu privire la jalba lui Herşcu fiul lui Leiba din satul Paşcani. Original, semnătură.

2

103

1854 mai

Isprăvnicia Suceava comunică vornicului Iancu Prăjescu că-i trimite jalba jidovului Bercu Pascal, din târgul Lespezi, pentru banii cei se cuvin din otcupurile „îndestulării obşteşti” a târgului Lespezi, împreună cu izvodul banilor ce s-au luat de la el. Original, semnătură, sigiliu de închidere cu iniţialele APM aplicat în ceară roşie.

4

104

1854 iunie 7

Neculai <…> comunică stăpânului său, Iancu Prăjescu vornic, că a fugit un locuitor de la moşie; locuitorii sunt ocupaţi cu căratul lemnelor, a fânului şi a zaherelelor la oştile stabilite la Ruginoasa şi alte moşii. Din hambarul său s-au luat şapte mierţe de păpuşoi pentru ruşii încartiruiţi. Arată că Iordachi Morţun a luat păpuşoi din care 82 de mierţe, mai arată şi alte probleme gospodăreşti. Original, semnătura lui Neculai <…>.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

31

105 1854 iunie 10

Neculai <…> scrie vornicului Iancu Prăjescu că s-au mai vândut încă şapte mierţe de păpuşoi, pe la locuitori. Morţun a mai ridicat încă 124 de mierţe de păpuşoi. S-au mai transportat păpuşoi la Botoşani şi la Mihăileni. Original, semnătura lui Neculai <…>.

2

106

1854 iunie 14 şi iulie

12

Zapis prin care Gheorghe, Gavril, Vasile şi Ion Angheluş pescari de pe moşia Paşcani, cătunul Lunca, adeveresc că au luat pe datorie de la vornicul Iancu Prăjescu câte o mierţă de păpuşoi fiecare cu 35 de lei mierţa. Se impune condiţie celor doi ca atunci când vornicul va avea nevoie de peşte, aceştia vor fi datori să-i aducă cantitatea necesară. Original, amprentele celor patru cumpărători.

1

107

1854 iulie

14

<Iancu Prăjescu vornic> face cunoscut că a vândut negustorului Leiba Franţiu de la Burdujeni păpuşoiul de pe moşia Sireţelul, dintr-un coşer ce se găseşte lângă hambar, cam 500 de mierţe, cu preţul de 32 de lei mierţa. Sunt menţionate condiţiile tranzacţiei. Copie.

1

108

<1854>

Răvaş către Enache <Prăjescu> prin care este invitat să se prezinte urgent la moşie pentru rezolvarea unor probleme care nu suferă întârziere. Original, semnătură.

1

109

1855 martie

10

Scrisoare adresată lui Manolache <Prăjescu> cu privire la angajarea unui vechil pe moşia Stolniceni. În primăvară ar dori „a regularisi” pământul cuvenit „locuitorilor” după aşezământ pe moşia Stolniceni, care se va face după vechiul obicei, cu prăjina. Original.

1

110

1855 iunie

10

Însemnare de pe fila unui dosar în care se aflau „actele de preţăluire la care a asistat răposatul Matei Strat” şi jalbele de apel. Original.

1

111

1855

Contract încheiat între <Iancu Prăjescu> şi Dumitru Ciulei, pentru tovărăşia venitului moşiilor Stolniceni, Purceleşti şi Vlădeni „într-un hotar” ţinutul Suceava pe un an, cu 1800 de galbeni. Sunt menţionate condiţiile încheierii contractului. Original.

2

112

<1855>

Notiţă la tovărăşia moşiei <Stolniceni> a lui <Iancu Prăjescu>, cu 1800 de galbeni, în două câştiuri. Se găsesc informaţii cu privire la bunurile de pe moşie: pădure, iazul, ţiganii, etc.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

32

Ciornă, tăieturi în text.

113

<1856> aprilie 12

Iancu Prăjescu solicită domnului să fie iertat de slujba pe care a îndeplinit-o la Înaltul Divan timp de trei ani de zile. Original, deteriorat.

2

114

1856

noiembrie 28, Iaşi.

Act prin care Mitropolia Moldovei hotărăşte despărţirea dintre Ioan Prăjescu vornic şi soţia sa Agripina, născută Grecianu. Original, sigiliul mitropoliei din 1851, semnătură.

1

115

<1856>

C<onstantin> Prăjescu scrie unchiului său Iancu Prăjescu, la Stolniceni, că a fost la Budeşti, dar a ajuns prea târziu, deoarece se vânduse unor jidovi porumbul, a mai fost şi la Doljeşti, dar nici acolo nu a găsit ceea ce căuta. Original, sigiliu inelar aplicat în răşină neagră, semnătura lui C. Prăjescu.

1

116

<1856>

Însemnare de zilele luate de Toader Pavel, teslar de la Liteni, şi o calfă şi cu ce preţ au fost plătiţi la facerea unui pod. Original.

1

117

1857

februarie 11

Iancu Prăjescu vornic roagă Divanul de Întărituri să primească în depozit suma de 4000 de galbeni, cu dobânda lor şi lucrurile prevăzute în izvodul de zestre, deoarece este divorţat de soţia sa Agripina, născută Greceanu. Original, timbru sec.

1

118

1857 iunie

10

Act de învoială încheiat între Nicolae Roset-Roznovanu vistiernic, proprietarul moşiilor Ciupeşti, Brăteşti şi Vlădeşti, „ce sunt sub nume de Păşcani”, cu Iancu Prăjescu vornic, proprietarul moşiilor Stolniceni şi Purceleşti din ţinutul Suceava, pentru statornicia hotarelor dintre moşiile lor şi închiderea procesului. Copie.

1

119

1857

Condiţii de punere în posesie a moşiei Liteni cu toate cătunele, pe şase ani, de la 23 aprilie 1857. Inventarul moşiei cuprinde: şapte pietre de moară, pe apa Şomuzului, un iaz de pescuit, un pod pe Siret, o velniţă cu două grajduri de piatră şi „toată maşinăria bună” şi cu magazie; un parchet de pădure din care se dă şi locuitorilor, etc. Original.

1

120

1860

septembrie

Chitanţa eliberată de Casieria districtului Suceava lui Iancu Prăjescu, proprietar din satul Stolniceni, pentru

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

33

30 plata contribuţiei personale, a zacialei şi a taxei şoselelor pentru trimestrele I-III. Original, semnătura casierului.

121

1862

februarie 23

Iancu Prăjescu vornic răspunde Prefecturii Iaşi că a primit copie de pe o ţidulă cuprinzătoare că datorează lui Ştrul Focşăneanu 650 de lei, pentru nişte marfă, luată cu ocazia înmormântării spătăresei Zamfira Milu în 1836. El arată că soţul ei, Vasile Milu spătar a achitat încă de atunci această datorie. Ciornă.

1

122

1863 mai 2

Adeverinţă eliberată de împlinitorii satului Stolniceni-Prjescu pentru plata impozitului funciar pentru moşia Stolniceni-Prăjescu, către vechilul moşiei Ecanache Tomşa. Original, amprente, sigiliul satului Stolniceni-Prăjescu în fum.

1

123

1864

februarie 10

Însemnare făcută de <Iancu Prăjescu> în legătură cu construcţia podului de lemn de peste Siret, pe moşia sa. Sunt relatate pe larg etapele construirii podului, metoda de lucru, materialele întrebuinţate şi oamenii folosiţi la construirea lui. Se menţionează că la 11 iunie 1864, venind Siretul mare, au fost stricate podurile de la Paşcani, Mogoşeşti şi Şcheia. Ciornă.

2

124

<1864>

Delimitare pământurilor, ce se cuvin locuitorilor clăcaşi din „vatra satului” (nespecificat, probabil Stolniceni). Ciornă.

2

125

<1864>

Însemnare privind locuitorii ce urmau a se strămuta, unii dintre ei numai „cu casă”. Original.

2

126

<1864>

Însemnarea lui Iancu Prăjescu în care îşi exprimă regretul de că nu avea un urmaş de parte bărbătească pentru „a putea ţine numele familiei mele de Prăjescu nestins în lume”. Original.

1

127

<1864>

Ecanache Prăjescu dă adeverinţe pentru 1050 lei ce a primit de la fratele său Iancu, din banii Sf. Dimitrie pe care îi are de luat de la el. Original.

1

128

<1864>

Două însemnări ale lui Iancu Prăjescu: începutul unei jalbe şi copia a două articole de legi. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

34

129 <1864> „Satele înainte pe drum”, sunt menţionate toponime, precum: Borescul, Tuşnadul, Limbavul, etc. Original, document scris cu cerneală şi cu grafit.

2

130

1865 iunie

30

Preşedintele Tribunalului Roman invită pe Iancu Prăjescu la cercetarea pricinei pentru despărţirea moşiei sale Vlădeni despre siliştele Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni acasei răposatului Matei Strat. La hotărnicire va participa geometrul Alexandru Braum, de la Piatra Neamţ. Original, semnătura Preşedintelui Pleşcan.

1

131

1856

septembrie 15

Adeverinţă de primirea sumei de 942 de lei, de la E. Tomşa, pe trimestrul al doilea, pentru moşia Stolniceni. Original, sigiliul satului Stolniceni aplicat cu cerneală.

1

132

1865

octombrie 26

Proces verbal încheiat de preşedintele Tribunalului Roman, Alexandru Braum, inginerul judeţului Neamţ şi Costache Panilopolu, inginerul judeţului Bacău, în procesul dintre Iancu Prăjescu şi epitropia casei lui Matei Strat, pentru despărţirea hotarelor moşiei Vlădeni despre siliştele Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni. Copie cu semnăturile celor trei funcţionari mai sus amintiţi.

1

133

<1865>

Memoriu întocmit de Iancu Prăjescu cu privire la procesul de despărţire a moşiei Vlădeni de moşia sa Stolniceni şi de către siliştele Oniceni, Boscoteni, din moşia Heleşteni. Copie.

2

134

<1865>

Jurnal încheiat în procesul dintre prinţul Sturdza şi Iancu Prăjescu, proprietarul moşiei Purceleşti, pentru moşia Stolniceni. Fragment, paginile 9-12.

4

135

<1867>

Rezumatul procesului urmat între Iancu Prăjescu, pentru „dispresurarea” moşiei sale Vlădeni, dinspre siliştele Oniceni, Boscoteni şi Şopârleni a casei defunctului Matei Strat. Procesul a început la 3 mai 1858 şi sa încheiat în 1865, plata avocatului a constat în 150 de galbeni. Copie.

2

136

a

1878 aprilie

18/30

A. Millo roagă pe unchiul său să o ajute pe sora sa Epraxia, care face parte din soborul mănăstirii Văratic, de unde primeşte o mică pensie; ea nu a primit nici o educaţie şi nici o învăţătură şi de aceea are nevoie de protecţie şi ajutor. Original, limba franceză, semnătura lui A. Millo.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

35

136b

1912 decembrie

11

Scrisoare lui Emille Toussaine către „Ionel”. În conţinutul scrisorii apar referiri la George Lascăr. Original, limba germană, semnătura expeditorului.

1

137

Sec. XIX

Trei plicuri:

a) adresat lui Michel Daniel, bancher din Iaşi; b) amanetul lui Caracaş pentru bani; c) scrisorile ţiganilor ce s-au cumpărat de la banul

Toader Başotă.

3

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

36

Pachetul nr. 1062

Nr. crt.

Cota veche

Locul şi data

emiterii.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Nr. file

Observaţii

1

1

1651 (7159)

iunie 6

Zapis prin care Machidon Ghiorma, Constantin, cu soţia sa, Lepădata, Ionaşco cu soţia sa, Alexandra şi Iuraşco cu soţia sa, Antiosia se înţeleg cu tatăl lor, Necula Ghiorma, pentru a împărţi banii luaţi de pe părţile vândute din satul Bălineşti, de pe apa Bârladului. Sunt menţionate moşiile Măldăreşti şi Lărgăşani. Original, restaurat prin laminare, cu lipsuri pe unde a fost îndoit, iscălituri, şase peceţi inelare, patru amprente.

1

2

2

1820

septembrie 28

Codreanu din Bârlad scrie vărului său Ion, din Basarabia, să afle de la ofiţerul rus din Chişinău ce lăţime au moşiile Briscani, Vlădeşti, Negrileşti şi Bălţile Gemene de peste Prut, pentru care aga Costache Sturdza, vânzând moşiile, trebuie să-i dea banii cuveniţi pentru părţile ce le avea în cuprinsul său. Original, semnătură.

2

3

3

1822 decembrie

Socoteli privind leafa şi alte venituri ale boierului N. Greceanu ca ispravnic de ţinutul Tutova. Original, semnătură, deteriorat, lipseşte partea de sus, afectat de microorganisme.

2

4

4

1824 martie

13

Jalba unor răzeşi de pe moşiile Heleşteni, Corbul şi Mânzaţi, ţinutul Tutova, adresată domnului cerând cercetarea pricinii pe care o au cu preotul Constantin, cu Lupul şi cu răzeşii lor. Original, rupt, semnătură, rezoluţia lui Ioniţă Sandu Sturdza vv. din 1824 martie 14, sigiliul domnesc oval, aplicat cu chinovar.

1

5

5

1824 iulie

14

Raportul Isprăvniciei ţinutului Fălciu către logofeţie cu privire la plângerea adresată de Ioniţă Blănariu şi locuitorii din Vutcani divanului, pentru stricăciuni în dumbrava de pe moşia Dolheni. Ispravnicul arată că s-au făcut cercetări şi s-a constat că plângerea era neîntemeiată, spunând că pădurea nu avea paznic şi că stricăciunile s-au făcut în anul 1821 cu prilejul zaverei. Original, pătat, rezoluţia logofeţiei din 1824 iulie 20.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

37

6

6

<1824>

Înscris cu suprafaţa, calculată în stânjeni, a moşiilor vândute de răposatul agă Constantin Sturdza, maiorului Poznache: Vlădeşti şi Briţcani. Original.

1

7

7

1824 august

16

Socoteală de banii ce s-au dat postelnicului Ioan Greceanu de către Gheorghe Romaşcu paharnic, după ordinul Vistieriei. Original, rupt şi pătat, semnătura lui Romaşcu paharnic, filigran.

2

8

8

1824 august

16

Foaie de zestre dată de spătarul Codreanu fiicei sale, Maria. Original.

2

9

9

1824 august 27

Isprăvnicia ţinutului <Iaşi> scrie lui Vasile Soitu, mazil din satul Rediu, să cerceteze pricina dintre răzeşii din satul Bogdăneşti. Original, semnătură.

1

10

10

1824

octombrie 16

Spiţa de neam a răzeşilor din moşia Dolheni, ţinutul Fălciu. Original, ruptă, format A2, colorată cu negru, albastru, verde şi roşu.

1

11

11

1824

octombrie 24

Spiţa de neam a răzeşilor din moşia Dolheni, ţinutul Făciu. Original.

1

12

12

1824 octombrie

16

Raportul stolnicului Irimia Giuşcă, Neculai Sora şi Vasile Tenie vornic de poartă referitor la cercetarea pricinii dintre răzeşii din Dolheni, ţinutul Fălciu, şi pităreasa Catrina Gafencu, pentru părţi din moşia Dolheni. Original, semnături, rupt şi pătat.

2

13

13

1824

octombrie 16

Izvod de alegerea şi împărţala moşiei Dolheni pe apa Idriciului de la ţinutul Fălciului de pe spiţa de neam. Se dau suprafeţele şi numele celor care au primit pământ. Original, iscălituri.

3

14

14

1844

octombrie 16

Mărturia boierilor Ieremia Giuşcă stolnic, Mihalache Jora medelnicer şi Vasile Tenie vornic de poartă, pentru împărţirea moşiei Dolheni între pităreasa Catrina Gafencu şi Mihălache Săpunariu. Original, rupt şi pătat, semnăturile celor trei hotarnici.

2

15

15

1824

octombrie 16

Spiţa neamului lui Mihalache Săpunariu, folosită ca mărturie pentru împărţirea Dolhenilor, între

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

38

acesta şi pităreasa Catrina Gafencu. Original, rupt şi pătat.

16

16

1824

octombrie 16

Harta moşiilor: Dumeşti, Roşieci, Andrieşti, Hărmăneşti, Dolheni, Brăhariul, Giuvliceni, Pluceşti, Hăreşti, Pribeşti şi Tâlhăreşti. „Harta acesta s-au făcut di Schine întocmai după starea locului”. Semnează Vasile Tenie vornic de poartă. Original, rupt.

1

17

17

1824

decembrie 1

Porunca lui Ioniţă Sandu Sturdza vv. dată lui Iordache Oprişan fost mare paharnic, ispravnic al ţinutului Tutova de a face cercetare într-o pricină de judecată. Original, sigiliu domnesc oval, aplicat cu chinovar.

1

18

18

<după 1824>

Harta moşiilor Pleşăni, Pătrăşcani şi Dobromireşti pe Smila. Ciornă.

1

19

19

<după 1824>

Harta moşiilor Negoieşti şi Pupezeni din ţinutul Tutova. Ciornă.

1

20

20

1825 iulie

15

Raportul lui Gheorghe Ule vornic de poartă către isprăvnicia ţinutului Tutova în pricina dintre răzeşii moşiilor Coroieşti şi Vlădeşti. Original, rupt, semnătura lui Gheorghe Ule vornic.

2

21

21

1825 aprilie 30

Jalba lui Vasile Strătilă către domnul Ioniţă Sandu Sturdza, prin care solicită cercetarea litigiului pe care îl are cu răzeşii, pentru părţi din moşiile: Corlăteşti, Vlădeşti, Iveşti, Folteşti şi Bogdăneşti. Pe verso porunca lui Ioniţă Sandu Sturdza adresată ispravnicului ţinutului Tutova Iancu Chirul fost mare sulger, pentru a face cercetarea cerută prin această jalbă. Original, semnătura lui Vasile Strătilă şi sigiliul domnesc, oval, aplicat cu chinovar.

1

22

22

1825 mai 31

Măsurătoare viei de la Fruntişeni a spătarului Ion Codreanu. Original.

1

23

23

1825 august

30

„Spiţa răzeşilor din moşiile Blânzi, Stăbăoani şi Popeşti ce se trag din Stecliş i din Maria Stănislăvoaie, din popa Toader i din Buţurcă şi din bătrânu din moşia Popeşti din care se trag Ciudin şi Vârgolici”. Original, de mare dimensiune, semnătură.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

39

24 24 1825 septembrie

14

Scrisoare prin care Constantin Panaite schimbă o ţigancă „cu casa răposatului boier” Constantin Sturza. Original, semnături, filigran.

1

25

25

1825

octombrie 7

Învoială între răzeşii din Coroieşti pentru stăpânirea unor moşii din acest sat. Original, semnături, filigran.

1

26

26

1825

decembrie 16

Jalba lui Vasile Popa şi a lui Vârnav, răzeşi de la moşiile Vlădeşti şi Coroeşti, de la ţinutul Tutova, prin care solicită cercetarea pricinii pe care o au cu alţi răzeşi din aceste sate. Pe verso, porunca dată de domn ispravnicului ţinutului Tutova. Original, semnătura celor doi jăluitori, sigiliul domnesc, aplicat cu chinovar.

1

27

27

1825

decembrie 28

Raportul căpitanului Constantin Juverdean şi a lui Ioan Răşcanu către isprăvnicia ţinutului Tutova în legătură cu pagubele suferite de Ilie Vârnav şi Vasile Popa, din partea neamului Parfene. Original, semnăturile lui Constantin Juverdeanu căpitan şi a lui Ioan Răşcanu.

1

28

28

<1825>

Evaluarea stânjenilor vânduţi din moşiile Vlădeşti şi Briţcani, ţinutul Tutova. Este menţionat numele vornicului Şerban Negel. Ciornă.

1

29

29

<1825>

Spiţa de neam a familiei Huţu. Ciornă.

1

30

30

1825

Bilet scris de Neculai Vultur pentru a i se trimite vin şi pâine. Original.

1

31

31

1826

ianuarie 11

Zapis prin care Petrachi Cârjă paharnic arată că a vândut răzeşilor moşiile Hrăniceni şi Carhăneşti, ţinutul Fălciu, pentru a evita un proces. Original, semnătură.

32

32

1826 martie

14

Jalba lui Ilie Vârnav şi Vasile Popa, răzeşi din moşia Vlădeşti şi Corceşti, ţinutul Tutova, câtre domn cerând cercetarea pricinii pe care o au cu răzeşii de la Coroieşti şi Vlădeşti. Original.

2

33

33

1826 aprilie

1

„Cercetare ce are să se facă de către ginerile Gheorghe de toate lucrările stolnicului Constantin Tulburi, la moşia Ordeşti, ce este dată în purtare de grijă şi sama sa”. Original.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

40

34

34

1826 aprilie

11

Zapis prin care locuitorii birnici de pe moşia Tămăşeni a mănăstirii Floreşti se învoiesc cu aga Neculai Grecianu să păşuneze vitele pe imaşul său, urmând a plăti pe an un leu de vita mare şi şase parale de oaie. Original, amprente.

2

35

35

1826 aprilie

20

Jalba unor răzeşi de pe moşia Coroeşti, ţinutul Tutova către Domn, pentru cercetare în pricina cu preotul Panaite şi alţi răzeşi, pentru părţi din moşiile Coroeşti şi Vlădeşti. Pe verso, porunca lui Ioniţă Sandu Sturdza trimisă ispravnicului ţinutului Tutova pentru a face cercetarea. Original, sigiliu domnesc, aplicat cu chinovar.

1

36

36

1826 aprilie

23

„Însemnare de cele ce se află pe moşia Ordeşti a dumisale Neculai Grecianu biv vel ag<a> şi s-au dat la sama lui Neculai Cerchez […]”. Original, semnătură.

2

37

37

1826

aprilie29

Porunca Isprăvniciei Tutova către dregătorii Constantin Carp, Toader Păliceanu şi Ioan Gherasim pentru cercetarea pricinii dintre răzeşii moşiilor Coroeşti şi Vlădeşti. Original, semnătură.

1

38

38

1826 mai 23

Raportul dregătorilor Isprăvniciei ţinutului Tutova, Ioan Râşcanu, Toader Păliceanu şi Constantin Carp redactat în urma cercetării pricinii dintre stolnicul Mihai Cuza şi alţi răzeşi de la moşiile Coroeşti şi Vlădeşti. Original, semnături.

2

39

39

1826

noiembrie 15

Ţădulă de hotărnicie a moşiei Dolheni a lui Neculai Teculescu. Original, pătat, rupt.

1

40

40

1826

noiembrie 21

Scrisoare a lui Miclescu agă adresată isprăvniciei ţinutului Tutova prin care arată că s-a slobozit un răvaş răzeşilor din Bogdana pentru hotărârea moşiilor care li se vor împărţi. Original, semnătura lui Miclescu agă.

1

41

41

1827

octombrie 5

Jalba lui Nicolae Greceanu agă către domn, prin care cere să se ridice sechestrul pus pe 250 de stânjeni din moşia Tămăşeni. Original, sigiliu domnesc, aplicat în chinovar.

2

42

42

1827

noiembrie

Socoteală de banii lefii lui Nicolae Greceanu de la 1 mai şi până la sfârşitul lui septembrie 1827.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

41

13 Original, pătat.

43

43

1827 martie 22

Carte domnească emisă de Ioniţă Sandu Sturdza vv. pentru numirea lui Neculai Grecianu fost mare agă în funcţia de mare dregător al ţinutului Tutovei, în locul spătarului Vasile Coroi. Original, filigran.

2

44

44

1827

ianuarie 5

Jalba lui Ilie Vârnav, Vasile Popa şi a altor răzeşi de pe moşiile Coroieşti şi Vlădeşti de la ţinutul Tutova adresată domniei pentru pricina de împresurare a moşiilor lor de către alţi răzeşi şi de preotul Parfenie. Rezoluţia Logofeţiei celei Mari arată că, deoarece pârâţii nu s-au prezentat la vadeaua judecăţii, a fost numit un agă pentru aducerea lor cu de-a sila la divan, cu tot cu documentele celor două moşii. Original, rupt, filigran, rezoluţia Logofeţiei celei mari din 1827 ianuarie 10.

2

45

45

1827 martie

29

Serdarul Strătulă scrie lui moş Vasile să-i dea nişte hârtii ale lui Breganu oprite pentru neplata arenzii unui loc. Original, şters, semnătura serdarului V. Strătulă.

1

46

46

1827 mai 5

Jalba paharnicului Gheorghe Oprişan către domn pentru a i se da o altă carte gospod pentru cumpărăturile făcute în moşia Turăneşti de la ţinutul Tutova. Pe verso, rezoluţia Logofeţiei celei Mari, prin care clucerul Vasile Chicoş este numit să cerceteze locul paharnicului Oprişan, în locul clucerului Gheuca. Original, filigran, semnătura marelui logofăt.

1

47

47

1827 iulie

18

Spiţa neamului Bantăş. Original, pentru autentificare au semnat preotul Neculai Vărgole, a Chiriac ban şi şi-au pus degetul Macovei Ijdele şi Hâncul Iorga.

1

48

48

1827 iulie

Carte arhierească dată de Meletie episcopul Romanului, preotului Constantin Vrabie, de la biserica din satul Puieşti, din ţinutul Tutova, prin care i se permite să slujească cu sobor de preoţi şi cu diacon. Original, deteriorat, semnătura lui Meletie episcopul Romanului.

1

49

49

1827

decembrie 13

Sama agăi Neculai Greceanu pentru banii lefii ce are a lua de la 1 octombrie şi până la sfârşitul anului 1827. Original, pătat.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

42

50

50

1827

decembrie 15

Carte de blestem dată de mitropolitul Veniamin Costachi, pentru ca răzeşii de la moşiile Călimăneşti, Mărăşeşti de la ţinutul Tecuci; Călimăneşti, Andrieşti, Tămăşeni şi Tomineşti de la ţinutul Tutovei; Lipova de la ţinutul Vaslui; Doneşti, Bulaţi, Cărleşti, Todireşti, tot în ţinutul Vaslui „şi în alte hotare” să scoată toate scrisorile ce le au pentru a fi corectate hotarele. Original, pătat, semnătura lui Veniamin Costachi mitropolitul Moldovei.

1

51

51

1828 iunie

25

Socoteala cu aga Neculai Greceanu pentru banii lefilor pe lunile aprilie mai şi iunie 1828, alcătuită de Scarlat Plidos. Original, şters.

2

52

52

1827

februarie 28

Carte domnească de la Ioniţă Sandu Sturdza vv. acordată răzeşilor de la Tămăşeni, pentru stăpânirea a 250 de stânjeni de pământ din moşia lor părintească, împresurat de aga Neculai Greceanu, cu care s-au judecat la Divan. Original, filigran, semnătura lui Ioniţă Sandu Sturdza vv., sigiliu domnesc în chinovar, rezoluţia domnească din 1828 februarie 28.

3

53

53

1828

ianuarie 6

Mărturie a locuitorilor birnici din satul Chetreni dată lui Radu sin Apostol, Vasilache şi fratelui său Vasile că nu vor fi traşi la bir sau havalele, fiind liberi să facă „orice bresle” vor voi. Original, filigran, 29 de amprente ale sătenilor din Chetreni.

1

54

54

1828 martie

12

Adeverinţă dată de Vasile Brânză lui Toader Vidră că nu i se va lua dijmă de pe partea ce i-a revenit după împrăştierea moşiei Dolheni, ţinutul Fălciu. Original, pătat, semnături.

1

55

55

1828 martie

24

Socoteală de legile ce are a lua aga Neculai Greceanu, pe lunile februarie-martie 1828, întocmită de Scarlat Plidos. Original.

1

56

56

1828

noiembrie 19

Socoteală de banii ce are a lua aga Neculai Greceanu întocmită de Scarlat Plidos. Original.

1

57

57

1829

noiembrie 5

Carte arhirească dată de Meletie, episcopul Romanului, pentru numirea preotului Constantin, ca paroh la biserica din satul Puieşti, ţinutul Tutova. Original, pătat, semnătura lui Meletie al Romanului.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

43

58

58a

1829

noiembrie 26

Scrisori adresate unui cleric de mai mulţi boieri, printre care Catargiu vistiernic şi Mihalache Sturza vornic, referitoare la problema eliberării ţiganilor, a impozitării posluşnicilor, iernatul trupelor ruseşti, activitatea boierilor din comisia de redactare a Regulamentului organic, etc. La final, se află o situaţie statistică neclară intitulată „Lei încărcătură iernatului ţării”. Copie, rupt şi pătat.

2

59

58b

1829

decembrie 2

Zapis prin care Manolache Bogdan agă vinde lui Ghoerghe Oprişan biv vel paharnic moşiile Stănueşti şi Şerpeni, în ţinutul Tutova, cu 850 de galbeni blanci. Copie, semnătura copistului.

1

60

59

1830

decembrie 28

Mărturie pentru stăpânirea moşiei Balta Hârcete de către Ilie, fiul răposatului spătar Mihalachi Costachi. Original, filigran.

2

61

60

1830 martie

18

Jalba lui Ioan Mane şi Ivan Dănăilă răzeşi către Divanul Domnesc în legătură cu părţile din moşia Dodeşti cumpărate de aga Lascarache Costache, ţinutul Fălciu. Original, rupt şi şters, semnături.

2

62

61

1830 mai 9

Jalba lui Iordache Portase din Dolheni către privighetorul ocolului Crasnei, pentru cercetarea pricinii de stăpânire a răzeşilor Vrăbeşti în moşiile Dolheni şi Hărmăneşti. Original, pătat, semnătura lui Iordache Portase.

1

63

62

1830 mai 15

Spiţa neamului Ţiplea din Năreşti. Împărţirea a 10 stânjeni de pământ din Năreşti a Tudosiei Ţiplea pe urmaşii ei Ioana şi Toader. Original, rupt şi pătat.

1

64

63

1830 aprilie

12

Manolache Lefter roagă pe Buganu să lase pe Ioniţă, vărul său, să are din pământul ce i l-a dat lui în contul unor datorii. Original.

1

65

64

1830 aprilie

30

Învoială dată de Meletie episcopul Romanului pentru mutarea preotului Gheorghe Butunoiu de la satul Ciortolom la biserica Sfântul Nicolae din Bârlad. Original, semnătura lui Meletie episcopul Romanului.

1

66

65

1830

Învoială de împărţeală a moşiei Balta Hârcetei de

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

44

decembrie 28

la ţinutul Fălciu, între boierii Costache şi Alecu Sturdza. Din partea Divanului Cnejiei Moldovei a fost delegat hotarnic postelnicul Ion Jora. Original, semnături, rezoluţia delegatului Cnejiei Moldovei.

67

66

<1830>

Însemnare pentru câţi bani am împrumutat la cumpărătura pământului. Sunt menţionate Constantin Filip, Dumitru Murguleţ. Original.

1

68

67

<1830>

Împărţirea unei moşii în stânjeni şi palme şi valoarea lor, calculată în lei. Original.

1

69

68

<1830>

Împărţeala moşiei Frunzeşti între Jora şi Vasile Popa, cu răzeşii lui. Original.

1

70

69

<1830>

Planul moşiilor Dănceni, Văleni, Sârbi ale lui Nicolae Codreanu. Original.

1

71

70

1831

ianuarie 31

Isprăvnicia ţinutului Tutova cheamă pe Vasile Parţi să se înfăţişeze cu căpitanul Vasile Popa, din Bogdăniţa, pentru a se judeca, pentru nişte boi. Original, semnături.

1

72

71

<1830>

Însemnare de cum s-a împărţit moşia Dumbrăveni. Original, rupt, pătat.

1

73

72

1831 aprilie

21

Jalba polcovnicului Gheorghe Bostan către isprăvnicie, care reclamă împresurarea moşiei Floreşti de către răzeşii din Albeşti. Original, semnătura Vasile Bostan.

1

74

73

1831 iulie

22

Răvaş scris de Neculai Vulture către tatăl său, prin care cere patru balerci şi un urcior de vin. Original, semnătura lui Nicolae Bogdan.

1

75

74

1831 martie

Sama lefurilor agăi Neculai Greceanu pe lunile ianuarie-martie 1831. Original.

1

76

75

1832 aprilie

20

Chitanţă de banii luaţi de la paharnicul Toader Ioan de Toader şi Neculai Simion din Dragomireşti, ţinutul Tutova. Original, semnături.

1

77

76

1832 aprilie

„Docoment” prin care se atestă veşnica vânzare a

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

45

20 moşiei Lungeşti, ţinutul Tutova de către răzeşi de la marele lorgofăt Costachi Conachi. Original, rupt, pecetea ţinutului Tutova în fum.

78

77

1832

septembrie 22

Sinet pentru suma de bani pe care are să-i dea Panaite Gheorghi, preotului Gheorghe Sachelarie. Original.

2

79

78

<1832>

Jalba răzeşilor din Dăneşti, adresată domniei, prin care reclamă pe băneasa Maria Sturdza că le împresoară moşia, pe care o au de la strămoşul lor aga Strătulat. Copie.

1

80

79

1833 aprilie

13

Meletie episcopul Romanului aprobă ca preotul Constantin Sachelarie de la biserica din satul Pueşti din ţinutul Tutova să slujească la biserica cu hramul „Intrarea în biserică” din oraşul Bârlad. Original, pătat, semnătura episcopului Meletie.

1

81

80

1833 aprilie

22

„Docoment” prin care marele logofăt Costache Conachi vinde răzeşilor moşia Lungeşti, din ţinutul Tutova. Original, semnăturile răzeşilor cumpărători şi a lui Costachi Conache, pevetea ţinutului Tutova în fum.

1

82

81

1833

septembrie 6, Bârlad.

Vechilime dată paharnicului Constantin Sion, pentru ţiganii fugiţi în Valahia. Original, rupt, semnătură parţial vizibilă.

1

83

82

1834

ianuarie 8

Zapis prin care Zaharia Scundinov, din Huşi, împarte cu Hagi Petcu patru dugheni, cumpărate în tovărăşie, de la Grigoraş Duca, la sultan mezat, la 6 octombrie 1827. Original.

1

84

83

1834 august

8

Înscrisul dat de serdarul Mihalache Tene fraţilor Constantin, Ioan şi Neculai Balaban pentru venitul moşiilor Jorăşti şi Româneşti. Original, semnătura lui Mihalache Tene.

1

85

84

1831

ianuarie 22

Însemnare prin care Ştefan Burganu lasă cu limbă de moarte să se ştie că armaşul a luat cu strâmbătate părţile de moşia ale Codreneştilor şi ale sale. Scrisul dascălului Constantin. Original, rupt, pătat, pe verso rezumatul documentului realizat de Nicolae Bălănescu la 27 mai 1914.

1

86

85

1836

ianuarie 27

Jurnalul încheiat de Divanul Apelativ al Ţării de Jos în pricina dintre paharnicul Gheorghe Oprişan

8

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

46

şi aga Alexandru Miclescu, pentru moşia Tărăneşti pe Horaiţa. Copie, legalizarea Divanului Apelativ al Ţării de Jos.

87

86

1836 august

23

Izvod de lucrurile date tatălui meu (cantităţi e cereale, o căruţă cu doi boi). Original.

2

88

87

1836 martie

10

Jurnalul judecătoriei ţinutului Fălciu, pentru pricina dintre armaşul Manolache Dinu şi răzeşii di Năreşti. Manolache Dinu solicită un bătrân şi jumătate din moşia Năreşti, pe temeiul unui suret de pe un ispisoc de la Grigore Ghica vv. din 1659. Copie, rupt, deteriorat, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu, pe fila a III-a un rezumat realizat de N. Bălănescu la 23 iunie 1917.

3

89

88

1836 martie

19

Jurnal încheiat de judecătoria ţinutului Fălciu, în pricina dintre Ioniţă Strătulat şi răzeşii din Dodeşti şi Tămăşeni, pentru stăpânirea unor părţi din aceste moşii. Copie, rupt, deteriorat, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu.

4

90

89

1836

noiembrie 3

Vechilime dată la mâna lui Neculai sin Grigoraş Ţarălungă din partea lui Enachi Ghoerghi, pentru alegerea părţilor de moşie din Onceşti şi Bărboasa, ocolul Berheciului. Original.

1

91

90

1837 martie

26

Carte arhierească dată de episcopul Meletie al Romanului, prin care numeşte pe Sachelarie Constantin preot din Bârlad, ca protoiereu al ţinutului Tutova. Original, semnătură.

1

92

91

1837 mai 5

Hotărâre judecătorească în procesul dintre stolnicul Constantin Alexa şi sărdariul Vasile Strătulă privitor la părţile de pământ ale stolnicului de pe soţia sa, Maria, pe care le are în moşia Dolheni şi pe care le stăpâneşte pe nedrept serdarul Strătulă. Original, rupt, deteriorat, cu un rezumat al lui N. Bălănescu din 5 iunie 1914.

3

93

92

1837 iunie

12

Ordinul ministrului treburilor dinlăuntru către aga Neculai Greceanu, privind numirea acestuia ca dregător al ţinutului Tutova, în locul spătarului Alecu Sturdza. Original, fragmente din pecetea de sigilare din ceară, piţin deteriorat, pătat.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

47

94 93 1837 august Vechilimea dată de vornicul Neculai Bâgu în mâna vameşului Moisei Petrea, spre a sta la judecată în locul lui la procesul, pe care îl are au răzeşii de la Năreşti, cu armaşul Manolache, la Divanul Apelativ. Acesta este vechilul lor, dar fiind bolnav nu se poate prezenta la proces. Original, rupt, şters, deteriorat, lipsesc părţi din mijlocul documnetului, rezumatul lui N. Bălănescu din 31 mai 1914.

2

95

94

1837

noiembrie 2

Samă cu D<umnealui> aga Nicolai Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovi, pentru banii lefii şi alte cheltuieli pentru perioada iulie-septembrie 1837. Original, pătat.

1

96

95

1837

noiembrie 3

Testamentul lui Scarlat Palade. Copie, ruptă, pătată şi ştearsă în proporţie de 40% .

4

97

96

1837

noiembrie 14

Carte arhierească dată de episcopul Romanului, Meletie, prin care ridică la rangul de iconom pe preotul Costandin din oraşul Bârlad. Original, pătat semnătura episcopului Meletie, pecetea episcopiei de Roman.

1

98

97

1837

decembrie 5

„Sama agăi Nicolai Greceanu ispravnic ţinutului Tutovi pentru banii lefurilor sale şi alte cheltuieli” pe lunile octombrie-decembrie 1837. Original, pătat.

1

99

98

1837

decembrie 6

„Mărturie” prin care maica Elisaveta Vrabie dă 50 de stânjeni din moşia Hrăniceni nepotului ei, serdarul Ioniţă Vrabie. Original, sigiliul schitului Cruceni în fum.

2

100

99

1837

decembrie 8

Scrisoare de învoială pe care o dă sulgerul, Vasile Chiru, răzeşilor curgători din bătrânul Grigore Bălăban, din satul Bălăbăneşti, de la ţinutul Tutovei, pentru pricina a 522 stânjeni din hotarele moşiilor Româneşti şi Bursuci, din ţinutul Tutova. Original, rupt, legalizarea Judecătoriei ţinutului Tutova.

2

101

100

1838

februarie 28

Însemnare de neamurile care au parte în moşiile Corni şi Tătărăşti. Original.

1

102

101

1838 martie

24

Samă agă Nicolai Greceanu ispravnicul ţinutului Tutova pentru leafa sa şi alte cheltuieli, pentru lunile ianuarie – martie 1838. Original.

1

103

102

1838 iunie 1

Jurnal încheiat de judecătoria ţinutului Tutova în pricina de judecată dintre Ştefănache Oprişan şi

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

48

Ioniţă Cucu, răzeşi de pe moşia Rădăeşti, pentru 22 de stânjeni din moşia Rădăieşti, ţinutul Tutova. Copie, legalizarea Judecătoria ţinutului Tutova.

104

103

1838 iunie 4

Mihail Grigore Sturdza vv. întăreşte ca ispravnic al ţinutului Tutova pe aga Neculai Greceanu. Original, deteriorat.

2

105

104

1838 iunie

20

Samă agă Nicolai Greceanu ispravnicul ţinutului Tutova pentru leafa sa şi alte cheltuieli, pentru lunile ianuarie – martie 1838. Original, pătat.

1

106

105

1838 iulie

16

Adeverinţa dată de Enachi Gociu şi fraţii pentru hotarele de moşie din Berheci. Original.

1

107

106

1838 iulie

28

Zapis pentru schimbul a 17 stânjeni în moşia Crusteşti, din bătrânul Stan. Original.

1

108

107

1838 august

29

Preotul bisericii din Dolheni, din ţinutul Fălciu, dă adeverinţă lui Iordachi Pantazi şi soţiei sale Ilinca, fiica lui Constantin Pantazi, prin care se adevereşte că li s-a născut un fiu, la 8 septembrie 1838 şi că a fost botezat, naş fiind Gheorghe Stagoni. Original, rupt şi pătat, semnătură, sigiliul bisercii Adormirea Precistii.

1

109

108

1838 august

4

Iorgu Ghica, fost mare vistiernic şi ministru de finanţe scrie episcopului Meletie al Romanului despre vrednicia protoiereilor Constantin Vrabie şi Tomiţă de la ţinutul Putna în cadrul comisiilor de catagrafiere. Copie.

1

110

109

1838 august

26

Poruncă dată de protoieria ţinutului Tutova adresată preotului Ioan Popescu din satul Epureni, ţinutul Tutova, pentru a cununa pe Gheorghe fiul lui Vasile Chiper cu Antonia, fiica lui Andrei Pricop. Original, semnătura.

1

111

110

1838

septembrie 5

Scrisoarea de mulţumire a episcopului Meletie al Romanului adresată economului Constantin Vrabie de la protoieria Tutovei, pentru râvna cu care a lucrat la catagrafierea locuitorilor. Original, semnătura episcopului Meletie.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

49

112 111 1838 octombrie 8

Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe lunile iulie-septembrie 1838. Original.

1

113

112

1838

noiembrie 24

Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe lunile octombrie-decembrie 1838. Original.

1

114

197

<1838>

Harta întocmită de inginerul Baiardi la 1816 a moşiilor Perienii, Valea Sacă, Valea Săcuţii, Valea Sohodăeştii, Suseni, Borbeşti şi a celorlalte până în apa Bârladului, Valea Zorlenilor şi pârâul Smilii. Copie, căptuşit cu pânză

1

115

309

1830 aprilie

3

Scrisoare prin care un funcţionar îl asigură pe superiorul său de loialitate. Original, semnătură indescifrabilă.

1

116

325

1851

Socoteala pretenţiei locuitorilor la cercetarea făcută în urma jalbei posesorului moşiei Roşieşti, ţinutul Fălciu. Ciornă, pătat şi şters.

1

117

334

1839 iulie

28

Protopopul ţinutului Tutova Constandin Iconom porunceşte preotului Ion Popescu, din satul Epureni, ţinutul Tutova să citească cununia lui Grigore, fiul lui Anton Gâdei, cu Paraschiva, fiica lui Grigore Tătarul, tot din satul Epureni. Original, semnătura protopopului Cosntandin Iconom, sigiliu în fum.

1

118

364

1829

ianuarie 31

Jurnalul Judecătoriei ţinutului Tutova, relativ la modul de soluţionare a pricinii dintre Ion Arghiropol şi Gheorghe Mogâlde pentru hotarele unor părţi din moşia Horgeşti, din ţinutul Tutova. Original, semnează asesorii Iancu Iamandi şi Constantin Donici, sigiliu Judecătoriei ţinutului Tutova în fum.

2

119

367

1839

ianuarie 31

Porunca protoieriei ţin Tutova adresată preotului Ion Popescu din satul Epureni, ţinutul Tutova, pentru a cununa pe Gavril sin Timofte Achiţei cu Iana, fiica lui Dima Limbă din satul Bârlăleşti. Original, sigiliu în fum, semnătura lui Constantin Iconom.

1

120

368

1839

ianuarie 24

Diata Ilincăi Vârnav. Original.

2

121

369

1839

ianuarie 18

Bilet trimis de protopopul de Tutova preotului Ioan Popescu din satul Epureni, pentru a citi

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

50

cununia lui Tudorachi, fiul lui Gheorghe Dragne, cu Ileana, fiica lui Gavril Ciubotariul. Original, sigiliu în fum, semnătura iconomului Constandin.

122

370

1839

februarie 24

Răvaş pentru suma de bani necesari la plata unor fălci de secară, pe care trebuie să o facă Costachi Vidră. Original.

1

123

371

1939 martie

6

Chitanţa de opt lei ce a dat Toma Filichi de cheltuială vechililor, pentru moşia Brăiţeni, din ţinutul Fălciu. Original.

1

124

372

1839 martie

11

Scrisoare prin care un anume serdar solicită a se da stolnicului Grigore Gherghel o sumă de bani pentru plata unei rămăşiţe de grâu, de la ocolul Tutovei. Original.

1

125

373

1839 martie

31

Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe lunile ianuarie-martie 1839. Original.

1

126

374

1839 aprilie

10

Fragment cu socotelile cheltuielilor unei gospodării. Original.

1

127

375

1839 iunie

14

Jurnal încheiat de judecătoria ţinutului Tutova în pricina de judecată dintre Petre Maxim din satul Bălăbăneşti cu Scarlat Ochincă, pentru părţi din moşia Bălăbăneşti, de la ţinutul Tutova. Original, Judecătoria ţinutului Tutova, semnături.

2

128

376

1839 mai 10

Hrisovul lui Mihail Grigore Stuzdza vv. în pricina de judecată dintre Hristodor Artalogu, răzeş din moşia Mărăşeşti şi comisul Pavel Cerchez, pentru 122 de stânjeni, din moşia Mărăşeşti. Original, pecetea domnească mare, semnătura.

1

129

377

1839 mai 19

Hrisovul întăritor anaforalei Divanului Domnesc din 31 decembrie 1838, în procesul dintre clucerul Iancu Zagură şi răzeşii de moşia Dolheşti, din ţinutul Fălciu, pentru mai multe părţi de pământ din acest sat. Copie, pătat, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu, semnături.

9

130

378

1839 august

2

Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

51

aprilie-iunie1839. Original.

131

379

1839

septembrie 30

Înscrisul locuitorilor din satul Brăieşti, ţinutul Tecuci, că au achitat banii datoraţi lui Toma Filichi, care i-a trecut în rânduiala ruptaşilor. Original, sigiliul ţinutului Tecuci în fum, semnătură.

2

132

380

1839

noiembrie 15

Hrisovul lui Mihail Grigore Sturdza prin care întăreşte anaforaua Divanului Domnesc din 15 septembrie 1839, referitoare la pricina dintre cluceroaia Zoiţa Dimitriu, din neamul Zugrăvesc, cu răzeşii din satele Murgeni şi Glodeni, din ţinutul Vaslui, pentru părţi de pământ din aceste sate. Original, rupt şi pătat, sigiliu mare domnesc, semnătura domnului.

2

133

381

1839

septembrie

Izvodul simbriei la cinci perechi de boi şi alte diferite cheltuieli. Original.

1

134

382

1839

Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe lunile iulie-septembrie 1839. Original, pătat şi şters.

1

135

383

1840

ianuarie 4

Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovei pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe lunile octombrie-decembrie 1839. Original, pătat.

1

136

384

1840

ianuarie 8

Vechilime dată de răzeşii de pe moşia Năreşti la mâna serdarului Strătulă şi a altor răzeşi, prin care sunt împuterniciţi să reprezinte obştea la instanţele judecătoreşti, pentru a scoate 50 de stânjeni de pământ, luat pe nedrept de serdarul Ioniţă Capşa. Se învoiesc a-i da pentru osteneală câte doi lei şi jumătate de galbeni. Original, sigiliul satului Năreşti, iscălituri, cu un rezumat realizat la începutul secolului trecut de un arhivist de la Arhivele din Iaşi.

2

137

385

1840

ianuarie 10

Protopopul ţinutului Tutova porunceşte preotului Ion Popescu din satul Epureni, să cunune pe Petrache, fiul lui Neculaie Andonie, cu Ioana, fata lui Petriman Gorie. Original, semnătură, sigiliu în fum.

1

138

386

1840

ianuarie 27

Inventarul celor 96 de documente, din secolele XV-XIX, ale moşiei Stroieşti, a răposatului aga Alecu Roset, câte s-au găsit în lada de fier.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

52

Original, rupt şi pătat, legalizarea Divanului Apelativ al Ţării de Gios.

139

387

1840

februarie 8

Protopopul ţinutului Tutova Costandin Iconom porunceşte preotului Ioan Popescu din Epureni să citească slujba de cununie lui Toader fiul lui Vasile Luteş şi Ioanei, fiica lui Vasile. Original, semnătura protopopului Costandin Iconom, sigiliu în fum.

1

140

388

1840

februarie 22

Zapis dat de un datornic lui Toma Filip, prin care se angajează să-i întoarcă banii împrumutaţi în 1839 cu o dobândă de 60 de parale la 10 lei. Original, semnătura lui Toma Filip.

2

141

389

1840

februarie 24

Protopopul ţinutului Tutova Costandin Iconom porunceşte preotului Ioan Popescu din Epureni să citească slujba de cununie lui Andrei, fiul lui Creangă, cu văduva Aniţa, fata lui Toader Butnariu. Original, semnătura protopopului Costandin Iconom, sigiliu în tuş.

1

142

390

1840 martie

3

Înscris referitor la datoria pe care o are Ianache Hizu la Toma. Exista o poruncă potrivit căreia Ianache era obligat să-i de-a vaca în locul banilor, dacă nu avea banii. Original, semnături.

2

143

391

1840 aprilie

20

Mihail Grigore Sturdza înştiinţează pe aga Neculai Greceanu că i-a fost acceptată demisia din funcţia de ispravnic al ţinutului Tutova şi că în locul său a fost numit spătarul Iancu Greceanu, începând cu data de 1 mai 1840. Original, pătat şi rupt.

1

144

392

1840 aprilie

20

Departamentul Trebilor Dinăuntru anunţă pe demisionarul ispravnic al Tutovei, Neculai Greceanu, că în locul său va prelua funcţia spătarul Iancu Greceanu, începând cu data de 1 mai a anului 1840. Original, pătat şi rupt.

2

145

393

1840 aprilie

22

Însemnare referitoare la primirea unor „hârtii a departamentului” date lui Matei Poroşnicu. Original.

2

146

394

1840

Sama agăi Nicolae Greceanu ispravnicul ţinutului Tutovei, pentru leafa sa şi alte cheltuieli pe luna aprilie 1840. Original, pătat.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

53

147

395

1840 iunie

20

Înscris care conţine alegerea după spiţa de neam a moşiei Pupezăni, numită în trecut Floreşti şi Budeşti, de la ţinutul Tutovii. Acestă moşie este împărţită din vechime pe trei Bătrâni: Catamarina, Stanca şi Biluşca. Original, rupt în mijloc.

2

148

396

1840 august

18

Jalbă adresată isprăvniciei Fălciu cu privire la împărţirea moşiei Năreşti. Original, rupt, pătat şi şters, parţial ininteligibil.

2

149

397

1840 aprilie

21

Raportul privighetorului asupra cercetării făcute la faţa locului în pricina sama volniciei săvârşite de stolnicul Ouatu, în dauna răzeşilor de Năreşti. După hotarnică se stabileşte că acel loc este al răzeşilor şi se retituie de Ouatu dijma luată. Original, pătat, cu un rezumat realizat de N. Bălănescu, la 24 iunie 1914.

2

150

398

1840 august

22

Adresă trimisă de Judecătoria ţinutului Fălciu către Neculai Codreanu, pentru a se prezenta la 10 septembrie la acea judecătorie, pentru procesul ce-l are cu casa răposatului Enachi Isăcescu, pentru pământ. Original.

1

151

399

1840 aprilie

22

„Ordinul isprăvniciei ţinutului Fălciu, către privighetorul ocolului Crasna, privitor la încălcarea hotarului moşiei făcută de stolnicul Ouatu, în dauna Năreştenilor, specificând că discoaserea pricinii este de competenţa judecătoriei şi că el (privighetorul) să pue în stăpânire pe părţile în pricină, pe cel ce a stăpânit anul trecut, până va hotărâ judecatul, iar rezultatul să-l raporteze”. Original, cu rezumatul lui N. Bălănescu, din 24 iunie 1914.

2

152

400

1840 august

23

Înştiinţare dată de Ioniţă Scarlet privighetorului ocolului Crasnei pentru 109 snopi de grâu şi 30 de snopi secară, pe care i-a dat locuitorilor de pe moşia Năreşti, dijmuiţi pe nedrept de către stolnicul Ouatu. Original, semnătură.

1

153

401

1840 august

30

Peci prin care protopopul ţinutului Tutova volniceşte pe preotul Ioan Popescu din satul Epureni să citească cununia holteiului Ioan sin Timofti Achiţii şi a fetei cu care vrea să se însoţească cu Ioana, fata lui Simion Asandi. Original.

1

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

54

154 402

1840 noiembrie 7

Jalba înaintată divanului de Apelaţie de Ion Tălăghir, răzeş şi vechil de Tămăşeni şi de Ion Silvestru, răzeş şi vechil din Dodeşti, ţinutul Tutova, în pricina ce o au cu aga Neculai Greceanu pentru trupuri din moşiile Ordeşti, Horeşti şi Busteşti. Copie, pătat.

1

155

403

<1840>

Mărturie hotarnică pentru moşia Dodeşti, ţinutul Tutova. Copie, rupt mult pe margini şi pătat, parţial ilizibil.

2

156

404

<1840>

Listă cu persoanele care au fost de faţă la cercetarea vornicului Pascal. Original.

1

157

405

<1840>

Fragment dintr-un plic cu adresa lui Ioniţă Codreanu fost mare stolnic. Însemnare despre moşiile Vlădeşti, Briţcani şi Negrileşti „ce-i zic şi Peicu”. Original.

1

158

406

<1840>

Cifrele cu suprafeţele rezultate în urma măsurătorilor moşiei Spărceni. Ciornă.

1

159

407

<1840>

Cifrele cu suprafeţele rezultate în urma măsurătorilor moşiilor Briţcani şi Negrileşti. Ciornă.

1

160

408

<1840>

Listă de ţigani capi de familie cu sufletele familiei, cu detalii referitoare la vârsta, sexul şi ocupaţia acestora. Original.

1

161

409

<1840>

Însemnări privitoare la cheltuielile făcute la construirea unui drum. Original.

1

162

410

<1840>

Fragment dintr-o listă cuprinzând numele unor ţigani. Original.

1

163

411

<1840>

Stricăciunile făcute în pădurea lui Neculai Codreanu de către ţiganii lui Scarlat Miclescu. Original.

2

164

412

<1840>

Jalbă pentru stricăciunile făcute pe o moşie de către vitele şi ţiganii spătaului Scarlat Miclescu. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

55

165 413

<1840> Izvod pentru împărţirea stânjenilor unei moşii din ţinutul Fălciu. Original.

1

166

414

<1840>

Însemnare de ţiganii lui Luca ce sunt fugiţi, după mărturia lui Toader ţiganul. Original.

1

167

415

<1840>

Spiţa neamului Filichescu, de la ţinutul Tecuci. Original.

1

168

416

<1840>

Spiţă de neam pentru descendenţii lui Neculai Păun, stăpân pe 100 de stânjeni din moşiile Fârţăneşti şi Chiraftei, ţinutul Covurlui. Original, rupt, căptuşit cu o copertă de hârtie, culori verde, maro şi negru.

1

169

417

<1840>

Însemnare a celor ce vor da bani pentru căştile trimise de postelnicul Alexadru Beldiman. Original.

1

170

418

1841

ianuarie 7

Însemnare pentru patru lei şi 20 de parale daţi de postelnicul Ianachi Iosif în cheltuiala moşiei. Original.

1

171

419

1841

februarie 18

Însemnare privitoare la hârtiile date judecătoriei pentru moşia Berheci. Original.

1

172

420

1841 aprilie

12

Jalba vechililor de la moşia Dodeşti către judecătoria ţinutului Fălciu în pricina ce o au cu aga Neculai Greceanu pentru moşii din satul Dodeşti. Original, pătat mult, parţial ilizibil.

1

173

421

1841

octombrie 8

Jalba unor răzeşi de la moşia Golia, ţinutul Fălciu, către Alecu Roset, pentru pricina ce o au cu Ioniţă Pomană, pentru pământ din acea moşie. Original.

1

174

422

1841

octombrie 8

Peci prin care protopopul ţinutului Tutova volniceşte pe preotul din satul Epureni, Constantin Dima, să citească cununia lui Vasile sin Simion Asandei cu Maranda, fata lui Apostu. Original.

1

175

423

1841

octombrie 30

Înştiinţarea judecătoriei ţinutului Fălciu către răzeşii din Hăreşti de a se prezenta în ziua fixată prin „vechili formalnici” cu „vechilimile” în regulă şi cu toate „docomenturile” spre a se stabili hotarul dinspre moşia Foleşti a stolnicului Ouatu, care se

2

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

56

judecă cu aceştia. La cercetarea de la faţa locului făcută de vornicul porţii Vasile Tenie răzeşii nu s-au prezentat. Original, cu un rezumat realizat de N. Bălănescu la 24 iunie 1919.

176

424

1841

noiembrie 1

Peci dat de protopopul de Tutova, prin care volniceşte pe preotul din satul Epureni, Constantin Dima, să citească cununia lui Gheorghe sin Arsăni Zorbec, cu Ecaterina, fiica lui Toader Chiriac. Original.

1

177

425

1841

noiembrie 26

Jurnal încheiat de membrii Divanului Domnesc în pricina de judecată între Ilinca Vârnav, născută Negri, proprietara moşiilor Blânzi, Popeşti cu răzeşii de la moşiile Găgeşti, Corod şi o parte din Blânzi. Original.

6

178

426

1842

ianuarie 10

Jalba răzeşilor de Dolneni către isprăvnicia ţinutului Fălciu în pricina cu sprdarul Strătilă, pentru împărţirea veniturilor moşiei Dolneni. Original, pătat şi rupt.

1

179

427

1842

ianuarie 23

Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului Constantin Dima, din satul Epureni, prin care îl volniceşte să citească cununia lui Gheorghe, feciorul lui Toderaşcu Plugariul, cu văduva Axinia, fiica lui Toader Azoiţii. Original.

1

180

428

1842

februarie 18

Peci dat de protoiereul ţinutului Tutova preotului Constantin Dima, din satul Epureni, acelaşi ţinut, pentru a citi cununia lui Vasile sin Tănasă Coroi, cu Maria, fiica lui Nicolae Apostul. Original.

1

181

429

1842 mai 6

Opisul documentelor înfăţişate de Divanul Domnesc în pricina dintre Vasile Visu cu Petre Maxim, pentru pământ din hotarele moşiilor Jariştea şi Româneşti, de la ţinutul Tutova. Sunt menţionate documente din secolele XVI-XIX. Original.

2

182

430

1842 iunie

10

Hotarnica moşiei Chilienu pe apa Elanului înspre apus, până la drumul Brăilei, a căpitanului Gavril Cârjă. Original, legalizarea ţinutului Tutova.

1

183

431

1842 august

25

Zapis prin care Gherasim Zaharia îşi ia obligaţia să facă 250 de podele lui Toma Filichi.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

57

Original, semnătură, amprente.

184

432

1842 august

25

Zapis prin care Enache Munteanu se învoieşte a da lui Toma Flichi, patru dimirlii de grâu. Ciornă.

1

185

433

1842

decembrie 20

Înscris dat de epitropii bisericii Sf. Dimitrie din Huşi, prin care adeveresc că fostul epitrop Hagi Petcu Stancovici s-a îndeletnicit cu lucrările privind averea şi zestrea bisericii. Original.

1

186

434

1841

decembrie 22

Peci prin care protoieria ţinutului Tutova însărcinează pe preotul Constandin Dima din satul Epureni să citească cununia lui Tudorache, feciorul lui Petre Bulgariul cu Varvara, fiica lui Ioniţă Bădărău. Original.

1

187

435

1842

decembrie

Listă cu sumele de bani datorii ce i se cuvin lui Toma Filichi. Original.

1

188

436

1842

Mărturie hotarnică a moşiilor Vlădeşti şi Coroieşti de la ocolul Smilii, din ţinutul Tutova, întocmită de slugerul Grigore Negruţ, privighetorul ocolului Smili şi Ioan Buţa, vornicul porţii la dispoziţia isprăvniciei ţinutului Tutova. Original, semnăturile celor doi dotarnici, sigiliul ţinutului Tutova în fum.

1

189

437

1842

noiembrie

„Opis de documentele moşiilor Cojerii, Stoeşeşti şi Petrişori, de la ţinutul Fălciului, precum şi câteva documente a unor moşii ce să hotorăsc cu acele numiti mai sus”. Sunt menţionate documente din secolele XVII-XIX. Original.

7

190

438

1843

ianuarie 27

Învoială între răzeşii din Năreşti şi Iordache Pantazi, pentru a-i achita veniturile orânzilor în schimbul a 108 zile de lucru, 6 pluguri, 293 vedre de vin, 196 de lei, în conformitate cu un contract pe care nu l-au respectat. Original, pătat şi rupt, semnătură, amprentele răzeşilor, la final rezumatul lui Bălănescu, din 21 mai 1914.

2

191

439

1843

ianuarie 27

Jalba unor locuitori din moşia Brăileşti către isprăvnicia ţinutului Tecuci, în pricina a 50 de stânjeni din acea moşie. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

58

192

440

1843

februarie 13

Zapis prin care Neculai Budeanu vinde nepotului său Neculai, fiul lui Constantin Budeanu, doi stânjeni din moşia Hânceni, din ţinutul Fălciu, „la gura Albeştilor”. Original, amprentele vânzătorului şi a martorilor: Ştefan Budeanu, frate cu vânzătorul,Ioniţă Budeanu, Grigore Toma şi Toader Savin, scrie Grigore Popovici, sigiliul în fum a satului Văleni

1

193

441

1843 martie

14

Raport înaintat de paznicii şi vornicul satului Dolheni, din ţinutul Fălciu, către isprăvnicie asupra felului cum au fost primiţi oamenii din Vutcani, de către Iordache Pantazi, Vechil la sărdarul Strătilă, trimişi de isprăvnicie pentru a lua nişte zăloage de la acesta. Original, pătat, semnături, sigiliul satului Dolheni în fum, la final rezumatul lui Bălănescu, din 27 mai 1914.

2

194

442

1843 mai 28

Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului Grigore Iconom din satul Epureani, prin care îl volniceşte să citească slujba cununiei lui Costache sîn Alexandru Abăza, şi Saftei, fiica lui Grigore Lupul. Original.

1

195

443

1843 iunie 6

Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului Gheorghe Simoviciu din satul Epureni, prin care îl volniceşte să citească slujba cununiei lui Petre sîn Gheorghe Sîrghi şi Mariei, fiica lui Ioniţă Chiper. Original.

1

196

444

1843

decembrie 10

Sama primită de Dumitru Murguleţ din moşia Năreşti, cu obligaţia de a întreţine pe mătuşa lui, Sandală, fiica lui Vasile, feciorul Marinei. Original, pătat.

1

197

445

1844

ianuarie 9

Zapis prin care Vasile Ţărca din Corni vinde lui Dumitru Murguleţ doi stânjeni pământ cu 50 de lei stânjenul din satul Năreşti. Original, pătat.

2

198

446

1844

ianuarie 17

Hotarnica moşiei Olteneşti, pe apa Lohanului , din ţinutul Flălciu, a fiilor lui Grigoraş Agărici fost vornic de poartă. Original, rupt şi pătat mult, parţial ilizibil, nerestaurat, cu transcriere în caractere latine.

6+2(transcriere)

199

447

1844 aprilie

19

Peci dat de protopopul ţinutului Tutovei preotului Gheorghe Iconom din satul Epureni, prin

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

59

care îi porunceşte să cunune pe Gheorghe sîn Nedelcu Drângî cu Paraschiva, fiica lui Toader Dranga. Original.

200

448

1844 aprilie

27

Privighetorul ocolului Crasna, din ţinutul Fălciu, scrie vechilului de mazili Iordache Cantari din Dolheni să nu abuzeze cu solicitările mazililor peste timpul legiuit, căci, în caz contrar, va fi pus să achite despăgubiri. Atenţionarea privighetorului ocolului Crasna este urmarea jalbei răzeşilor din Idrici şi Dolheni împotriva lui Irodache Cantari. Original.

1

201

449

1844

octombrie 11

Peci dat de protopopul ţinutului Tutova, preotului Gheorghe Simo<novici>, din satul Epureni prin care îl volniceşte să cunune pe Ioan sîn Petrea Bulgariul cu Ileana, fiica lui Alexandru Plugariu. Original.

1

202

450

1844

octombrie 15

Zapis prin care fraţii Juverdeni, Ion, Gheorghe şi Ilie, se învoiesc să dea lui Ioniţă Popescu o vie. Original.

1

203

452

1845

februarie 5

Zapis de veşnică vânzare prin care Neculai Savin şi soţia sa Nastasia vând lui Ion Bucureşteanu o jumătate de pogon de vie din bătrânul Budacului, din satul Văleni. Original, amprentele vânzătorilor şi sigiliul satului Văleni în fum, zapis scris de Grigore Popovici, legalizarea privighetorului ocolului de Mijloc, ţinutul Fălciu.

1

204

453

1845 martie

19

Vechilime dată de Vasile şi fraţii săi lui Ştefăniţă Borodeanul să le aleagă partea lor din moşia Borodeni. Original.

1

205

454

1845 mai 13

„Izvod de cât au muncit […] (bejenarii pălmaşi) şi câte parale anume să se ştie”. Original.

2

206

455

1845 iunie 9

Prezidentul Judecătoriei ţinutului Fălciu scrie răzeşilor din satul Dodeşti în legătură cu aprobarea hărţii satului, întocmită la 1839 de inginerul Iosif Braun. Original, rupt şi pătat, semnătura prezidentului.

1

207

456

1845 iulie 5

Prezidentul tribunalului ţinutului Fălciu scrie răzeşilor din Dodeşti că data aprobării hărţii satului

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

60

lor, întocmită de Iosif Brauna la 1830, la faţa locului s-a amânat pentru luna august. Original, rupt şi pătat, semnătura prezidentului.

208

457

1845 iulie

29

Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului din satul Epureni, Gheorghe Simovici, prin care îl volniceşte să cunune pe văduvul Costandin Ionaşc cu văduva Vasilca, fiica lui Simion Asandii. Original, şters, parţial ilizibil.

1

209

458

1845

octombrie 30

Peci prin care protopopul de Tutova volniceşte pe iconomul Gheorghe Sămovici, din satul Epureni să cunune pe Cosntantin cu văduva Miluţa. Original, rupt şi şters.

1

210

459

1845

noiembrie 8

Peci prin care protopopul de Tutova volniceşte pe preotul Constantin Simovici, iconom să cunune pe Constatin Ionaşc cu Vasilca, fiica lui Ioan Sărghie. Original.

1

211

460

1845

noiembrie 15

Neculai Codreanu reclamă la Departamentul din Lăuntru locuitorii satului Vinderei de la ţinutul Tutova că nu i-au achitat suma de bani datorată. Original.

1

212

461

<1850>

Spiţa neamului Brutul, din satul Puţăni, ţinutul Tecuci, din care se trage scriitorul acestui act, Ion Lugu. Copie.

2

213

462

<1845>

Carte de rugăciuni cu diferite însemnări în care predomină însemnările referitoare la cutremurele de pământ. Original, in folio, ştearsă pătată, pe alocuri ilizibilă.

39

214

463

<1840>

Izvodul vinului transportat de la Dolheni la Ştefăneşti, cu tocmală de trei lei pe vadră. Original, pătat.

1

215

464

1846

Înştiinţarea dată de judecătoria ţinutului Tecuci cu privire la hotărârea care s-au luat în pricina dintre răzeşi şi postelnicul Iancu Plitos, pentru 123 de stânjeni de pământ din satul Neguleşti, acelaşi ţinut. Concept.

4

216

465

1846

septembrie 14

Hotarnică prin care Dimitrie Balan însărcinat de ispravnicul judeţului alege părţile de moşie ale lui Toader Trufaş, reprezentat de medelnicerul

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

61

Săulescu Gheorghe, de cele ale Crăstinii şi fiicei ei Maria, reprezentate de vechilul lor Iordache Pantazi. Copie legalizată de privighetorul ţinutului Crasna, pe fila de la final se găseşte un amplu rezumat alcătuit de N. Bălănescu la 28 mai 1914.

217

466

1848 mai 5

Mihail Grigore Sturza vv. confirmă anaforaua Divanului din 16 noiembrie 1846, referitoare judecata dintre „rosienescul maior Pavel Dorobăţ” şi stăpânul moşie Tuleşti din ţinutul Tutovei şi stăpânitorii moşiei Dragomireşti, pentru împresurarea unei moşii. Original, pecete domnească în chinovar, semnături.

1

218

467

1847 aprilie

28

Hotarnică întocmită de Vasile Mirăuţă pentru o bucată din moşia Zgura a „monahului şi duhovnicului Arsăni i shimonahului Sava”, ctitorii şi ziditorii schitului Zgura. Copie, ruptă, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu.

2

219

468

1847 aprilie

29

Hotarnica lui Vasile Mereuţă asupra moşiilor Zgura şi Moisăi, ţinutul Fălciu, ale schitului din Zgura, pentru care se judecă ziditorii acestui schit, ieromonahul şi duhovnicul Arseni şi shimonahul Sava. Copie din 1848 iunie 5, legalizarea judecătoriei ţinutului Fălciu, sigilii în fum.

2

220

469

1847 martie

27

Peci prin care protopopul de Fălciu împuterniceşte pe iconomul Gheorghe Sămiovoci, să cunune pe văduvul Grigoraş Ţoncu, din satul Epureni, cu văduva Maria, fiica lui Neculai Stanciu, din târgul Bârlad. Original.

1

221

470

1846 martie 20 - 1851

mai

Înscris cu documente referitoare la banii împrumutaţi de spatarul Iorgu Radu de la Neculai Codru, „cu vade de un an de zile”. Original.

2

222

471

1847 iulie 7

Gheorghe Ţiple adevereşte că a dat vărului său Ioniţă Ţiple, partea lui din moşia Dolheni. Pe verso se află un zapis prin care Ioniţă Ţiple cumpără o parte de pământ din satul Dolheni. Original.

2

223

472

1847

septembrie 26

Adresa Departamentului din Lăuntru către logofeţie privind aflarea unui ţigan printre ţiganii vornicului Iordache Rizu. Copie.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

62

224 473

1847 Peci prin care protopopul ţinutului Tutova, volniceşte pe iconomul Gheorghe Sămovici din satul Epureni, ţinutul Fălciu să citească sluja de cununie lui Gheorghe fiul lui Gheorghe Timofte şi Angheluşei, fata Marii, fiica lui Ioniţă Vesăl. Original.

1

225

474

1848

ianuarie 4

Mihail Grigorie Sturdza vv. porunceşte spătarului Gheorghe Oprişan să înlocuiască pe postelnicul Gheorghe Iamandi, ispravnicul ţinutului Tutova, în perioada cât acesta se va afla la Iaşi, cu „treburile dregătoriei”. Original, puţin pătat, antet tipărit, sigiliu octogonal în chinovar.

2

226

475

1849

ianuarie 8

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către privighetorul Ocolului Pereschinului, în legătură cu plângerea lui Neculai Codreanu, pentru încălcarea moşiei de către vite străine. Copie.

1

227

476

1848

ianuarie 10

Zapis prin care Luca, feciorul Măriuţei, fiics lui Ioniţă Boronde, vinde cinci palme din hotarul moşiei Buciumeni. Original.

1

228

477

1848

februarie 11

Înscris prin care iconomul Gheorghie Sămovici este însărcinat să cunune pe Iordache, fiul lui Daniil, slujbaş al vornicului Iordache Costache, cu Ininca fiica văduvei Catrina, tot din casa vornicului Iordache Cantacuzino

1

229

478

1848 aprilie

24

Jalba lui Vasile Balan, acătre ispravnicie, în care arată că Vasile Iamandache a arat cu samavolnicie 19 prăjini din satul Năreşti, partea dacălului Tărtăcuţă şi care parte este dată lui. Iamandă spune că şi vara trecută a avut secară acolo. Balan arată însă că secara a fost semănată în toamna anului 1846, iar din 1847 a intrat el în posesia acelui loc. Original, semnătura lui Vasile Banu.

1

230

479

1848 aprilie

27

Isprăvnicia ţinutului Fălciu porunceşte privighetorului ocolului Crasna să nu îngăduie samavolnicii asupra stăpânirii lui Vasile Iamandi. Original.

1

231

480

1848 mai 8

Poruncă dată lui Neculai Codru să cerceteze hoarele moşiei Movileni de la ţinutul Fălciu. Original.

2

232

481

1848

Înscris adresat isprăvniciei referitor la nişte

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

63

octombrie 6 datorii ale satelor. Sărăceni, Sineşti şi Bredeşti. Original.

233

482

<1848>

„Izvod de vitili ce s-au iernat”.

Original.

1

234

483

1848

noiembrie 9

La porunca privighetorului de ocol, pasnicii, vornicii şi vechilii cercetează valoarea stricăciunilor provocate de vitele sătenilor din Mălăieni, Coroieşti de Sus şi Cărjeoani, ţinutul Tutova, asupra stogurilor cu fân ale unui boier nenumit. Se constată că au fost stricate 14 căpiţe de fân. La final sunt enumerate numele ţăranilor a căror vite au fost prinse la stoguri şi câte vite avea fiecare. Original.

2

235

484

1848

decembrie 3

Poruncă trimisă vătavului moşiei Movilenilor de a se prezenta însoţit de oameni bătrâni la stabilirea hotarelor moşiei Vităneştilor şi a stricăciunilor provocate de vite asupra acestei moşii de vitele sătenilor din Cârjăoani. Original.

1

236

485

1848

decembrie 24

„Actu di rânduiri” - testamentul spătarului Gheorghe Oprişan. Original, pătat.

4

237

486

1848

decembrie 26

Scrisoarea spătarului Gheorghe Oprişan către domnul Mihail Sturdza, prin care îl roagă să ridice la rangul de spătar pe fiul său, Nedelcu Oprişan. Original, cu un rezumat pe verso, alcătuit de N. Bălănescu.

2

238

487

1848

Jalba locuitorilor din satul Movileni, ţinutul Tutova, către isprăvnicie, împotriva vătavului spătarului Scarlat Miclescu, de la primesc diverse obijduiri. Concept.

1

239

488

1848

„Samă cu dumnealui postelnicul Gherorghe Iamandi, ispravnicul ţinutului Tutova, pentru banii lefii şi cheltuielile urmate în lunile ianuarie-martie 1848. Original, pătat.

2

240

489

1849

Citaţia preşedintelui Divanului domnesc către stăpânul moşiei Dolheni de a se prezenta prin vechilul său la 31 mai, la divan, pentru judecarea

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

64

pricinii pe care o are cu m-rea Dobrovăţ, pentru împresurarea moşiei Tâlhăreşti. Original, pătat, rezumatul lui N. Bălănescu din 10 iunie 1919.

241

490

1849 martie

14

Zapis prin care Ioan Săpătoriul vinde căpitanului Ioan Popa o bucată de loc din hliza Ursoaia, din satul Bogdăniţa, pe care îl avea moştenire de la mama sa Zoiţa. Original, legalizarea pasnicilor satului Bogdăniţa.

1

242

491

1849 martie

30

Împuternicire dată unui zapciu de a merge la satul Movileni pentru a cerceta „brazda trasă printre grâne”, împreună cu vornicelul, pasnicul şi cu alţi fruntaşi din sat. Original.

1

243

492

1849 aprilie

20

Jalba lui Neculai Codreanu către isprăvnicia Tutovei în problema măsurătorii moşiei sale din satul Movileni de la ţinutul Tutovei. Original, rezumatul lui N. Bălănescu.

2

244

493

1849

septembrie 22

Peci prin care protopopiatul ţinutului Tutova volniceşte pe iconomul Gheorghe Sămovici din satul Epureni să cunune pe spătarul Ioniţă Sturdza, fiul vistiernicului Petrache Sturdza, cu Profira, fiica lui Mihail Iamandi. Original.

1

245

494

1849

noiembrie 7

Angajament luat de locuitorii unor sate din ţinutul Tutova de a nu mai paşte vitele pe moşia Movileni a lui Neculai Codreanu. Original.

1

246

495

1849

decembrie 16

Isprăvnicia Tutovei către Neculai Codreanu, în chestia judecăţii dintre un ţigan rob al său şi un alt ţigan rob al lui Scarlat Miclescu. Original, rezumatul lui N. Bălănescu.

1

247

496

1850

ianuarie 30

Somaţie trimisă de isprăvnicia ţinutului Tutova nobilului Neculai Codreanu de a înapoia boii ţiganilor spătarului Scarlat Miclescu pe care avea obligaţie de a-i înapoia, în urma judecăţii avute cu aceştia. Original.

1

248

497

1850

februarie 17

Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova trimisă lui Neculai Codreanu referitoare la obligaţia de a da vitele ţiganilor lui Scarlat Miclescu spatar şi prin care i este informat de conţinutul adresei pe care

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

65

susţine că nu a primit-o. Original.

249

498

1850 martie

5

Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova prin care îl obligă pe Neculai Codreanu să înapoieze boii ţiganilor spatarului Scarlat Miclescu. Original.

1

250

499

1850 martie

30

Înscris prin care ţiganii boierului Scarlat Miclescu spătar se jeluiesc împotriva lui Neculai Codreanu, zicând că pătimesc mult de pe urma lui. Original.

1

251

500

1850 mai 12

Adresă trimisă de isprăvnicia ţinutului Tutova boierului Neculai Codreanu în legătură cu restituirea vitelor luate de el de la locuitorii satului Ciocăneşti, a spătarului Scarlat Miclescu. Alături se află, în copie, jalba spătarului Miclescu. Original.

2

252

501

1850 mai 28

Scrisoare adresată lui Neculai Codreanu, referitoare la găsirea ţigăncii Chiva, care a pribegit prin ţară şi pe la Odobeşti şi are s-a alăturat ţiganilor expeditorului, aflându-se sub supraveghere până când Codreanu v-a trimite după ea. Original, semnătura expeditorului indescifrabilă, sigiliu mic, aplicat în timbru sec în partea dreaptă sus, având în câmp un vas cu pânze şi legenda Paris.

2

253

502

1850 iulie 3

Peci prin care protopopul ţinutului Tutova împuterniceşte pe preotul Gheorghe Simovici din Epureni să cunune pe Gheorghe, feciorul lui Constantin Holban, de treaptă dascăl, cu Zoiţa, fata lui Petre Sărghi. Original.

1

254

503

1850

octombrie 13

„Docoment” prin care răzeşii din satul Bălăbăneşti cedează lui Toader sîn Gheorghe Taşcă bucata de pământ ce-i revine din suma de 850 de stânjeni de pământ răscumpărat de la spătarul Neculai, pe care şi el le-a avut drept cumpărături de la unii răzeşi din satele vecine: Bursuci, Româneşti, Popeşti, Jorăşti şi Bursucani.

2

255

504

1850

octombrie 15

Două scrisori trimise de isprăvnicia ţinutului Tecuci nobilului Neculai Codreanu referitoare la ţigăncile sale Zoiţa şi Chiva. Prima scrisoare este în original, a doua este o copie.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

66

256 505

1850 iunie 17 - 1851 decembrie

20

Jalbe lui Nicolae Codreanu către isprăvnicia ţinutului Tutova, referitoare la conflictul cu spatarul Scarlat Miclescu şi cu locuitorii şi ţiganii de pe moşiile acestuia, care încălcalcă moşia Movileni, producând pagube, pentru care se judecă de mai mulţi ani, fără rezultat. Copii.

5

257

506

<1850>

Jalbă a lui <Nicolae Codreanu> către isprăvnicia ţinutului Tutova în pricina de mai sus. Menţionează că în anii trecuţi a oprit doi boi şi o vacă - vite găsite pe moşia sa - drept despăgubire însă fără rezultat. Concept, nesemnat.

1

258

507

<1850>

Jalba lui Iordache Pantazi, vechil, adresată Judecătoriei ţinutului Tutova în pricina pe care o are cu răzeşii pentru o parte de moşie din satul Dolheni, ţinutul Tutova. Original, rupt, pătat şi cu însemnări ulterioare.

2

259

508

1851

februarie 13

Jurnalul Judecătoriei ţinutului Tutova încheiat în urma procesului dintre polcovnicelul Ştefan Ciochină şi răzeşii din satele Vizureni şi Borodeşti pentru părţi din aceste două sate, pe care Ciochină le moştenise de la părinţii săi. Original, sigiliu oval în fum.

2

260

509

1851 martie

7

Răspunsul M. Ciutoaie, văduva lui Constantin Ciutoaie, la reclamaţia nobilului Nicolae Codreanu. Acesta a reclamat-o la poliţia Bârlad că îi ţine pe nedrept un ţigan. Aceasta spune că nu are de unde da ţiganul, deoarece acesta a fugit de multă vreme dintre ţiganii săi şi nu cunoaşte locul unde se află acesta. Original, semnătură.

1

261

510

1851 martie

12

Zapis prin care Gheorghe Timircan şi fiul său vând lui Iordache Pantazi moşia lor din satul Năreşti, pe care au moştenit-o de la Catrina, fiica lui Gheorghe Trufaş. Original, rupt şi pătat.

1

262

511

1851 iunie 8

Scrisoarea Vitoriei Cuza, prin care cere vărului ei, Neculai, prelungirea termenului pentru plata datoriei, deoarece nu a reuşit să strângă toţi banii datoraţi. Original.

1

263

512

1851 iulie 9

Adresa Judecătoriei ţinutului Fălciu către epitropia casei răposatului Petrace Crăste în

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

67

legătură cu succesiunea acestuia. Original, rupt, pătat şi şters, nerestaurat.

264

513

1851 iulie

29

Zapis prin care Nastasia Zbârne, fata lui Ioan Boroda şi cu Panaghia Iosăp vând vărului lor Gheorghe moşia lor din satul din satul Borodeşti, la ţinutul Tutova, ocolul Corod. Original, amprentele vânzătorilor.

1

265

514

1851 iulie

31

Spiţa neamului ce se trage din Toader Cuza postelnic. Original, semnătura Smarandei, fiica postelnicului Vasile Cuza.

1

266

515

1851

octombrie 5

Peci prin care protopopul ţinutului Tutova volniceşte pe preotul Atanasie Mihalcea, din satul Epureni, să cunune pe Toader, feciorul lui Gheorghe Niţă, cu Maria, fata lui Vasile Gâdei. Original.

1

267

516a

1851

octombrie 10

„Zdelcă de veşnică vânzare” prin care nobilul Neculai Codreanu vinde la mezat moşia sa Movileni, împreună cu toate moşiile învecinate pe care le stăpânea, pe care le cumpărase la rândul său de la Dumitru Cantacuzino în 1847. Concept.

1

268

516b

1851

octombrie 31

Cererea lui Neculai Codreanu adresată Divanului Împlinitor de a îndeplini formalităţile necesare vânzării la mezat a moşiei sale Movileni, ţinutul Tutova, aflată la un ceas şi jumătate distanţă de târgul Bârlad. Spune că această moşie pe care a cumpărat-o de la Dumitru Cantacuzino, este formată din patru trupuri: Movileni, Iacobeni, Tătăreni şi Bătineşti. Ulterior se arată că termenul stabilit pentru depunerea constestaţiilor de 40 de zile fiind depăşit nobilul Codreanu este în drept să-şi vândă moşia la mezat. Copie semnată de N. Codreanu.

1

269

517

1851

noiembrie 4

Jurnal alcătuit de preşedintele Judecătoriei ţinutului Fălciu, Iordache Mălinescu, în pricina de judecată dintre răzeşii din satele Dolheni şi Hărmăneşti. Original, pătat, semnătura lui Iordache Mălinescu.

2

270

518

1851

noiembrie 15

Jurnalul încheiat de Judecătoria ţinutului Fălciu în pricina de judecată dintre monahul Veniamin Herescu şi Elena, soţia lui Vasile Gane. Primul

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

68

reclamă pe Maria că l-a înşelat în timp ce era grav bolnav, punându-l să facă danie moşia sa, satul Almăşeni, unde avea „casă, vii şi livadă drepte a sale”. Maria nu s-a prezentat la judecată şi a pirdut procesul.

271

519

1851

decembrie 5

Scrisoare adresată de un prieten boierului Neculai Codreanu, prin care informează că este grav bolnav şi că are nevoie urgent de 250 de galbeni, sumă cu care îl roagă să-l împrumute pe fiul său Nicolache. Mai menţionează că pune drept amanet ispisocul singurei sale moşii, Onceşti. Original, semnătura expeditorului, scris tremurat. Expeditorul recunoaşte că din „slăbiciune tremurând mâna”. Scrisoarea este trimisă pe o adresă din târgul Bârlad, unde locuia, probabil, Neculai Codreanu.

2

272

520

1851 aprilie

10

Adeverinţă dată de Ioan Vărgolici din satul Bălăbăneşti nepoatei sale Anastasia, fiica lui Ştefan Boşu, din satul Borodeşti, prin care arată că acesta stăpâneşte pe drept o moşie în satul Bursucani de pe bunica sa Safta, fata lui Apostol Vârgolici. Original.

1

273

521

1852

ianuarie 12

Peci semnat de protopopul ţinutului Tutova, ocolul târgului, prin care preotul Atanasie Mihalcea din satul Epureni este împuternicit să cunune pe văduvul Gheorghe, feciorul lui Timofte Achiţi, cu văduva Meliţa, fata lui Gheorghe Dragne. Original.

1

274

522

1852 ianuarie 30

Peci semnat de protopopul ţinutului Tutova, ocolul târgului, prin care preotul Atanasie Mihalcea din satul Epureni este împuternicit să cunune pe văduvul Dumitru, feciorul iconomului Vasile Vârlan, cu văduva Anastasia, fata lui Ioan Andonie. Original.

1

275

523

1852

februarie 15

Citaţie trimisă de Judecătoria ţinutului Fălciu lui Gheorghe Hănceanu, epitropul casei răposatului Neculai Crăste, prin care îl anunţă să se prezinte la dezbaterea succesiunii lui Crăste, care va avea loc în data de 14 „a viitoarei luni”. Copie, semnătura unui funcţionar pe nume Alecsandrescu.

1

276

524

1852

februarie 22

Privighetorul ocolului Pereschiva îl anunţă pe nobilul Nicolae Codreanu că a trimis la satul său, Movileni, un funcţionar să cerceteze pricina tăierii lemnelor de către ţiganii de pe moşia învecinată, Ciocani, pentru care a făcut jalbă, dar nu a putut obţine nici o informaţie deoarece acesta nu a găsit

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

69

pe nimeni la moşie. Original.

277

525

1852 aprilie

8

Privighetorul ocolului Pereschiva, ţinutul Tutova, informează pe nobilul Nicolae Codreanu, despre stadiul cercetărilor asupra ţiganilor de pe moşia Ciocani, care se fac vinovaţi de stricăciunilor produse asupra pădurii de pe moşia Movileni. Original, rezumatul lui N. Bălănescu.

2

278

526

1852 aprilie

11

Zapis prin care Mihail Tenea, Profira, soţia sa, şi Moise, fratele său, dăruiesc nepotului lor Năstasă, o bucată de moşie din Năreşti, spre a-i pomeni la sfânta biserică. Original, pe verso rezumatul lui N. Bălănescu, din 14 iunie 1914.

2

279

527

1852 mai 20

Privighetorul ocolului Pereschiva, ţinutul Tutova, înştiinţează pe nobilul Nicolae Codreanu în legătură cu rezultatul anchetei întreprinse în urma reclamaţiei sale asupra spătarului Scarlat Miclescu, care s-ar fi întins cu arătura asupra moşiei Movileni. Original, pe verso rezumatul lui N. Bălănescu.

2

280

528

1852

ianuarie 20

Isprăvnicia ţinutului Tutova îl anunţă pe nobilul Nicolae Codreanu că ţiganul Lupu fierarul îi va fi înapoiat după mai mulţi ani de pribegie, după ce îi va fi adusă familia de peste Siret. Original.

1

281

529

1852 iunie

23

Hotarnica moşiilor Perieni, Drujeşti - proprietăţile boierului, postelnicul Teodor Paladi - şi Băcani – proprietatea lui Iancu Paladi. Original, filigran, legalizarea Judecătoriei ţinutului Tutova.

2

282

530

1852 iulie

16

Judecătoria ţinutului Fălciu solicită lui Gheorghe Hânceanu, epitropul casei răposatului Petrachi Crăste, reglementarea statutului averii lui Crâste. Original.

1

283

531

1852

septembrie 11

Administraţia ţinutului Tutova anunţă pe nobilul Neculai Codreanu că poliţia l-a prins şi l-a închis pe ţiganul Lupu Herarul, iar dacă nu vine să-l ia, administraţia îl va elibera. Original.

1

284

532

1852

octombrie 5

Raportul lui Costache Nacul, a pasnicilor, vorniceilor şi namesnicilor din satele vecine moşiei Movileni de la ţinutul Tutovei cu privire la

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

70

stricăciunile făcute de vitele lui Neculai Codreanu asupra păpuşoilor lui Hristodor Dimopolo, de pe moşia sa din satul Movileni. Copie.

285

533

1852

octombrie 5

Administraţia ţinutului Tutova anunţă pe Neculai Codreanu că ţiganul Lupu fierarul a fost eliberat din închisoare. Original.

1

286

534

1852

octombrie 21

Privighetorul ocolului Pereschivi, ţinutul Tutova, anunţă pe Neculai Codreanu că este obligat să despăgubească pe proprietarul lanului de păpuşoi de pe moşia Movileni stricat de vitele şi mascurii săi. Original.

1

287

535

1852

octombrie 27

Isprăvnicia ţinutului Tutova îl anunţă pe Neculai Codreanu că trebuie să-l despăgubească pe proprietarul lanului de păpuşoi din satul Movileni stricat de vitele sale, cu 10 chile de păpuşoi. Original, în anexă se află raportul privighetorului ocolului Pereschivi, privitor la cercetările făcute asupra acestui caz.

2

288

536

1853

ianuarie 20

Ispravnicul ţinutului Tutova comunică lui Neculai Codreanu rezultatul cercetărilor făcute asupra jalbei făcute de el împotriva cămăraşului Hristodor Dimopolo, care i-a ucis nişte porci. Original.

2

289

537

1853

februarie 10

Peci prin care protopopul ţinutului Tutova permite preotului Atanasie din satul Epureni să cunune pe văduvul Matei, feciorul lui Simion Asandei, cu Maria, fata lui Constantin Ungurul. Original.

1

290

538

1853 martie

20

Hotarnica moşiei Bodeşti, ţinutul Tutova, făcută la cererea răzeşilor: fraţii Mihalache şi Fotache, Simeon Bantăş şi paharnicul Iordache Popa. Se constată că moşia merge pe trei bătrâni: Marfa, Hurusan şi popa Vârlan. Original.

4

291

539

1853 iunie

28

Foaie de licitaţie a dughenii Zoiţei Sămuleasa din târgul Huşi, cumpărată la mezat de Ioan Macari cu preţul de 11115 lei. Original, legalizarea ţinutului Fălciu.

4

292

540

1853

noiembrie 17

Privighetorul ocolului Pereschivi, ţinutul Tutova, anunţă pe Nicolae Codreanu să fie prezent la Movileni în ziua în care se vor cerceta disputele

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

71

sale cu Hristodor Dimachi, nesoluţionate încă. Copie.

293

541

1853

noiembrie

Carte arhierească a episcopului Meletie al Huşiului, prin care împuterniceşte pe preotul Gheorghe Butunoi de la biserica Sf. Ierarh Nicolae din Bârlad, districtul Tutovei, să-şi exercite atribuţiile preoţeşti în parohia sa. Original, şters şi ilizibil pe o suprafaţă de 25%, semnătura episcopului Meletie.

1

294

542

1854

februarie 24

„Compunere asupra pietrei ce esti deasupra mormântului familiei Pălădeşti di lăuntru bisăricii Sf(ân)t(ul) Savva din Eşi”. Ciornă.

1

295

543

1854 martie

30

„Zapis de vecinică vânzare” prin care Ioniţă Bucman, Gheorghe Beşleaga, Grigore Bocman şi Artin, feciorul lui Gheorghe Bocman vând o buată de moşie din satul Năreşti vărului lor Pavel Postolache, cu şase galbeni cu zimţi. Întăreşte cu iscălitura şi pecetea sa, Ion Hotnog pitar, privighetorul ocolului Crasnei. Original, rupt şi pătat, pe verso rezumatul lui N. Bălănescu din 6 iunie 1914.

2

296

544

1855 iunie 21, Bârlad.

Scrisoarea lui Nathan prin care anunţă pe Nedelcu Oprişan din Bârlad că i-a trimis 500 de galbeni cu zimţaţi, pentru care să-i trimită sinet cu vade de şase luni. Original.

2

297

545

1856

februarie 15, Bârlad.

Peci prin care protopopul ţinutului Tutova, învoieşte pe preotul Nicolae Codrean să cunune pe văduvul, feciorul lui Pavăl Rusul, cu văduva Ileana, fata lui Ioan Creţul. Original.

1

298

546

1856

februarie 16

Zapis prin care Ştefan Părosu şi Panaite Părosu, din satul Vătcani, vând lui Dumitru Murguleţ un stânjen şi jumătate din moşia părintească din Năreşti. Original, legalizarea pasnicilor satului Vătcani.

1

299

547

1857 octombrie

Harta moşiilor Mărăşeşti, Călimăneşti, Corobăneşti, Chipereşti, Andrieşti, Bulbuceni şi Răteji. Într-o notă tergală se menţionează că pe baza acestei hărţi s-au identificat moşiile lui Costache Armagolu din satele Andrieşti şi Bulbuceni. Original, color, rupt pe la îndoituri, pătat, căptuşit cu pânză albă şi tivit cu pânză verde, format A2.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

72

300

548

1857

Vechilime prin care urmaşii Catrinei Mălăiasa deleagă pe Ştefanachi Boroda să le reprezinte interesele în procesul ce-l au pentru recăpătarea moşiei părinteşti din satul Căbeşti. Original, semnăturile lui Matei Botoda, Constantin Boroda, Toader Boroda, Ioniţă Boroda şi Sava Boroda; vechilime scrisă de dascălul Ioan Zoblică.

1

301

549

1858 mai 3

Reclamaţia Trudei, soţia răposatului Ivan Cerne şi fiica lui hagi Radu Cusacov, referitoare la risipirea unchiului ei hagi Petru Stoicovici de către fiica vitregă a acestuia, Stoica, fără ca ea să beneficieze de nimic de pe urma unchiului ei, în calitate de cea mai apropiată rudă legitimă. Copie.

2

302

550

1859

ianuarie 9

Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul Epureni să cunune pe Iancu, feciorul lui Costandache Cobzarul, cu Marina, fata lui Andrei Mălin. Original.

1

303

551

1859

ianuarie 28

Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul Epureni să cunune pe Grigoraş, feciorul lui Gavril Ciocârlan, cu Catrina, fata lui Vasile Gâdei. Original.

1

304

552

1859

februarie 9

Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul Epureni să cunune pe văduvul Alicsandru, feciorul lui Grigore Lupeş, cu văduva Maria, fata lui Gheorghe Rusul. Original, afectat de microrganisme.

1

305

553

1859

februarie 10

Peciul protopopului ţinutului Tutova prin care volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul Epureni să cunune pe Ioan, feciorul lui Iordache Siminescu, cu Ilinca, fata lui Florea Iacob. Original, rupt.

1

306

554

1859

noiembrie 30

Înscris prin care obştea răzeşilor din satul Borodeşti hotărăşte să răscumpere de la Sfata Vulpe o moşie în suprafaţă de 25 de stânjeni, cu 8 lei stânjenul, din hotarul satului Buciumeni. Original, pătat, 59 de amprente şi semnături ale răzeşilor.

1

307

555

1860 aprilie

25

„Mărturie” dată de răzeşii din satul Boroda lui Ştefanache Boroda, Constantin Filip, Sava Boroda

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

73

şi Gheorghe Filip pentru a răscumpăra o bucată de moşie părintească din satul Dabijeni. Original, semnăturile şi amprentele răzeşilor.

308

556

1861 mai 8

Peciul dat de protopopul ţinutului Tutova prin care volniceşte pe preotul Neculai Codreanu din satul Epureni să cunune pe văduvul Ştefan, feciorul lui Dumitrache Buleti, cu văduva Safta, fata lui Grigore Isac. Original.

1

309

557

1862

decembrie 11, Cerţeşti.

Spiţa neamului ce se trage din Dumitraşcu Glod, scoasă de pe o altă spiţă de la Căbeşti de Iordache Rascu. Original.

1

310

558

1863 mai 3

Zapis prin care Simion Stoian vinde o parte din moşia pe care o are de la soţia sa Maria, fata lui Alexandru Trufaş, în satul Fundu Idriciului, ocolul Crasna, districtul Fălciului, lui Gheorghe Murguleţ. Original, semnături.

1

311

559

1863 mai 23,

Muntele Athos.

Scrisoarea monahului Teodor de la Sfântul Munte Athos, din schitul Sf. Ana, „la chilia unde să cinsteşte şi să prăznuieşte Sfântu Mucenic Gheorghe” către iconomul Costache Vraghie din oraşul Bârlad. Acesta conţine învăţături creştineşti de bună cuviinţă, monahul stăruind asupra faptului că în toamna precedentă a trimis o scrisoare, fără a primi răspuns. În final, arată că a trimis împreună cu scrisoarea 20 de linguri bune „dintru care 16 sunt cu coroană şi 4 sunt cu scorpie”, pe care iconomul Costache să le împartă pe la rude după cum se indică în scrisoare. Original, semnătura monahului Teodor.

2

312

560

1865

„Locul di hrană ce s-au împărţit la locuitorii Roşieşti, ci s-au dat după Legea rurală din 1865”. Sunt pomenite următoarele nume: Toader Scurtu, Mihalache Scurtu, Caramfil Morariu, Postu Morariu, Stan Băltag, Ghicu Dulan, Agachi Durbală, Neculai Agachi, Constantin Baltag, Ioniţă Cosma, Ion Gapşa, Ion Crace, Eni Buzatu, Constantin Stratu, Gheorghe Onofrei, Gheorghe Luca, Gligore a lui Gligoraş, Gheorghe Rocşa, Nechifor Gopşa, Gheorghe Cazacu, Postu Lerter, Costachi Răcăuţanu, Gabril Codrescu, Dănilă Popa, Dănilă Ropotă, Toader Dimir, Ioniţă Dieconu, Neculai Talasă, Ştefan Gavril, Eni Avram, Luca Mihălachi, Ioan Coşmagiu, Ioan Băgdăsar, Dumitru Bălăban, Neculai Văşman, Emandi

11

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

74

Muntianu, Gheorghe Antoniu, Ioan Antoniu, Costantin Ursachi, Ioan Cantazu, Vasile Mănăilă, Tanasă Buga, Lupu Codreanu, Toader Buzatu, Sava Crace, Onofrei Păvălucă, Toader Pordras, Dumitracă Todetică, Costantin Băgdăsar, Pavăl Băgdăsar, Pricochi Curpă, Toader Lupu, Gligoraş Rusu, Gheorghe Hărjău, Dumitrachi Lefter, Neculai Dulan, Ion Bondar, Ion Codreanu, Mătei Pintilii, Gheorghi Cărămidă, Ion Bumbar, Neculai Hobjilă, Gavril Mănăilă, Ştefan Lupu, Avram Petruşca, Gheorghi Dulan, Ursachi Turcu şi Alexandru Pordras. Original.

313

561

1867

ianuarie 30

Peci dat de protopopul ţinutului Tutova preotului Nicolae Codreanu din satul Dealul Mare pentru a cununa pe Gavril, feciorul lui Grigoraş Giuncă, cu Maria, fata lui Dimitrie Chitariul. Original.

1

314

562

1867 aprilie

1

Harta bucăţii de pământ stăpânită de răzeşii din Stănigeşti. Original, color, rupt.

1

315

563

1868 iunie

17

Contract încheiat între avocatul Lascăr Costin şi răzeşii din satul Bogdăniţa din judeţul Tutova. Avocatul se va judeca în numele răzeşilor pentru 2080 stânjeni de teren din acest sat cu statul român, care stăpâneşte pe nedrept acest teren după secularizarea averilor mănăstireşti. Răzeşii nu vor plăti nici un fel de cheltuieli de judecată, în schimb vor ceda avocatului jumătate din terenul revendicat. Original.

1

316

564

1869

ianuarie 28

„Izvod de zestre ci cu agiutoriul lui Dumnezău dau fiicii meli Maria”. Original, pătat, rupt pe la colţuri.

1

317

565

1870 iulie

16

„Prescriptu verbale” prin care membrii unei urbe (probabil Bârlad) iau iniţiativa strângerii unei sume de bani pentru confecţionarea unei săbii cu inscripţie de recunoştinţă, care va fi înmânată comandantului armatei franceze, aflată în război cu armata prusacă. Din comitetul subscripţiei făceau parte. D. C. Raclisiu, L. Costin, N. Filipide, P. Chenciu, preşedinte fiind numit Iordache Ganea. Original, tipărit.

1

318

566a

<după

„Actu de asociaţiune” între comercianţii din

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

75

1889> Bârlad şi tăbăcarii din acelaşi oraş, prin care primii îşi iau angajamentul să subvenţioneze fabrica de piei, deschisă, în 1889, cu 20.000 de lei „necesari pentru alimentarea fabricei de tăbăcărie”. În contract, se stabilesc, în 12 puncte, principalele condiţii de alocare a banilor în contul fabricii şi care sunt măsurile de control financiar. Casierul asociaţiei este numit comerciantul Iacob Ferhat, care are obligaţia de a ţine evidenţa virării banilor şi a modului în care acesta era cheltuiţi. Original, rupt.

4

319

566b

<1872>

Harta moşiei Stăneşti, „proprietatea casei defunctului Costachi Donici”. Original.

1

320

568

<1907>

Poem intitulat Cugetări asupra omului faţă de realitate şi a procedeilor lui. Autorul pare a fi, după Iacov Antonovici, Mihalache Borş, fost preot la biserica domnească din Bârlad, mort la 12 octombrie 1907. Original, broşat, cu o însemnare a lui I. Antonovici.

7

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

76

Pachetul nr. 1063

Nr. crt.

Locul şi data

emiterii.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Nr. file

Observaţii

1

1828

decembrie 13

Porunca isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se dispune ca staţia Vaslui să livreze 37 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana a 50 de boi, din ţinutul Tutova, care transportă echipamentul armatei ruse la Vaslui. Pe verso, chitanţa din 16 decembrie acelaşi an. Original, semnături.

2

2

1828

decembrie 14

Porunca isprăvniciei ţinutului Tutova către staţia Vaslui, pentru furnizarea a 22 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 60 de boi, care au transportat muniţia armatei ruse până la Docolina. Original, semnături.

2

3

1828 decembrie

17

Porunca isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia de acolo, prin care se solicită livrarea a 25 puduri şi 20 funturi fân, pentru hrana a 60 de boi din satele Voltuteni şi Văleni, ţinutul Fălciu, care transportă ostaşi ruşi. Original, semnături.

2

4

1828

decembrie 17

Porunca isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia Vaslui, prin care se ordonă livrarea a 37 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 100 de boi, care transportă muniţia armatei ruse de pe teritoriul ţinutului Tutova. Original, semnături.

2

5

1828 decembrie 23

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova, că un număr de 5 sănii cu 10 boi cară prizonieri turci. Se solicită livrarea fânului necesar pentru hrana boilor pentru o zi. Pe verso, porunca isprăvniciei Vaslui către staţia Vaslui, în vederea executării solicitării de mai sus. Original, semnături.

2

6

1829

ianuarie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de căpitanul Vasile Ibănescu din satul Ibăneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 124 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a boilor care transportă grâu de la Tutova la ţinutul Putna, cumpărat de vornicul Costache Conachi. Original, semnătura lui Vasile Ibănescu căpitan.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

77

7

1829

ianuarie 14

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tecuci către staţia Furceni, pri care ordonă livrarea a 43 funturi de fân pentru 124 de boi din satele Furceni şi Ionăşeşti, care transportă făină la Focşani. Original.

1

8

1829

ianuarie 16

Chitanţa dată de staţia Tecuci de către Neculai Ghica, mazil din satul Orgoeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 10 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 40 de boi, care transportă la Focşani făina cumpărată de vornicul Costache Conachi. Original.

1

9

1829

ianuarie 21

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Roiul din satul Bogdana, ţinutul Tutova, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care urmează să transporte la Focşani zahereaua cumpărată de vornicul Costache Conachi. Original.

2

10

1829

ianuarie 21

Chitanţă dată staţiei Furceni de către Gheorghe Mogâlde serdar, pentru primirea a 52 de puduri şi 30 funturi de fân, hrana pe o zi a 70 de boi, care au transportat grâul cumpărat de vornicul Costache Conachi. Original, semnătura lui Gheorghe Mogâlde.

2

11

1829

ianuarie 23

Chitanţă dată staţiei Furceni de Mihai Busuioc din satul Odobeşti, ţinutul roman, pentru primirea a 140 de puduri de fân, hrana pe o zi a 370 de boi, care au transportat cherestele la Galaţi, pentru podul care urmează a fi construit peste Dunăre. Original.

1

12

1829

ianuarie 31

Chitanţă dată staţiei Furceni pentru 218 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 98 de boi, care transportă zaherea de la ţinutul Bacău până la ţinutul Brăila. Original.

1

13

1829

februarie 3

Chitanţă dată de Costachi Apostol, de la ocolul Siret, ţinutul Botoşani, pentru 372 puduri fân, hrană primită de la staţia Vaslui necesară la 496 boi, care au transportat zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

2

14

1829 februarie 3

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova, prin care face cunoscut că un număr de cinci sănii cu 10 boi vor transporta până a Tecuci echipament militar. Solicită staţiei Tecuci să livreze acestui convoi şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a boilor. Original, semnături.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

78

15

1829 februarie 3

Chitanţă dată staţiei Vaslui de ocolul Turiei, ţinutul Iaşi, pentru 285 puduri de fân, hrana a 380 de boi, pentru o zi. Aceştia au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

16

1829

februarie 5

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ştefan Ion polcovnic, pentru primirea a 154 puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 206 boi din ţinuturile Iaşi şi Cârligătura, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original, semnătura lui Ştefan Ion polcovnicul.

1

17

1829

februarie 6

Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către comisionerul staţiei Vaslui, prin care se dispune să i se dea lui Iacob Pusul din satul Bucecea, ţinutul Botoşani, pentru trei boi istoviţi, întorşi de la târgul Bârlad, unde au transportat zaherea. Pe verso se găseşte chitanţa pentru un pud şi 5 funturi fân. Original.

1

18

1829 februarie 6

Chitanţa dată staţiei Tecuci de către Manolache Bajura din satul Băscăceni, ţinutul Iaşi, pentru primirea a 246 puduri de fân, hrana pe o zi a 164 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original, semnătura lui Manolache Bajură.

2

19

1829

februarie 6

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Dimitrachi Teodor din târgul Iaşi, prin care se adevereşte primirea unei cantităţi de fân, hrana a 30 de boi pentru o zi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Botoşani. Original, semnătura lui Dimitrachi Teodor.

1

20

1829

februarie 7

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Ion Lungu, călăraş de Ţarigrad, pentru 22 puduri şi 20 funturi de fâbn, hrana pe o zi a 44 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original, amprenta lui Ion Lungu călăraş de Ţarigrad, zapciu.

1

21

1829 februarie 7

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către căpitanul Manolache Tăut din ţinutul Iaşi, pentru 249 puduri de fân, hrana pe o zi a332 boi, care au transportat zehereaua de la Sculeni la Focşani. Original, semnătura lui Manolache Taut căpitan.

1

22

1829 februarie 7

Chitanţă dată de Toader Ojog, zapciu din satul Câmpeni, Ocolul de Jos, ţinutul Roman, staţiei Vaslui, pentru 33 de puduri de fân, hrană pentru o zi a 44 de boi, care au transportat zaherea de la Sculeni la Focşani. Original, semnătura lui Tanasă Ojog.

1

23

1829

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Neculai Patrichi şi

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

79

februarie 7

Simion Ichim din satul Miroslava, ţinutul Iaşi, pentru primirea a trei puduri de fân, hrana pentru o zi a patru boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original, amprente.

24

1829 februarie 9

Chitanţă dată la ţinutul Roman, Ocolul de Jos, pentru 15 puduri, fân ce s-a primit de la staţia Vaslui, hrana pentru o zi la 20 de boi, pentru transportul de zaherea obştească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

25

1829

februarie 9

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Constantin Rafailă din ţinutul Romanului pentru 28 puduri şi 20 funturi de fân, necesare hranei pe o zi la 38 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original, semnătura lui Constantin Rafailă.

1

26

1829

februarie 10

Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia de acolo să dea fân pentru patru boi care transportă zaherea din ţinutul Iaşi, care sunt istoviţi şi care urmează a fi întorşi din drum. Pe verso: chitanţă pentru un pud şi 20 de funturi. Original.

1

27

1829

februarie 10

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefanachi Golimas, pentru primirea a 570 puduri de fân, hrana pentru o zi a 380 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni şi Focşani. Original, semnătura lui Ştefanachi Golimas.

1

28

1829

februarie 10

Chitanţă dată staţiei Tecuci pentru primirea a 588 puduri de fân, hrana pe o zi a 392 boi din ţinutul Iaşi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

29

1829

februarie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Paul Bădărău, pentru primirea a 535 de puduri şi 35 funturi de fân, hrana pe o zi a 354 de boi, care au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

2

30

1829

februarie 11

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Alexandru Andronic din mahalaua Tătăraşi a târgului Iaşi, pentru 27 puduri de fân, hrana pentru o zi a 36 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

31

1829

februarie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Gheorghe, fiul lui Neculai, din târgul Iaşi, pentru primirea a 22 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care au transportat zaherea la Focşani.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

80

Original.

32

1829

februarie 12

Chitanţă dată de Constantin [Darie] din ţinutul Iaşi, pentru 49 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 66 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

33

1829

februarie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Frunză, Petru Săreteanul, Iacob Buşcheş şi Ioan Mititelu din satul Dârjeni, ţinutul Cârligătuira, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a 8 boi, care transportă zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original, amprentele celor patru emitenţi.

1

34

1829

februarie 13

Chitanţă dată de Ilie Lupuş mazil din satul Poeni, ţinutul Roman, pentru primirea de la staţia Vaslui a 21 de puduri de fân, hrana pe o zi şi o noapte a 28 de boi, care au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

35

1829

februarie 13

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ion Lungul călăraş de Ţarigrad, pentru primirea a 25 puduri de fân, hrana pe o zi a 34 de boi, care au transportat făină de la Sculeni la Focşani. Original.

1

36

1829

februarie 13

Chitanţă dată staţiei Furceni de către Panaite Anton, polcovnic din târgul Bârlad, pentru primirea a 184 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 246 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Leva la Focşani. Original.

1

37

1829

februarie 13

Chitanţă dată staţiei Furceni de către Gheorghe, fiul lui Neculai din Iaşi, mahalaua Tătăraşi pentru primirea a 22 funduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

38

1829

februarie 14

Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către comisionarul staţiei Vaslui, prin care i se dă dispoziţie să livreze hrana a 120 de boi, care vin în convoi de la ţinutul Fălciu şi merg în ţinutul Iaşi spre a încărca de acolo fân pentru oştire. Original.

1

39

1829

februarie 14

Chitanţă dată de Gheorghe Cârcu din Iaşi staţiei Vaslui, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a şase boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

81

40

1829

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Furceni de către Ioan Iacob şi Grigoraş, „cărăuşi de Bârlad”, pentru primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân hrana pe o zi a 10 boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

1

41

1829

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Furceni de Ioan Rusul şi Tudosie Velişcu, din ţinutul Tutova, pentru primirea a 70 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

1

42

1829

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Furceni de Gheoghe Cor şi David Tăiatul, „cărăuşi din sat Hărmeziu ţinutul Iaşi”, pentru primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

43

1829

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Constantin Roş din mahalaua Ciurchi, a târgului Iaşi, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pe o zi a 12 boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

44

1829

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către breasla ciubotarilor din Iaşi, pentru primirea a 28 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 38 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

45

1829

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Furceni de către Panaite Ţighină, zapciu vornic de poartă din satul Nărteşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 25 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 34 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

2

46

1829

februarie 14

Chitanţă dată boierului comisioner al staţiei Furceni de Dumitru Petre, Constantin Baligă şi Vasile Rusăt din satul Onţeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 34 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 46 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

1

47

1829

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile Popa, ţinutul Suceava, ocolul Moldovei, pentru primirea a 177 puduri de fân, hrana pe o zi a 236 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

82

48

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Manolache Avasiloaiei din satul Golăeşti, ţinutul Iaşi, Toader David şi Gheorghe Trohin pentru primirea a 15 puduri de fân hrana pe o zi a 40 de boi, care au transportat scânduri la Galaţi. Original.

1

49

1829

februarie 14

Chitanţă dată de Tănase sudit din satul Cornu Negru, ţinutul Iaşi, şi de Alexandru „a lui Ioniţă”, pentru două puduri şi 5 funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi, care au transportat zahereaua împărătească la Galaţi. Original.

1

50

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Alexandru Andronic, zapciu din Tătăraşi, mahala a ţinutului Iaşi şi Toader „sin Andrei băcanul”, pentru primirea a 27 puduri de fân, hrana pe o zi a 36 de boi care au transportat grâu la Sculeni. Original.

1

51

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Furceni de Ion Lungu, călăraş de Ţarigrad, zapciu din Tătăraşi, ţinutul Iaşi, pentru primirea a 25 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 34 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

52

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile, fiul „babi Paraschivi”, ţinutul Iaşi, ocolul Codrului, cu tovarăşul lui pentru primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 10 boi, din ţinutul Iaşi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

53

1829

februarie 15

Chitanţă dată de un locuitor din satul Negoieşti, ţinutul Bacău, staţiei Furceni, pentru 43 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 58 de boi, care au transportat cherestele la Galaţi, pentru construirea unor poduri de peste Dunăre. Original.

1

54

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Ion, fiul lui Năstase din Iaşi, pentru primirea a 36 puduri de fân, hrana pe o zi a 48 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni. Original.

1

55

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Furceni de Costandin Haidău cu „tovarăşii” săi de la ţinutul Iaşi, pentru primirea a 30 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 102 boi, care urmează să transporte zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

83

56

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţie Furceni de zapciu polcovnicul Canta din satul Rafailă, ţinutul Roman, „cu sat Odobeşti”, pentru primirea a 28 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 38 de boi care urmează să transporte zahereaua de la Leova la Focşani. Original.

1

57

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu Machidon şi de „tovarăşul lui” din satul Negoieşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 43 puduri de fân şi 20 funturi de fân, hrana a 50 de boi, care au transportat cherestele la Galaţi. Original.

1

58

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Furceni de către postelnicul Calalb din satul Pogoneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 49 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 66 de boi de la Leova la Focşani. Original.

1

59

1829

februarie 15

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tecuci către staţia Tecuci, prin care îi ordonă să livreze fânul necesar pentru boii din satele Odaia şi Ţigăneşti, care transportă muniţie pentru armata rusă. Original.

1

60

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Furceni de Nastase Bobrig şi de tovarăşul său, „cărăuşi din satul Caracalu Negru”, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi, care au transportat cheresteaua trebuitoare pentru construirea unui pod militar peste Dunăre. Original.

1

61

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Furceni de Zaharia Cucoş din satul Pleşeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 9 puduri de fîn, hrana pe o zi a 12 boi, care transportă hrana împărătească de la Leova La Focşani. Original.

1

62

1829

februarie 15

Chitanţă dată staţiei Furceni de către Gheorghe Moisiu, mare căpitan din târgul Bârlad, pentru primirea a 120 puduri de fân, hrana de o zi a 160 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

1

63

1829

februarie 15

Chitanţa dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Romaşcu din satul Popeşti, pentru primirea a 1134 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a boilor de la săniile din ţinutul Tutova, care transportă zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

84

64

1829

februarie 16

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Flondor din satul Dăneşti, pentru primirea a 275 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a boilor care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

65

1829

februarie 16

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Pascal din ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 73 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 98 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

66

1829

februarie 16

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Manolache Ţiţu mazil din satul Zaharna, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pe o zi a 12 boi, care au transportat zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

67

1829

februarie 16

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrache Buciuman din satul Buciumeni, ocolul Moldovei, din ţinutul Suceava, pentru primirea a 163 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 218 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

68

1829

februarie 16

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Isac Mitescu polcovnic din satul Soci, ţinutul Suceava, pentru primirea a 159 de puduri de fân, hrana pe o zi a 212 boi, care transportă făină de la Sculeni la Focşani. Original.

1

69

1829

februarie 17

Chitanţă dată staţiei Vaslui pentru livrarea a 129 puduri şi 3 funturi de fân, hrana pe o zi şi o noapte a 173 de boi, care au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

70

1829 februarie

18

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Irimia Popa, mazil din satul Baia, ţinutul Suceava, pentru primirea a 96 de puduri de fân, hrana pe o zi a 128 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

71

1829 februarie

18

Chitanţă dată staţiei Furceni de postelnicul Panaite din satul Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 80 puduri de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

72

1829

Chitanţă dată staţiei Furceni de Dumitru Scutar din satul Prigoreni, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 73 de puduri

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

85

februarie 18

şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 98 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

73

1829 februarie

18

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ştefan Acsinte din satul Ghipureni, ţinutul Tutova, ocolul Corudului, pentru primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

74

1829 februarie

19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe, fiul lui Miron Buciuman, mazil din satul Buciumeni, pentru primirea a 196 de puduri de fân, hrana pe o zi a 262 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Suceava la Focşani. Original.

1

75

1829 februarie

19

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Toader Marcuş mazil din satul Iugani, ţinutul Tutova, pentru primirea a 97 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi la 130 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

76

1829 februarie

19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva locuitori din satul Hălăreşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi, care au transportat provizii pentru armata rusă la Focşani. Original.

1

77

1829 februarie

19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrache Bărbuţă şi Simion Morariul din satul Avameşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pentru o zi a opt boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

78

1829 februarie

19

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Lupu mazil din satul Bogdana, ţinutul Tutova, pentru primirea a 42 puduri de fân, hrana pe o zi a 56 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

79

1829 februarie

20

Chitanţă dată de Vasile, fiul lui Sava ruptaş, din Gherăieşti, ţinutul Roman, pentru 69 de puduri de fân primit de la staţia Vaslui, hrana a 92 de boi pe o zi şi o noapte, care au transportat zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

80

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Burghele, din ţinutul Vaslui, pentru primirea a şapte puduri şi 20 funturi de fân, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

86

Original.

81

1829 februarie 20

Chitanţă dată staţie Tecuci de Moisă Carp, Ilie vornic şi Ion Colibari din satul Găneşti, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a zece puduri şi 20 funturi de fân, hrana de o zi a 28 de boi, care au transportat zahereaua împărătească din acel ţinut la Focşani. Original.

1

82

1829

februarie 20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Patrichi din satul Miroslava, ţinutul Iaşi, pentru primirea a trei puduri de fân, hrana pe o zi a patru boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

83

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Grigore Ţintă şi Ion Bărganu din satul Horsăşti, ţinutul Cârligătura, ocolul din Jos, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

84

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Lungu, Neculai Cartojanu şi Gheorghe Gureş din satul Ciorăşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana a 60 de boi, care au transportat zahereaua din acest ţinut la magazia din Focşani. Original.

1

85

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Petru Olariul, Gligore Pătraşcu şi Gheorghe Burghele din satul Pungeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 22 puduri şi 20 funturi, hrana a trei boi, care transportă zahereaua împărătească de la Leova la Odobeşti.

1

86

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ioniţă Oatu, postelnicul din satul Stâncăşeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 91 puduri şi jumătate de fân hrana pe o zi a 122 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

87

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru fiul lui Diacon din satul Boureni, ţinutul Suceava, ocolul Săratei, pentru primirea a 166 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 222 de boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

1

88

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Pavăl, fiul polcovnicului Ion Vârgolici din satul Comăneşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 270 puduri de fân, hrana pe o zi a 240 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

87

Original.

89

1829 februarie

20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi locuitori din satul Umbratei a lipovenilor, ţinutul Suceava, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 cai, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

90

1829 februarie

21

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan a Roşului din satul Sârca şi Vasile Pintelei din satul Cogeasca Nouă, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 28 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 38 de boi, care transportă zehereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

91

1829 februarie

21

Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către magazionerul de acolo, prin care îi aduce la cunoştinţă că trebuie să dea fânul trebuitor pentru 31 de care cu boi, care au sosit cu zaherea de la Isprăvnicia ţinutului Fălciu. Original.

1

92

1829 februarie

21

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Eni, Apostu Calalb, Ioniţă Rusin şi Voicu Muntian din satul Pogoneşti, ţinutul Tutova pentru primirea a 24 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana a 66 de boi, care au transportat zahereaua de la Bârlad la Focşani. Original.

1

93

1829 februarie

22

Chitanţă dată de Gheorghe Chetrariu mazil din satul Bărbiceni, ţinutul Roman, pentru primirea a 19 puduri şi jumătate de fân de la staţia Vaslui, hrana a 28 de boi, care au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

94

1829 februarie

22

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Ion Bogza, mazil din satul Căbeşti, pentru primirea a 132 puduri de fân, hrana pe o zi a 176 de boi din ţinutul Tutova, ce urmează să încarce zaherea la Sculeni pentru a o transporta la magazia de la Focşani. Original.

1

95

1829 februarie

22

Chitanţă dată de călăraşii şi lipcani din mahalaoa Tătăraşi, târgul Iaşi, staţiei Vaslui, pentru 12 puduri şi 30 funturi fân, hrana pentru o zi şi o noapte a 34 de boi, care au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

96

1829 februarie

22

Chitanţă dată de Gheorghe, fiul lui Nicolae din Iaşi, mahalaua Tătăraşi, staţiei Vaslui, pentru primirea a 11 puduri şi 30 funturi de fân, hrana necesară pentru o zi şi o noapte a 30 de boi ce s-au întors de la Focşani, unde au transportat

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

88

zahereaua împărătească de la Sculeni. Original.

97

1829

februarie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Năstase Radu din satul Mogoşeşti, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

98

1829 februarie

22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ion Sandu din satul Crăieşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana de o zi a 30 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

99

1829 februarie

23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Ţuţe din Târgu Frumos, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 201 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana de o zi a 268 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

100

1829

februarie 23

Chitanţa dată de Toader Chiriac şi Grigore Lupu din satul Epureni, la Isprăvnicia ţinutului Fălciu, pentru 15 puduri de fân, hrană pe o zi şi o noapte pentru 20 de boi, care urmează să transporte zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

101

1829

februarie 23

Chitanţă dată pentru 28 punturi şi jumătate de fân, hrana a 38 de boi, pe o zi şi o noapte, primită de la staţia Vaslui. Convoiul de căruţe a transportat zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

102

1829

februarie 23

Chitanţă dată de Petru Ioniţă şi Coste Rusu, cărăuşi din satul Zaboloteni, staţiei Vaslui, pentru primirea a şase puduri şi trei funturi de fân, hrana pe o zi pentru 18 boi, care au transportat zahereaua la Focşani. Original.

1

103

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de mazili Ioan Lupiş şi Andrei Samson din satul Poieni, ţinutul Roman, pentru primirea a 21 puduri de fân, hrana pe o zi a 28 de boi, care au transportat zahereaua la Focşani. Original.

1

104

1829

februarie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de poruşnicul Ion Duruescu din satul Coscoeşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 157 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 210 boi, care au încărcat zahereaua la Sculeni. Original.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

89

105

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Mocan, Matei Mocan, Neculai Mocan şi Alexandru Mocan din satul Tupilaţi, ţinutul Roman, pentru primirea a 18 puduri şi 30 funturi de fân, hrana a 25 de cai, care au transportat zahereaua, împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

106

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Neculai Cernat din satul Leontineşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 55 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pentru o zi a 74 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

107

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Năstasiei din satul Cristeşti, pentru primirea a 187 de puduri ţi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 250 de boi, ţinutul Suceava, ce urmează să transporte zahereaua împărătească la Sculeni. Original.

1

108

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Apostu din satul Bursucani, ţinutul Covurlui, pentru primirea a patru puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

109

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi locuitori din ţinutul Suceava, pentru primirea a 271 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 362 boi, care urmează să transporte zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

110

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Niţă Aguţii din satul Băloşani, ţinutul Suceava, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pentru o zi a12 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

111

1829

februarie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Butnar din satul Ruşii Forăscului, ţinutul Fălciu, pentru primirea, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana de o zi a opt boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

112

1829

februarie 23

Chitanţă dată de Alexandru Andronachi şi de Gheorghe Codreanu din Iaşi, staţiei Vaslui, pentru primirea a 13 puduri şi jumătate de fân, hrana pentru o zi a 36 de boi, care au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

90

113 1829 februarie

24

Chitanţă dată de Samoilă Mămăligă din satul Puiciorul Lupului şi de Petre Prodan de la Slobozia Dobrovăţului, ţinutul Iaşi, staţiei Vaslui pentru primirea a 16 puduri şi 35 de funturi, hrana pentru o zi a 45 de boi, care vin de la Focşani, unde au descărcat zahereaua împărătească. Original.

1

114

1829

februarie 24

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Pricopi Ciobotar din târgul Bârlad, pentru primirea a 40 puduri de fân, hrana pentru o zi a 54 de boi din ţinutul Putna, ce au încărcat zahereaua de la Sculeni pentru a o transporta la Focşani. Original.

1

115

1829

februarie 24

Chitanţă dată staţiei Vaslui de către Vasile Samoilă mazil din Popeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 34 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 46 de boi, ce urmează să încarce zahereaua la Sculeni, şi să o ducă la Focşani. Original.

1

116

1829

februarie 24

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ştefan Săpiridon din satul Nărteşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 40 de puduri şi jumătate de fân, hrana pentru o zi a 54 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

117

1829

februarie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Vargonici din satul Spătăreşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 10 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni. Original.

1

118

1829

februarie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Mihalache Hagiu din satul Huşi, ţinutul Suceava, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

119

1829

februarie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nichifor Gheorghiţă din satul Buciumeni, pentru primirea a 108 puduri de fân, hrana pe o zi a 144 de boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

120

1829

februarie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile Cojocariul din satul Mânjeşti, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 69 de puduri de fân, hrana pe o zi a 92 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

121

1829

februarie

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Popa şi de Ion Pătraşcu din satul Buşoaia, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 21 de

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

91

25 puduri şi 30 funturi de fân, hrana pe o zi a 58 de boi, care transportă hrana împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

122

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Petru Olariul din satul Pungeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 11 puduri şi 10 funturi de fân, hrana a 30 de boi, care transportă zaherea la Focşani. Original.

1

123

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin, fiul lui Popa, pentru primirea a 50 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 70 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

124

1829 februarie

25

Chitanţă dată staţie Tecuci de către polcovnicul Neculai din satul Jăvreni, pentru primirea a 52 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 70 de boi din ţinutul Bacău, care au încărcat zahereaua împărătească de la Sculeni. Original.

1

125

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Pavel Mitescu din satul Miteşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 127 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 170 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

126

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţie Tecuci de Enachi Flore din satul Cudalbi, ţinutul Prutului, pentru primirea a 94 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 126 de boi ţin ţinutul Prutului, care transportă zaherea de la Galaţi la Focşani. Original.

1

127

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costache păun din satul Hărmăneşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 24 de puduri de fân, hrana pe o zi a 64 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

128

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţiei Vaslui de David Nisturaş din Dumbrăveni, ţinutul Tutova, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pentru o zi 1 patru boi, care urmează să transporte zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

129

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ioniţă Borza mazil, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o zi a zece boi şi doi cai din ţinutul Tutova, care merg spre Sculeni, de unde vor încărca zahereaua împărătească. Original.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

92

130

1829

februarie 25

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Andronachi Grădinar din târgul Bârlad, mahalaua din mijloc, pentru primirea a 46 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care merg la Sculeni pentru a încărca zaherelele ce vor fi duse la Focşani. Original.

1

131

1829

februarie 26

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Trohin Boncu, stegar din satul Fereşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 205 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 274 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

132

1829

februarie 26

Chitanţă dată de un Manolache ocolului Turia, ţinutul Iaşi, pentru 15 puduri de fân, primit de la staţia Vaslui, hrana pe două zile a 20 de boi, ce se întorc de la Focşani, unde au dus zahereaua obştească. Original.

1

133

1829 februarie

27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Parfenie din Budeşti, pentru primirea a 91 de puduri şi 20 funturi, hrana a 122 de boi, din ţinutul Cârligătura, care vor transporta zaherea de la Sculeni. Original.

1

134

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Mihai din Prigoreni şi de tovarăşi lui pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni. Original.

1

135

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Toader Grigore mazil din mahalaua Bârladului, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o zi a 24 de boi din ţinutul Tutova, care merg la Sculeni pentru a încărca zahereaua ce urmează a fi transportată la Focşani. Original.

1

136

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Pop Popa şi Toader Strat din satul Trohan, pentru primirea a 70 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 92 de boi şi doi cai, din ţinutul Tutova, ce urmează să meargă la Sculeni, de unde să încarce zahereaua. Original.

1

137

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Lazor Gaiţă din satul Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 24 puduri de fân, hrana pe o zi a 32 de boi, care transportă muniţie de la Vaslui la Focşani. Original.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

93

138

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Săcăleanu din satul Săcăleni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 39 de puduri de fân, hrana pe o zi a 52 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

139

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrachi Grăjdeni din satul Căscoeşti, pentru primirea a 16 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 22 de boi din ţinutul Vaslui, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni. Original.

1

140

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de postelnicul Toader Popa din satul Fereşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 66 puduri de fân, hrana a 88 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

141

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Prisăcan din satul Vlădeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 34 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe om zi a 46 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

142

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Crâste din satul Goleşu, ţinutul Galaţi, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi din ţinutul Covurlui, care transportă zahereaua, cumpărată de vornicul Costachi Conachi, la Focşani. Original.

1

143

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ilie Săvescu din satul Băseşti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 48 de puduri de fân, hrana pe o zi a 64 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

144

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Scarlatache Crudu din satul Văltotişti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 51 de puduri de fân, hrana pe o zi a 68 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

145

1829

februarie 28

Chitanţă dată de Manolachi căpitan din ţinutul Iaşi staţiei Vaslui, pentru furnizarea a 16 puduri şi jumătate de fân, hrana pe două zile a 22 de boi, care au transportat zahereaua la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

94

146 1829 februarie

28

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Către Tudorachi Săroiu, postelnicul din satul Gârceni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 115 puduri şi 20 punturi, hrana pe o zi a 152 boi şi doi cai, ce merg la Surceni să încarce zaherea. Original.

1

147

1829

februarie 28

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gligore Dediul din satul Poenari, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 25 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 34 de boi din ţinutul Vaslui, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

148

1829

februarie 29

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Aprod, mazil din satul Bouşani, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi din ţinutul Vaslui, care transportă muniţii aici la Focşani. Original.

1

149

1829

martie 1

Chitanţă staţiei Tecuci de Gheorghe Borş din satul Coţuşca Veche, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 13 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi, care au transportat zahereaua împărătească la Focşani. Original.

1

150

1829

martie 1

Chitanţă dată staţie Tecuci de Toma Macovei, Vasile Buzilă, Vasile Aluschi şi Gligoraş a lui Ilie din satul Gărgălău, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi din ţinutul Vaslui, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

151

1829

martie 1

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Istrati, vornic de poartă din satul Vezureşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 13 puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 36 de boi, ce merg la Sculeni ca să încarce zahereaua. Original.

1

152

1829

martie 1

Chitanţa dată staţiei Tecuci de Ioniţă Tatu din satul Stâncăşeni, pentru primirea a 91 de puduri şi 20 funturi de fân, pentru hrana a 122 boi de la ţinutul Tutova, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

153

1829

martie 1

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Lupu sitar din satul Bogdana, ocolul Smilii, pentru primirea a 42 de puduri de fân, hrana pe o zi a 56 de boi de la ţinutul Tutova, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

95

154 1829 martie 1

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Hârloc din târgul Bârlad, pentru primirea a 100 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 134 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

155

1829

martie 1

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ilie Lupiş din satul Poienile, ţinutul Roman, pentru primirea a 10 puduri şi 20 funturi de fân, hrana de o zi a 28 de boi, care au transportat zahereaua împărătească la Focşani. Original.

1

156

1829

martie 1

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Sava din satul Gherăieşti, ţinutul Roman, pentru primirea a 64 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 86 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

157

1829

martie 1

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu machidon din satul Negoieşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 24 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Căiuţu la schela Galaţi. Original.

1

158

1829

martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Gavrilă Cocuz din satul Bouşori, ţinutul Vaslui, din tabăra postelnicului Torică, pentru primirea a 66 puduri de fân, hrana pe o zi a 176 de boi, care au transportat zaherele la Focşani. Original.

1

159

1829

martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de poruşnicul Sandu Durnei din satul Căscreşti, pentru primirea a 78 de puduri şi 20 funturi, hrana pe o zi a 210 boi din ţinutul Vaslui, care au transportat zaherele la Focşani. Original.

1

160

1829

martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva evrei din ţinutul Bârlad, pentru primirea a 127 puduri şi 20 funturi, hrana pe o zi a 170 boi, care transportă spirt de la Fălciu la Focşani. Original.

1

161

1829 martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Sava Puşcaşu din satul Vascani, ţinutul Roman, pentru primirea a 3 puduri de fân, hrana pe o zi a patru boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

162

1829

martie 2

Chitanţă dată staţie Tecuci de Toader Trohin din satul fereşti, Ion Sârghi, Timofte din satul Crăciuneşti şi Ion din satul Holmu, pentru primirea a 26 de puduri şi zece funturi de fân, hrană necesară pentru o zi la 70 de boi, din ţinutul

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

96

Vaslui, care au transportat zahereaua de împărătească de Focşani. Original.

163

1829

martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Vasile Drăguş din satul Cudalbi, pentru primirea a 72 de puduri de fân, hrana de o zi a 48 de boi, din ţinutul Covurlui, care urmează să transporte la Focşani, zahereaua cumpărată de vornicul Costache Conachi. Original.

1

164

1829 martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Bizma din satul Jorăşti, ţinutul Covurlui, pentru primirea a 42 puduri de fân, hrana pe o zi a 56 de boi din ţinutul Covurlui, care urmează să transporte la Focşani zahereaua cumpărată de vornicul Costache Conachi. Original.

1

165

1829

martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile bejenar din satul Icani, ţinutul Fălciu, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

166

1829

martie 2

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gligori Ciobanu şi de Ion Tătar din satul Dumeşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a patru puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi, care urmează să transporte zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

167

1829

martie 3

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Motăş din satul Chetreşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 24 puduri de fân, hrana pe o zi a 32 de boi, care au transportat zahereaua împărătească la Focşani. Original.

1

168

1829

martie 3

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrachi Crâste zapciu mazil din satul Umbrăreşti, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 56 puduri şi 10 funturi de fân, hrana pe o zi a 150 de boi din ţinutul Covurlui, care au transportat la Focşani zahereaua, cumpărată de Costachi Conachi. Original.

1

169

1829 martie 3

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Bucur, Ion Pipaş din satul Vărşeşti şi Vasile Vrânceanu din satul Jăvreni, din ţinutul Bacău, pentru primirea a 12 punduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

97

170 1829 martie 4

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Chercuş, din târgul Bârlad, pentru primirea a 49 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana a 66 de boi, care transportă zaherea de la ţinutul Tutova la ţinutul Roman. Original.

1

171

-

Nealocat la cotare.

1

172

1829

martie 4

Chitanţă dată de Mihalache Lungan din satul Mărăşeni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a trei puduri de fân, hrana pe o zi a patru boi, care urmează să transporte zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

173

1829

martie 4

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Vasile Micodan din satul Băleşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 124 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 332 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

174

1829

martie 4

Chitanţă dată staţiei Tecuci de locuitorii satului Dolheşti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 105 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 141 de boi, care urmează să transporte zahereaua împărătească de la Sculeni. Original.

1

175

1829 martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Panaite din satul Chilieni, Toader Costandin Panaite şi Gheorghe din ţinutul Tutova, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi, care urmează să transporte zahereaua de la Sculeni. Original.

1

176

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Anton Noia ţinutul Fălciu, pentru primirea a 13 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care transportă zaherea la Focşani. Original.

1

177

1829

martie 5

Chitanţă dată staţie Tecuci de Spiridon Cumpănici din satul Fruntişeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 10 puduri de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

178

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Bârzu din satul Tăbăceşti, Vasile Brăilă din satul Căbeşti, Radu Alior din satul Feticheşti şi Ioniţă Marin din satul Dealu Mare, ţinutul Tutova, pentru primirea a 25 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 34 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

98

179 1829 martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nicolae arnăut başbulubaş din Bârlad, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi din ţinutul Tutova, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

180

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Trif din satul Poduri, ţinutul Bacău, pentru primirea a 190 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 254 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

181

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Simion Ştefăniu din târgul Tecuci, pentru primirea a 39 de puduri de fân, hrana pe două zile a 52 de boi, care merg la Sculeni ca să transporte zahereaua împărătească. Original.

1

182

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Prihoncă din satul Băleşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea unui pud şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a cinci boi, care au transportat zahereaua la Focşani. Original.

1

183

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Leţcai din satul Băloşeşti, ţinutul Roman, pentru primirea a 28 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 38 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

184

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dănilă Talpă, mazil din satul Munteneşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

185

1829

martie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Dranga din satul Slobozia Calimah, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

186

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Mitescu din satul Buciumeni, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 20 de boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

187

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Ţerălungă din satul Onceşti, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care urmează să încarce zahereaua

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

99

împărătească de la Sculeni. Original.

188

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Chiriac Papazolu, pentru primirea a 94 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 126 de boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

189

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Enache Anastasă din satul Târzii, Gheorghe din satul Oleteneşti, Petre Bulzar din satul Hoceni, Mihalache Andronache din satul Şişcani şi Ion Lungu din satul Budeşti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 66 de puduri de fân, hrana pe o zi a 88 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

190

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Handoca din satul Borăşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

191

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Poma din satul Mânjeşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 243 de puduri de fân, hrana pe o zi a 162 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

192

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Rojniţă din satul Pâhneşti, ţinutul Fălciu, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care au transportat la Tecuci zahereaua cumpărată de vornicul Costachi Conachi. Original.

1

193

1829

martie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Ioniţă Oatu din satul Stimăşeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

194

1829

martie 7

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Merăuţă din satul Călimăneşti, pentru primirea a 33 puduri de fân, hrana pe o zi a 44 de boi, care ransportă zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

1

195

1829

martie 7

Chitanţă dată staţiei Vaslui de poruşnicul Ioan Stup de la Lehaci, pentru primirea a 45 de puduri şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a 122 de boi, din ţinutul Tecuci, care urmează să plece la Sculeni, de unde vor transporta zaherea.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

100

Original.

196

1829 martie 7

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Paul Mitescu din satul Miteşti, pentru primirea a patru puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

197

1829

martie 8

Chitanţă dată staţiei Tecuci de munteanul Costandin Filipescu din satul Buzău, pentru primirea a 113 puduri şi 30 funturi de fân, hrana a 153 de cai, care vor transporta zahereaua de la Fălciu la ţinutul Ialomiţei. Original.

1

198

1829

martie 8

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Hărnaţ căpitan din satul Sămireşti, pentru primirea a 109 puduri de fân, hrana pe două zile a 74 de boi din ţinutul Fălciu, care au transportat zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

199

1829

martie 8

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Melinte din satul Sămineşti, ţinutul fălciu, pentru primirea a 171 de puduri de fân, hrana pe două zile a 114 boi, care transpotă zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

200

1829 martie 8

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Bogza din satul Căbeşti, de lângă Bârlad, pentru primirea a 79 de puduri şi 20 funturi, hrana pe o zi a 106 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

201

1829

martie 9

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Pricochi Ciobotar din târgul Bârlad, pentru primirea a 21 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 28 de boi, care trasnportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

202

1829

martie 9

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Popa din satul Călimăneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 36 de puduri de fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

203

1829

martie 10

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Dumitru Munteanu şi Năstasă Amoşneguţului din satul Cogeasca Veche, ţinutul Cârligătura, pentru primirea două puduri şi zece funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi, care transportând zaherea au fost întorşi de la Bârlad, fiind epuizaţi de drum. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

101

204 1829

martie 10

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Ailincăi din satul Buciumeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 240 de puduri de fân, hrana pe o zi a 160 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

205

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Hărnaţ căpitan, pentru primirea a 52 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana de o zi a 70 de boi din ţinutul Fălciu, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

206

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Melinte postelnicel din satul Sămineşti, pentru primirea a 85 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 114 boi din ţinutul Fălciu, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

207

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Ciubotar din satul Armăşeni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pe o zi a 12 boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

208

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Vasile Sălitră din satul Rediul Mogâldeştilor, pentru primirea unui pud şi 20 de funturi, hrana pe o zi a doi boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

209

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Andrei Ciotal din satul Bălteni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 52 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana de o zi a 70 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

210

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Samoilă Struţu din satul Bârleşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a patru puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pentru o zi a şase boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

211

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Vasile Săcară cărăuş din satul Năforniţa, din ţinutul Tecuci, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe două zile a zece boi, care trasnportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

212

1829

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Nechifor din satul Pădureni, ţinutul Bacău, pentru primirea a şase puduri de fân,

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

102

martie 11 hrana pe o zi a opt boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

213

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu Chiricuţă din satul Tăbăşeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 97 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana de o zi a 130 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

214

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Samoilă din satul Popeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 27 puduri de fân, hrana de o zi a 36 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

215

1829 martie 11

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Enachi Popa din satul Miteşti, ţinutul Suceava, pentru primirea a 282 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 188 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

216

1829 martie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Manole, Vasile Păscariu, Neculai Tănaseşi din satul Priponeşti şi Ion Avădăni din satul Ciorăşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 10 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

217

1829 martie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Andronachi, grădinar din Bârlad, pentru primirea a 46 puduri de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

218

1829 martie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Tărâţă, Neculai Vacăneagră şi Cosntantin Funirău din satul Blânzi, ţinutul Tutova, pentru primirea a 10 puduri de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

219

1829 martie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Târscu din satul Lipizeni, Vasile Marcu din satul Bălăşăşti şi Gheorghe Codescu din satul Căueşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

220

1829 martie 12

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Gheorghe Sânchetrul din satul Bereşti, pentru primirea a 468 de puduri de fân, hrana pe

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

103

şase zile a 104 boi, din ţinutul Covurlui, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

221

1829 martie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Andronache Gheorghiţă, Ion Borşu şi Ştefan Cordunu din satul Cogeasca Veche, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a 16 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 22 de boi, care au transportat zaherele de la Sculeni la Focşani. Original.

1

222

1829 martie 13

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Olariul şi Vasile Horătăul din satul Crăstăşti, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pe o zi a 12 boi, care au transportat zaherele de la Sculeni la Focşani. Original.

1

223

1829

martie 13

Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Dumitrache Bere din satul Şoimăreşti şi Tudor Chitarul din târgul Fălticeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 220 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 294 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

224

1829

martie 13

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Gheorghe Sânchetri, căpitan din satul Bereşti, pentru primirea a 904 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe patru zile a 268 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

225

1829

martie 13

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Constantin Chiculeţ din satul Comăneşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a 171 de puduri de fân, hrana pe trei zile a 76 de boi, din ţinutul Covurlui, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

226

1829

martie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi locuitori din ţinutul Tutova, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana a 24 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

227

1829

martie 14

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Cioruţă, postelnicel din satul Lieşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 18 puduri de fân, hrana pe trei zile a 18 boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

228

1829

martie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Moscu, Dumitru Mite, Toader Coşoc, Gligore a lui Vasile a Tomi, Alexandru Abacil din satul Pleşeşti şi de Dumitru Ciobotar din satul

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

104

Fântâna Mare, pentru primirea a 57 de puduri de fân, hrana pe o zi a 76 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

229

1829

martie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Scurpos din târgul Nicoreşti, pentru primirea a 16 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 22 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

230

1829

martie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Irimia Berbecariu, Toader fiul lui Chirilă, Ilie, fiul lui Ştefan Ciobanu şi Gheorghe a lui Axenti din satul Podu Iloaiei, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a patru puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 12 boi, care au transportat zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

231

1829

martie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Bounegru, Petru Hilimon, Ilie Comşa, Ion Vornic şi Ion Samoilă din satele Negrileşti, Slobozia, Gura şi Blăndeşti,din ţinutul Tutova, pentru primirea a 11 puduri şi 10 funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

232

1829 martie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Ion Hâncu din satul Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 33 de puduri de fân, hrana pe o zi a 88 de boi, care transportă zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

233

1829 martie 15

Chitanţă dată de câţiva locuitori din ţinutul Tutova, staţiei Tecuci, pentru primirea a 27 puduri şi 30 funturi de fân, hrana a 74 de boi pe o zi, care transportă zahereaua cumpărată de vornicul Costachi Conachi din satul Zmeiieşti, ţinutul Covurlui şi o duce la Focşani. Original.

1

234

1829 martie 15

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Ţihov din satul Rădăcineşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 88 de puduri de fân, hrana pe o zi a 118 boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

235

1829 martie 16

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai cărăuş din satul Buciumeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 20 de puduri şi 10 funturi de fân, hrana pe o zi a 27 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

105

Original.

236

1829 martie 17

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Taşcă din satul Ocheşeşti, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 de puduri de fân, hrana pe o zi a 46 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

237

1829 martie 18

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Ciolu din satul Pogoneşti, pentru primirea a 54 puduri şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a 146 de boi din ţinutul Iaşi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

238

1829

martie 18

Porunca Isprăvniciei ţinutului Vaslui către staţia Vaslui, prin care i se pune în vedere să de fânul trebuincios, adică 90 de ocă, pentru transportul zaherealei. Original.

1

239

1829

martie 18

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Neculai Ştefan din satul Blăzări, pentru primirea a 36 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi din ţinutul Tecuci, care transportă zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

240

1829

martie 18

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Cotigă din satul Brăneşti şi Ion Zazu din satul Torceşti, pentru primirea a trei puduri şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a zece boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

241

1829

martie 18

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Vadra din satul Cornetul, ţinutul Bacău, pentru primirea a nouă puduri şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a 36 de boi, care transportă zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

242

1829

martie 18

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nistor, fiul lui Ioniţă, Ion Gherasim şi de Dumitrachi Afloarei din satul Lămăşeni, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi din ţinutul Suceava, care transportă zahereaua împărătească de la Suceava la Focşani. Original.

1

243

1829

martie 19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Momanu şi Micul Gabur din satul Igeşti Putnei, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

106

244 1829 martie 19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Alexandru, fiul lui Enachi, şi Mane Câmpreanu din satul Sascut, pentru primirea a trei puduri de fân, hrana pe o zi a patru boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

245

1829

martie 19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva locuitori ai ţinutului Tutova, pentru primirea a zece puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

246

1829

martie 19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Filip, Ion Cucu, ştefan Cucu şi Gheorghe Iftimi din satul Plochi, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 20 de boi, care au transportat la Focşani, grâul cumpărat de vornicul Costache Conachi. Original.

1

247

1829

martie 19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Chetrari din satul Bărbeni, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi din ţinutul Roman, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

248

1829

martie 19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Iordachi Mogâlde din ţinutul Tutova, pentru primirea a două puduri şi zece funturi de fân, hrana pe o zi a boilor, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

249

1829

martie 19

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Ghimpu, mazil rânduit din satul Cudaşlbi, ţinutul Covurlui, pentru primirea a 45 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 60 de boi, care transportă de la Cudalbi la Focşani, zahereaua cumpărată de vornicul Costachi Conachi. Original.

1

250

1829

martie 20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Lehuşteanu şi un alt Ion Lehuşteanu, ambi din târgul Vaslui, pentru primirea a 65 de puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

251

1829

martie 20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Iordache polcovnic din târgul Iaşi, pentru primirea a 67 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pentru o zi a 90 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

107

252 1829 martie 20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Neacşu, Sava Albu, Simion Bălan şi Mihai Albu din satul Dimaciu, ţinutul Putna, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

253

1829

martie 20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de câţiva locuitori din satul Lieşti, pentru primirea a 24 de puduri de fân, hrana pe o zi a 31 de boi din ţinutul Tecuci, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

254

1829

martie 20

Chitanţă dată de Stoica Focşa din satul Cosmeşti şi Constantin Caras din satul Oşeşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a zece puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

255

1829

martie 20

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Rândaşul şi Dumitru Tene, cărăuşi din ţinutul Hârlău, pentru primirea a 166 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe trei zile pentru 74 de boi, care transportă zaherea de la Sculeni la Focşani. Original.

1

256

1829

martie 20

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheroghe Teleci şi Neculai Chircu din satul Glăvăneşti, pentru primirea a trei puduri de fân, hrana pe o zi a o patru boi, care au transportat chereastea de la Glăvăneşti, pentru facerea podului de la Fundeni. Original.

1

257

1829

martie 21

Chitanţă dată de Alexandru Smonţic din satul Bulbucani, ţinutul Iaşi, pentru primirea a 40 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 54 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

258

1829

martie 21

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Proca mazil din ţinutul Tutova, pentru primirea a 63 de puduri de fân, hrana pe o zi a 42 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

259

1829

martie 21

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioan Zlotiţi mazil din ţinutul Tutova, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pentru o zi a opt boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

260

1829

martie 21

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Iftimie Şonică din satul Rediul lui Buzilă, ţinutul Hârlău, pentru primirea a 193 de

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

108

puduri de fân, hrana pe trei zile a 86 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

261

1829

martie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Caiac, mazil din Târgu Burdujeni, din ţinutul Suceava, pentru primirea a 48 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 64 de boi, care au transportat zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

262

1829

martie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costachi Munteanu din satul Vârlezi, pentru primirea a 63 de puduri de fân, hrana pe o zi a 42 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la satul amintit la Nicoreşti. Original.

1

263

1829

martie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Sandu, mazil din satul Crăieşti, pentru primirea a 60 puduri de fân, hrana pe două zile a 40 de boi din ţinutul Covurlui, care transportă zahereaua de la satele Vârleţu şi Nicoreşti. Original.

1

264

1829

martie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Holboceanu, Toader Butnaru şi Neculai Bulgaru din satul Rediul Aldei, pentru primirea a 24 puduri de fân, hrana pe o zi a 16 boi din ţinutul Iaşi, care au transportat zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

265

1829

martie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Filip Ciocodiu din satul Ciupeni, ţinutul Roman, pentru primirea a 57 de puduri de fân, hrana pe o zi a 38 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani.

1

266

1829

martie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Istrati, vornic de poartă din Nicoreşti, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana de o zi pentru 12 boi din ţinutul Tecuci, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

267

1829

martie 22

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gavril Mihăilă şi Dumitru Pricopie din satul Bălteni, ţinutul Vaslui, pentru primirea a şapte puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 10 boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

268

1829

martie 22

Chitanţa dată staţiei Tecuci de Constantin Tolontan, mazil din satul Grumăzoaia, pentru primirea a 70 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 94 de boi, care au transportat grâul cumpărat de vornicul Costachi Conachi din satul

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

109

Paşcani la Nicoreşti. Original.

269

1829

martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Gheorghiţă mazil din satul Buciumeni, ţinutul Suceava, pentru primirea a 42 de puduri de fân, hrana de o zi a 28 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

270

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Stoica, Gheorghe Brumă, Ştefan Mănolachi din satul Răcăuşul, pentru primire a 10 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

271

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Cogălniceanu, mazil din satul Avereşti, pentru primirea a zece puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi din ţinutul Fălciu, care transportă grâul cumpărat de vornicul Costachi Conachi. Original.

1

272

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Doliş, mazil din satul Comăneşti, ţinutul Bacău, pentru primirea a nouă puduri şi 15 funturi de fân, hrana pe o zi a 25 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

273

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Popa, mazil din satul Valea lui Bosie, pentru primirea a cinci puduri şi zece funturi de fân, hrana pe o zi a 14 boi din ţinutul Fălciu, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

274

1829

martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nicolai Căzac, mazil din satul Bălţaţi, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 45 de puduri de fân, hrana pe o zi a 60 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

275

1829

martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ene Huluba, postelnicul din satul Rădeni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care transportă zaherea de la târgul Bârlad la Focşani. Original.

1

276

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Blânzi, vornic de poartă din satul Deleni, ţinutul Tutova, pentru primirea a 54 de puduri de fân, hrana pe o zi a 72 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

110

277

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Maftei Tohuţu şi Chirilă Ungureanu din satul Avrămeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

278

1829

martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai Balaban din satul Bălăbăneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 16 puduri de fân, hrana pe o zi pentru 22 de boi, care transportă zahereaua de la Sculeni. Original.

1

279

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Capră din satul Mişăşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 31 de puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 42 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

280

1829 martie 23

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioan Manolache din Poeneşti şi Nechifor Minceciucă, tot din Poeneşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 42 de puduri de fân, hrana pe o zi a 56 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

281

1829 martie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Constantin Banu, polcovnic în satul Româneşti, pentru primirea a 121 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 162 de boi din ţinutul Cârligătura, care au transportat zaherea la Focşani. Original.

1

282

1829 martie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Zamfir, Paraschiv Tofan, Pavel Tilimon, Vasile, fiul lui Ion Mărdari din satul Şălăţeni, ţinutul Iaşi, pentru primirea a 40 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana a 54 de boi pentru o zi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

283

1829 martie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Oană Merlă şi Ion Merlă din satul Tălpigi, ţinutul Tutova, pentru primirea a şapte puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a zece cai, care transportă zaherea împărătească de la Bârlad la Nicoreşti. Original.

1

284

1829 martie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Marcu Banciugă, Toader, fiul lui Ion Crăcană, Chiriac Cojocar şi Ion Beşleaga din satul Şipotele, ţinutul aşi, pentru primirea a 23 de puduri şi zece funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care au transportat zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

111

Original.

285

1829 martie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Ţurcani, Ion (fiul lui Enache Codreanu), Dumitraşcu Handoca şi Vasile Stroe, din mahalaua Tătăraşi, ţinutul Iaşi, pentru primirea a nouă puduri de fân, hrana pe o zi a 24 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Focşani. Original.

1

286

1829

martie 24

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Sânchetri din satul Bereşti, pentru primirea a 825 puduri de fân, hrana pe trei zile a 800 de boi din ţinutul Covurlui, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Tecuci. Original.

1

287

1829 martie 25

Adresa agăi Răducanu Prăjescu, ispravnicul ţinutului Roman, către staţia Tecuci, prin care solicită livrarea unei cantităţi de zece puduri de fân, hrana pe o zi a opt cai, care transportă zaherea împărătească la Focşani. Original.

1

288

1829 martie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ursachi Palade din satul Broşteni şi de Vasile […]19 din satul Ştefăneşti, pentru primirea a şapte puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 20 de boi din ţinutul Iaşi, care au transportat zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

289

1829

martie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Grumeza, postelnicel din satul Căbeşti, ţinutul Tutova, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 36 de boi, care transportă zaherea împărătească de la târgul Bârlad la Nicoreşti. Original.

1

290

1829

martie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Sai, Ion Chitai şi Toader Mintean din satul Jăgălia, ţinutul Fălciu, pentru primirea a nouă puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 26 de boi, care au transportat grâul cumpărat de vornicul Costachi Conachi de la ţinutul Cârligătura. Original.

1

291

1829

martie 25

Chitanţă dată staţiei Tecuci de postelnicul Toader Nichita din satul Paşcani, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi din ţinutul Covurlui, care transportă zahereaua cumpărată de vornicul Costache Conachi, de la satul Şerbeşti. Original.

1

19 Indescifrabil.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

112

292 1829 martie 26

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Lupu Trofin mazil, pentru primirea a 12 puduri de fân, hrana de o zi a 32 de boi din ţinutul Iaşi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

293

1829

martie 26

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Muşană din satul Chiţcani, ţinutul Tutova, pentru primirea a 19 puduri de fân şi 20 de funturi, hrana pe o zi a 52 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

294

1829

martie 26

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Stoian, mazil din satul Sărăţeni ţinutul Fălciu, Coman Mihai, Gheorghe Stan şi Neculai […]20 din satul Orba, ocolul Horincea, ţinutul Galaţi, pentru primirea a 30 de puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi, din ţinutul Fălciu, care au transportat grâu de la Galaţi la Nicoreşti. Original.

1

295

1829

martie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Asachi Butuc, mazil din satul Tătărani, ocolul Crasna, David Plotunu, Ioniţă Mătasă şi Gheorghe Trofin din satul Băneşti, ocolul Crasnei, ţinutul Fălciului, pentru primirea a 49 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 66 de boi, care transportă de la acel ţinut la Nicoreşti, grâul cumpărat de vornicul Costache Conache. Original.

1

296

1829

martie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Tănasă Drăgan, Ion Miloş, Neculai Stanciu şi Ioniţă Ţăranu din satul Prisăcani, ocolul Brăneşti, pentru primirea a 13 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi din ţinutul Iaşi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

297

1829

martie 27

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Vasile Papeş din satul Cepleniţa, ţinutul Hârlău, pentru primirea a trei puduri de fân, hrana pe o zi a patru boi, întorşi de la focşani unde au transportat zahereaua. Original.

1

298

1829

martie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Iosăp şi Ion Benga, din târgul Bârlad, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a patru boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

20 Indescifrabil.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

113

299 1829 martie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Crâste şi Vasilache Şerban din satul Mărgineni, ţinutul Tutova, pentru primirea a şase puduri de fân, hrana pe o zi a opt boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Tecuci. Original.

1

300

1829

martie 27

Porunca Isprăvniciei ţinutului Roman către aga Răducanu Prăjescu, comisionerul staţiei Tecuci, prin care ordonă să se livreze 20 de puduri de fân pentru 16 cai, care transportă zaherea la Focşani. Original.

1

301

1829

martie 27

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Ştebie din satul Icuşeşti, ocolul din Jos, Mihai Becşu, sat Prăjăsşti Fărtenii, Niţă Mislaş din satul Măgli şi Enci ungur din satul Prăjăşti Fărtenii, ocolul din Jos, ţinutul Roman, pentru primirea a 24 de puduri de fân, hrana pe o zi a 32 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Leova până la Nicoreşti. Original.

1

302

1829

martie 28

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Toader Ciochină din satul Rediu lui Buzilă, ţinutul Hârlău, pentru primirea a 39 de puduri de fân, hrana pe două zile a 52 de boi, care se întorc de la Focşani, unde au transportat zaherea. Original.

1

302b

1829

martie 28

Chiotanţă dată de Vasile Murgociu din satul Torceşti, ţinutul Tecuci pentru primirea a 49 de puduri şi jumătate de fân, hrana pe o zi a 22 de boi, care transportă spirt împărătesc de la Sculeni la Focşani. Original.

1

303

1829

martie 28

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Vartolomei din satul Torceşti, ţinutul Tecuci, pentru primirea a 45 de puduri de fân, hrana pe trei zile a 20 de boi, care transportă spirt de la Sculeni la Focşani. Original.

1

304

1829

martie 28

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Cârjă din satul Poiana Lungă, pentru primirea a 135 de puduri de fân, hrana a 60 de boi din ţinutul Botoşani, care transportă spirtul împărătesc de la Sculeni la Focşani. Original.

1

305

1829

martie 28

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Iancu Sofronie din satul Bârzeşti şi Gavril Tamanic din satul Ciorteşti, ocolul Crasnei, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 64 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 86 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

114

306

1829

martie 29

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Nicolae Munteanu din satul Tazmăreşti, ţinutul Vaslui, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 30 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Nicoreşti. Original.

1

307

1829

martie 29

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Postelnicelul Gheorghe Andone din satul Slivna, pentru primirea a 115 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 154 de boi, care au transportat din satul Rogojeni, grâul cumpărat de vornicul Costache Conachi. Original.

1

308

1829

martie 30

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gligore Platon, Ion Cojocar, Gheorghe Diriţă, Gligore Hohanu şi Nestor Balbaş din satul Ruginoasa, Ocolul din Sus, ţinutul Roman, pentru primirea a şase puduri şi 30 de funturi de fân, hrana pe o zi a 18 boi, care au transportat la Focşani grâul de la Bălăneşti, cumpărat de vornicul Costachi Conache. Original.

1

309

1829

martie 30

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Mihai mazil şi Gavril Artin din satul Hănăşeni, ţinutul Fălciu, pentru primirea a patru puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a şase boi, care transportă grâul cumpărat de vornicul Costache Conachi de la Păşcani la Nicoreşti. Original.

1

310

1829

martie 30

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile, fiul lui Gavril Nanu, in satul Ghermăneşti, Gheorghe Zota, satul Podoleni, şi Ion Mihai din satul Ghermăneşti, ocolul Podoleni, ţinutul Fălciu, pentru primirea a 27 de puduri de fân, hrana a 36 de boi, care transportă la Tecuci grâul cumpărat din satul Umbrăreşti, de vornicul Costache Conachi. Original.

1

311

1829

martie 31

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitrachi clucer, pentru primirea a 16 puduri de fân, pentru hrana la cinci cai din ţinutul Cârligătura, care au transportat zaherele de la Sculeni la Focşani. Original.

1

312

1829

martie 31

Chitanţă dată de jidovi hrisovuliţi din târgul Herţa, pentru 288 de puduri de fân, hrana a 128 de boi de la staţia Vaslui pentru trei zile, care au transportat rachiu împărăteasc de la Sculeni la Focşani. Original.

1

313

1829

martie 31

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Gheorghe Tofan, pentru primirea a 33 de puduri de fân, hrana pe două zile pentru 20

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

115

de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

314

1829

aprilie 3

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costache Caliarhi, pentru primirea a 15 puduri de fân, hrana pe o zi pentru 21 de cai, pe care acesta trebuie să-i predea poştei ce se face la Vadul lui Isac. Original.

1

315

1829 aprilie 5

Chitanţă dată de jidovi hrisovuliţi din târul Botoşani, pentru 63 de puduri de fân, hrana necesară pe două zile la 42 de boi. Cu care aceştia au transportat rachiu împărătesc de la Sculeni la Focşani. Original.

1

316

1829

aprilie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci pentru primirea a 21 de puduri de fân, hrna pe o zi a 28 de boi de la Ştefăneşti, care au transportat spirt pentru armata rusă. Original.

q

317

1829

aprilie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de doi evrei din Iaşi, Herciu Funovici şi Haim, fiul său, pentru primirea a 159 de puduri de fân, hrana pe o zi a 212 boi din districtul Tutova, care transportă spirt pentru armata rusă de la Leova la Focşani. Original.

1

318

1829

aprilie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Spulber din satul Şişcani, Ocolul Mijlocului, ţinutul Fălciu, David Nesturaş din satul Dumbrăveni, ocolul Racovei, ţinutul Bârladului şi Dumitru Lobodă din satul Cosiţi, ţinutul Cârligătura, pentru primirea a şapte puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pentru o zi a zece boi, care transportă zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

319

1829

aprilie 6

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Sofronie, cărăuş din satul Avrămeşti, pentru primirea a 12 funduri de fân, hrana pe două zile a opt boi, din ţinutul Tutova, care au transportat zahereaua de la Sculeni la Focşani. Original.

1

320

1829

octombrie 12

Chitanţă dată de Cozma serdar din ţinutul Iaşi staţiei Vaslui, pentru 150 de puduri de fân, hrana pe o zi a 200 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Sculeni la Focşani. Original.

1

321

1829

noiembrie 21

Chitanţă dată staţiei Bacău de Ion mazil din satul Păuneşti, ţinutul Putna, pentru primirea a 111 puduri de fân, hrana pentru o zi a 150 de boi, care au transportat zaherea de la

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

116

Sculeni. Original.

322

1829

noiembrie 23

Înscris dat de Ion Pesman, Constantin Oprea, Ilie Huza, Gheorghe Boboc şi Apostol, fiul lui Zanhir, prin care adeveresc că li s-a livrat în staţia Bacău 49 de puduri de fân, hrana pe trei zile a 22 de boi, care au transportat orz şi ovăz de la Sculeni la Adjud. Original.

1

323

1829

decembrie 10

Chitanţă dată staţiei Bacău de Stan Oprea din satul Coza, ţinutul Putna, pentru primirea a 22 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a zece cai, care au transportat saci la Adjud. Original.

1

324

<1829>

decembrie 10

Însemnare de 58 de puduri de fân, hrană dată al 128 de boi din satele Blăjeni, Lieşti, Vultureni şi Torceşti. Original.

1

325

1830

ianuarie 30

Chitanţă dată staţiei Bacău de către Nictor Ene din satul Năruja, ţinutul Putna, pentru primirea a 27 puduri de fân, hrana a 12 cai pe trei zile, care transportă saci de la Sculeni la Fundeni. Original.

1

326

1830

ianuarie 30

Chitanţă dată de câţiva locuitori din ţinutul Roman staţiei Tecuci, pentru primirea a 253 pudurişi 20 de funturi de fân, hrana a 38 de boi, care transportă zaherea împărătească de şa Bârlad la Focşani. Original.

1

327

1829

ianuarie 30

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Todiraşcu vornic de poartă, pentru primirea a 109 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 146 de boi din ţinutul Roman, care transportă zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

328

1829

ianuarie 31

Chitanţă dată staţiei Tecuci de zapcii ţinutului Roman, pentru primirea a 225 puduri de fân, hrana pe o zi a 300 de boi, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

329

1830

februarie 4

Chitanţă stată staţiei Tecuci de poruşnicul Dumitrachi Pandre, pentru primirea a 183 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana a 252 de boi, din ţinutul Bârlad, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

330

1830

februarie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Poha, mazil din Avereşti, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi de

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

117

fân, hrana pe o zi a 62 de boi din ţinutul Roman, care transportă zaherea împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

331

1830

februarie 5

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Todiraşcu vornicul de poartă, pentru primirea a 109 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 146 de boi din ţinutul Roman, care transportă zahereaua domnească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

332

1830

februarie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Toader Bălăban şi de zece mazili, pentru primirea a 573 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana a 674 boi pe o zi, care au transportat zaherea de la Bârlad la Tecuci. Original.

2

333

1830

februarie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Neculai uricarul, mazil şi zapciu şi Constantin Bibiri pentru primirea a 42 de puduri de fân, hrana pe o zi a 56 de boi, care transportă zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

334

1830

februarie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ştefan Adiaconului, mazil rânduit cu transportul de cară, din ţinutul Bacău, pentru primirea a 49 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 66 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

335

1830

februarie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ioniţă Solomon mazil, pentru primirea a 42 de puduri de fân, hrana pe o zi a 56 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherele de la Bârlad la Focşani. Original.

1

336

1830

februarie 6

Chitanţă dată de Ioniţă Popa Poruşnicul, pentru primirea a 27 puduri de fân, hrana pe o zi a 36 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

337

1830

februarie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Gheorghe Bogdan mazil, pentru primirea a 55 puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 74 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

338

1830

februarie 6

Chitanţă dată de mazil Sava Brătilă staţiei Tecuci, pentru primirea a 30 puduri de fân, hrana pe o zi a 40 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea împărătească de la Bârlad la Focşani.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

118

Original.

339

1830 februarie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de către Constantin Bibiri, mazil din ţinutul Bacău, pentru a 46 puduri şi 20 funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care au transportat zaherea de Bârlad la Focşani. Original.

1

340

1830

februarie 6

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toader Balaban polcovnic, pentru primirea a 60 de puduri de fân, hrana pentru o zi a 80 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

341

1830

februarie 7

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Bucă mazil, zapciu, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi, hrana a 62 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

342

1830

februarie 7

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Gheorghe Bogdan mazil, pentru primirea a 111 puduri de fân, hrana pe o zi a 148 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

343

1830

februarie 7

Chitanţă dată staţiei Tecuci de poruşnicul Ioniţă Popa, pentru primirea a 39 puduri de fân, hrana pe o zi a 52 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

344

1830

februarie 8

Chitanţă dată de Ion Potoreac, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana ape o zi a 62 de boi din ţinutul Roman, care transportă zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

345

1830

februarie 9

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Costache Bibiri mazil din ţinutul Bacău, pentru primirea a 46 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 62 de boi, care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

346

1830

februarie 9

Chitanţă dată de Vasile Miron poruşnic pentru primirea a 63 de puduri de fân, hrana pe o zi a 64 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

347

1830

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Miron poruşnic,

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

119

februarie 9 pentru primirea a 78 de puduri de fân, hrana pe o zi a 104 boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

348

1830

martie 9

Chitanţă dată staţiei Tecuci de polcovnicul Toader Balaban, pentru primirea a 573 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 764 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea de la Bacău la Focşani. Original.

1

349

1830

februarie 12

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Vasile Adiaconului, pentru primirea a 43 de puduri şi 20 de funturi de fân, hrana pe o zi a 58 de boi din ţinutul Roman, care transportă zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

350

1830

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Toderaşcu vornic de poartă, pentru primirea a 241 puduri de fân, hrana pe o zi a 292 de boi din ţinutul Roman, care transportă zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

351

1830

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Matei Dospinescu mazil, pentru primirea a 180 puduri de fân, hrana pe o zi a 240 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zahereaua împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

1

352

1830

februarie 14

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Ion Cămară, Ioniţă Barbă, Gheorghe Motoc şi Chiriac Părcariu, toţi mazili din ţinutul Bacău, pentru primirea a 225 puduri de fân, hrana a 300 de boi, care au transportat zaherea de la Bârlad la Focşani. Original.

1

353

1830

februarie 18

Chitanţă dată staţiei Tecuci de Dumitru Bucă mazil, pentru primirea a 90 de puduri de fân, hrana a 120 de boi din ţinutul Bacău, care au transportat zaherea împărătească de la Bârlad la Focşani. Original.

354

1829

decembrie 4

Chitanţă dată staţiei Bacău de Vasile Docu din satul Mănăstioara, Iordache Arvinte din satul Moviliţa, Stoica Ciubotarul din satul Străoanii de Jos şi Ion Hănţăş din satul Hilişca Vrăncii, pentru primirea a 93 de puduri de fân, hrana pe o zi a 42 de boi, care transportă zaherea împărătească de la Sculeni. Original.

1

355

1830

decembrie

Chitanţă dată staţiei Bacău de Panaite Jăgăianu din ţinutul Roman, pentru primirea a 103 puduri şi 20 de funturi de fân,

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

120

10 hrana pe o zi a 46 de boi, care transportă furaje la Adjud. Original.

356

1830

decembrie 12

Adresa lui Gheorghe Borde, însărcinat cu transportul carelor din ţinutul Tutova către staţie Vaslui, prin care i se cere să pună la dispoziţie 327 puduri de fân, hrana a 218 boi e transportă zaherea de la Vaslui la Tecuci. Original.

1

357

1831

ianuarie 4

Chitanţă dată de vornicul ţinutului Vaslui prin care adevereşte că a primit de la staţia Vaslui hrana pe o zi pentru 60 de boi, care transportă 45 puduri de fân de la magazia Vaslui la Tecuci. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

121

Pachetul nr. 1064

Nr. crt.

Locul şi data

emiterii.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Nr. file

Observaţii

1

1803 septembrie

29

Ispaşnică dată de locuitorii satului Obârşeni preotului Ştefan de la schitul Grăjdeni, prin care se obligă să-i dea 30 de baniţe de păpuşoi despăgubire pentru stricăciunile făcute de vitele lor asupra ogoarelor schitului. Original, semnături, pecetea satului în fum.

1

2

1829 februarie 13

Chitanţă dată staţiei Furceni de Ion Diaconu din târgul Bârlad, pentru primirea a 90 de puduri de fân, hrana a 120 de boi pe o zi, care au transportat zahereaua împărătească de la Leova la Focşani. Original.

1

3

1829

februarie 27

Chitanţă dată staţiei Vaslui de Ion Bahrin din Soloneţ şi de Leonte Anton din Cornu Negru, pentru 150 puduri de fân, hrana pe două zile a 200 de boi, care au transportat zaherea la Focşani. Original, amprente.

1

4

1829 martie

24

Adresa Comisiei averilor mănăstirilor închinate la Sf. Munte Athos către arhimandritul Sofronie, egumenul m-rii Golia, prin care i se aduce la cunoştinţă că mănăstirile închinate ar trebui să predea toate embaticurile, banii urmând a fi depuşi la banca din Odesa. În consecinţă, acesta este invitat să predea şi el banii embaticurilor mănăstirilor Golia, Răchitoasa, Miera, Precista de la Ocnă şi celelalte aflate sub administraţia sa. Original, semnături.

1

5

1830

ianuarie 13

Prunca Isprăvniciei ţinutului Tecuci către comisionerul staţiei Tecuci, prin care i se ordonă să livreze 37 de puduri de fân, pentru hrana boilor care au transportat la Fundeni făina de grâu, cumpărată de baronul Sachelarie. Original.

1

6

1833

ianuarie 22

Scrisoarea lui Alexandru Steriade către „cuconul Nicolachi” prin care îi scrie că a fost informat de venirea sa în Moldova, deşi destinatarul se teme că nu va putea trăi doar din veniturile moşiilor Stima şi Sculeni. Mai scrie ca va lua împrumut 100 de galbeni. De asemenea, îl întreabă dacă a primit argintăria trimisă şi în informează că un anume Bucşănescu este autorul unor intrigi la adresa sa.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

122

Original, semnătura lui Al. Steriade. 7

1833 iunie 5, Roman.

„Mărturie sufletească” dată de câţiva negustori din Roman, prin care se adevereşte că locuitorul Petre Sârbul Salhanagiu este bolnav şi nu a fost în stare să-şi alcătuiască diata. Astfel, ei au întrebat şi bolnavul le-a spus cui a rămas dator şi cine îi mai datorează ceva. Original.

1

8

1834 august

5

Mărturie dată de locuitorii moşiei Măgura, Gheorghe Drăguţu, dascălul Ştefan şi Niţă Tănasă, în legătură cu părţile de moşie pe care le au Condurache Nebunel şi Vasile Popa. Se menţionează şi o spiţă de neam a răzeşilor din acest sat. Original.

1

9

1836

noiembrie 7

Adresa Divanului Apelativ al Ţării de Jos către mitropolitul Grigorie Erinopoleos în legătură cu cererea de a opri vinderea la mezat a moşiei Cetăţuia, proprietatea agăi Scarlat Donici, pentru faptul că acesta a împrumutat moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, de la schitului din acel sat. I se răspunde că nu se poate da răspuns favorabil cererii sale, deoarece oprirea vinderii la mezat a moşiei este ilegală. Original, semnături.

1

10

1837

ianuarie 21

Contract încheiat între Ioan Vlahoviş şi aga Costache Ţigara, prin care primul ia în posesie moşia Corni, ţinutul Botoşani pe anii 1837-1840. Sunt menţionate condiţiile tranzacţiei. Original, semnătura lui Ioan Vlahoviş, legalizarea Judecătoriei ţinutului Botoşani.

1

11

1837 mai 4

Zapis prin care Constantin Ponaroşcu cu soţia sa, Elinca, adeveresc primirea, sub formă de împrumut, a sumei de 103 lei de la Pavel Popa, obligându-se ca la termenul stabilit să-i restituie suma. Original.

1

12

1837 mai

19

Zapis dat de Gavril Racaru, Toader şi Sazar Grasu, prin care arată că au primit 250 de lei de la Gheorghe Stamate, pentru care se obligă să-i aducă 50 de mierţe de var la curtea lui din târgul Fălticeni. Original, amprente.

1

13

1838

ianuarie 22

Jurnal încheiat de Divanul Domnesc, format din boierii Iancu Cantacuzino vornic, postelnicul Costache Mavrogheni, postelnicul Gheorghe Sturza şi aga Scarlat Miclescu, în legătura cu pricina dintre răzeşii moşiei Şuşneşti şi cei de pe moşia Docani, ambele din ţinutul Tutova, pentru o bucată de pământ. Divanul afirmă că nu

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

123

poate să se pronunţe până ce nu va primi rezultatele cercetării şi a hotărnicirii moşiilor Bursuci şi Grăjdeni, cu care se învecinează moşiile aflate în litigiu. Original.

14

1838 mai 16

Cererea cinovnicului schitului Grăjdeni din ţinutul Tutova, către Divanul Domnesc, prin care roagă să fie înştiinţat când s-a fixat termenul de judecată în pricina dintre răzeşii de la moşia Şuşneşti şi cei de la moşia Docani, pentru a se prezenta cu documentele necesare, . Original.

1

15

1838

decembrie 20

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul schitului schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscută data când trebuie să se prezinte la Divanul Domnesc cu documentele moşie Grăjdeni, când se va judeca pricina de pământ dintre răzeşii din satele Şuşneşti şi Docani. Original, semnături.

2

16

1838 iulie

24

Mărturie dată de Vasile Ciobanu în legătură cu numărul oilor lui Dumitrache Romano, la care a slujit doi ani, ce sunt la un loc cu oile lui Săndulache Popovici şi Ioniţă Negruţi. Declară că pus la care de nişte armeni, la care s-a angajat, a făcut o mărturie mincinoasă. Original, amprente.

2

17

1838

august 18

Adresa judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se cere să se prezinte în faţa instanţei cu documentele privitoare la proprietăţile m-rii Răchitoasa, în vederea judecării pricinii dintre răzeşii din Şuşineşti şi cei din Docani. Original, semnături.

2

18

1838

septembrie 7

Perilipsis cu dovezile prezentate la Divanul Apelativ al Ţării de Jos în pricina (nu sunt menţionează cine) cu serdarul Gheorghe Mogâlde, pentru pagubele făcute la pădurea de pe moşie Horgeşti. Concept.

1

19

1838

octombrie 30

Mărturie dată de Dimitrie Nedelcu clucer în legătură cu discuţiile care au avut loc între Nicolae Bârgăoanul şi Vasile Misir, în legătură cu un exoflisis. Original, semnătura lui Dimitrie Nedelcu.

1

20

1839

ianuarie 16

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se face cunoscut termenul la care trebuie să se prezinte cu actele moşiei Grăjdeni, necesare pentru judecarea pricinii dintre paharnicul Toader Ioan, proprietarul moşie Şuşneşti şi răzeşii de la moşia Docani. Aceasta pentru faptul că moşia Grăjdeni este învecinată cu cele două moşii aflate în litigiu.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

124

Original.

21 1839 iulie 6

Prima filă a docomentului dughenii lui Petrachi Şerban, cumpărată de la Manolache Şerban. Original.

1

22

1840

ianuarie 29

Adresa judecătoriei ţinutului Tutova către Grigore Vatopedios, egumenul schitului Vatopedios, prin care i se aduce la cunoştinţă că la 5 martie 1840 va trebui să se prezinte la Divanul Domnesc, cu documentele necesare pentru judecarea pricinii pe care o are cu paharnicul Toader Ioan şi cu răzeşii din Docani. Original, semnătură.

1

23

1840

februarie 9

Jalba către judecătoria ţinutului <Tutova> prin care autorul jalbei solicită amânarea datei fixate pentru a se prezenta cu documentele moşiei la Divanul Domnesc. Solicită această amânare pentru că documentele se află peste Prut la mitropolitul Grigore Erinopoleos al Vatopedului. Copie.

1

24

1840 aprilie

6

Zapis prin care câţiva locuitori din satul Răcătău, ţinutul Bacău, vând altor răzeşi 36 de stânjeni din satul Orsăni, ţinutul Putna, cu 92 de lei şi 20 de parale stânjenul. Sunt menţionate hotarele moşiei vândute. Zapisul este întărit de privighetorul ocolului Răcătău. Original, semnături şi amprente, sigilii în fum.

1

25

1840 mai 28

Adresa judecătoriei ţinutului Tutova către Grigore Vatopedinos, egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se pune în vedere să se prezinte la Divanul Domnesc cu documentele, pentru a se cerceta pricina de hotar dintre paharnicul Toader Ioan, cu m-rea Floreşti, cu răzeşii din Docani şi cu proprietarii moşiilor Chingeşti, Epureşti şi Moviliţa. Original, semnături, pecetea satului Grăjdeni în fum.

1

26

1840 iunie 1

Adeverinţă dată Judecătoriei ţinutului Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni confirmă primirea adresei prin care i se aduce la cunoştinţă să se prezinte la Divanul Domnesc pentru a se judeca cu paharnicul Toader Ioan şi cu răzeşii din Docani, care i-au împrumutat moşie Brădeşti. Original.

1

27

1840

septembrie 30

Adresa Divanului Apelativ la Ţării de Jos, prin care se comunică lui Grigorie Vatopedinos, egumenul schitului Grăjdeni, data la catre trebuie să se prezinte cu actele de proprietate, în pricina de împresurare a moşiei Dumbrăviţa, pe Treistiana, de Neculai Codreanu.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

125

Original, semnături.

28

1840 octombrie 1

Samă de banii daţi lui Gheorghiţă fiul lui Vârlan, care fost angajat chelar în perioada 1838 noiembrie 14 – 1840 octombrie 1 şi de banii pe care urmează să-i mai ia. Concept.

1

29

1840

octombrie 29

Jalba preotului Grigorie Vatopedinos, egumenul schitului Grăjdeni, adresată judecătoriei ţinutului Tutova, prin care arată că moşia Brădeşti în baza actelor din 1757 august 8 şi 1817 mai 12 aparţine schitului Grăjdeni. Sunt menţionate hotarele moşiei şi satele învecinate. Copie.

1

30

1840

decembrie 15

Vechilime dată de preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care împuterniceşte pe paharnicul Toader Ioan să-l reprezinte în procesul pe care îl are cu spătarul Neculai Ventura, proprietarul moşiei Fruntişeni, pentru obijduirile făcute de acesta locuitorilor de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova. Original, legalizarea Isprăvniciei ţinutului Tutova, semnături şi sigiliul Isprăvniciei în fum.

1

31

1840

Adresa egumenului schitului Grăjdeni către Judecătoria ţinutului Tutova, prin care arată că moşia Brădeşti este proprietatea schitului Grăjdeni, aşa cum rezultă din hotarnica din 1757 august 8 şi din documentul din 1817 mai 12. Ciornă.

1

32

<după 1840>

„Înscris” dat de Alecu Dumitriu prin care arată că s-a rânduit ca morar al moara schitului Grăjdeni şi că intenţionează să ia în căsătorie pe Nastasia, fiica Grozăviţei din satul Schiteni. Ia drept chezal pe egumenul schitului, deoarece este străin de loc, declarând că nu a mai fost căsătorit. Original, semnături, pecetea satului Grăjdeni în fum.

2

33

1841 martie

13

Adresa Judecătoriei <ţinutului Tutova> către egumenul schitului Grăjdeni, referitoare la reclamaţia acestuia privind împresurarea hotarelor moşiei Brădeşti, proprietatea schitului, de răzeşi din moşia Docani, prin care i se aduce la cunoştinţă că procesele de împresurări au fost sistate. Original, semnătură.

1

34

1841 aprilie

15

Adresa judecătoriei ţinutului Putna către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi înaintează două adrese trimise acestui schit de Judecătoria ţinutului Tutova, cerând confirmarea primirii lor. Original, semnături.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

126

35

1842 iunie 3

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către privighetorul ocolului Târgul, prin care arată că nacealnicul schitului Grăjdeni s-a plâns că răzeşii din satul Docani au pus stăpânire în mod abuziv pe o parte din moşia Brădeşti, proprietatea schitului, bătând şi oamenii de acolo. Se dă poruncă privighetorului să facă cercetări la faţa locului. Original, semnătură.

1

36

1843

februarie 19

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către privighetorul ocolului Târgul, prin care este însărcinat să cerceteze jalba egumenului schitului Grăjdeni, cu privire la împresurarea moşiei Grăjdeni, proprietate a schitului, de către spătarul Iorgu Radu. Original, semnătură.

2

37

1843 aprilie

18

Raportul privileghetorului din ocolul Târgul către Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care arată că a cercetat pricina dintre schitul Grăjdeni şi spatarul Iorgu Radu, proprietarul moşiei Obârşăni şi a constat că acesta din urmă a împresurat moşia Grăjdeni a schitului cu acelaşi lume. Original.

1

38

1842 iunie 1

Jalba egumenului schitului Grăjdeni către Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care solicită cercetarea abuzurilor răzeşilor de pe moşia Docani asupra moşiei Gărjdeni, proprietatea schitului. Copie.

1

39

1844

noiembrie 27

Scrisoarea lui Grigore Cuza către un anume Filipescu, prin care îl informează că nu-l poate servi într-o anumită chestiune pe preotul Ştefan <de la schitul Grăjdeni>. Apoi îi mai scrie că se va deplasa la Floreşti pentru a aduce nişte lucruri casnice. Mai face referire şi la statutul hlizelor de moşie ale răposatului boier Scarlat Donici. Original, semnătura lui Grigore Cuza.

1

40

1845 iunie

28

Jalba banului Anastasie Ioan către Isprăvnicia <ţinutului Tutova>, prin care se plânge că a împrumutat suma de 80 de galbeni blanci egumenului schitului Grăjdeni şi nu i-a mai restituit-o. Copie.

1

41

<după 1846>

Protestul înaintat de egumenul schitului Grăjdeni către Judecătoria ţinutului Tutova, în legătură cu acuzaţia ce i se aduce în proces de spatarul Iorgu Radu, precum că planul moşiei <Grăjdeni> din 1816 ar fi un fals. Copie.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

127

42

1847

februarie 24

Înscris dat de călugărul Ştefan, egumen al schitului Grăjdeni, epitropiei târgului Bârlad, prin care declară închis conflictul dintre schit şi târgoveţii din Bârlad. Original, semnătura egumenului Ştefan.

1

43

1848 aprilie

16

Adresa <egumenului schitului Grăjdeni> către Isprăvnicia ţinutului Turova, prin care face cunoscut că a achitat datoria veche de 200 de galbeni cu dobândă cu tot lui Costache Lazul, astfel ca pe viitor să nu i se mai pretindă nimic. Ciornă.

1

44

1848 mai 28

Adresa privighetorului ocolului Târgul către economul Ştefan, egumen la schitului Grăjdeni, prin care îl somează să plătească datoria sa de 200 de galbeni către Costache Lazu. Original, semnătură.

2

45

1848 iunie

11

Adresa postelnicului Iamandi către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se pune în vedere – în urma reclamaţiei schitului Dealul Mare – să nu strângă fânul ce l-a cosit ilegal pe şesul Balomireştilor. Original, semnătură.

2

46

1848 iunie

13

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Târgul, prin care îl informează să se înfăţişeze la ancheta care se va face, ca urmare a reclamaţiei vechilului moşiei Dealu Mare. Acesta din urmă se jeluise că egumenul de la Grăjdeni a cosit, în mod abuziv, pe moşia Balomireşti, proprietatea spătarului Iorgu Radu. Original, semnătura privighetorului.

2

47

1848

septembrie 11

Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl înştiinţează că toate mănăstirile închinate la Sf. Munte Athos sunt obligate să dea o sumă de bani pe anii 1847-1848. Astfel, schitul Grăjdeni urmează să achite suma de 600 de galbeni. Original, semnătură.

2

48

1848

octombrie 26

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni că va trebui să se prezinte la Isprăvnicia ţinutului Tutova, pentru a achita suma de 91 de galbeni. Original.

2

49

1848

noiembrie 12

Jalba egumenului schitului Grăjdeni către Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care se plânge că vitele spătarului Iorgu Radu au făcut stricăciuni la locul numit Dumbrăviţa, proprietatea schitului. Arată că aceste vite

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

128

au fost prinse, închise şi nu vor fi eliberate până stăpânul lor nu va despăgubi schitul pentru stricăciunile făcute. Pe verso, rezoluţia prin care privighetorul ocolului Târg este însărcinat să ancheteze şi să rezolve litigiul. Original, semnătura egumenului Ştefan.

50

1848

noiembrie 21

Porunca privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către vornicii şi pasnicii satului Grăjdeni, prin care li se cere să meargă să stabilească valoarea pagubelor făcute supra proprietăţii schitului Grăjdeni. Original.

1

51

1848

noiembrie 21

Adresa privighetorului ocolului Târg, ţinutul Tutova, către vechilul moşiei Dealu Mare, privitoare la pagubele făcute la moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo, de vitele spătarului Iorgu Radu. Original, semnătura privighetorului.

1

52

1849

februarie 11

Adresa Protopopiatului Tutova prin care roagă pe egumenul schitului Grăjdeni să-l oblige pe bucătarul schitului să restituie 400 de lei, bani pe care acesta i-a luat de la ţiitoarea sa, Safta, când lucrau împreună la moşia schitului. Se spune, în adresă, că Safta s-a jeluit la protopopiat şi că avea un copil mic şi unul în pântece. Original, semnătură.

1

53

1849 martie

9

Chitanţă pentru 500 de galbeni, primiţi de la moştenitorii răposatului Toader Ioan spătar reprezentând câştiurile moşiei Hălăreşti.

2

54

1849 aprilie

8

Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagă să dea obştei locul ce l-a promis, precum şi 20 de fălci de pământ. Original, semnături.

2

55

1849 aprilie

14

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se aduce la cunoştinţă egumenului de la schitul Grăjdeni cuantumul birului locuitorilor de pe moşia Grăjdeni. Original, semnătură.

2

56

1849 aprilie

18

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se pune în vedere să achite suma de 80 de galbeni, pe care-i datorează banului Anastasie Ioan. Original, semnături.

1

57

1849 aprilie

20

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care înaintează monahului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, suma de 500 de galbeni, subvenţia acordată m-rii Răchitoasa de clironomii răposatului

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

129

Toader Ioan spătar. Roagă ca această sumă să fie predată acelei mănăstiri. Original, semnătură.

58

1849 aprilie

21

Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti, prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că, în conformitate cu rezoluţia domnului, schitul va achita jumătate din suma de 83 de galbeni ce urmează a fi daţi stăpânirii, deoarece schitul era aşezământ monahal închinat la Sf. Munte Athos. Cealaltă jumătate din suma menţionată va fi achitată în anul următor. Original, semnătură.

2

59

1849 iulie

15

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către Isprăvnicia din ţinutul Fălciu, prin care se solicită înapoierea unui ţigan dezrobit de la moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, care s-a strămutat într-un sta din ţinutul Fălciu. Original, semnătură.

2

60

1849 iulie

29

Jalba lui Ştefan egumenul schitului Grăjdeni către Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care se plânge că spătarul Iorgu Radu a abuzat oamnii care lucrau pe moşia schitului, Dumbrăviţa, şi i-a alungat vitele de pe suhaturi. Original, semnătura egumenului Ştefan.

2

61

1849

septembrie 2

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova, prin care se face cunoscut egumenului schitului Grăjdeni termenul când trebuie să se prezinte cu documentele la inginerul Gheorghe Filipescu, care va face despresurarea moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului, de către moşiile Fruntişeni, a comisoaiei Marghioala Ventura, Treistiana, a m-rii Floreşti, Vinderei, a vornicului Dimitrie Cantacuzino, Vinderei zăzeşi, Brădeşti răzeşi şi Docani. Original, semnături.

2

62

1849

septembrie 20

Adresa Divanului Apelativ către Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, privitoare la cererea acestuia de a delega hotarnic pe spătarul Scarlat Herescu în locul spătarului Grigore Cuza, la alcătuirea hotarnicii moşiei Grăjdeni. Se comunică refuzarea cererii, deoarece procesul este considerat închis. Original, semnături.

2

63

1849

septembrie 21

Jalba preotului Ştefan, nacealnicul schitului Grăjdeni, către Logofeţia Dreptăţii, prin care arată că în 1844 s-a ridicat planul moşiei Grăjdeni, ţinutul Tutova, de spătarul Grigore Cuza. Acum, inginerul ţinutului, sulgerul Gheorghe Filipescu îi cere să vină la faţa locului pentru desăvârşirea lucrării. Se plânge că Filipescu a raportat eronat la Divanul Apelativ detaliile hotărnicirii zisei

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

130

moşii, ceea ce implică reluarea operaţiunii de hotărnicire şi alte cheltuieli. Original, semnătura nacealnicului Ştefan.

64

1849

octombrie 25

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este anunţat că va primi înapoi cei şase berbeci şi trei oi date de schitul Grăjdeni pentru aprovizionarea armatei turceşti. Original, semnătură.

1

65

1849

octombrie 21

Jalba preotului Ştefan, egumen al schitului Grăjdeni către Divanul Apelativ, în legătură cu ridicarea planului moşiei Grăjdeni, pentru despresurarea acesteia de moşiile învecinate. Planul urmează a fi alcătuit de sulgerul Gheorghe Filipescu, asistat de spătarul Gheorghe Cuza. Dat fiind că, acesta din urmă nu s-a nu s-a prezentat, egumenul roagă să fie numit în locul lui maiorul Panaite Pavlov. Original, semnătura egumenului Ştefan.

1

66

1849

decembrie 27

Adresa Departamentului Averilor Bisericeşti către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu încasarea sumei de 41 de galbeni şi 32 de lei, câştiul Sf. Dimitrie pe anul 1848 de la moşia Grăjdeni, proprietatea schitului. Original, semnătură.

2

67

1850

ianuarie 27

Adresa Divanului Apelativ prin care egumenul schitului Grăjdeni este invitat să se prezinte cu documentele necesare la delimitarea hotarelor moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului, ce este împresurată de moşiile vecine: Fruntişeni, Vinderei, Brădeşti răzeşi şi Treistiana. Lucrarea va fi executată de comisul Alecu Baiardi. Pe verso: adresa egumenului Ştefan din 8 februarie 1850 către Judecătoria ţinutului Tutova în aceeaşi problemă. Copie.

1

68

1850

februarie 26

Raportul <Judecătoriei ţinutului Tutova> către Logofeţia Dreptăţii, prin care se aduce la cunoştinţă că planul moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo, a fost ridicat de inginerul Gheorghe Filipescu sluger, arbitru fiind spătarul Grigore Cuza. Continuarea lucrării începute de Filipescu a revenit comisului Alecu Baiardi. Ciornă.

1

69

1850 martie

28

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că văduva medelnicerului Gheorghe Zaharia, Catinca, are un sinet de 100 de irmilici dat de egumen.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

131

Original, semnături.

70

1850 aprilie 11

Raportul privighetorului ocolului Târgul către Isprăvnicia ţinutului Tutova, în legătură cu cercetarea ce a făcut-o în conflictul dintre locuitorii satului Brădeşti şi egumenul schitului Grăjdeni, primii fiind nevoiţi să se strămute din pricina samavolniciilor egumenului. Original, semnătură.

2

71

1850 mai 16

Scrisoarea lui Gheorghe Filipescu prin care înştiinţează pe preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni că din poruncă domnească lucrarea începută trebuie continuată de el şi nu de inginerul Baiardi. Original, semnătura lui Gheorghe Filipescu.

1

72

1850 mai 20

Mărturie dată de locuitorii satului Grăjdeni prin care adeveresc că dascălul Samoil, fiul lui Andronache Lazăr de la schitul Grăjdeni, a avut întotdeauna o purtare exemplară, ceea ce îi dă drept de a fi numit ierodiacon. Original, amprente, pecetea satului Grăjdeni în fum.

2

73

1850 mai 20

Mărturie dată de locuitorii satului Grăjdeni prin care atestă că dascălul Ilie, fiul lui Ioniţă Ciobanu, are bune purtări în slujba sa, fiind astfel vrednic de primirea harului preoţiei. Original, amprente, pecetea satului Grăjdeni în fum.

2

74

1850 mai

Adresa <egumenului schitului Grăjdeni> către comisia însărcinată cu ridicarea planurilor moşiei schitului, prin care arată că ridicarea de plan a moşie a fost făcută de inginerul Filipescu, care a găsit plătit pentru acest serviciu. Acum este numit cu această lucrare căminarul Alecu Baiardi. Se cere permisiunea ca lucrarea să fie continuată tot de inginerul Filipescu. Copie.

2

75

1850 iulie

13

Porunca Departamentului Dreptăţii către Divanul Apelativ în legătură cu lucrările de ridicare a planurilor moşiilor din ţinutul Tutova, proprietăţi ale mănăstirilor Frumoasa, Floreşti, Răchitoasa şi Grăjdeni. Aceste planuri au fost începute de slugerul Gheorghe Filipescu şi continuate de inginerul Alecu baiardi. Copie.

1

76

1850

septembrie 20

Adresa Divanului Apelativ către Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu hotarnica ce urmează a se alcătui de inginerul Gheorghe Filipescu sulger, asupra moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului. Acesta este răspunsul la jalba făcută de egumenii de la m-rile Floreşti, Răchitoasa şi a schitului Grăjdeni la domnie prin care solicitau schimbarea inginerului hotarnic Flipescu

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

132

cu comisul Alecu Baiardi. Original, semnături.

77

1850

decembrie 2

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care pune în vedere să nu se opună la strângerea sumei de bani, pe care locuitorii din satul Grăjdeni o datorau serdarului Vasile Chiru. Original, semnături.

2

78

1850

decembrie 13

Adresa protoiereului ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă că mergând prin ţinut a găsit biserica schitului stricată. Pe această cale îl somează ca în termen de două luni să execute lucrări de reparaţie asupra bisericii, pentru a se putea sluji în continuare în ea. Original, semnătura protoiereului ţinutului Tutova.

2

79

1851

ianuarie 24

Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia <ţinutului> Tecuci, prin care face cunoscut că locuitorii birnici de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini locuitori care să plătească bitul şi havalelele acestora. Se solicită trimiterea jandarmilor pentru readucerea locuitorilor pe moşie. Original, semnături.

2

80

1851

ianuarie 24

Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia ţinutului Fălciului, prin care se arată că un număr de locuitori birnici de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini locuitori care să plătească birul şi havalelele celor fugiţi. Se solicită aducerea înapoi pe moşie a fugarilor cu ajutorul jandarmilor. Original, semnături.

2

81

1851

ianuarie 24

Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia ţinutului Covurlui, prin care se face cunoscut că locuitorii birnici de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini locuitori pe moşie care să plătească birul şi havalelele. Se solicită readucerea fugarilor pe moşie cu ajutorul jandarmilor. Original, semnături.

2

82

1851

ianuarie 24

Porunca Vistieriei Moldovei către Isprăvnicia ţinutuluiVaslui, prin care se face cunoscut că locuitorii birnici de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, proprietatea schitului cu acelaşi nume, au pribegit, rămânând puţini locuitori pe moşie care să plătească birul şi havalelele. Se solicită readucerea fugarilor pe moşie cu ajutorul

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

133

jandarmilor. Original, semnături.

83

1851

ianuarie 31

Răvaş trimis egumenului schitului Grăjdeni, părintele Ştefan, prin care este rugat că dea banii datoraţi ţiganilor de la moşia Bălăneşti, care i-au făcut nişte cărămidă şi să-i achite şi lui suma de 38 de galbeni, pentru produsele ce i le-a dat. Original, semnătură idescifrabilă.

2

84

1851 martie

12

Adresa Judecătoriei Tutova, prin care se aduce la cunoştinţă egumenului schitului Grăjdeni să se prezinte cu documentele la hotărnicia moşiei Grăjdeni, proprietatea acestui schit. Lucrarea va fi efectuată de inginerul Nicu Şerban Donici. Se dorea ca prin această hotărnicie să se curme pricina de împresurarea a moşiei Grăjdeni de către proprietari moşiilor vecine: Funtişeni, Vinderei, Brădeşti răzeşi şi Andonia. Original, semnături.

1

85

1851 aprilie

26

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova referitoare la datoria de bai şi de pietre de moară a egumenului schitului Grăjdeni. Original, semnături.

2

86

1851

ianuarie 24

Jalba preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, către Divanul Apelativ, prin care solicită amânarea termenului de efectuare a hotărniciei moşiei Grăjdeni, deoarece planul şi celelalte documente ale moşiei sunt la inginerul Gheorghe Filipescu, cel care a ridicat planul moşiei. Original, semnătura egumenului Ştefan.

2

87

1851 aprilie

28

Adresa preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care aduce la cunoştinţă Divanului Apelativ că sulgerul Gheorghe Florescu a fost însărcinat să ridice planul moşiei Grăjdeni, serviciu pe care nu l-a făcut deşi a fost plătit de schit. În plus, acesta refuză să dea documentele de proprietate ale schitului pentru această moşie. Original, semnătura egumenului Ştefan.

2

88

1851 mai 23

Socotinţă încheiată de aga Costachi Pantaziolu în legătură cu pricina de împresurare a moşiei Andone a m-rii Floreşti de către moşia Grăjdeni, proprietatea schitului cu acelaşi nume. Hotarnica moşiilor a fost făcută de hotarnicii şi geometrii ambelor părţi, maiorul Panaite Pavlov, aga Costache Pantazioglu, Neculai Şerban Daviciu şi banul Ioan Fucs. Litigiul nu a fost însă soluţionat din lisă de documente. Astfel, a fost

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

134

programată o nouă înfăţişarea a părţilor. Original, semnături.

89

1851 iunie 7

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care se aduce la cunoştinţa egumenului schitului Grăjdeni data când va trebui să se înfăţişeze la instanţă pentru procesul pe care îl are cu Iorgu Radu. Procesul s-a întârziat - se spune în adresă – deoarece Iorgu Radu nu era în ţară, când s-au petrecut evenimentele din martie 1848. Original, semnătură.

2

90

<1851> iunie 16, Bârlad.

Scrisoarea spătarului T. Burada către preotul Ştefan, <egumenul schitului Grăjdeni>, prin care anunţă că inginerul hotarnic nu s-a prezentat să facă hotărnici. Îl mai informează că va pleca la Iaşi, rugându-l să binevoiască a-i pune la dispoziţie o trăsură. Original, text incomplet, fila a doua lipseşte în proporţie de 75%.

2

91

1851 iulie 5

Adresa Departamentului Cultelor, către Judecătoria ţinutului Tutova, în legătură cu aplicarea vechilor hrisoave domneşti, în urma judecăţii ce a avut loc între egumenul schitului Grăjdeni şi spătarul Iorgu Radu. Copie.

1

92

1851 iulie 8

Jalbă către Departamentul Trebilor Dinlăuntru a lui Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care se plânge că stolnicul Toader Dobreanu, a părăsit moşia Grăjdeni după numai doi ani de zile de la arendare, deşi contractul fusese încheiat pe trei ani, producând schitului o pagubă de 200 de galbeni. Sunt menţionate şi alte nemulţumiri ce le-a avut din partea fostului posesor, cu moara de vânt şi cu acareturile de pe moşie. Original, semnătura egumenului Ştefan.

2

93

1851 iulie

10

Adresa <Divanului Apelativ> prin care se comunică monahului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, termenul când trebuie să se prezinte cu documentele de proprietate a moşie Grăjdeni, la procesul de despresurare a moşiei Brădeşti de către proprietarii moşiei Docani. Original.

2

94

1851

septembrie 22

Adresa maiorului Ioan Fote, preşedintele judecătoriei ţinutului Covurlui şi a banului Iordace Mălinescu, preşedintele judecătoriei ţinutului Fălciu, către Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi aduc la cunoştinţă data când va trebui să se prezinte la procesul de hotărnicie a unui loc din târgul Bârlad şi a unui alt loc de pe moşia Dumbrăviţa, pe care o va face inginerul Beler şi inginerul Filipescu, pentru a se soluţiona pricina pe care o are cu spătarul Iorgu Radu.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

135

Original, semnăturile lui I. Fote şi Mălinescu.

95

1851 noiembrie 3,

Bârlad.

Scrisoarea vornicului Ianul […]21 către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că la Bîrlad a venit spătarul Teodor Burada. Dacă doreşte să se întâlnească cu el atunci să vină repede la Bârlad, deoarece Burada va pleca, în scurt timp, la Iaşi. Original, semnătura lui Ianul.

2

96

1851

decembrie 5

Vechilime dată de nacealnicul schitului Grăjdeni, prin care împuterniceşte pe Teodor Burada să reprezinte schitul în procesele pe care acesta le are cu spătarul Iorgu Radu. Original.

2

97

1851

decembrie 14

Scrisoarea spătarului Teodor Burada către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că pricina pe care o are egumenul cu spătarul Iorgu Radu va fi cercetată la Divanul Domnesc. Îl mai vesteşte că transmis jalbă spre a se înainta la acea instanţă dosarele luate în această problemă la Judecătoria şi Isprăvnicia Tutova. Original, semnătura lui spătarului Burada.

2

98

1852

ianuarie 30

Scrisoarea spătarului Burada către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl pune la curent cu mersul proceselor pe care le are cu spătarul Iorgu Radu. Original, semnătura spătarului Burada.

2

99

1852

ianuarie 30

Scrisoarea lui Gheorghe Filipescu către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu acuzaţia ce i se aduce că a ridicat planul moşiei Grăjdeni în folosul schitului. Solicită eliberarea unei cărţi de blestem. Original, semnătura lui G. Filipescu.

2

100

1850

ianuarie

Peci pentru căpătăier eliberat de Grigore Al. Ghica lui Ioan, fiul lui Grigore Huţan, din satul Grăjdeni, ţinutul Tutova. Original, pecete octogonală în chinovar, semnătura marelui vistier şi a şefului comisiei.

101

1852 martie

19, Botoşani.

Scrisoarea lui Teodor Ioan căminar către egumenul schitului Grăjdeni, prin care arată că oile pe care i le-a dat în pază nu sunt slabe, cum i s-a spus iniţial de rău-voitori. Solicită pe această cale plata iernatului pentru oile schitului. Original, semnătura lui Teodor Ion căminar.

2

21 Indescifrabil.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

136

102 1852 martie 21

Jalba către domnie a lui Costache Sturdza, în legătură cu conflictul dintre preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, şi spătarul Iorgu Radu, pentru hotarele unor moşii. Deoarece harta moşiei Grăjdeni, din 1816, s-a dovedit a fi greşit întocmită, Sturdza propune domnului să numească un inginer care să alcătuiască un nou plan al moşiei Grăjdeni. Copie, rezoluţia domnească din 18 aprilie 1852.

2

103

1852 aprilie

7

Răvaşul lui Teodor Ion căminar către egumenul schitului Grăjdeni, privitor la neînţelegerea pe care a avut-o cu ciobanii schitului. Roagă pe egumen să vină la faţa locului spre a lămuri situaţia. Original, semnătura lui Teodor Ion căminar.

2

104

1852 aprilie

10

Scrisoarea lui Gheorghe Filipescu către preotul Ştefan, <egumenul schitului Grăjdeni>, prin care îl dojeneşte că nu s-a prezentat la Iaşi, aşa cum a promis, unde interesele sale îl reclamă. Transmite, pe această cale, egumenului rugămintea de se veni la Iaşi în regim de urgenţă. Original, semnătura lui G. Filipescu.

2

105

1852 aprilie

18

Adresa Tribunalului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu împresurarea moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului de către stăpânii moşiei Vinderei. Original, semnături.

2

106

1852 aprilie

22

Adresa Tribunalului Tutova prin care se aduce la cunoştinţă egumenului schitului Grăjdeni data la care trebuie să se înfăţişeze la instanţă cu documentele, pentru judecarea pricinii de împresurare de hotar, a moşiei Grăjdeni de moşia Brădeşti răzeşi. Original, semnături.

2

107

1852 aprilie

30

Adresa lui A. von Braun, geometrul statului, prin care aduce la invită pe egumenul schitului Grăjdeni la faţa locului, pentru a asista la delimitarea moşiilor Dumbrăviţa şi Bârlad, pentru a se curma conflictul pe care îl are egumenul de mulţi ani cu spătarul Iorgu Radu. Original, semnătura lui A. von Braun.

2

108

-

Omis la cotare.

-

109

1852 iunie

27

Contract prin care Iorgu Radu dă în posesie pe cinci ani, începând de la 23 aprilie 1853 şi până la 23 aprilie 1859, lui Dimitrie Cozadini moşiile sale Obrăşeni şi Dealu Mare din ţinutul Tutova. Posesorul i-a a plătit la facerea contractului suma de 4500 de galbeni, urmând a achita, după trecerea a 3 ani , suma restantă, de 1500 de galbeni.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

137

Copie legalizată de Divanul Împlinitor la Moldovei.

110

1852 iulie 7, Bârlad.

Adresa lui Ioan Licu, revizorul Departamentului Averilor Bisericeşti către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă că pădurile schitului sunt defrişate şi stricate de vite, încălcându-se, astfel, dispoziţiile legale cu privire la protejarea pădurilor bisericeşti. Pe această cale egumenul este somat să ia măsurile necesare pentru remedierea acestei probleme. Pe verso: copia sesizării făcute revizorului de Departamentul Averilor Bisericeşti, în 15 mai 1852, prin Grigore Cuza. Original, semnătura lui I. Licu.

2

111

1852 iulie 7

Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti şi a Învăţăturilor Publice către revizorul Ioan Licu, prin care i se dă dispoziţie să permită păşunarea vitelor în pădurea din jurul schitului Grăjdeni. Totuşi, i se pune în vedere să supravegheze modul în care sunt ocrotite pădurile tinere. Original, semnătură.

1

112

1852 iulie 9

„Act de preţăluire” întocmit de proprietarii târgului Huşi şi candidatul Judecătoriei ţinutului Fălciu, pentru casele şi locurile spătarului Costache Şendre din târgul menţionat. Sunt prezentate hotarele şi preţurile fixate. Original, semnături, legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu, pecetea Judecătoriei în fum.

2

113

1852 iulie

23

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni, este rugat să nu se împotrivească la ridicarea unor ţigani dezrobiţi. Original, semnătura lui G. Profirie.

2

114

1852

februarie 3

Zapis dat de un locuitor al moşiei Grăjdeni egumenului de la Grăjdeni, prin care se angajează ca plugar şi argat al schitului. Pentru aceste servicii va primii 250 de lei şi va fi scutit de bir şi alte havalele. Original, amprentă.

2

115

1852

septembrie 18

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care informează pe egumenul schitului Grăjdeni că vechilul moşiei Obârşeni se plânge că au scăpat de pe moşia Andonie nişte vite, care au făcut mari stricăciuni. O parte din aceste vite au fost oprite la schitul Grăjdeni. Egumenul este rugat să elibereze vitele, deoarece în zilele care urmează se va face evaluarea pagubelor. Original, semnătura privighetorului.

2

116

1852

septembrie 28

Ispăşelnică făcută de vornicii şi pacinicii satelor Vinderei şi Brădeşti la moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo, cu prilejul evaluării pagubelor făcute

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

138

de vite. Original, peceţile satelor Vinderei, Brădeşti şi Grăjdeni în fum.

117

1852

octombrie 17

Adresa revizorului Ioan Licu către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că, potrivit poruncilor primite de la Departamenul Averilor Bisericeşti, se opreşte cu desăvârşire tăierea pădurii Andoni, proprietatea acelui schit. Verso: poruncă în acest sens de Departamentul Averilor Bisericeşti. Copie.

2

118

1852

octombrie 19

Adresa lui Ioan Licu, revizorul Departamentului Averilor Bisericeşti, prin care îl somează pe preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, să înceteze tăierea pădurii de pe moşia Andonie, proprietatea m-rii Floreşti şi pe care acesta o are în posesie. Copie.

1

119

1852

noiembrie 7

Adresa privighetorului din ocolul Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care arată că s-a format o comisie, însărcinată să oprească păşunatul şi tăiatul lemnelor de pe moşiile din jurul moşiei Grăjdeni. Sunt amintite numele membrilor acestei comisii. Original, semnături.

2

120

1852

decembrie 3

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să nu mai încalce hotarele moşiei Dealu Mare, ţinutul Tutova, proprietatea spătarului Iorgu Radu. Original, semnătura privighetorului.

2

121

1852

decembrie 22

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl întreabă dacă este de acord să ia în chezăşie pe Stan Jătar, locuitor pe moşia schitului, acuzat de furtul unui cal. Original, semnătura privighetorului.

2

122

1852

decembrie 23

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, posesorul moşiei Vinderei Boiereşti, ţinutul Tutova, prin care îi pune în vedere să înceteze tăiatul lemnelor din pădurea ce se învecinează cu moşie Dealul Roşiei a comisului Costachi Codrescu. Original, semnătura privighetorului.

2

123

1852

„Izvod pentru orişice ceri trebuinţa a să scrii afară din ogradă.” Original.

22

124

1853

ianuarie 7

Răvaşul spătarului Teodor Burada către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care confirmă primirea unor lucruri – nu se specifică ce anume – şi că de acum

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

139

va lucra pentru „pricina ştiută a schitului”. Original, semnătura spătarului Burada.

125

1853

ianuarie 14

Ispaşnică făcută de pacinicii satelor învecinate cu moşia Grăjdeni, prin care sunt evaluate stricăciunile făcute în fânaţul de pe moşie Grăjdeni, ţinutul Tutova, de către boii lui Constantin Toma şi a altora. Original, peceţi de sate în fum.

2

126

1853

ianuarie 31

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, posesorul moşiei Vinderei, privitoare la conflictul pe care acesta l-a avut cu comisul Costache Codrescu de la tăierea unei păduri. Original, semnătura privighetorului.

2

127

1853

ianuarie

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni prin care îi face cunoscut că începând din primăvara anului 1754 se va face „parchetaţia” pădurilor acestui schit. Original, semnătura privighetorului.

1

128

1853

februarie 10

Însemnare de cantităţile de vin date locuitorilor pe perioada 1850-1853.

1

129

1853 martie

8

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se repetă dispoziţiile date de ocârmuire cu privire la protejarea şi tăierea pădurilor clerului. Original, semnătura privighetorului.

2

130

1853 martie

23

Adresa privighetorului din ocolul Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite restul de datorie de bani comisului Alexandru Braun. Original, semnătura privighetorului.

1

131

1853 martie

20, Iaşi.

Răvaşul lui T. Burada către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că a înaintat jalbă la Departamentul Treburilor Dinăuntru în legătură cu samavolniciile comise de spătarul Radu asupra moşiilor schitului. Original, semnătura lui T. Burada.

2

132

1853 martie

26

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se aduce la cunoştinţă că în urma cercetării făcute de isprăvnicia ţinutului Fălciu în târgul Huşi a fost aflat ţiganul fugit de pe moşia Grăjdeni. Original, semnătură.

1

133

1853 martie

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

140

28 Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi înaintează copia jalbei economului Ioan Ghine, care se plânge că a fost alungat de spătarul Iorgu Radu de pe cele 15 fălci de moşie de la Dumbrăviţa, cumpărate de la egumen. Original, semnătură.

134

1853 aprilie

2

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se aduce la cunoştinţă că, potrivit Divanului Apelativ, pricina pe care o are cu vorniceasa Marghioala Ventura, proprietara moşiei Fruntişeni, care împresoară moşia Grăjdeni, proprietatea schitului, va fi judecată la această judecătorie. Hotarele vor fi fixate se serdarul Şerban Daviciu.

2

135

1853 aprilie

5

Răvaşului spătarului T. Burada către preotul Ştefan, egumenul moşiei Grăjdeni, prin care i se anunţă că pentru samavolniciile spătarului (nu se menţionează cine, probabil Iorgu Radu) a dat jalbă la Departamentul Dinăuntru. Egumenul este rugat să vină la Iaşi, unde trebuie să rezolve şi alte probleme ale schitului. Original, bilingv român-grec, semnătură.

2

136

1853 aprilie

28

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se reaminteşte egumenului schitului Grăjdeni că trebuie să achite comisului Alexandru Braun o datorie mai veche de 50 de galbeni. Original, semnătură.

2

137

1853 mai 19

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se dă dispoziţie schitului Grăjdeni „să îndestuleze” pe economul Ioan Ghinea cu 15 fălci de pământ de pe moşia Dumbrăviţa. Original, semnătură.

2

138

1853 mai

Adresa <egumenul schitului Grăjdeni> către administraţia ţinutului Tutova, prin care arată că este contestată pe nedrept originalitatea actelor prezentate de el în faţa instanţei, în procesul pe care îl are cu spătarul Iorgu Radu. Copie.

1

139

1853 iunie

13

Porunca Departamentului Dreptăţii către Judecătoria ţinutului Tutova, prin care se arată necesitatea soluţionării grabnice a procesului dintre schitul Grăjdeni şi spătarul Iorgu Radu. Copie.

1

140

1853 iunie

Adresa <egumenul schitului Grăjdeni> prin care aduce la cunoştinţă Judecătoriei ţinutului Tutova că în procesul pe care îl are cu spătarul Iorgu Radu, l-a numit ca vechil

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

141

pe spătarul T. Burada. Pe verso: copia adresei Judecătoriei ţinutului Tutova, din 29 mai 1853, prin care egumenul era invitat să prezinte hotarnica din 1692 şi planul din 1816 a unei moşii, considerate a fi false. Copie.

141

1853 iulie

11

Jalba postelnicelului Dumitru Vărnaga către Administraţia ţinutului Tutova, prin care reclamă pe Toader Stahi din satul Vinderei că i-a omorât un cal. Pe verso: porunca, din 1853 iulie 20, a Administraţiei ţinutului Tutova către Panaite Epure să facă cercetări. Original, semnătura lui Dumitru Vărnaga.

1

142

1853 iulie

13

Porunca Departamentului Dreptăţii către Judecătoria ţinutului Tutova, prin care arată că toate procesele spătarului Iorgu Radu vor fi sistate, pe perioada cât acesta este plecat la Paris. Copie.

1

143

1853 iulie

24

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere, în conformitate cu porunca Administraţiei ţinutului Tutova, să predea hotarnica din 1692 şi planul din 1816 privind moşia Grăjdeni. Pe verso: copia poruncii Administraţiei ţinutului Tutova. Original, semnătură.

2

144

1853 august

9

Raportul lui P. Epure către Administraţia ţinutului Sucevei, în legătură cu cercetarea pe care a făcut-o la faţa locului, în litigiul dintre Toader Stahi şi Dumitru Vărnaga, pentru moartea unui cal. Original, semnătura lui P. Epure.

2

145

1853 august

19

Jalba lui Atanasie Dima către Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care se plânge că preotul Ştefan, <egumenul schitului Grăjdeni>, cu care a avut în posesie moşia Grăjdeni, i-a rămas dator cu 270 galbeni şi 33.896 lei şi 32 de parale din vânzarea păpuşoiului. Copie.

1

146

1853 august

19

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către privighetorul ocolului Târgul, prin care îi face cunoscut că Aftanasie Dima s-a plâns că Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni i-a rămas dator cu 270 galbeni şi 33.896 şi 32 de parale de la tovărăşia moşie Grăjdeni. I se porunceşte să facă cercetări la faţa locului. Ciornă.

1

147

1853 august

20

Adresa Departamentului Învăţăturilor Publice şi Averilor Bisericeşti către Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care se aduce la cunoştinţă ce măsuri trebuie luate la

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

142

pădurile clerului, pentru a fi preîntâmpinate incendiile. Copie.

148

1853 august

20

Adresa Departamentului Averilor Bisericeşti şi al Învăţăturilor Publice către Isprăvnicia ţinutului Tutova, în legătură cu măsurile ce ar trebui luate de prevenire a incendiilor la pădurile aflate în posesia clerului. Copie.

2

149

1853 august

22

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite logofătului Anastasie Başotă suma de 100 de galbeni, restul datoriei ce o avea faţă de logofăt. Pe verso: sinetul dat de egumenul schitului Grăjdeni, al 13 martie 1853, la mâna hatmanului Anastasie Başotă, pentru suma de 300 de galbeni. Original, semnătură.

1

150

1853 august

22

Jalba <egumenul schitului Grăjdeni> către Isprăvnicia ţinutului Tutova, prin care arată că, în mod nejustificat, este acuzat că a rămas dator cu 270 de galbeni lui Aftanasie Dima de la tovărăşia moşiei Grăjdeni. Ciornă.

2

151

1853 august

23

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către Aftanasie Dima, prin care i se pune în vedere să părăsească casele pe care le ocupă, deoarece a fost reclamat de egumenul schitului Grăjdeni, că le ocupă în mod ilegal. Pe verso: copia ordinului trimis în acest sens de Isprăvnicia ţinutului Tutova. Original, semnătură.

2

152

1853 august

25

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care se arată că Afatanasie Dima a solicitat Isprăvniciei ţinutale ca să-l oblige să-i achite datoria de bani. În cazul în care egumenul refuză, Aftanasie solicită Isprăvniciei să pună sechestru pe moşia Grăjdeni, proprietatea schitului. Original, semnătura privighetorului.

2

153

1853 august

26

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutoba prin care egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu măsurile care trebuie luate pentru prevenire incendiilor la pădurile de pe moşia Grăjdeni. Se solicită răspuns scris. Original, semnături.

1

154

1853

septembrie 23

Porunca revizorului Departamentului bisericesc trimisă pădurarului de pe moşia schitului Grăjdeni, prin care este anunţat că trebuie să furnizeze lemne pentru facerea din nou a heiurilor staţiei de poştă Popeni. Pe verso: copie de pe „statul lămuritoriu de câtimea

2

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

143

heiurilor ci trebuie la posta din nou înfiinţată la Popeni în ce mărime şi ce materiale trebuie” - scris de I. Licu. Original, semnătura lui I. Licu.

155

1853

septembrie 23

Adresa revizorului Ioan Licu către vechilul moşiei Grăjdeni, ţinutul Tutova, prin care îi face cunoscut că, în conformitate cu dispoziţiile date de Departamentul Averilor Bisericeşti, trebuie să furnizeze de la pădurea moşiei materiale pentru construirea heiurilor poştei Popeni. Pe verso: copia de pe catastiful „lămuritoriu de câtimea heiurilor ce trebuie la posta Popeni din nou înfiinţată în ce mărime şi ce materiale trebuieşte”. Original, semnătura lui I. Licu.

2

156

1853

septembrie 31

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se aduce la cunoştinţă că este obligat să livreze magaziei ostăşeşti din Tecuci o cantitate de 65 de stânjeni de lemne de esenţă bună. Original, semnătură.

1

157

1853

septembrie 24

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul m-rii Golia, prin care îi pune în vedere să dea dispoziţii schitului Grăjdeni ca să predea cantitatea de cherestea necesară la construirea staţiei de poştă la Popeni. Original, semnătură.

2

158

1853

septembrie 29

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi înaintează copia sinetului de 100 de galbeni, sumă ce o împrumutase de la hatmanul Anastase Başotă. Original, semnătură.

2

159

1853

septembrie 31

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se pune în vedere privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, să ridice sechestrul pus pe produsele moşiei Grăjdeni, din cauza pricinii dintre egumenul schitului din localitate şi Aftanasie Dima. Original, semnătură.

2

160

1853

septembrie

Porunca privighetorului ocolului Târgul către pristavul pădurii Grăjdeni, prin care îi trimite o copie a instrucţiunii privitoare la paza pădurilor şi măsurile de preîntâmpinare a incendiilor. Original, semnătură.

1

161

1853

octombrie 2

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care se înştiinţează că la 25 octombrie trebuie să se prezinte la sediul isprăvniciei, dată în care va avea loc cercetarea pricinii pe care o are cu Ghorghe Ciupescu, pentru o datorie de 4000 de lei.

1

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

144

Original, semnătură.

162

1853 octombrie

19

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu refacerea unei chitanţe pentru 1156 puduri de fân, furnizate armatei ruse de locuitorii moşiei Grăjdeni. Original, semnătură.

2

163

1853

octombrie 20

Adresa epitropului moşiei târgului Bârlad către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagă să achite datoria de 2000 lei, până la 22 octombrie 1853, în caz contrat se va adresa instanţelor judecătoreşti. Original, semnături.

2

164

1853

octombrie 26

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care se înaintează o copie de pe opisul domnesc din 24 septembrie 1853, relativ la măsurile ce trebuie luate pentru protejarea pădurilor clerului. Pe verso: copia opisului domnesc. Original, semnătura privighetorului.

2

165

1853

decembrie 29

Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova către monahul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl invită să vină la această isprăvnicie în vederea lichidării datoriei de 4000 de lei, pe care o are egumenul la Gheorghe Cepescu. Original, semnătură.

1

166

1853

octombrie 2

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către vornicul satului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să aducă la Bârlad cinci căruţe de paie bune de la moşia Grăjdeni, proprietatea schitului cu acelaşi nume, pentru spitalului militar. Original, semnătură.

2

167

1853

noiembrie 9

Adresa privighetorului din ocolul Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagă să furnizeze o cantitate de cherestea necesară construcţiei grajdului Popeni. Original, semnătura privighetorului.

2

168

1853

noiembrie 23

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să predea 20 de scânduri, 300 de nuiele şi opt căpriori, materiale necesare la repararea poştei Popeni. Original, semnătură.

2

169

1853

Condica veniturilor şi cheltuielilor moşiei Vinderei, proprietatea schitului Grăjdeni, pe anul 1853. Original.

53

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

145

170 <1853> Adresa <Isprăvniciei ţinutului Tutova> către judecătoria locală prin care întreabă de ce nu s-a judecat încă procesul dintre egumenul schitului Grăjdeni şi răzeşii din Docani. Egumenul s-a jeluit că răzeşii au împresurat moşia Grăjdeni. Ciornă.

1

171

<1853>

Mărturie dată de locuitorii satului Vinderei Boiereşti, ţinutul Tutova, în legătură cu moartea unui cal al postelnicului Constantin Vănaga de către Toader Stahi. Original, pecetea satului Vinderei.

1

172

<1853>

Protest înaintat de egumenul schitului Grăjdeni către Judecătoria ţinutului Tutova, în legătură cu acuzarea de falsificare a hotarnicei din 1692 şi a planului moşiei Grăjdeni din 1816. Ciornă.

2

173

<1853>

Porunca Departamentului Dinăuntru către isprăvnicia ţinutului Tutova în legătură cu pricina dintre spatarul Iorgu Radu şi supusul rus Dimitrie Cazasma, primul luând de la cel de-al doilea, în mod samavolnic, produse cerealiere. Se dispune ca Iorgu Radu să-i plătească păgubaşului suma de 96.812 lei şi 14 parale. Copie.

1

174

<1853>

Adresa <egumenului schitului Grăjdeni> către Ioan Licu, revizorul Departamentului Averilor Bisericeşti, prin care anunţă că dispoziţiile cu privire la protejarea pădurilor clerului au fost respectate. Nu a tăiat lemne din pădurea schitului pentru negoţ, ci numai în baza ordinelor emise de autorităţi pentru aprovizionarea armatei ruse. Copie.

1

175

<1853>

Adresa unei persoane către privighetorul ocolului Târgul, prin care arată că a oprit doi oameni de la serdarul Ghiţă şi-i va elibera numai atunci când acesta îşi va achita datoria de 140 de lei. Original, semnătură indescifrabilă.

1

176

1854

ianuarie 5

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să predea 15 stânjeni de lemne de foc la Bârlad pentru armata rusă. Pentru transport i se pune la dispoziţie care de către privighetorul. Original, semnătura privighetorului.

2

177

1854

ianuarie 15

Zapis prin care Ioan Huţanu se angajează bucătar cu leafă de 336 de lei, la preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni. Sunt menţionate condiţiile contractului.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

146

Original, pecetea satului Grăjdeni.

178

1854 ianuarie 17

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care înaintează egumenului schitului Grăjdeni, în copie porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova în legătură cu regimul pădurilor clerului. Pe verso: copia poruncii de mai sus. Original, semnătura privighetorului.

2

179

1854

ianuarie 29

Răvaşul lui Codreanu către monahul Ştefan egumenul schitului Grăjdeni, prin care se roagă să-i înapoieze locuitorii fugiţi pe moşie sa. Original.

180

1854

februarie 22

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul Ştefan egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl dojeneşte pentru faptul că nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, pentru lichidarea conflictului ce-l are cu Gheorghe Ciupescu şi că a rămas dator cu 2250 de lei. Original, semnătură.

1

181

1854

februarie 24

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care roagă pe egumenul schitului Grăjdeni să pună la dispoziţie un topoarele necesare la tăiere lemnelor pentru aprovizionarea armatei ruse. Original, semnătura privighetorului.

2

182

1854

februarie 24

Porunca privighetorului din ocolul Pereschiv către postelnicul Ioniţă Negruţ, prin care îi face cunoscut că Ioan Licu, revizorul departamentului bisericesc, a dispus ca cei 20 de stânjeni de lemne ce trebuiau tăiate din pădurea m-rii Adam şi transportate la Galaţi pentru trebuinţa armatei ruse, să se taie din pădurea Grăjdeni, ocolul Târgul, ţinutul Tutova. Copie.

2

183

1854

februarie 26

Răvaşul lui Ştefan <egumenul schitului Grăjdeni> către „cuconu Costachi” în care se vorbeşte de tăierea lemnelor din pădurea schitului şi poruncile date de Isprăvnicia ţinutului Tutova în acest sens. Original, semnătura egumenului Ştefan.

2

184

1854 martie

4

Porunca Isprăvniciei <ţinutului Tutova> către <privighetorul ocolului Târgul> în legătură cu regimul pădurilor clerului. Se spune că vor fi lăsaţi în picioare copacii tineri şi drepţi, pentru sămânţă. Copie.

1

185

1854 martie

11

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu dispoziţiile date isprăvniciei relativ la lăsarea copacilor de sămânţă din

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

147

pădurea Schitului. Original, semnătura privighetorului.

186

1854 martie

14

Porunca privighetorului ocolului Târgul către pădurarii de pe moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, prin care le dispune ca din pădurea de pe această moşie să fie tăiate lemne. Se trage atenţia, printre altele, să fie lăsaţi şi copaci de sămânţă dintre acei tineri şi drepţi. Original, semnătura privighetorului.

2

187

1854 martie

20

Chezăşie dată de Gheorghe Nicolau pentru trei locuitori arestaţi de privighetorul ocolului Târgul, pentru faptul că au ascuns nişte bani de la vânzarea pădurii de pe moşia Vinderei, proprietatea schitului Grăjdeni. Original, semnătura lui Gheroghe Nicoalu.

2

188

1854 martie

21

Adresa <privighetorului ocolului Târgul> prin care invită pe egumenul schitului Grăjdeni să-şi formuleze pretenţiile în legătură cu dosirea banilor de Toader şi Grigore Pascal la vânzarea unor păduri de pe moşia Vinderei Boiereşti ce o ţine în posesie. Original.

2

189

1854 martie

22

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care îl anunţă pe egumenul schitului Grăjdeni că a trimis un număr de care pentru transportarea a 13 stânjeni lemne de foc de la moşia Grăjdeni la Galaţi, necesare armatei ruse. Original, semnătura privighetorului.

2

190

1854 martie

22

Adeverinţă dată pentru primirea unei sume de bani, prin intermediul privighetorului ocolului Târgul, de la postelnicul Dumitru Vănaga, din banii sustraşi de acesta la vânzarea pădurii Vinderei. Original.

1

191

1854 aprilie

3

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către Isprăvnicia locală, prin care dă lămuriri în privinţa pricinii dintre egumenul schitului Grăjdeni şi Gheorghe Cepescu pentru 2250 lei şi pentru preţul a 25 de fălci de loc arabil, pe care primul îl datorează celui de-al doilea. Copie.

1

192

1854 aprilie

3

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către Isprăvnicia ţinutală, în legătură cu cercetarea pricinii dintre egumenul schitului Grăjdeni şi Gheroghe Ciupescu pentru suma de 2250 de lei. Copie.

2

193

1854 aprilie

5

Adresa privighetorului din ocolul Târgul prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni, posesorul

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

148

moşiei Vinderei Boiereşti, ţinutul Tutova, prin care îi pune în vedere să înceteze cu tăiatul lemnelor din pădurea ce se învecinează cu moşia Dealul Roşiei a comisului Costache Codrescu. Original, semnătura privighetorului.

194

1854 aprilie

6

Adresa Isprăvniciei ţinutului Iaşi către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să-i achite lui Gheroghe Ciupescu suma de 2250, preţul a 25 fălci loc de arat. Original.

1

195

1854 aprilie

7

Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către egumenul schitului Grăjdeni, prin care se roagă să achite datoria de 2000 de lei, cu dobânda aferentă. Original, semnături.

2

196

1854 aprilie

19

Adresa candidatului <Judecătoriei ţinutului Tutova> către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl înştiinţează că este nevoie de prezenţa lui la cercetarea pricinii dintre schit şi m-re Floreşti, pentru împresurarea făcută la moşia Grăjdeni proprietatea schitului. Original.

1

197

1854 aprilie

15

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni să achite în regim de urgenţă suma de 3375 datoraţi lui Gheorghe Ciupescu din târgul Bârlad. Original.

1

198

1854 aprilie

20

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grîjdeni, posesorul moşiei Vinderei Boiereşti, prin care îi pune în vedere să dea via înapoi preotului Alexa, pe care a luat-o ilegal. Original.

2

199

1854 mai 10

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să achite suma de 2000, epitropiei moşiei târgului Bârlad, pe care îi datora, din anul 1850. Original.

1

200

1854 mai 11

Adresa privighetorului din ocolul Târgul către egumenul schitului Grăjdeni prin care îi mai pune în vedere, încă odată, să achite lui Gheorghe Ciupescu, din târgul Bârlad, suma de 3375. Original, semnături.

1

201

1854 mai 12

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că a angajat

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

149

pe moşia Grăjdeni un vătav, care a fugit de la moşia serdarului Vasile Chiru. Original, semnătura privighetorului.

202

1854 mai 15

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni să achite lui Gheorghe Ciupescu suma de bani pe care o datorează de mai mult timp, în valoare de 2280 lei. Original.

1

203

1854 mai 19

Înscris dat de Toader şi Dumitru Vănaga, prin care recunosc că au ascuns suma de 752 de lei, la tăierea pădurii de pe moşia Vinderei Boiereşti, dată în posesie egumenului schitului Grăjdeni. Dat fiindcă nu aveau bani pentru a despăgubi pe egumen cei doi îi dau acestuia o turmă de oi în valoare de 752 de lei. Original, amprentele lui Dumitru şi Toader Vănaga. Întărirea pasnicilor satului Vinderei Boiereşti şi a privighetorului ocolului Târgul.

2

204

1854 mai 19

Înscris dat de Grigore Pascal din satul Vinderei Boiereşti, ţinutul Tutova, prin care recunoaşte că a ascuns o parte din banii obţinuţi de pe urma tăierii pădurii de pe moşia Vinderei Boiereşti, care se afla în posesia preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni. Original, amprenta lui Grigore Pascal. Sunt menţionate numele martorilor, fără ca aceştia să-şi pună amprenta sau să semneze: Vasile Miron şiGrigore Roş. Întărirea pasnicilor satului Vinderei Boiereşti şi a privighetorului ocolului Târgul.

1

205

1854 mai 29

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care îl avertizează pe egumenul schitului Grăjdeni să achite imediat suma de 2000 de lei, ce o datora epitropiei moşiei târgului Bârlad. Original, semnătura privighetorului.

1

206

1854 iunie

18

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu pricina dintre acest schit şi răzeşii moşiei Brădeşti, care au împresurat hotarele moşiei Grăjdeni, proprietatea acestui schit. Original.

1

207

1854 iunie

27

Scrisoarea lui G. Filipescu către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că a primit scrisoarea sa şi o alta către Dimitrache Bibiri şi jalba lui Bibiri către Departamentul Dinăuntru. Spune că nu a luat bani pe fân. A luat însă banii pe cei 100 de stânjeni de lemne, cu preţul de opt carboave de stânjen. Original, semnătura lui G. Filipescu.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

150

208 1854 iunie 30

Adresa privighetorului din ocolul Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl atenţionează să achite numaidecât lui Gheorghe Ciupescu banii pe care îi datorează. Original, semnătura privighetorului.

1

209

1854 iulie 1

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi fixează un nou termen de înfăţişare în procesul pe care îl are, în chestiunea împresurării moşiei Grăjdeni de către moşia Andonia a m-rii Floreşti. Original.

1

210

1854 iulie

12

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să plătească lui A. Dima, partenerul său al posesia unei moşii, suma de 33.896 lei şi 32 de parale. În cazul în care nu are bani, este sfătuit să vândă produsele de pe acea moşie. Original.

1

211

1854 iulie

22

Adeverinţă dată de vornicelul satului Brădeşti, tinutul Tutova, prin care atestă că a primit de la preotul Ştefan. Egumenul schitului Grăjdeni, banii birului pe sfertul al treilea, pentru trei locuitori birnici. Original.

1

212

1854 august

27

Adresa candidatului Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl invită să vină la faţa locului când se alcătuieşte hotarnica moşiei Docani de către geometrul Calistrat Sferdoschi având în vedere că această moşie se învecinează cu moşia Grăjdeni. Original.

1

213

1854

septembrie 5

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl invită să vină la isprăvnicie, pentru soluţionarea diferendului pe care îl are cu Aftanasie Dima, pentru o datorie bănească. Original.

1

214

1854

septembrie 14

Porunca privighetorului din ocolul Târgul către vornicii şi pasnicii satului Grăjdeni, prin care le face cunoscut că un număr de cai ai locuitorilor din satul Fruntişeni au intrat pe moşia Grăjdeni unde au cauzat pagube la păpuşoi. Aceştia sunt trimişi la faţa locului pentru a evalua pagubele. Original, semnătura privighetorului.

1

215

1854

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova,

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

151

septembrie 14

către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi arată că locuitorii satului Grăjdeni se plâng că sunt încărcaţi cu birul a doi locuitori, pe care i-a luat egumenul. Original, semnătura privighetorului.

216

1854

septembrie 16

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl avertizează să scoată păpuşoii săi şi ai lui Aftanasie Dima din „coşerile” de rezervă din satul Grăjdeni. Original, semnătura privighetorului.

2

217

1854

septembrie 16

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscută data la care trebuie să se prezinte cu actele respective pentru cercetarea împresurării făcute moşiei Grăjdeni de către moşia Andonia, proprietatea m-rii Floreşti. Original.

1

218

1854

septembrie 16

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă că dacă nu se va prezenta la termenul indicat pentru judecarea împresurării pe care o suferă satul Grăjdeni din partea moşiei Vinderei, procesul se va închide. Original.

1

219

1854

septembrie 20

Porunca Departamentului Drptăţii către Judecătoria ţinutului Tutova, în legătură cu aplicarea poruncii domneşti privind curmarea procesului dintre egumenul schitului Grăjdeni şi spătarul Iorgu Radu. Pe verso se află copia adresei Secretariatului de Stat către Departamentul Dreptăţii pprivitoare la această pricină. Copie.

1

220

1854

septembrie 20

Adresa Privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că are drept la 11 liuzi, dintre care şapte dezrobiţi, după numărul birnicilor de pe moşie. Original, semnătura privighetorului.

1

221

1854

septembrie 28

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să se prezinte la această isprăvnicie cu dovezile ce le are pentru soluţionarea pretenţiei băneşti pe care o are Aftanasie Dima asupra egumenului. Original.

1

222

1854

septembrie 30

Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că pentru a fixa hotarele locurilor ce le are m-

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

152

rea Răchitoasa în acest târg, este nevoie ca şi el să aducă documentele pe care le are, deoarece aceste locuri sunt ocupate în mod abuziv de unele persoane, care susţin cu tărie că sunt ale lor. Original.

223

1854

octombrie 5

Adresa dată de privighetorul ocolului Târgul schitului Grăjdeni, proprietatea m-rii Golia, pentru primirea a 800 de pari şi 6000 de nuiele, necesare la construirea grajdului pentru caii armatei austriece. Original, semnătura privighetorului şi pecetea ocolului Târgul în fum.

1

224

1854

octombrie 7

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite imediat suma se 200 de galbeni cu a lor dobândă, sumă ce o datorează Anei Zalinschina. Original, semnătura privighetorului şi pecetea ocolului Târgul în fum.

1

225

1854

octombrie 14

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să scoată păpuşoii pe care i-a depozitat în coşurile de rezervă ale satului Grăjdeni, deoarece este ilegal. Original, semnătura privighetorului.

2

226

1854

octombrie 18

Adresa Iasprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este somat să plătească dobânda de 198 de lei şi 60 de irmilici, pentru suma ce a împrumutat-o de la şetrarul Gheorghe Zaharia. Original.

2

227

1854

octombrie 19

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl invită să se prezinte la această isprăvnicie, pentru a se face cercetările în legătură cu suma de bani pe care o datoreză egumenul lui Gheorghe Ciupescu, Original.

2

228

1854

octombrie 23

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl invită să se prezinte la Isprăvnicia ţinutului Tutova, unde se va cerceta reclamaţia sa în legătură cu deschiderea unor crâşme de răzeşii din satul Vinderei. Original, semnătura privighetorului.

1

229

1854

octombrie 29

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se aduce la cunoştinţă termenul de prezentare în faţa instanţei în pricina pe care o are cu m-rea Floreşti, pentru încălcarea

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

153

hotarelor moşiei Grăjdeni dinspre satul Andonia. Original.

230

1854

noiembrie 5

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenului schitului Grăjdeni i se comunică dată la care trebuie să se înfăţişeze la isprăvnicie pentru a participa la procesul pe care îl are cu Gheorghe Ciupescu, pentru o datorie bănească. Original.

1

231

1854

noiembrie 10

Adresa Privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că este obligat să trimită la Bârlad un stog de fân şi 10 chile orz, pentru hrana cailor armatei turceşti. Original, semnătura privighetorului.

2

232

1854

noiembrie 10

Chitanţă dată egumenului schitului Grăjdeni de către privighetorul ocolului Târgul, prin care confirmă primirea unui stog de fân şi opt chile de orz hrana cailor armatei turceşti. Original, pecetea ocolului Târgul în fum, semnătura privighetorului.

1

233

1854

noiembrie 22

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care face cunoscut egumenului schitului Grăjdeni, să livreze 96 de mături şi material lemnoase, din pădurile schitului, necesare grajdurilor armatei austriece. Original, semnătura privighetorului.

2

234

1854 august

15

Adresa privighetorului din ocolul Târgul prin care îl dojeneşte pe egumenul schitului Grăjdeni, pentru că nu s-a prezentat la termenul fixat pentru judecarea pricinii pe care o are cu Gheorghe Ciupesxcu pentru o datorie bănească de 3375 de lei. Original, semnătura privighetorului.

1

235

<1854>

Vechilime prin care preotul Ştefan, egumenusl schitului Grăjdeni, îl împuterniceşte pe slugerul Gheorghe Filipescu să-i apere interesele în procesul ce-l are cu casa răposatului Costache Lazu, pentru o datorie de nouă galbeni. Ciornă.

1

236

<1854>

Jalba egumenului schitului Grăjdeni către Divanul Apelativ şi către Divanul de Întărituri, prin care se plânge că moşia Grăjdeni este împresurată de moşia Fruntişeni, ţinutul Tutova, proprietatea vornicesei Margioala Ventura. Pe verso se găseşte adresa egumenului către vornicia de aprozi pentru nouă galbeni pe care trebuie să-i ia de la Costache Lazu. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

154

237 1855

ianuarie 4

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova prin care dojeneşte pe egumenul schitului Grăjdeni, pentru faptul că a vândut o parte din pădurea schitului, încălcând astfel dispoziţiile ocârmuirii privitoare la protejarea pădurilor clerului. Original, semnătura privighetorului.

2

238

1855

ianuarie 7

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care îi atrage atenţia egumenului schitului Grăjdeni că s-a împlinit sorocul până când trebuia să achite epitropiei târgului Bârlad, suma de 2000 de lei, pentru o moşie. Original, semnătura privighetorului.

2

239

1855

ianuarie 11

Adresa privighetorului ocolului Târgul către Isprăvnicia ţinutului Tutova, în legătură cu jalba vechilului moşiei Dealul Mare, prin care se plânge că vechilul moşiei Grăjdeni i-a oprit doi boi, ce ar fi păscut pe această moşie. Original, semnătura privighetorului.

1

240

1855

ianuarie 13

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este anunţat că protestul său împotriva răzeşilor de pe moşia Vinderei, care au deschis mai multe crâşme, a fost soluţionat favorabil; crâşmele vor fi închise. Original, semnătura privighetorului.

1

241

1855

ianuarie 16

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi înaintează în copie porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova de a înceta defrişarea pădurii schitului. Pe verso se află copia poruncii isprăvniciei. Original, semnătura privighetorului.

2

242

1855

ianuarie 17

Porunca Departamentului Averilor Bisericeşti şi a Învăţăturilor Publice către arhimandritul Meletie, egumenul m-rii Golia, prin care se solicită livrarea a 200 de stâlpi din pădurea schitului Grăjdeni, necesari la construirea liniei electro-telegrafice Iaşi-Galaţi, care trecea prin Vaslui, Bârlad şi Tecuci. Copie.

2

243

1855

ianuarie 19

Adresa protopopiatului prin care egumenului schitului Grăjdeni i se cere să trimită la protopopiat o listă cu numele şi prenumele călugărilor de la schitul pe care îl conduce. Original.

2

244

1855

ianuarie 20

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care anunţă pe egumenul schitulzui Grăjdeni de formarea comisiei însărcinate cu cercetarea litigiului pe

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

155

care îl are cu comisul Costache Codrescu pentru abuzurile făcute de acesta la moşia Roşia. Original, semnătura privighetorului.

245

1855

ianuarie 22

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni ca în ziua de 24 ianuarie 1855 să se prezinte la Isprăvnicie, pentru a fi soluţionată pretenţia de bani pe care o are Atanasie Dima asupra sa. Original.

1

246

1855

ianuarie 23

Adresa privighetorului din ocolul Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite suma de 3375 de lei lui Gheorghe Ciupescu, în caz contrar se va pune sechestru pe averea sa. Original, semnătura privighetorului.

2

247

1855

ianuarie 31

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către monahul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut termenul la care să se prezinte cu actele necesare, pentru cercetarea pricinii ce o are schitul cu m-rea Floreşti, care a încălcat hotarele moşiei Grăjdeni. Original.

1

248

1855

ianuarie 31

Adeverinţă dată de comisia moşiei târgului Bârlad prin care arată că preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, şi-a achitat vechea datorie de 2000 de lei. Se precizează că egumenul nu a primit sinetul, deoarece acesta este închis într-o ladă de fier încuiată la care membrii comisiei nu au acces. Original, pecetea târgului Bârlad în fum, semnătură.

1

249

1855

februarie 7

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care privighetorul ocolului Târgul, ţinutul Tutova, este însărcinat să oblige pe egumenul schitului Grăjdeni să-i plătească şetrarului Sandu Bonciu, taxa „progonului” şi 8 galbeni, indemnizaţia pe opt zile a acestuia în calitate de revizor. Acesta s-a deplasat la Grăjdeni pentru a a cerceta pricina de bani dintre schitul Grăjdeni şi Gheorghe Ciupescu. Copie.

1

250

1855 februarie 11

Adresa isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că la 5 martie 1855 va trebui să se prezinte la isprăvnicie, cu dovezile pe care le are, pentru a fi judecată pricina de bani pe care o are cu Atanasie Dima. Original.

1

251

1855

februarie 13

Adresa Isprăniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este informat că, în

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

156

conformitate cu ordinul Departamentului Dinlăuntru, este obligat să achite, împreună cu Dimitrie Cerchez, banii pentru câştiul moşiei Voineşti. Original.

252

1855

februarie 13

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care îl somează pe egumenul schitului Grăjdeni să achite şetrarului Sandu Bonciu banii care i se cuvin în urma cercetărilor pe care le-a făcut la Grăjdeni, în calitate de revizor, asupra pricinii de bani dintre egumen şi Gheorghe Ciupescu. Original, semnătura privighetorului.

1

253

1855

februarie 20

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care se atrage atenţia egumenului schitului Grăjdeni să înceteze a mai tăia lemne, în mod ilegal, din pădurile schitului. Original, semnătura privighetorului

1

254

1855

februarie 23

Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad prin care preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, este informat că nu va fi scutit de dobânda cuvenită la suma de bani pe care a primit-o împrumut de la epitropie în anul 1851. Este rugat, pe această cale, să dobânda în valoare de 810 lei. Original.

1

255

1855

februarie 27

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni egumenului schitului Grăjdeni este avertizat, în conformitate cu dispoziţiile cârmuirii, să înceteze a mai tăia, în mod ilegal, lemne din pădurile schitului, pentru a face negoţ cu ele. Original, semnătura privighetorului.

2

256

1855 martie

4

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenu schitului Grăjdeni este somat să achite casei răposatului medelnicer Gheorghe Zaharia dobânda pentru suma pe care a împrumutat-o. Original

1

257

1855 martie

8

Adresa Administraţiei districtului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat că nu mai este obligat să achite suma de bani, pe care o datora lui Aftanasie Dima. Original.

1

258

1855 martie

8

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat să se prezinte la termenul fixat pentru a se soluţiona litigiul pe care îl

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

157

are cu Aftanasie Dima pentru o datorie bănească. Original.

259

1855 martie

19

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este anunţat să se prezinte la isprăvnicie, în data de 20 martie 1755, pentru judecarea pretenţiei financiare pe care o are Aftanasie Dima. Original.

1

260

1855 martie

22

Adresa <privighetorului ocolului Târgul> prin care îl informează pe vechilul moşiei Grăjdeni să predea predea slujitorilor care vor veni la el pe un ţăran, pe nume Petru Rotaru, fugit de pe moşia lui Petrachi Pavlov şetrar şi s-a ascuns pe moşia Grăjdeni. Original.

1

261

1855 martie 28, Bârlad.

Scrisoarea lui Jak Haükol către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl anunţă că i-a trimis nişte salam pentru binele pe care i l-a făcut. Original, semnătura lui Jak Haükol.

2

262

1855 martie

28

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova prin care îl înştiinţează pe vechilul moşiei Grăjdeni, că trebuie să predea Poliţiei Oraşului Bârlad o cantitate de 12 stânjeni de lemne din pădurea Grăjdeni, pentru aprovizionarea armatei austriece. Original, semnătura privighetorului.

1

263

1855 martie

28

Porunca privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care ăl trimite pe postelnicelul Dumitru Nebunele din satul Bălăbăneşti să taie 12 stânjeni de lemne din pădurea de pe moşia Grăjdeni, pe care să le predea poliţ-maistrului din Bârlad. Original, semnătura privighetorului.

1

264

1855 martie

31

Adresa epitropiei moşiei târgului Bârlad către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagî să achite suma de 810 lei, reprezentând dobânda la banii împrumutaţi de epitropie în urmă cu mai mulţi ani. Original.

2

265

1855 aprilie

12

Chitanţă eliberată de privighetorul ocolului Târgul pentru 12 stânjeni de lemne tăiate din pădurea schitului Grăjdeni, care au fost predate poliţiei din Bârlad, pentru a fi livrate armatei austriece. Original, pecetea ocolului Târgul în fum.

1

266

1855 aprilie

14

Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul Tutova, prin care îl înştiinţează pe egumenul schitului Grăjdeni că este obligat să plătească revizorului

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

158

departamental Şerban Bonciu suma de 203 lei şi 34 de parale. Suma va fi achitată unui slujitor trimis de privighetor. Original, semnătura privighetorului..

267

1855 aprilie

15

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este invitat să se prezinte la ridicarea planului moşiei Docani, operaţiune care se desfăşoară la cererea răzeşilor de pe această moşie. Planul va fi ridicat de geometrul ţinutului Putna, căminarul Calistrat Sferdeschi. Original.

1

268

1855 aprilie

16

Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul Tutova, prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni să achite în mâna slujitorului care va veni din partea sa suma de 499 lei şi 34 de parale, reclamată de şetrarul Sandu Bonciu, revizorul Departamentului Trebilor Dinăuntru. Original, semnătura privighetorului.

1

269

1855 aprilie 20, Bârlad.

Scrisoarea economului Ioan Ghinea prin care mulţumeşte preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, că a dăruit bisericii Sf. Haralambrie şi Schina din Bârlad un număr de 20 de căpriori de fag. Îl înştiinţează că va trimite oameni şi căruţe care să taie lemne din pădurea schitului pentru trebuinţa bisericii amintite. Original, semnătura lui Ioan Ghinea iconom.

2

270

1855 aprilie

21

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care se face cunoscut preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, noul termen când se va judeca pricina pe care o are cu m-rea Floreşti, pentru încălcarea hotarelor moşiei Grăjdeni dinspre moşia Andonia. Original.

1

271

1855 aprilie

23

Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul Tutova, prin care cere egumenului schitului Grăjdeni să predea 6000 ocă de paie, care să fie trimise la Bârlad, pentru trebuinţa cailor armatei austriece. Original, semnătura privighetorului..

2

272

1855 aprilie

23

Adresa privighetorului din ocolul Bârlad către <schitul Grăjdeni> în legătură cu predarea la Bârlad a 6000 ocă de paie, necesare armatei austriece. Paiele vor fi transportate de un număr de 35 de căruţe din satele Pleşa, Obărşeni, Valea Lungă şi Vinderei răzeşi. Original, semnătura privighetorului.

1

273

1855 aprilie

Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

159

Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu fixarea preţului stânjenului de lemn, pentru plata celor 12 stânjeni de lemne, pe care schitul le-a predat poliţ-maistrului din Bârlad, pentru nevoile armatei austriece. Original, semnătura privighetorului.

274

1855 mai 7

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni să se prezinte la această Isprăvnicie în vederea cercetării reclamaţiei făcute contre egumenului de către Atanasie Dima, pentru o datorie de bani mai veche. Original.

2

275

1855 mai 19

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova prin care se comunică egumenului schitului Grăjdeni data când trebuie să se prezinte la acea judecătorie pentru a se cerceta pricina de împresurare a moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo de postelnicul Polidor Ventura, stăpânul moşiei Fruntişeni. Original.

2

276

1855 mai 24

„Condica grâului ce s-a transportat la Galaţi din anul 1854”. Conţine cantitatea de grâu, exprimată în chile, dată de răzeşii de Brădeşti, lăcuitorii de Grăjdeni, lăcuitorii de Vinderei şi „Partida păpuşoilor lui Feodor Lipovanu”. Original.

11

277

1855 iunie

13

Jalba supusului austriac Feodor Spiridonovici către <Isprăvnicia ţinutului Tutova> în legătură cu cumpărarea unei cantităţi de grâu şi păpuşoi de la egumenul schitului Grăjdeni şi transportarea produselor la Galaţi. Între timp aceste produse i-au fost vândute în mod ilegal. Copie.

1

278

1855 iunie

16

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care i se trimite alăturat copia jalbei unui supus austriac în legătură cu transportul unor cantităţi de grâu şi de păpuşoi. Original.

2

279

1855 iunie

24

Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul Tutova, prin care face cunoscut egumenului schitului Grăjdeni că pichetul de jandarmi de la punctul Ciocăneşti a fost ars de pahonţi ruşi. Dându-se poruncă de la stăpânirea ca pichetul să fie reconstruit, egumenul este rugat, pe această cale, să permită tăierea de lemne din pădurea schitului. În anexă, copia listei cu cantitatea de material lemnos necesară pentru această lucrare. Original, semnătura privighetorului.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

160

280

1855 iulie 9

Adresa Administraţiei districtului Tutova prin care vornicul Dimitrie Canta este invitat să vină la această instituţie, pentru a se face cercetarea pricinii dintre comisul Costache Codreanu şi răzeşii de pe moşia Roşca şi posesorii moşiei Bălăneşti sau Vinderei, proprietatea lui Canta, pentru încălcarea hotarelor. Original.

2

281

1855 iulie

25

Adresa privighetorului ocolului Târgului, ţinutul Tutova, prin care solicită răspuns egumenului schitului Grăjdeni în baza a ce ordin se taie lemne din pădurile schitului, pentru a nu fi încălcate dispoziţiile stăpânirii privitoare la protecţia pădurilor clerului. Original, semnătura privighetorului.

1

282

1855 iulie

28

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este anunţat că pachetul pe care l-a expediat, prin poliţia oraşului, la vornicul Dumitrachi Canta, a fost trimis înapoi, deoarece destinatarul este plecat în străinătate. Original.

2

283

1855 iulie

30

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este atenţionat că tăierea şi vinderea unor păduri ale schitului sunt ilegale. Se precizează că egumenul a tăiat, fără să ceară acordul nimănui, o pădure de şapte fălci şi 20 de prăjini. Original, semnătura privighetorului.

2

284

1855 august

4

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care se aduce la cunoştinţă egumenului schitului Grăjdeni că serdarul Ghiţă, posesorul moşiei odaia Bursucanului a reclamat că doi locuitori de la moşia sa au fugit pe moşia Grăjdeni. Se cere înapoierea lor. Original, semnătura privighetorului.

2

285

1855 august

4

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care se porunceşte sulgerului Gheorghe Nicolau, posesorul moşiei Vinderei, să lase în pace pe Ştefan Stahie, deoarece este bătrân şi neputincios. Se arată că stăpânul moşiei l-a scos din casa lui. Original.

1

286

1855 august

5

„Izvod de cheltuielile făcute cu înmormântarea răposatului Toader Iordache Negoiţă şi a Zoiţi, soţiei sale.” Copie.

2

287

1855 august

8

Răvaşul clucerului Glichi către Costache Clim prin care se roagă să-l amâne cu o zi de la plata unei datorii.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

161

Original, semnătura lui Glichi clucer.

288

1855

septembrie 1

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îl roagă ca, în conformitate cu porunca Departamentului Trebilor Dinăuntru de paie pentru caii armatei austriece. Original.

1

289

1855

septembrie 7

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu banii ascunşi de sulgerul Zaharia Vâlcovici, pe când era amploiat la Isprăvnicia ţinutală. Se face precizarea că printre păgubiţi se află şi egumenul. Original.

1

290

1855

septembrie 14

Mărturie dată de locuitorii satului Voineşti Ioanei, văduva lui Manolache Tansa mazil, în legătură cu zestrea ce a dat-o acesta fiicei ei Zoiţa, care s-a căsătorit cu un Iordache Negoiţă din satul Grăjdeni. Pe verso se află actul întărit de pasnicii satului Voineşti. Original.

1

291

1855

octombrie 14

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni că este obligat să furnizeze material lemnos din pădurile schitului, necesar la construirea unor barăci la graniţa Prutului. Se dau dimensiunile lemnelor necesare. Original.

2

292

1855

octombrie 19

Răvaş adresat unui anume Costachi în legătură cu pagubele făcute de boii celui care a scris răvaşul pe tarlaua lui Costachi. Îl înştiinţează că va plăti paguba, numai să-i înapoieze boii pe care i-a reţinut. De asemenea, vornicul satului Fruntişeni a pierdut nişte oi, pe care le-a găsit moarte şi pe care a aflat că le-au omorât mocanii acestui Costache. Original, semnătura expeditorului indescifrabilă.

1

293

1855

noiembrie 1

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care se face cunoscut egumenului schitului Grăjdeni că în termen de 5 zile este obligat să achite epitropiei moşiei Târgul, datoria de 800 de lei cu o dobândă de 2000 de lei. Original.

1

294

1855

noiembrie 3

Adresa <Isprăvniciei ţinutului Tutova> către spatarul Teodor Burada, posesorul moşiei Grăjdeni, proprietatea schitului Grăjdeni, în legătură cu regimul veniturilor moşiilor mănăstirilor închinate la Sf. Munte Athos. Original, cu o însemnare în limba greacă.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

162

295 1855 noiembrie 9

Adresa <Isprăvniciei ţinutului Tutova> prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat ca în termenul cel mai scurt să achite epitropiei moşiei târgului Bârlad, datoria de 800 de lei. Original, semnătură.

1

296

1855

noiembrie 10

„Ispăşelnică” făcută de vornicii şi pasnicii satului Grăjdeni, evaluând pagubele făcute de nişte vite pe moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo. Original, pecetea satului Grăjdeni în fum, sunt menţionate numele vornicilor şi a pasnicilor: Ioniţă Bostan, Costantin Rotariu, heorghe Movilă, Şerban Ghiur din Brădeşti, Mihai Gligoriţă pasnic, Costantin Panaite vornic.

2

297

1855

noiembrie 10

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că un baci al său a furat nişte oi de la câţiva locuitori din satul Fruntişeni. Se transmite pe această cale anunţul că acest baci va fi arestat pentru cercetări. Original.

2

298

1855

noiembrie 25

Zapis prin care Ioan Nestor, Tudorachi fiul lui Ştefan Lugu vornecul şi Ioan Gavrilă pasnecul iau un loc de grădină din satul Brădeşti de la egumenul schitului Grăjdeni ca să o lucreze, iar produsele ce rezultă să se furnizeze schitului. Pentru acest lucru ei au luat suma de 28 de galbeni. Original, amprentele celor trei săteni din Brădeşti.

2

299

1855

noiembrie 25

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care se face cunoscut egumenului schitului Grăjdeni să achite în regim de urgenţă epitropiei moşiei târgului Bârlad, suma de 800 de lei, cu dobânda aferentă, pe care o împrumutase de la acea epitropie. Original.

1

300

1855

decembrie 6

Zapis dat de Ioan Mîrza preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, pentru suma de 259 de lei pe care i-o datora după cumpărarea unui bou. În caz că nu va achita datoria la timp, va munci la plug pentru egumen. Original, pecetea satului Grăjdeni în fum.

2

301

1855

decembrie 23

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este somat să plătească epitropiei moşiei târgului Bârlad datoria de 800 de lei şi dobânda cuvenită. Original, semnătura privighetorului.

1

302

1855

decembrie 31

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care se face cunoscut egumenului schitului Grăjdeni că ocolul este dator să predea la Bîrlad 49000

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

163

de ocă de paie, necesare pentru hrana cailor armatei austriece. Pe această cale egumenul este anunţat că schitului Grăjdeni îi revine datoria de a da 2040 de ocă de paie. Original, semnătura privighetorului.

303

1855

„Izvodul banilor daţi pentru chirie de părintele” <de la schitul Grăjdeni>.

8

304

1855

„Condica veniturilor şi a cheltuielilor moşiei Grăjdeni pe anul 1855”.

52

305

<aprox. 1855 >

Adeverinţă dată pentru primirea a şapte stânjeni de lemne, transportate cu carele de la pădurea aflătoare pe moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo. Original.

1

306

<aprox. 1855 >

Jalba <preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni > prin care se plânge la Administraţia ţinutului Tutovei că este considerat dator de banul Anastasachi Ioan cu suma de 38 de galbeni şi 36 de lei. Spune că iniţial a împrumutat de la acesta suma de 80 de galbeni, dar i-a achitat pe rând în mâinile maiorului Pavlov, locţiitorul ispravnicului de Tutova. Ciornă.

1

307

<după 1855

>

„Lămurirea banilor de la maiorul Cachiu”. Ciornă.

2

308

<după 1855

>

„Însămnare pentru datoria lui Toader Cosma” Ciornă.

1

309

1856

ianuarie 2

Înscris dat de câţiva locuitori, prin care adeveresc că au luat de la preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, „pământ de hrană pentru vara viitoare în sumă de 50 de fălci, cu preţ hotărât de 40 bani”. Original, numele şi amprentele a 38 de săteni.

2

310

1856

ianuarie 12

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care se pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni să-l îndestuleze cu locuri de hrană pe postelnicelul Dumitru Vănaga de la moşia Vinderei, luată în posesie de schit de la logofătul Dimitrie Cantacuzino. Original, semnătura privighetorului.

1

311

1856

ianuarie 2

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat de pagubele pe care le-au făcut vitele răzeşilor de pe moşiile Vinderei Boiereşti şi Bălăneşti pe moşia Roşia, proprietatea comisului Costache Conachi. Se

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

164

dispune sechestrarea unor vite care valorează 136 de lei, preţul evaluat al stricăciunilor. Original, semnătura privighetorului.

312

1856

ianuarie 21

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat de pretenţiile postelnicelului Dimitrie Văniaga asupra locurilor de hrană de pe moşia Vinderei Boiereşti, ţinută în posesie de egumen. I se cere acestuia să vină la cancelarie cu contractul de împosesuire. Original, semnătura privighetorului.

2

313

1856

ianuarie 20

Jalba <egumenului schitului Grăjdeni > prin care se plânge la isprăvnicia ţinutului Tutova în legătură cu o socoteală de bani ce are cu Aftanasie Dinu de la tovărăşia ce a avut-o cu acesta asupra moşiei Grăjdeni, ţinutul Tutova. Ciornă.

2

314

1856

ianuarie 21

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care se aduce la cunoştinţa egumenului schitului Grăjdeni că numai privighetorul are drept să ridice sechestrul pus pe 10 boi ai egumenului, pentru datoria de 136 de galbeni pe care o are acesta faţă de comisul Costache Codreanul. Original, semnătura privighetorului.

1

315

1856

ianuarie 26

Adresă prin care egumenul schitului Grăjdeni este avertizat să înapoieze 5 vaci şi 24 de boi, vite pe care le-a luat de la doi locuitori, foşti argaţi ai schitului, din satul Dealul Mare. Original.

1

316

1856

ianuarie 26

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care îl somează pe egumenul schitului Grăjdeni să achite în 24 de ceasuri suma de 80 de lei, pe care o datorează epitropiei târgului Bârlad. În caz contrar, se arată că în conformitate cu porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova, privighetorul va suporta plata datoriei. Original, semnătura privighetorului.

2

317

1856

ianuarie 22

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care se aduce la cunoştinţa egumenului schitului Grăjdeni că este dator să predea la magazia din Bârlad încă 2351 ocă de paie, necesare hranei cailor armatei austriece. Original.

1

318

1856 martie

8

„Act de preţăluire” întocmit de candidatul Judecătoriei ţinutului Tutova, în prezenţa mai multor proprietari şi a egumenului schitului Grăjdeni, pentru o bucată de

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

165

pământ din satul Brădeşti, proprietatea schitului Grăjdeni. Sunt menţionate hotarele şi moşiile învecinate. Ciornă.

319

1856 martie 25

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care se arată egumenului schitului Grăjdeni că doi locuitori din satul Grăjdeni s-au plâns împotriva sa, deoarece le-a luat nişte stupi. Se solicită un răspuns cu privire la modul cum s-au petrecut în realitate lucrurile. Pe verso se află copia jalbei locuitorilor. Original, semnătura privighetorului.

2

320

1856 aprilie

3

„Înscris” prin care Gheorghe Carabelea se obligă să îndeplinească funcţia de vătav pe moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo. Pentru îndeplinirea acestei slujbe Carabelea urmează să primească suma de 25 de galbeni. Sunt menţionate îndatoririle sale. Original, semnătura lui Gheorghe Carabelea.

2

321

1856 aprilie

13

Chitanţă dată de sămeşia Epitropia casei spitalului Sf. Spiridon din iaşi, prin care se adevereşte primirea a 809 galbeni cu zimţi de la clucerul Gheorghe Lecaki, câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1856, pentru posesia moşiilor Cotnari şi Hârlău. Original, ştampila Epitropiei Spitalului cu anul 1840 în exerga.

1

322

1856 aprilie

23

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care se aduce la cunoştinţa poliţaiului Despărţirii a treia din <târgul Bârlad> că vechilul moşiei Grăjdeni a reclamat pe doi locuitori, care s-au angajat cu o sumă de bani să treiere o cantitate de grâu, dar nici pănâ la acea dată nu executaseră lucrare. Se solicită ajutor pentru silirea lor ca să-şi achite obligaţia luată. Original, semnătura privighetorului.

2

323

1856 aprilie

28

Raportul vornicilor şi pasnicilor din satul odaia Bursucani prin care aduc la cunoştinţă privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, că un locuitor de acolo s-a strămutat în satul Grăjdeni. Roagă ca satul să fie scutit de birul acelui locuitor. Original.

1

324

1856 mai 3

„Ispăşelnică” prin care locuitorii Ioan Dediu, Grigoraş Strătutalt şi Ion Stahie evaluează pagubele făcute cu vitele lui Agache Bucătarul pe moşia schitului Grăjdeni. Original.

1

325

1856 mai 8

„Ispaşnică” prin care judeţii satelor Grăjdeni, Fruntişeni şi Brădeşti, ţinutul Tutova, au evaluat pagubele făcute de vitele locuitorilor din satul Dealu Mare la tarlaua de secară a schitului Grăjdeni.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

166

Original, trei sigilii săteşti.

326

1856 mai 12 Adresă Isprăvniciei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite banii datoraţi lui Anastasie Ioan ban, în sumă de 38 de galbeni şi 36 de lei, pentru care s-a dat hotărârea judecătorească. Original.

2

327

1856 mai 15

Adresa privighetorului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu stabilirea pagubelor cauzate de vitele locuitorilor din Dealul Mare asupra tarlalei sale de secară. Original, semnătura privighetorului.

1

328

1856 mai 26

Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova prin care egumenul schitului Grăjdeni este somat să achite datoria de 38 de galbeni şi 36 de lei pe care o avea la banul Anastasachi Ioan. Original.

2

329

1856 iunie

24

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care egumenul schitului Grăjdeni este informat în legătură cu regimul pădurilor clerului de pe moşiile mănăstirilor închinate. Alăturat se trimite egumenului copia cu porunca dată de Administra ţinutului Tutova în acest sens. Original.

2

330

1856 iulie 6

Zapis prin care Apostol Motăş se angajează ca vizitiu la schitul Grăjdeni pe timp de zece zile cu leafă de 300 de lei. Se menţionează obligaţiile reciproce. Original.

2

331

1856 iulie 7

„Ispăşelnică” dată de judeţii satelor Vinderei, Grăjdeni şi Brădeşti, ţinutul Tutova, prin care se constată pagubele făcute de vitele locuitorilor din Dealul Mare în tarlaua de secară a schitului Grăjdeni. Original, semnături, peceţile satelor Vinderei răzeşi şi Brădeşti în fum.

1

332

1856 iulie

15

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care duce la cunoştinţă egumenului schitului Grăjdeni că judeţi din trei sate au fost numiţi să evalueze pagubele pricinuite de vitele locuitorilor din Dealu Mare la tarlaua de secară a schitului amintit. Original, semnătura privighetorului.

1

333

1856 iulie

15

„Ispăşelnică” prin care judeţii satelor Vinderei Boiereşti, Brădeşti şi Grăjdenievaluează pagubele făcute

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

167

de vitele locuitorilor din satul Dealul Mare pe moşia egumenului schitului Grăjdeni. Original, semnături, peceţile celor trei sate în fum şi pecetea ocolului târgul în fum.

334

1856 iulie

19

Înscrisul dat de Iordache Racliş în legătură cu angaraua a doi locuitori birnici din satul Dealu Mare, argaţii preotului Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni pe timp de un an de zile. Ce doi argaţi după un an de zile au vrut să se întoarcă la casele lor, dar egumenul le-a luat cinci vaci şi doi boi. Copie.

1

335

1856 august

1

Zapis prin care Gheorghe Mocanu se angajează ca păzitor de vite la egumenul Ştefan de la schitul Grăjdeni. Anaforaua se face pe un an, pentru care va primi 250 de lei şi două fălci de loc. Sunt enumerate obligaţiile. Original, amprenta lui Gheorghe Mocanu următor.

1

336

1856 august

12

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care se pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni că va fi amendat pentru că a oprit nişte vite a locuitorilor din Dealul Mare, pe motiv că acestea i-ar fi cauzat pagube. Original.

2

337

1856 august

22

Contract prin care preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, se obligă a-i furniza lui Dimitrie Tomaidi 600 chile de păpuşoi de la moşia Grăjdeni, plătindu-i-se câte 80 de lei pe chilă. Contractul prevede obligaţia egumenului de a transporta păpuşoii la Galaţi. Copie.

1

338

1856 august

28

Adresa privighetorului din ocolul Târgul către vechilul moşiei Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să înapoieze pe cei doi locuitori fugiţi de la moşia Dealul Mare. Original, semnătura privighetorului.

1

339

<1856>

august 26

Porunca Isprăvniciei <ţinutului Tutova> către privighetorul ocolului Târgul, prin care îi face cunoscut că doi locuitori de pe moşia Dealul Mare au fugit de pe moşia Grăjdeni. Se pune în vedere ca aceşti locuitori să fie înapoiaţi proprietarului moşiei Dealul Mare. Copie.

1

340

1856

septembrie 10

Adresa privighetorului ocolului Târgul prin care egumenul schitului Grăjdeni este înştiinţat să se prezinte la faţa locului pentru evaluarea pagubelor făcute de vitele locuitorilor din satul Dealul Mare pe tarlaua se secară a acestui schit. Original, semnătura privighetorului.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

168

341 1856 septembrie

10

Jalba egumenului schitului Grăjdeni către Administraţia ţinutului Tutova, prin care arată că locuitorii fugiţi de pe moşia Dealul Mare – după cum reclamă vechilul acelei moşii – la moşia Grăjdeni au fost angajaţi de el pe bază de zapise, crezând că sunt oameni liberi. Fuga lor se datorează tratamentului dur aplicat de vechilul moşiei Dealul Mare. Roagă autorităţile ca aceşti oameni să rămână la el, spre binele lor. Original, semnătura egumenului.

1

342

1856

noiembrie 28

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu pagubele pricinuite asupra recoltelor egumenului de vitele văduvei Marghioala Gafi din târgul Bârlad. Original, semnătura privighetorului.

2

343

1856

octombrie 26

Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon din Iaşi pentru primirea a 12 vedre de vin de la posesorul moşiei Cotnari. Original, semnătura lui D. Cerchez.

1

344

1856 octombrie

27

Chitanţa dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi, prin care se adevereşte că s-a primit suma de 1259 de galbeni zimţi de la clucerul Gheorghe Lecachi, câştiul Sf. Dumitru, pe anul 1856, pentru posesia moşiilor Cotnari şi Hârlău. Original, semnătura sameşului.

1

345

1856 octombrie

29

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către posesorul moşiei Gâdişcuţa, prin care îi aduce la cunoştinţă că este dator să furnizeze 400 de mături pentru armata rusă din Bârlad. Original, semnătura privighetorului.

2

346

1856 noiembrie

26

Porunca Isprăvniciei ţinutului Tutova către privighetorul ocolului Târgul, în legătură cu strămutarea unor locuitori din satul Dealul Mare la satul Grăjdeni. Copie.

1

347

1856

noiembrie 29

Adresa privighetorului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu strămutarea unor locuitori de la Dealul Mare la Grăjdeni. Original, semnătura privighetorului.

1

348

1856

decembrie 1

Zapis prin care Ioan, fiul lui Ioan crâşmariul, se angajează ca argat pe un an de zile la egumenul schitului Grăjdeni, cu leafă de 200 de lei. Sunt menţionate obligaţiile argatului. Original, semnătura lui Ioan sîn Ioan Crâşmariul următoriu.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

169

349 1856 decembrie

12

Adresa privighetorului ocolului Târgul. Ţinutul Tutova, prin care pune în vedere egumenului schitului Grăjdeni să achite banii datoraţi lui Anastasie Ioan ban. Original, semnături.

2

350

1856

Izvod întocmit de vornicelul Costache Panaite, cuprinzând banii birului de la locuitorii boiereşti, pe şfert al treilea din 1856. Copie., semnătura lui Costantin Panaite vornicul.

1

351

1856

Însemnare cuprinzând rămăşiţa banilor, pe şfertul al doilea al birului pe anul 1856. Copie.

1

352

1856

Izvod întocmit de vornicul Costache Panaite, cu banii birului locuitorilor pe şfertul al treilea din anul 1856. Copie, semnătura lui Costantin Panaite.

1

353

<1856>

Perilipsisul documentelor privitoare la pricina dintre Tănasă Dinu şi schitul Grăjdeni, vechilul schitului fiind spătarul Teodor Burada. Copie.

2

354

<1856>

Însemnare cu o datorie de 33.896 lei şi 32 de parale către Aftanasie Dima de la tovărăşia moşiei Grăjdeni, ţinutul Tutova. Ciornă.

1

355

1857

ianuarie 3

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care se pune în vedere vechilului moşiei Grăjdeni să nu se atingă de obiectele sechestrate pe acea moşie în valoare de 2138 galbeni, datorie ce o avea schitul Grăjdeni către mănăstirea Golia din Iaşi. Original, semnătura privighetorului.

2

356

1857

ianuarie 3

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni privitoare la suma de 2138 galbeni ce datorează egumenului mănăstirii Golia. I se aduce la cunoştinţă că numai în cazul în care va aduce dovezi că a achitat suma i se va suspenda sechestrul. Original, semnătura privighetorului.

2

357

1857

ianuarie 4

Chitanţă dată sămeşiei Epitropiei casei Sf. Spiridon din iaşi, prin care se adevereşte că s-a primit suma de 250 de galbeni, câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1857, de la posesorul moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului.

1

358

1857

ianuarie 9

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu pretenţia de bani pe care o are mănăstirea Golia în acel

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

170

schit. Original.

359

1857

ianuarie 16

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către vechilul moşiei Grăjdeni, privitoare la o datorie către epitropia moşiei târgului Bârlad şi la oprirea unor boi ai schitului Grăjdeni de către acea epitropie. Original, semnătura privighetorului.

2

360

1857 martie

4

Sama banilor de venituri şi cheltuieli de la moşia Grăjdeni, ţinutul Tutova, pe perioada 8 octombrie 1856-4 martie 1857.

5

361

1857 aprilie

23

Zapis prin care Ioan, fiul lui Grigorie Duţanu, se angajează ca bucătar la egumenul schitului Grăjdeni, pe timp de un an, cu leafă de 12 galbeni. Original, semnătura lui Ioan sin Grigore Duţanu.

1

362

1857 aprilie

23

Zapis prin care V. Dimitrie se angajează ca om în casă la egumenul schitului Grăjdeni, pe timp de un an de zile, cu leafă de 25 de galbeni. Original, semnătura lui V. Dimitrie.

2

363

1857 aprilie

23

Însemnare de banii cheltuiţi la Iaşi. Ciornă.

1

364

1857 mai 11

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, este dojenit pentru faptul că a luat din păpuşoii puşi deoparte pe moşia Grăjdeni spre a se plăti de o datorie pe care o avea schitul faţă de mănăstirea Golia. Original.

1

365

1857 mai 27

Porunca Isprăvniciei ţinurului Tutova către privighetorul ocolului Târgul privitoare la datoria de bani a fostului egumen de la schitul Grăjdeni faţă de mănăstirea Golia. Se atrage atenţia asupra necesităţii ridicării sechestrului pus pe vitele şi produsele spatarului T. Burada şi să se puie pe vitele fostului egumen Ştefan. Copie.

1

366

-

Nealocat la cotare.

-

367

1857 mai 27

Jalba supusului grec Dimitrie Tomaidi către stărostie, prin care se jeluieşte că a încehiat un contract cu preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, ca să-şi furnizeze 600 de chile de păpuşoi pentru a-l transporta la galaţi, însă sorocul a trecut şi nu a primit nimic. Pe verso se află copia contractului dintre cei doi. Copie.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

171

368 1857 iunie 2 Adresa Isprăvniciei ţinutului Tutova către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu jalba supusului Grec Dimitrie Tomaidi, care a cumpărat 600 de chile de păpuşoi de la acel schit şi nu i s-a mai livrat păpuşoiul achiziţionat. Original.

1

369

1857 august

21

Izvod de banii birului pe sfertul al doilea pe anul 1856 ai locuitorilor pentru care birul este achitat de Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni. Copie.

1

370

1857 august

22

Adresa Administraţiei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să achite datoria de 189 de lei cu dobânda lor casei răposatului medelnicer Gheorghe Zaharia. Original.

1

371

1857

octombrie 9

Adresa privighetorului ocolului Târgul,ţinutul Tutova, către preotul Ştefan, fost egumen al schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite vechea datorie către mănăstirea Golia. Original, semnătură.

1

372

1857

octombrie 21

Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon, pentru primirea a 127 de vedre de vin de la posesorul moşiei Cotnari. Original.

1

373

1857

octombrie 21

Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei Casei Sf. Spiridon prin care se adevereşte primirea a 1100 galbeni zimţi, câştiul Sf. Dumitru pe anul 1857, de la posesorul moşiilor Cotnari şi Hârlău. Original, semnătura sameşului.

1

374

1857

noiembrie 9

Adresa privighetorului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut că trebuie s mai achite 80 de galbeni lui Anastasie Ioan din vechea datorie. Pe verso socoteala datoriei schitului. Original.

2

375

<1857>

Jalba egumenului schitului Grăjdeni către privighetorul ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care protestează împotrova sechestrului pus pe produsele de pe moşia Grăjdeni, în vederea acoperirii datoriei schitului către mănăstirea Golia. Această datorie de fapt nu era ma schitului ci, personală, a egumenului. Ciornă.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

172

376 <1857> Adresa egumenului schittului Grăjdeni către privighetorul ocolului Târgul, în legătură cu suma de 2138 de galbeni, bani ce-i datorează arhimandritului Anania, egumenul mănăstirii Golia din Iaşi. Ciornă, fragment, tăieturi.

1

377

1858

octombrie 11

Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi, prin care adevereşte că a primit de la clucerul Iordache Lecachi, posesorul moşiei Cotnari, suma de 800 de galbeni zimţi, câştiul Sf. Dumitru pe anul 1858. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

378

1858

octombrie 14, Bârlad.

Depeşă telegrafică trimisă de arhimandritul Anania către preotul Ştefan de la mănăstirea Golia din Iaşi, prin care îl înştiinţează că a sosit la Bârlad şi că îl aşteaptă acolo. Original, semnătura arhimandritului Anania.

1

379

1858

octombrie 18

Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi, pentru primirea a 120 de vedre de vin de la posesorul moşiei Cotnari, pe anul 1858. Original.

1

380

1858 august

25

Vechilime dată de preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, sulgerului Costachi Neculau epnntru a reprezenta schitul în litigiile pe care le are cu bezmănarii locurilor schitului. Vechilimea este întărită de Judecătoria ţinutului Iaşi, secţia I. Original, semnături, pecete în tuş.

2

381

1858

octombrie 27

Adresa Administraţiei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, în legătură cu pagubele făcute de vitele locuitorilor din satul Dealul Mare pe tarlaua de păpuşoi a schitului. Original, semnături.

1

382

1858 mai 29

Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon Iaşi prin care se adevereşte că s-a primit suma de 1259 de galbeni zimţi, câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1858, de la posesorul moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitrpiei în tuş.

1

383

1859

ianuarie 21

Înscris dat de câţiva locuitori în legătură cu cercetarea calităţii secarei adusă de cărăuşii din Brădeşti de la Galaţi pe moşia Grăjdeni, proprietatea schitului cu acelaşi nume. Original.

2

384

1859

februarie 20

Adresa Judecătoriei ţinutului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi aduce la cunoştinţă data când să se prezinte în pricina de împresurare a hotarelor

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

173

moşiei Fruntişeni, proprietatea casei răposatului aga Neculai Negroponte, de către moşia Grăjdeni, proprietatea schitului de acolo. Original.

385

1859 aprilie

30

Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi, prin care se adevereşte primirea sumei de 550 de galbeni de la clucerul Gheorghe Lecache din câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1859, pentru posesia moşiei Hârlău şi Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

386

1859 mai 7

Chitanţă dată sameşului Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi, prin care se adevereşte că a primit suma de 300 de galbeni zimţi de la clucerul Gheorghe Lecachi din câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1859, pentru posesia moşiei Cotnari şi Hârlău. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

387

1859 mai 7

Adresa subprefectului din ocolul Târgul, ţinutul Tutova, prin care somează pe egumenul schitului Grăjdeni să înceteze a mai ara un loc şi o grădină ce sunt date posesorului moşiei Grăjdeni, stolnicul Dimitrie Hristodor. Pe verso se află copia jalbei lui Dimitrie Hristodor către Prefectura ţinutului Tutova. Original, semnătura subprefectului ocolului Târgul.

2

388

1859 mai 7

Adresa subprefectului ocolului Târgul, districtul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut (în conformitate cu ordinul Prefecturii districtului Tutova) să pună la dispoziţia noului posesor al moşiei Grăjdeni o casă de locuit şi alte heiuri, aşa cum prevede contractul. Pe verso se găseşte copia poruncii Prefecturii Tutova. Original, semnătura subprefectului ocolului Târgul.

2

389

1859 iunie

14

Jalbă către Prefectura districtului Tutova în legătură cu ocuparea samavolnică a unui loc din ograda schitului Grăjdeni, de către posesorul moşiei Grăjdeni. Original.

1

390

1859 mai 15

Suplica nacealnicului schitului Grăjdeni către Prefectura districtului Tutova, prin care se plânge că noul vechil al moşiei a venit şi cu autorizaţia subprefectului din ocolul Târgul l-a scos din casa egumeniei în care locuia de 16 ani. Ameninţă că dacă nu i se va face dreptate se va adresa la Ministerul de Interior. Ciornă.

1

391

1859 mai 18

Jalba preotului Gheorghe către subprefectura ocolului Târgul, ţinutul Putna, prin care anunţă că i s-a plătit

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

174

fânaţul de către locuitorii împricinaţi. Roagă pe această cale clasarea dosarului reclamaţiei sale. Original.

392

1859 mai 19

Adresa subprefectului ocolului Târgul, ţinutul Tutova, către egumenul schitului Grăjdeni în legătură cu conflictul dintre acesta şi posesorul moşiei Grăjdeni pentru stăpânirea unei case. Original, semnătura subprefectului.

2

393

1859 mai 30

Adresa Prefecturii districtului Tutova către călugărul Ştefan, nacealnicul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite în mâna sulgerului Pavel Iacomi, suma de 200 de galbeni, pe care o datorează maiorului Neculai Cocâz. Original.

2

394

1859 iunie 3

Adresa Subprefecţiei ocolului Târgul, ţinutul Tutova, prin care se aduce la cunoştinţa judeţilor din Grăjdeni că serdarul Gheorghe Buţa a reclamat Departamentului Cultelor şi Instrucţiunii Publice că vechilul moşiei Grăjdeni a luat locurile de hrană ale servitorilor bisericii. Se solicită efectuarea unor cercetări. Original.

2

395

1859 iunie

19

Răvaşul lui Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, către un anume Stati, în care arată că nu a reuşit să facă nici o cărămidă, din pricina timpului ploios. Original.

2

396

1859 iunie

20

Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi, prin care adevereşte că a primit suma de 49 de galbeni de la clucerul Iordachi Lecachi, rămăşiţa câştiului Sf. Gheorghe din anul 1859, pentru posesia moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

397

1859 iulie 11, Bârlad.

Adresă către directorul Ministerului Cultelor prin care roagă a se trimite dosarul pentru egumenie a egumenului de la Grădeni şi a arhimendritului Anania. Original, semnătura lui Costache Glichi clucer.

2

398

1859 august

28

Adresa Subprefecţiei ocolul Târgul, districtul Tutova, către Ştefan. Egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi cer să pună la dispoziţia posesorului moşiei Grăjdeni o casă din curtea schitului. Pe verso se află copia poruncii Prefecturii districtului Tutova în această problemă. Original.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

175

399 1859 august 30

Răvaş de drum dat lui Ioan Grigoraş, din satul Cotu Grosului, ocolul Siret, ţinutul Roman, dat de vornicii şi pacinicii satului, pentru ca acesta să poată merge prin ţară pentru a se angaja la lucru. Original, semnătura lui I. Braşovanu vatav, peceta satului Coru Grosului în fum.

2

400

1859

septembrie 20

Adresa privighetorului ocolului Târgul către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere să achite lui Scarlat Lambrischi datoria de 200 de galbeni. Pe verso se găseşte porunca Prefecturii Tutova în această problemă. Original.

2

401

1859

septembrie 20

Adresa Prefecturii ocolului Târgul către preotul Ştefan, egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi face cunoscut să achite datoria de 189 lei medelnicerului Gheorghe Zaharia. Original.

1

402

1859

octombrie 12

Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon din Iaşi pentru primirea a 113 vedre de vin de la posesorul moşiei Cotnari. Original.

1

403

1859

octombrie 30

Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi prin care adevereşte că a primit de la Iordache lecache suma de 1259 galbeni zimţi câştiul Sf. Dimitrie, moşiei Cotnari, dată lui în posesie, pe anul 1859. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

404

1859

noiembrie 9

Adresa Prefecturii districtului Tutova către egumenul schitului Grăjdeni prin care i se face cunoscut că i s-a aprobat un nou termen de înfăţişare în litigiul pentru bani pe care îl are cu Scarlat Lambrozie. Original.

1

405

1859

noiembrie 19

Raportul <subprefectului ocolului Târgul> către Prefectura judeţului Tutova, prin care se înaintează dosarul cu pricina dintre Anica Jelinschi şi preotul Ştefan <egumenul schitului Grăjdeni, pentru suma de 150 de galbeni> dată împrumut preotului Ştefan. Ciornă, fragment.

1

406

1859

decembrie 20

Chitanţă dată de casieria aşi pentru suma de 965 de lei şi 30 de bani de la posesorul moşiei Cotnari, birul pe sfertul 2, 3 şi 4, din anul 1859, a 33 de slujbaşi. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

176

407 1860 martie 10

Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi prin care adevereşte că a primit 754 galbeni de la Iordache Lecache din câştiul Sf. Gheorghe pe anul 1860, pentru posesia moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Judecătoriei ocolului Bahlui jud. Iaşi în ceară roşie.

1

408

1860 martie

25

Adresa subprefectului ocolului Târgul către egumenul schitului Grăjdeni, prin care îi pune în vedere ca în termen de trei zile să plătească datoria pe care o avea la Scarlat Lambroschi. Pe verso se găseşte porunca Prefecturii Tutova în această problemă. Original, semnătura subprefectului.

1

409

1860 august

15

Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi prin care adevereşte că a primit suma de 200 de galbeni zimţi, prin căminarul Ioan Neculau, din rămăşiţa câştiului Sf. Gheorghe pe anul 1860, pentru posesia moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

410

1860

septembrie 28

Chitanţă dată de sameşul Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi prin care adevereşte că a primit suma de 150 de galbeni zimţi de la Iordache Lecache, prin spătarul Costachi Mile, din rămăşiţa câştiului Sf. Gheorghe pe anul 1860, pentru posesia moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

411

1860

octombrie 20

Chitanţă dată de Epitropia casei Sf. Spiridon din Iaşi prin care se adevereşte primirea a 115 vedre de vin de la posesorul moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

412

1860

noiembrie 14

Chitanţă dată de sămeşia Epitropiei casei Sf. Spiridon din Iaşi, prin care se adevereşte că a primit suma de 859 de galbeni de la Iordache Lecachi, câştiul Sf. Dimitrie pe anul 1860, pentru posesia moşiei Cotnari. Original, semnătura sameşului, pecetea Epitropiei în tuş.

1

413

1860 aprilie 17, Galaţi.

Cererea lui Gheorghe Hristache către preşedintele Tribunalului Covurlui secţia I de a nu face vânzarea ilegală a celor 60 de fălci de pământ din Şipote, ale nepoţilor săi minori, pentru a se achita suma de 7000 de lei, datoraţi de el lui Manolache Ghimpu. Copie.

1

414

1893

februarie 16

Act de vânzare cumpărare prin care Gheorghe Balan, agricultor din comuna Blăgeşti, judeţul Tutova, vinde lui Gheorghe I. V. Carp o vie cu locul ei, cu 160 de butuci, din moşia Liscovil, din comuna Blăgeşti, cu preţ de 180 de lei.

2

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

177

Original, legalizarea Tribunalului judeţului Tutova.

415

1860 februarie 26

Act de veşnică vânzare prin care Iordache Iancu cu soţia sa Casandra din comuna Blăgeşti, judeţul Tutova, vinde ginerelui său Ioan Dabija o vie lucrătoare de 18 prăjii în trupul moşiei Lişcovil, cu 500 de lei noi. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

178

Pachetul nr. 1065

Nr. crt.

Locul şi data

emiterii.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Nr. file

Observaţii

1

<1913>

Programul cursurilor pe anul şcolar 1913-1914, la secţia ştiinţelor agricole, nou înfiinţată în cadrul Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi. Original, tipărit.

1

2

1023

ianuarie 15

„Memoriu asupra organizării secţiunii de ştiinţe agricole de la Universitatea din Iaşi înaintat Ministerului Instrucţiunii de directorul acestei secţiuni”. În anexă situaţia cu numărul studenţilor înscrişi în ultimii trei ani şi programa cursurilor predate. Original, tipărit.

4

3

1926

Liste de alegători pentru oraşul Iaşi. Original, tipărit.

44

4

1928 iunie 7

Scrisoare trimisă de Eugen Pavlescu, prin care expeditorul îşi motivează absenţa de la o petrecere. Original.

1

5

1928 iunie

10

Scrisoare trimisă lui <Eugen Pavlescu>, cu mulţumiri pentru o invitaţie la dejun. Original, limba franceză.

2

6

1928

Contestaţia candidaţilor la alegerile comunale din comuna Sculeni, judeţul Iaşi, din 27 mai 1928, prin care solicită anularea alegerilor, pentru nerespectarea legii electorale şi pentru alte nereguli. Ciornă scrisă la maşină, sunt menţionate numele autorilor: Grogore Cogean, V. Samaraga, V. Viscun, S. Larionov, P. Galiţ, Bercu Culdiner, J. Bejenariu şi N. Nissenblatt.

1

7

1928 iunie 7

Proces verbal al Comisiei Biroului Electoral Judeţean pentru cercetarea dosarului cu lucrările de alegere a Consiliului Comunal al comunei Sculeni. Sunt menţionate neregulile înregistrate la alegerile din 27 mai 1928. Original.

1

8

1928 septembrie 4, Stânca-

Iaşi.

Fragment dintr-un articol semnat de C. Manolache, învăţător din comuna Stânca, judeţul Iaşi, referitor la rolul presei la promovarea culturii. Original, semnătura lui C. Manolache.

2

Arhi

vele

Nation

ale al

e Rom

aniei

179

9

1931 martie

12

„Memoriul profesorilor secţiunii de ştiinţe agricole din Iaşi asupra Legei învăţământului superior”, prin care solicită ca legea să prevadă o secţie de ştiinţe agricole la Universitatea din Iaşi. Original, semnăturile profesorilor S. H. Vasiliu, D. A. Cardaş, D. H. Florov.

4

10

1931 martie 12

Idem, varianta tipărită.

2

11

1931 martie

14, Iaşi.

Titlu executoriu al Corpului portăreilor Tribunalului Iaşi, prin care Eugen Pavlescu, proprietar este obligat la plata unei sume de bani unei creditoare. Original.

2

12

1932

ianuarie 15

Adresa Camerei de Agricultură a judeţului Iaşi către Eugen Pavlescu, conferenţiar universitar, referitoare la conferinţele ce urmează a fi ţinute de studenţii Facultăţii de Ştiinţe, secţia Ştiinţe agricole, de la Universitatea din Iaşi, „pentru popularizarea cunoştinţelor în materie de agricultură”. În anexă se găseşte răspunsul lui Eugen Pavlescu cu lista conferenţiarilor. Original.

2

13

1933 aprilie 9, Chişinău.

Invitaţie trimisă de „Uniunea foştilor deputaţi în Sfatul Ţării” lui Eugen Pavlescu, „pentru a participa la serbările prilejuite de aniversarea a 15 ani de la Unire”. Original, tipărit.

1

14

1933 aprilie

13

Manuscrisul articolului „Facultatea de agronomie” scris şi semnat de Eugen Pavlescu, profesor conferenţiar la Facultatea de Agronomie a Universităţii din Iaşi, trimis spre publicare la ziarele „Glasul Basarabiei” şi „Basarabscoie express”. Original, semnătura lui Eugen Pavlescu.

4

15

1933 mai 14

Scrisoare de felicitare trimisă de Eugen Pavlescu, profesorului Vasile Teodoreanu cu ocazia sărbătoririi zilei de naştere. Concept.

1

16

1933 iulie

20

Însemnări aparţinând lui A. Cardaş, în legătură cu fermele agricole, de pe lângă Facultatea de ştiinţe –secţia ştiinţe agricole, a Universităţii din Iaşi, transcrise de Eugen Pavlescu. Original.

1

17

1933 august

20

Opinii despre posibilitatea organizării învăţământului agricol, la Chişinău, aparţinând lui A. Cardaş, transcrise

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

180

de Eugen Pavlescu. Original.

18

1933 august 20

Opinii şi însemnări ale lui A. Cardaş, în legătură cu înzestrarea fermelor agricole şi laboratoarelor, transcrise de Eugen Pavlescu. Original.

1

19

1933

octombrie 17

Părerile lui A. Cardaş despre organizarea învăţământului agricol, la Chişinău, expuse în şedinţa Senatului universitar şi a consiliului Facultăţii de ştiinţe Iaşi şi transcrise de Eugen Pavlescu. Ciornă în creion.

3

20

1933

noiembrie 11

Însemnări privind desfăşurarea cursurilor universitare în cadrul Facultăţii de ştiinţe-secţia ştiinţe agricole, de la Universitatea din Iaşi, aparţinând lui Eugen Pavlescu. Ciornă în creion.

1

21

1933

noiembrie 11

„Discurs” ţinut în gara Chişinău cu ocazia mutării Facultăţii de ştiinţe agricole, de la Iaşi la Chişinău, de Eugen Pavlescu. Ciornă.

3

22

1933

decembrie 4

Însemnare privind deschiderea cursurilor la Facultatea de agricultură din Chişinău. Ciornă.

1

23

1933

decembrie 12, Iaşi.

Scrisoare trimisă de Eugen Pavlescu lui Neculai Sacară, inspector agricol de la Inspectoratul regional agricol Chişinău, în legătură cu Facultatea de agricultură din Chişinău. Sunt menţionaţi profesorii O. Bogdan, Costăchescu, ministrul Angelescu. Original.

1

24

1933

decembrie 13, Iaşi.

Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către A. Crihan, la <Bălţi> cu amănunte despre situaţia Facultăţii de agricultură din Chişinău. Sunt amintiţi: profesorul P. Bogdan, ministrul Inculeţ şi S. Cardaş. Original.

2

25

1933

decembrie 14

Răspunsul Ministerului Agriculturii la adresa Facultăţii de Agricultură, prin care se arată că din lipsa banilor nu se poate face mutarea facultăţii la Chişinău, instituţia urmând să îşi desfăşoare activitatea în continuare la Iaşi. Transmis de Eugen Pavlescu. Ciornă.

1

26

1933

decembrie 16, Urlaţi-

Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către prof. univ. A. Cardaş în legătură cu alegerile pentru camera agricolă din Huşi.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

181

Fălciu. Concept.

27

1933

decembrie 19

Scrisoarea trimisă de Eugen Pavlescu lui A. Crihan, la <Bălţi>, cu amănunte privind stabilirea Facultăţii de Agricultură, din nou la Iaşi. Concept.

2

28

1933

decembrie 22

Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către N. Sacară în legătură cu posibilitatea rămânerii definitive a Facultăţii de Agricultură, la Chişinău. Concept.

2

29

1933

decembrie 22

Memoriul profesorului Eugen Pavlescu înaintat decanului Facultăţii de Ştiinţe Agricole, a Universităţii din Iaşi, prin care se combate decizia desfinţării facultăţii de la Chişinău. Concept, în creion.

6

30

1933

decembrie 22

Idem, copia documentului de la nr. 29, cu corecturi şi însemnări marginale. Concept.

3

31

1933

decembrie 22

Idem, documentul de la nr. 29 şi 30, dactilografiat. Concept dactilografiat.

1

32

1933

decembrie 24

Scrisoarea lui N. Sacară, din Chişinău, adresată profesorului Eugen Pavlescu, prin care îi face cunoscută starea de spirit din sânul intelectualităţii basarabene, pentru menţinerea Facultăţii de Agricultură, la Chişinău. Original, semnătura lui A. Sacară.

2

33

1933

decembrie 30

Însemnare aparţinând lui Eugen Pavlescu, privind atitudinea decanului Facultăţii de Agricultură din Iaşi, profesorul Vasiliu, faţă de posibilitatea transferării acestei facultăţi de la Iaşi la Chişinău. Concept în creion.

1

34

1933

decembrie 31

Cererea conferenţiarului Eugen Pavlescu, de la Facultatea de agricultură adresată decanului acestei facultăţi, prin care solicită eliberarea unui certificat constatator pentru predarea benevolă a cursului de cooperaţie, în anul universitar 1932-1933. Concept în creion.

1

35

<1933>

Discurs ţinut cu ocazia înfiinţării „Societăţii studenţilor facultăţii de ştiinţe agricole, <<Ceres>>”. În anexă se află proiectul de statut. Ciornă.

12

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

182

36 <1933>

Idem, documentul nr. 35 cu mici modificări. Ciornă.

7

37

1933-1934

Fragmente din ziarele „Opinia” (1933) şi „Lumea” (1934), cu ştiri privitoare la mutarea Facultăţii de Agronomie, la Chişinău.

3

38

1934

ianuarie 23, Iaşi.

Cerere înaintată de Eugen Pavlescu, conferenţiar la facultatea de ştiinţe agricole a Universităţii din Iaşi, ministrului, prin care solicită acordarea sumei de 30.000 de lei, pentru cursul de cooperaţie ţinut în anul universitar 1932-1933. Ciornă.

1

39

<1934>

Memoriul studenţilor din anul al II-lea al Facultăţii de ştiinţe agricole către rectorul Universităţii din Iaşi, în legătură cu mutarea acestora la Chişinău. Ciornă.

7

40

1934 iulie 8,

Paşcani.

Scrisoare trimisă lui Eugen Pavlescu de o anume Valerica, cu privire la problemele ei familiale. Original, semnează Valerica.

1

41

1934 iulie

Scrisoarea unei anume Valerica adresată lui Eugen Pavlescu, în care face referire la probleme personale. Original, semnează Valerica.

1

42

1934 iulie

15, Paşcani.

Carte poştală trimisă de Valerica profesorului Eugen Pavlescu, cu referiri personale. Original, semnează Valerica.

1

43

1934

octombrie 28

Memoriul studenţilor din anul al doilea ai Facultăţi de Ştiinţe Agricole, către rectorul Universităţii din Iaşi, pentru fuziunea cu anii III şi IV de la Chişinău. Pe margine se află numeroase note ale lui Eugen Pavlescu. Original, scris cu creionul.

2

44

1934

noiembrie 1

Scrisoarea lui Eugen Pavlescu către Anton Crihan, din <Bălţi>, în legătură cu neînţelegerile dintre membrii corpului didactic ai Facultăţii de agricultură Chişinău. Concept, deteriorat pe margini.

2

45

1934

noiembrie 17, Iaşi.

Cerere înaintată de Eugen Pavlescu, conferenţiar de economie politică şi cooperaţie, decanului Facultăţii de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi pentru acordarea primei gradaţii. Pe verso referatul Secretariatului facultăţii. Original, semnătura lui Eugen Pavlescu.

1

46

1934

Cererea conferenţiarului Eugen Pavlescu adresată

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

183

noiembrie 20

decanului Facultăţii de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi pentru definitivarea cursurilor de economie politică şi cooperaţie predate anilor I şi III. Original.

47

1934

noiembrie 29

Scrisoare trimisă de Anton Crihan lui Eugen Pavlescu în legătură cu catedra ocupată de ultimul. Se fac referiri la activitatea didactică a unor profesori. Ciornă.

1

48

1936

noiembrie

„Ordinea conferinţelor anului al VI-lea de activitate (noiembrie 1936-aprilie 1937)”, la Academia de export din Galaţi. Original, tipărit.

1

49

1937

Bugetul veniturilor şi cheltuielilor Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Chişinău, pe anul 1937. Copie, dactilografiată.

2

50

1937

Idem nr. 49

1

51

1938

ianuarie 14

Memoriu prof. univ dr. A. Cardaş, decanul Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Chişinău a Universităţii din Iaşi, asupra activităţii Facultăţii, însoţit de raportul expertizei contabile privind veniturile şi cheltuielile acesteia, precum şi alte câteva acte cu caracter sintetic Copie, dactilografiată.

37

52

1838 martie

8, Iaşi.

Reclamaţiile către primul procuror privind „gravele nereguli comise în administrarea fondurilor şi bunurilor” Facultăţii de Ştiinţe agricole din Chişinău, de către decanul de atunci. Concept, dactilografiat.

8

53

-

Idem nr. 52.

-

54

-

Idem nr. 52.

-

55

1938 aprilie

18

Reclamaţie semnată de S. I. şi înaintată primului procuror prin care prof. univ. A. Cardaş este acuzat de fraudă în gestiune. Concept, dactilografiat.

2

56

1938 aprilie

28, Chişinău.

Memoriu semnat de V. Fluturea şi Neculai Tudosă înaintat regelui în legătură cu acuzaţia de fraudă adusă prof. univ. Agricola Cardaş. Concept, dactilografiat.

6

57

1938 aprilie

28, Chişinău.

Memoriu semnat de S. I. către Ministrul de Finanţe privind gravele nereguli comise de prof. univ. Agricola Cardaş.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

184

Concept, dactilografiat.

58

<1940>

Reclamaţie adresată rectorului Universităţii din Iaşi, privind abuzurile profesorului <Agricola Cardaş>. Concept, dactilografiat, nesemnat.

1

59

1941 martie

11, Bucureşti.

Scrisoare prin care conf. univ. dr. Eugen Pavlescu solicită prin intermediul protoieriei Bucureşti documente de la pr. dr. Petre Măreuşanu , necesare redactării cursului său de economie naţională. Concept, dactilografiat, semnat de Eugen Pavlescu.

1

60

1941 aprilie,

Vatra Dornei.

Telegramă cu felicitări trimisă profesorului Eugen Pavlescu. Original.

1

61

1941 aprilie 20, Dorohoi.

Telegramă cu felicitări trimisă prof. Eugen Pavlescu de Eleonora şi Diacon Sanpovici. Original.

1

62

f.d.

Fragment dactilografiat cuprinzând art. 158-214 (p. 18-42), dintr-o lege referitoare la cooperativele şi asociaţiile agricole.

25

63

f.d.

Carte de vizită aparţinând „dir. şcol. Eugeniu Varzariu”, Suceava, cu felicitări.

1

64

f.d., Iaşi.

Scrisoare trimisă <prof Eugen Pavlescu> de către o persoană care nu s-a semnat, referitoare la probleme personale. Original.

2

65

f.d.

Însemnări şi note privind înfiinţarea unei societăţi a tătărăşenilor etc., aparţinând lui Eugen Pavlescu.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

185

Pachetul nr. 1066

Nr. crt.

Locul şi data

emiterii.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Nr. file

Observaţii

1

1838 aprilie 16

Zapis prin care Ioniţă Ghile, Vasile Cătană, Ioniţă Dima, Dumitrache Climescu, Ioan Bălan, Grigoraşi Munteanu, Leonti Leviscu, Vasile Neştianu, Ioniţă Apetrei, Costantin Leon preot, Gheorghe Bozăian şi Neculai Misailă, reprezentanţii obştii satului Vătcani, ţinutul Fălciu îşi iau angajamentul faţă de paharnicul Gheorghe Seulescu şi Grigore Boţan că vor achita banii împrumutaţi la termenul stabilit. Copie.

1

2

1856 februarie 18

Jalba lui Gheorghe Seulescu prin care se plânge la domnie că posesorii moşiei Vătcani, spatarul Tiso şi cneazul Moruz intenţionează să-i ia partea sa de moşie din acest sat prin fraudă. Solicită pe această cale ca Logofeţia Dreptăţii să informeze instanţa de judecată în legătură cu conţinutul anaforalei, prin care sunt evidenţiate abuzurile pe care „sfatul le-au scapatu din vedere”. Original, semnătura lui G. Seulescu.

1

3

1802 martie

4

Mărturie hotarnică pentru bătrânul Mănăilă din satul Vătcani, ţinutul Fălciu, aflat în posesia preotului Panaite. Copie.

1

4

1834 aprilie

10

Carte de judecată asupra litigiului existent între Gheroghe Papadopulo şi răzeşii din satul Vătcani, ţinutul Fălciu, pentru stăpânirea bătrânului Mănăilă din acest sat. Sunt prezentate în faţa instanţei documente din anii: 1798 septembrie 20, 1799 august 17, 1819 aprilie 26,1817 mai 8, 1817 iunie 28, 1827 iunie 20, 1831 septembrie 28 şi 1831 decembrie 22, privitoare la stăpânii şi hotarele acestei moşii. Răzeşii din Vutcani sunt daţi rămaşi. În instanţă Papadopulo a fost reprezentat de Gheorghe Şerban, iar răzeşii au fost reprezentaţi de căpitanul Ioniţă Damaschin şi postelnicul Toader Berdilă. Concept.

4

5

1834 mai 13

Contract prin care Maria, fiica lui Prohire, cu soţul ei Iftimie Darie şi cu fii lor, vând lui Gheorghe

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

186

Papadopulo, cu 500 de lei, toată partea lor de moşie, „câtă să va alegi din trupul moşii Vătcani şi Bencoviciul”. Original, semnăturile vânzătorilor şi a martorilor.

6

1834

decembrie 14

Copie dată de Direcţiunea Generală a Arhivelor Statului „după dovada Divanului Apelativ că stolnicul Iancu Dimitriu a dat jaloba în contra călcării ce se face moşii Domnii a schitului Agaftonu”. Copie autentificată de Direcţiunea Generală a Arhivelor Statului.

1

7

f.d.

Cererea pasnicilor şi a răzeşilor din satul Vătcani către judecătorul ţinutului Fălciu, pentru închiderea procesului pe care îl au cu căminariul Gheorghe Seulescu „pentru neagiunsul pământului”. Concept, filigran.

1

8

1835 mai 2

Înscris prin care Dumitru Ciulei din satul Vutcani adevereşte că a luat împrumut de la profesorul Gheorghe Seulescu suma de 50 de lei, pentru a-şi cumpăra pământ. Se arată că Săulescu era răzeş cu Ciulei în bătrânul Mănăilă din amintitul sat. Original, semnături, scris de Ioan Martinovici.

1

9

<după 1845>

„Opisul documenturilor ce am pentru părţile de moşie din Vătcani baştină şi cumpărătură asupra cărora se ridică Ioniţă Damaschin”. Perilipsis cu documente din anii 1666-1835, semnat de Gheorghe Papadopulo. Original.

1

10

1835 mai 2

Jurnalul Divanului Apelativ al Ţării de Jos privind pricina dintre Gheorghe Popadopulo şi răzeşi din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu, pentru hotarul proprietăţilor pe care le are primul în acest sat. În faţa instanţei Papadopulo este reprezentat de Feodor Verescu, iar răzeşii de căpitanul Ioniţă Damaschin şi de postelnicul Toader Berdilă. Se hotărăşte ca toate moşiile jeluitorului să fie hotărnicite la faţa locului şi să fie date în stăpânirea sa. Copie legalizată de Divanul Apelativ al Ţării de Jos, pecetea Divanului în fum, semnături.

2

11

1828 iunie 8

Porunca Isprăvniciei ţinutului Fălciu pentru cercetarea şi împlinirea venitului de pe moşia Vâtcani care i se cuvine lui Iordache Popa. Original.

2

12

1831

septembrie 12

Scrisoarea mitropolitului Veniamin Costachi prin care arhiereii Filaret Apamia şi Inochentie Hiopoleos sunt informaţi cu privire la stabilirea hotarelor moşiei Doamna a schitului Agafton.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

187

Copie legalizată de Direcţiunea generală a Arhivelor Statului.

13

1831 decembrie

22

Mărturie hotarnică întocmită de stolnicul Neculai Pomană şi comunicată Isprăvniciei ţinutului Fălciu, pentru moşiile lui Gheorghe Popovici, din satul Vătcani. Original, semnătura lui Gheorghe Popovici.

1

14

1817 aprilie 1

Gheorghe Papadopulos cere lui <Scarlat Calimachi> permisiunea de a se înfăţişa cu înscrisurile moşiilor Vâtcani şi Bancovici, care îi aparţin din tată în fiu şi pe care spătăreasa Casandra le vinde la mezat împreună cu moşiile bărbatului ei spătarul Niţel. Rezoluţia stabileşte ca Departamentul să comunice consulatului o notă de informare asupra suspendării mezatului, în vederea soluţionării fără întârziere a pricinii. Original, limba greacă.

2

15

1817 aprilie

1

Jalbă adresată domnului de „Gheorghe Papadopulo şi ai săi”, pentru a opri vânzarea la mezat a moşiei cucoanei Casandra, soţia răposatului postelnic Matei Negel, din Vătcani, pe motiv că aceasta scoate la vânzare bucăţi din moşiile lor. Copie executată de Gheorghe Papadopulo.

1

16

1817 iunie 8

Gheorghe Papadopulos solicită lui Scarlat Calimachi poruncă domnească pentru suspendarea, până la sentinţa definitivă a procesului, a mezatului moşiilor Casandrei, în legătură cu care s-a stabilit, prin semnătură, ca Departamentul Afacerilor Străine să informeze Consulatul rus. Întrucât Departamentul, căruia i s-a înfăţişat împreună cu vechilul Casandrei, a hotărât să se emită anafora pentru acest loc, iar înscrisurile se află în epitropia episcopului Huşilor, solicită emiterea unei scrisori către Episcopia şi ispravnicul de Huşi. De asemenea, cumpărătorului moşiilor scoase la mezat trebuie să i se aducă la cunoştinţă excepţia celor două moşii care fac obiectul judecăţii. Menţionează că deţine înscrisul lui Antioh voievod prin care se anulează cumpărarea de către Casandra a moşiilor pomenite. Original, limba greacă.

2

17

1817 iunie 8

Jalba lui Gheorghe Papadopulo către domnie, prin care reclamă că moşiile cucoanei Casandra din Vâtcani şi Bancovici au fost vândute la mezat, în ciuda dispoziţiilor domneşti de a se opri vânzarea până la soluţionarea pricinii iscate între aceasta şi răzeşii din Vâtcani. Solicită oprirea vânzării până când procesul dintre cele două părţi va lua sfârşit.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

188

Copie executată de Gheorghe Papadopulo.

18 1817 februarie 10

Gheorghe Papadopulos împreună cu răzeşii moşiilor Vâtcani şi Pancovici, solicită lui <Scarlat Calimachi> să fie primiţi la judecata Divanului, în prezenţa boierilor „departamentari”, pentru pricina pe care o au în legătură cu cele două moşii scoase la mezat pe lângă moşia Rosieşti. Dezvoltă istoricul proprietăţii, anexând documente de la domnii cei vechi ai Moldovei: Vasile Lupu, Antioh Cantemir şi Constantin Moruzi şi solicită anularea mezatului. Proprietarii care s-au succedat timp de 112 ani au fost: Gheorghe Cărăuş, fiul acestuia, Stratu, răzeşul Păcuraru, Arhiri, fiul lui Stratu, vornicul Vasile Costachi şi fiul său, Matei Costachi. Original, limba greacă.

2

19

1833 iunie

28

Scrisoarea unei persoane necunoscute către o faţă bisericească, prin care roagă trimiterea la Iaşi a unor scrisori de care are mare trebuinţă, prin Gheorghe <Seulescul>22. Original.

1

20

1832 iunie

15

Sinet de scrisorile pe care Iordache Papadopulo le-a primit de la stolnicul Ioan Bălan, pentru a se folosi de ele în procesul pentru stăpânirea unor moşii din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu. Original.

1

21

1833 august

18

„Izvod de documenturile ci am primit în original pentru a le înfăţoşa giudecătoriului de ţinut Fălciului ca un vechil din partea D(omniei) sale Papadopulo prin carile săvărşindu-să procesul mă îndatoresc a le înturna iarăşi”. Sunt enumerate 13 documente privitoare la moşia Vâtcani, din anii 1798-1833. Original, perilipsis, semnătura lui Gheorghe Şerban.

1

22

1833 august

19

Înscris prin care Gheorghe Şerban îşi ia angajamentul faţă de Gheroghe Papadopulo să-l reprezinte în procesul, pe care acesta îl are, pentru moşii din bătrânul lui Mănăilă, din satul Vâtcani, „fără vreo viclenire, „cu credinţă şi sirguinţă”. Original, semnătura lui Gheorghe Şerban.

1

23

f.a.

„Izvod de documenturile ce am primit în orighinal de la D(umnea)lui Gheorghe Papadopulu pentru a le înfăţoşa judecătoriei ţinut de Fălciu şi întărind de pe dânsele copii să întorn înapoi orighinalurile”. Sunt menţionate 11 documente, din anii 1654 (7163) noiembrie 24 şi 1832, referitoare la moşii din bătrânul

1

22 Lectură incertă.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

189

Mănăilă, din satul Vâtcani. Original, la final se face, de altă mână, menţiunea „Aceste am primit prin Vasile Muste”.

24

1840 august

22

Sinet de banii datoraţi de răzeşii din satul Vâtcani lui Gheorghe Seulescu şi care urmează a fi recuperaţi. Original, semnătura lui Ioan Conache.

1

25

1838 iunie 1

Contract încheiat între răzeşii din Vâtcani, ţinutul Fălciu, şi paharnicul Gheorghe Seulescu, prin care primii închiriază acestuia pentru patru ani şi jumătate moşia lor, Vâtcani, pentru suma de 200 de lei anual. Din această sumă paharnicul îşi va opri suma de bani datorată de răzeşi. Sunt menţionate condiţiile tranzacţiei în 13 puncte. Concept.

2

26

1838 aprilie

20

Adresa Divanului Apelativ al Ţării de Sus către instituţia similară din Ţara de Jos, prin care se face referire la jalba lui Ioniţă Dima, vechilul obştii răzeşilor de pe moşia Vâtcani, ţinutul Fălciu, împotriva paharnicului Săulescul. Original.

2

27

1838 aprilie

16

Zapis prin care reprezentanţii obştii răzeşilor din Vâtcani, Ioan Ghile, Vasile Cătană, Ioan Dima, Ioan Bălan stolnic, Vasile Neştian şi Ioniţă Apetrei îşi iau angajamentul să întoarcă banii împrumutaţi (250 de lei) de la paharnicul Gheorghe Săuleascu la sorocul stabilit, deoarece şi acesta a luat banii de la „guberschie secretar” Gheorghe Boţan, punând ca zălog 486 de stânjeni din moşia sa din acelaşi sat. Original, semnătura răzeşilor vâtcani.

1

28

1838 martie

5

Zapis prin care se întăreşte paharnicului partea de moşie a Saviniei şi a Mariei, în urma achitării sumei de 150 de lei. Original, semnătură indescifrabilă.

1

29

1837 mai 28

Hrisovul lui Mihail Sturdza, prin care confirmă sentinţa dată de Domnescul Divan şi de Divanul Apelativ al Ţării de Jos în procesul dintre răzeşii din Vâtcani şi paharnicul Gheorghe Săulescu. Copie legalizată de Divanul Apelativ al Ţării de Jos.

2

30

1837 aprilie

2

Înscris privitor la judecata dintre paharnicul Gheorghe Săulescu şi răzeşii din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu, pentru hotarele moşiilor de moştenire şi cumpărătură ale celui dintâi. Concept.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

190

31 1836 decembrie

18

Zapis prin care Andrei Chitic şi Vasile Juverdeanu vând paharnicului G. Săulescu partea lor de moşie din satul Vârtcani. Original, semnăturile celor doi răzeşi.

1

32

1835

septembrie 25

Contract prin care locuitorii satului Vâtcani, ţinutul Fălciu, vând comisului Lasarache Mihalache venitul moşiei lor din satul amintit, fără bucata de moşie a lui Gheorghe Papadopulo pentru perioada cuprinsă între 23 aprilie 1836 şi până la 23 aprilie 1839. Original, legalizat de judecătoria ţinutului Fălciu.

2

33

1835 august

2

Hotarnică întocmită de Grigorie Codreanu asupra moşiilor lui Gheorghe Papadopulo din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu. Legalizarea Judecătoriei ţinutului Fălciu. Original, semnături, ştampila Judecătoriei ţinutului Fălciu.

2

34

1841 mai 17

Cerere prin care paharnicul Vasile Boţan solicită Divanului de Apelaţie al Ţării de Sus anularea sinetului dat de paharnicul G. Săuleascu, deoarece acesta şi-a plătit datoria cu tot cu dobânda cuvenită. Copie legalizată de Divanul de Apelaţie.

1

35

1841 august

10

Înscris prin care răzeşii din satul Vâtcani, ţinutul Fălciu, dovedesc, la porunca Isprăvniciei, că bătrânul Mănăilă, unde are moşii paharnicul Gh. Săulescu, are peste 50 de locuitori. Original, pecetea satului Vâtcani în fum.

1

36

1843 august

15

Mărturie hotarnică a locuitorilor din Popăuţi asupra hotarelor moşiei mănăstirii Doamnei, din satul Stăceşti. Copie legalizată de Direcţia Generală a Arhivelor Statului.

2

37

1843 august

5

Scrisoarea lui Costache Mârzescul adresată cuconului Iordache Săulescu, prin care îl in informează că doreşte să-i vândă moşia sa părinţească din satul Vâtcani, deoarece nu are nici un venit de pe ea, fiind împresurată de răzeşii din acel sat. Doreşte să fie ajutat la judecată pentru a o despresura şi promite că o va vinde ieftin. Original.

1

38

1844

februarie 3

Jalba monahiei Eleftera, stareţa schitului Agafton, către Logofeţia cea Mare în pricina ce are mănăstirea cu comisul Ioan Gherghel, pentru posesia moşiei Mănăstirea Doamna. Se arată că mănăstirea avea peste 100 de maici. Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec. 1871.

1

39

1844 iunie 2

Scrisoarea lui Ghica către stolnicul Iancu Dimitriu

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

191

referitoare la procesul pentru moşia Mănăstirea Doamna. Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec. 1871.

40

1844 iunie

Divanul Moldovei solicită obşti mănăstirii Agafton să trimită la termenul stabilit un vechil cu toate actele doveditoare, pentru a se judeca pricina dintre mănăstire şi comisul Ioan Gherghel, în ceea ce priveşte posesia moşiei Mănăstirea Doamna. Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec. 1871.

1

41

1846 martie

13

Anaforaua Divanului Domnesc, legalizată de ministerul Justiţiei, privitoare la hotarele moşiei Mănăstirii Doamnei, pentru care se aflau în litigiu comisul Ioan Gherghel şi mănăstirea Agafton. Copie emisă de Direcţia Generală a Arhivelor Statului la 30 dec. 1871.

5

42

1747

noiembrie 19

Jurnalul Judecătoriei ţinutului Fălciu privitor la judecata dintre căminarul Gheorghe Săulescu şi răzeşii din satul Vâtcani, pentru încălcarea a 600 de fălci de pământ de către primul şi pentru alte pagube produse de acesta locuitorilor din Vâtcani. Răzeşii pierd procesul pe motiv că nu reprezintă interesele obştii, ci interese individuale, şi că probele aduse de ei sunt false. De asemenea, se arată că jăluitorii nu s-au prezentat în faţa instanţei pentru a-şi susţine cauza. Copie legalizată de Judecătoria ţinutului Fălciu la 25 oct. 1848.

4

43

-

Idem. Copie legalizată de Judecătoria ţinutului Fălciu la 20 noiembrie 1747.

3

44

1855

februarie 15

Scrisoarea lui Gheorghe Seulescu către Râşcanu, „oficiantul Ispravnicu de Fălciu”, prin care arată că i-a trimis contul sumei de bani pe care i-o datorează răzeşii din Vâtcani. Original, semnătura lui G. Seulescu.

1

45

1855

februarie 15

„Contul datoriei răzeşilor de Vâtcani de suma ce au a-mi răspunde”. Se arată că răzeşii datorau lui Săulescu suma de 708 galbeni şi 20 de lei, din care 407 galbeni şi opt lei reprezentau dobânda datoriei de 301 galbeni şi 12 lei, pentru perioada de 13 ani şi 6 luni, de când era contractată datoria. Original, semnătura lui G. Seulescu.

1

46

1856

ianuarie 13

Scrisoare lui Gheorghe Seulescu către autorităţi, referitoare la o datorie. Concept.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

192

47

1856 ianuarie 13

Cerere către Departamentul Finanţelor prin care Ion, fiul lui Pavel Radu, din satul Sgura, ţinutul Fălciu, ocolul Crasnei, solicită strămutarea de pe această moşie pe o moşie a lui Gheorghe Seulescul, deoarece nu i se respectă drepturile de către proprietar, paharnicul Mihail Lari. Concept.

1

48

1856

ianuarie 13

Jalba căminarului Gheorghe Seulescu către Departamenul Cultului şi al Instrucţiei Publice privitoare la angajarea fiicei sale. Concept.

1

49

1860 iunie 5

Zapis din care reiese că o persoană necunoscută a avea o datorie bănească în valoare de 1333 de lei şi 58 de parale spătarului Gheorghe Săulescu, pe care se obligă să-i achite până la lăsatul secului. Original.

1

50

1862 martie

29

Adresa Prefecturii Fălciu, prin care se răspunde lui Gheroghe Săulescu că prefectul nu poate invalida hotărârea Ministrului de Interne în ceea ce priveşte litigiul cu locuitorii din satul Vâtcani. Original.

2

51

1862 mai 14

Înscris prin care Gheorghe Seuleescu îl avertizează pe candidatul Judecătoriei Fălciu să nu efectueze hotărnicirea dintre satele Dolheni şi Vâtcani, la cererea locuitorilor primului sat, deoarece între proprietarii din cele două sate există un litigiu de hotar, care urmează a fi soluţionat în instanţă. Original, semnătura lui G. Seulescu.

1

52

1871

octombrie 8

Adresă trimisă de Comitetul Central pentru Vinderea Domeniilor Statului căpitanului C. Teleman din Huşi, judeţul Fălciu, prin care îl anunţă pe acesta să se prezinte la Casieria Generală a Districtului, pentru a achita suma de bani cu care a cumpărat o bucată din moşia Mănăstirea Doamnei. Original.

1

53

1871

octombrie 9/21

Cererea căpitanului C. Theleman către preşedintele Comitetului Central al Vânzării Bunurilor Statului, prin care arată că a cumpărat moşia Mănăstirea Doamnei, din judeţul Botoşani, la mezatul de la Iaşi din 6-8 septembrie. Solicită prin acest înscris ca actele de proprietate şi obligaţiile de plată se fie întocmite pe numele lui Cassian Lecca, noul proprietar al moşiei. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

193

54

1872 ianuarie 10

Proces verbal încheiat între Cassian Leca şi Corneliu Dobjanschi portărel la Tribunalul din Botoşani referitor la o sumă de bani care trebuie pusă la Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, la casieria generală a Judeţului. Original, semnătura portărelului Dobjanschi.

1

55

1844 iunie 3

Sinet privitor la tranzacţia unei sume de 140 de lei. Semnăturile martorilor: Gheorghiţă Vasilache, Andrei Gheorghiţă fiul preotului Sandu şi Ioniţă Lupu. Original.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

194

Pachetul nr. 1067

Nr. crt.

Locul şi data

emiterii.

Cuprinsul unităţii arhivistice

Nr. file

Observaţii

1

1406 (6915) noiembrie 23, indiction 15

Hrisovul lui Micea cel Bătrân prin care se hotărăşte ca numai călugării de la m-rea Tismana să aibă dreptul de a pescui în râul Tismana si de a paşte vitele în ţinutul din amonte a acestui râu. Copie după originalul aflat la ANIC, Suluri, I, nr. 11, , slav, hârtie, pecete ovală aplicată. Titulatura lui Mircea cel Bătrân „mare voievod şi de sine stăpânitor domn a toată ţara Ungrovlahiei şi al plaiurilor şi încă al părţilor tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului, herţog al Banatului de Severin, domn şi de amândouă laturile peste toată Dunărea până la marea cea mare şi cetăţii Dârstorului de sine stătător”.

1

2

1444 octombrie

20, Orşova.

Scrisoare deschisă dată de Ioan Huniade, voievodul Transilvaniei, prin care întăreşte m-rilor Vodiţa şi Tismana stăpânirea peste satele, viile, morile, nucii şi livezile de la Vodiţa. Documentul este emis de Ioan de Huniade în calitate de suzeran al domnului Ţării Româneşti. Copie de pe copia slavă aflată la ANIC, Suluri, I, nr. 39, hârtie.

1

3

Lipseşte.

4

1521

Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung adresată conducătorilor Braşoveni prin care se aduce la cunoştinţă mişcările trupelor otomane. Acesta este considerat cel mai vechi înscris în limba română. Reproducere alb negru de pe originalul aflat la ANBV, Colecţia Stenner, IV, nr. 472.

1

5

1600 mai 29

Hrisov prin care Mihai voievodul Ţării Româneşti întăreşte m-rii Agapia satul Negreşti. Reproducere după originalul aflat la ANIC, M-rea Agapia, XIII/3, hârtie, pecete căzută.

1

6

Lipseşte.

7

1832, Bucureşti

Regulament ostăşesc pentru miliţia pământeană a Prinţipatului Valahiei. Facsimil după primele două pagini din Regulamentul original aflat în Biblioteca ANIC.

2

8

Lipseşte.

9

Lipseşte.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

195

10 Lipseşte.

11

1866

Memoire sur l’organisation militaire de la Roumanie. Facsimil după original, ANIC, Casa regală, dos. 79/1866, f. 32-33.

2

12

1866

Project einer Armee Bekleidung. Proiectul de organizare a armatei, însoţit de schiţa unei uniforme. Proiectul este semnat de Iosef Thorand. Reproducere după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 79/1866, f. 240-241.

2

13

1876 noiembrie

9

Proiect de lege pentru deschiderea unui credit extraordinar de 4. 000. 000 lei, necesar „la completarea armăturei şi muniţiilor de război”. Reproducere după originalul aflat la ANIC, Senat, dos. 974/1876-1877, f. 23.

1

14

1876 decembrie 2/24, Bucureşti.

Extras din „Monitorul Oficial”, nr. de Joi, 2/14 decembrie 1876, care conţine decretul regelui de înfiinţare a opt regimente de dorobanţi.

4

15

1877 aprilie

21/mai 3, Bucureşti.

Adunarea Deputaţilor în sesiune extraordinară aprobă proiectul de răspuns la mesajul şi politica guvernului cu privire la atitudinea Imperiului Otoman care a refuzat să pună în discuţie la Conferinţa de la Constantinopol cererea de neutralitate a României. Extras din „Monitorul Oficial”, nr. 8/20 mai 1877, f. 3096-3097.

2

16

1877 mai 5/17,

Bucureşti.

Notă adresată de Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor externe al Romaniei, agenţilor diplomatici ai României acreditaţi pe lângă Puterile Centrale în legătură cu convenţiile încheiate cu Rusia. Prin acţiunile sale ostile faţă de România, bombardarea teritoriului român de către vasele turceşti, arată că Turcia a rupt ea însăşi legăturile cu România, instituind prin acest fapt starea de război. Extras din MO, nr. 102, joi 5/17 mai 1877.

2

17

1877 mai 9

Moţiunea votată de Senat: „Senatul luând act de poziţiunea făcută României de Imperiul Otoman, consideră statul român independinte şi invită pe guvern a lucra ca independenţa ei să fie recunoscută şi garantată de Marile Puteri europene”. Extras din MO, nr. 132, din 12/24 iunie 1877, f. 3798.

1

18

Lipseşte.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

196

19 1877 mai 10 Înalt ordin deşi către armata română din care se arată că în aceste momente grave ţara întreagă are ochii aţintiţi asupra armatei. Extras din MO, nr. 106, miercuri 11/23 mai 1877, f. 3143.

1

20

-

Lipseşte.

21

-

Lipseşte.

22

1877 aprilie 8/20

Decret privind mobilizarea armatei. Extras din MO, din 8/20 aprilie 1877, f. 2362.

1

23

1877 aprilie 16

Comandantul Diviziei I cere Corpului I Armată, la Craiova, să i se trimită pâine, cai şi cizme pentru ostaşi. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 112/1877-1878, f. 16.

1

24

1877 aprilie

18/30, Bucureşti.

Raportul Prefecturii Districtului Ilfov către Ministrul de Interne prin care arată ofrandele făcute de locuitorii capitalei armatei. Pe lista donatorilor se găseşte şi numele deputatului Nicolae Fleva. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne, inv. nr. 318, dos. 40/18777, f. 42.

1

25

1877 mai 12,

Turnu Măgurele.

Prefectul judeţului Teleorman aduce la cunoştinţa Ministerului de Interne donaţia făcută de către cetăţenii din Roşiorii de Vede pentru excadronul de călăraşi ai judeţului, în ziua de 1 mai. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne, inv. 318, dos. 43/1877, f. 33.

1

26

1877 mai 18,

Bacău.

Prefectul judeţului Bacău raportează Ministerulului de Interne donaţiile de vite făcute pentru nevoia armatei de diferite peroane, subliniindu-se că aceasta constituie „încă o manifestaţiune vie a sentimentelor de patriotism ce s-a deşteptat în toţi românii în împrejurările de faţă”. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne, inv. 318, dos. 43/1877, f. 72.

1

27

1877 mai 25

Ministerul de Război cere Diviziei a IV-a să cerceteze dacă Alexandru Giurgiuvan s-a înrolat în vreunul din regimentele Corpului 2 de Armată. Acesta este suspus austro-ungar, chemat în Bucovina, deoarece a fost recrutat, dar lipsind este „ameninţat a fi considerat desertor.” Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 428 b/1877, f. 293 v.

1

28

-

Omis la cotare.

-

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

197

29

1877 iunie 15, Gârla Mică.

Comandantul Regimentului 5 Dorobanţi raportează comandantului Brigăzii I din Divizia a II-a provocările turcilor la unele pichete de pe Dunăre şi felul energic în care s-a ripostat. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 257/1877, f. 199.

1

30

1877 iunie 17,

Bucureşti.

Ministerul de Interne atrage atenţia prefectului judeţului Vlaşca să dea tot concursul armatei ruse conform Convenţiei. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne, Inv. 318, dos. 30/1877, f. 282.

1

31

Lipseşte.

-

32

Lipseşte.

-

33

1877 iunie 23,

Caracal.

Telegramă prin care generalul Manu, comandantul Diviziei a IV-a, face cunoscut generalului Slănicenu, şeful Marelui Stat Major, că a dispus ca o brigadă şi trei baterii să plece la Turnu Măgurele, la solicitarea expresă a ducelui Nicolae, comandantul forţelor ruseşti de pe teatrul de operaţii din Balcani. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 536/1877, f. 92.

1

34

1877

Ofrande dăruite armatei de mai mulţi învăţători şi profesori din judeţele: Dorohoi, Prahova, Giurgiu, Neamţ, Dolj, etc. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor, dos. 3642 a/1877.

10

35

1877 iunie 25,

Dessa.

Colonelul Cernovodeanu, comandantul Brigăzii de Cavalerie, raportează colonelului Cerchez, comandantul Diviziei I, că artileria românească a bombardat localitatea Lom. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 112 c/1877, f. 246.

1

36

1877 iulie 6,

Băileşti.

Comandantului Corpului 2 de Armată, generalul Radovici citează prin ordine de zi Regimentul 5 Călăraşi, precum şi numele a diferiţi militari care s-au distins cu ocazia bombardării de la rast a poziţiilor otomane, prin curaj, energie şi sânge rece. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 784/1877, f. 7.

1

37

1877 iulie 16

Telegrama generalului Manu prin care cere emiterea unui ordin de zi, în legătură cu privire la cucerirea oraşului Nicopole de către ostaşii noştri. Copii xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

198

dos. 527 c/1877, f. 158r.-158v.

38

1877 iulie 20

Colonelul Vlădescu, comandantul Brigăzii I raportează colonelului Holban, comandantul Diviziei a II-a, mersul luptei de artilerie angajată între trupele române şi cele turceşti în localităţile Novo Selo şi Florentin. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 357/1877, f. 495r.-45v.

1

39

1877 iulie 2,

Poiana.

„Înalt ordin de zi” prin care sunt aduse la cunoştinţa armatei măsurile luate pentru împărţirea armatei active în armate de operaţiuni şi armate de observaţie. Sunt menţionate numele comandanţilor unităţilor respective. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 262 a/1877, f. 121-122.

2

40

1877 iulie 19/31

Telegrama adresată prinţului Carol I de către marele duce Nicolae, prin care solicită participarea armatei române la operaţiunile militare de la sudul Dunării. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 14.

1

41

1877 iulie 5,

Colibaşi.

Maria Oancea scrie caporalului Călugăru Petrescu din Compania a 6-a Regimentul 3 Linie, Brigada I, Divizia a II-a, că nu i s-a dat pentru muncile agricole nici un ajutor de la Primărie. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 605/1877, f. 359.

1

42

Lipseşte.

43

1877, august 9/21, Gorny-

Studena.

Marele duce Nicolae al Rusiei comunică lui Carol I să facă tot posibilul pentru ca armata română să intre în luptă în cel mai scurt timp. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 28v.

1

44

Lipseşte.

45

1877 august 12/24, orele 1500, Gorny-

Studena.

Marele duce Nicolae al Rusiei revine cerând intrarea armatei române în lupta împotriva turcilor. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 30.

1

46

1877 august 12/24, orele 2130, Gorny-

Studena.

Marele duce Nicolae al Rusiei cere din nou din partea sa şi a ţarului Alexandru al Rusiei intrarea armatei române în luptă. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 30.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

199

47

1877 august

18/30, Gorny-Sttudena.

Marele duce Nicolae comunică lui Carol I că este absolut necesar ca armata română, în întregime, să treacă pe malul drept al Dunării pentru a se angaja pe teatrul de operaţii din Balcani, alături de armata rusă. Solicită luarea unor măsuri energice în vederea punerii în aplicare a acestui plan. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 33v.

1

48

1877 august

19/31, Gornnz-Studena.

Marele duce Nicolae al Rusiei comunică prinţului Carol I că de nouă ore turcii atacă în continuu Zgalnicea şi Pelişat, făcându-i cunoscut că este necesară intervenţia armatei române la Plevna. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 34.

1

49

1877 august 20,

Corabia.

Ordinul de zi nr. 49 dat de Carol I către armată cu prilejul trecerii Dunării. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 111 a /1877, f. 324.

1

50

1877 august 22,

Corabia.

Generalul Cernat comunică domnului Carol I că mai multe coloane de otomani sosesc la Vidin, impunându-se urgent măsuri de blocare a lor. Colonelul Slăniceanu este numit comandant al Diviziei de la Calafat şi generalul Lupu comandantul fortăreţei Nicopole. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 37v.

1

51

1877 august 24/ septembrie 5,

Poradim.

Ordin de zi al principelui Carol I către corpurile IV şi IX ale armatei ruse care vor lupta sub comanda sa, alături de armata română, împotriva turcilor. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 153.

1

52

Lipseşte.

53

Lipseşte.

54

1877 august 29

Ordin de zi al Cartierului Diviziei a III-a prin care se aduce la cunoştinţă decorarea Regimentului 13 Dorobanţi şi a unor subunităţi pentru vitejia de care au dat dovadă în bătălia de la Griviţa. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major, dos. 770/1877, f. 29-30.

2

55

Lipseşte.

56

1877 august 29,

Verbina.

Ordin de zi al Marelui Cartier General al Armatei Române prin care se aduce la cunoştinţă că ţarul

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

200

Rusiei a decorat Regimentul 13 Dorobanţi, Batalionul II din Regimentul 5 de Linie şi toate bateriile armate din Regimentele 2, 3 şi 4 pentru eroismul arătat pe câmpul de bătaie, în ziua de 27 august 1877. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major, dos. 527 b/f. 395.

57

1877

septembrie 1

Lt. Col. C. Poenaru, comandantul Regimentului 6, raportează colonelului Ipătescu, comandantul Brigăzii I din Divizia a III-a despre eroismul cu care au luptat la 30 august 1877, la Griviţa osraşii de sub comanda sa şi despre căpitanul Valter Mărăcineanu şi maiorul Şonţu, care au căzut chiar în apropierea redutei. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 432/1877, f. 337-338.

4

58

1877

Telegramă prin care se arată că ostaşii români „au făcut minuni” a Plevna „ocupând cea mai redutabilă redută.” Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 604/1877, f. 301.

1

59

1877

septembrie 10, Poradim.

Înalt ordin de zi către armata română în care se vesteşte că ostaşii români împreună cu ceu ruşi au cucerit, la 30 august reduta Griviţei. Românii au cucerit trei tunuri şi un drapel, două tunuri vor fi aşezate la statuia lui Mihai Viteazul, iar steagul la arsenal. Extras din MO, nr. 205, duminică, 11/23 septembrie 1877.

1

60

1877

septembrie 5, Poradim.

Ordin de zi dat de Carol I prin care transmite mulţumiri ostaşilor pentru vitejia arătată în luptele pentru cucerirea redutei Griviţa 1. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 643/1877, f. 320.

1

61

1877

septembrie 6

Relatare cu privire la cecerirea redutei Griviţa 1 la 30 august 1877 de către armata română. Se subliniază eroismul ostaşilor din regimentul de Dorobanţi, care au căzut, printre ei maiorul Şonţu şu căpitanul Mărăcineanu. Extras din MO, nr. 202, miercuri, 7/19 septembrie 1877.

2

62

1877

septembrie 9

Ordin de zi al comandantului Armatei Române generalul Cernat, pentru decorarea unor ofiţeri şi ostaşi care s-au distins în luptele de la Plevna. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Sta Major, dos. 111 a vol. II/1877, f. 22.

1

63

1877

septembrie 5/17, Gorny-

Ţarul Alexandru al Rusiei scrie lui Carol I felicitând trupele române care „au dat dovadă de un curaj eroic în luptă sub focul mortierelor duşmanului în zilele de

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

201

Studena. 30 şi 31 august 1877. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 16/1877, f. 22.

64

Lipseşte.

65

1877 octombrie

26

Colonelul Gheorghe Roznovanu, comandantul Brigăzii de Cavalerie a Diviziei a IV-a propune generalului Cernat, comandantul Armatei Române, pentru a fi recompensaţi trei ostaşi din Regimentul 7 Călăraşi care s-au distins într-un atac împotriva unei cete de turci. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 663/1877, f. 100-101.

2

66

1877 octombrie

29

Marele Cartier General a Armatei propune spre decorare cu Medalia Virtutea Militară, pentru fapte de vitejie de care a dat dovadă pe timpul bombardării Vidinului, pe maiorul Dumitrescu Mircea şi pe soldatul Dionisie Ştefan. În anexă se află un tablou al ofiţerilor ruşi medaliaţi şi decoraţi domnitorul Carol I. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 657/1877, f. 84, 198-199.

3

67

1877 octombrie

31, Riben.

Comandantul coloanei I muniţii, căpitanul Niţescu raportează comandantului Diviziei a IV-a artilerie faptele de arme săvârşite de soldaţii de sub comanda sa, propune să se acorde Virtutea Militară unora dintre ostaşi. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 676/1877, F. 20r.-v

.

2

68

1877 decembrie 1/13, Poradim.

Ţarul Alexandru îl informează pe prinţul Carol I al României că forţele combinate ale armatelor ruse şi română au sfărâmat rezistenţa armatei otomane de la Plevna. În cinstea acestei strălucitoare victorii ţarul îi conferă lui Carol I Ordinul Sf Andrei. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, 120/1877, f. 182.

2

ex.

69

Lipseşte.

70

Lipseşte.

71

1821

Programul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu în însemnările călugărului Ghenadie. Copie xerox după originalul aflat la ANVL, Ms. 147, f. 400v. – 401r.

1

72

1848 iunie 22

Jalba căminarului Alecu Arhiropol, proprietarul moşiei Glodeni, din ţinutul Vaslui, către Ministerul de Interne.

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

202

Copie xerox după originalul aflat la ANI, Ministerul de Interne, Tr. 1772, op. 2020, dos. 12.650, f. 1.

73

1848 iulie 4

Jalba postelnicului Costachi către isprăvnicia ţinutului Fălciu, prin care se plânge că locuitorii din comuna Mălăeşti-Fălciu nu-şi îndeplinesc obligaţiile faţă de proprietar. Copie xerox după originalul aflat la ANI, Tr. 1588, op. 1818, dos. 1369, f. 272.

1

74

1848 iulie 15

Raport al polcovnicului Gh. Romaşcu prin care îl informa, la 15 iulie 1848, pe privighetorul ocolului Crasna, despre cauzele răscolaei ţăranilor din Brădiceşti, ţinutul Fălciu şi extinderea răscoalei şi în alte sate. Copie xerox după originalul aflat la ANI, Tr. 1339, op. 1521, dos. 1481, f. 4-8.

4

75

1877

Ordinul prefectului comitatului Braşov către primarul oraşului Braşov privind dizolvarea Comitetului de strângere a ajutoarelor pentru răniţii români din războiul din ruso-româno-turc, din 1877. Copie xerox după originalul aflat la ANBV, Acte prezidenţiale 1877, nr. 232.

7

76

1877 aprilie 25

Ordin dat de generalul Alexandru Radovici comandantul Corpului 3 Armată, Divizia a 3-a să înainteze spre Dunăre şi să opună rezistenţă în cazul unui atac otoman. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 432/1877, f. 32r.-v.

2

77

Lipseşte.

78

Lipseşte.

79

1877 august 28

Raport al maiorului Lecca comandantul batalionului I, regimentul 13 dorobanţi privind numele ofiţerilor care s-au distins în lupta de la Griviţa. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 655/1877, f. 10-11.

3

80

1877 august 30

Decoraţii. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 113 a, f. 33-34, 142, 143, 145, 156-157.

4

81

Lipseşte.

82

1877 august 31

Raportul colonelului G. Măldărescu comandantului Regimentului 10 Dorobanţi în care descrie desfăşurarea luptelor de la Griviţa. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major,

7

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

203

dos. 432/1877, f. 219-222.

83

1877 august 31

Apelul Comitetului pentru cumpărarea de arme al judeţului Buzău. Copie xerox după originalul aflat la ANBZ, Primăria comunei Brăeşti, dos. 84/1877, f. 216.

1

84

1877 octombrie

10

Elevi ai Şcolii Militare solicită să fie trimişi pe câmpul de luptă. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 112b vol. I/1877, f. 214.

1

85

1877 noiembrie

15

Ordinul generalului Gurko cu referire la eroismul Armatei Române. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major, dos. 603/1877, f. 145-146.

3

86

1877 noiembrie

Liste cu numele mai multor militari români decoraţi cu „Virtutea militară” pentru apărarea podului de la Hârleţ-Racova. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, 113a/1877, f. 6.

1

87

1877 decembrie

2

Ordin de zi privind cucerirea Plevnei. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 432/1877, f. 406-407.

2

88

1878 ianuarie

10

Preşedintele Societăţii franceze de ajutor din Bucureşti şi dr. Trasser au oferit diferite obiecte de îmbrăcăminte pentru soldaţii români ce ies din spitalele aflate în judeţul Olt. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne (inv. 318), dos. 47/1877, f. 82.

1

89

1878 ianuarie

17

Ordin de zi nr. 2 dat de generalul Haralambie, comandantul corpului de Vest, care aduce mulţumiri trupelor române, pentru victoria oţinută la Smârdan, împotriva turcilor. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, 114a/1877, f. 138.

2

90

1878

Telegrama lui Izett Paşa către generalul Alexandru Cernat prin care îi transmite mulţumirile faţă de comportamentul statului major al armatei române. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond Alexandru Cernat, dos. 64/1877, f. 3.

1

91

1878 ianuarie

15

Prefectul de Argeş P Racoviţă comunică Ministrului Secretar de Stat la Departamentul de Interne că s-a primit ajutorul oferit de Crucea Roşie Engleză. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne (inv. 318), f. 77r.-v.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

204

92

1878 ianuarie

14

Generalul Cerchez, comandantul Diviziei a II-a, mulţumeşte trupelor pentru vitejia cu care au luptat, obţinând victoria de la smârdan şi Vidin. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, 113a/1878, f. 788.

1

93

1878 ianuarie

18

Ordin de zi prin care generalul Cerchez felicită armata pentru felul în care a luptat la Smârdan şi Vidin. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 113a/1878, f. 89.

1

94

1878 martie 18

Prefectul de Suceava oferă din venitul său bani în folosul armatei române. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne (inv. 318), 47/1877, f. 195r.-v.

2

95

1877 ianuarie

17

Raportul locotenentului N. C. Cătănescu către generalul Manu în legătură cu instalarea de posturi de observaţie pe Dunăre. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 428, vol. II/1877, f. 190.

1

96

1877

Tabel cu produsele disponibile aflate în judeţul Roman şi repartizate armatei. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne (inv. 318), 22/1877, f. 62r.-v.

1

97

<1877>

„Tablou de caii rechiziţionaţi din districtul roman pentru armata română, după ordinul telegrafic al domnilor miniştri de interne şi resbelu.” Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Ministerul de Interne (Inv. 318), 22/1877, f. 62r.-v.

1

98

1820 decembrie

6

Comunicare făcută de Ioan Crăciun clucerului Nicolae Glogoveanu în care se arată că din pricina asupririlor şi caznelor la care au fost supuşi, ţăranii s-au revoltat şi au părăsit satul. Copie xerox după originalul aflat la ANDJ, doc. XVI/14.

1

99

Lipseşte.

100

Lipseşte.

101

1876

Ordinul 5320 privind elaborarea planului de organizare stabilă a armatei în perioadele de concentrare. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond. Cernat, dos. III/85, f. 35-36.

4

102

1876 octombrie

Copie după discursul rostit de împăratul Alexandru

2

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

205

30 al Rusiei referitoare la poziţia ce o va adopta Rusia, în cazul în care Imperiul Otoman nu va accepta propunerile acesteia. ANIC, Casa regală, dos. 24/1876, f.1.

103

-

Lipseşte.

-

104

1876 decembrie

23

Telegrama trimisă de I. C. Brătianu generalului Ghica, agentul diplomatic al României la Constantinopol prin care se dau îndrumări pentru a se protesta faţă de prevederile articolului 7 din Constituţia otomană, referitoare la relaţiile noastre cu Poarta. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 25/1876, f. 2-3.

3

105

1877 ianuarie

12/24, Chişinău.

Scrisoare adresată de marele duce Nicolae al Rusiei prinţului Carol al României, cu privire la necesitatea stabilirii unei măsuri privitoare la trecerea trupelor ruseşti prin România, pentru atacarea Imperiului Otoman la sud de Dunăre. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I Personale, dos. V-J-89, f. 1-2.

2

106

Lipseşte.

107

1877 aprilie

2/14

Copie după telegrama adresată de Ion Câmpineanu generalului Ghica, agentul diplomatic al României la Constantinopol prin care îl împuterniceşte să obţină din partea ministrului de afaceri externe al Turciei asigurarea că teritoriul României nu va fi invadat de trupele otomane. ANIC, I. C. Brătianu, dos. 22, f. 25.

1

108

1877 aprilie

22/mai 4, Chişinău.

Scrisoarea marelui duce Nicolae către prinţul Carol al României privind tranzitarea teritoriului României de către armata rusă. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale, dos. V-J-92.

3

109

Lipseşte.

110

1877 iunie 3,

Bucureşti.

Telegrama lui Mihail Kogălniceanu către Ion Bălăceanu, agentul diplomatic al României la Viena, în legătură cu poziţia guvernului român faţă de voluntarii din Transilvania ce doresc înrolarea în armata României. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 42.

1

111

1877 iunie 3

Copie după telegrama trimisă de Bălăceanu, agent

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

206

diplomatic al României la Viena, lui I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri, aflat la Băileşti, referitoare la aducerea în ţară a unor ofiţeri austrieci pentru instruirea trupelor române. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 6.

112

1877 iunie 13,

Viena.

Telegrama lui Bălăceanu, agent diplomatic al României la Viena, către Mihail Kogălniceanu în legătură cu rugămintea contelui Andrassy, ca românii din Sibiu, înrolaţi în armata română, să fie repatriaţi. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 33.

1

113

Lipseşte.

114

1877 iunie 25,

Bucureşti.

Ordinul dat de generalul Cernat, ministrul de război, generalul Radovici, comandantul Corpului II Armată, privind înlocuirea armamentului vechi. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 627, vol I, f. 210-211.

2

115

1877 iunie-iulie

Memoriu referitor la bazele cooperării armatei române cu armata rusă. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 17/1877, f. 41-43.

1

116

1877 iulie 4,

Turnu-Măgurele.

Copie după telegrama trimisă de generalul Manu domnitorului Carol I şi lui I. C. Brătianu, prin care anunţă ocuparea de către trupele ruseşti a cetăţii Nicopole, precum şi contribuţia adusă de unele unităţi ale armatei române la această victorie militară. ANIC, I. C. Brătianu, dos. 22, f. 119-120.

2

117

1877 iulie 6

Copie după telegrama colonelului Slăniceanu, şef de Stat Major, către generalul Manu, aflat la Caracal, prin care îl anunţă că trupele române vor ajuta armata rusă în operaţiunile ei. ANIC, I. C. Brătianu, dos. 22, f. 123.

1

118

1877 iulie 27

Scrisoare de răspuns a marelui duce Nicolae către prinţul Carol, prin care îşi exprimă gratitudinea pentru ajutorul dat armatei ruse de armata română şi propune ca punct de trecere a Dunării, pentru trupele române, localitatea Nicopole, în loc de Corabia. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale, dos. V-J-102.

3

119

1877 august

19/31, Gorni-Studena.

Copie dactilografiată a telegramei marelui duce Nicolae adresată domnitorului Carol I, prin care cere imperios ca armata română să treacă Dunărea să înainteze spre Plevna pentru a-i ataca pe turci.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

207

ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 122.

120

1877

septembrie 27, Verbiţa.

Copie dactilografiată a raportului generalului Cernat către ministrul de război referitor la măsurile întreprinse pentru întărirea zonei de apărare şi organizarea asediului asupra redutei Griviţa; nevoile armatei. ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 174-176.

1

121

1877 octombrie

13

Raportul colonelului Rosnoveanu, comandant de brigadă, adresat generalului Cernat în legătură cu desfăşurarea luptelor de la Gorny-Dubnak şi acţiunile româno-ruse. ANIC, I. C. Brătianu, fond Cernat, dos. 45/1877, f. 121.

2

122

1877 noiembrie

9, Rahova.

Copie dactilografiată după raportul generalului Cernat, comandantul armatei active, adresat Ministerului de Război, în legătură cu ocuparea Rahovei şi bilanţul victoriei. ANIC, I. C. Brătianu, dos. 24, f. 178.

1

123

1877 noiembrie

29, Verbica.

Raportul comandantului Corpului I al Armatei Române, generalul Cernat, către domnitorul Carol, referitor la desfăşurarea luptei pentru ocuparea Plevnei. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 17/1877, f. 23-25.

2

124

1877 noiembrie

14/26, Mahaleta.

Raportul generalului Meyendorff, comandantul detaşamentului de cavalerie româno-rus asupra operaţiunilor militare pentru cucerirea Rahovei, subliniind aportul dorobanţilor români. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Casa regală, dos. 17/1877, f. 28-35.

2

125

1877 decembrie

5

Ordin de zi nr. 128 al marelui duce Nicolae, prin care îşi exprimă recunoştinţa sa pentru contribuţia armatei române la desfăşurarea operaţiunilor militare. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond Cernat, dos. 62/1877, f. 1 şi M.O. nr. 285/22 dec. 1877, p. 7433.

2

126

Lipseşte.

127

1877 decembrie

21, Sigmaringen.

Fragment dintr-o scrisoare a lui Leopold de Hohenzollern către fratele său prinţul Carol I, în care îşi exprimă admiraţia faţă de armata română cu prilejul cuceririi Plevnei. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale, dos. V-D-2136.

4

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

208

128 1877 decembrie 30, Paris.

Scrisoarea lui Carlos de Burbon adresată prinţului Carol I prin care îşi exprimă admiraţia faţă de vitejia armatei Române. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Carol I-Personale, dos. V-k-13.

2

129

1878

Memorii ale generalului Alexandru Cernat despre campania din 1877-1878 cu referiri la trecerea Dunării de către armata română, cucerirea Plevnei şi Griviţei, problemele de organizare şi aprovizionare întâlnite, precum şi la relaţiile cu ţarul şi marele duce Nicolae. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, fond Cernat, dos. III/84/1877-1878.

2

130

1878 ianuarie

11

Ordine circulare referitoare la crearea dispozitivelor de atac în diferite localităţi. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat major, dos. 716, f. 28, 30v.

3

131

Lipseşte.

132

1878 mai 10,

Piteşti.

Ordin de zi adresat de domnitorul Carol I, ofiţerilor, subofiţerilor şi soldaţilor armatei române, prin care îi felicită pentru comportamentul din timpul războiului, acordând drapelelor armatei crucea „Trecerea Dunării”. Copie xerox după originalul aflat la ANIC, Marele Stat Major, dos. 436, f. 81.

1

Fotografii

Nr. crt.

Cota

Data

Cuprinsul u.a.

Nr. ex.

Observaţii

133

Foto

5

<1877>

Podul de vase construit de pontonierii români peste Dunăre, în dreptul localităţii Corabia. Copie.

1

134

Foto

8

<1877>

Ambulanţele Crucii Roşii în ziua plecării pe front. Copie.

1

135

Foto 16

<1877>

Întâlnire dintre prinţul Carol I şi împăratul Alexandru al II-lea la Griviţa în prezenţa ofiţerilor Statului Major. Copie.

1

136

Foto 35

Dimitrie Giurescu. Copie.

1

137

Foto 36

Constantin Ene. Copie.

1

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei

209

138 Foto 38

Eroii războiului de independenţă. Copie.

1

139

Foto 41

Monumentul de la Ploieşti ridicat în memoria eroilor din războiul de independenţă. Copie.

1

140

Foto 42

Mausoleul de la Griviţa-Bulgaria. Copie.

1

141

Foto 43

Monumentul de la Rahova-Bulgaria ridicat în memoria celor căzuţi în războiul ruso-româno-otoman din 1877-1878. Copie.

1

142

Foto 55

Atac pe străzile Plevnei, 20 iulie (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1785, p. 202). Copie după o gravură de epocă.

1

143

Foto 56

Românii spre Dunăre (The Illustrated London News, 1877, 3 nov., p. 437). Copie.

1

144

-

1775

O stradă din Galaţi după o schiţă de Eckenbrecker (Illustrierte Zeitung, nr. 1775, 1877, p. 6). Copie.

1

145

-

1779

Hârşova după o schiţă a lui Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1779, p. 97). Copie.

1

146

-

1877

Cernavoda după o schiţă a lui Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1782, p. 154). Copie.

1

147

-

1877

O stradă din Nicopole, după Koenen (Illustrierte Zeitung, 1877, nr. 1793, p. 364). Copie.

Arhive

le Nati

onale

ale R

oman

iei