INVATATURILE

NASCATOAREI DE DUMNEZEU, IMPARATESEI CERULUI SI A PAMANTULUI

PENTRU TOTI CRESTINII

Transmise prin Maica Iuliana Caragioiu de la ManastireaRECEA, JUDETULVRANCEA

Extrase din „Jurnalul Viselor” vol. I-XIV

1

Iubiti crestini,

Binecuvantarea Domnului nostru Iisus Hristos şi a Preasfintei Sale Maici, Nascatoare de Dumnezeu, sa fie cu voi cu toti! Rasfoind filele acestei carti, veti descoperi o comoara sufleteasca, din care izvoraste mantuire pentru sufletele crestinilor. Va invit sa va infruptati din invatatura sfanta, marturisita noua de Aceea care se afla in fata Sfintei Treimi şi se roaga pentru noi neincetat, ziua şi noaptea, pentru buna intocmire a vietii noastre, pentru vremuri linistite, cu pace, pentru imblanzirea celor rai, porniti cu inversunare impotriva noastra.

Ca o mama buna şi blanda Il roaga pe Fiul Sau sa ne cerceteze cu mila şi cu indurare, ca pe niste copii neputinciosi, sa ierte greselile noastre şi sa ne deschida usile Imparatiei Sale.

Veti gaşi in aceasta carte, cuvinte pline de intelepciune, ziditoare de suflet, pe care ni le-a lasat Maica Sfanta a lui Iisus, spre tamaduirea sufletelor şi mantuirea noastra. Ca, dupa cum ne spune Sfanta Scriptura, Dumnezeu nu voieste moartea pacatosilor, ci cu multa rabdare, asteapta intoarcerea lor din drumul pierzarii, spre a le purta pasii spre mantuire.

Stiti bine, ca prin Sfanta Sa Jertfa pe Cruce, Mantuitorul ne-a facut pe toti frati ai Sai şi fii ai aceluiaşi Tata Ceresc. Prin aceasta, Dumnezeu Tatal, a cautat sa ne aduca mai aproape de El, facandu-ne mostenitori ai Imparatiei Sale. De aceea, trebuie sa patrundem şi sa intelegem aceasta sfanta taine şi sa ne facem vrednici a castiga viata vesnica. Pentru aceasta, trebuie sa ne trudim, facand ascultare, rugabdu-ne, cu post, cu milostenie şi cu multe alte fapte bune. Trebuie sa fim silitori spre lucrarea faptelor bune şi sa implinim toate poruncile lui Dumnezeu.

Una dintre poruncile lui Dumnezeu este sa-L iubim pe Dumnezeu din toata inima, cu toata fiinta noastra şi sa nu avem nici un fel de rezerve fata de El. La fel şi pe aproapele nostru, sa-l iubim mai mult decat pe noi insine. Caci, Dumnezeu, fiind duh, nu-L putem vedea, dar pe aproapele nostru, care poarta trup ca sa noi, il vedem, il simtim, il pipaim in orice clipa şi il putem ajuta, il putem indruma spre mantuire. Sfintii Parinti ne spun ca omul care nu are necazuri, nu este ispitit, nu se poate mantui. Prin ispite se intareste credinta, se netezeste drumul mantuirii.

Sa nu cartim, nici sa aruncam vina asupra altuia, cand ne lovim de greutati. Cel ce se vaita, ori carteste, mai ales impotriva lui Dumnezeu, cade in pacate grele şi se departeaza de Dumnezeu.Ci, mai vartos, sa ne rugam: „Las toate in voia Ta, Doamne”. Şi prin aceasta, te-ai despovarat şi te-ai intarit in credinta, ca L-ai preamarit pe Dumnezeu, L-ai recunoscut ca Dumnezeu adevarat şi ai recunoscut ca numai El poate sa te ajute. Caci, la Dumnezeu, toate sunt cu putinta.

Cand necazurile te doboara sufleteste şi crezi ca nu te mai poti ridica de la pamant, de acolo de jos, trimite-ti gandul tau spre Cer, gandindu-te ca acolo sus este un Dumnezeu Mare şi Puternic, care te poate salva şi daca mai poti sa zici ceva, zi doar atat: „Doamne ajuta-ma”. Si, ajutorul, in chip nevazut vine la tine şi te scoate din orice prapastie şi din mainile celor mai rai oameni. Dupa ce ti-ai revenit insa, mergi la Sfanta Biserica si-i marturiseste preotului necazul tau şi el iti va indruma pasii spre Bunul şi Milostivul Dumnezeu.

Caci, Mantuitorul sufletelor noastre necontenit ne cheama: „Veniti la Mine cei osteniti şi impovarati, şi Eu va voi odihni pe voi”.

Aici pe pamant, Biserica este insaşi Imparatia lui Dumnezeu. Pentru ca aici, ca şi in cer, se savarseste zilnic Sfanta Liturghie şi se aduce Jertfa Mantuitorului Iisus Hristos. De aceea ni s-a last noua rugaciunea imparateasca „Tatal nostru”, prin care noi insine cerem zilnic: „precum in cer, asa şi pe pamant”.

2

Sa credem şi sa ne insusim cele ce ne-a trasnmis noua Sfanta Maica a lui Iisus, care este şi Maica Luminii, caci ne-a nascut noua pe Fiul lui Dumnezeu, care este „Lumina din Lumina şi Dumnezeu adevarat, din Dumnezeu adevarat”. Nu pentru Ea, nici pentru Dumnezeu a facut atata drum Nascatoarea de Dumnezeu, caci nu au nevoie de mantuirea noastra, ci noi, pacatosii, avem nevoie de mila lui Dumnezeu şi de mantuirea sufletelor noastre, ca sa ne fie noua bine in viata vesnica.

Sa nu invocam fel de fel de scuze, spre a ne justifica necredinta noastra, ca nu vom scapa de mustrarea Domnului, cu care l-a mustrat pe Apostolul Sau: „ Tomo, Tomo! Nu ai vazut, şi de aceea nu ai crezut. Fericit este insa, acela care nu a vazut ai a crezut”.

Sfanta noastra Biserica ne spune: „A-L vedea pe Dumnezeu nu este cu putinta oamenilor”. Pentru ca Dumnezeu este Duh, iar noi traim in trup pe acest pamant.Abia dupa moarte, trupul nostru va ramane in mormant, iar sufletul va merge la Scaunul de Judecata, unde Il va vedea pe Dumnezeu. Cei ce nu cred insa, nici acolo nu vor vedea Sfantul Sau Chip.Ei vor ramane in ceata.

Va lasam sa rasfoiti aceste file şi sa va hraniti sufletul cu hrana cereasca, ca scris este: „Nu numai cu paine se hraneste omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu”.

Amin.

3

Capitolul I

Rugaciuni! Rugaciuni! Rugaciuni! Cat mai multe rugaciuni

E bine ca tot crestinul, de la prunc şi pana la cel mai in varsta sa se roage catre Bunul şi Milostivul Dumnezeu. Rugandu-te cat mai des şi cat mai mult pentru tine, pentru cei din jurul tau, pentru rude şi pentru aproapele tau, care se afla in necazuri şi in nevoi,vei strange pentru sufletul tau tot mai multe rugaciuni. Ele se strang in camarile ceresti si-ti vei aduna comoara sfanta in cer, care va fi de mare folos sufletului tau, cand va ajungr in imparatia lui Dumnezeu.

Rugaciunea, ne spun Sfintii Parinti, este convorbirea omului cu Dumnezeu. E ca şi cum, punand mana pe un telefon şi formand numarul cunoscut, intri in legatura cu un prieten care se afla departe şi nu poti ajunge la el.dar, departarea şi mai ales dragostea ce i-o porti in inima, te face sa speri sa speri ca de acolo iti va veni ajutorul tau. De aceea, ii vorbesti cu multa caldura, calm, cu incredere, marturisindu-ti toate framantarile tale sufletesti, cerandu-I sfaturi şi chiar ajutor.

Daca cu o persoana traitoare pe acest pamant, la distanta mare de tine, poti purta o convorbire sincera, curate, plina de nadejde, cu atat mai mult, suntem datori sa vorbim cu Dumnezeu şi sa-I spunem necazurile noastre, durerile noastre, pentru ca El este Stapanul nostru şi ale Lui sunt toate pe acest pamant şi nu se poate misca nimic fara stirea şi fara voia lui.

Biblia ne invata ca Dumnezeu l-a facut pe om din tina şi apoi i-a dat viata. Pentru aceasta, datori suntem san e supunem voii Creatorului nostru şi sa-I fim slugi credincioase.Viata primita de la Dumnezeu, este insuşi sufletul nostrum, pe care, cand se va desparti de trup in ceasul mortii, suntem datori sa-l predam Celui ce ni l-a dat. Dumnezeu ne-a dat un suflet curat, nepatat de pacate. Tot asa trebuie sa-l restituim: alb, curat, fara pete.

Ori pentru a ne pastra sufletul alb şi curat, trebuie sa depunem un efort sustinut, sa ne rugam lui Dumnezeu, sa imbinam rugaciunile cu postul, cu milostenia, cu metaniile, ca sa interim in inimile noastre sfanta şi dreapta credinta, sa inmultim dragostea pentru Dumnezeu şi pentru aproapele.

Lucrand cu dreptate, iubind adevarul, iertand pe cei ce ne gresesc noua, vom reuşi sa pastram sufletul curat, nepatat, asa cum l-am primit. Nu trebuie sa deznadajduim, ca la Dumnezeu toate sunt cu putinta. Pentru curatirea sufletului, Dumnezeu ne-a lasat Sfantul Botez şi Sfanta Spovedanie. Prin taina lor putem curati sufletul de pacate.

Şi facem rugaciunea de dimineata, ca prin ea cerem de la Dumnezeu binecuvanatare pentru tot ce vrem sa facem ini ziua respectvia. Prin rugaciunea facuta in timpul pranzului, aratam ca ne mentinem in binecuvantarea pe care am primit-o. Apoi, seara, ne reugam si-i multumim lui Dumnezeu pentru tot ajutorul primit in aceaa zi, fie ca am facut bune, fie ca am facut rele, aratand ca le primim deopotriva pe toate, spre indreptarea sufletului.

Insa, rugaciunea din miez de noapte, facuta in fata Sfintelor Icoane, cu candela aprinsa sau chiar cu o lumanare, cand linistea noptii este deplina, are o valoare inestimabila. Ea face mai mult decat toate cele trei rugaciuni din timpul zilei. Pentru ca aceasta rugaciune cere un efort sporit, iti cere sa renunti la dulcele somn, de care ne despartim cu greu. De aceea, ea deschide toate usile Imparatiei Ceresti.

Cel ce se roaga, sa se aseze in genunchi, cu fata spre rasarit şi sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, caci de la rasarit ne vine lumina, mantuirea şi Domnul la a doua Sa venire.

4

Urmeaza cuvantul sfant al Maicii Domnului, despre Sfanta Rugaciune, spre folosul sufletelor crestinilor.

1– inainte de a te dezbraca seara, treci inaintea sfintelor icaone cele ai in casa, stai in genunchi şi rosteste axionul de trei ori, insemnandu-te cu Semnul Sfintei Cruci: “ Cuvine-se cu adevarat…”.2 - sa cititi zilnic cei 6 psalmi sau sa-I asculti….3 - sa va rugati, pomenindu-i pe toti crestinii ortodocsi4 - Cititi psalmii 14 şi 26.5 - Tot omul care se numeste crestin şi implineste cele 10 porunci lae lui Dumnezeu se mantuieste cu usurinta.6 - In gradina raiului locuiesc pustinicii care au trait in singuratate, au crezut in Dumnezeu şi l-au chemat in ajutor zi şi noapte. Mai locuiesc şi aceia care zidesc sfinte altare pentru Dumnezeu. Acolo ziua nu se sfarseste şi noaptea nu a existat pentru ca acolo nu este pacat. Florile sunt verzi in veacul veacului, pentru ca ele sunt fapta cea buna a celor ce locuiesc acolo. Izvorul milei ceresti formeaza apa care curge acolo.7 - Rugaciuni, rugaciuni, faceti multe rugaciuni.8 - La orice crestin, in calatorie şi in orice alta imprejurare, cand se face un pas, se cer multe rugaciuni. Daca nu se fac rugaciuni, nu i se deschide calea.9 - Inainte de aintra in Sfanta Biserica, sa faci 3 inchinaciuni sic and ieşi din Sfanta Biserica, repeti acele 3 inchianciuni.10 - Şi Dumnezeu şi Sfintii pe care-I pomensti la rugaciune iti socotesc şi tin cont mai mult de rugaciunile facute in singuratate şi de tot gandul cel bun ce-l indrepti catre dansii.11 - Respectati cuvantul Sfintei Evanghelii si-l impliniti şi veti fi in fata Judecatorului ca florile proaspete şi nevestejite.12 - Rugaciunea sa nu-ti lipseasca , prinosul cel mai curat inaintea lui Dumnezeu, este rugaciunea factual in singuratate, la miezul noptii.13 - Cel ce nu are puterea sa faca o rugaciune, este de ajuns sa gandeasca la Maica Domnului şi la Dumnezeu.14 - Sfintii trei tineri din Babilon, iubeau pe Dumnezeu mai mult decat pe ei si-L marturiseau vesnic unul catre altul. Se silea care mai de care, sa fie mai aprinşi in credinta. Ei erau unul in credinta, in gandire şi in inima şi un singur grai aveaupentru Dumnezeu. De aceea, şi candau fost aruncati n foc, ei nu a plans suferinta trupului lor, ci acolo in vapai, to pe Dumnezeu il marturiseau, il laudau şi il binecuvantau. Pentru aceasta şi sunt pomeniti in toate slujbele Sfintelor Biserici şi mai ales in cele de noapte.15 - Cand faceti rugaciuni, se cuvine sa fiti curati ca şi pruncii, ca şi rugaciunea voastra sa fie neprihanita.16 - Roaga-te, ca nut e rogi pentru Dumnezeu , ci pentru tine şi pentru urmasii tai şi pentru cei ce-I pomenesti la rugaciune.17 - Cand se zice “Tatal nostru”, cei ce stau in genunchi se socotesc ca pruncii, cand cer ceva de la tatal lor cel pamantesc. Oricat ar fi omul de gresit, prin plecarea aceea de genunchi, Tatal Ceresc ii iarta, şi pe toti ii binecuvinteaza.18 - Cand se canta la Slavoslovie: “Tinde mila Ta celor ce te cunosc pe tine”, El işi tinde mila Sa catre cei ce canta, catre cei ce-L marturisesc pe El. Iar catre cei ce viclenesc, hotesc şi mint, care nu-L cunosc pe Dumnezeu, nu le trimite mila Sa.

5

19 - Nu se face metanie Duminica, mai ales in Sfintele Manastiri. Dar cei care nu dau prin Sfintele Biserici toata saptamana, e nedrept ca nici Duminica san u-şi faca metanie. De aceea, mirenilor le este permis.

O femeie mireanca, care traieste langa un barbat rau şi mai are şi un card de copii, ca printer picaturi vine Duminica in Casa Domnului şi face inchinaciuni şi metanii cu inflacarare, cerand de la Dumnezeu ca sa se izbaveasca de necazuri. Calugarul sau calugarita care se duc regulat la Sfanta Biserica, toata saptamana, este primit ca san u faca Duminica metanie, iar ceilalti mireni sa faca.20 - in zadar iti este caderea in genunchi, daca nu vei face supunere cu inima şi cu sufletul.21 - Sfantul Partenie se ruga:” Imparate şi Dumnezeule Prea Bunule, ne rugam Tie, noi pacatosii şi nevrednicii, ca niciodata sa nu ne dai dai uitatii pentru greselile noastre şi san u fim parasiti de mila Ta cea mare”.22 - Cand nu stii ce sa mai faci, atunci e timp de rugaciune cu credinta. Cei ce au fost in lanturi şi in temnita, daca au rostit rugaciuni cu credinta, şi cu nadejde in Dumnezeu, toti au scapat.23 - in fiecare dimineata sa se aprinda tamaie.24 - Crestinul sa zica de trei ori pe zi crezul.25 - Sa rostiti psalmii 3,5,14,26.26 - In zadar se fac rugaciuni de ploaie, daca nu se uda iarba uscata cu lacrimi fierbinti.27 - Din inima crestinilor sa izvorasca dreptatea şi adevarul, iar in minte sip e buze, zilnic sa fie rugaciunea.28 - Intotdeauna la inceputul rugciunii sau la sfarsitul ei, sa inchini cateva metanii rostind:”Primeste, Doamne, nevrednicele mele metanii, ca pe ale pruncilor”.29 - Pe Tatal Ceresc Il bucura osteneala pruncilor, care fac aceste metanii in joaca, ca asa au vazut la parintii lor.30 - Cand te inchini, cand te rogi, sa o faci cu fata spre rasarit. Inchinaciunea spre un alt punct cardinal este o mare greseala.31 - Insutit se bucura Tatal Ceresc de rugaciunea cedl batrani, decat de rugaciunea pruncilor.32 - Pruncii fac inchinaciuni şi metanii nevinovate şi pana vor fi batrani, vor avea multe caderi.33 - La batrani, cu trupurile lor neputincioase, mult li se socotesc. Dar batranii sunt putini la rugaciune.34 - Metania, rugaciunea şi to cugetul curat, indreptate catre Tatal Ceresc, sunt o curatire de pacate.35 - Faceti rugaciuni, rugati-va Domnului nostrum Iisus Hristos. Rugaciunile şi inchinaciunile fara a cugeta la Tatal, la Fiul şi la Sfantul Duh, nu sunt primite.36 - Sfintele Liturghii sunt de folos nu numai celor morti, ci şi celor vii.37 - Cand sunteti in necazuri şi in scarbe, chemati in ajutor prin rugaciune şi pe cei 14000 de prunci ucişi de Irod.38 - Sfintele metanii nu pier niciodata. Ele se scriu in sapaturi.39 - Cand se spune Tatal nostrum, sa stam in genunchi.40 - De nu va veti inchina şi ruga lui Dumnezeu ca sa ploua, nu veti avea nici hrana, nici haine, şi veti muri de foame şi de frig.41 - Sa faceti metanie la Canonul cel Mare.42 - Cine deznadajduieste, nu mai are in minte puterea lui Dumnezeu cea nemasurata.43 - Acatistul ploilor este Acatistul Sfintei Filofteia.44 - Sa sporiti in rugaciuni, iar postul sa va fie cel mai bun prieten.

6

45 - Cine nu crede in puterea Duhului Sfant şi in puterea Sfintei Treimi, sufletul lui va fi pradat de fiare.46 - Prin rugaciuni şi prin metanii scapam de nepoftitii diavoli.47 - Crestinii sa faca rugaciunile cu marfe incredere şi cu multa nadejde in Dumnezeu.48 - Cei ce citesc cu evlavie Acatistul Maicii Domnului Portarita, primesc un dar luminos, un izvor de lumina.49 - Cand faceti rugaciuni sau metanii catre Nascatoarea de Dumnezeu,sa rostiti in soapta sau sa cugetati la aceste cuvinte:”Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu, ajuta-ne noua, caci suntem robii tai”. Sa se repete dupa fiecare inchinare sau metanie.50 - Tot crestinul, cand se boteaza, primeste un vesmant, sa semn ca este urmas şi mostenitor al lui Iisus Hristos.51-Calugarii şi calugaritele sa-L poarte pe Iisus Hrsitos pe tronul sufletelor lor şi sa-I marturiseasca faptele.52 - Cercetati-va cu bagare de seama viata de toate zilele şi veti observa ca zilnic scapatati.53 - Ca sa fii adevarat calugar şi adevarata a lui Iisus Hristos, marturisiti pe Iisus Hristos prin fapte.54 - Lipsiti-va de avere, de haine multe, de mancaruri felurite şi veti fi adevarati calugari şi adevarate slugi ale lui Dumnezeu. Sa cercetati mai intai necazul fratelui vostru şi numai dupa aceea pe al vostru.55 - Pe vremuri, crestinii, cand ridicau un locas sfant, nu povesteau la toata lumea. Ei petreceau in rugaciuni şi in posturi, cu deosebita nadejde in Dumnezeu, fara sa se laude cu ostenelile lor. Şi asa se stafideau pana se termina lucrarea. Apoi se stingeau şi inconjurati de Sfintii ingeri, se duceau catre Domnul.56 - Mai intai sa aveti smerenia, apoi rabdarea in rugaciuni cu credinta.57 - Rugaciunea Sintei Treimi nu se citeste de oricine. O Citesc preotii, maicile. Sa o citesca şi cei mai postitori şi mai iscusiti. Sa se citesca rar şi cu evlavie, ca e de mare folos celor ce o asculta şi se inchina cu credinta.58 - Putini credincioşi vor ramane ca sa marturiseasca tainele credinte şi toate intamplarile dureroase cate au fost, la crestinii care vor veni.59 - Rugaciunile catre Maria Egipteanca sunt de folos femeilor desfranate, pentru a scapa de acest pacat.60 - Rugaciunile catre cei 40 de Mucenici din Sevasta sunt de folos barbatilor primejduiti pe nedrerpt.61 - Rugaciunile catre Sfanta Mucenita Iuliana, sunt de folos pentru casatoria fetelor, care se vor ruga cu credinta.62 - Sa ziceti:” Binecuvantarea Domnului sa fie peste voi”.63 - Nu greseste omul a dormi la vremea cuvenita, dar sa nu faceti stirbire la rugaciune.64 - Mantuirotul a toata lumea, le va da veselia vesnica celor care plang la rugaciune.65 - Cuvintele Sfintilor Apostoli sa rasune in urechile voastre sis a se scrie in inimile voastre şi se cautati sa impliniti ce spun Sfintii Apostoli, ca nu cu de la ei putere au grait, ci puterea Duhului Sfant a grait prin gurile lor.66 - In Biserica Slavei lui Dumnezeu, slujesc numai Sfintii Ingeri.67- Cand esti de fata la Sfanta Liturghie, sa stai drept şi sa nu graiesti nimic pamantesc, fiindca Domnul sta de vorba cu fii cei credinciosi.68 - Cei ce servesc Sfantul Altar al Sfintei Treimi, sa nu serveasca Sfanta Anafora din tava de metal, sau de marmura, ca Domnul pe lemn s-a rastignit.

7

69 - Luptati-va prin osteneli şi rugaciuni, fiindca o femeie gospodina, cand vrea sa manace o mancare buna, se osteneste sa si-o gateasca. Asa faceti şi voi. Iesiti la lupta cu lacrimi, caci numai asa veti rascumpara dreptul sufletesc.70 - Toti cei ce spun “Hristos a inviat” sunt binecuvantati, ca şi cei ce raspund “Adevarat c-a inviat”. 71 - La Inviere nu se binecuvanteaza decat ouale rosii şi painea obisnuita, cu lumanare aprinsa. Celelalte culori şi cozonacul nu se binecuvanteaza.72 - Sfanta Biserica este raiul cresitnilor.73 - Dupa ce se canta Doxologia cea mare, adica lauda ingerilor, fiind dupa 12 noaptaea, nu se cuvine sa mai gustati ceva pana a doua zi, dupa ce se sfarseste Sfanta Liturghie. Nici macar apa.74 - Cand se toaca in jurul Sfintei Biserici, sa se bata intai de 3 ori cu ciocanul şi dupa aceea se bat inca 12 lovituri. Acele 3 batai inchipuiesc Sfanta Treime, iar cele 12 inchipuiesc pe cei 12 Apostoli, care vin la chemarea Sfintei Treimi pentru sfaturi. Apoi se bate cu ciocanul la rand, rostind orice fel de rugaciune.75 - Pasarile canta pe campuri, prin livezi, prin gradini, prin paduri, tot timpul cat se serbeaza Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.76 - Mersul la rugaciunea de obste san u va lipseasca. Lasati treburile gospodaresti.77 - Calugarul sa fie vesnic cu mintea la cer, numai cu trupul pe pamant.78 - Nu uitati strigatele celor ce L-au rastignit pe Domnul in nevinovatie şi Sfanta Icoana a Patimirii Domnului, pururi sa o aveti inaintea ochilor.79 - Dreptul de a-L iubi pe Dumnezeu şi de a-Isluji Lui nu poate sa vi-l ia nimeni.80 - Sa slujiti cu frica de Dumnezeu, cu smerenie şi cu rabdare.81 - Tot timpul sa cugetati ca toti crestinii au facut otul pentru Dumnezeu, iar eu nimic.82 -Sa faci rugaciuni cu lacrimi, gandind la infricosatoarea judecata, care nu va cruta pe nimeni dintre cei ca au gresit sin u s-au supus poruncilor lui Dumnezeu.83 - Adevarata porunca a lui Dumnezeu este Sfanta Evanghelie.84 - Sfintii Apostoli nu au fost preoti, şi nici nu au urmat ale dascaliei şi prin darul Duhului Sfant au propovaduit Sfanta Evanghelie cu mare aprindere in toate laturile lumii. L-au iubit pe Mantuitorul, şi pentru ca L-au iubit, L-au ascultat, şi daca L-au ascultat, au trebuit sa se supuna voii Mantuitorului.85 - Nu este de ajuns unui crestin sa primeasca Sfantul Botez si sa urmeze la Sfanta Biserica, ca sa asculte cuvantul Sfintei Evangheii. E de trebuinta sa marturiseasca cuvantul Sfintei Evanghelii prin adunari, prin targuri, prin localuri şi unde sunt 2-3 adunati.86 - Şi in Sfanta Biserica are voie oricine sa marturiseasca cuvantul lui Dumnezeu, mai ales barbatii. La inceputul şi la sfarsitul Sfintei Liturghii, numai sa stie ce vorbeste şi sa aiba binecuvantarea preotului.87 - Inchinaciunile inseamna un salut, un respect, şi mai mult, cereri catre Sfintele Icoane.88 - Cei care fac Psaltir, Acatiste, rugaciuni pentru ceilalti, platite, sa-şi faca mai intai datoria pentru ei, apoi sa se roage pentru cei cu banii, altfel nu folosesc acestora.89 - Orice nechibzuiala naste pacat. ŞI pacatul este un zid de care nu poti trece. Mai este şi un foc, care daca treci prin el te arde. Pacatul mai este şi o prapastie intunecata, pe care nu o poti trece sub nici o forma.90 - Prin cuvantul “iertati-ma” şi prin plecarea desavarsita, se surpa toat uraciunea şi se prabuseste tot vrajmasul.

8

91 - Nu se poate ca Sfanta Biserica sa ramana muta in zi de sarbatoare. Sa se scurga rugaciunea, cum se scurge apa din izvor. Cum paseste apa in rau neincetat, asa sa paseasca crestinii la Sfintele Locasuri pentru a face sfinte rugaciuni.92 - Sa invatati Psalmul 14. E rugaciunea cea mai scurta. Sa impliniti tot ce se spune in el.93 - Cand te-ai impacat cu cineva, spune-i: “roaga-te Lui Dumnezeu şi pentru mine”. Aceasta e cea mai mare smerenie. Ca il ridici pe acela in randul sfintilor, in cinste, iar tu ramai cel mai de jos.94 - Cand faceti framantaturi pentru prescuri, de a sluji la Sfantul Jertfelnic,sa rostiti rugaciunea lui Iosif din Arimateea: “Unule nascut…”.95 - Sa nu va feriti, ori sa fugiti de mirosul de tamaie.96 - Cine nu face nevointa, nu pune inceput bun. Un bordei in pamant sa se sape ca adapost şi sa se cante sfinte rugaciuni, care au fost adormite zeci de ani. Cei ce-şi fac numai nevoile lor, nu indeplinesc nimic din poruncile Domnului.97 - Cand se canta Axionul in Sfanta Biserica, sa se cante mai rar, ca sa se poata face 7 metanii.98 - Imparatesei I se cuvin inchinaciuni din partea crestinilor. Nu tot timpul cu corpul, ci vesnic cu gandul.99 - E gresit a zice:”Blagosloviti şi ma iertati”, ci “Iertati-ma şi binecuvantati-ma”.100 - Orice rugaciune, cu fata la rasarit se face. De la rasarit se arata şi soarele, luna şi stelele. Toata lumina lui Dumnezeu, de la rasarit vine.101 - Sa stiti ca orice ocolire a Sfintei Biserici: la prohodul Domnului la Sfanta Inviere şi la orice praznic, se face de trei ori. Acesta inchipuie un gard nevazut de oameni. E un zid facut cu puterea Duhului Sfant.102 - Cu cat veti chema puterea lui Dumnezeu mai des, cu atat mai mult veti fi feriti de intunericul vesnic.103 - Cine vrea sa fie un bun crestin, sa mearga la Sfanta Biserica in fiecare dimineata, dupa spalarea fetei şi rugaciunile cuvenite, sa ia Sfanta Anafora, sa se pazeasca de cele rele, san u-l ocarasca nici pe vinovat, nici pe nevinovat, sa nu poarte ura in suflet.104 - Cand a auzit cantatul cocosului, Apostolul Petru si-a adus aminte de fagaduinta facuta lui Iisus şi si-a vazut caderea. Atunci a plans cu lacrimi amare. Cat a mai trait Apostolul Petru, cantatul cocosului il gasea treaz la rugaciune, plangand cu amar.105 - Toti crestinii care vin la Sfanat Liturghie, osteneala lor se scrie in ceruri.106 - Pe cei ce stiu ca preotul e la rugaciune vineri dimineata şi ei nu se duc, mare pedeapsa ii asteapta.107 - Mai mult decat dreptatea, la o lucrare sfanta, e binecuvantarea arhiereasca, care curate şi alunga tot blestemul şi pacatul. Daca o Sfanta Biserica se lucreaza de oameni drepti, atunci nu mai este nevoie de binecuvantare arhiereasca.108 - Cei care se socotesc gresiti şi pacatoşi inaintea lui Dumnezeu, aceia işi mai aduc aminte sad ea o mana de ajutor la un locas sfant.109 - Ruagciunea, postirea, infranarea limbii, cugetarea vesnic catre Dumnezeu şi iubirea de aproapele, sa nu va lipseasca.110 - La 6 martie se citesc canoanele tuturor crestinilor care au raposat prin diferite primejdii.111 - Sa nu va asezati la masa fara rugaciune. Dupa ce ai mancat şi te scoli de la masa, sa faci rugaciuni de multumire.112 - Cand esti in Sfanta Biserica, ia seama la ce vorbeste Apostolul, iar cuvintele Sfintei Evanghelii, sa nu le treci cu vederea.

9

113 - Cel mai greu pacat este sa fii botezat in numele lui Iisus Hristos, şi sa hulesti preotul, credinta şi Sfanta Biserica.114 - Unde este voia luiDumnezeu, toate se biruiesc şi se da şi binecuvantare.115 - Aceia care ii sfatuiesc pe crestini sa se cunune, sa se boteze, sa posteasca, sa se marturiseasca, sa se apropie de Sfintele şi Dumnezeiestile Taine, au plata cu Sfintii Evanghelisti şi cu Sfintii Apostoli.116 -Toti preotii, calugarii şi crestinii, care fac rugaciuni cu vrednicie, in curatie şi cu dreptate, toate rugaciunile lor se duc la Sfintii Ingeri in cel patru Sfinte Biserici ale Sfintilor Evanghelisti.117 - La Vladimiresti se citeste Psaltirea neincetat, zi şi noapte.118 - Unde este credinta şi rugaciune, este şi bogatie.119 - Painea care se face la Sfantul Maslu, se mananca duap randuiala:- cei care s-au impartasit in timpul postului, au dreptul sa o manance joi, dupa Sfanta Liturghie.- cei care se impartasesc in Sambata Mare, cu bincecuvantare sa o manance sambata.- cei care nu s-au marturisit, sa o manance in Ziua Invierii, imediat dupa Sfanta Pasca.120 - Mii şi milioane de ingeri canta “Hristos a inviat”, marturisind Invierea Domnului.121 - Cei ce nu marturisesc Sfanta Inviere, la intalnirile unii cu altii, sau in adunari, se aseamana rastignitorilor.122 - Orice crestin este bogat, daca traieste crestineste şi are multe fapte bune.123 - Orice greseala se curata prin marturisire.124 - Cand se canta:” Cati in Hristos v-ato botezat, in Hrsitos v-ati şi imbracat, tot poporul sa faca Semnul Sfinte Cruci, inchinandu-şi corpul de trei ori. Şi de 6 ori daca se inchina, tot nu ar fi de ajuns. Aceasta este o parte a marturisirii noastre ca suntem crestini. Pentru Sfanta Inviere, metanii nu se fac o saptamana. Nici post nu se tine toata saptamana. Nu se citeste nici Psaltirea. Postesc numai cei ce au canon in acest sens.125 - La orice lucrare dumnezeiasca, intai sa fie rugaciunile şi nadejdea in Dumnezeu, al doilea cuvinte bune şi apoi multa rabdare.126 - Cei ce se ostenesc cu dragoste şi frica de Dumnezeu, aceia iau plata mantuirii, numai daca nu cartesc.127 - Orice preot cand este imbracat in vesminte, slujeste duhului şi nu trupului.128 - Orice crestin care se lupta, varsand lacrimi pentru dreptate, se spala cu acele lacrimi.129 - Cand ai nadejde mare şi sigura, curata in Dumnezeu, aceasta constituie cea mai puternica rugaciune.130 - Marturisiti taina credintei cu toata taria; ca sa muriti crestini, adaugati fapte bune, ca sa fiti crestini.131 - Toate Puterile Ceresti se pleaca şi se inchina in fata Sfinte Treimi. Asa şi preotii, sa se inchine şi sa se plece in fata preotilor şi a Sfintelor Biserici. Sa se plece cu urechile, cu mintea, cu cugetul şi cu inima.132 - Batranii sa-şi pastreze credinta batranilor lor şi sa nu primeasca sfatul copiilor care distrug Sfanta Credinta.133 - Glasul clopotului ii cheama pe crestini la rugaciune in Sfintele Biserici.134 - Biserica Schitului Recea va fi duhovniceasca şi spre luminarea multor suflete. Multi, prin sfintele rugaciuni işi vor alina durerea sufleteasca. Icoana Maicii Domnului este purtatoare de multe minuni, va fi lecuitoare de orice fel de boala, izbavitoare de primejdii şi folositoare in casele crestinilor.135 - Trei clopote inchipuiesc alungarea vrajmasilor prin trei glasuri şi chemarea crestinilor in trei glasuri, poftindu-i la masa sfanta şi la adapostul cel mai sigur al sufletului.

10

136 - Imparateasa nu paraseste pe nimeni din cei ce o cheama in ajutor.137 - Cu trei Sfinte Masluri, omul se leapada de pacat şi se desleaga blestemul. Numai asa işi poate recapata libertatea.138 - Toti crestinii ortodocşi sa-şi pastreze credinta şi sa o apere.139 - Nimic nu este placur lui Dumnezeu decat o inima curate, care işi pregateste calea mantuirii prin ostenelile sale.140 - Adevarul sa-l iubiti, adevarul sa-l marturisiti şi pentru adevar sa muriti.141 - Nu alergati la ajutorul omenesc, ci grabiti spre ajutorul lui Dumnezeu.142 - Cantarile de la Utrenie, lauda Imparatesei:” Ceea ce esti mai cisntita…”, daca ar sti crestinii cata trecere au inaintea Imparatesei, zi şi noapte le-ar canta.143 - Cei ce nu au voce şi nu pot canta, sac ante in cuget şi in gand.144 - Cand te inchini sa nu-ti fie gandul la altceva, ca la acel lucru te-ai şi inchinat.145 - Sfantul Paraclis citit la vremea cuvenita, strica orice hotarare omeneasca. Strica zidul de otel.146 - Cand omul nu poate dormi, nu-i vine somnul, sa se scoale şi cu metanii sa faca rugaciuni, intreit sa se osteneasca. Daca nici nu dormi, nici nu te rogi, faci voia satanei.147 - Orice crestin, prima rugaciune sa o faca chemand in ajutor pe Sfintii Ingeri.148 - Cei credincioşi se ostenesc, invrednicindu-se de mantuire.149 - Sfanta Macrina il vedea pe Sfantul Inger cu o sfatuia zi şi noapte şi la to pasul.150 - Munciti, credeti şi nadajduiti.151 - O sa soseasca timpul cand Sfintele Biserici vor fi inchise. Chiar daca unii crestini nu mergeau la Sfanta Biserica, ci mergeau la arat, la plimbare, la cosit, la secerat sau in calatorie pentru alte interese, daca auzeau clopotul in sat, in de sarbatoare ori in zi de lucru, işi ziceau in sinea lor:”Trebuie ca a murit cineva şi se desfasura in sufletul lui Taina Dumnezeirii. Moartea, clopotul, preotul, Sfanta Biserica fac intalnire cu Dumnezeu”. La auzul clopotului, fiecare işi adduce aminte de greselile lui şi de judecata lui Dumnezeu.152 - Din gurile preotilor, ale calugarilor şi ale crestinilor,trebuie sa izvorasca cuvinte de binecuvantare dumnezeiasca, in tot timpul şi la intalnire şi la despartire.153- Orice crestin sa-şi marturiseasca greseala sa şi sa nu-l intereseze greselile altora. Ca atunci a fugit toata smerenia de la el.154 - De la sedere şi de la tacere nu castigati nimic.155 - Cei ce fac rugaciuni de culcati, iau plata saracului şi se socotesc cau un caine lingandu-şi botul, cu nadejdea ca maine ii va da stapanul o bucatica mai mare de paine.156 - Cei ce fac rugaciuni seara inainte de culcare, Sfintii Ingeri privegheaza la capul lor in timp ce dorm.157 - Cei ce fac rugaciuni cand pleaca in calatorie, calatoresc şi Sfintii Ingeri impreuna cu ei şi vor fi aparati de naluciri şi de duhuri rele.158 - Tot crestinul sa aibe in casa Icoana Sfintei Treimi. E asa de folositoare, ca sic and ai fi cel mai bun prieten cu un rege sau cu cel mai mare conducator al unei tari.159 - Sfantul Maslu e una dintre cele mai folositoare slujbe pentru suflet, sa fie sanatos. Şi trupul, daca e bolnav, pentru tamaduirea lui. Te izbavesti de primejdii şi indeparteaza duhurile rele.160 – Fetele care poarta numele de Luminita sa-şi serbeze ziua odata cu Invierea Domnului.161 – Tronul Sfintei treimi este inchis cu 12 randuri de garduri, facute numai din SfinteCruci şi se afla pe o intindere de 9 km. Toate Sfintele Cruci sunt ale fostilor crestini. Oamenii vor sa stapaneasca pamantul cu tot ce este pe el. Intr-o zi, insa, Sfanta Treime il va scutura asa de tare,

11

ca se vor risipi şi se vor sfarama toate frumusetile şi lucrurile facute cu dibacie de mainile oamenilor. Abia atunci se vor lamuri ca a Domnului este pamantul.162 – Nu va plangeti de cele lumesti, nici de seceta. Ci mai vartos, plangeti, intrebandu-va cum va veti afla mantuirea sufletului.163 – Sa aveti o singura nadejde: in cer. (16,16,12).164 – Nu va zaboviti a va osteni in cele dumnezeiesti, ca mare plata veti lua.165 – Este seceta mare nu de apa, ci de credinta. Ca nimeni nu seamana nimic şi de aceea, nici nu rasare nimic.166 – Se dau lupte grele in sufletele crestinilor. Trebuie sa va rugati mult şi sa aveti mare nadejde.167 – Sa nu va lipseasca rugaciunea. Rugati-va cu mintea şi cu gandul, daca nu se poate cu grai , cu vorbe.168 – Fagaduinta data inaintea lui Dumnezeu prin cuget, oricare crestin face inscris chiar cu Domnezeu Atotputernicul.169 – Cine nu se smereste la oameni, nu se smereste nici la Dumnezeu.170 – Rabda orice in numele lui Dumnezeu. Sa ia mile de orice necajit in numele lui Dumnezeu. Şi la orice nenorocire şi necaz, nadajduieste in numele lui Dumnezeu.171 – Credeti in cuvintele Nascatoarei de Dumnezeu şi nadajduiti in puterea Celui Prea Inalt. Nevinovatia nu va muri niciodata.172 – Oamenii sa creada ca Dumnezeu poate sa-i ajute.173 – Cei ce spun ca au vesti dumnezeiesti, sa fie puşi la incercari:

1.Puşi sub paza, sa posteasca 3 saptamani.2.Sfanta Aghiasma sa i se dea in a 7-a zi. Sa nu fie viclesug. Şi de va fi de la Dumnezeu,

va reuşi postitorul. Daca nu, se va stinge din viata, ori se va lepada de aceasta postire.174 – Sa faceti marturisirea dupa Pravila.175 – Cei ce dau pentru Sfanat Pasca la Inviere se socotesc ca şi cum ar pune temelia unei Sfinte Biserici.176 – Crestinii san u se osteneasca sa cerceteze proorocirile. Mai bine este sa se roage lui Dumnezeu sis a implineasca ce spune Sfanta Evanghelie.177 – Bine este sa va rugati, dar sa nu va laudati cu rugaciuneafacuta in tacere şi nepovestita niciodata la oameni.178 –De folos este a randui prin cuget asa:”Pomeneste Doamne intru Imparatia Ta, pe toti cei ce mi-au sarutat nevrednica mana şi pe toti care pomenesc numele meu de bine, pentru slava lui Dumnezeu şi pe cei care barfesc numele meu. Pomeneste-i Doamne şi pe cei care batjocoresc slava lui Dumnezeu, pomenind pacatosul meu nume”.

179 – Pomenindu-se crestinii unii pe altii la anumite rugaciuni, şi sfinte daruri, poate fi o adevarata dragoste parinteasca, duhovniceasca. Inaintea lui Dumnezeu se afla egala cu prinosul.180 – Numai prin smerenie se poate capata o binecuvantare frumoasa.181 – Crestinii sa faca marturisiri mai dese, caci greseli sunt cat nisipul şi curatire nu se face de nimeni.182 – Crestinul trebuie sa socoteasca necazurile ca pe niste intamplari frumoase, ca atunci se darama cel ce lucreaza rele.183 – Muntele credintei, al bucuriei, al nadejdii, al fericirii şi al mantuirii, al fiecaruia ce se osteneste in numele luiDumnezeu este incarcat cu flori şi numai cu flori. Aceste flori sunt numai

12

faptele bune ale celor de aici: Liturghiile date, ostenelile lor, ajutorul dat cu dragoste catre cei necunoscuti. Acestea stralucesc ca soarele nepieritor.184 – Maica Olimpiada n-a iubit nimic şi nu s-a bucurat de nimic pe pamant, zilnic a lacrimat pentru cuvantul lui Dumnezeu. S-a ostenit sa impodobeasca casa lui Dumnezeu. A luminat mintile crestinilor şi prin fel de fel de sfaturi i-a incurahat, le-a aratat calea mantuirii.185 – Olimpiada l-a iubit pe Dumnezeu in cer şi a iubit saracia pe pamant. A iubit Sfanta Biserica cu toate podoabele ei. Prin ostenelile ei, a aprins o lumina care nu se vas tinge.186 – Crestinul sa vietuiasca pe pamant, dar sa fie legat cu sufletul de toate cele ceresti.187 – Nasterea Imparatesei inseamna bucuria neamurilor.188 – Femeia care sta cu capul descoprit la Sfanta Rugaciune, chiar de ar ingenunchia cu lacrimi, nu-I primita cea rugaciune. Rugaciunea fara acoprire de cap, este pedeapsa.189 – Orice crestin sa asculte cu sufletul şi cu inima cantarile dumnezeiesti, chiar daca este huiduit şi batjocorit de oameni.190 – Cei ce cugeta la Dumnezeu şi se şi lupta in numele lui Dumnezeu, cu adevarat se incununeaza cu mare frumusete.191 – Aceia care marturisesc pe Mantuitorul şi vorbesc de Sfanta Cruce, dar n-o marturisesc insemnandu-şi corpul, sunt ca cei care framanta zilnic paine, şi paine nu mananca, nici nu o gusta.192 – Sa fiti cu cugetul la ceea ce spune preotul:”Luati, mancati…”.193 – Oricat ar fi de necajit omul, pe Dumnezeu sa-L slaveasca şi atunci ia parte cu Sfintii Ingeri.194 – Cine n-are mandrie şi nu se iubeste pe sine, nu se supara niciodata. Pentru a trece peste acestea, trebuie sa folosesti vesnic rabdarea. Rabdarea este un cuvant de sfintenie.195 – Rabdarea intru toate ale vietii il duce pe om la sfintenie.196 – Sa faceti intotdeauna Semnul Sfintei Cruci drept. Acesta va fi tarie şi sprijin pentru toate scarbele.197 – Sa nu mancati noaptea, in timpul Utreniei, ca e mare pacat. Acel suflet piere. Se socoteste in fata lui Dumnezeu, ca oricare porc pus la ingrasat, care se injunghie de Craciun.198 – Unii, cand stau la rugaciune, dau drumul la acele mirosuri urate, a imputiciunii din ei şi işi vad mai departe de rugaciune. Mult mai salta diavolii şi se bucura zicand: “Cuviosul tamaie şi se roaga. Nu este primita acea rugaciune, ca e facuta spre bucuria celui rau.199 – Orice preot, calugar, crstin, cand işi face rugaciunile din noapte, din zi, cate cuvinte rostesc cu evlavie, cu dare de seama şi cu dragoste, faclii din puterea Duhului Sfant se aprind in sufltul aceluia.200 – Sfintii Apostoli au vestiti in toate colturile lumii Invierea Domnului. Noi trebuie sa marturisim puterea Domnului, care este neinchipuit, nepovestit şi negrait de mare.201 – Cand plangeti, nu plangeti trecutul, nici prezentul, ci va plangeti viitorul, ca nu-l stiti cum va fi.202 – Cei ce iau aminte la strigatele şi la huiduielile oamenilor şi se impotrivesc lor, nu vad slava lui Dumnezeu şi nici nu calca pe treapta mantuirii.203 – Sfanta Evanghelie este calea mantuirii. Sfanta Biserica, cu toate sfaturile ei, este acoperamantul vostru in zile de primejdie.204 – Oricat ar fi de mica o rugaciune, sa o incepeti cu:” Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostril, Doamne Iisuse Hristoase…” Altfel, rugaciunea nu are nici un rost.205 – Sa nu va inchinati fara metanie. E ca şi cum ai coase fara ac, ai praşi fara sapa, ai coşi fara coasa.

13

206 – Fericiti sunt aceia care au vetuit pe pamant aproape de Sfanta Biserica şi s-au indulcit de cuvantul Sfintei Evanghelii şi au gustat Sfanta Anafora. Acestia, cand trec din viata, trec la bucurii şi la cele fara de grija.207- Intru Sfanta Inviere sa se bucure toata firea omeneasca sis a se veseleasca toata faptura.208 – Acol unde se rosteste şi se crede “Hristos a inviat”, nu se fac metanii sau rugaciuni. Nedormiti, neobositi, sac ante “Hristos a inviat. 209 – Nimeni sa nu faca haz in timpul sfintelor rugaciuni, de cei nestiutori, cel mult sa-i invete.210- Nu se poate sa nu fie rostita o rugaciune fara vinovatie şi sa nu fie rasplatita.211- Rugati-va Celui Atotputernic şi traiti in Duhul Lui.212 – Sfantul Gheorghe spune:”Toti crestinii, calugarii şi preotii, care marturisesc sau pomenesc numele meu, vor fi neinvinşi in necazuri”.213 – Nu cu corpurile sa va inchinati Dumnezeului Celui adevarat, ci cu sufletul. Cei ce se inchina cu sufletul, nu vor pieri in veac.214 – Nu se poate sa nu vietuiasca pana la trei şi mai multi in jurul unui sfant locas sau in jurul unui Sfant paraclis sau langa o casa mica de rugaciune, fara sa se citeasca Psalmii Utreniei. “Slava intru cei de sus…:”, sa se auda din gura fiecarui crestin, in fiecare zi, ca sa primeasca binecuvantarea pentru a-şi hrani trupul.215 – Prin cuvantul lui Dumnezeu, toate ale oamenilor au spor. Toti cei ce cred in cuvantul lui Dumnezeu, primesc binecuvantare.216 – Sprijinul crestinului este Tatal Ceresc.217 – Trebuie sa se citesca Psaltirea zi şi noapte. Pentru cei ce fac aceasta, va straluci noaptea ca şi ziua.218 – Sa aveti frica intreita de Dumnezeu şi cu cititul Psaltirii va veti apara. Nu veti fi pecetluiti de cei care cred ca vor stapani lumea.219 – Oboseala peste masura, rugaciunile nenumarate şi vietuind in frica de Dumnezeu, aceasta i-a mantuit pe sfinti. Ei nu au luat in considerare neputinta firii omenesti.220 – Acel loc, raiul, unde nu s-a savarsit pacat, binecuvantat va fi in vecii vecilor, pentru cei ce vor avea fericirea sa stea in el.221 – Crestinul, nu numai ca trebuie sa indeplineasca multe fapte bune, dar sa se lupte ca sa nu greseasca in fata oamenilor, ca sa nu-L supere pe Dumnezeu. Pentru aceasta va lua plata, mai mare decat va lua in dreptul milosteniei.222 – Cinci rani grave a avut Mantuitorul pe corp. Felia de paine pe care o impartiti, sa fie cat cinci bucati de Anafora.223 – Cei ce fac semnul Sfintei Cruci se mantuiesc, iar cei ce nu-l fac se osandesc.224 – Sfanta Cruce insemnata pe corp, ajuta sufletului la trecerea prin vamile vazduhului, prin care trece orice om.225 – Mai intai trebuie treziti crestinii din somnul greu al intunericului. Apoi sa se aprinda in sufletul lor flacara credintei, dorul de a asculta Sfanta Evanghelie, sa fie cuprinşi de frica Celui ce i-a zidit. Caci de dreapta şi infricosatoarea judecata, numeni din cei ce au primit Sfantul Botez şi au vietuit pe pamant, nu este scutit.226 – Maica Domnului ne spune:”Eu sunt legatura dintre Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfant”.227 – Pe vremuri, cand credeau crestinii in dorinta de a se mantui, cei ce se hraneau cu plante cugetau ca mananca mana şi cei ce mancau paine cugetau ca manca mana direct din cer. Şi n-au auzit cel putin un grai dumnezeiesc in vazduh. Şi voi, care ascultati cuvintele mele, de ce va indoiti?

14

228 – Blagoslovenia Domnului ii va prabuşi pe cei ce astazi petrec. Din cei ce stau cu mainile in sus, nu multi se vor inalta catre puterea lui Dumnezeu, fiindca viata e plina de vijelii şi de furtuni. Asa de mari furtuni vor fi, ca vor smulge copacii uriasi, adica pe batranii şi pe batranele care au vietuit in buna credinta. Furtuni neinchipuite la adanci batranesti ii vor smulge.229 – Toti crestinii care se ostenesc sa-i aduca pe cei necredincioşi la dreapta credinta, iau parte la darurile dumnezeiesti, alaturi de Sfantul Ioan Gura de Aur.230- Veniti sa ne bucuram de slava cea nesfarsita a lui Dumnezeu.231 – Sa parasiti orice lucru pamantesc, rugaciunile sa nu va lipseasca. Canoanele date de duhovnic sa le socotiti ca pe o carare neteda şi sa le impliniti cu dragoste.232 – In orice loc vor vedea crestinii o Sfanta Cruce, sa nu o priveasca ca pe orice lucru de pe pamant. Sa o vada ca pe o lumina, ca pe o calauza, sa o socoteasca ca pe cel mai bun acoperamant, ca cel mai strasnic adapost. Sa o priveasca ca pe cel mai bun baston de sprijin. Fiind langa Sfanta Cruce, sa creada ca sunt langa parinti, sa-şi inchipuie ca e in mijlocul unei armate care e mereu treaza şi poseda toate armele sisunt vrednici de lupta şi victorioşi intotdeauna.233 – Marturisiti cu tarie puterea lui Dumnezeu şi tot ceea ce trebuie va veni pe nebagate de seama.234 – Cel ce se lipseste de toate cele pamantesti, devine soldumnezeiesc.235 – Dumnezeu, Tatal Ceresc, iarta şi binecuvinteaza pe tot omul ce este plecat cu sufletul şi cu genunchiul.236 – Faceti truda trupeasca, credeti in oboselile Sfintilor Parinti, rugati-va lor, postiti posturile cu dragoste, nu faceti tulburare intre voi pentru iubirea de sine.237 – Cine nu are iubire de sine, vesnic incheaga taine dumnezeiesti şi petrece in lumina.238 – Daca iubiti smerenia, sa iubiti şi marturisirea, şi daca iubiti marturisirea, sa iubiti dreptatea şi adevarul şi atunci veti fi cu adevarat slugi dumnezeiesti.239 – Crestinii sa nu implineasca, sa nu savarseasca o taina dumnezeiasca cu sila.240 – Cei care vor sa fie cu adevarat vase curate şi stralucite ale Mantuitorului, toata viata pe pamant, le e indoita suferinta.241 – Oricat ar fi necazurile de mari, dati slava Puterilor Ceresti. Sa va instrainati de tot ceea ce nu este placut lui Dumnezeu şi sa iubiti linistea şi singuratatea. Sa impliniti rugaciunea, postirea, milostenia, privegherea şi mersul regulat la Sfanta Liturghie.242 – Sa nu dea mamele hrana de dulce copiilor şi peste cateva zile sa-I duca la impartasit. Nu e pacatul copilului, ci al mamei, indoit sau intreit.243 – Rabdare intreita, tacere nesfarsita şi smerenie fara margini. Peste toata invalmaseala şi peste toata fierberea şi clocotirea, tot Sfanta Cruce va ieşi biruitoare.244 – Sa nu treaca crestinii pe langa o Sfanta Biserica, pe langa o Sfanta Icoana sau pe langa o Sfanta Cruce, fara a-şi insemna corpul cu Sfanta Cruce, clar şi drept, stand pe loc. Insemnandu-şi corpul, vor capata binecuvantare in calatoria sa mai departe.245 – Sa faca crestinii rugaciuni, indoite cu post şi intreite cu nadejde. Auzite, primate şi implinite sunt de Cel de sus, cererile celor ce le fac cu lacrimi.246 – Cuvantul “Ortodoxie” insemna: adevarat, drept, curat, implinitor de porunci, nelipsit de la slujbele Sfintelor Biserici şi fara nici un fel de greseala.247 – Mai primita este la Tatal Ceresc rugaciunea de sfarsit, de multumire la masa. Inceputul este o copilarie fara minte. Sfarsitul sa fie pentru toti o batranete plina de intelepciune.248 – Marturisirea este cea mai primita de Tatal Ceresc.249 – Mai primita este rugaciunea facuta in gand, decat cea in grai, cu vorbe.

15

250 – Tot omul sa aibe mai intai in minte pe Dumnezeu Tatal, apoi pe cei ce l-au nascut şi pe cei ce l-au adus printre crestini.251 – Cand plecati la munca ori la drum, in fiecare dimineata sa luati binecuvantare de la Sfanta Icoana ce o aveti in casa, facand cel putin trei metanii şi inchinaciuni.252 – Sa fiti milostivi fiecare cu sufletul vostru. Sa faceti iubire de dreptate, marturisire de adevar şi multa retragere de la tot ce credeti ca este rau, ca sa va puteti pregati odihna cea vesnica.253 – Cei 14000 de prunci ucişi de Irod, au luat chip de porumbei şi zboara fluturand, veselindu-se de slava lui Dumnezeu. Cand sunt crestinii in nevoi, sa faca rugaciuni catre cei 14000 de prunci, caci pentru nevinovatia lor au mare trecere la Tatal Ceresc şi la Scaunul Sfintei Treimi. Sunt primiti şi ascultati.254 – Calugarul, chip ingeresc purtand, se cuvine zi şi noapte sa-l laude pe Cel ce ia- trimis darul. Intocmai ca şi ingerii sa-L laude in grai şi ingand.255 – Pe cei rai sa-I pomeniti in rugaciune, ca intru tarziu, de ei sa te izbavesti.256 – Sfanta Cruce cu dragoste sa o primesti, Domnului din cer sa-I slujesti sis a te lepezi de toate cele pamantesti.257 – Sa nadajduiti in puterea Sfinte Cruci şi sa credeti in puterea ei.258 – Va fi mai intai un razboi care va zdrobi intunericul şi dupa aceea Sfanta Cruce va straluci mareata.259 – Blagoslovite sunt mainile care acopera Corpul Sfant şi gol al Mantuitorului. Oricare dintre crestini, daca acopera Sfanta Cruce la cele 12 Sfine Evanghelii cu orice fel de panza alba, arata cea mai mare dragoste şi se afla la cea mai apropiata treapta de prietenie cu Mantuitorul. Cum Sfanta Veronica a sters fata Mantuitorului cu marama, asa trebuie femeile crestine, sa stearga Sfanta Cruce cu val curat sis a o inveleasca cu acelaşi val.260 – Tot crestinul sa cugete la cele Dumnezeiesti.261 – Cei cu trup nu trebuie sa dea sfaturi celor fara de trup.262 – Sa miroşi tamaia, nu sa o prepare. Cei ce pregatesc tamaie şi cei ce tamaiaza, sfinte sunt mainile lor.263 – Cei ce vor sa-L iubeasca pe Dumnezeu, sa iubeasca dreptatea şi adevarul. Acestea sunt treptele cu ajutorul carora, poti sa ajungi sa iubesti pe Dumnezeul cel adevarat.264 – La fantani sa puneti icoane, aratand astel taina apelor.265 – Calugarii şi calugaritele san u doarma alaturi de altcineva, nici de prunci, nici de neamuri, nici de bolnavi, caci nu este ingaduit. Sa nu spuna ca ii este frig. Sa sporeasca şi sa inmulteasca metaniile şi se va incalzi.266 – Mai primita este cainta la Dumnezeu Tatal, decat osteneala prea multa, facuta cu mandrie sau cu ambitie.267 – Cei ce Il lauda pe Cel Atotputernic cu gandul, şi daca Il lauda cu toata inima, in gand, se aude in ceruri.268 – Metania este floare nemuritoare pentru cei ce o fac.269 – Sa nu dormiti sis a va ingrijiti numai de mancare, fiindca veti lua plata de trantor. Sa postiti şi sa va rugati cu nadejde, nu numai pentru voi, ci şi pentru altii, sa le pregatiti mantuirea.270 – Cei ce nu rostesc “Tatal nostru” cu credinta, nu se mantuiesc.271 – Se inregistreaza tot ce face crestinul in Sfanta Biserica, in timpul Sfintei Liturghii. Toate le scriu Ingerii luminati. Cei intunecati scriu dublu.272 – Sa nu-I urati pe cei ce striga impotriva voastra, ci sa-I considerati ca pe cei mai buni prieteni, ca prin ei va veti mantui.

16

273 – In ziua Sfinte Mari Mucenite Ecaterina, sa se praznuiasca cu Sfanta Liturghie sis a se citeasca şi Acatistul.274 – Suferintele pe corp sunt flori nemuritoare, iar postul cladeste cale de aur.275 – Mare ajutor au crestinii care inalta rugi fierbinti catre Sfanta Filofteia. Are mare trecere la Mantuitorul.276 – Cei ce varsa o lacrima curate pentru chinurile Mantuitorului, se vor mantui.277 – Cand merge crestinul la Sfanta Biserica, daca a pus mana pe zavorul usii şi a intrat, ingerul o scrie. Daca se inchina la Sfintele Icoane, s-a rugat, a ascultat Sfanta Liturghie, predica preotului, ingerul le scrie pe toate ca fapte bune.278 – Daca te rogi, san u osandesti pe nimeni, nici animalele. Daca ai plati o Sfanta Liturghie, san u ocarasti pe nimeni. Daca aid at o felie de paine unui sarac, nu mai lungi vorba.279 – “Doamne Dumnezeule, cred cu adevarat ca Tu ai facut cerul şi pamantul şi toate cate le vedem şi cate nu le vedem. Cred cu adevarat, ca imi vei indeplini şi dorinta mea”. Cand vei rosti aceste cuvinte, sa fii lepadat de toata rautatea.280 – Psaltirea este adapostul celor ce ocitesc şi o asculta cu bagare de seama.281- Psaltirea este paine nesfarsita, o hrana sufleteasca a celor flamanzi.282 – Toti cei care nu implinesc poruncile, toti se leapada de Dumnezeu.283 – Crestinii sa se sileasca a invata rugaciuni sfinte pe de rostul, ca sa le foloseasca atunci cand inca vor mai fi cu viata şi nu vor mai avea dupa ce citi o sfanta rugaciune.284 – Sfanta Cruce este sprijin de mantuire.285 – Intr-o seara mai multi crestini s-au adunat sa faca impreuna rugaciunea de seara. Iar Maica Domnului, in chip nevazut, sta intre ei. I-au placut inchinarea şi sfantele rugaciuni pe care le-au facut. Dar mai tarziu, au inceput sa faca sfat in privinta credintei.

Şi un batran, care parea a fi credincios, a zis:” Daca ne-am rugat o data astazi, nu inteleg de ce sa ne mai rugam şi maine? Şi daca ma rog maine, de ce sa ma mai rog şi poimaine? Şi vorbea batranul rar, cuvinte clare, sa le auda toti, indoite cu lacrimi. Şi toti cei prezenti s-au lasat convinşi şi au trecut de partea celui batran.

Ei s-au adunat cu bucurie la sfanta rugaciune, dar prin vorbele şi lacrimile batranului, toti au cazut de la credinta.

Caci batranul le spunea mai departe:”De ce sa zici “Sfinte Dumnezeule” de trei ori? De ce sa zicem Sfanta Treime de atatea ori? Nici “Tatal nostru” san u-l zicem mereu. Caci, “Tatal nostru” este o rugaciune sfanta, o rugaciune mare. Sa-l zicem o data in viata sis a-l consideram asa de mare, ca şi cum ar fi una dintre cele 7 Sfinte taine.

Lumea era inmarmurita si-l ascultau pe batran nemiscati. Atunci doi diavoli incornorati i-au pus coroana pe cap batranului.

Iata, dragii mei, cum lucreaza diavolul, cu cata mestesugire ii atrage pe crestini si-i indeparteaza de la adevarata credinta, de la Dumnezeu şi de la Sfintele Invataturi ale Scripturii. Asa au luat fiinta sectele cele mullet in lume. Ca sa faramiteze credinta cea adevarata şi sa le fure mintile crestinilor.286 – Toti crestinii dornici de mantuire sunt obligate sa zica sfintele rugaciuni cat mai des: dimineata, la prans, seara şi la miez de noapte, astfel: “Imparate Ceresc, Sfinte Sumnezeule (de 3 ori), Preasfanta Treime, Tatal nostru” şi sa le incheie cu “Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”. Este asa de importanta şi de folositoare şi de bineprimita aceasta rugaciune,, facuta in intregime. E ca şi cum ai deschide usa la un palat frumos şi ai intra in el. E ca şi cum ai intra intr-o gradina cu flori

17

şi ti s-ar oferi locul cel mai de cinste. E ca şi cum ai intra intr-o livada cu flori, cu fructe date in parg şi ti se ofera cu cinste, locul cel mai umbros, la vreme de arsita.287 – Sa cinstiti ziua de Duminica. Samabata, pe la orele 14-15 sa lasati lucrul.288 – Adevaratii crestini işi gasesc linistea sufleteasca numai atunci cand implinesc poruncile lui Dumnezeu şi se infricoseaza de cuvantul Sfintei Evanghelii şi cu simturi crestinesti, cauta sa indeplineasca tot ce spune Sfanta Evanghelie.289 – Sa incepeti lucrul cu metanii, cu post şi cu rugaciuni.290 – Sa credeti in puterea lui Dumnezeu, sa lucrati in numele lui Dumnezeu, sa va rugati inchinandu-va lui Dumnezeu.291 – Puterea Duhului Sfant lumineaza pentru cei vrednici. Dar pentru cei şi mai vrednici, şi mai mult lumineaza.292 – Sfanta rugaciune unita cu postul şi cu instrainarea de tot ce nu-I place Manutitorului, mantuieste pe om.293 – Cand stati la Sfintele rugaciuni, sa simtiti cu cugetul şi cu tot corpul ceea ce faceti.294 – La Sfanta Liturghie, tot crestinul sa stea cu mintea incordata la toate actele, cum vin la rand. Atunci poti sa-ti aperi sufletul de primejdii.295 – “Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi” este o cantare ingereasca, plina de dulceata. Crestinii care o zic mereu, din toata inima, fara sa le fuag mintea in alta parte, se pot mantui.296 – Moartea unui luptator pentru credinta e o jertfa inainte Sfintei treimi.297 – Toti crestinii sa mearga ca la o datorie sfanta la Sfanta Biserica, in toate zilele din Saptamana Patimilor.298 – Gura este data omului sac ante lui Dumnezeu cantari de lauda in orice imprejurare. Sa fie cuvantul vostru ca mierea şi sa graiti dulce, ca sa luati binecuvantare.299 – Cum veti starui in credinta, asa va veti mantui.300 – Toate miscarile oamenilor de pe pamant. Şi bune şi rele, in ceruri se stiu. Se vestesc prin Sfintii Ingeri şi mai repede decat fulgerul toate dorintele sufletesti, toate amaraciunile, cat şi toate hotararile, toate sunt communicate la Sfantul Scaun Domnesc.301- Vinerea sa cititi “Acatistul Tuturor Sfintilor”, cu evlavie şi cu incredere. Eu un lucru Dumnezeiesc.302 – Lasa grijile pamantesti in voia lui Dumnezeu, şi Dumnezeu prin voia Sa, va implini cererile tale, daca tu vei crede cu adevarat şi te vei ruga Lui.303 – Nu este de folos crestinilor, ca sa treaca ziua Sfintei Duminici, fara sa foloseasca ceva pentru suflet. Crestinii, ca sa-şi poata mantui sufletul, in toate vremea sa se plece catre cei nevoiasi, catre cei in suferinta şi nici de la Sfanta Biserica san u lipseasca. Blagoslovite sunt mainile care duc jertfa din prinoasele lor sfintelor Biserici. Mare usurare au acele suflete.304 – Daca azi ai facut o mica rugaciune, maine faci doua. Daca azi te-ai inchinat putin, maine sa te inchini dublu.305 – Cautati marturisirea, indreptarea şi puneti capat relelor. Nu repetati ce ati facut in trecut. Canonisiti-va şi va apropiati de Sfintele Taine. Sa aveti respect pentru cei batrani, sa aveti mila de cei saraci şi de cei neputinciosi. Cu mintea la Sfintele Rugaciuni, sa-I pomeniti pe cei din inchisori, nu pentru ei, ci ca sa va fie voua bine şi sa luati parte la cina cu Iisus, cel ce s-a rastignit pe cruce.306 – Cei ce au pe pamant fapte bune, in numele lui Dumnezeu, in rai au flori. Cei ce muncesc in folosul altora, in Rai işi afla odihna.307 – Sa traiti cu trupul pe pamant, dar cu mintea sa fiti in cei.

18

308 – Orice lucru pe care il incepeti, sa-l tamaiati, sa-l stropiti cu Sfanta Aghiasma. Se face legatura indata cu Cel Prea Inalt şi indata se trimite binecuvantare.309 –Foarte usor se castiga mantuirea prin smerenie, dar putini oameni se smeresc. Multi renunta la smerenie şi prefera osteneli insutit de grele pentru a castiga mantuirea.310 –Cel ce putin se osteneste, in scurt timp, de mult se invredniceste.311 – Oamenii ar trebui sa vina des la Sfanta Biserica, macar ca sa nu uite a-şi face semnul Sfintei Cruci sis a se insemneze cu el. Caci in valurile lumii uita de Dumnezeu şi uita ca exista Sfanta Cruce, ca arma neinvinsa a crestinilor.312 – Fericit este acela care se osteneste a intoarce multe suflete la credinta, sprijiinindu-le a merge pe drumul mantuirii.313 – Calugarii şi calugaritele care nu-şi fac canocnul, nu se pot mantui. Cei ce sunt in suferinte, bolnavi la pat, sa-şi faca 12 inchinaciuni in dreptul cetei Sfintilor Apostoli.314 – Cel ce iubeste metaniile şi este neintrecut a le face, va avea in imparatia lui Dumnezeu flori nesfarsite.315 – Invatati crestinii sa faca semnul Sfintei Cruci, bun, drept, correct şi sa se insemneze cu el. Prin Sfanta Cruce se poate capata indrazneala şi incurajare sit e intareste sufleteste.316 – Orice crestin, cand pleaca pe o cale buna şi nu are nici un gand rau, asupra cuiva şi reuseste la treburile pentru care a plecat, acela este insemnat şi silit de Duhul Sfant.317 – In zadar alergati şi va framantati pentru cele pamantesti, caci pana nu veti alerga cu sufletul la cele ceresti, nu veti reusi.318 – Crestinul, in viata lui, trebuie sa graiasca numai adevarul din inima şi sa lase tot lucrul la voia lui Dumnezeu. Ca orice treaba facuta fara binecuvantarea lui Dumnezeu, este ca o mancare pripita sau ca o fructa manata. Sa nu faci nici un pas fara a rosti sfanta rugaciune. Iar daca este silit de altii şi nu are timp sa rosteasca cuvenita rugaciune, sa-şi aduca minte ca sus, in Cer, este un Dumnezeu adevarat, fara inceput şi fara de sfarsit şi este de ajuns.319 – Crestinii muncesc viile in zile de sarbatori, iar femeile şi fetele lucreaza in vii, necurate fiind. Din vie se fac struguri şi din struguri vin şi din vin Sfanta Jertfa. Tot lucrul omenesc facut in zi de sarbatoare, este spre pedeapsa şi nu spre castig.320 – Niciodata san u incepeti Sfintele Rugaciuni, in timpul noptii, fara sa va spalati fata şi mainile.321 – Prin smerenie, toti au castigat dar mare. Sa te semresti cu inima, cu sufletul şi cu cugetarea.322 – Lauda este a tuturor puterilor ceresti, iar durerile, chinurile şi necazurile sunt ale oamenilor de pe pamant, mai ales cand ei şi le fac.323 – Rugaciunile Sfinte şi chemarea lui Dumnezeu, in ajutorul omului, trebuie facute cu simturi deosebite.324 – Inchinaciunile dese pe care le fac calugarii şi crestinii, inmultesc florile din Rai şi vor avea parte de ele.325 – Bine este sa te porti frumos şi sa vorbesti frumos oamenilor. Aceasta insa, pentru a fi placut oamenilor şi a te lauda. Dar, ca sa-ti mantuiesti sufletul, mai bine este sa cugetati frumos. Zi şi noapte sa cugetati la cele dumnezeiesti şi la faptele sfintilor, la ostenelile lor, pentru a va mantui.326 – Crestinii sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci cat mai des, ca sa capete intarire şi incurajare.327 – Cand va rugati, va faceti zid de aparare. Iar cand postiti, diavolii raman neputinciosi.

19

328 – Credinta este sa fii retras, in adunari sa vorbesti cand esti intrebat, iar daca crezi ca darul lui Dumnezeu te ajuta, se poate sa dai un sfatin adunare, in folosul tuturor.329 – Povatuiti pe oameni sa asculte cu sete cuvantul Mantuitorului, spus la Sfanta Evanghelie cu cuvinte duhovnicesti.330 – Lacrimile ce le verşi intimpul Sfintei Rugaciuni,va pregatesc o viata aleasa spre viata vesnica.331 – Inchinandu-se, crestinii ranesc, surpa si-i omoara pe diavoli.332 – Crestinii, in trecut, traiau numai pentru suflet. Ajutau pe cei saraci, pe cei batrani şi pe cei neputinciosi, pe cei fara pricepere şi nedumeriti. Iubeau postul şi se lipseau de cele placute lumii.333 – Fara Sfanta Rugaciune, nu ne putem mantui. Omul care nu se roaga e ca pasarea fara aripi, nu poate zbura şi fara zabava devine prada usoara jivinelor.334 – Cel ce a lucrat şi s-a rugat lui Dumnezeu, trebuie sa şi manance. Dup ace a plinit toate acestea, cade coplesit şi trebuie sa doarma, sa-şi reface puterile.335 – Stapanul a toate este cel mai bogat in mila. El ne izbaveste din mainile celor rai. De aceea, trebuie sa-i slujim Lui, acum şi in veacul viitor.336 – Rabda, taci şi iarta, ca sa castigi imparatia lui Dumnezeu.337 – A fost un crestin desavarsit aproape de Sfantul Mormant. Toata viata lui a cugetat la Patimile Mantuitorului, şi cand a adormit, a fost trecut in randul sfintilor. O data cu adormirea lui s-au savarsit minuni infricosate.338 – Sa mearga crestinii, cu acelaşi obiect, la sfintirile a 9 Biserici. Purtand acel lucru, are trecere oriunde.339 – Multi crestini ies din Sfanta Biserica in timpul Sfintei Liturghii. Ba unii ies afara şi fumeaza. Acestia vor merge la Dreapta Judecata cu vesmantul credintei neintregit, incomplet.340 – In Saptaman Patimilor, crestinii sa se impace unii cu altii.341 – Pentru Sfanta Inviere, nimeni sa nu ingenuncheze.342 – Hristos a inviat in cer şi pe pamant. Hristos a inviat in sufletele celor ce cred in El.343 – Cei cu viata singuratica, ca sa primeasca cununa intreita cand trec din viata, mergand pe la casele crestinilor, sa nu vorbeasca decat despre Sfanta Biserica, despre Sfanta Evanghelie şi sa arate pilde din vietile sfintilor, ca plecand din casele lor, sa rasara ceva nu in inima şi in sufletul lor.344 – Toti cei necajiti care nu hulesc nimic din cele Dumnezeiesti, in necazul lor cu Dumnezeu petrec.345 – Unde este dragoste fara interes pamantesc, aceea niciodata nu scade. Cand este dragoste prin harul lui Dumnezeu, aceea sporeste in veac.346 – Mantuitorul a lasat Cerul Sfant, biruit fiind de dragostea firii omenesti, S-a lasat sa vietuiasca printer oameni, sa vorbeasca cu ei, sa-I sfatuiasca, sa guste impreuna cu ei, Dumnezeu fiind. A mers descult pe pamant, ca cel mai sarac, ba S-a lasat invinovatit, batut, batjocorit, omorat, şi ingropat. De aceea, a inviat Mantuitorul, fiindca a primit, a luat asupra Sa toate vinovatiile noastre, nevinovat fiind.347 – Toata viata sa-i indemnati pe crestini sa mearga la Sfanta Biserica, şi sa le pomeniti des numele lui Dumnezeu.348 – Asa cum faptele bune, cat de mici, se scriu in cer, asa şi pacatele, cat de mici, se scriu sin u se sterg daca nu sunt marturisite.

20

349 – Nimeni sa nu doreasca cu de la sine putere sa vada slava lui Dumnezeu. Intai sa caute sa se indrepte, apoi sa se roage lui Dumnezeu cu toata nadejdea, şi daca Dumnezeu ii trimite dar din cer, atunci poate fi sluga aleasa.350 – Postiti dupa cuviinta, faceti sfinte rugaciuni dupa randuiala, povatuiti crestinii la calea cea buna şi dreapta catre Dumnezeu, lepadati rautatea şi veti avea multe adaose intru cele bune.351 – Crestinilor li se cuvine din tot ce agonisesc, prima prospatura sa o duca jertfa la Sfanta Biserica şi atunci toate vor fi cu spor, iar vitele sanatoase.Daca nu puteti duce la Sfanta Biserica, tamaiati şi la primul om care trece pe drum, dati-i. Bogdaprostea sa o auzi şi sa o pecetluiesti, caci cu ea se pecetluieste darul.352 – Sfanta Rugaciune facuta curate şi fara viclesug, explica ca şi cum ai incredinta argint curat inaintea Domnului.353 – Pentru cei necajiti, le este primita rugaciunea in taina. Rugaciunea crestinilor facuta in soapta de buze arse şi din inima zdrobita, se aude la Tatal Ceresc ca o trambita rasunatoare.354 – Cand intalnesti in cale o Sfanta Cruce, o Sfanta Icoana ori o Sfanta Biserica, sa zabovesti un pic pe loc spre a te insemna cu Semnul Sfintei Cruci, de cel putin 3 ori. Pentru ca ce este azi nu mai este maine, ca maine nu se stie daca mai poti.355 – Suferind nedreptatea oamenilor, veti afla odihna vesnica. Rabdand toate ale lor, va veti primi cununa.356 – Cei credinciosi, prin ispite se intaresc, iar cei slabi şi neputinciosi, prin ispite cad.357 – Dumnezeu Tatal a lasat omul ca sa munceasca sis a-şi agoniseasca cele trebuincioase şi din acelea sa ajute şi pe cei ce nu au, ca sa poata inmulti pe cele ale sufletului.358 – Cand plangeti, cautati sa va fie plansul cu folos sufletului. Pentru lucruri pamantesti, nu trebuie sa plangeti niciodata.359 – La Sfintele Rugaciuni, daca se slobozesc lacrimi şi se fac metanii, va izbaviti de tot necazul şi plata intreita veti lua in ceruri şi locul de cinste il veti afla in renumitele gradini ale Sfantului Efrem Sirul, care toata viata sa a plans pentru pacatele sale şi ale crestinilor.360 – Cine nu asculta Heruvicul in Sfintele Biserici, in Sfintele Sarbatori, nu ia parte la cele sfinte niciodata.361 – Crestinii care nu vin la Sfanta Biserica sa asculte “Crezul” şi prefera sa asculte vreun monolog, cine stie pe unde, ori un bufon, nu este primit in ceata dreptilor.362 – Vai de sufletul acela care nu a mers la Sfanta Biserica din vointa lui, din placerea lui, din dragostea lui şi pe picioarele lui. Plang şi ingerii de plansul lui, in ziua mortii lui. (Acestia au mers la Biserica cand ia dus nasa in brate ori cand i-a dus nasa de mana la cununie. Pe acestia ii vor duce altii cand vor fi inmormantati)>363 – Cei ce aud cuvintele sfintelor invataturi, zic de la inceput ca cred, apoi le dau la spate, ca sic and nu ar fi nimic. Altii cand aud le dispretuiesc, calcandu-le in picioare.364 – Cine pazeste poruncile şi cauta sa le implineasca dupa sfanta randuiala, se invredniceste de taoata binecuvantarea lui Dumnezeu şi se salajluieste in rauil cel neinnoptat.365 – Ce ati lucrat pe pamant, pe pamant ramane. Ce ati lucrat sufleteste, in ceruri merge.366 – Cei drepti merg la judecata, dar la judecata nu intra, pentru ca nu au de ce sa mai fie judecati367 – Prin dragoste pentru Mantuitorul se ajunge la rugaciuni şi la postire. Prin postire la umilinta, la lacrimi. Cu larimile se hotaraste suferinta şi prin suferinta şi chinuri se cumpara adapost binecuvantat cu odihna.

21

368 – Mila, dreptatea, adevarul, bunatatea, dragostea, smerenia, nadejdea şi credinta, te apropie de puterea lui Dumnezeu, te apropie de Iisus Hristos, de Sfanat Treime, de Prea Curata Fecioara, Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu şi de toate Puterile Ceresti.369 – Toti care se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci marturisesc taina Mantuitorului.370 – un Axion daca se canta, fie in Biserica, fie intr-o casa de crestini. Fie la drum, acela e cuprins de darul de a se mantui. Pentru orice Axion cantat, ingerii fac calatori in aer cu mare repeziciune, ducand vestea la Tronul Imparatesc, despre cantarea preaslavita ce se face pe pamant.371 – Cand va rugati, rugaciunea sa va fie rugaciune. Se rugau cuviosii prin pustie de se intorceau pasarile din zbor şi se impodobea cerul cu nori. Cand era trebuinta de ploaie, se rugau cu atata evlavie de se opreau furtunile. A fost un oarecare sfant Ioan, ce avea atat trecere la Sfintele Rugaciuni, ca se opreau apele din curgerea lor.372 – In fata primejdiei zi:”Doamne, ajuta-ma!”, iar in gand san u ai decat chipuri dumnezeiesti.373 – Rugati-va lui Dumnezeu, ca el este viata şi puterea tuturor.374 – Cei ce cred in Iisus Hristos şi se roaga lui cu toata credinta, sunt ca niste pasari cu mai multe randuri de aripi.375 – Cei ce vietuiesc in curatie, cand iau Sfintele taine, se cuvine sa ia inante Sfanta Aghiasma Mare, care inchipuieste pe Sfantul Ioan, Mergatorul Inainte al Domnului, care a strigat:”Drepte faceti cararile Domnului”. E ultima pregatire inainte de a primi Sfintele Taine.376 – Cei ce sunt atri in credinta, sunt pilda de urmat şi se vor pomeni in multe neamuri. Şi cei ce vor auzi, se vor intari in credinta.377 – Omul, ca se se invredniceasca de treapta mantuirii, trebuie sa se socoteasca intru toate mic, iar pe Dumnezeu sa-l creada sis a-L MArturiseasca Atotfacator, Atottiitor şi intru toate Puternic.378 – Cerinta lui Dumnezeu de la crestini este sa-I iertam pe cei rataciti, san e rugam pentru ei, ca sa-i ierte Dumnezeu şi sa-i indrepte, ca san u piara sufletul lor.379 – Cei ce s-au inconjurat cu gard din Sfinte Cruci, vor fi aparati de primejdii.380 – Inmultiti rugaciunile de noapte.381 – Rabdarea e prima treapta care poate ridica pe oricine la gradul sfinteniei. Cu rabdarea poti cumpara orice.382 – Invierea Domnului este temelia credintei crestinesti, care inalta adevarul, zideste dreptatea şi straluceste nadejdea in sufletele celor nevinovati.383 – Iisus, mintea cea intreaga a celor curati cu fecioaria. Iar diavolul vine şi ne spune:”Fecioria este un copac care infloreste şi nu rodeste. De fapt, diavolul cauta sa-L denigreze pe insuşi Iisus, Fiul lui Dumnezeu, care a fost curat cu fecioria.384 – Cei fara de trupuri, de la prima zi a Inveirii şi pana la sfanta zi a Inaltarii Domnului, neincetat canta:”Hristos a inviat..”. Nu dorm, nu se hranesc, neincetat pe Domnul Il Slavesc.385 – Cine poate sa nu doarma sis a nu manance, poate sa citeasca şi noua Psaltiri la rand. Mare binecuvantare este in acel loc.386 – Cei ce vietuiesc in curatenie, sa-l poarte pururi in gand pe Sfantul Ioan Feciorelnicul.387 – Samburele rugaciunii semant nu incolteste şi nu rodeste daca nu-l vei uda cu lacrimi, ca şi orice fel de samanta semanata de oameni pe pamant.389 – Sa crezi cu adevarat in Cel ce a facut cerul şi pamantul, şi sa te inchini Lui cu toata nadejdea pana la sfarsitul zilelor tale.390 – Sa credeti in Sfanta Treime şi sa respectati Sfintele Sarbatori asezate de Sfintii Parinti, prin povatuirea Duhului Sfant.

22

391 – Sa credeti cu adevarat ca Mantuitorul S-a zamislit fara de pacat, S-a nascut pentru smerenie, in ieslea dobitoacelor, a fost botezat ca nimeni altul, tot pentru smerenie. Sia fost dus in biserica de Maica Sa, ca orice prunc. A suferit cu nedreptate, ca sa rascumpere dreptatea. A fost chinuit, nevinovat fiind. A fost omorat şi ingropat. Şi cu adevarat a inviat a treia zi.392 – Sa nu lipseasca Preacurata din rugaciunile voastre, caci Preacurata Fecioara este prima care are trecere la Sfantul Scaun al Sfintei Treimi.393 – Sa credeti in cei 4 Sfinti Evanghelisti şi sa va rugati lor, ca şi acestia au mare trecere la Sfanta Treime.394 – Domnul şi Stapanul cerului sa va binecuvinteze, sa ajungeti pana la capatul mantuirii. Sa credeti in toata osteneala Sfintilor Apostoli, ca ei au patimit pentru cuvintele Mantuitorului. Au avut atata dragoste, ca si-au dus misiunea pana la capat.395 – Sa va rugati la Sfintii Ingeri. Atunci cand crestinii zic:”Nu ma paraşi Dumnezeule”, Sfantul Inger al fiecarui crestin face o metanie şi cere cu grai:”Primeste Stapane rugaciunea de cerere a drept credinciosului”. Şi zice aceasta cu gand curat.396 – Sa va rugati fierbinte Tuturor Puterilor Ceresti.397 – Cand va rugati, sa fiti impacati cu toata lumea. Rugaciunea nu e primita daca nu ierti, ca sa poti lua iertare. Rugaciunea celor care sunt neimpacati se arata inaintea lui Dumnezeu cum s-ar face un fos puternic la un cazan mare cu lapte. Focul arde, laptele se umfla, se varsa din cazan şi curge tot. S-a stins focul, s-a risipit laptele şi in cazan nu a ramas numic.398 –Sa ziceti:” Pomeneste, Doamne, şi primeste pe toti crestinii ca sde inchina in Sfintele Biserici, intinzandu-şi mainile şi cerand cu toata nadejdea ajutorul tau.399 – Va puteti curati de pacate cu parerea de rau, cu cainta, cu postul şi cu sfintele rugaciuni rostite cu lacrimi.400 – Crestinii care doresc şi cauta ajutorul lui Dumnezeu, cand sunt in suferinta, in primejdii, in necazuri, sa dea paine curata sau prescura pentru a se face Sfanta Liturghie şi sa se roage la toti Sfintii.401 – Sa aprindeti o lumanare, ori sfanta candela, cand faceti sfintele rugaciuni. Rugaciunea fara lumina aprinsa este ca mancarea fara sare.402 – Sufletul celor din pustie era candela aprinsa, ca ardea in ei dorul de a-L vedea pe Dumnezeu. Ei nu vedeau chip de om zeci de ani.403 – Cuvantul Sfintei Evanghelii sa nu-l asemanati cu o poveste. Sa fiti patrunşi de tot cuvantul ce se aude in timpul Sfintuei Liturghii.404 – Sa faceti treburi cu mainile, dar cu gandul şi cu mintea sa faceti sfinte rugacuini.405 – Intr-un loc prapastios traia un pustnic, care se ruga necontenit:” Tata din cer, Ziditor a toate, nu ma paraşi pe mine, care nu sunt vrednic nici de acest loc”. Şi veneau la el zilnic Ingerii, aducandu-i merinde. El ii considera ca pe niste oameni. De aceea ii sfatuia şi cu lacrimi, in genunchi, le zice:” Fii ai lui Dumnezeu şi fratii mei şi oameni buni, sa va rugati lui Dumneaeu cu lacrimi, mai ales atunci cand chemati puterea lui Dumnezeu in ajutor. Sa va rugati cu lacrimi şi cu genunchii plecati, ca asa va izbaviti de necazuri. Sa credeti ce va spun eu. Cand se roaga crestinii, ingerii sunt de fata şi ei duc vestea in ceruri pentru necazurile noastre”.

Intr-o seara a venit ceata ingereasca ca sa-l ia pe pustnic, sa faca rugaciuni la patul unui bolnav damblagiu. Asa i-a spus fiul, ca a tatal, ca sa vina pustnicul pe patul lui şi sa inalte rugaciuni, sa-l pipaie cu mana şi se va face sanatos. A plecat cu dansii cale scurta, dupa cum i-au spus. Au ajuns la binecuvantatul rai, in locuri neinchipuit de frumoase. Gandind ca acestia sunt niste boieri, ii sporea in suflet indoaiala ca a fost inselat şi ca işi va pierde sufletul şi pe Dumnezeu. S-a oprit pe loc şi le-a spus:” Va rog sa ma iertati, eu vreau sa ma intorc inapoi. Nu

23

sunt vrednic sa ma rog, sa pipai şi sa scol un bolnav. Ajutati-ma sa ma duc inapoi”. Mergea greu pustnicul şi plangand, intrat in gardina Raiului, s-a inchis poarta şi ingerii lui Dumnezeu s-au facut nevazuti. Deşi era trecut la cele vesnice, pustnicul plangea, crezandu-se inselat. A trebuit sa-i exlpice totul un Sfant Inger, ca sa se linisteasca. Era deja in Raiul Sfant, fara a merge la judecata, fara sa vada vamile vazduhului sau pe infricosatii diavoli.406 – Binecuvantarea Dumnezeiasca descurca, lumineaza şi acopera tot.407 – Cei ce nu se inchina la Sfantul Chip de pe Cruce, al Mantuitorului şi nu se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, li se pregateste cale de spini.408 – Majoritatea dintre cei indaratnici pentru a se marturisi, il invinovatesc pe preot, ca nu marturiseste bine, ca nu sfatuieste cum trebuie şi ca te tine prea mult pentru lucruri de nimic.409 – Celor nemarturisiti le este greu cand trec din viata, oricat ar fi de drepti. Acestia nu se mantuiesc, daca nu iau dezlegare de la preot.410 – Marturisirea este prima intrebare a celor care trec sin viata.411 – Crestinii sa nu inalte rugaciuni catre Dumnezeu, suparati pe cineva. Cand cineva se roaga la Dumnezeu, suparat cu ai sai, acea rugaciune este ca şi cum ar bate o furtuna mare şi calatorul nu mai cunoaste drumul.412 – Furia, mania, dusmania, ndelung il desparte pe crestin de la toate lucrurile lui Dumnezeu.413 – Nu toti care zic ca se inchina bunului Dumnezeu se mantuiesc. Numai cei care au parasit viclesugul şi toata rautatea, numai ce-şi indeplinesc posturile inpace şi liniste. Numai cei care impart harul lui Dumnezeu, cei care iubesc pe aproapele, cei care vorbesc cu dulceata şi cu bunatate fata de necunoscuti şi in vorbirea lor pomenesc des numele lui Dumnezeu.414 – Se cuvine crestinilor care pasesc in Sfanta Biserica, sa faca cel putin 3 inchinaciuni, cu inclinare pana la pamant. E ca şi cum te-ai invoi la paznici şi cu voia lor intri fara grija inauntru.415 – La iesirea din Sfanta Biserica, la fel sa se faca 3 inchinaciuni. E ca şi cum le-ai multumi paznicilor pentru bunatatea de a intra inauntru fara grija.416 – Se cuvine crestinilor, ca la inceputul oricarui lucru, sa-şi insemneze corpul cu semnul Sfintei Cruci şi treaba va merge repede, in pace şi cu spor. La terminarea lucrului, sa se procedeze la fel. Chiar şi cand intra in baie, sa se inchine.417 – Crestinul obtine odihna vesnica, rabdand pe pamant toate.418 – Prin post iti pregatesti loc, prin rugaciune iti pregatesti chemarea la locul cel sfant, in ceta dreptilor. Prin buna purtare, a nu te mania, a nu te iuti, agonisesti lumina, iar a ierta des greselile celor din jur, vesnic asculti cantarea plina de lauda a ingerilor.419 – Primit este a se ruga crestinul lui Dumnezeu, Mantuitorului Iisus, pentru iertarea pacatelor. Sa se roage, cerand ajutorul lui Dumnezeu. Sa se roage, multumind lui Dumnezeu.420 - Cel mai primit, insa, este sa te rogi Sfintei Treimi, sa ierti pacatele şi greselile dusmanilor tai. Aceasta se socoteste ca şi cum ai vindeca o rana cuiva, care se chinui in dureri.421 – Cei ce simt ca le scad puterile, sa sporeasca in sfintele rugaciuni.422 – Cei ce se inchina cu credinta, plini de nadejde catre adevaratul Dumnezeu, nu se ascunde nimic din faptele lor, toate se intreiesc şi se inmultesc.423 – Numai atunci cand iti insemnezi corul cu semnul Sfintei Cruci, iar cu mintea te inalti la Dumnezeu, atunci poti fi cel mai apropiat cu sufletul de cel Atotputernic, care poate sa faca tot binele.424 – Cantare ingereasca:”Marire Tie, Dumnezeul nostru, marire Tie! Marit ai fost, marit esti şi marit vei fi de-a pururi! Marire Tie Dumnezeul nosru, marire Tie!”425 – Nimeni dintre crestinii care se inchina lui Dumnezeu, nu vor lipsiti de mila şi de darurile Lui.

24

426 – Maica Domnului :”Tuturor dau binecuvantare, celor ce ma cauta şi neincetat ma cheama”.427- Arma suprema şi cea mai solida impotriva diavolului, este infranarea limbii.428 – Tamaia aprinsa in casa, oriunde vietuiesc crestinii, produce pace şi liniste, şi apropie sufletele crestinilor de tot ce poate fi Dumnezeiesc.429 – Tacand, va pregatit loc de liniste, rugandu-va stati de vorba cu sfintii. Crezand in Sfanta Treime, va aflati odihna vesnica. Inchinandu-va şi facand metanii, va saditi flori.430 – Crestinii, se cuvine sa se marturiseasca oriunde s-ar afla. Marturisirea cat de des il apropie pe crestin de mantuire. Bine este sa primeasca şi Sfintele Taine, insa sa fie cu constiinta dreapta, cel ce primeste mai mult decat cel ce la da.431 – Dumnezeu trimite binecuvantare pemtru toti care fac marturisire la preoti. Oricat ar fi preotii de cazuti, ca oameni, Cel intru totul Milostiv, le trimite binecuvantare.432 – Vesnic sa ganditi la Sfanta Treime şi la cele 9 cete de Ingeri şi cel rau nu te va birui.433 – Pacatele nu se sterg numai cu o mare parere de rau. Ele se sterg cu lacrimi multe. Cel ce a savarsit o crima, poate fi iertat numai daca se retrage intr-un pustiu, sa manace ce o sti şi sa se nevoiasca cum o sti. Dupa nevointa mare, sa-şi jertfeasca corpul sau, ca sa-l rascumpere pe cel omorat.434 – Faceti 12 metanii la mormant şi ziceti:” Doamne, iarta pacatele robului Tau… şi primeste-l in ceata dreptilor”.435 – Indepartarea de la Biserica, il desparte pe crestin de binecuvantarea dumnezeiesca.436 – Cantare ingereasca:” Bucura-te, Mireasa, Fecioara, Stapana a tuturor crestinilor şi Imparateasa a veacurilor”. 437 – Sfintii şi Prea Cuviosii Parinti se iubeau unuii pe altii şi se rugau unii pentru altii. Credeti şi va rugati Sfintilor Parinti şi veti primi ajutor ceresc.438 – Nu plangeti, ca plansul vostru vine din cauza deznadejdii. Cine e adevarat crestin, sa nu planga. Cine plange in fata oamenilor, cere ajutor de la oameni.439 – Cand esti necajit şi te-ai scarbit de cel pamantesti, pleaca-ti fierea neputincioasa, cu toate simturile tale şi roaga-te fierbinte lui Dumnezeu. Şi de Iisus Hristos sa-ti aduci aminte, iar la puterea Duhului Sfant sa cugeti cu toata increderea, ca sa te umbreasca şi sa te acopere. Şi pe Prea Curata Fecioara sa o chemi in ajutor. 440 – Rugandu-te in singurata-te sa slobozeesti şi lacrimi, ca iti vor fi de mare folos. Iar Sfintii Parinti care au suferit şi si-au dat viata pentru Sfanta şi Dreapta Credinta, sa nu-ti dispara din minte. Cheama-i sa te ajute.441 – Cei 14000 de prunci ucişi de Irod, sunt primii iubiti ai lui Iisus Hristos, primii mucenici, care au impodobit Raiul cu nevinovatele lor suflete.442 – Sfantul Ioan Gura de Aur, prin credinta lui s-a umplut de Duh Sfant şi graia bland. Cand dadea binecuvantare, se umpleau Sfintele Biserici de miros, ca şi cum ar fi cazut tamaiere. Cati il ascultau, toti se indumnezeiau.443 – Cand spun crestinii:” Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!”, din gurile lor iese flacara de foc, care se formeaza ca un acoperamant, ca un cort luminos deasupra capului lor. 444 – Cand faceti semnul Sfintei Cruci, sa uniti cele trei degete deopotriva şi sa fixati drept varfurile degetelor pe frunte. O Sfanta Cruce facuta cu degetele pe curmezis, e ca o ştampila stearsa, care se anuleaza.445 – Cand cei mai mici saruta mana la cei mai mari, dandu-le tot respectul, mai ales in Sfintele Manastiri, cei mai vechi, cei mai mari, cei mai batrani, au datoria sa spuna „Dumnezeu”, caci sub numele de Dumnezeu izvorasc trei binecuvantari:”Dumnezeu sa te ierte”, „Dumnezeu sa te ajute”, „Dumnezeu sa te binecuvinteze”.

25

446 – Cei ce nu se inchina, sunt lipsiti de harul Dumnezeiesc de a se mantui. In pacate traiesc, in pacate mor şi in veacul veacului in pacate raman.447 – Cantare ingereasca:”Marire Tie, Imparateasa, Marire Tie, Raiule Sfant. Nu-i loc pe pamant, imbracat in mare slava. Crestinii de el nu intreaba”.448 – E bine ca şi cei bolnavi sa ia parte la rugaciunile de noapte, pentru sporirea binecuvantarilor. Cei ce iau blagoslovenie, au o binecuvantare in plus.449 – Fericiti sunt crestinii care cred in Dumnezeu, se inchina Lui, dar mai presus sunt aceia care implinesc poruncile Lui şi fac voia Lui.450 – Sa socotiti Sfanta Rugaciune ca pe un sfat al unei mame bine chibzuite.451 – Cei fara rautate au fost luminati de Duhul Sfant şi spre mantuirea vesnica i-a indreptat. Greu este de cei osanditi in ziua judecatii, care nu au vrut sa auda cuvantul lui Dumnezeu.452 – Mai primita este osteneala celor ce se ostenesc din dragoste, decat a celor ce li se porunceste.453 – Cei ce fac din dragoste lucruri bune pentru Dumnezeu, nu au cu cine sa poate fi masurate faptele lor, atat de mari sunt.454 – Fiecare din noi va culege florile pe care le-a sadit din lacrimi şi din suferinte.455 – Fericiti sunt crestinii care s-au nascut cu Dumnezeu, au crescut cu Dumnezeu, toata viata, pana la adanci batranete au trait cu Dumnezeu şi au raposat cu Dumnezeu.456 – Sfanta Cruce este toiagul sufletului şi sprijinul tuturor nevoilor sufletesti.457 – Primavara şi Invierea Sfanta a Domnului, intinereste sufletele tuturor crestinilor, care cred in Sfantul Asezamant al Sfintei Biserici Crestin Ortodoxe.458 – Milostivul Hristos şi Preabunul Imparat, şi pe cei ce gandesc numai, la Sfanta Inviere, ii miluieste şi ii primeste.459 – Sfintii Parinti se rugau zicand:”Miluieste-i, Doamne şi pe cei ce vor fi in viitor”. Pentru aceste rugaciuni ne mai miluieste şi pe noi Dumnezeu.460 – Cei ce au vietuit in pustiu, n-au avut teancuri de carti. Dara inaltau atatea Sfinte Rugaciuni, cu atata tarie şi inflacarare, incat, luminau cerul sfant.461 – Sa purtati dreptatea in suflet, sa vietuiti marturisind adevarul in orice imprejurare, sa va ingraditi cu rabdarea şi cu smerenia.462 – Viata pe pamant este un vis plin de intamplari, fata de cea vesnica. Osteniti-va, ca sa nu va pierdeti sufletul.463 – Sfintele rugaciuni uda sufletul, si-l invioreaza. Insuşi Mantuitorul primeste pe cei ce pomenesc in grai şi in taina, numele cel sfant al Lui. 464 – Pe crestini sa-i ajutati sa se intareasca, sa se zideasca cu cuvinte dumnezeiesti. Ei au pecetea botezului crestin.465 – Rabdarea este un cuvant de sfintenie, prin care oricare dintre crestini poate sa capete un dar. Bunatatea este o treapata spre odihna a batranilor care au vietuit zile multe. Li se spune bunic sau bunica. Cuvantul „bunic” vine de la „bunatate”. Cuvantul „bun” este o particica din Dumnezeu. 466 – Cei ce cred intru totul in puterea lui Dumnezeu, nu trebuie sa poarte de grija. Sunt cuvinte şi fapte in Psaltire care fac zid de aparare sufletului pana la cer.467 – Traia intr-o pustietate uun cuvios. Prin purtarea de grija a altora avea Sfanta Anafora zilnic, şi cum o avea pastrata intr-un vas mic de lemn şi pusa intr-o firida a pesterii, dup ace credea el ca si-a implinit datoriile sulfetesti zilnice, se indrepta catre firida şi cum intindea mana şi lua vasul cu Sfanta Anafora, jos in drepata vedea o lumanare aprinsa, dar nu ca o lumanare, ci ca o lumina vie, nemiscata. Iar in stanga vedea un gandac negru, pucios şi inca o data mai mare

26

decat un gandac negru. Zilnic, cand lua Sfanta Anafora, cugeta in sine:” Eu sunt gandaculcare iau Sfanta Anafora cu nevrednicie, iar lumina este puterea lui Dumnezeu. Şi in fiecare zi vedea gandacul şi lumina. Dar de fiecare data facea adios de rugaciune, socotindu-se pe sine gandacul pucios şi zicea: “Dumnezeu mi-l arata pentru indreptarea mea. Pacatos sunt, Doamne, dar sper ca am sa ma indrept. Nadajduiesc ca ma vei povatui”.Şi spune multe rugaciuni, ca sa scape de vina neagra de gandac, care se socotea pe sine. Nu-i mai ramanea timp ca sa adune buruieni şi radacini sa le opareasca pentru hrana. Dupa trei ani şi mai bine de neincetate rugaciuni, intr-o zi, pe seara, toamna, cand se gandea ca nu si-a adunat nimic pentru iarna, s-a hotarat ca tot sa se mai roage. A pocnit gandacul şi i-a zis: “M-ai ucis Andrei. Faclia e lumina sufletului tau, cu care m-am luptat sa te castig”. Dupa masura ostenelilor lui, au hotarat Sfintii Parinti sa I se dea 3 ani de vietuire in manastire şi de gandire, şi apoi sa i se dea metanie.468 – Puterea Duhului Sfant e neinfranta de nimeni şi comanda sub pamant, pe pamant, in vazduh, in cer şi mai presus de cer.469 – Canta pamantul, canta vazduhul şi rasuna in cer dulcea cantare “Imparate Ceresc…” 470 – Pasarile cerului, de cand le-a facut Dumnezeu şi pana astazi, n-au scazut şi n-au sporit, in aceeaşi masura de la inceput şi pana astazi, laud ape cel ce le-a zidit. Crestinii insa, zilnic cad de la Sfanta Credinta.471 – Nu pentru cei morti se dau invataturile, ci pentru cei ce vor veni, ca aceia au nevoie sa se pastreze tot ce este scris.472 – Tezaurul lui Dumnezeu nu este din aur, bijuterii sau alte lucruri de valoare. Tezaurul lui Dumnezeu este numai din flori şi florile sunt toate faptele bune ale tuturor crestinilor şi mai presus de, sfintele rugaciuni facute cu incredere şi nesuparati cu nimeni.473 – Crestinii din veacurile trecute s-au mantuit: unii prin boli grele, altii prin osteneli, prin fel de fel de fapte bineplacute lui Dumnezeu. Parte din ei au cautata sa implineasca poruncile Dumezeiesti. Multi au castigat mantuirea fiind napastuiti şi suferind nedreptati.474 – Cand fac crestinii fapte bune, Sfintii ce se pomenesc in acea zi noteaza. Şi vin la Duminica Tuturor Sfintilor sa faca inregistrare, mare numaratoare pentru fapta buna a fiecarui crestin sau om drept.475 – Crestinii care cred intrutotul in puterea lui Dumnezeu, lor nu li se face inima rea. Cred in puterea Sintei Treimi şi toata viata sunt ajutati de cineva nevazut.476 – Lacrimile şi suspinele sa le folositi atunci cand rostiti Sfinte Rugaciuni, ca Sfantul Inger Pazitor sa ia nota pentru ele.477 – Din sufletele voastre sa rasara vointa şi dragostea, impreuna cu iertarea. Aceste trei arme sa le folositi ca sa-l biruiti pe diavol, care zilnic va urmareste şi va intinde curse.478 – In intregimea Ortodoxiei, se savarsesc doua Sfinte Liturghii: una a sufletului, pe acre o fac preotii in Sfintele Altare, iar a doua Liturghie este a trupului, pe care o fac toti crestinii. Tata, mama şi copiii, in trecut faceau armata-scoala cand se punea masa. Inaltau o sfanta rugaciune, unul dintre ei, iar daca se intampla un preot, se dadea binecuvantarea şi unul rostea Sfintele Rugaciuni, apoi se asezau la masa şi masa se incheia cu rugaciuni de multumire, dand slava lui Dumnezeu. In adunari se dadea respectul cuvenit superiorilor. Iar in familie, se dadea respectul parintilor şi batranilor.

Astazi, nu se mai respecta toate acestea. Cei necredincioşi socotesc sederea prea multa la Sfintele Rugaciuni, pierdere de vreme. Pentru ei, trupul lor e şi dumnezeul lor.

Aceasta e Liturghia trupeasca, adunarea tuturor la ospatare, dand slava lui Dumnezeu pentru toate ce le-a dat pentru hrana trupului. E mare greseala san u-ti aduci aminte de Dumnezeu cand te asezi la masa. Pentru ca El este Iconomul şi Administratorul tuturor

27

bunatatilor de pe pamant. Şi mai mare greseala este a te scula de la masa fara a-I multumi lui Dumnezeu, Cel ce ne-a umplut masa cu toate bunatatile hranitoare de trup.479 – O sluga vrednica a lui Dumnezeu poate sa se roaga şi pentru o mie de oameni, şi daca are evlavie, şi citeste cu convingere, şi se patrunde de tot cuvantul, este primita rugaciunea, ca şi cum ar fi toti de fata.480 – Cand se da binecuvantarea in Sfintele Biserici pentru Sfanta Liturghie, şi credinciosii, in chip de evlavie, se apleaca tingand cu degetele podeaua, puterea Duhului Sfant, prin sluga Sa, Ioan Gura de Aur, face legatura cu cei ce se afla in Sfanta Biserica.481 – Cei ce ies afara din Sfanta Biserica cand se savarseste Sfanta Liturghie, se socotesc ca cei ce nu-şi tin fagaduiala, oameni fara cuvant, fara omenie.482 – Fiecare, prin rabdarea sa, işi castiga plata sa.483 – Rugaciune catre Sfantul Inger Pazitor: “ Sfinte Ingere, pazitorul vietii mele, binecuvinteaza-ma şi ma ajuta in calea mea”.484 – Usor e de facut pacatul, dar este greu de marturisit şi daca nu-l marturisesti, nut e poti izbavi de el.485 – Pe crestinii care vietuiesc crestineste, voia lui Dumnezeu ii conduce. Sa aveti in minte rugaciunea şi in maini lucrul Purtati in suflet dreptatea şi lucrati in frica de Dumnezeu.486 - Toti cei care merg la preot sa le faca Sfinte Rugaciuni pentru diferite necazuri, nu vor avea nici un rezultat, daca nu postesc.487 – Batranii se rugau inainte pentru toata suflarea şi pentru toata Ortodoxia. Calugarii sa nu trandaveasca, sa nu se leneveasca, pentru ca lenea şi trandavia sunt primele laturi ale diavolului, cu care ii duce direct in iad.488 – Dreptatea şi adevarul, purtandu-le crestinii in suflet şi indeplinindu-le cu fapta, ii ucide pe diavoli.489 – Smerenia arde toata impotrivirea şi distruge toata rautatea. Cei smeriti cu sufletul şi cu inima, in lumea cealalta stralucesc mai mult decat dreptii.490 – Cum nu seaca apa din izvoare, asa sa fie crestinul la rugaciune catre Dumnezeu.491 – Rabdarea, iertarea şi blandetea lumineaza sufletul crestinului.492 – Un supus vesnic in obste, e un sfant pamantean. Calugarii supusi, fara interes personal, toata viata lor, primesc cununi din cer aduse de Sfintii Ingeri. E socotit in randul mucenicilor.493 – Cel ce poarta numele de Aurel, Aurelia, Aurica, sa sarbatoreasca ziua atunci cand se pomeneste Sfantul şi Marele Arhiereu, Ioan Gura de Aur.494 – Sa nu le fie frica oamenilor de nimeni dintre oameni a marturişi pe Dumnezeu.495 – La sunetul şi chemarea clopotelor, toti crestinii sa alerge la Sfintele Biserici, sa alerege ca insetati. Si, adunati cu totii, sa inalte Sfinte Rugaciuni, ca altfel, grea va fi certarea Dumnezeiasca, mai ales pentru cei ce traiesc in nepasare.496 – Rugaciune cereasca:”Lucratorule, a toate Ziditorule şi nemarturisit de cei ce Tu i-ai zidit şi cu sange pacatul lor l-ai rasplatit, iarta-ne şi ne primeste, de pacat ne izbaveste şi noi iti vom canta cat de mare este slava Ta. Doamne, Tie iti vom sluji, nu ne uita, nu ne uri. Trimite-ne noua iertare şi indoita binecuvantare”.497 – Masa nesfarsita de flori este ziua Sfintei Duminici, iar cei ce le calca in picioare, sunt crestinii care nu mai au nici un fel de respect fata de ziua Sfintei Duminici, o calca in picioare şi s-au lepadat de ea.498 – Inchinaciunile dese ii ucid pe diavoli.499 – Cameara curata şi frumos gatita, inchipuieste sufletul fiecaruia, care se marturiseste şi primeste Sfintele Taine.

28

500 – Sfanta Mare Mucenita Filofteia, prin milostenii, rugaciuni, inchinaciuni, facute fara vinovatie si-a sadit tarina cu crini, caci din camp, de la plugarie i-a plecat smeritul suflet catre cer.501 – Toate fecioarele care vietuiesc pe pamant, care vor face asemenea Sfintei Filofteia, aceiaşi crini işi pregatesc in cer.502 – Mitropolitul Nicolae Balan a miluit multe vaduve, a sprijinit un numar mare de saraci, a pus banii in mainile multor lipsiti, a slujit Biserica Crestin-Ortodoxa pe multe cai şi peste toate, nu s-a lipsit de datoria sa ce o avea catre Dumnezeu. Nu i-a lipsit Pravila citita pentru infranare.503 – Cea mai primita rugaciune se face Vinerea, pentru ca este ziua rastignirii Mantuitorului. Sa postiti fiindca e zi de vineri. Si, daca sunt mai multi la rugaciune, (toti ai casei), e şi mai bine primita.504 – Sa faceti trei inchinaciuni sau trei metanii, in numele Sfintei Treimi, apoi se saruta Sfanta Icoana cu Sfanta Cruce, orice odor il ai in fata şi mai faceti trei inchinaciuni ori trei metanii. Se explica Sfanta Treime repetata.505 – In timpul Sfintei Rugaciuni, la Sfanta Liturghie, sa cugetati la Inaltarea Mantuitorului, la Sfanta Inviere, la Rastignire, la zamislirea fara de pacat. Caci daca nu erau toate acestea, nu era Sfanta Treime unita.506 – Atat marturisirea, cat şi Sfintele Taine, nu trebuie sa se faca cu bani multi, ci cu credinta nemiscata şi neclintita.507 – Cei ce işi cer iertare din inima, capata de la Bunul Dumnezeu mare dar. Odata, un pustnic, Nechifor dupa nume, vesnic se ruga in pustiu.Mancarea şi celelalte ale trupului erau ca un vis. Traia impreuna cu ingerii. S-a luptat cu cei rai mult, pana l-au castigat. Şi iata, cum l-au castigat:

Cunostea tainele lui Dumnezeu, şi prin osteneli, credinta şi rugaciune ajunsese sa cunoasca cele mai frumoase locuri care sunt dincolo de lume, şi cand se ruga noaptea, stelele cerului ii erau prieteni şi zicea:”Dumnezeu le-a facut. Intr-o noapte, a patruns in sufletul lui o intrebare: dar pe Dumnezeu, cine l-a facut?, şi indata si-a vazut caderea. A ramas resemnat de o stanca şi se ruga plangand şi cerandu-şi iertare. A plans şi s-a rugat zile şi nopti in sir, pana ramasese aproape de nesimtire. A inceput sa auda clopotele unei Sfinte Biserici. Era in drumul adormirii. L-au intampinat cativa frati imbracati in rasa şi i-au zis:”Bine ai venit frate sau parinte ce esti. De acum vei fi cu noi in Sfanta Manastire. Vei lua parte la ascultare, la fratie, la cina şi la ruga. Şi plangand a adormit. Erau Sfintii Ingeri. Langa ei era şi un frate imbracat in rasa. Se mira Nechifor ca nu-l mai vazuse niciodata. Era chiar sufletul lui. Fricos şi stangaci spunea:”Iertati-ma, iertati-ma!” Şi s-a mantuit.508 – Crestiniilor, care se silesc spre cele Dumnezeiesti, li se blagoslovesc toate cele pamantesti.509 – Rugaciunea cu post este buna ca apa rece, pe care o bei dupa dulceata sau dupa saratura.510- Faceti cat mai des “Acatistul Sfintei Cruci”. Cand faceti framantatura de paine, sa faceti 3 Sfinte Cruci din paine şi sa le mancati in trei zile, la rand, dupa Sfanta Anafora.511 – Multimea florilor sunt inchinaciunile şi rugaciunile inchinatorilor, facute cu post, indoite cu credinta şi intreite cu nadejde. Si-au facut din ele asternut genunchilor şi miros placut de smirna s-a raspandit in jurul lor. 512 – Rugaciunile dese il apropie pe crestin de Dumnezeu.513 – Smerenia este o decoratie de mare valoare pentru cei ce pot sa o faca.

29

514 – Rugaciunile in care se rosteste pocit numele lui Dumnezeu se fac spre bucuria diavolului. Sa se citeasca putin şi rar, in genunchi, cu umilinta multa. Cuvintele citite, binecuvantate, fara gand de razbunare, sa se socoteasca fratie şi sa se vada ca roua in rasaritul soarelui. 515 – Rugaciunea saracului:”Doamne Dumnezeule, nu ne parasi”. 516 – Sfintele rugaciuni, ale celor necajiti, sunt primate.517 – Marturisiti pe Dumnezeu şi puterea Lui in toate directiile şi in toate formele.518 – Era un om pe nume Toma, care nu stia sa se roage lui Dumnezeu mult. Din cate auzise el, i se intiparise in minte icoana rastignirii lui Iisus şi gandea:” Daca eram pe pamant, in timp ce evreii il chinuiau pe acel Iisus nevinovat, ca un voinic l-as fi aparat”. Şi zi de zi, şi noapte de noapte se culca cu acest gand. Nu se ruga, ci plangea pentru Iisus, se aprindea impotriva celor rai, care il chinuiau. Timpul trecea şi Toma, aproape ca nu mai muncea, ci plangea neincetat pentru faptul ca nu a fost şi el pe pamant, in vremea aceea in care era chinuit Iisus. De aceea, şi lumea ii zicea: Toma puturosul. Il judecau asa, pentru ca nu il mai vedeau muncind. Dar el, deşi trai in lume, era totuşi departe de lume. Era cu gandul şi traia alauri de Iisus şi zicea despre preoti:”De ce nu vorbesc ei cu mai multa durere, despre aceasta mare durere a lui iisus? De ce vorbesc ca şi cum ar spune o poveste? Pentru ca nimeni nu a murit cum a murit Iisus. Cum sa fac, Doamne, ca sa fiu mai bun şi eu?” şi cugeta mereu la rastignirea lui Iisus, a Acestui mare Sfant! NU se gandea la el sa-şi mantuiasca sufletul, ci se gandea ca nu a fost nimeni ca sa-L apere, caci era nevinovat”.

Intr-o seara, fiindu-I foame, cauta cev sa manance şi a murit asa, plnagand pentru patimile lui Iisus. Şi s-a factu in gandul lui, ca a venit la el politia orasului, cu cisme şi haine impunatoare, incinşi cu sabii, zicandu-i:”Suntem trimişi sa te luam”. Le-a spus el ca nu a facut nimic şi ca el plange doar pentru acel Iisus. “inceteaza plansul şi mergi cu noi, ca sa vezi pentru ce esti chemat şi cand te vei intoarce, iti vei urma plansul.

L-au dus pana la Scaunul Sfintei Treimi şi s-au facut nevazuti. L-au preluat alti ingeri, care i-au dat de la Sfanta Treime vesmantul de sfintenie şi locul de odihna vesnica”.519 – Nemarturisirea crestinilor este bucuria diavolilor.520 – Toti crestinii inchinatori ai Sfintei Biserici, care vor patimi şi vor suferi multe greutati pentru numele lui Dumnezeu şi al Sfintei Treimi, vor primi plata intreita fata de acei Sfinti Mucenici din trecut.521 – Duminica e zi sfanta, ZiuaDomnului Dumnezeu, şi crestinii cu fel de fel de greseli o necinstesc pe ea.522 – Rabdarea lucreaza sfintenia şi pregateste urcarea la Dumnezeu.523 – Cand vrei sa aduci multumire lui Dumnezeu, pentru binefacerile pe care le-ai primit, sa fie indoita cu metanie.524 – Cine face metanie şi se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, marturiseste in plin venirea Mantuitorului de la cer la pamant.525 – Pe copilul din fasa, cand il inchina mama lui, sa-l duca in fata Sfintei Icoane şi sa-i faca in fata semnul Sfintei Cruci, drept, indestul şi viu. Sa nu se grabeasca şi nici economies a nu faca.526 – La Dumnezeu Tatal nu este masurata binecuvantarea, nici cantarita.527 – Crestinii sa rosteasca Psalmi, sa vietuiasca in tacere, sa se fereasca de vorbe desarte, sa nu se creada niciodata in stramtorare, sa caute linistea şi sa vietuiasca in slava lui Dumnezeu. Sa nu fie suparat cu nimeni.528 – Sfanta Anafora este ca şi cum ai improspata o mancare zi de zi.529 – Cu blandete, cei ce sa roaga şi cred in Dumnezeu, de mila Lui au parte.

30

530 – Cei ce poarta durerea in suflet, cu sarcina durerii cumpara mantuirea.531 – Slava de la Vecernia mica, de la 21 noiembrei:” David mai inainte a grait de tine, Curata, mai inainte vazand sfintirea intrarii tale in Biserica. Intri care marginile astazi praznuind te binecuvinteaza pe tine, Prea laudata, ca prin tine ceea ce mai inainte de nastere fecioara ai ramas neastricata, Maica Cuvantului vietii. Astazi, in biserica, Zaharia se veseleste primindu-te, Stapana, şi Sfintele Sfintilor se bucura, luandu-tepe tine, hranitoare vietii noastre. Pentru aceasta, şi noi cu cantari strigam Tie:”roaga pentru noi, pe Fiul tau şi Dumnezeul nostrum, sa ne daruiasca mare mila”.532 – Cei ce se roaga cu laccrimi pentru necazurile lor, lacrimile le sunt socotite daruri şi odoare de argint duse in Sfanta Biserica.533 – Toata marturisirea crestinilor, dreapta şi nedreapta, in ceruri se stie. Toata primirea Sfintelor Taine, cu vrednicie şi cu nevrednicie, se stie.534 – Pentru Sfintii Mucenici, inchisoarea a fost declarata Rai.535 – Unei doamne i s-a aratat in vis tatal şi i-a spus sa coasa tamaie la betelia rochiei şi va fi aparata de toata nenorocirea. In timpul razboiului, s-a refugiat la Budapesta şi a stat la adapost sub un bloc 28 de zile. In a 28-a zi a venit la ea o batrana, şi facandu-I scandal, ca sta intr-un loc mai bun ca al ei. Doamna a cedat locul acelei batrane, şi fiind razboi, indata a cazut o bomba chiar pe locul unde statuse doamna. Batrana a murit cu toti cei din jur, iar doamna care please in alta parte, a scapat cu viata. Deci şi voi sunteti datori sa purtati Sfanta Tamaie asupra voastra, şi sa povestiti intamplarea şi altora.536 – Sfanta Rugaciune nu este primita numai cu semnul Sfintei Cruci numai inchipuit, fara sa se atinga fruntea, umerii şi pieptul.537 – Unii se roaga luiDumnezeu şi Sfintilor Parinti toata viata lor şi nu afla mangaiere decat atunci cand sufletul se desparte de trup.538 – “Slava intru cei de sus şi pe pamant pace, intru oameni bunavoire”. Asa canta cerul, asa canta vazduhul, asa trebuie sa cante toata omenirea care vietuieste pe pamant. Cei ce pomenesc de Craciun numele lui Dumnezeu, maine vor fi in Rai.539 – Dreptatea lumineaza ca focul, nu se risipeste ca cenusa. Dreptatea niciodata nu cade. Dreptatea este temelia tuturor greutatilor şi necazurilor.540 – Mai primita este rugaciunea celor in suferinta. Degeaba ii serbati pe Sfintii Mucenici, ii respectati, va inchinati lor, daca nu vreti sa suferiti ca ei.541 – Sa scrieti toate povestirile crestinilor, despre toate minunile pe care Dumnezeu le-a facut cu ei.542 – Tot cuvantul spus in Sfintele Rugaciuni, e pentru intarirea şi sprijinirea sufletelor necajite.543 – Calugarii, crestinii şi preotii care nu se inchina lui Dumnezeu dupa randuiala, sunt ca lacul care nu se primeneste. Se imbraca cu o camasa verde, se impute şi calatorii care vin, se tin cu mana de nas.544 – Cei nevoitori fac necointa, iar cei cei ce n-au cunoscut rabdarea, cele mai usoare li se par grele.545 – In Sfanta Biserica a Slavei Ceresti, se aduna toata bucuria ingerilor, spre slava Sfintei Treimi.546 – Niciodata sa nu faceti rugaciuni de forma. Sa stati in genunchi sis a nu va zboare gandul in alta parte.547 – Cei ce se silesc la nevointa,vor primi rasplata.548 – Sa aveti toiag de sprijin, dreptatea. Lumina nestinsa sa aveti Sfintele Rugaciuni, imbracaminte postul, nadejde sa va fie a devarul.

31

549 – Prin Sfintele Rugaciuni se face folos sufletului.550 – Cel ce face pregatirea painii pentru Sfanta Anafora, daca are vrednicia, cinstea şi curatenia, nevazut ia parte cu preotul la Sfantu lJErtfelnic.551 – Pe vremuri, oamenii drepti traiau cu trupul pe pamant, iar cu mintea in ceruri. De aceea se zicea: om ceresc şi inger pamantesc.552 – Sa planga cu amar crestinul cand i se va taia mana dreapta, ca nu mai are cu ce-şi insemna corpul cu semnul Sfintei Cruci. Nu mai are cu ce marturişi ca e crestin şi nici atunci sa nu planga.553 – Ce semana crestinul prin faptele sale, aceea culege.554 – Sunt crestini prin sate, prin orase, care traiesc linistiti in casele lor, sin sufletul lor au vesnic Taina Dumnezeirii. Acestia sunt oameni drepti şi sfinti, ca nu li se aduc laude de cei ce-i cunosc. Mare vrednicie li se daruieste din cerul sfant.555 – Duminica dimineata sa se citeasca “Catisma a 17-a”. Aceasta nu trebuie sa lipseasca din cursul saptamanii.556 – Sa va rugati lui Dumnezeu crezand şi ca credeti in Dumnezeu rugandu-va. Cautati sa va infratiti cu Sfintii şi sa va imprieteniti cu Sfintii Mucenici. 557 – Pentru cei de pe pamant se savarsesc Sfintele Liturghii in cer, ca cei din ceruri nu au nevoie.558 – Sa nu va fie nici o zi lipsita de a lua Sfanta Anafora.559 – Fericiti sunt cei ce nu se zdrobesc cu sufletul pentru nimicurile pamantesti. Fericiti sunt cei ce fac pururi osteneala pentru cele Dumnezeiesti. Fericiti sunt cei ce alearga insetati dupa poruncile lui Dumnezeu pentru necunostinta şi nestiinta lor.560 – Inchinaciunile multe, insemnarile dese cu Sfanta Cruce, indeparteaza şi alunga necazul, durerea şi supararea.561 – Sfanta Anafora totdeauna intareste pe calator la drum.562 – Duhul Sfant intareste sufletul omului, şi in interiorul Sfintei Biserici, intotdeauna il incurajeaza.563 – Cand stapanirea ia hotarari spre a va lipşi de libertate, sa sedeti in genunchi, oriunde ati fi, pan ace soarele face calatoria sa pana la jumatatea cerului, ori a zilei.564 – Nici un semn al Sfintei Cruci, pe care il face omul, nu este in zadar. Dar daca faceti mai multe?565 – Sa va rugati intai pentru cei ce va vor raul, apoi pentru cei ce va vor binele. Cereti iertare pentru greselile voastre, dupa aceea rugati-va pentru ajutorul şi mantuirea voastra.566 – Cel ce crede in Dumnezeu, intunericul noptii nu i se pare o greutate.567 – Niciodata sa nu strigi de rau dupa cei rai, ci sa zici:”Izabveste-ne, Doamne de ei şi fereste-ne san u facem ca ei”.568 –La nunti, la baluri, la adunari publice, unde nu se canta “Sfinte Dumnezeule”, unde nu se pomeneste Sfanta Treime, la Sfanta Rugaciune unde nu se rosteste “Tatal nostru”, Sfintii Ingeri ai crestinilor stau de o parte, ca niste fugariti.569 – Cei ce nu aprind lumanari in numele lui Dumnezeu, sau a vreunui Sfant, cei ce nu aprind tamaie, cei ce nu respecta sarbatorile şi nu cauta randuielile, sunt sterşi de la inscrierea Sfantului Botez.570 – Mai mult decat fericit este acela care a murit pentru o dreptate sfanta.571 – Niciodata crestinii sa nu ceara de la Dumnezeu mai mult decat ceea ce i-a dat, ci sa-I multumeasca lui Dumnezeu pentru starea in care se afla.

32

572 – Toti crestinii zic ca cred in Dumnezeu, insa numai aceia care marturisesc cu faptele, cu adevarat cred. Plangerea lui Adam, in loc sa fie luata ca pilda de indreptare, este luata mai mult in batjocura şi in chip de rau.573 – Toate pacatele fiecarui crestin, serpi se inchipuie, care le incurca cararea limpede a vietii. Ba uneori se incolacesc şi in jurul crestinului şi nu ii da voie sa mai mearga, şi trec zilele vietii fara ca sa mai faca un pic de osteneala pentru numele lui Dumenzeu.574 – Sa nu poftiti slava nimanui. Fiecare sa se multumeasca cu pretiosul dar ca e crestin.Sa creada in Sfanta Cruce şi sa-I slujeasca ei.575 – Crestinul care zice “Aparatoare Doamna”, de 12 ori, este socotit un acatist, mai ales pentru nestiutorii de carte576 – Crestiul, intotdeauna sa aiba in cugetul sau rugaciunea. Numai atunci poate fi aproape de Dumnezeu. Pe Dumnezeu, pentru cei credinciosi, nu_l incape vazduhul.577 – Sfanta Anafora intareste şi indreapta pe crestini spre cele inalte. Iar cei ce num erg la Sfanta Biserica, nu o socotesc nici ca painea cea de toate zilele.578 – Samanta pe care a apucat-o pamantul, udata cu apa proaspata la vreme, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, trebuie sa rodeasca. Şi voi, daca puneti rugaciuni peste tugaciuni, improspatati tot cu rugaciuni, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, trebuie sa rodeasca.579 – Sfanta Biserica e Palat Ceresc, Casa Dumnezeiasca,iar Iconostasul e Tron Imparatesc. Şi Dumnezeu tatal, pune pe cine vrea dintre Sfinti ca mostenitor şi stapanitor al Tronului.580 – Ectenie in cer:”Slobozeste, Doamne, din inchisoare pe cei de la Vladimiresti: preotul Ioan, maica Veronica, Teodosia, Mihaela, Fevronia, Tiberiada şi cu toate celelalte, fiecare cu numele lor.581 – Cu iertarea se poate alunga uraciunea. Sa va pitulati cu smerenia, sa va intariti cu postul, sa va ascundeti sub acoperamantul tacerii, sa va faceti vesmant cu rabdare, din sfintele rugaciuni toiag.582 – Sfanta Cruce, pacea vesnica o aduce. Este arma folositoare, intrutot biruitoare. 583 – Faceti rugaciuni in obste şi in singuratate. Plecati mai des genunchii. Cereti fierbinte sprijinul lui Dumnezeu. Iertati repede pe cei lipsiti de intelepciune. Faceti prietenie cu saracul, miluindu-l şi nu-i pretindeti nimic in schimb. 584 – Sa iubiti credinta in Hristos, ca sa nu va pierdeti sufletul. Veti avea mari incercari prin semnul Sfintei Cruci. Sa-l marturisiti pe Hristos.585 – Cand spui:” Fie voia lui Dumnezeu”, se preamareste puterea lui Dumnezeu.586 – Crestinii care nu iau parte la Sfanta Liturghie din ziua Stalparilor, nu au aceeaşi binecuvantare in ziua Sfintei Invieri.587 – Floriile e o sarbatoare a tinereului şi a pruncilor. Mamele cinstite iau binecuvantare şi orice tata credincios afla har inaintea lui Dumnezeu.588 – Sa rostiti rugaciuni scurte, numai din 6 cuvinte. Şi la cele 6 cuvinte o singura metanie. Metaniile sa fie la numar 12. Bine este sa se faca de trei ori cate 12. In total 36. La fiecare metanie facuta cu fruntea la pamant, sa se rosteasca in gand sau in soapta:”Slava Tie, Dumnezeul nostru, slava Tie!”589 – Cine se zaboveste la Sfintele rugaciuni, la masa, la munca şi la tot lucrul, pe care-l face cu lenevire, acele persoane asculta sfatul diavolului.590 – Iertarea este alifia care intareste şi vindeca sufletul.591 – Spinii şi holera pacatelor pot fi cositi cu inchinaciunile in singuratate şi in timpul noptii.

33

592 – Gradina Sfintilor Parinti, nu Domnul a pregatit-o, ci Sfintii Parinti prin osteneli. Si-au pregatit locul cu post, cu Sfinte Rugaciuni, cu privegheri, cu sfinte metanii, cu toate sfaturile bune lasate urmasilor, iar pentru Sfanta Treime sunt slugi de-a pururi supuse.593 – Rugaciunea, fiind impacat cu toata lumea, este calea mantuirii. Psaltirea este toiagul sufletului. Tamaduieste pe cei bolnavi, sprijina pe cei sanatosi, mantuieste pe cei morti.594 – Sa aprindeti tamaie in fiecare Duminica şi sa ziceti rugaciunea stramosului Adam:”Cel ce m-a facut, cred ca nu ma va lasa şi in veci ma va milui”.595 – Puterea lui Dumnezeu o lauda apele, muntii, vaile, toata vietatea şi toata faptura.596 – Niciodata crestinii sa nu-şi puna capul pe perna, adica sa nu se culce fara sa se inchine lui Dumnezeu şi Sfintei Treimi. Cei care nu se inchina atunci, sunt lepadati şi de Dumnezeu uitati.597 – Cand trebuie sa va rugati, aprindeti intai faclila sufletului şi apoi incepeti a va adresa, a chema, a cere, a lauda, a multumi, a binecuvanta şi iar a cere şi a multumi.598 – Era un om care traia in Arabia. Vorbea cu cei ce-l certau pentru numele lui Dumnezeu, cu atata dragoste şi bunatate, şi a ajuns la asa de mare inaltime, incat cei ce-l ascultau, unora li se parea ca mananca miere, altora ca s-au hranit cu lapte dulce şi cald. La multi li se parea ca mananca unt, iar altii ca s-au saturat de paine proaspata şi calda. Asa de buna, asa de blanda şi de dulce ii era vorba.599 – Sfantul Parasclis al Sfintei Nascatoare de Dumnezeu sa fie asezat intre rugaciuni, ca o cheie in usa, care trage incuietoarea şi asigura camera.600 – Cu smerenia, cu rabdarea, cu adevarul şi cu dreptatea, pe toate le veti rascumpara.601 – Sa va inchinati mai intai Sfintilor ce-I aveti in tara şi mai apoi la ceilalti.602 – Blandetea este alifia sufletului şi hrana celor nedreptatiti şi necajiti.603 – Cei ce au crezut in Sfanta Cruce, au trecut suferintele cu multa usurare. Cei ce marturisesc Sfanta Cruce, vor vedea, vor saruta şi vor gusta din izvoarele sfinte ale mantuirii.604 – Marturisiti credinta, iubiti smerenia, laudati pe Sfanta Treime, care va ocroteste. Multumiti Sfintilor Parinti ca v-au ocrotit de pagube.605 – Cine face inchinaciuni cand se citesc Sfintele Canoane, face front impotriva diavolului. Il biruieste şi il alunga la mari departari.606 – In jurul celor ce citesc Sfintele Canoane, in jurul celor ce fac inchinaciuni, se asterne adanca liniste. Aceia sunt acoperiti cu binecuvantarea lui Dumnezeu.607 – La mormintele preotilor, la mormintele crestinilor cu traire duhovniceasca sa faceti 12 metanii, pentru ca sa faceti multa usurare acelora.608 – Marturisiti dreptatea, iubiti saracia, spuneti adevarul, stati impotriva celor certareti, nu partiniti pe cei maniosi.609 – Astazi, trebuie inaltate multe Sfinte Rugaciuni, ca sa se pregateasca rostul crestinilor de maine.Un pagan a invatat de la un copilsa zica Iisus Hristos, fara sa stie insemnatatea acestor cuvinte. Cand a trecut din viata, a fost trecut in randul crestinilor. Deci, sa aveti nadejde şi rabdare.610 – Se sfinteste crestinul care se inchina cu frica de Dumnezeu şi se osandesc pe veci cei ce batjocoresc Sfanta Cruce.611 – Asigurarea mantuirii este injugata cu viata de pe pamant, ostenindu-se crestinii in fapte bune, de la tinerete pana la batranete. Işi asigura mantuirea şi cei care sunt chemati la Sfanta şi Dreapta Credinta, mai tarziu, şi chiar prea tarziu, daca se aprind a face diferite lucrari Dumnezeiesti, parandu-le rau ca nu au facut din tinerete ceea ce este placut lui Dumnezeu. Rabdarea şi tacerea pun lacat tuturor relelor.

34

612 – Pentru Dumnezeu este atunci cand se fac slujbe cu lacrimi de cei mai mari, la zilele mai inseminate, ca sa lacrimeze şi cei mai mici. Cand plange mama şi tata, simt şi copiii nenorocirea, macar ca sunt tineri cu varsta.613 – Fericit a fost Apostolul Pavel, cand glasul Mantuitorului l-a chemat! A crezut, s-a supus şi a venit.614 – Sfintele Rugaciuni intaresc sufletul, iar cantarile evlavioase il mangaie si-l indulcesc pe el.615 – Mai mult ii mantuieste pe crestini frica de Dumnezeu, decat dragostea de Dumnezeu.616 – Liturghiile platite la Sfintele Altare, le face mare pasuire sufletelor. Lumanarile aprinse in Sfintele Biserici, untdelemnul pus in Sfintele Candele şi painea pentru jertfa faca adaosuri pentru mantuire. Mai incape aici şi ajutorul dat la cei nevoiasi.617 –Buna este Psaltirea, care este pajistea mantuirii fiecarui suflet, care ia in considerare tot cuvantul spus in Sfanta Psaltire.618 – Inchinaciunea cu doua maini nu este primita in Ortodoxie. Ea nu este sfanta.619 – Inchinatorii lui Dumnezeu, monahii şi pustnicii, plecandu-şi corpul, cu dreapta dreapta fac semnul Sfintei Cruci, iar cu stanga numara boabele.620 – Crestinii adevarati sa mosteneasca ce au apucat de la batrani.E sambata seara, a apus soarele, s-a sfarsit lucrul. Au mers la Sfintele Biserici. Sa uite de necaz prin odihna. Stand la Sfanta Liturgie, sa creada ca este la Sfanta Inviere, chiar de ar posti dobitoacele, dar si-au imbogatit sufletul.621 – Cu staruinta sa alungati lenea, sa nu se ocroteasca fiecare pe sine, ca indaratnicia se intinde şi diavolul işi pune scaunul pe panza indaratniciei şi ia comanda. Sa aprindeti tamaie la timp şi cat mai des.622 – Sufletul vostru sa fie ca o faclie. Mintea şi graiul vostru, vesnic sa imparta dreptatea.623 – Sa va bucurati de tot timpul pe care il petreceti in liniste, caci, ca şi sfanta rugaciune se socoteste. Din tulburare şi cearta rodeste pacatul.624 – Marturisirile dese şi impartasirea cu Sfintele şi Dumnezeiestile Taine, usureaza şi curata şi trupul şi sufletul.625 – Rugati-va cu tarie pan ace uitati de locul unde va aflati. Atunci se distrug pacatele vechi şi altele noi nu iau fiinta.626 – Cei ce se pleaca cu capul la pamant, inchipuiesc pe Mantuitorul, cand a lasat cerul sfant şi a venit pe pamant şi a vietuit intre oameni, iar cei ce nu se pleaca inchipuiesc pe Lucifer.627 – Numai cei ce vietuiesc, marturisind adevarul in toate lucrarile lor omenesti, numai aceia vor fi adevaratii fii ai lui Dumnezeu.

In mahalauaa unui oras, o femeie care traia bine, in buna intelegere cu barbatul ei, se intelegeau la cuvinte, caci barbatul o iubea, dar mai mult il iubea pe Iisus Hristos şi Biserica Sfanta a Lui. Prin sfatul diavolului, femeia a inceput sa-l vicleneasca pe sotul ei, care mergea la Sfanta Biserica şi lua parte la toate slujbele mari şi mici. Femeia zicea ca sotul a apucat-o pe o cale gresita, şi ofta adanc, zicand:”Duca-se! Sunt in largul meu şi fac ce vreau. Fura din lucruri şi in fata barbatului tagaduia şi se jura. A disparut intelegerea dintre ei.

Intr-o zi, a luat o bucata mare de carne dintr-o vaca pe care o avea taiata şi a dat-o unora, ce pregateau un praznic diavolesc, chiar in ziua Inaltarii Sfintei Cruci. Omul a vazut lipsa sia intrebat-o. Ea a tagaduit jurandu-se şi crezand ca va scapa fugind, a fugit pe niste scari, ocarandu-l pe barbatul ei, aratandu-se cea mai gospodina femeie. Alunecand, a cazut cu capul intr-un cui de fier, care ramasese in temelia zidului. Cu capul plin de sange, intr-un moment de trezie, s-a trezit cu un porcoi de carne pe cap. Diavolul ii pusese frau şi o poftea la el. Iar ea

35

striga din rasputeri: “nu vreau sa plec din casa mea, nu vreau sa-mi las barbatul meu, pe care Dumnezeu mi l-a dat. Şi diavolul tarandu-o şi certandu-o, o duce dupa el.628 – Nu faceti nimic fara blagoslovenie. Fiii şi fiicele sa nu faca nici un pas in afara de ce e drept, fara blagoslovenia şi voia parintilor. Iar femeile sa nu faca iesiri, ori dari prea mari fara blagoslovenia sau stirea barbatilor lor. Iar barbatul, cap de familie, san u lucreze gresit, in afara legii. Acea femeie din istorioara de mai sus si-a pierdut sufletul, ca a facut lucrul dupa pofta inimii ei.629 – Cei ce marturisesc pe Adevaratul Dumnezeu, pururi petrec in lumina vie a Tatalui Ceresc.630 – La Boboteaza se sfintesc toate apele şi primesc dar. Toti crestinii gusta astazi Apa Sfanta. Cat tin slujbele praznicului, atata timp se gusta Sfanat Aghiasma Mare. Cu binecuvantare Sfintei Treimi, Sfanta Aghiasma Mare se tine in loc curat, unde sa nu doarma nimeni.631 – Celor care-L cunosc pe Dumnezeu sa le vorbesti despre mantuire, despre Iisus Hristos, despre Sfanta Treime şi despre nasterea Nascatoarei de Dumnezeu, mai ales de aducerea Fiului Prunc in Sfanta Biserica spre inchinare. A fost aceasta, cu Fiul nascut din Fecioara, ca sa se incredinteze crestinii ca L-au vazut, findca a trait printer oameni, a lucrat, a mancat, cu oamenii a umblat, a rabdat de la oameni chinuri ce nu le-ar fi putut rabda oamenii.632 – Sa purtati Sfanta Cruce la gat, ca intotdeauna va e de mare ajutor. Sa aveti la haina cusuta tamaie sau o bucata de vesmant de la Sfintele Moaste, ca aduc multa paza in calatorie.633 – Faceti rugaciuni cand plecati in calatorie, ca sa luati binecuvantare, intarire şi aparare de la Dumnezeu, pentru acea calatorie.634 – Arma cea nebiruita şi nestricata a monahului este Sfanta Rugaciune la timp şi felurite Sfinte Rugaciuni sa le aibe stranse in minte şi sa le verse la vreme de nevoie.635 – Era un pustnic care zi şi noapte dadea slava lui Dumnezeu. Nu-şi aducea aminte de lume, de rudenii sau de cei ce l-au nascut. Abia işi aducea aminte de parintii sai trupesti, pomenindu-i cand facea incheirea Sfintelor Rugaciuni, rugand pe Dumnezeu sa le ierte pacatele celor ce l-au nascut şi multe lacrimi varsa pentru aceasta. Se instrainase de tot ce era pamantesc. De haine nu avea nevoie şi incaltaminte nu-i trebuia. Slavea pururi pe Dumnezeu. Locuia la poalele unui munte. Acolo se adapostea, acolo se ruga. In fiecare dimineata mergea la un parau ca sa se spele. Se baga cu picioarele in apa şi i se parea ca intinereste. Se ruga lui Dumnezeu şi tot i se parea ca nu se roaga. Vedea flori frumoase pe marginea raului şi zicea:”Doamne, cu ce voi rasplati eu, Atottiitorului pentru toata mangaierea, cata mi se face?” Pe pasarile care canta zilnic le socotea surori şi zicea:” Dulce şi mare imbunatatire se face pentru mine. Cu ce voi recunoaste eu?” Şi iesind din apa, incepea sirag de metanii şi cu nesat se ruga lui Dumnezeu. Socotea soarele tata şi luna mama. Neincetat se ruga. Socotea cand sunt praznicele şi ramanea zile intregi privind spre cer., socotind ca nu e vrednic sa stea pe pamant.

Intr-o dimineata de mai, dupa 37 de ani de pustincie, i se parea ca pasarile canta mai mult şi mai frumos ca intotdeauna. Dupa ce se spala pe fata si-şi baga picioarele in apa, i se facu dor sa aprinda lumanari şi tamaie. S-a dat pe spate, pe iarba şi privea spre cer. L-a apucat un vis. Se parea ca merge intr-o Sfanta Biserica pentru primirea Sfintelor taine, ca pregatire avea destula. Ani de zile nu a mancat decat seminte şi radacini. A trecut la Domnul, lasand reteta Sfintilor Parinti şi noua.

Nu se cade sa manance crestinii, in mod deosebit calugarii, in posturi, din cumparaturi de prin piete, de prin targuri, de prin magazine. Toate gogosile, zaharicalele, halvaua, painea, covrigii, placintele, cornurile, chiflele, ca nu sunt lucrate in cinste şi in curatenie. Toate sunt facute pentru negot, spre a fi comercializate.

36

636 – Sa se trezeasca crestinii care vor sa-şi lumineze sufletul, curatindu-l cu post, sa-l unga cu rugaciune, şi sa-l acopere cu tacere.637 – Sfantul Maslu face curatirea şi innoirea sufletului. Iar marturisirea cu smerenie, risipeste pacatul si-l nimiceste pe el.638 – Pentru un bolnav care nu mai spera sa se faca sanatos, daca e doborat de boala şi sufletul mai dainuieste in el şi nu se mai poate hrani, portia cuvenita de mancare sa se dea de pomana la cei flamanzi, la cersetori, in numele sfantului din acea zi. Sa se faca aceasta pana la trecerea lui din viata, ca e de mare ajutor acelui suflet. Multa lumina şi usurare are acel suflet.639 – Iubiti adevarul, rugandu-va lui Dumnezeu.640 – Nici Sfintele Rugaciuni, nici treburile gospodaresti, sa nu le amanati. Sa va socotiti ca la armata, sub ordin, ca sa aveti tot sprijinul de la Dumnezeu.641 – Sfatuiti pe toti care va cer sfatul, sa se inchine lui Dumnezeu cu frica şi sa ceara cu incredere, ca va lua.642 – Cel ce lacrimeaza in Vinerea Mare pentru Domnul nostru Iisus Hristos, primeste margaritare.643 – Inchinaciunile in timpul citirii Psaltirii, fac gard de aparare.644 – Dureros este pentru crestinii care nu se marturisesc. Sunt orbiti la suflet, traiesc in intuneric, se aseamana cu porcii.645 – Cand fac crestinii rugaciuni de cerere şi de multumire, cea mai primita este cu mainile in sus, iar cand e in necaz mare şi ca sa arate adanca smerenie, sa-şi descarce durerea, sa se roage cu mainile la piept şi cu fata la pamant, şi daca se poate sa verse şi lacrimi. Rugaciunea este şi auzita, şi primita.646 – Neincetat rugati-va cand sunteti singuri, ca sa luati binecuvantare cereasca. Sa cinstiti pe toti Sfintii cu evlavie. Vesnic sa purtati in suflet frica de Dumnezeu, ca sa nu faceti nici un fel de rau oamenilor. 647 – Cand spui, inchinandu-te:”Nu ma paraşi Dumnezeule”, se mahnesc diavolii şi se dau inapoi.648 – Rugaciunile celor care nu gusta carne, sunt auzite, primite, ascultate, cercetate şi sunt ajutati.649 – Rugaciunile celor invrajbiti se aud in cer ca mugetul fioros al fiarelorsalbatice. Cele facute cu razbunare sunt socotite nopti lungi de iarna, presarate cu negura.650 - Rugaciunea citita cu atentie şi ascultata cu dragoste, sfanta e.651 – Nu este primita rugaciunea falsa, facuta pentru ploaie.cei ce pleaca genunchii şi vor da lacrimi, vor fi auziti, dar nu serviti din cauza multimilor, a faradelegilor fara numar. Dumnezeu Tatal, nu primeste, nici un pai sa fie mutat fara blagoslovenie.652 – Şi mangaierea trupeasca, de multe orinintareste sufletul. Mai mult, smerenia intareste temelia sufletului, iar rugaciunile in taina il usureaza pe el.653 – Crestinul are o datorie sfanta. Oriunde ar fi, oricum ar fi, intai sa se roage lui Dumnezeu şi Maicii Sfinte.654 – Cine iubeste dreptatea, iubeste pe Dumnezeu. Cine iubeste lumina şi inlatura cearta, dublu iubeste pe Dumnezeu. Şi cel care are lepadare de sine, a pus totul la picioarele Sfintei Treimi.655 – Crestinii care obisnuiesc sa faca rugaciuni seara, noaptea, dimineata, dupa-aminaza, e bine sa se roage şi Sfantului Inger Pazitor. Cel putin trei inchinaciuni, zicand:”Sfinte Ingere, pazitorul vietii mele, ajuta-ma in toata nevoia şi in toata scarba”.

37

656 – De ar trai un om 100 de ani, şi de s-ar ruga de la pruncie pana la batranete intruna, fara sa doarma şi fara sa aiba alta ocupatie, fata de puterea lui Dumnezeu, neinchipuit de mare şi de necunoscuta de oameni, tot nu s-ar ruga mult.657 –Crestinii, daca nu fac rugaciuni, macar sa aprinda lumanari, in jurul unui praznic şi casele lor sa nu fie lipsite de lumina calda a Sfintei Candele.658 – Femeia care cerne faina şi zice „Crezul” in gand, face lucrul cu spor, cu dragoste şi e plina de intelepciune.659 – Daca un crestin zice „Crezul” din pruncie şi pana la batranete, merge la locurile sfinte, fara a mai trece pe la vami.660 - Cand un gand a rasarit, indata cheama puterea lui Dumenzeu in ajutor şi daca este gandul bun, ramane, iar daca este rau, satanicesc, se spulbera de puterea lui Dumnezeu.661 – Orice rugaciune şi orice cugetare catre Sfanta şi Dreapta Credinta, se iau in considerare de catre puterea lui Dumnezeu.662 – Noptile lungi de iarna, nu le petreceti in lenevire şi trandavire, clevetind pe altii, ci sarguiti-va a le petrece in metanii, in rugaciuni şi cugetati la cele sfinte.663 – Celor singuratici şi calugarilor, le este de ajuns sa cunoasca „Psaltirea”, „Ceaslovul”, „Cartile de rugaciuni” şi „Vietile Sfintilor”.664 – unde este carte multa, caderea este langa picioare, langa el este prapastia cea mai adanca. Toiagul sufletului, cheia raiului şi ducerea la odihna vesnica este „Psaltirea”.665 – Era un oarecare pustnic in partile Siriei şi era neintrecut in osardie, in cele Dumnezeiesti. I se vedea sufletul ca o faclie care da lupta cu vijelia. Şi odata, ia dat diavolul un somn greu şi a adormit langa o stanca colturoasa, cu mana dreapta sub el şi i s-au inmuiat muschii, i s-au anchilozat oasele şi i-au ramas vinele nemiscate. Cand s-a trezit, dreapta ii era ca un lemn greu, agatata de corpul lui. Nu se mai putea insemna cu semnul Sfintei Cruci. Putin mai putea misca degetul aratator. Şi cum statea cu fata la soare, pe nisipul ce se formase din stanca, desena pe nisip Sfanta Cruce, cu acel deget, ajutat şi de mana stanga, tinand dreapta ca sa poata lucra cu aratatorul. Cu mana stanga, netezea nisipul şi cu aratatorul facea cruce dupa cruce. Fiecare semn al Sfintei Cruci facut pe nisip i se socotea o inchinaciune. El nu s-a scarbit de ceea ce-i facuse diavolul, ci zicea:” Prost am fost, prost sa fie ori eu, ori stanca asta, tot atata este. Dar stanca nu are suflet şi nu are raspundere, inaintea lui Dumnezeu, precum am eu. Ce-a fost ieri, este şi astazi şi va fi şi maine”, şi certandu-se cu sine şi aratandu-se nemultumit, a venit la el un chip omenesc şi i-a zis:”Vezi pustnicule, tot este mai destept ca mine, caci iti face datoria scriind pe nisip, ai rabdare şi te gandesti la Dumnezeu şi totuşi te temi de Dreapta Judecata. Cine te-a invatat sa faci semnul acela pe nisip şi sa te multumesc in sine ca tot ar fi ceva?” Şi a gandit pustnicul ca ar fi Ingerul lui Dumnezeu, şi si-a ridicat privirea spre albastrul cerului şi a zis:”Doamne, Doamne, Doamne, intreit Doamne, multumescu-ti, Tie, ca m-ai cercetat pe mine pacatosul”. Şi a inceput sa planga cu hohot ca un copil atunci cand il vede pe tata. Şi in acea slipa, cel ce ii vorbise, a disparut. Cum va grabiti la mancare, asa sa va grabiti şi la Sfintele Rugaciuni. Mana e la voi, trupul este al vostru şi cugetul sa va fie nestins.oriune este locul prielnic, nu strica o inchinaciune, doua şi zece. La drum, calatoria sa fie indoita cu rugaciunea.666 – Intotdeauna sa pomeniti numele lui Dumnezeu. Sa nu asteptati ora şi ceasul hotarate pentru a va ruga lui Dumnezeu, ci pururi sa va rugati, ca sa castigati patria de sus.667 – Sa nu va lipseasca Sfintele Rugaciuni de la culcare şi de la sculare. Sa nu gustati nimic fara blagoslovenia Imparatesei.

38

668 – Cand un crestin pe pamant face o mica fapta buna şi este nestiuta de nimeni, are rasunet in tot cerul sfant. Se stie de toti Sfintii Parinti, de toate cetele ingerilor şi de toate Puterile Ceresti. Tuturor le este dat sa afle orice fapta buna.669 –Inbracati-va cu smerenia şi imbratisati frica de Dumnezeu, sprijinindu-i cu sfaturi pe neputincoisi, incurajati pe cei deznadajduiti, saturati pe cei flamanzi, dati cuvant de mangaiere fiecaruia.670 – In sobor, cand 10 nu sporesc la rugaciune şi nici doi in cuvant, se prabuseste acea manastire, mai ales cand la datoriile sfinte vin chemati şi cauta sa fie randuiala dupa merit.671 – Dulceata cea mai inchegata pentru sufletele monahilor e Sfanta Rugaciune facuta dupa randuiala, in liniste şi tacere.672 – Un praznic mic sau mare, crestin fiind, trebuie sa se impartaseasca cu totii din mare blagoslovenie a praznicului.673 – Cei ce lipsesc de la Sfanta Liturghie, nici pe ale lor nu le indeplinesc.674 – Cine se culca, neindeplinindu-şi datoriile catre Dumnezeu, se socoteste ca un animal nebinecuvantat.675 – Crestinii sa nu se roage cu deznadesjde, ca nu de la oameni cer, ci de la Dumnezeu.676 – Rugaciunea limpezeste sufletul si-l curata pe el, daca luati aminte la toate cuvintele pe care le rosteste cartea.677 – Toti care au cinstit praznicele lui Dumnezeu şi ale Sfintilor, mare trecere au.678 – Nu se primesc inchinaciunile, rugaciunile, cugetarile la Dumnezeu, fiind la Sfanta Liturghie şi sa fii suparat pe cineva.679 – Sa aprindeti o lumanare pentru sufletele carora nu le aprinde nimeni şi plata intreita veti avea.680 – Nu se cade crestinilor sa faca rugaciuni pentru masa şi apoi sa iasa afara pentru alte treburi, şi apoi sa revina la masa. A necinstit Sfanta Rugaciune, iar acela se asemana cu un animal fara minte. Este iertat numai acela care este obligat sa iasa de la masa pentru o neputinta trupeasca, dar la inapoiere sa-şi faca din nou rugaciunea.681 – Duhul lui Dumnezeu se salasluieste acolo unde tata şi mama traiesc in iubire nestinsa, in dragoste fara margini, cu hotar in cele duhovnicesti, in tot adevarul şi deplina dreptate intre ei. Sa fie copiii invatati de parinti sa respecte randuiala cereasca cu toate datinile. Sa nu fie caderi sau greseli vazute de copii.682 – Toti cei care au sarutat Sfanta Icoana a Nasterii Domnului, au primit iertare şi blagoslovenie de la Domnul cerului, care este Iisus Hristos, slava Bisericii, Preotul şi Arhiereul cel desavarsit.683 – Cand cineva mu merge la Sfanta Liturghie, sa dea un sfert de paine unui flamand, lumanare şi poate fi iertat.

Era un boier care, duminica dupa ce facea plata celor ce-i lucrasera toata saptamana, le dadea cate un sfert de paine şi bani cat costul unei lumanari, apoi mergea la Sfanat Biserica şi sedea pana la sfarsit. Şi s-a mantuit ca facea totul cu frica de Dumnezeu.684 – Zoreste a te inchina ca sa-ti imbogatesti camara. Toti crestinii trebuie sa faca acest lucru, mai ales cand sunt singuri, ca sa puna inchinaciuni nenumarate in camara lor, ca in ziua in care toate vor fi de fata, sa nu se descopere numai pacatele, ci sa se scoata la iveala şi inchinaciunile, impreuna cu cugetarile drepte ale fiecarui suflet.685 – Sa grabiti a va inchina toti şi va insemnati cu semnul Sfintei Cruci, ca sa slujiti lui Dumnezeu. Şi mult, şi putin, Dumnezeu Atotputernic primeste.686 – Fiecare crestin sa ceara la Sfanta Rugaciune ceea ce crede ca-i e de folos.

39

687 – E de folos crestinului sa traiasca in frica de Dumnezeu şi atunci e sigur de mantuirea lui.688 – Crestinii botezati care nu iau parte la Sfintele Liturghii, pe care preotii le savarsesc in Sfintele Biserici, nu afla nici odihna vesnica, nici mantuirea şi nici glasul dulce al chemarii lui Dumnezeunu-l vor auzi.689 – Era la un schit un singur cuvios, damblagiu de batranete şi se tara pana la Sfanta Biserica, pe un genunchi şi pe un cot, şi taras indeplinea serviciul de toca pentru sine, ca nu avea cine sa vina. Cu mare greutate se ridica şi descuia usa şi se tara pana la Sfintele Carti şi citea toata randuiala Sfintei Utrenii şi seara a Vecerniei. La nimeni din calugari nu i s-a socotit asa de mult ca aceluia. Se chircise de suferinta şi setea de a citi rugaciuni cu evlavie catre Dumnezeu nu i s-a stins. Se numea Sabrin. Pomenea la rugaciuni alaturi de parintii lui, toata Ortodoxia. Se ruga cu lacrimi. Sabrin, şi cand dormea, se ruga lui Dumnezeu şi se socotea ca cel mai pacatos. Ia aminte, crestine, şi fa şi tu ca Sabrin!690 – Sa nu alergati dupa uraciuni, ca nu stiti voi clipa in care va veti pierde sufletul.691 – Sa taci, rugandu-te lui Dumnezeu şi vei reusi. Ca Dumnezeu tatal işi imparte blagosloveniile, fiecaruia dupa meritele sale.692 – Sa va rugati pururea pentru cei ce va stau impotriva, ca sa va castigati sufletele.693 – Sa aveti mila de dobitoace, ca de cel mai aproape al vostru.694 – Rugaciunea este sarea sufletului, iar vietile Sfintilor este garnitura mancarurilor bune.695 – Cand va rugati sa nu fiti cu sufletele tulburate, lasati totul in voia lui Dumnezeu.696 – Rugati-va Sfintei Treimi cu frica şi veti depune ceva bun care se pastreaza pentru ziua judecatii.697 – Cei ce-L marturisesc pe Dumnezeu in toate lucrarile lor, sadesc flori in Rai.698 – E mai bine sa faceti rugaciuni mai din timp, decat sa o amanati. Mai tarziu, din cine stie ce motiv produs pe pamant, sa nu o mai faceti deloc.699 – Toti inchinatorii sa se apropie de Sfanta Cruce şi sa dovedeasca prin fapta osteneala lor, inchinandu-se , ingenunchind şi sarutandu-o.700 – Marturisiti ce credeti şi ce simtiti prin fapta.701 – Sa va rugati lui Dumnezeu cu multa incredere, ca sa se lucreze pentru voi cele sufletesti cu folos. Sa dispara dintre voi cearta şi vorba satioasa. Vorba satioasa e sageata diavolului, iar cearta cu strigari, petrecerea lui. Lipsiti-va de ele.702 – Atunci cand se zice rugaciunea de masa, „Tatal nostru”, vine insuşi Tatal Ceresc, inconjurat de Sfintii Ingeri şi blagosloveste masa.703 – Cand se zice „Axionul” la masa, blagosloveste pe cei ce stau la masa insaşi Imparateasa, incojurata de Sfintii Ingeri. Blagosloveste pe cei ce stau la masa şi nu sunt invrajbiti, ci s-au impacat inainte de a se aseza la masa, iar pe cei invrajbiti, certati, ii asteapta sa se impace.704 – Unde este vrajba mare, fug duhurile bune, fiindca stiu ca Tatal Ceresc n-a binecuvantat aceasta.705 – Cum nu se intrerup izvoarele din cursul lor, asa sa nu fie crestinul intrerupt de la fapte bune, postind, rugandu-se, respectand Sfintele Biserici.706 – Nu va lipsiti de rugaciune, ca sa nu vi se incurce drumurile şi sa nu vi se intunece calea.707 – Rugaciunea facuta cu cearta şi cu observatie şi cu intepaturi de cuvinte, e ca şi cum ai sta intr-un loc cu broaste.708 – Rugaciune:”Ajuta-ma, Dumnezeule, şi pe mine, ca eu sunt oaia cea pierduta”.709 – Icoana cu Scaldatoarea oilor, despre care se vorbeste in Sfanta Evanghelie, se cuvine sa se afle in casa oricarui crestin. Aceasta este tamaduitoare de boli.710 – Toata rugaciunea se socoteste, ca şi cum ai vorbi cu Puterile Ceresti.

40

711 – Toti crestinii sa-şi traiasca viata in frica de Dumnezeu. Nici pentru multumiri prea mari şi nici pentru necazuri prea dureroase şi grele, sa nu devieze.712 – Mantuitorul lumii a fost batut de oameni, omorat şi ingropat şi pentru nemasurata Sa nevinovatie, a inviat.713 – Credeti şi marturisiti pe Sfanta Treime. Duhul Sfant se pogoara pe neauzite, vine ca o ninsoare alba.714 – Sfanta Liturghie pustniceasca se inchipuie sa nu mananci, sa nu vorbesti pe numeni de rau, sa nu acuzi pe nimeni de nimic, chiar cu drept, sa nu inclini spre nici un fel de rau. Daca e prilej de a face milostenie, sa nu o inlaturi, daca a venit cineva cu fata scaldata in lacrimi pentru necazul lui, mangaie-l. Roaga-te pentru parinti şi pentru toata rudenia. Da paine la cei flamanzi, hraneste animalele pe care le ai şi cugeta fierbinte ca in Sfintele Biserici se face Sfinta Liturghie. La jumatatea zilei, ia Sfanta Anafora şi ai Sfanta Liturghie pustniceasca, pe care nu stiu daca ar fi in stare sa o faca cineva.715 – Toti care inalta rugaciuni catre Dumnezeu, nehranindu-şi de dimineata trupurile lor, primite le sunt rugaciunile, oricat ar fi de fara evlavie facute.716 – Impartiti Sfinte Cruci din economiile voastre, acasa in calatorie, in tren, in Sfanta Biserica.717 – Sa faci o propaganda muta, dar cu chibzuiala, impartind carti sfinte, cruciulite, candele, lumanari şi orice fel de odoare sfinte.718 – Rugati-va lui Dumnezeu, ziua şi noaptea. Chemati pe Fiul lui Dumnezeu sa va vina in ajutor. Cereti puterea Duhului Sfant sa va acopere, şi rugati-va cu toate nadejdea, cu toata convingerea şi cu toata taria, ca sa luati parte cu Cuviosii.719 – Crede mult, roaga-te mult şi posteste mult. Ca acestea trei inchipuiesc Sfanta Treime.720 – Nu se poate ca un crestin care işi curata sufletul de neghina şi ciulini prin marturisire, sa nu reuseasca a-şi indeplini o dorinta Dumnezeiasca.721 – Sa se faca cat de mult rugaciuni, pentru a se inmuia şi a se imblanzi indemnatorii de rau – diavolii.722 – Dupa vointa, vine darul de la Dumnezeu, ca Dumnezeu nu cauta la persoane, la haine şi la cuvinte, cauta numai la fapte.723 – Toti care se inchina cu gandul, cu mintea, cu inima, cu sufletul şi cu corpul, numai aceia sunt adevaratii slujbaşi ai lui Dumnezeu.724 – Sfanta Cruce este toiagul tuturor sufletelor slabanogite şi mai e intarirea necajitilor şi nadejdea celor urgisiti. Nu este de ajuns crestinilor sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, ci sa o marturiseasca şi sa o slaveasca cu nesat.725 – Setea crestinilor de a se mantui, sa nu se stinga niciodata.726 – Sa plangi fara mangaiere. Ca multi drepti au plans şi mai plang şi astazi. Plangi ziua de maine şi pe cea de poimaine, co vor fi indoit şi intreit mai dureroase, fata de cea de astazi şi fata de cea de ieri.727 – Domnul este ajutorul, sprijinitorul, aparatorul, acoperitorul şi ocrotitorul nostru.728 – Iisus Hristos este nadejdea, intarirea şi puterea acelora care s-au botezat in numele Lui, s-au inchinat şi se inchina Lui.729 – Ridicati-va prin Sfintele Rugaciuni, sprijinindu-va de un clar adevar.730 – Biserica lui Dumnezeu este acoperamantul crestinilor. Biserica nemuritoare este ajutorul şi sprijinul tuturor celor nesprijiniti, numai daca-i asculta sfaturile, se pleaca canoanelor şi le implinesc.

41

731 – Rugaciunea in taina sa o aveti pururi. Sa rostiti in gand asta:” Doamne , ajuta-ma!” sau „Doamne, pururi fii cu noi ca vrem sa sluji Tie.”732 – Invatati-va sa traiti pe pamant crestineste, nedand ocazia supararilor, care alunga dragostea şi rugaciunea se face in sila.733 – Cu deosebita frica de Dumnezeu sa aveti iubire fata de cei mai mici, indemnandu-i spre rugaciune, spre rugaciune dreapta in toate directiile. Sa nu lucrati tainic lucruri pamantesti, ci la vederea tuturor, a celor din obste, ca acolo se lucreaza, acolo raman.734 – Crestinul, niciodata sa nu spuna rugaciunile pe care le face, cand şi cate face. Sa nu spuna celorlalti ca la o anumita ora „ma rog in mod regulat lui Dumnezeu”.735 – Primite sunt plecarile genunchilor şi chiar ingenungherea deplina la Sfanta Liturghie, daca nu este rautate iin inima.736 – Sfintii Parinti, oftand adanc ziceau:” Sa nu graim prea mult, ca sa nu gresim lui Dumnezeu”.737 – Nadejdea in Dumnezeu fara rugaciuni, este ca graul ce se arata frumos in vreme de seceta şi care, la treierat iese putin.738 – Cine pleaca suparat de la Sfanta Rugaciune, navaleste grabit in parcul satanei, cum navalesc oile din cauza caldurii sub umbrarul lor.739 – Ca sa se indrepte crestinii, trebuie sa se roage lui Dumnezeu, ziua şi noaptea. Nu intotdeauna cu metanii, cu inchinaciuni şi ingenuncheri, ci pururi cu inima, cu gandul şi cu mintea.740 – Era o femeie necasatorita. Imbatranise in zilele fecioriei şi nici nu avea nici un rost prin lume. Rugaciunea ei permanenta era:”Doamne, miluieste-ma in toata clipa. Cerceteaza-ma in tot locul. Vreau sa fiu notata in ceata Ta.741 – Faptele voastre sa nu fie ca merele frumoase, care nu au veleat, ci sa fie ca margaritarele, ca pietrele scumpe, ca diamantele.742 – Ca şi un rege vrednic de a mantui o tara, asa se socotesc inchinatorul şi treazul ascultator la rugaciunile de noapte.743 – Multi ratacesc uimiti, cu o sete nestinsa de a afla cuvinte Dumnezeiesti.744 – Intia la Sfintele Rugaciuni sa multumeasca inchinatorul pentru libertate, apoi indoind multumirea pentru sanatate şi sa mai ceara povata Dumnezeiasca prin puterea Duhului Sfant.745 – Nimic nu e mai placut lui Dumnezeu, decat un crestin simplu, drept, adevarat, tare in credinta.746 – Se poate ca unii din aceia care merg in grup la marturisit, deşi intra numai unul cate unul, dar tot cu grupul se intoarce, se poate sa se intoarca acasa mai pacatos şi mai impovarat de greseli.747 – Cu Sfintele Taine, tot mai bine este sa fie in ascuns, pentru cei piosi, pentru cei evlaviosi, pentru cei ravnitori la Sfanta CRedinta.748 - Pentru creedinciosii de rand, le e ingaduit sa fie cu multimea şi cu gloata, pentru incurajarea intre ei şi pentru cei de alaturi pe care ii vad, ramanand cu speranta ca vor face şi ei pe viitor ce au facut vecinii lor.749 – Sa va rugati pentru doritorii şi voitorii de bine ai crestinilor, pentru cei ce se ostenesc a impodobi Sfanta şi Dreapta Credinta Ortodoxa.750 – Crestinul, sa nu-l pomeneasca pe cel rau, sa faca o fapta buna, cat de mica, fara obligatie, macar sa adape un animal strain.751 – „Psaltirea e sfatul cel nemincinos al celor credinciosi, deci, sa-l ascultati. Nu s-a invrednicit de dar cel doritor, ci numai cel ostenitor.

42

752 – Cine va fi cu suflet mare şi nobil pentru multime, va fi socotit un om inteligent şi aproape de Dumnezeu.753 – Prin Sfinte Rugaciuni, faceti-va viata ca ozi senina, calda şi linistita de primavara.754 – Toti crestinii sunt poftiti, prin scrierea sfintelor carti, sa se lipseasca de tot ce este rau. Cere Dumnezeu Tatal de la toti crestinii sa fie una, oameni linistiti, cu fete senine, cu priviri blande şi pe buze cu adevarul, iar cu mana dreapta sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, pentru alungarea şi inlaturarea railor vrajmasi.755 – Luati aminte la virtutile crestine:

1. Credinta – avand o lumanare de 1 m şi in mana dreapat o Cruce, a zis:”Ma veti cunoaste in numele caruia ii slujesc şi pentru vesmantul intr-al carui nume il port. Nu beti gaşi nimic rau la mine”. Se vedea in ea intreg chipul Mantuitotului,, ia aur şi pietre sclipitoare. Şi a zis mai departe:”Fara Mine, nu intra nimeni in Imparatia lui Dumnezeu. Celor ce ma primesc pe mine, le sunt gata, far mita, fara daruri”.

2. Nadejdea – cu aceeaşi lumanare de 1 m, aprinda, iar in mana dreapta cu un toiag aurit in chipul Sfintei Cruci, in capul de sus, şi a zis:”La toti crestinii care ma primesc in suflet, le sunt gata sa-i sprijin, fara sa intreb de alte lucrari neplacute de ale lor”.

3.Dragostea – avand in mana stanga lumanarea de 1 m, aprinsa, iar in drepata purta o icoana cu Sfanta Treime şi zicea:”Eu inlesnec intrarea si-i acopar pe toti care primesc in suflet pe primele doua surori ale mele: Credinta şi Nadejdea. Nu am boala vrajbei,. Am un corp fara oase, şi un suflet fara vinovatie şi suunt a tuturor care vor sa faca poruncile Tatalui Ceresc. Prietenia imi este una”.

4.Vointa - era vesela, cu fata frumoasa. Pe bratul stang, avea flori, iar in mana aceeaşi lumanare aprinsa de 1 m. Cu mana dreapta s-a inchinat, zicand:” Eu odraslesc in sufletul fiecaruia porniri de blandete, de bunatate, de orice fel de lucru bun. Pot strica lucrurile rele şi sa intocmesc pe cele bune. Sa aveti cunostinta de credinta, nadejde şi dragostea. Sufletul omului, in mainile mele nu e decat o pasta. Puterea mi s-a dat de la Dumnezeu Tatal.

5. Cinstea, tina in mana o lumanare şi indreapta o Sfanta Cruce de argint., in mijlocul unui buchet mare de flori albe şi spunea:”Crestinii care vietuiesc cu mine in suflet, nu imbatranesc repede. Nu sunt infruntati cu cuvinte cu cuvinte inflacarate ca sa le franga syfletul. Sunt deosebiti şi cu multa trecere intre toti oamenii. La Scaunul Sfant al Dumnezeirii, sunt pe o treapta cu dreptii şi cu luminatorii. Crestinii care ma iubesc au pe cap vesnic o cununa neschimbata, pana la trecerea din viata. Şi dupa trecerea din viata pomenesc pe cei ramaşi de cununa sfanta a celui plecat. Dar acesti oameni sunt rari.

6.Pacea mergea cu paşi domoi şi cu privire blanda. Tinea in mana stanga o lumanare aprinsa, iar pe bratul drept tinea o paine, de marimea unei pietre de rasnita. Şi cu o voce domoala zicea:”De aveti credinta, nadejde şi dragoste, daca nu veti cauta pacea, nu ati facut nimic. Daca nu e vointa şi cinste, nu poate avea loc nici pacea. Eu vreau sa fiu in sufletul fiecaruia , asa cum painea nu lipseste din mana şi din stomacul nimanui.

7.Smerenia mergea cu capul plecat, in mana stanga cu o lumanare aprinsa, iar cu dreapta se inchina. Era sfioasa şi facea dese plecaciuni, zicand:”Nu stiu de ce nu-mi mai pot gaşi salasul de alta data, la nimeni dintre oameni, nici la batrani, nici la tineri, nici la copii, nici la Sfintele Manastiri. Foarte rar imi pot gaşi loc la cate o batrana calugarita, care ma primeste de nevoie şi de saracie. La preoti nu mai am nici un rol, iar calugarii şi maicile tinere, nu-şi mai poarta podoaba paruluişi nu-şi fac smerenia in umblet, in fapte şi cuvinte. Dumnezeu Tatal a randuit samerg cu cele sase surori ale mele, ca nici ele nu pot fara mine şi nici eu fara ele.

43

8. Rabdarea, in mana standa purta o faclie aprinsa, iar pe bratul drept abia tinea o icoane sfanta, mare de tot, cu chipul Mantuitorului rastignit,zicand:” Am ramas ca o bucata de metal cazuta din gura unei sabii agere din trecut. Nimeni nu-şi impodobeste sufletul, sa si-l oteleasca cu fibra din metalul fibrelor mele. Crestinii işi indeplinesc visurile, gusturile, dupa placul lor şi voia lor. NU ma vor pe mine in cadrul vietii lor, ca nu slujesc lui Dumnezeu”.

9.Tacerea, saluta respectuos, cu lumanarea in mana stanga, iar in mana dreapta tinea o sfanta icoana cu chipul unui sfant inger, zicand:”Am ajuns sa fiu nesocotita de nimeni. Fiecare crestin se bazeaza pe sine, pe desteptaciunea lui, pe priceperea lui, pe grozaviile lui şi pe putere. Eu am puterea de a-i trece pe oameni la sfintenie. Astazi sunt aruncata ca un gunoi. Dar cine nu se foloseste de mine, nu are folos, caci tacerea incununeaza şi postul şi rugaciunea, merge injugata cu pacea, care incercuieste pe cele doua: Smerenia şi Rabdarea. Nici cei mici şi nici cei batrani, nu ma primesc in sufletul lor. Am fost de ajutor multora, care si-au salvat pana şi viata de la moarte. Şi plangand, a spus:” Nu spun acestea pentru mine, ci pentru tot sufletul omenesc, caci eu sunt treapta spre mantuire”.

10. Dreptatea tinea in mana dreapta un buchet facut din trei Sfinte Cruci. Şi fiecare Sfanta Cruce avea şi bratele tot cu Sfinte Cruci şi toate erau aurii. Iar in mana stanga tinea o faclie aprinsa şi a zis:”Cine ma respecta, ma primeste şi ma iubeste. Sa stiti ca eu nu sovaeisc. Dar sunt inlaturata de peste tot. In unele imprejurari, ma refuza şi Biserica. Nu ma recunosc scolarii, nu ma primesc familiile. Nu mai am trecere in justitie, unde pentru oameni, in mod firesc trebuie sa fiu in permanenta. Sfanta Cruce e inlaturata, dar in mana mea este intreita. Cati oameni ai trecutului nu au plans pentru mine. Necazul e al oamenilor, ca pe ei singuri se inseala. Noi am ramas in drepturile noastre. Toate surorile suntem din Duh Dumnezeiesc, fara trup şi fara moarte. Noi nu ne hranim cu hrana pamanteasca şi ramanem in aceeaşi fragezime a tineretii in veacul veacului.

11. Virtutea e frumoasa şi senina ca o simineata de primavara. Vorbea frumos şi purta o coroana cu 12 lumini şi a a zis:”Port coroana cu numarul total al surorilor mele şi va spun ca fara ele, nu poate face nimeni nimic. Greu se intra in Imparatia Tatalui nostru. Cine nu le respecta pe toate surorile mele, nu poate intra. Noi dam vesnic slava Tatalui Ceresc. Pururi vom fi in buchet, ca asa e binecuvantarea Celui Prea Inalt. Daca ne-ar respecta crestinii pe noi, asa cum noi respectam toate Puterile Ceresti, s-ar stinge toata vrajba şi toat uraciunea pe pamant şi ar dainui o iubire frateasca.

12. Mantuirea purta pe cap aceeaşi cununa ca şi Virtutea. Dupa ea a aparut o multime de prumbei albi. Parea ca sunt imbracati in argint şi pluteau in jurul Mantuirii in 12 randuri. Crestinii care n-au tinut cont de ea, n-au recunoscut-o, n-au respectat-o şi nu au iubit-o. nici macar pe surorile ei. N-au ajuns la Mantuire, sa le mijloceasca, sa le faca loc in Raiul Sfant, unde cerul nu s-a innorat niciodata şi acolo unde soarele nu a apsu. Unde noapte nu si-a aflat salas, unde florile nu s-au vestejit, unde nimeni din cei care sunt acolo nu s-au mahnit şi nici nu s-au intristat. Acolo nimeni nu a imbatranit. Toate se afla in mare blagosloveni, cum nu mai poate fi alta”.

13.Sanatatea, prin ordin Dumnezeiesc, la batrani şi la batrane nu are ce cauta, fiindac pe aici trec alti necunoscuti, care desradacineze şi sa smulga sufletul din trupul imbatranit şi sa-l trimita acolo unde si-a pregatit locul trupul ce l-a purtat. Eu activez mai mult cu tineretul, barbati şi femei, fecioare şi femei. Slujesc mai mult trupului, insa cu intelesul, omul daca e lipsit de mine, adica nesanatos, complet bolnav, nici credinta nu poate avea şi chiar nici nadejde. Daca nu se poate misca, lipsit de dragoste şi vointa nu mai izvoraste şi se afla parasit. Nu mai este cinste, pace, smerenie, rabdare, tacere, dreptate. Ma refuza hotarat femeile, de la de la cele

44

mai tinere, la cele mai batrane. Cu avorturile lor ma provoaca şi nu le pot fi de folos, pentru ca lupta impotriva lui Dumnezeu şi a Sfintei Credinte Ortodoxe. Prin crima savarsita işi osandesc sufletul la munca vesnica. Barbatii ma calca in picioare cu betiile, cu impreunarile cu femei şi cu tot ce poate fi rau in plin dezmat şi neplacut lui Dumnezeu. Copiii au devenit, pentru varsta lor foarte indrazneti, savarsesc blestematii, de care raman uimiti pana şi cei cu experienta.

14. Mintea ne spune:” Cine da salas tuturor celor 13 surori ale mele, eu sunt regina a fiecaruia din ei. Asa cum sta un rege pe tron, in mijlocul unei tari, asa stau eu in sufletul şi in inima şi in capul uni om care a iubit Sanatatea, ca sa faca loc şi la celelalte surori. Eu supraveghez din copilarie şi pana la batranete. Eu primesc comunicarile ceresti şi le transmit cu tarie celor care sunt vrednici. Pe mine nu ma da la o parte de pe tron, decat o boala mostenita prin sange şi betia. Cununa de pe capul meu este intelepciunea oamenilor, care este numai prin voia lui Dumnezeu. 756 – Toti crestinii sa-şi plece genunchii la pamant şi cu fetele spre rasarit. Plecati-va cu firea şi cu sufletul, ca Arhiereul Cel Mare slujeste in Sfanta şi Mare Sa Biserica din cer.757 – Toti cei care cred in facere lumii, in puterea lui Dumnezeu, in Sfanta Treime şi in toate sfintele asezaminte crestinesti, in Rastugnirea şi Invierea şi Inaltarea Domnului, preum şi in Pogorarea Sfanutlui Duh, ca şi ini nascatoarea de Dumnezeu, toti se mantuiesc.758 – Toate Sfintele Rugaciuni, nerostite cu temei, sunt in favoarea vrajmasului.759 – Ascultand crestinii slujbele preotesti, işi innoiesc sufletul şi se curatesc pe ei.760 – Orice fel de rugaciune inaltata catre Dumnezeu, inmultita fiind, poate mult, rastoarna ziduri de piatra, cu voia lui Dumnezeu.761 – Daca un sectant va da pomelnic, sa va rugati şi pentru el. Cea mai primita rugaciune pentru ei este cand in Sfnata Biserica se canta intreit: „ Sfant este Domnul Dumnezeul nostru, inaltati pe Domnul Dumnezeul mostru şi va inchinati la asternutul picioarelor lui, ca Sfant este”.762 – Toata lumea se roaga unui singur Dumnezeu. In genuchi sa va rugati şi in tacere. Rugaciuni in ascuns vor fi in viitor. 763 – Marturisirea pacatului cu smerenie şi iertarea desavarsita din partea celorlalti, curateste tot pacatul. 764 – Cu rugaciuni şi cu blandete, trec toate. Sa nu iubiti nimic, decat pe Dumnezeu şi randuielile Lui. Pe Dumnezeu şi prorocii Lui.765 – Hristos Dumnezeu a inviat pentru toata lumea şi pentru pasarile cerului, care-i marturisesc Invierea, laudandu-L prin neincetata lor cantare. 766 – Toti care s-au impartasit cu Sfintele şi Dumnezeiestile Taine, sa se sileasca a indeplini canoanele date de preot.767 – Sa va rugati Marelui Imparat şi sa sloboziti din piept şi din inima, cu multa evlavie, cereri de rugaciune.768 – Crestinul trebuie sa fie pilda toata viata lui. Caci, crestinului ii poarte de grija insuşi Dumnezeu.769 – Rugatorii viitorului se vor ruga numai in taina, caci nu vor mai avea carti, ci vor invata pe de rost de la altii şi vor pastra in suflet ascunse rugaciunile, asa cum pastrau in trecut bogatii pamantului, ascuns aurul.770 – Nu va laudati in fata oamenilor, ci mai vartos sa-i multumiti lui Dumnezeu. Cu numele lui Dumnezeu in gand şi pe buze, sa va culcati, cu numele lui Dumnezeu sa va sculati, pe Dumnezeu pururi pe buze şi in gand sa-L purtati.771 – Cand va rugati şi faceti semnul Sfintei Cruci, sa fiti patrunşi cu inima su cu gandul, ca mai mult poate patrunderea decat insemnarea.

45

772 – Cand pleci la drum, roaga-te şi fa inchinaciuni cu nadejde in Cel de Sus, ca sa-ti fie calatoria usoara şi de folos.773 – „Domnul este atria mea!” Sa zica omul cand e in necaz.774 – Daca un crestin ar rosti macar de trei ori pe zi rugaciunea „Imparate Ceresc…”, se socoteste crestin la iesirea sufletului, şi la Sfanta şi Dreapta Judecata, i se face partinire. Nimeni sa nu stinga puterea Duhului SFant, care este peste tot. Toti sa zica Sfanta Rugaciune, cat de mica, ca toate se rostesc in numele lui Dumnezeu, prin grai sau prin cugetare, fara interes material, ca toata rugaciunea facuta fara interes nu se strege.775 – Sa auda tot crestinul:

„Duhul Sfant va sa soseasca, Nimeni sa nu se impotriveasca, Toata lumea sa-L primeasca, In sufletul fiecaruia sa se salasluiasca”.

776 – Sa nu inaltati rugaciuni cu tulburare, nici cu strigare, ci vesnic sa fiti cu cuvant linistit şi cu grai bland. Asa se marturiseste tot ce e placut lui Dumnezeu.777 – SA va marturisiti cat de des, fiindca oamenii fac greseli in viata fara sa vrea. Facand marturisire la preot, va curatiti de pacate.778 – Oriunde ar fi şi cum ar fi, Sfintele taine sa le primeasca crestinii de la preoti. Au fost pustnici care purtau Sfintele Taine şi fiind in pustiu, le puneau in crestatura sau in firida unui copac şi le luau de acolo cu limba, fara sa puna mainile, socotind ca i le-ar fi dat alta persoana. La iesirea sufletului au fost socotiti negijiti, neimpartasiti cu Sfintele Taine.779 – Luati seama ca nimic nu este ma i mare şi mai sfant pe pamant, decat Sfintele Taine.780 – Cand sunteti gata sa primiti Sfintele Taine, nici pe cel de aproape al tau, cand stii ca e gata sa mearga şi sa primeasca şi el Sfintele Taine, sa nu-l superi nici cu cea mai mica intrebare. Lasa toate ale trecutului la voia lui Dumnezeu şi a Fiului Sau, care a lasat cerul şi avenit ca om intre oameni şi a suferit mult de la oameni.781 - Sfintele Rugaciuni dupa randuiala şi intristare de tot felul de rautati, va vor duce la fericirea vesnica.782 – Rugaciune ingereasca: „Noi ne rugam, noi cantam, noi pe Preacurata Fecioara pururea o laudam”.783 – Interesele obstesti facute in timpul Sfintei Rugaciuni, se iarta. Dar cele personale nu se iarta.784 – Grabiti pasul, nu va leneviti la rugaciune, nu inchideti poarta celui sarac, nu musamalizati o nedreptate sau sa-l faceti pe cel nedrept drept şi pe cel drept nedrept. De multe ori o dreptate neindreptatita otraveste un suflet şi face omul pacate nevrute şi neasteptate.785 – Rugaciunea fara temei sufletesc şi fara convingere este ciuperca mancata de viermi.786 – In loc sa-i infrunti pe oameni sau sa le raspunzi, zi-le: „Dumnezeu sa-i ierte” sau „Dumnezeu sa-i binecuvinteze”.787 – Treziti-va la rygaciuni, ne spune Maica Domnului. Ca nici mie nu-mi este usor sa vin la voi din zari indepartate, sa strabat infinitul. Fac aceasta ca sa-L ascult pe Tatal Ceresc şi ma supun voii Lui. Mai fac aceasta şi pentru Fiul meu. Apoi, servesc pe Sfanta Treime. Şi merg şi pentru mine acolo unde sunt chemata, ca sa ajut.788 – Rugaciunile sa se faca cu tamaiere.789 – Crestinul sa pecetluiasca orice suparare venita de la oameni ori de la diavol cu cuvintele: „Faca-se voia lui Dumnezeu” sau „Fie voia lui Dumnezeu” ori „Implineasca-se voia lui Dumnezeu”.

46

790 – Dupa implinirea datoriei de noapte a crestinului, Sfintii Ingeri coboara grabiti şi ia de la fiecare cititul, inchinaciunile, metaniile şi cugetarea deopotriva a fiecaruia.791 – Toti crestinii care se roaga lui Dumnezeu sa aibă incredere ca prin rabdare, primesc tot ce cer.792 – La rugaciunile de noapte sa-i pomeniti şi pe cei morti. Daca va vine greu sa le rostiti numele, cereti: „Iertare pentru toate ceata cea adormita in Ortodoxie, fiecare cu numele ce l-a purtat şi traind in viata, s-au insemnat cu Sfintei Cruci”.793 – Cine cunoaste cele 10 porunci pe de rost şi le indeplineste in viata intomcai, daca le rosteste in fiecare seara, e mai inaltatoare decat orice rugaciune.794 – Cei ce se invrednicesc de cele 10 pronci, sa le indeplineasca pe toate, dupa ce trec din viata, ii au pe ingerii de la botez slugi platitede cand traiau ei pe pamant. Ii plateste cu iubirea de Dumnezeu şi cu dragostea neintrerupta de aproapele şi de cei necajiti.795 – Cand bunii crestini incep un lucru, se inchina Prea Bunului Dumnezeu, rugandu-L sa le ajute. Cand sfarsesc lucurl sau a venit seara, işi fac datoria ca la inceput, multumind lui Dumnezeu ca au fost sanatoşi şi au lucrat atat cat au putut. La fel ca ei sa faca toata lumea şi se va asterne linistea şi pacea cerului peste ei.796 – In Sfanta Cruce sa nadajduiti, cu ea sa va insemnati şi cu Sfanta Cruce in fata sa dati lupta.797 – Izvor de apa vie rasare pentru cei ce au la baza inaltarea rugaciunilor la timp. Sa nu-i treaca crestinului o zi sau o noapte, fara sa rosteasca: „Tatal nostru”, „Psalmul 50”, „Crezul” sau alte rugaciuni oricat ar fi de marunte.798 – Era un pustnic, om simplu, constiincios, care se ruga zicand: „Da-mi, Doamane, urechi bune şi ochi buni”. Ar fi vrut sa zica prin aceasta ca sa nu vada şi sa nu auda nimic din cele lumesti, amagitoare şi ispititoare.799 – Sa iubiti tacerea. La voi sa iba vorba capat. Pomeniti la Sfintele Rugaciuni pe cei ce va pomenesc, iar pe cei ce cauta sa va faca voua rau, sa nu-i iutati. Pomeniti-i in grai şi in minte , sa sa-i faceti cunoscuti Puterilor Ceresti despre purtarea lor.800 – Sfintele Rugaciuni sa le faceti cu temei şi sa fie ca un far nestins, sococtind fratii ca strainii şi strainii ca fratii. In orice imprejurare iubiti, marturisiti şi imbratisati adevarul. 801 – Tamaia Sfanta, Aghiasma, Anafora sa nu lipseasca din casele crestinilor, iar Sfintele Rugaciuni sa curga ca un izvor din gurile lor.802 – Rugaciunile de la miezul noptii se incep la 12 fix. Iar cele de dimineata, cat se poate de dimineata.803 – Orice crestin sa-şi pastreze o lumanare de ceara curata pentru ceasul sfarsitului sau.804 – Cand ai lumanarea aprinsa, puterea satanei e invinsa şi daca ai inceput cu incredere in Dumnezeu o Sfanta Rugaciune, s-a facut ca un taciune. Cand ii aprinzi tamaie, nici urma nu-i ramane. Şi daca mai stropesti şi cu Aghiasma, dispare nevazut.805 – Inainte de a pleca la drum, inchinati-va şi rugati-va Domnului, iar la intoarcerea acasa, multumiti-I ca ati ajuns cu bine acasa. Sa nu va plangeti de oboseala.806 – Sa urmariti Sfintele Rugaciuni cuvant cu cuvant, ca sa puteti afal şi imbratisa pe Mantuitorul Hristos, care e Stapanul vostru, al nostru şi a toata lumea, precum şi al tuturor vietatilor. Stapaneste cerul, pamantul şi apele. Ii stapaneste şi pe cei neindumnezeiti.807 – La miezul noptii sa puneti inceput bun la rugaciune. Pentru aceasta, va culcati mai devreme, ca sa nu dormiti in timpul binecuvantarii.808 – Daca se intampla ca cineva sa se infierbanta şi sa fie framantat de ispite diavolesti, sa se ridice din pat şi sa nu stea pe ganduri, sa mearga afara şi daca nu are alta treaba, sa stea in

47

picioare, mergand in stanga şi in dreapta. Sa poarte in mana greutati pana la 10 kg. Acesta este canonul Sfantului Pafnutie, dat direct de Mantuitorul.809 – Lumina candelei sa straluceasca pe peretii candelei unde-ti faci rugaciunea.810 – Cand faceti rugaciuni catre Dumnezeu, sa fiti treji cu mintea şi sa va dati seama de tot cuvantul ce-l graieste gura. Sa ia aminte atat cititorul, cat şi ascultatorul.811 – Sufletul fiecarui om sa fie betonat cu rabdare şi sa stea in umbra, cu armele invizibile ascuns: primul – Smenul Sfintei Cruci, al doilea – pomenind des numele lui Dumnezeu şi cat mai multe rugaciuni pe de rost. In trecut, oamenii socoteau „Psaltirea” ca pe o carte dulce.812 – Dumnezeu Tatal sa fie totul pentru voi, iar voi sa fiti fii supuşi in veci.813 – Mirenii care se scoala noaptea din patul lor, renuntand la caldura şi la trandavia care coplesesc tot trupul, cu dragoste şi teama bat metanii, fac lucrul cel bun.814 – Omul, la orice Sfanta Rugaciune, sa-şi aduca aminte de moarte, de ceasul iesirii sufletului.815 – Mantuirea nu se cumpara cu bani, ci cu rabdare, cu rugaciuni, cu post şi cu milostenie.816 – Numai in rugaciuni se pot acoperi şi sterge blestemele. Rugaciunea sa fie la tot pasul, umbland, alergand, gospodarind, muncind, daca se poate şi mancand, dormind. Macar sa spui rugaciunea saracului, a disperatului şi nepriceputului, curata şi din toata inima: „Dumnezeule nu ma parasi”. Sa se repete pana la iesirea sufletului.817 – Cel ce vrea sa ajute Sfanta Biserica, sa nu faca plati prin altii, ci sa se osteneasca personal, luptandu-se cu ispitele ce vin de la diavol şi de la oameni. Sa faca rugaciuni şi sa tina post, sa faca marturisire dreapta la preot şi sa se invredniceasca de Sfintele Taine, din 40 in 40 de zile.818 – Mantuirea se poate cumpara cu smerenia, cu postul, cu rugaciunea şi cu milostenia.819 – Preotul care nu afunda la botez copilul in apa de trei ori, nu marturiseste Sfanta Treime.820 – Cine sfinteste fantana in saptamana Pogorarii Duhului Sfant, izvor de apa nesecat va avea.821 – Cei ce implinesc posturile Sfintilor Apostoli, cat şi celelalte posturi de peste an, propovaduiesc pe cei 4 Evanghelisti.822 – Cei ce fac postul al cincilea, al Sfintei Cruci, şi daca il fac din dragoste, marturisesc Rastignirea Mantuitorului.823 – Sa faceti rugaciunile cu dreptate, ca mult poate rugaciunea dreptului inaintea lui Dumnezeu.824 – Pecetluieste cu nadejde şi incuie cu rabdare toate. Curata sufletul şi inima, şi cand te asezi la rugaciune, iarta greselile oamenilor.825 – Sfanta Mucenita Marina are multa trecere la Sfanta Treime.826 – La tot pasul, preamariti pe Dumnezeu şi pe Mantuitorul Iisus Hristos, ca sa aveti bun spor şi adaose frumoase, ca sa mosteniti livezile ceresti cu sumedenie de fructe şi nesfarsitele gradini cu flori bine mirositoare.827 – Orice crestin, se cade sa faca Sfantul Maslu macar o data pe an.828 – Sfintele Taine sunt aur scump, caruia nimeni nu-i poate arata pretul.829 – Rugaciunile şi postul va deschis calea mantuirii.830 – Sfantul Ioan Gura de Aur spune: „ Sa curga rugaciunile din gurile celor ce le rostesc, cum curge apa din izvoare”.831 – Cei ce marturisesc drept in fata oamenilor şi inaintea lui Dumnezeu, toti se mantuiesc.832 – Rugaciunile din miez de noapte au intreita binecuvantare, fata de cele din zi.833 – Rugaciunea izvorata dintr-o inima curata, pleaca spre cer cu o raza de lumina vie.834 – In ziua Sfintei Duminici sa nu faci nici un fel de treaba, ca Sfanta Duminica nu iarta.

48

835 – Unde sunt mai mult de 12 Sfinte Icoane, acea incapere s-atrasnformat in Paraclis, care este aproape semi-biserica.836 – Supunerea desavarsita a fiecarui calugar, a fiecarui crestin şi a fiecarei sotii fata de sot, toti supunandu-se in numele lui Dumnezeu şi lucrand dupa poruncile Lui, si-au castigat definitv mantuirea.837 – Binceuvantarea cereasca sa ne fie nous Sfant Acoperamant şi calduros şi incapator adpost.838 – In afara de rugaciune, fixati-va 1-2 ore de umilinta, de dreapta cugetare.839 – Asteptati viitorul rugandu-va lui Dumnezeu.840 – Ziua nasterii Domnului nostru Iisus Hristos e o sarbatoare inaltatoare, zi de veselie pentru crestini.841 – Imparateasca conduce cerul şi pamantul. Prin ea s-au format toate cele ceresti şi se cade sa i se plece toate vietatile pamantului.842 – Cei carora le e somn la rugaciune, sa mearga la culcare. Dar sa nu uite, ca soldatilor care au privegheat, nu li s-a cucerit cetatea.843 – Rugati-va Sfintilor ca şi cum ati merge la Sfintele lor Moaste şi asa veti capata binecuvantare.844 – Domnul Dumnezeu este adevarul, calea şi viata, precum şi mantuirea celor ce I se inchina Lui.845 – Preotul, cand iese cu Sfintele Daruri in maini şi e concentrat cu mintea la ce are de pomenit, in cer se stie.846 – Toate ispitele, cu rugaciuni se biruiesc.847 – Nici nu va puteti inchipui cate rugaciuni fac puscariasii in taina. Unii s-au facut asa de curati la suflet, ca rabdand, duc viata de ingeri.848 – Sprijiniti-va cu cugetul pe poruncile lui Dumnezeu, pe sfaturile Bisericii, pe cartile religioase şi pe Sfanta Treime.849 – Cei ce vietuiesc pe pamant, cand au incercari de la oameni, ori de la Dumnezeu, sa nu planga, ci sa se intareasca şi mai vartos, chemand puterea lui Dumnezeu in ajutor.850 – Nimeni nu si-a scrantit mana dreapta inchinandu-se lui Dumnezeu.851 – Prin tacere se creeaza rabdarea şi rabdarea asterne pace indelungata. 852 – La rugaciunile de noapte sa fiti treji, iar cele de zi sa nu va lipseasca.853 – Pe vremuri, batranele aveau obiceiul, ca la orice inceput de treaba, sa rosteasca in soapta, insemnandu-se cu Semnul Sfintei Cruci: „ Doamne, Dumnezeule, ajuta-ma!” Ceara, tamaia, aghiasma, anafora, untdelemnul erau socotite ca sprijin sigur al casei. Blagoslovenia era socotita pentru pacea şi linistea casei.854 – Rugaciunile facute din inima curata, descompun inimile oamenilor mai mult decta atomul descoperit de oameni.855 – Rugaciunile fierbinti facute cu nadejde, inaltate catre Cel Atotputernic, va scot din toata primejdia, mai ales daca duceti viata curata, imbracata şi insotita cu post.856 – Fiti blanzi, credeti intru totul, şi Sfintele Rugaciuni va vor ajuta.857 – Cand te inchini, duci mana in dreptul fruntii, sa-ti unesti degetele, formand Sfanta Treime şi sa soptest icu buzele: „Doamne nu ne lasa, nu ne uita”.858 – Toti care pe Domnul Dumnezeu L-au cautat, har şi mila su aflat”.859 – Zi: „Slava Celui ce le-a facut pe toate cele din Rai” şi apoi: „ Da-mi, Doamne un colt cat masura unei zari de zi”.860 – Voi sa aveti rabdare şi iertare. Nimic sa nu masurati cu rautate, ci toate cu smerenie. Nu cereti de unde nu se afla şi nu luati de unde nu ati pus. In numele lui Dumnezeu sa umblati, la

49

tot pasul pe Dumnezeu sa-L chemati şi veti lua plata nemasurata, nu in bani şi in lucruri, ci in daruri Dumnezeiesti.861 – Doi cetateni dintr-un sat, se hotarasera sa faca cele mantuitoare de suflet. Unul a lucrat o fantana şi a gasit izvor cu apa buna şi racoritoare. Cel de-al doilea a facut pe cheltuiala sa un clopot mare la Biserica din satul vecin. S-a ivit şi un al treilea ravnitor la cei doi. Se ruga Celui Atotputernic ziua şi noaptea. Se muncea cu gandul şi se ruga lui Dumnezeu flamand şi adormea rugandu-se. Trezindu-se se ruga ca Dumnezeu sa-i lumineze mintea sa poata face şi el o fapta buna, in numele lui Dumnezeu. Macar un sfert din cat au facut cei doi. Suspina, şi cu indoita ravna chema puterea lui Dumnezeu sa-l lumineze. Cu puterile stinse, a adormit facand rugaciuni de trei ori cate 40 de zile. Intr-o seara, dupa ce s-a aprins candela, a auzit scartaitu usii. Nu s-a intors ca sa se uite, crezand ca este cineva de-al casei, sotia, copiii. O mana voinica l-a prins de mana. Avea o mantie frumoasa şi purta acoperamant domnesc, zicand: „Domnul de la mosia de sus a venit cu trasura şi te asteapta la poarta. Sa mergi indata ca sa-ti iei darul. Domnul care m-a trimis mi-a zis sa nu ies din casa fara tine”. Ridicandi-se neputincios, a sarutat Sfanta Cruce şi cu lacrimi la- insotit pe misafir. Domnul care-l astepta era insuşi Iisus Hristos. Asa ca, prin rugaciune, cel de-al treilea s-a mantuit inaintea celorlalti doi, doritori de fapte bune.862 – Cand va rugati sa ziceti: „Mila Domnului sa ne acopere”.863 – Cele mai mari fapte bune sunt: a cununa, a boteza, a impaca familii care sunt gata de despartire, a impaca pe cei certati.864 – Rostiti toti numele lui Dumnezeu in orice imprejurare. Folositi pildele din „Psaltire”, intaritit-va sufletul cu canoane şi ingraditi-l cu „Acatiste”. Faceti din Sfintele Rugaciuni vesminte şi scut de aparare, caci voua va trebuie şi nu Sfintilor. Ori lui Dumnezeu.865 – Crestinul, sa-şi petreaca timpul povatuind, invatand, indreptand pe altii, rugandu-se, lucrand in plide. Vorbeste in pilde şi ii vei castiga pe cei mai multi.866 – Cand faci metanii, la inceput de rugaciune, sa te pleci şi cu sufletul, nu numai cu trupul, in fata Sfintilor, a unei icoane sau in fata Sfintei Biserici, pentru a capata putere in cuvant şi in suflet. 867 – Lacrimile celor drepti şi ale celor nevinovati, date la Sfintele Rugaciuni, in flori se prefac.868 – Rugaciunile sa va fie ca o lumina, eterne.869 – De la rugaciunile de noapte sunt iertati cei grav bolnavi şi cei lipsiti de casa.870 – Toata viata sa iubesti dpretatea, sa marturisesti şi sa graiesti numai adevarul.871 – Inainte de a lua Sfanta Anafora, sa faci Semnul Sfintei Cruci. Daca nu te insemnezi cu Sfanta Cruce, Anafora ramane ca o simpla bucatica de paine. Aceasta pentru lipsa de evlavie a celui ce ia Anafora. 872 – Dumnezeu este totul, pentru crestinii ce se inchina plini de nadejde.873 – Sa vorbesti tuturor despre marturisire, despre dreptate şi adevar şi despre puterea Sfintei Cruci.874 – Placut este sa te inchini lui Dumnezeu, dar mai placut este sa crezi in El.875 – Batranii nostri, cand auzeau glasul clopotelor Sfintei Biserici, descoperindu-se, cu evlavie, cu fata spre rasarit se inchinau.876 – La tronul Dumnezeirii nu se afla decat bunatate şi de la bunatate izvorasc toate caile spre mantuire.878 – Ca sa fii o adevarata sluga a lui Dumnezeu, sa ai smerenie profunda, adevarul spus din inima, sa slujesti ziua şi noaptea, sa citesti ce au scris supraevlaviosii in carit, care au trait cu sufletul in cer, deşi erau cu trupul pe pamant.879 – Averea ta pe pamant sa-ti fie inchinaciunile, metanii şi rugaciunile.

50

880 – Fericiti sunt cei ce indeplinit poruncile lui Dumnezeu.881 – Se cuvine crestinului sa se insemneze de trei ori cu Semnul Sfintei Cruci şi dupa aceea sa paseasca pragul Sfintei Biserici.882 – E o greseala sa stai la rugaciune jos, ca la basme. Mai bine in picioare. Inchinaciunile primite şi foarte primite sunt cele in genunchi pentru evlavie.883 – Sa va insemnati cu Semnul Sfintei Cruci, ca sa va fie primita şi auzita vorbirea cu Dumnezeu.884 – La Acatist, nu se sta jos, ci in genunchi. Care nu poate sa stea in picioare. Sfintii Cuvioşi nu mai puteau sta in picioare de atata postire. Se legau cu franghii de cate un copac, ca sa poata sta in picioare.885 – Daca e vointa, rasare credinta. Daca e credinta, izvoraste vointa spre mai mult.886 – Cand va este sete, beti din izvorul rugaciunilor.887 – Crestinii au datoria sa rosteasca cu busele numele lui Dumnezeu, ziua şi noaptea.888 – Pe zidul Sfintelor Biserici sta scris: „Aici se mantuiesc toate neamurile”.889- Numai cei ce se tem de Dumnezeu şi numai cei ce sunt conduşi de frica Lui, vor intra in Imparatia lui Dumnezeu.890 – In programul vostru sa a veti mai intai rugaciunea şi postul, apoi practicai cele crestinesti, ca la Sfanta Inviere sa primiti cununa.891 – Crestinii sa inalte rugaciuni catre Domnul, cu atata nadejde, ca şi cum l-ar avea pe Domnul in fata lor.892 – Unde e rabdare, acolo se salasluieste şi Duhul Sfant.893 – La masa, dimineata, la pranz şi seara, sa aveti o lumanare sau Sfanta Candela aprinsa, ca sa va fie şi mancarea in drept de rugaciune.894 – Cine nu rosteste „Crezul”, nu-şi asterne pat crestinesc, ca sa doarma.895 – Sa fiti retraşi şi tacuti, cugetand la faptele lui Dumnezeu şi la chinurile Mantuitorului, apoi la prigonirea Sfintilor Mucenici. Pentru aceasta, plata intreita veti avea.896 – Cine nu se smereste, nu se mantuieste.897 – Una este Sfanta Cruce, prin care au biruit toti care au crezut in ea.898 – Mancarea in sens de rugaciune, e sa te apleci la fiecare imbucatura, sa iei de jos şi atunci, toat hrana e indoita cu metanie sau cu plecaciune.899 – Imparatie lui Dumnezeu nu se castiga cu bata, cu sabia, ci cu rabdare, cu iertare, cu pace şi cu voie buna. Cine are voie buna, pe toate celeurate şi intunecate, le face albe şi luminate.900 – Arma cea mai de pret şi nepierduta a crestinului este Sfanta Rugaciune.901 – Adapsot sigur al sufletelor crestinesti este Sfanta Biserica.902 – Asa plangeau unii crestini şi lacrimile le curgeau ca izvoarele din adancul pamantului, şi plangand, ziceau: „Domnul stie! Domnul sa ma auda! Domnul sa ma vada!” Şi s-au mantuit.903 – Dumnezeu Tatal cere adevar de la crestini, iar crestinii cer de la Dumnezeu Tatal mantuire.904 – Cei ce-L cauta pe Iisus Hristos şi pe Sfanta lui Maica, vor avea cale deschisa, chiar daca oamenii o inchid. Dumnezeu Atotputernic o deschide.905 – Toti cei botezati in numele Domnului grabiti spre Sfanta Liturghie, caci daca nu va veti adpa din Sfantul Potir, nu va veti incununa şi nici mantuire nu veti afla, chiar daca in fapte bune va veti lauda.906 – Sa va rugati mult pentru neanuri, pentru cunoscuti, pentru necunoscuti şi pentru voitorii de rau.

51

907 – Puterile Ceresti au ajutat pe toti inchinatorii crestini şi pe toti care au crezut in Sfanta Cruce.908 – Adevarul este una dintre cele mai inalte virtuti, a carui cugetare omeneasca sa puna hotar. Intelepciunea este o mahrama a sufletului, care se acopera şi prin finete straluceste adevarul.909 – Rabdati, iertati, şi mai presus de toate, va rugati.910 – Cand de la Dumnezeu se cere, omul trebuie sa creada şi Dumnezeu intru totul il ajuta.911 – Tot crestinul botezat ca prunc, prin botez, se curata. Şi daca in viata nu se insoteste cu Biserica, sa se marturiseasca şi sa se impartaseasca la vreme, nu se sfinteste şi nu mantuieste.912 – Pentru a castiga mantuirea, trei lucruri ii trebuie crestinului: sa iubeasca pe tot crestinul ca pe sine, sa nu carteasca impotriva asezarilor Dumnezeiesti şi sa iubeasca Biserica cu toate zanduielile ei.913 – O persoana, chiar daca nu ar face nevointa, retragerea intre ziduri ii pregateste mantuirea. S-a instrainat de vorba multa, urechile nu-i primesc zgomote şi vorbe de tot felul, ochii nu privesc scene placute şi neplacute. Acolo este adevarata pustnicie.914 – Inchinatorii care fac Vecernii şi Utrenii toata saptamana, sa nu manance carne de porc, ca sa nu fie ingreunati la rugaciunea din miez de noapte.915 – La ziua cuvenita, dupa Dreapta Judecata fiecare vaveni sa-şi culeaga roadele ostenelilor. In fructe nemuritoare se prefac ostenelile la rugaciune, la post şi la toate faptele bune, facute in numele Domnului.916 – Pentru cei care işi duc viata in singuratate, li se cuvine un merit, un onor. Mai ales slugilor lui Dumnezeu, nu li se cuvine sa li se spuna direct pe nume. Sunt mai intai „Frati” intru Domnul şi mai tarziu „mirese” a lui Hristos şi cu totii laolalta, fiii lui Dumnezeu.917 – Sfintele Taine purifica tot pacatul, inlaturand tot raul din corpul omului. Marturiseste limpezeste şi lumineaza sufletul.918 – Crestinii sa dea marirea lui Dumnezeu, sa slaveasca Invierea Domnului, ca sa-şi asigure mantuirea sufletului. 919 – Ierusalimul tuturor crestinilor este Sfanta Biserica, in care se inchina la sfintele sarbatori.920 – In orice imprejurarea, numele lui Dumenzeu sa-l rostiti.921 – In timpul meselor, Sfanta Candela sa nu fie stinsa. Hrana complet jos, pe un fund, aplecandu-te din picioare, metanii se socotesc, iat tacerea se considera rugaciune.922 – Spalarea fetei pentru rugaciune, Sfantul Inger o raporteaza la Scaunul Dumnezeirii.923 – In fiecare amurg de seara e bine sa aprindeti tamaie, tamaind intrarile, incepand de la poarta.924 – Psalmul 50 sa nu lipseasca din gurile voastre.925 – Orice fapta buna facuta in numele lui Dumnezeu, pana şi o gandire curata la adresa Stapanului şi a bunului Dumnezeu, te ajuta mult.926 – Iertati şi rugati-va lui Dumnezeu, ca sa va mantuiti.927 – Sa va duceti munca alaturi cu rugaciunea şi tot ce v-ati pregatit sau va pregatiti in ceruri al vostru este.928 – Tatal a zis şi s-a facut, a poruncit şi s-a zidit. Deci, luati aminte, sa fiti in picioare , la datorie. Numai cei ce s-au lipsit de sine, au facut voia lui Dumnezeu.929 – Nadajduiti cu totul in mila lui Dumnezeu, şi veti capata putere şi curaj spre cele bune.930 – De va veti da şi trupul sa-l munceasca cei rai, sa nu va lepadati de puterea Botezului, care lumineaza sufletul.931 – Tineti randuiala posturilor, respectati randuiala rugaciunilor din miez de noapte, de diminieata şi de seara.

52

932 – Rugaciunile de seara se cer şi celor batrani, care sunt constienti.933 – De ati facut o nevointa mai mult, sa nu o propovaduiti. Dar, greselile voastre pana la trei ori sa le marturisiti.934 – La praznicele pe care le fac crestinii, sa nu se foloseasca nici un ban nedrept, sa nu fie cearta in timpul pregatirii, iar in ziua praznicului, sa fie voie buna catre toat lumea.935 – Smerenia folositi-o ca pe o haina şi sa nu asupriti vietatile pe care le aveti pe langa casa.936 – Tot omul sa se toage: „Doamne ajuta-m sa nu cad!”. „Doamne fereste-ma de cadere!”937 – Toti şi toate care fac Utrenia dupa randuiala, vietuiesc in gradina sfanta, ingraditi cu gard de sfintii ale caror canoane se citesc.938 – Daca ati sti cat poate rugaciunea in fata Dreptului Judecator, ati dormi mai putin, ati manca mai putin şi v-ati ruga mai mult!939 – Neintoarcerea la smerenie, zicand: „Am avut dreptate!”, inseamna moartea sufletului.940 – Cea mai mare sarbatoare de peste an este Sfanta Inviere.941 – Toata lumea sa traiasca, sperand in slava cereasca şi cantand cu dor pe Mantuitorul Iisus Hristos.942 – Dumnezeu Tatal, intru totul este bunatate, iertare şi rabdare şi dragoste, apoi tot ce poate urma.943 – Rugaciunile de noapte ale crestinului ii aduc multa lumina.944 – Calugarii prin lume sa fie cu perimanul in spate, cu Sfanta Cruce la piept, iar cu rugaciunile in gand şi neintrerupt la patimile Mantuitorului cugetand.945 – Maturisirea este coroana tuturor bunatatilor, a dezlegarilor şi a despartirilor de cele urate.946 – Placut este lui Dumnezeu ca sa-ti aduci aminte in rugaciunile tale şi de alti scarbiti, bolnavi şi dosaditi.947 – Intariti-va cu nadejdea, acoperiti-va cu rugaciunea.948 – Sfanta Cruce este toiagul şi nadejdea sufletelor crestinilor. Sa credeti şi sa nadajduiti in Sfanta Cruce, la orice chemare, la veselie, la cele mai aprinse bucurii, la mari scarbe, la grele necazuri şi cand veti fi gata sa fiti inghititi de valuri. Sau cand oamenii va vor inghesui in inchisori, sa va inchinati cu Sfanta Cruce in traire şi nadejde.949 – Credeti cu adevarat in Sfanta Cruce, ca numai ea va va izbavi din toate necazurile. La culcare, omul sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci, fara sa numere de cate ori s-a insemnat. La ridicarea din asternut, sa faca semnul Sfintei Cruci, ca sa se inscrie in stirea lui Dumnezeu.950 – Hainele crestinilor sa aiba semnul Sfintei Cruci cusut pe dinauntru, facut din ata. Fiecarui prunc sa i se dea la Sfantul Botez, Sfanta Cruce. Nici o clipa sa nu stea fara Sfanta Cruce, pana la adanci batraneti.951 – Nimeni sa nu injure de Cele Sfinte, ca inchipuie lepadare. Sa se inchine Sfintelor Icoane şi Sfintei Cruci, care sunt la raspantii de drumuri.952 – Cea mai mare avere şi cea mai de pret a crestinilor, este Sfanta Cruce.953 – Cand se canta: „Hristos a inviat…”, impreuna cu cerul canta tot pamantul, şi vazduhul, şi toate vietatile.954 – Lumanarea e darul Sfantului Ioan Evanghelistul. Chibritul este darul Sfantului Evanghelist Matei. Bucatica de panza alba e darul Sfantului Evanghelist Marcu.955 – Cel ce canta: „ Dumnezeu este Domnul şi s-a aratat noua, bine este cuvantat cel ce vine intru numele Domnului”, pe langa rugaciune, ia parte cu propovaduitorii şi cu marii predicatori despre Dumnezeu.956 – Crestinii sa ceara: „Da-mi, Doamne, rabdarea lui Iov, ca sa biruiesc duhul cel intunecat. Da-mi, Doamne, rabdarea Mucenicilor, care n-au cartit”.

53

957 – Bunilor inchinatori şi blagoslovitilor crestini, nu le trebuie alta pilda mai mareata şi mai cunoscuta, şi mai patrunzatoare, ca plida Mantuitorului.958 – Cine crede in puterea Tatalui Ceresc, nadajduieste la mila şi la bunatatea Lui şi niciodata sa nu dispere.959 – Dragostea şi ravna de a-L iubi pe Dumnezeu, rasare sau izvoraste din inimile acelora care s-au fagaduit cu constiinta ca vor fi puriri fii credincioşi şi buni slujbasiai Sfintei Biserici.960 – Daca cineva nu a vorbit cu nimeni, cat timp a durat rugaciunea, se socoteste ca a vorbit cu Dumnezeu.961 – Asa se zica crestinul: „Las totul in voia Domnului. Acolo este satiul, acolo este implinirea a toate”.962 – Cuviosii din trecut işi pregateau raul pentru corpul lor, işi faceau vinovatie pentru sine, ca sa nu adoarma in timpul rugaciunilor aur, care sunt Psalmii.963 – Sa se scrie rugaciunile Miezonopticii şi sa se imparta celor ce au trebuinta.964 – Cel caruia nu-i lipsesc rugaciunile de noapte, va birui in toate.965 – Sa cinstesti ziua de la nastere cu un prinos la Sfanta Biserica, nu-i pacat. Sa nu se faca masa cu mancare multa, cu betie, care sa ajunga ladestrabalare, ca se ajunge la ratacire.966 – Aveti binecuvantare sa faceti rugaciuni, rugaciuni, şi iaraşi rugaciuni. Caci, cum cumperi cu banii tot ce iti trebuie, asa cumparati cu rugaciuni, daruri şi binecuvantari.967 – Faceti „Acatistul Sfantului Mina” 40 de zile şi la orice paguba, un furt sau ceva rapit fara voie de cineva. Evaluati lucrul acela cat ar fi in bani. Socotiti şi costul unui Acatist pentru citit şi atatea Acatiste sa faceti. Şi atunci, vinovatul işi primeste pedeapsa de la Dumnezeu.968 – Omul, prin tacere indelungata işi capata mantuirea.969 – Cu semnul Sfintei Cruci, va veti izbavi de ispite.970 – Bunatatea lui Dumnezeu se slobozeste acolo unde se graieste purul adevar.971 – Sa cantati mereu: „Cu noi este Dumnezeu, intelegeti neamuri şi va plecati, caci cu noi este Dumnezeu”.972 – Precum apele nu-şi intrerup cursul, asa nici crestinul sa nu-şi intrerupa drumul spre mantuire, oricat de greu ar fi.973 – Prin rabdare şi smerenie, se sfintesc oamenii. Prin dreptate se inalta, prin adevar stralucesc in veci sufletele lor.974 – Oricat ar fi pe pamant necazul de mare, sau veti fi biciuiti de durere, sa nu va mahniti, sa nu va framantati. Mai bine este sa ziceti: „Fie voia Domnului”. Cu aceste trei cuvinte, care marturisesc Sfanta Treime, inlaturati milioane de vrajmasi, care napadesc puhoi asupra voastra.975 – Stiti cine face voia Domnului? Cine nu tine manie si, mai vartos, nu se maniaza. Cine nu se cearta, cine nu-şi apara ale sale, cine se separa de gloata lumii, cel ce lucreaza fara cartire, cel ce rabda toate nedreptatile, fara se caute a se razbuna. Daca ti-a furat cineva ceva şi stii persoana, sa nu-i iei alt lucru in loc şi nici ceea ce ti-a luat. Lasa totul la voia lui Dumnezeu. Daca ai vazut acel lucru şi este cu putinta sa-l iei inapoi, nu-l lua. Mai bine zis: „Las totul in voia lui Dumnezeu”.976 – Sfanta Cruce peste tot pamantul e pururi biruitoare.977 – Puteti sa va intocmiti vesmant care sa va adaposteasc sufletul, prin rugaciuni, metanii, post, inchinaciuni.978 – Cei ce L-au slavit pe Dumnezeu şi s-au rugat Puterilor Ceresti, pentru ei şi pentru poporul lor, s-au mantuit.979 – Sa nu va intrerupeti rugaciunile din miez de noapte. Sunt de mare trebuinta sufletelor voastre.

54

980 – Nu Sfintei Treimi ii trebuie rugaciunile voastre, ci voi aveti trebuinta de Sfanta Treime.981 – Cu vrednicie sa luati zilnic Sfanta Anafora şi Sfanta Aghiasma. 982 – Cei ce nu-şi amintesc de Sfintele Rugaciuni de zi sau de noapte, sunt ca niste rataciti in pustiu.983 – Intr-o convorbire cta de mica cu un om, cel care nu pomeneste numele lui Dumnezeu de cel putin trei ori, acela nu e cu Dumnezeu.984 – Purtati in suflet pe preacuvisosii parinti şi pe preacuvioasele maici, cugetati la ei, rugati-va lor şi va vor intinde o mana de ajutor.985 – Dumnezeu iubeste fecioarele care nu se casatoresc, ci traiesc printre oameni şi sufera barfeli şi nedreptatile acestora, rabdand, lacrimand şi rugandu-se pentru ei.986 – Sfanta Evanghelie ne invata: „Umblati pana e lumina!”987 – Sa zicem: „Las la voia lui Dumnezeu”, „ Faca-se voia lui Dumnezeu”, „Fie cum o vrea Dumnezeu”. Recunoastem pe Dumnezeu, marturisim pe Dumnezeu, suntem in stirea lui Dumnezeu, am lucrat toata viata in numele lui Dumnezeu.988 – Adevaratii crestini, in toate miscarile şi lucrarile lor sunt pentru a da exemple frumoase altora şi sunt socotiti ca niste apostoli ai vremurilor de fata.989 – Lasa totul in tacere, iar Sfintele Rugaciuni sa le privesti cu mintea, ca pe o oglinda vesnic nestricata. Adevarul sa-l ai in suflet, ca o sabie. Dreptatea sa-ti fie toiagul sufletului.990 – Mantuitorul Iisus Hristos a fost un sarac pe pamant, dar in Imparatia Cerurilor a fost şi este Imparat.991 – Decat sa faci prea multe rugaciuni şi sa ai inima plina de pizma, mai bine te temi de Dumnezeu, ca sa nu-ti fie putinele rugaciuni in zadar.992 – Cititorii au o plata, ascultatorii au doua. Cel ce cugeta la rugaciune de miez de noapte, dar este in imposibilitatea de a o face, arzand de dorul ei, acela are trei parti.993 – Sa va rugati şi sa iertati, ca sa vi se ierte şi voua.99 4 – Niciodata sa nu se scoale crestinul de la masa, intarindu-şi trupul cu hrana şi sa nu-i multumeasca lui Dumnezeu. Acestia se aseamana cu porcii.995 – Cei care mananca resturile de mancare, ramase de la praznic, a doua, a treia sau a patra zi, se aseamana cu cainii, care mananca mancarea dupa ce au dat-o afara, vamitand pentru ca au mancat cu lacomie.996 – Daca te rogi pentru cei ce inca nu i-ai cunoscut, mai ai o plata in plus de la Dumnezeu.997 – Luptati, rabdati şi iertati, ca sa vi se aduca de la bun la mai bun.998 – In orice imprejurare, rugaciunea sa fie mai intai intretinatoarea sufletului şi in a doua parte, ingijiti şi de trup. De aceea, a hotarat Tatal Ceresc rugaciunea de noapte şi mai ales, cea de la cumpana noptii.999 – Un rege, cand a plecat la razboi, si-a instruit generalii şi si-a pregatit ofiterii, iar ofiterii pe soldati. Ofiterii sunt mucenicii şi cuviosii, iar generalii Sfintii Evanghelisti, impreuna cu Sfintii Apostoli. Deci, sa se cinsteasca dupa cuviinta, Sfintii Evanghelisti, Sfintii Apostoli, Sfintii Cuvioşi Parinti, Sfintii Mucenici.1000 – Era un pustnic cu numele Vasile, şi cand i-a fost viata spre sfarsit, si-a adus aminte de cele trei metanii. Obosit de toata alergarea vietii, s-a ridicat de jos sa le faca, pentru ca era batran şi nu mai putea implini Pravila. Cand s-a ridicat de la prima metanie, de dincolo de usa a strigat cineva: „preacuvioase, deschideti”. Am adus ceva de gustare şi ceva de imbracaminte. E inceput de iarna şi ne-am gandit ca-ti fac trebuinta.

55

Pustinicul, pe jumatate rece, indeplini şi a doua metanie. Cand sa se ridice la a treia metanie, se auzi vocea din nous: „nu te zabovi preacuvioase, deschide!” S-a intetit viscolul şi astept cu povara.

„-Duceti-o altora, mie nu-mi mai trebuie”. Şi la a treia metanie a ramas cu fata la pamant, stingandu-se din viata.1001 – Luand parte la Sfanta Liturghie, sa mergi in mijlocul Sfintei Biserici, sa te atinga preotul cu Sfintele Daruri. Altfel, nu esti in rand cu inchinatorii şi rugatorii crestini.1002 – Indrazneste, ca Domnul şi Imparatul Cerurilor imparte Darurile Sale tuturor celor ce-L cauta.1003 – Fapta buna inmulteste blagoslovenia casei.1004 – Pentru boli şi boli mai vechi, cronice, sa se faca Sfantul Maslu. 1005 – Cand veti slabi cu rugaciunile, sa stiti ca Domnul şi Imparatul Cerului şi al pamantului, v-a parasit. Ca rugaciunile nu depind de Cel ce a facut lumea, ci lumea depinde de Cel ce a facut-o.1006 – Cei ce nu cinstesc Sfanta Biserica şi nu merg la Sfintele Liturghii sa-şi hraneasca sufletul, nu pot fi cu Dumnezeu.1007 – Cei ce nu se marturisesc şi nu primesc Sfintele taine, nu pot fi prezenti in fata Sfantului Jertfelnic.1008 – Prin Sfanta Biserica iti alini sufletul şi te incurajezi.1009 – Botezul este o taina, facand parte din cele 7 Taine. Cine nu-şi spune numele pe care l-a primit la Sfantul Botez, se desparte pe sine de Dumnezeu şi se leapada de Sfanta Credinta Ortodoxa.1010 – Fiti ca pruncii, ca sa va fie mantuirea mai usoara.1011 – Dumnezeu Tatal, Unul a fost, Unul este şi Unul va fi pana la capatul veacurilor.1012 – Fiecare copil nascut, este dator sa se roage pentru parintii lui.1013 – Prin suferinta, necartind, se castiga mantuirea.1014 – Cu dragostea şi cu rabdarea, sa stingeti ura. Luati aminte la cuvintele rostite la Sfintele Rugaciuni, ca sa va puteti intari sufletul, pentru a fi in stare sa va aparati in ziua primejdiei.1015 – Marturisirea la preoti, ii aduce pe crestini de la intuneric la lumina. Primind Sfintele Taine, primiti loc de cinste. Ingerul Pazitor se preocupa sa duca sufletul la locul de cinste, unde Tatal Ceresc l-a poftit.1016 – Prietenii cei mai buni ai oamenilor intelepti sunt: rugaciunea nelipsita din minte, lucrul mainilor şi tacerea.1017 – Multumeste lui Dumnezeu cu inima şi cu sufletul scaldat in bucurie, preamareste pe Cel ce ti-a dat trezia, ti-a luminat mintea, ti-a dat hotararea şi taria de a duce lucrul la bun sfarsit.1018 – La orice munca, dar mai ales la rugaciune, cauta sa fii primul, pentru a fi pilda celor din jur.1019 – Toti inchinatorii care nu si-au saturat pantecele in timpul Sfintei Liturghii, primesc binecuvantare.1020 – Rugaciunea mintii sa fie pururi cu voi.1021 – Orientandu-va spre sfintele carti, sa aveti o asezare frumoasa, sfanta, deosebita fata de alte secte: botezul, legatura cu puterea Duhului Sfant, Sfintele Taine, legatura cu insuşi Mantuitorul.1022 – Rugaciunea sa va fie toiag de sprijin sufletului, ca sa puteti urca muntii stancoşi şi prapastioşi ai vietii, ca sa puteti ajunge pe Golgota mantuirii.

56

1023 – In cer se scrie şi o mica gandire pentru a-i compatimi pe alti nenorociti. Orice inchinaciune facuta cu dreapta cugetare, se inregistreaza. 1024 – Daca te insulta cineva, sa-l ierti repede, ca sa dai dovada ca-L iubesti pe Dumnezeu.1025 – Sa nu te intorci sa ocupi locul cel dintai. Renunta la el, ca sa dai dovada ca-L iubesti pe Dumnezeu.1026 – Nimeni sa nu se culce şi sa doarma, chiar daca este frant de oboseala. Intai sa pecetluiasca culcusul cu trei metanii, la sculare iaraşi 3 metanii in numele Sfintei Treimi.1027 – Sa nu plece la nici o treaba crestinul, pana nu face cel putin trei inchinaciuni, daca nu se poate metanii. Sa cugete şi sa zica: „Doamne ajuta-ma!”1028 – Sa nu duca nici un dumicat la gura, la vreme de drum, la treaba, in livada sau in padure, fara sa zica: „Doamne binecuvinteaza, ca din bunatatile tale, ma hranesc eu, pacatosul”.1029 – Sa nu te asezi la masa pana nu zici „Tatal nostru”.1030 – Rugaciunea facuta cu evlavie, oricat de mica, iti inalta sufletul spre cer.1031 – Sfanta Cruce sa fie cu voi. Sfanta Treime sa va fie sprijin.1032 – Cereti binecuvantare de la Sfintele Moaste şi pentru cei pe care-i cunoasteti şi nu pot fi de fata.1033 – Tamaia e o favoare, o chemare cu simt catre Dumnezeu. Lumanarea aprinsa e in numele Domnului nostru Iisus Hristos.1034 – Binecuvantarea Domnului Iisus Hristos este peste toti crestinii care se inchina la Sfintele Biserici, peste cei ce n-au putinta sa ajunga la Sfintele Biserici, dar se gandesc la Sfanta Liturghie şi n-au mancat nimic. Peste toti crestinii ortodocşi care sunt bolnavi in spitale, peste multimea batranilor neputincioşi şi peste pruncii botezati, care incep sa vieze.1035 – Sa nu cartiti impotriva ispitelor, ca cine nu-i ispitit, nu poate fi mantuit. Slaviti puterea lui Dumnezeu cu bucurie in toate.1036 – Vorba buna seamana iubire. Din vorba dulce rasare dragostea pentru aproapele.1037 – Dati slava Imparatului Ceresc, pentru starea şi locul in care va aflati.1038 – Rostind numele lui Dumnezeu, insemna urcarea unei trepte spre lumina.1039 – Sfanta Cruce este nadejdea crestnilor. Nimic sa nu miscati pana nu va insemnati cu semnul Sfintei Cruci si-L chemati in ajutor pe Domnul. 1040 – Cine are pe Dumnezeu in inima, vietuind pe pamant, are in cer toate boagtiile.1041 – Cel ce pomeneste mortii in rugaciunea de la miezul noptii, are un adaos de bunatate pentru sufletul sau.1042 – Inchinaciunile la vreme de seara, te apara de primejdiile din timpul noptii, iar cele de dimineata sunt cerere de binecuvantare pentru acea zi.1043 – Cine evita certurile, uraciunile, vrajba, iubeste impacarea cu toata lumea, nu tine cont de vorbele aruncate fara chibzuiala, trece cu vederea orice cuvant spus fara judecata, vorbeste masurat cu fiecare, acela face inscris cu Dumnezeu. Toate rugaciunile ii sunt primite si-L cheama pe Domnul la el.1044 – Daca va insemnati cu semnul Sfintei Cruci cand se citesc Sfintele Rugaciuni, aveti la baza şi pravile şi canon.1045 – Cine doarme la rugaciune, face prima voie a diavolului.1046 – Daca stai in genunchi şi simti ca somnul vine, te scoli in picioare şi schimbi locul. Daca povara atarna ca un bolovan, ieşi afara. Şi daca nici asa nu scapi de povara, spala fata ta cu apa.1047 – Pretuiti timpul de rugaciune, orele de priveghere, ca voua va trebuie. Alaturi de iesirea sufletului este şi o dare de seama.1048 – Cine doarme şi leneveste la rugaciune, nu castiga nimic sufleteste.

57

1049 – Luati aminte la clipa mantuirii! Rugaciunea, rabdarea, iertarea şi tacerea sa nu va lipseasca. Nimeni nu a plecat cu avutiile de pe pamant, ca sa-şi faca salas dincolo de mormant.1050 – Cu rugaciuni s-au slobozit cei din lanturi, prin rugaciuni au iesit cei din inchisori, uc rugaciuni, cu post şi cu lacrimi s-au ridicat sufletele din adancurile iadului.1051 – Fiind in gloata, in multime, in adunari, gandul sa-l inalti la Dumnezeu, sus in cer, unde nu patrunde faradelegea.1052 – Fericiti cei ce au cunsocut şi cu frica de Dumnezeu şi cu dragoste, indoit au cautat sa indeplineasca poruncile lui Dumnezeu. 1053 – Este bine ca in fiecare zi sa tamaiati locuinta in care dormiti. Daca e posibil, şi in jurul casei.1054 – Rugaciunea de obste e frumoasa ca florile de camp, de faneata, de balta, de padure. Iar Sfintele Rugaciuni facute de unul singur, care se instraineaza de tot ce este pamantesc şi se inalta cu cugetul catre cele Dumnezeiesti, sfanta rugaciune e ca florile necunoscute, rare, aduse din strainatate, cu parfum puternic, la care nimeni nu stie sa-i zica pe nume.1055 – Sa aveti scris in documentele vietii cat mai multe metanii, postiri, zile de infranare, evitari de certuri şi razbunari. Sporiti rugaciunile de noapte şi pomenirile pentru cei morit. Şi imblanzirea animalelor este o fapta buna.1056 – Treziti-va din somnul adanc al pacatelor şi ridicandu-va cu totii, in cor, veseli sa strigati: „Hristos a inviat”.1057 – Faptele buna facute in ascuns se prefac in flori ale bucuriei in cer. Se transforma. Se transforma, se preschimba şi se infatiseaza inscrise in piatra, in sapaturi de aur.1058 – Toti sa bea din izvoarele de apa vie, care este credinta cea drepta. Iar izvoarele sunt Sfintele Evaghelii de peste an, care adapa sufletele.1059 – Duminica e ziua Domnului si-l opreste pe crestin de la orice lucru.1060 – Mare taina este Sfanta Liturghie! Ea e mama tuturor rugaciunilor. Şi putini putini sunt vrednici a se supune mamei.1061 – Nu slabiti cu rugaciunea, ca va prabusiti. Sanu dati ocazie de suparari indelungate, ca vin duhurile rele cu familii intregi, ca sa unelteasca impotriva voastra, cum poate fiecare. Fiti indiferenti de orice barfa şi prin fapte, marturisiti pe Dumnezeu. Sa nu socotiti niciodata minciuni, ca-l primiti pe diavolu la adapostul sufletului vostru. Sa fie omul obosit de truda muncii, sa aiureze mergand şi sa faca 3 metanii inainte de a se aseza in pat sa se culce. Se fac 3 metanii la culcare şi 3 la sculare, slavind pe Dumnezeu.1062 – Pustnicii au fost socotiti mai mari decat imparatii, pentru ca s-au invrednicit de orice dar. Au fost viteji in intregime, dar fara sa posede arme nascocite de oameni. Prin tacere şi rugaciuni neincetate, , privegheri indelungate, uitand de hrana cea trupeasca, s-au transformat in duhuri, purtand trup. Iubirea de Dumnezeu neintrerupta, i-a ridicat in slava cerului.1063 – Sa nu dati loc indoielilor in sufletul vostru, pentru mila lui Dumnezeu. Rugati-va cu cuget curat, asteptand mila lui Dumnezeu, ca sa va cerceteze.1064 – Dreptatea nu piere nicodata. Nu mancati fara randuiala. Numai Sfintele Rugaciuni sunt sprijinul vostru.1065 – Sa nu faci rugaciunea cu indoiala in suflet şi nici cu mintea imprastiata.1066 – Cine serveste mai mult de 3 bobite de Anafora, sa nu se mai hraneasca cu altceva timp de 6 ore.1067 – Invataturile şi sfaturile preotesti, intaresc şi intineresc sufletul celor plecati şi a celor smeriti.

58

1068 – Mai bine este pentru fiecare crestin, aflandu-se in necazuri, sa se roage Atotputernicului Dumnezeu neintrerupt, decat sa stie inainte inlesnirea.1069 – Cat se poate de des sa va inchinati Sfintelor Moaste ale Sfintilor purtatori de biruinta, la Sfintele Icoane facatoare de minuni, cum este cea de la Manastirea Dalhauti.1070 – La rugaciune, seara, sa zici: „Ajuta-i, Doamne, pe cei ce m-au ajutat pe mine”.1071 – Cand crestinii işi recunosc greselile, inainte de a aluneca cuvatul pe limba, sunt iertati de Puterile Ceresti. In lumea divina, nu e razbunare, ci numai iertare.1072 – Invatatura Sfintei Evanghelii, şi sfaturile Sfintilor Parintilor Parinti, spun sa intorci cu bine nemasurat celor ce-ti fac rau.1073 – Pleaca-te cu corpul, cu inima, cu cugetul, ca sa-ti fie rugaciunea primita.1074 – Prin chin, prin osteneala şi multa truda, se castiga mantuirea. Inaltati rugaciuni fierbinti, ca sa puteti fi salvati.1075 – Crestinii atinşi cu Sfintele Daruri, au o calitate pentru dragostea şi evlavia lor.1076 – Cu vreme şi fara vreme, rugaciunea mintii sa nu-ti lipseasca.1077 – Cine se roaga mai cu temei, şi mai mult, sa fie sigur ca este mai mult scris şi inregistrat.1078 – Cand esti singur şi ai şi putinta şi timpul, ridica dreapta ta in dreptul fruntii şi insemneaza-te cu Sfanta Cruce, fara vorbe multe, ci zi doar atat: „ Doamne miluieste-ma!”1079 – Mare milostivire a lui Dumnezeu, sa ma curete de pacate şi sa-mi fie şi mie primite dreptele cugetari şi ganduri.1080 – Daca nu ai tamaie la rugaciune, se cuvine sa ai lacrimi. Ca daca ai durere in suflet, lacrimile sunt mai la indemana decat tamaia.1081 – Cine are rugaciune mintii, nu poate fi parasit niciodata de puterea lui Dumnezeu. El se roaga in calatorie, in tren, in camp, lucrand in padure, prin orase, prin adunari de lume, oriunde poate sa se inalte cu mintea la Dumnezeu.1082 – Un sfant micenic are intaietate in fata Sfintei Treimi, mai mult decat un rege al unei tari şi mai mult decat un imparat pamantean. Fiindca s-a lipsit de sine, rostind pana la ultima suflare, numele lui Dumnezeu.1083 – Un Sfant ne spune: „Nu-mi trebuie daruri de la oameni. Imi trebuie darul lui Dumnezeu, ca sunt pacatos şi am trebuinta de mantuire”.1084 – Inchinaciunile dinainte de a te culca, se inregistreaza. Fiindca fiecare e obosit de munca şi inainte de a se culca işi mai aduce aminte sa se inchine lui Dumnezeu. Intai sa-I multumeasca pentru ziua care s-a incheiat şi apoi sa lase grija de noapte in sarcina Celui Preainalt.1085 – Cine are rabdare pe langa cei netrebnici, ca sa-i induhovniceasca, mare plata are.1086 – Rugaciunea de orice fel este sprijinitoare a sufletului.1087 – Rugaciunea facuta cu nadejde strabate cerurile.1088 – Rugaciunea facuta de fecioare este inregistrata intr-o inalta cinste.1089 – Cand mergeti in fata duhovnicului, sa marturisiti tot adevarul, ca sa ramaneti curati ca pruncii.1090 – Sfintele Rugaciuni facute cu mare incredere ridica sufletul de la intuneric la lumina.1091 – Maica Iuliana, de astazi te vei numi Evsevia.1092 – La cele 12 Evanghelii şi la Prohodul Domnului se cade sa mergeti la Sfanta Biserica in negru. Flori de primavara sa duca femeile in dar, ca la mort, sa se verse multe lacrimi pentru spalarea pacatelor, iar la Sfanta Inviere şi saracul şi bogatul sa fie vesel, ca Domnul nostru Iisus Hristos a inviat pentru toti.1093 – Duhul umilit, inima infranta şi smerita ajuta mult la iesirea sufletului.

59

1094 – Sfintele Liturghii date la Sfantul Altar, sunt mult ajutatoare pentru orice suflet cu nume de crestin,oricat ar fi de pacatos.1095 – Rugaciunile şi inchinaciunile in singuratate sunt cele mai primite.1096 – Cantati şi va rugati, mancati şi va rugati, dormind, catre Domnul cugetati.1097 – Crestinul sa nu se aseze la masa fara a se ruga lui Dumnezeu şi fara sa-şi insemneze corpul cu Sfanta Cruce, drept cinstit, şi multumit.1098 – La orice rugaciune sa se pune inceput cu semnul Sfintei Cruci, de cel putin trei ori, fara pauza.1099 – In calatorii nu-ti trebuie nici toiag, nici haine de acoperamant, nici traista, ci doar rugaciunea.1100 – In minte şi in gand, niciodata sa nu te culci in patul tau, fara a rosti rugaciunea.1101 – Atotputernicul Dumnezeu ii iarta pe cei ce s-au despartit de cele lumesti şi fac pocainta.1102 – Toti crestinii care se afla in Biserici, in timpul Sfintei Liturghii, primesc binecuvantare prin puterea Duhului Sfant.1103 – Cerul canta, pamantul canta, vazduhul canta „Imparate Ceresc..”.1104 – Cine il iubeste cu adevarat pe Dumnezeu, ii slujeste cu supunere şi cu dragoste.1105 – In numele Tatalui este marturisirea la crestini şi in numele Fiului este Sfanta şi Dumnezeiasca Taina şi in numele Duhului Sfant este lumina, care la iesirea sufletului din trup, este nevoie sa fie ajutata persoana in cauza. 1106 – Lacrimile pun adaos bun pentru suflet.1107 – Marturisirea deasa este primenirea sufletului.1108 – Psaltirea inteleasa cuvant cu cuvant este temelie nesurpata a sufletelor celor ce au inteles.1109 – Necazurile şi nemultumirile le spui in fata Sfintelor Icoane, printre rugaciuni.1110 – Unde sunt flori, rasar bucurii. Unde se fac Sfinte Rugaciuni, se face mantuire. Cine vrea sa se mantuiasca, nu se razvrateste, nici cu tata, nici cu sora, nici cu straini, nici cu prieteni, refuza, renunta, cedeaza, se retrage, nu pofteste nimic de la nimeni şi cauta pacea.1111 – Cine e stapanit de Duhul lui Dumnezeu, este nascut cu Duhul lui Dumnezeu, este imbracat cu Duhul lui Dumnezeu şi fata lui e luminata.1112 – Cine cinsteste pe Dumnezeu in fata oamenilor, şi Atotputernicul ii randuieste loc de cinste, atat cat este in trup, dar mai ales, dupa ce se desparte sufletul de trup.1113 – Fiti tari! Sa nu va indoiti de ceea ce au lasat scris Sfintii Parinti.1114 – Iertarea şi impacarea deschide şi lumineaza calea spre mantuire.1115 – Oamenii evlavioasi, in credinta lor nemasurata, au momente cand işi dau şi camasa de pe ei. Vai şi amar de acela care o ia.1116 – La rugaciune este asa: cine citeste cu atentie, seamana flori alese; cine asculta cu multa bagare de seama, culege cele mai frumoase flori, care poarta cel mai scump parfum şi nu pot fi vazute de oamenii care inca vietuiesc in trup. Cei care citesc cu nepasare, seamana iarba care se arata palita.1117 – Crestinii care au imbratisat dreptatea, care au vietuit in dreptate, s-au simtit multumiti a face dreptate, nu merg la judecata pe calea vamilor, ci merg pe calea libera pana la Scaunul sau la Tronul Sfintei Treimi. Acestia rostesc des „Crezul”, marturisint Sfanta Treime, prin rugaciune.1118 – Sfant este omul fara pata, fara greseala, fara pacat şi sta alaturi de Mantuitorul.1119 – Frica de Dumnezeu şi increderea ca exista cu adevarat, il face pe om curat, luminat şi stralucit cu fata, mai presus de ingeri.

60

1120 – Dumnezeu Atotputernicul a fost Unul, este şi va fi. Sfanta Treime deopotriva merita sa fie marturisita şi cinstita de gurile crestinilor.1121 – Una e rugaciunea omenirii de rand şi alta a fecioarelor şi a feciorilor.1122 – Era intr-o scorbura de copac un fecior, pustnic, om simplu, care se ruga asa: „ Doamne, mi-e dor de tine”, „Doamne, vreau sa Te vad pe Tine”, „ Te rog sa ma auzi pe mine”.1123 – Cei ce zideau pe vremuri Sfinte Biserici si-au pregatit locul in rai.1124 – Tatal Ceresc va ingaduie, va rabda şi va primeste intoarcerea la credinta.1125 – Smeriti-va ca sa luati locul cel dintai. Rugati-va ca sa va sfintiti. Postiti ca sa va curatiti. Vorbiti putin ca sa nu va agonisiti pacate.1126 – Marturisirea la preot deschide cale luminoasa catre Rai, spre odihna şi spre fericirea vesnica. 1127 – Inaltati rugaciuni la Dumnezeu, pline de incredere, iar in urechile crestinilorsa semanati cuvinte impodobite cu multa intelepciune, fara sa ve laudati şi sa va preamariti pe voi.1128 – De la pruncii care pot a intelege şi pana la batrani, sa le vorbiti ca este un Dumnezeu care ii sprijina, ii ajuta si-i mangaie pe toti care-L cheama in ajutor.1129 – Sufletul care a patimit fiind in trup şi slujind lui Dumnezeu, s-a mantuit.1130 – Inimile curate sunt ca boarea diminetii şi aproape de sfintenie.1131 – Toata lucrarea pe care o cere Dumnezeu sa o faceti este spre mantuirea sufletului.1132 – Mai intai sa aveti grija de suflet, sa nu va leneviti a face rugaciuneade miez de noapte, care va scoate din toate necazurile.1133 – Prorocul David a spus: „Pacatele tineretilor mele şi ale nestiintei mele, Doamne, nu le pomeni”. Deci, ele apun o data cu tineretea şi se sterg cu cainta, cu parerea de rau pentru tot ce am facut rau.1134 – Cine iubeste pe Dumnezeu din toata inima, şi vrea sa implineasca poruncile, nu-l intereseaza ce spun cei din stanga şi ce zic ce-i din dreapta, ce-i striga cei din fata şi ce murmura cei din spate. Işi inalta mintea sus, la Dumnezeu şi marturiseasc cu fapta cca vrea sa-I slujeasca.1135 – Crestinii sa nu vorbeasca despre alti oameni, ca sa nu cada in pacat. Sa vorbeasca despre puterea lui Dumnezeu, despre tainele şi lucrarile lui Dumnezeu, despre mila lui Dumnezeuin sufletele oamenilor.1136 – Inchinaciunile crestinilor ortodocşi sunt cheile credintei in adevartul Dumnezeu. Dar sa fie şi cugetarea tot la Sfanta Cruce.1137 – Cand lucrati, Domnului sa va rugati. Cand mancati, pe Domnul sa-L laudati.1138 – Vesnic iubiti adevarul, ca sa aveti patrie cerul. Sa iertati in lume toate, ca sa aveti parte de dreptate.1139 – Sa fim tot timpul cu rugaciunea in gura şi sa facem bine oricui. 1140 – Rugaciunile, Acatistele, Psaltirile ce le faceti folosesc in primul rand celor ce le fac, apoi celor ce le-au platit.1141 – Ca sa ia crestinul de la inceput calea spre mantuire, intai sa Sfintii din ziua in care s-a nascut, cu Sfanta Liturghie, fara mese faloase şi bautura multa.1142 – Crestinii sa vorbeasca despre slava nemasurata a lui Dumnezeu despre puterea Sfintei Treimi, despre marea bunatate a Maicii Sfinte, care este intrutotul milostiva.1143 – Daca e chemare e şi iertare. Indrazniti la rugaciune, cereti cu trupul infrant şi cu sufletul smerit. Ca ce nu e cu putinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu.1144 – Cu Crucea risipesti vrajba.1145 – Rugaciunea trebuie impletita cu munca şi munca sa fie impletita cu rugaciunea.

61

1146 – Toti inchinatorii la Sfintele Biserici sa fie linistiti, ca sa primeasca binecuvantarea cereasca.1147 – Sa va indreptati şi sa va rugati, caic Dumnezeu Atotputernicul este bogat in mila şi in bunatate. Intoarcerea crestinilor la calea cea adevarata, sa o socotiti ca pe o chemare sfanta la Dumnezeu.1148 – Tot crestinul ce se inchina lui Dumnezeu este ispitit. Cand este ispitit, sa nu se indoiasca, ci mai mult sa se smereasca.1149 – Cand se sarbatoreste Sfanta Inviere, crestinii sa nu doarma, ca este cel mai mare pacat.1150 – Cine nu ia parte la Sfanta Inviere, fara motive serioase, este socotit in fata Puterilor Ceresti ca un ratacit, ca un lepadat de Sfanta şi Dreapta Credinta.1151 – Mai bineprimiti sunt cei din inchisori, care au cugetat arzand de dor, spalandu-şi fata cu lacrimi fierbinti, ca nu a fost cu putinta sa mearga la Sfanta Inviere.1152 – Sfanta Inviere bucura inimile, inveseleste sufletele şi insenineaza fetele celor bogati şi a celor saraci.1153 – Toti care fac rugaciuni pentru altii, fara interes financiar, la iesirea sufletului işi primesc darul şi cununa.1154 – Toti cei care fac osteneala din dragoste curata, iau plata de la Marele Imparat Dumnezeu.1155 – Fericiti sunt aceia care L-au cunscut pe Dumnezeu şi au cautau cat de putin sa urmeze calea Lui.1156 – Priviti cu ochii mintii farul nestins de la capatul vietii, care este mantuirea voastra, numai daca lucrati toate in numele Domnului.1157 – Dintre toate cele de pe pamant, cea mai blagoslovita este apa. Nimic nu poate trai pe pamant fara apa. 1158 – Apa cea vie este insuşi Mantuitorul. Chemati-L la rugaciune, slaviti-L, inchinati-va Lui cu trupul şi cu sufletul, şi va va fi de ajutor in amandoua vietile.1159 – Cinstiti praznicele lui Dumnezeu şi veti vedea slava Lui.1160 – In special mamele, mare intrebare au, pentru ca nu stiu de ce s-au casatori, pentru ca nu dau indrumare buna noilor nascuti, nu-i ndruma catre Sfanta Biserica.1161 – Au fost unii crestini cu mintea slaba, intunecata, care nu au putut invata o rugaciune sfanta, dar aprindeau o lumanare, o puneau intr-un blid şi se invarteau in jurul ei, cu sufletul plin de bucurie, ca au adus mare jertfa lui Dumnezeu. Şi au fost socotiti cu aceia care stiau toate randuiala rugaciunilor.1162 – Pentru praznicul Inaltarii şi al Pogorarii Duhului Sfant, nimeni sa nu lipseasca de le Sfanta Biserica, ca nu exista iertare de la Dumnezeu. Nici batranilor care merg in doua carje, nu le e primita scuza.1163 – Preacurata Fecioara nu a nascut numai pe Unul din Sfanta Treime. Se spune ca a nascut pe Fiul rabdarii, Mantuitorul a rabdat şi inca şi astazi mai rabda faradelegile noastre. ?????????????????????????? CAM NECLAR 1164 – O viata are şi crestinul, dar sa stie cum sa o traiasca şi sa stie cum sa se pregateasca pentru viata cea vesnica. Sa nu fie certat cu nimeni, şi daca s-a ivit vreo cearta, din nedare de seama, imediat sa-şi cear iertare. Cu rugaciunea sa fie permanent pe buze, macar cu un „Doamne irta-ma!”. Sa nu asupreasca pe nimeni. Cel mai nevinovat şi curat este acela care-şi cunoaste greselile şi marturiseste tuturor greseala ce a facut. Da respect batranetilor, arata mila saracilor, miluieste pe cei neputincioşi şi posturile le respecta cu evlavie.1165 – Cand dai de necazuri sa zici: „ Fie voia lui Dumnezeu peste tot şi peste toate”.

62

1166 – De toate işi strang oamenii in depozitele lor: „bani, lucruri, unelte de munca, case frumoase, numai Sfinte Rugaciuni nu strange numeni in depozitul lui.1167 – Cand crestinul spune „Tatal nostru”, postat in fata unei Sfinte Icoane sau in fata unei Sfinte Cruci ori in dreptul unei Sfinte Biserici, sa-i ierte pe toti cei ce au gresit şi sa-i ierte şi pe auditorii acestei Sfinte Rugaciuni. Cei ce nu iarta rostind aceasta Sfanta Rugaciune Domneasca, deasemeni şi cei ce o asculta, fac lepadare ce Cele Sfinte şi despartire de Sfanta Biserica.1168 – Crestinul sa aibă mai intai rugaciuni fierbinti catre cer, binecugetare, rabdare, trecand cu vederea cuvintele cele spuse cu nedare de seama, facandu-se ca nu a inteles sau ca e nepasator. Bruscarile altora sa le primiti cu nepasare. De aici vine smerenia.1169 – Prin smerenie, orice suflet se mantuieste.1170 – Cine este intarit cu rugaciuna şi nadajduieste in puterea lui Dumnezeu, nu ii este frica de diavol.1171 – Cei ce-L cauta pe adevaratul Dumnezeu, şi Dumnezeu ii cauta şi ii cheama la masa sa imbelsugata şi plina de bunatati. Masa Cereasca, care de-a pururi ramane imbelsugata.1172 – Unde traia Sfantul Pangratie, traia şi un batran care asculta toate sfaturile preasfantului. Şi s-a dezlantuit o furtuna mare, prin acele locuri, incat trosneau padurile şi smulgea copacii din pamant. Batranul calatorea prin mijlocul padurii şi s-a oprit din cauza furtunii. Nu mai era speranta de mers şi nici de viata chair. A vazut in dreapta lui o Sfanta Cruce. Si-a aruncat hainele şi caciula, şi a cazut cu fata la pamant, la piciorul Sfintei Cruci, rugandu-se:

-Doamne, pentru sluga ta, Pangratie, opreste furtuna aceasta! Fagaduiesc ca nu ma voi ridica de aici, pana nu-ti vei trimite mila Ta şi sa simt ca padurea doarme ca un prunc in bratele mamei lui. Şi indata furtuna s-a oprit. Cand s-a sculat de la rugaciune, a zis ca acea furtuna nu a fost decat un vis. 1173 – orice cantare are ecoul ei. Orice rugaciune facuta cu evlavie este auzita şi ascultata in cer.1174 – Ispitele sunt mari, credinta este slaba, crestinii sunt neputinciosi. Ceata celor intunecati a aflat aceasta slabiciune şi au capatat curaj şi putere. Crestinii care nu invata rugaciuni sunt ca frunzele de toamna, batute de bruma, pe care le poarta vantul şi furtunile. Se faramiteaza, putrezesc şi se amesteca cu pamantul, care este nemuritor.1175 – Cu Sfanta Rugaciune in inima şi in gand, cu povata mintii, cu mainile sa lucrati, cu picioarele sa umblati şi pe Domnul sa-L binecuvantati. 1176 – In orice imprejurare, cheama Puterile Ceresti sa te ajute şi pomeneste fara sa te indoiest numele Milostivei Nascatoare de Dumnezeu.1177 – Cei ce se pleaca cu metanii treptelor superioare pamantesti: patriarh, mitropolit, episcop, preot, staret, calugar, chiar om catre om, cu cat e plecarea mai smerita, cu atat e mai marita inaltarea sufletului la cer.

Se afla o batrana la un bordei, la o raspantie de drumuri, pe malul unei ape, şi nu putea face nici un fel de milostenie, ca nu avea cu ce. Avea insa vorba buna, blanda şi dulce catre toti drumetii. De-i spunea calatorul „Buna ziua”, ea ii raspundea „Buna sa fie ziua şi pentru dumneata”. Şi era acest cuvant ca o binecuvantare preoteasca. Şi daca unii o intrebau „ce faci?”, din gura ei slabanogita se auzea: „Stau in cale şi rugandu-ma, astept pe Domnul sa ma cheme”. Şi s-a mantuit aceasta femei, cu numele Stolma. Nu e pomenita in nici o limba.1178 – Lucrand crestinul in zilele binecuvantate pentru munca, cugeta vesnic la judecata de apoi, avand in minte viata cea vesnica, hranindu-se din munca sa proprie, neluand nimic cu nedrept de la altul, nimeni nu s-a osandit. Insa, dand şi altuia din putinul lui, a capatat un drept şi mai mare.

63

1179 – Daca crezi in taina sfintirii unei Sfinte Biserici şi daca ajutati cu dragoste cu ce puteti, este mai presus ca cei care au fost de fata.1180 – Era o femei ortodoxa, ce trai printre straini. Era saraca. Mergea la Biserica in fiecare zi., in oras şi aprindea 3 lumanari: Tatalui, Fiului şi Sfantului Duh. Intr-o zi, in timp ce se apropia de Sfanta Biserica, unui calator care ducea marfa in piata pe un cal, i s-a deschingat marfa şi a rugato pe femeie sa-l ajute, sa-i dea o ata. Dar ea nu avea ata, ca mergea la Biserica. A desfacut insa cingatoarea rochiei, a rupt baiera şi i-a dat-o. Şi a zis calatorul: „In numele Domnului ai facut aceasta. Nu ma stii cine sunt şi nu te stiu cine esti. Aceasta ata te va scoate din toata saracia. Domnul sa te cheme”. „Nu-mi da aceasta urare. Am feciori in tari straine şi vreau sa-i vad.” „ii vei vedea”, a spus dansul. Şi i-a dat un ban şi i-a zis: „Sa fie toate dupa voia Domnului, nu dupa a noastra.

Cum ea obisnuia sa aprinsa 3 lumanari, s-a bucurat de banul primit. In ziua aceia, s-a invrednicit şi de Sfintele Taine. La intoarcere ii plutea sufletul de bucurie.

Cand a iesit din Sfanta Biserica a vazut doi straini, imbracati in haine scumpe. Erau feciorii ei. Au imbratisat-o. i-au dat sarutul dornic de fii şi i-au zis: „Te luam la noi”. Şi asa i-a iesit sufletul din trup.1181 – Sa aveti permanent rugaciunea mintii, fara nici o manifestare.1182 – Odata, niste corabieri pluteau in mijlocul marii şi dezlantuindu-se o furtuna, erau gata sa se scufunde. Un vaslas credincios şi cu multa evlavie catre Mantuitorul, a zis: „Fie voia Ta, hrisotase. Tie ma inchin şi cu voia Ta ma inec”. Şi indata s-a oprit furtuna.1183 – Binecuvantati sunt aceia care folosesc rugaciunea mintii. Vesnic un porumbel alb pluteste deasupra capului persoanei care o foloseste, cand este la drum.1184 – Orice fel de rugaciune, oricat de mica, spusa in gand, bine este primita.1185 –Cainta de pacat este curatire şi indreptare.1186 – Marturisirea la duhovnic, in mod cinstit, este ca şi botezul.1187 – Un calator trecea din intamplare, pe un drum pe care el ratacise. Pe mosia acelui boier se lucra, se construia o Sfanta Biserica. Calatorul s-a indreptat spre acel loc, ca sa-i intrebe pe lucratori despre drumul pe care trebuia sa mearga. Şi cum era deznadajduit, a intrebat: „Ce faceti aici? Adapost pentru lucratorii mosiei sau cazarma?”.”Nu!” a raspuns unul dintre ei şi inchinandu-se a zis: „Domnul sa ne ajute, calatorule, facem o Sfanta Biserica”. „Bunul Dumnezeu sa va jute, a raspuns calatorul din toata inima. S-a scris urarea lui in rand cu acela care avea mosia şi facea Biserica. Cuvantul spus curat, din inima, ajunge pana la cer. 1188 - Fiecare, la rugaciunile de noapte, sa pomeniti morii din familie. Ca sa aveti plata dubla, pomeniti-i şi pe cei straini.1189 – Cei care nu spun „Tatal nostru” la sculare, la mancare, la drum, la plecare, la inceput de lucru, acela nu se poate numi crestin. Iar cei care nu spun „Tatal nostru” niciodata sunt ca lepadati de botez.1190 – Rugaciunea facuta la timp este primita la Dumnezeu ca apa de izvor proaspata, lipmede şi rece, care invioreaza sufletul, racoreste inima şi da putere trupului.1191 – Sfintii Parinti din Sfantul Munte ne-au lasat acest sfat: „Cei ce sufera de frig, sa indeplineasca canonul cu metanii, pana la transpiratie. Culcandu-se, sa doarma in leaganul rugaciunilor”.1192 – Unde este liniste, unde este respect, unde este rabdare şi tacere, acolo este Dumnezeu.1193 – Unde crestinii işi dau iubire cu desavarsire pentru Dumnezeu şi Sfintii Lui, acolo este adevarata credinta.

64

1194– Dumnezeu nu cere jertfe şi cantari multe, nu cere prinoase şi nici jertfe minunate, cere rugaciuni unii pentru altii.1195 – Crestinii sa nu plabga niciodata pentru paguba. Sa nu se imputineze, sa nu se intristeze cand vin ispitele peste ei, ci vesnic sa preamareasca pe Dumnezeu Atotputernicul şi colturile cele mai frumoase din Raiul Sfant, ale lor sunt.1196 – Calugarilor li se cere sa se roage neintrerupt şi cand lucreaza ceva usor cu mainile şi cand mananca şi cand dorm. Sa faca o fapta buna in numele Domnului, ca şi orele acelea sa nu fie de trandavie. 1197 – A increstina un copil sarac, e mai mult decat o zestre.1198 – A cununa oameni saraci, e ca şi cum le-ai dat o casa de locuit.1199 – A sfatui pe cineva sa se cunune, e ca şi o vizita boiereasca, care i-a imbelsugat pe toti cu daruri.1200 – Cine face portia mai mare pentru fratele sau, decat pe a lui, revarsa bunatate şi Il iubeste pe Dumnezeu in toata maretia Lui.1201 – Cand pastorul s-a dus la baut, turma s-a risipit prin gradini, prin vii, prin livezi, prin holde. Asa şi crestinii umbla in voia lor. Abia in clipa mortii işi aduc aminte ca au in sat clopot, preot şi o Sfanta Biserica.1202 - Pomenirile la Sfintele Rugaciuni, tamaierea, stropirea cu Sfanta Aghiasma, inlatura duhurile intunecate.1203 – Unde s-a intelenit blestemul, pana nu se vor macina şi strica toate, nu rasare binecuvantare. Trebuie rugaciuni, metanii şi molifte citite de preoti.1204 – Inaltati gand curat la Dumnezeu, in zilele de praznic cand nu puteti lua parte activa şi veti primi binecuvantare, ca şi cand ati fi fost de fata.1205 – Sunt de mare folos, ca in sufletul pacatouslui trup, sa se gaseasca cele 24 de „Psaltiri” citite. Sunt de mare folos la vami.1206 – Cand spui „Tatal nostru”, sa-l spui din inima, şi can urmeaza „Carele esti in ceruri”, in minte sa vezi lumina, „sfinteasca-se numele Tau”, ca şi cum te-ai sfinti şi tu, „vie imparatia Ta”, sa fii fara nici o grija, ca in Imparatia lui Dumnezeu, „faca-se voia Ta”, ai ucis toti vrajmasii, „precum in cer, asa şi pe pamant”, sa te simti ca un prunc, fara nici un fel de rautate, „painea noastra cea de toate zilele, da-ne-o noua, astazi”, sa fie ca şi cum ai darui tuturor, „şi ne iarta noua gresalele noastre, preucm şi noi iertam gresitilor nostri”, sa simtim sufletul ca zapada care vine de sus, curata, luminata, stralucita, şi nevinovata. Dupa fiecare „Tatal nostru”, sa nu fie inceput de cearta, „şi nu ne duce pe noi in ispita”, sa te insemnezi cu semnul Sfintei Cruci, inlaturand pe cel viclean. 1207 – Unde se citesc Psalmii in auz, este vestita rugaciunea in cer, ca şi pasarile in crang, cand vestesc placuta şi frumoasa primavara.1208 – Cine citeste un Acatist al Domnului pentru sine are doi dinari, cine-l citeste pentru intreg poporul, are cinci dinari, cate rani principale a avut Domnul pe Sfantul Sau Trup.1209 – Toti mucenicii, cuviosii, pustnicii sunt inregistrati ca fii ai lui Dumnezeu.1210 – Numai marturisirea dreapta poate spala pacatul. Daca ar sti crestinii tematori de Dumnezeu, s-ar marturişi in fiecare zi.1211 – Rugaciunile alunga pacatul ca vantul negura.1212 – Un bun sprijinitor al Sfintei Biserici, se poate face ctitor numai cu credinta in Dumnezeu şi vorbind despre minunile lui, atat cat stie, din tot sufletul, sa le marturiseasca la cei buni şi la cei rai.

65

1213 – Cum betivii işi potolesc setea cu pofta de vin, asa şi voi sa va potoliti supararea cu rugaciunea.1214 – Painea este cuvantul lui Dumnezeu. Ogorul este omenirea. Aveti datoria sa saditi cuvantul lui Dumnezeu.1215 – Aveti nadejde in Sfanta Treime, care este toiagul şi sprijinul mantuirii.1216 – SMERENIA se scrie cu litere mari, ca sa fie vazuta de cei care stiu sa citeasca.1217 – Trei cuvinte daca spune adevaratul crestin in numele lui Dumnezeu fara patima, se socoteste ca un propovaduitor al cuvantului lui Dumnezeu, ajutor bineprimit in savarsirea faptelor bune.1218 – Omul care a suferit şi s-a chinuit, fara sa spuna cuiva suferinta, nu a strigat niciodata pe masura durerii, s-a mantuit.1219 – Mai primit este un bun crestin, care traieste dupa randuieli, decat un calugar care asteapta vremi mai bune, ca sa-şi indeplineasca fagaduielile. Cine vrea sa duca viata curata, sa iasa la lupta cu nadejdea in Dumnezeu, ca va birui, va capata cununa şi se va mantui.1220 – Pomeniti numele lui Dumnezeu, ori de cate ori deschideti gura , ca sa fie gurile voastre binecuvantate. Vorbiti bland, caci graiul bland imblanzeste pana şi animalele salbatice.1221 – Daca-L maturirsiti pe Dumnezeu in grai, daca-I lauzi cuvantul şi daca prin osteneala ii implinesti poruncile, Domnul te va rasplati.1222 – Prima grija sa va fie rugaciunea, ca Sfintii la care va rugati, vor avea grija de voi.1223 – Crestinii care se inscriu in Cartea Sfanta, mai intai, dupa cuviinta sunt aceia care-şi intretin sufletul cu Sfintele Rugaciuni.1224 – Crestinul care nu are la baza Sfintele Rugaciumni, e ca şi casa inconjurata de gunoaie, in paragina şi se darama.1225 – Sa fiti cu credinta in brate, cu nadejdea in suflet, cu mintea inaltata la Dumnezeu si-l veti birui pe vrajmas.1226 – Cine da 5 Icoane de pomana, cu acelaşi chip pe ele, işi face adapost pe lumea cealalta, inchipuind casa tamaiata şi lumanari aprinse.1227 – Cine da paine de pomana, din munca proprie, e ca şi cum ar primi Sfintele Taine.1228 – Pomelnicul celor vii şi al celor morti, sa nu lipseasca, chiar daca preotul nu-l citeste. Omul sa nu se scarbeasca de aceasta.1229 – Sfintele Taine sa le primiti prin usile imparatesti şi nu prin cele diaconesti.1230 – Cand se citesc Sfintele Acatiste, sa se faca 48 de inchinaciuni sau macar 24, in dreptul fiecarui Condac şi Icos, cate o inchinaciune.1231 – Fiecare crestin ortodox care cere iertare de la Puterile Ceresti, primeste binecuvantare.1232 – Celor care au chemare, nu li se cere multa pregatire, ca ei au o povata care le vine din vazduh.1233 – Maica Domnului a avut chemare şi mult a suferit. Tatal Ceresc a chemat-o şi parintii trupesti au adus-o jertfa. Copiii nu au fost adus pentru pamant, ci pentru cer şi pentru suflet.1234 – Cine cinsteste sarbatoarea Sfintei Cruci, cu post şi rugaciune, mergand cu evlavie in locasurile sfinte, va fi ferit de necazuri cu slava şi cu puterea Sfintei Cruci.1235 – Constiinta voastra sa fie treaza şi sa credeti ca in numele Domnului v-ati nascut, in numele Domnului v-ati botezat, in numele Domnului este necesar sa va şi mantuiti. Ascultati cuvintele psalmistului care zice: „Domnul este mantuirea mea şi scaparea mea”.1236 – Crestine! Oricat de bogat ai fi pe pamant, intre oameni, daca nu-L cunosti pe Dumnezeu şi Tainele Lui, esti un om sarac. In timp ce te odihnesti, citeste Sfanta Scriptura, cu multa bagare de seama, ca in ea vei afla calea şi drumul cel adevarat pe care trebuie sa mearga crestnii şi pe

66

care trebuie sa mergi şi tu. Viata aceasta in trup, printre pamanteni, este umbra care trece şi vis care dispare.1237 – Pentru toate inchinaciunile pe care le fac crestinii, in fel de fel de imprejurari, sa se intoarca cu fata spre rasarit.1238 – La rugaciuni sa fiti primii şi de va veti culca ziua , nu este nici o gresela.1239 – Cei ce se inchina la orice inceput de lucru, dau dovada ca respecta Sfanta Cruce şi cred in puterea Mantuitorului, neintrerupt primesc binecuvantare. Acesti oameni recapata taria sufletului şi linistit sunt intariti şi povatuiti de puterea Duhului Sfant.1240 – Binecuvantarea este in mana Tatalui Ceresc, numai daca veti pastra randuielile rugaciunilor, mila, iubirea şi dragostea de aproapele.1241 – Cand faci semnul Sfintei Cruci drept şi din convingere, sa ai incredere ca te scuturi de greseli.1242 – Cei ce poarta numele unui Sfant, acela le este de mare ajutor şi au datoria, cat sunt in viata, sa-i onoreze, sa-i cinsteasca pe Sfinti, sa praznuiasca ziua Sfantului raspectiv cu evlavie. Sa povestim tuturor viata şi minunile SFantului, facute in numele lui Dumnezeu.1243 – Preotul sa se stinga pe drumul Sfintei Biserici, invatand şi propovaduind oamenilor cuvantul lui Dumnezeu, savarsind Sfanta Liturghie, facand milostenie din munca agonisita.1244 – Cine cinsteste pe Dumnezeu, venereaza praznicele, işi cinsteste mortii sunt sub randuiala Tatalui Ceresc. Toti monahii şi monahiile sa urmeze viata Sfintilor, sa fie exemplu demn de urmat pentru urmasi. Mantuitorul nu s-a certat cu nimeni. A mustrat pe cei rai cu cuvinte atat de intelegatoare, incat cei mustrati se simteau.1245 – Cand lucreezi cu un om cu mintea, cu inima sa faci altceva, alta munca. Sa faci rugaciuni in taina.1246 – Era o femeie care, cu mainile,gatea mancare pentru oameni, nu vorbea nimic, tot timpul rostea in gand Psaltiri, facand treaba in stanga şi in dreapta, şi in fiecare zi avea o Psaltire citita, fiindca cunostea Psaltirea pe de rost. A pus inceput de Psaltire la 17 ani şi a trait 109 ani. Nu i-a lipsit Psaltirea in nici o zi. Şi in ultima zi, i-a spus slugii ca-şi face baie, se imbraca curat şi pleaca la un praznic, dupa ce işi face Psaltirea. Şi inziua aceea a murit.1247 – Pultati-va pentru Domnul şi pentru Sfanta Evanghelie. Cinstiti Sfanta Biserica, cu toate regulile ei. Onorati Sfintele Icoane, impartindu-le crestinilor, Sfanta Cruce, care este sprijinul, nadejdea şi acoperamantul tuturor celor ce se inchina.1248 – Pentru cele trupesti este munca cu mainile, pentru cele sufletesti este rugaciunea., postul şi milostenia, din cele produse in gospodarie. NU ARE SENS.1249 – La sarbatoarea Floriilor, sa se invredniceasca to sufletul şi sa paseasca cu voiebuna spre Sfanta Biserica. Prin dangatul clopotuluise face chemarea pentru toti care au primit Sfantul Botez, de la mic la mare, de la tanar pana la batran. Toti au aceeaşi chemare. Indaratniciile crestinilor mahnesc pe Sfintii Ingeri Pazitori.1250 – Fericiti sunt cei batrani care inca calatoresc spre Sfanta Biserica. Fericiti crestinii care au postit. Fericiti pruncii nevinovati, care maine vor plange ca nu au povatuitori sa le arate calea spre Saptamana Patimilor, sa primeasca cu bucurie Sfanta Inviere, Sfanta Lumina şi Sfantul Praznic a 40 de zile pline de veselie şi bucurii duhovnicesti.1251 – Numai prin Sfintele Rugaciuni slobozite sau platite cu incredere, se va izabvi tot omul de greseli.1252 – Daca intaresti un suflet necajit şi urgisit, ca sa intaresti un suflet şi sa-i arati calea luminata spre Sfanta Biserica, e mai mult decat rugaciunile diminetii şi chiar decat Sfanta Liturghie. Daca nu e un interes personal, cu adevarat nu vei avea iubire de sine.

67

1253 – De cate ori se aprinde Sfanta Candela, Sa faci semnul Sfintei Cruci. Cine poate, chiar şi metanii. Numai asa se arde pacatul mandriei.1254 – Cei care nu se pot ridica de pe suferintei, dar daca au mintea intreaga, sunt plini de intelepciune şi daca au vederi bune, li se cade sa citeasca rugaciuni acolo, in asternut, pomenind şi pe altii necajiti şi ocupati. Au plata intreita.1255 – Fericirea cea adevarata este sa-L cunosti pe Dumnezeu, sa-l iubesti pe Dumnezeu, sa nu tii cont de barfee oamenilor, sa-i ierti ca şi cand nu ai auzit.1256 – Cu trupul sa fii pe pamant, iar cu mintea in cer, unde Sfintii pururi se veselesc.1257 – Dublati rugaciunea in fata necazului. Infranati-va mintea şi limba.1258 – Prin rugaciuni se spala pacatul, prin iertarea din inima se sterg gresalele, prin voie bune se unesc sufletele.1259 – Cei care-şi indreapta pasii spre Sfanta Biserica, in umilinta şi in tacere, afla nadejde de mantuire.1260 – Ce ati pus in adapost şi in punga sufletului, este bun pus: Sfintele Rugaciuni adresate Tatalui, Fiului şi Sfantului Duh, Maicii Sfintem Sfintilor, Cuviosilor Parinti, Puterilor Ceresti.1261 – Se sterge pacatul marturisit cu smerenie şi cainta ca ai gresit.1262 – Cine este vrednic de darul lui Dumnezeu, sa propovaduiasca minunile Maicii Domnului celor nestiutori, ca sa se invredniceasca de mai mare dar, sa tina vinerile cu post, fara sa guste ceva şi sa se infraneze de a se certa cu cineva.1263 – Pe vremuri, se gaseau mosieri, oameni cu dare de mana, povatuiti de puterea Duhului Sfant, se umpleau de dragoste şi de darnicie, se invaluiau in evlavie şi construiau Sfinte Biserici pe cheltuiala lor, de unii singuri. Sufletele acestora se afla in Ceata Arhiereasca.1264 – Cei care au duhul blandetii, castiga intaietate. Cei care pomenesc destul de des numele lui Dumnezeu,, fac nenumarate inscrieri pentru Dreapta Judecata.1265 – Bine e ca vlastarul increstinat in numele Domnului, sa se dezvolte cu frica lui Dumnezeu in inima, sa cinsteasca Sfanta Biserica, şi pe Sfinti, iar cea mai mare onoare sa o dea Puterilor Ceresti. Cat timp ca fi in trup, sa-şi pregatesca sufletul, venerand Sfantul al carui nume il poarta. Asa va fi scris in turma Sfantului.1266 – Nu are rost sa manaci şi apoi sa te rogi. Mancarea are rostul ei. Iar Sfanta Rugaciune sa fie inainte de toate.1267 – „Dumnezeule Atottiitor, Tu stii toate suferintele mele. Lasa sa alunece peste noi o raza din mila Ta cea bogata, rasarita din marea Ta milostivire”.1268 – Crestinul, cand se scoala din somn, sa nu pun mana pe haine sa se imbrace, pana nu face 3 metanii.1269 – Nici o lucrare sa nu se faca fara rugaciune. Daca te afli intre mai multe persoane, sa folosesti rugaciunea mintii: „Doamne, Imparatul cerului, cu bunatatea Ta nemasurata, ajuta-ma sa reusesc şi cu aceasta, si-ti voi fi sluga in veci şi voi fi al Tau, şi iarasi, te rog, ajuta-ma”.1270 – Rugaciunea este adevarat averea nepieritoare, agonisita de un om care traieste pe pamant.1271 – Rugaciunea Sfanta, facuta la timp, este diamantul nestricat, care merge impreuna cu sufletul, cu deosebita intelegere.1272 – Orice crestin drept are nevoie de cel putin 3 Psaltiri citite. 1273 – Rugaciunile bineprimite sunt ca o gradina frumoasa, impodobita cu flori din orient. Dar, fara inchinaciuni, fara metanii, aceasta gradina nu are garduri şi nu este sigur pe ea, ca in orice clipa poate fi nimicita.

68

1276 – Cand vei fi in incurcatura, in necaz, in deznadejde, fugi repede la metanii şi rugaciune catre toti Sfintii care au patimit pentru Hristos. Iertand toate, rugati-va cu glas mare şi cu rauri de lacrimi.1277 – Inchinandu-te simti lumina, simti iubirea de Dumnezeu, simti caldura şi dragostea.1278 – Ioan Botezatorul, ca avere a avut singuratatea, postul, totala despartire de oameni, lepadarea de sine. Averea lui era cerul. Iar pentru dreptate şi adevar, i s-a taiat capul.1279 – De va rugati noaptea şi poentru vii şi pentru morti, luati plata dubla.1280 – Cei ce nu au in mintea lor nci un fel de rugaciune sunt ca cei mai saraci oameni.1281 – Dupa greselile nu s-ar mantui nimeni. Numai marea milostivire a lui Dumn se revarsa peste aceste greseli şi le acopera pentru rugaciunile Fiului Sau şi ale Maicii Domnului.1282 – Pentru un vrajmas, sa se roage, nu ca sa fie pedepsit, ci ca sa-l intoarca Dumnezeu de la rau, pe calea cea dreapta.1283 – Cine se inchina se ingradeste cu Duhul Sfant. Cine se roaga, vorbeste cu Puterile Ceresti, ca şi cu prietenii.1284 – Cand incepe Slavoslovenia, fiecare inchinator aflat de fata, sa aprinda lumanare şi sa o tina in mana pana cand preotul ridica Sfanta Evanghelie. Iar dupa „Sfinte Dumnezeule…”, sa o puna in sfesnic. Asa e bine şi asa e cea mai primita rugaciune.1285 – In postul cel mare sa se faca rugaciuni la toti Sfintii Parinti pentru apararea de primejdii. Şi sa zicem: „Binecuvinteaza-ne Doamne, da-ne har şi putere ca sa buruim vrajmasii care ne asupresc”.1286 – Crestinul trebuie sa se improspateze cu ganduri noi, buna şi frumoase, ca sa poata fi placut lui Dumnezeu.1287 – Cand plecati la drum sa va rugati, sa vorbiti ceva in numele Domnului, ori sa impliniti o fapta buna şi calatoria va fi mult mai usoara, fiindca mergeti pe undele dragostei.1288 – Bunavestire sa o sarbatoriti cu evlavie, ca are un mare talc. Pentru crestinii care nu au aprins o lumanare in ziua aceasta, sau Sfanta Candela in casa, sunt ca pomii fara roade.1289 – In cinstea zamislirii Mantuitorului, sa se imparta daruri la copii nevinovati.1290 – Sa duceti apa la cei neputincioşi şi sa aprindeti o luminita cat de mica.

O batrana aprindea un bat, il ridica in sus şi zicea: „Doamne, primeste, ca atata pot”. Şi numai pentru ca zis „Doamne”, i s-au stins din pacate.1291 – Sa aveti ca stalp de lumina şi incurajare, Sfanta Rugaciune.1292 – Gandul sava fie la adevaratul Dumnezeu şi sa ziceti: „Iarta-ma, Doamne, ca pururi am gresit”. Ori cantand un psalm melodios sau orice fel de cantare religioasa sau macar un scurt „Doamne miluieste” şi asa poate fi munca indoita cu rugaciunea.1293 – Macar o inchinaciune, daca nu trei, dupa cuviinta, sa faceti la Sfantul Ioan Gura de Aur şi sa-i cereti ajutor şi el va ajuta.1294 – Celor care pomenesc des numele lui Dumnezeu de bine, povestind lucruri frumoase, li se sfinteste gura. Deasemeni, pomenind numele Mantuitorului, al Maicii Sfinte, al Sfintilor Proroci, al Sfintilor Evanghelisti, al Sfintilor Apostoli, al Puterilor Ceresti, al Cetelor Ingeresti, al Sfintilor Arhierei, al tuturor Sfintilor purtatori de Dumnezeu, graiul şi gurile acestora cresc şi se sfintesc.1295 – Crestinii care au un nou nascut in casa, sa nu-l tina mult timp necrestinat. E o mare greseala.1296 – Copilul, cand incepe a vorbi, sa invete cuvinte din „Simbolul Credintei”, sa fie invatat de cei care il cresc sa faca semnul Sfintei Cruci, cat de mic ar fi.

69

1297 – Parintii sa nu se certe sau sa discute aprins şi sa huiduiasca in fata copilului. Certurile intre parinti ii deranjeaza pe cei tineri şi atata rautatea in inimile lor, naste in inimile lor setea de razbunare şi crede ca poate sa-l loveasca pe cel care a inceput cearta.1298 – Sfanta Rugaciune sa fie pentru crestin ca un secret al inimii. Ferice de crestinul care este temator de Dumnezeu şi crede ca orice rugaciune facuta de el are rostul ei.1299 – Cine nu se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, nu poate avea Sfanta Rugaciune intreita.1300 – Rostiti din inima numele lui Dumnezeu şi al Mantuitorului, pomeniti numele Sfintei Treimi şi la sfarsit veti primi plata intreita. Sfintele Rugaciuni sa le aveti in suflet ca o lumina vesnic aprinsa.1301 – Sfanta rugaciune trebuie rostita rar şi inteleasa şi de cel care o spune şi de cei care o asculta, afara de cei surzi.1302 – Cei smeriti sunt priviti de Puterile Ceresti ca niste copii nevinovati, cescuti in sanul familiei, straini de a cunoaste rautatea lumii.1303 – Cand intrati in camerele voastre, pentru orice lucru, sa faceti semnul Sfintei Cruci şi sa-i pomeniti pe toti Sfintii , zicand: „Sfintilor ai lui Dumnezeu, rugati-va pentru mine, ca mult ma zabovesc in larg pentru lucruri de putina trebuinta pentru suflet. Ajutati-ma şi miluiti-ma. Completati-mi lipsurile şi umpleti golurile cu mila şi bunatate din gradul sfintiei voastre şi intru tot cu bunatatea voastra. Va rog, ca rugaciunea mea sa fie primita ca sarea şi sa nu fie trecuta cu vederea ca painea şi sa primesc ajutor din cer ca izvoarele de apa”.1304 – Crestinii sa nu stea fara o Sfanta Icoana in casa. Nici tamaia sa nu lipseasca, chiar daca nu e folosita in acea zi. Sa fie ca un stalp de aparare.1305 – Im preajma praznicelor, impartasiti pe altii cu sfaturi duhovnicesti, indrumati catre Sfanta Spovedanie şi catre Sfintele Taine. 1307 – Fapta buna niciodata nu apune, pana in veacul de apoi ramane nestearsa. E bine sa-i indemni şi pe altii la fapte bune. Indemnul reprezinta insamantarea sau inmultirea faptelor bune.1307 – Cine işi ridica rugaciunile la cer, renuntand la obiceiurile urate ale lumii, Dumnezeu grabinc aude rugaciunea şi o primeste.1308 –Praznicul praznicelor, adica Sfanta Invierea a Domnului nostru Iisus Hristos, e asezat cu mare milostivire spre iertarea pacatelor.1309 –Daca omul ar intelege ca timpul este pus cu masura, ar calcula din 24 de ore, cel putin 3 ore sa fie socotite pentru cele Dumnezeiesti, folosite larugaciune sau ndrumand pe cei necajiti catre fapte bune.1310 – Rostiti catre toti cei pe care ii intalniti „Hristos a inviat”, nu numai dand din cap, ca nu e de ajuns. Graiti cu glas multumitor şi veti primi raspunsul pe masura. Sa nu va indoiti in inimile voastre, ci graiti cu veselie, cu multumire şi convingere.1311 – Cand chemi Puterile Ceresti in ajutor, pentru realizarea unor lucruri sau a unor dorinte, sa te pregatesti cu post şi cu impacare cu toti cei din jur.1312 – Cine s-a rugat Puterilor Ceresti neintrerupt, nu a gresit, caci tot pamantul este dator sa se pregateasca şi pentru viata vesnica, care se afla dincolo de mormant.1313 – Cel care se insemneaza mult cu Sfanta Cruce in public, cand trebuie şi de unul singur, cand se poate, sa cugete sau sa gandeasca cat se poate de adanc la marea milostivire a lui Dumnezeu şi la toate izvoarele de mila ale cerului, ca de acolo ne vine incurajarea şi intarirea in Sfanta şi Dreapta Credinta.1314 – Rabdarea il sfinteste pe om şi il inalta.1315 – Sfatuiti pe crestini sa nu le lipseasca Sfintele Rugaciuni, cum ar fi: „Imparate Ceresc” şi toate cele ce urmeaza, pana la „Tatal nostr”, inclusiv.

70

1316 – Pustnicii nu aveau preot şi nici Sfanta Liturghie, dar aveau pe Sfanta Terime şi pe Dumnezeu vesnic cu ei.1317 – Culcati-va devreme, dand trupului partea cuvenita, dar la Sfintele Rugaciuni sa fiti treji. Daca voi dormiti cand se scutura marul, vine porcul şi manaca merele, iar voi plecati acasa cu traista goala şi cu fata plina de rusine, ca nu ati fost in stare sa culegeti roadele cele scumpe şi nemuritoare.1318 – Urmati pe Sfinti şi pe Cuviosi, şi veti cina cu ei in Imparatia lui Dumnezeu.1319 – Tamaiati cat mai mult locul unde va rugati.1320 – Cu rabdare şi cu tacere se pot infrumuseta necazurile urate, venite pe neasteptate. Cu Sfintele Rugaciuni invingem totul.1321 – Asa sa zica crestinul catre tot ce are in gospodarie: „Domnul sa va hraneasca, sa aibă grija de voi, ca eu merg sa ma inchin Sfintelor Sale Patimi”.1322 – De va fi omul pana la adanci batranete sa se afla in toate nevinovat, ca un prunc, acela se va mantui.1323 – Dumnezeu, Dumnezeu, totul este Dumnezeu.1324 – Daca va ingaditi cu rugaciune şi cu rabdare şi cu iertare, ii dezarmati pe cei mai inversunati vrajmasi.1325 – Incepand de pe 15 decembrie (ziua Sfantului Elefterie) şi pana dupa Sfantul Ioan, nu se fac metanii şi nici rugaciuni de umilinta, ci numai rugaciuni de lauda, de veselie, imbucuratoare.1326 – Cuvintele cantarilor sunt painea, iar melodia este untdelemnul.1327 – Cel ce se va sili şi se va osteni, acela se va mantui.1328 – Intarirea, nadejdea şi speranta crestinilor este ca, dimineata sa nu plece la nici un fel de treaba fara sa se inchine lui Dumnezeu. In cuget sa rosteasca Sfinte Rugaciuni şi lipsiti de toate grijile pamantesti sa-şi plece trupul la cateva metanii şi sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci.1329 – Raspectati randuiala Spovedaniei şi a Sfintelor Taine, ca aceasta este comoara tuturor crestinilor. 1330 – Se cuvine sa-i admiram pe crestinii care respecta şi implinesc cele 7 Taine, ceea ce alte secte nu le au.1331 – Ortodoxia este temelia şi credinta cea adevarata. De aceea, sa nu sovaiti, sa nu va indoiti de aceasta.1332 – Mai presus de ctitorie, nimic nu este.1333 – Crestinii care cunosc Tainele Dumnezeiesti şi incearca a le implni, care sunt ca niste scantei nestramutate, acestia se considera ca cei mai mari bogataşi ai lumii.1334 – Imparateasca Cerurilor este ajutorul a milioane de oameni de pe tot pamantul, izvor al bunatatii, carre-i mangaie pe toti inchinatorii. Ei inalta catre ceruri, in soapta, rugaciuni pline de nadejde. Toate se aud in ceruri. Şi vazduhul e plin de aceste soapte.1335 – Nu a suferit nimeni cat a sufeti parintele Argatu şi nua facut nimeni dintre preoti ca a facut parintele Argatu. Caci argatul lui Dumnezeu este. Se putea sa nu mai fie printre cei vii de mult. Dar o sluga a lui Dumnezeu nu trebuie sa se stinga curand, fiindca au trebuinta atatea suflete de dansul. Aceasta sluga a Atotputernicului Dumnezeu traieste pentru luminarea a mii şi zeci de mii de suflete.1336 – Cum au nevoie oamenii sa mearga la meseriaşi pentru a-şi face o unealta, asa trebuie sa mearga şi la preotu pentru a-şi ingriji sufletul. 1337 – Cine face inchinaciuni in timpul rugaciunii, sadeste flori nemuritoare.1338 – Averea sufleteasca este Sfanta Rugaciune Aur, argint, pietre pretioase, bijuterii de diamant sunt Sfintele Rugaciuni.

71

1339 – Cum asculta copii cuminti şi nevinovati sfatul mamei lor scumpe, asa s-ar cuveni sa asculte crestinii rugaciunile şi invataturile Sfintei Biserici.1340 – Sfanta Rugaciune, dupa spalarea fetei, linisteste sufletul, lumineaza mintea, calmeaza inima şi Duhul Sfant da povata.1341 – Nu este ingaduit crestinului sa intinda mana spre Sfanta Anafora, fara sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci.1342 – Spovedania la vreme este cale luminata şi usoara a fiecarui suflet ce traieste.1343 – Sfanta Cruce este intarirea, salvarea şi incurajarea tuturor crestinilor care vietuiesc pe pamant.1344 – Bogatia cea mai mare şi mai de valoare a crestinului este Sfanta Cruce, bine facuta pe tot corpul, ca sa simti miscarile mainii. Ea este bogatie neirosita a inimii.1345 – Spovedania curata gresalele facute in trecut, in nestire şi pregateste viitorul. 1346 – Hristos pentru toata lumea a inviat.1347 – Cel mai bine şi mai placut lui Dumnezeu este ca omul sa rosteasca rugaciuni in soapta sau in taina sau in gand, iar cu mainile sa execute lucruri pamantesti.1348 – Orice om pacatos se poate vindeca prin Rugaciuni Sfinte, inaltate cu evlavie şi indoite cu vointa.1349 – Datorie sfanta este sa-ti faci rugaciunea inainte de masa, dupa masa şi in calatorie, culcandu-te sau sculandu-te din asternut.1350 – Sa va ingraditi cu rugaciuni, in anumite momente, in gand.1351 – Inchinarea la Sfintele Moaste este ca o improspatare a sufletului.1352 – Dumnezeu Tatatl sterge şi ridica poverile oamenilor, cele sufletesti prin rugaciune, adica fiecaruia dupa cum se smereste. Regretul pentru gresale e ca o radiere.1353 – Este bine primita jertfa pentru pomenire şi un indemn crestinesc, insa cea mai primta este cantarea şi orice fel de rugaciune, ca sa intaresti sufletele ascultatorilor.1354 – Sa nu-i lipseasca nimanui la culcare şi la sculare „Crezul”, nadejdea mantuirii, adresandu-te Tatalui, Fiului şi Sfantului Duh.1355 – Executa tacerea, indoieste rabdarea, in schimb roaga-te şi sa nu cugeti razbunare. Nici rautatea ascunsa sa nu permiti sa se cuibareasca in sufletul tau.1356 – Lasati toate la voia lui Dumnezeu, ca atunci Il preamaresti pe Stapan.1357 – Orice s-ar intampla, de Sfanta Cruce sa nu va lipsiti şi nu refuzati a va inchina, caci inchinaciunile şi rugaciunile sunt mosia voastra, adevarata proprietate pe care nu v-o poate lua nimeni.1358 – Cei ce iau parte la Sfanta Liturghie de cand se da binecuvantare, primesc cununa nevazuta cu ochii trupesti. Cei care vin mai tarziu, dupa Psalmi, abia tin un buchet de flori. Cei care vin dupa Acatistul zilei, abia zaresc florile şi pe acelea vestede.1359 – Toata fapta buna facuta in graba sau in taina, vazuta şi nevazuta de oameni, ramane intemeiata şi impodobeste cerul. Fapta buna sa nu fie facuta cu mandrie sau cu ingamfare.1360 – Faceti multe metanii, caci cu metaniile se sterg greselile. 1361 – Celor necajiti, Sfintele Rugaciuni le risipesc vrajba, ura, invidia, dusmania, care alunga multe suflete de la mantuire.1362 – Rugaciunile indoite cu semnul Sfintei Cruci, daca inchinatorul nu-şi inalta gandul catre cer, ca sa fie sfanta rugaciune intreita, acea rugaciune nu este primita.1363 – Cei ce nu poarta numele unui Sfant, din nedare de seama a parintilor ori a nasilor, au voie şi binecuvantare sa cinsteasca praznicele Sfintei Cruci, a celor 40 de Mucenici şi ale tuturor Sfintilor (Duminica Tuturor Sfintilor). E ca şi cum ar plati mai multi avocati la un proces greu.

72

1364 – Folositi rugaciunea mintii care va este de mare folos.1365 – Sfanta Cruce este rana diavolului.1366 –Mai bine e sa zici „Slava lui Dumnezeu” decat sa faci cartire. 1367 – Mai intai se cerceteaza lupta, lucrarile, ostenelile, faptele, truda zilnica facuta in numele Domnului şi dupa aceea cununa, la iesirea sufletului.1368 – Cat mai traiti, duceti o viata placuta lui Dumnezeu, in rugaciuni, in pace, in post şi fara vorbarie multa. Nu va zaboviti asteptand vremuri mai bune.1369 – Sfintele Rugaciuni inaltate cu incredere şi cu post, limpezesc lucrurile şi realizeaza dorintele, implinesc cererile, daca lucratorul şi inchinatorul lui Dumnezeu lucreaza cu inima curata şi cu ganduri bune.1370 – Se cade sa traiasca crestinii executand treburile cu mainile, iar cu mintea sa traiasca in rugaciuni, in Psalmi, in cantari in spirit religios, laudand pe Domnul, chemand pe Domnul şi multumind pentru toate binefacerile Puterilor Ceresti.1371 – Sufletul care e pomenit la rugaciune, se afla in lumina.1372 – Spovedania fara viclesug, curata, fara fereala, te face sa fii ca pruncul cand se naste, fara nici un pacat. Taina mare e Spovedania, pentru cel ce vrea sa o inteleaga.1373 – Oamenii drepti, fara patima, care stiu a se ruga lui Dumnezeu, se feresc sa nu napastuiasca cu nedrept, nu se aprind cu manie, nu se hotarasc sa le faca rau celor ce le fac rau, si-au pregatit locul de dincolo şi potirul mortii este inghitit cu usurinta. Trecerea la cele vesnice este ca un vis incantator, fermecator.1374 – Oamenilor nu le trebuie decat rugaciuni, fara nici un fel de cuvinte catre nimeni, nici de bine, nici de rau, ci cu adevarat sa se lase in voia Celui de Sus, ca de acolo vine rasplata şi a celor buni şi a celor rai. 1375 – Sfintele Rugaciuni, multumirile cu evlavie şi laudele pe care le dati cu gand curat, se inregistreaza. Cel care e aprins, e mai mult decat cititorul.1376 – Cei ce insemneaza corpul cu semnul Sfintei Cruci, sadesc flori de tot felul şi sunt cautati de Sfintii Ingeri ca gradinarii cei mai iscusiti din lume.1377 – Cei ce işi insemneaza corpul cu Sfanta Cruce, nu sunt pe pamant, ci traiesc in duh şi plutesc in aer.1378 – Şi cei care iau parte la Sfintele Rugaciuni sunt deopotriva cu cei care sunt in ascultare, adica iau parte la munca de obste.1379 – Toti cei din casa sa faca la 12 noaptea cate 9 metanii, in cumpana noptii, cand cetele ceresti privegheaza asupra sufletelor ce se roaga Puterilor Ceresti. La fiecare metanie, sa ceara asa: „Preasfanta Treime, izbaveste-ma de cursele vrajmasilor, care zilnic mi se intind şi nu ne uita pe noi sarmanii”.1380 – Masa fara rugaciune e ca şi cum ai merge pe un drum necunoscut şi nu te deosebesti cu nimic de celelalte animale necuvantatoare.1381 – Cine nu aduce multumire dupa masa, nu multumeste Puterilor Ceresti, este ca o casa fara acoperis, in care ninge şi ploua. Iar furtuna duce in acea casa toate gunoaiele.1382 – Cel ce nu rosteste o rugaciune la culcare, sau la scularea din pat, se aseamana cu animalele necuvantatoare.1383 – Rugaciunile pe care le faceti pentru straini sunt mai primite decat Sfintele Rugaciuni facute in sila pentru voi. 1384 – Sfintele Rugaciuni inaltate de unul singur sunt cele mai primite, daca le faci cu inima curata.

73

1385 – Dimineata, cel ce a lipsit de la rugaciunea de noapte, este vioiv, nu mai are nimic şi zice, scuzandu-se: „Nu stiu ce am avut in noaptea aceasta, credeam ca nu mai apuc dimineata. Bunul Dumnezeu m-a facut sanatos”. Totul e o minciuna şi prefacatorie.1386 – Fiecare nou nascut, care a primit pecetea Botezului, este verificat şi intrebat de la 7 ani şi pana la trecerea din viata.1387 – Pentru cei care au primit Sfantul Botez şi nu au facut nici o marturisire niciodata, salvarea lor este de la Sfintele Liturghii, egale cu zilele Mantuitorului, cate a trait pe pamant.1388 – Rugaciunea facuta cu credinta este toiagul solid al sufletului.1389 – Sa zice: „Fie, Doamne, voia Ta. Tie iti inchin zilele mele, cate mai sunt si-ti cer din toata inima sa ma ajuti”.1390 – Cat te rogi, sa nu mananci, şi nici altceva sa nu vorbesti.1391 – nu lungiti masa cu povesti, cu snoave, poante sau cuvinte de haz. La acea masa nu e nici un duh ceresc.1392 – Mantuitorul a lasat demnitatea şi puterea Dumnezeirii şi s-a aratat om neputincios pein smerenie şi va fi laudat pururi de inimile curate, de sufletele insetate de a se mantui.1393 – Sa recunoasca fiecare ca este zidirea lui Dumnezeu şi sa vorbeasca putin. Domnul nostru Iisus Hristos a dat multe invataturi. Mai multe prin lucru mainilor, decat orin cuvant.1394 – Sa nu va lipsiti de Sfintele Rugaciuni, mai ales de cele de noapte, ca la acea ora, Ingerul striga: „Veniti sa ne inchinam, Imparatului nostru, Dumnezeu”.1395 – Cand cititi „Vietile Sfintilor”, alegeti ce este bun, placut şi de folos.1396 – Persoana care nu intelege nimic in timpul Sfintelor Rugaciuni sau care doarme, e considerata ca un mut intre cei vorbitori, ca nu a cules nimic din ce s-a spus.1397 – Rolul Sfintelor Rugaciuni este ca samanta care urmeaza sa rasara, sa odrasleasca, sa infloreasca şi sa se inmulteasca.1398 – Cei care asculta sau citesc Sfintele Liturghii şi nu dau nici o pilda de invatatura, raman ca şi cum ar trece pe langa gardul impodobite cu diferite flori şi trandafiri şi nu au parte de nici o floare.1399 – Cei care nu merg la Sfanta Biserica, oricate fapte bune ar avea, nu vad Raiul. Raman ca şi cum nu ar fi auzit de el.1400 – Atotputernicul Dumnezeu vrea ca sa se mantuiasca toata lumea prin invoire, prin rugaciuni, cu cuvinte blande, cu multa indulgenta, lasand şi iertand tot ce fac ceilalti fii ai lui Dumnezeu. Sfintele Rugaciuni fara tamaiere sunt ca mancarea fara gust.1401 – Sfintele Rugaciuni lumineaza tot ce este şi simti tot ceea ce este frumos. Cu toate cele care va adresati Bunului Dumnezeu, cu gandire, cu cugetare, cu Sfinte Rugaciuni in soapta şi fara rautate asupra nimanui, inalta sufletul aceluia si-l sfinteste pe el.1402 – Bucurati-va ca cerul lucreazaşi pentru cei buni şi pentru cei rai. Cei buni, prin rugaciunile şi faptele lor, iar cei rai prin lucrari nedrepte şi razvratite işi pregatesc osandda.1403 – Rugaciuni şi post pentru cei greu bolnavi, trebuie sa posteasc şi alrii, sa se roage pentru ei, fara interes material, ca o jertfa curata inaintea tuturor Puterilor Ceresti.1404 – Binecuvantarea lui Dumnezeu vine din cer, numai pentru cei care-l cunosc si-L marturisesc.1405 – Sa mergeti la Sfanta Icoana de la Dalhauti, pentru a va inchina şi a va improspata o binecuvatare. 1406 – Osanda cea mai grea este osanda lui Iuda.1407 – Patrunderea cu gandul e ca şi rugaciunea, şi daca ai implinit prin fapta, ravna şi osteneala, plus banul care se da, se implineste jertfa.

74

1408 – Tamaia alunga duhurile rele, deschide calea la rai. Tamaia, prin mirosul ei, trezeste pe inchinator, aducandu-şi aminte ca maine vine moartea. Tamaie sa se dea şi de pomana.1409 – O data pe saptaman sa se tamaie curtea, camara, hambarul, magazia, şi tot ce se afla in curte. E bine sa se dea şi ceva de pomana 1410 – Sfintele Rugaciuni sunt sprijinul sufletului şi ii da intarire. 1411 – E bine sa scrieti rugaciuni şi sa le dati celor ce va cer.1412 – Partea cea mai buna din Ortodoxie e sa increstinati prunci. Iar celor ce s-au stins in saracie, sa le intindeti o mana de ajutor, macar cu Sfinte Rugaciuni.1413 – Un strop de lacrima la rugaciune sau cand ai auzit de necazul altora face mult bine sufletului tau şi acelui suflet pentru care ai lacrimat.1414 – Unii oameni prin ger, prin necazuri işi curata toata vatamarea sufletului.1415 – Femeile care poarte numele Sfintei Fecioare Maria sa se faca vrednice de acest nume, sa-I respecte cu Sfintenie praznicele şi se va afla vesnic in grija Maicii Domnului.1416 – Cinstind Puterile Ceresti şi lucrand cu multa evlavie, inclinand spre Sfanta Biserica, se scutura sufletul de pacat, cum se scutura chiciura de pe pomi, grabit de o boare de caldura.1417 – Adevaratii crestini sunt cei convinsi, insa nu cred ca sunt pana la jertfa, casa-şi dea trupul spre suferinta, zicand: „Pentru Domnul”.1418 – Cei ce vor sa caute şi sa ceara mantuirea sufletului, se cade sa-L caute pe Dumnezeu, sa-L roage, sa-I spuna, sa-I ceara şi dupa ce simte ca a castigat prin rugaciune, sa-I multumeasca, sa se veseleasca şi cu indoita osteneala, sa-L slaveasca pe Dumnezeu, sa-L propovaduiasca, sa vorbeasca cu aprindere şi cu rasunet pentru cel cu urerchile astupate şi cu mintea plina de intuneric.1419 – Sinceritatea şi smerenia biruiesc totul.1420 – Numai cuviosii s-au lipsit de sine şi se pomenesc in veac.1421- Sufletul nespovedit, oricat rugaciuni ar face pentru el, nu-i reusesc. Spovedania, la momentul potrivit, face lumina in sufletul celor pacatosi.1422 – Sa nu te inchin pentru ca se inchina şi altii, ci sa te silesti a te inchina ca sa ia altii pilda de la tine.1423 – In cer se canta „Imparate Ceresc”. Canta cerul, canta pamantul, canta vazduhul, canta plantele, pomii şi toate vietatile, cu cantari dulci, melodice, frumoase.1424 – Rugaciunea facuta din dragoste, e ca o pomenire vesnica.1425 – Pe vrajmasii cu mintea intunecata sa nu-i pomeniti la rugaciune ca pe vrajmasi, ci ca pe cei mai apropiatica pe niste prieteni şi cu lacrimi sa va rugati pentru ei, ca sunt cazuti in ratacire.1426 – Oamenii bolnavi sa ia medicamentele prescrise de medici şi sa se intretina cu Sfintele Rugaciuni, ca sa-şi afle mantuirea.1427 – Duhurile rele care s-au legat, prin vraji, de persoane nevinovate, işi fac din cand in cand placerile. De aceea, se cer rugaciuni facute din convingere şi cu multa incredere, ca va castiga.1428 – Spovedania curata şi la timp, impodobeste sufletul cu vesmant alb.1429 – Cautati sa fiti pentru crestini stalpi de lumina şi nu piatra de poticnire. Cand vorbiti in multime, cuvantul vostru sa fie ca o flacara de lumina, spre trezirea tuturor.1430 – Daca conducerea ori altcineva v-a osandit ori s-a pornit impotriva voastra, rugati-va pentru indreptarea lor şi veti avea şi voi adaos la mantuire.1431 – Oct 1978. De acum, Presfanta Maica se numeste Imparateasa Universului, Careia i se inchina toate fapturile din intregul univers şi cerul, şi pamantul, cu toate cele vazute şi nevazute.1432 – Dreapta cugetare, Sfintele Rugaciuni inaltate de unul singur la fiecare Sfant sau Sfintei Treimi sau Maicii Domnului sunt un act de buna impacare.

75

1433 – Cine nu face rugaciuni ramane ca un foc stins şi cenusa se risipeste de vanturi. Rugaciunile aduc liniste sufleteasca. Cine nu aolosit rugaciunea cu tarie, a ramas ca o frunza purtata de vanturi.1434 - Sfintele Rugaciuni facute in graba se compara cu o ploaie repede, care vine amestecata cu furtuna, şi indata vine soarele puternic care ia toata apa şi ramane pamantul uscat.1435 – Fiecare inchinator, cand se roaga pentru sine, sa ceara de la Dumnezeu povata duhovniceasca, blandete, viata pasnica, rabdare, sanatate şi talent.1436 – Icoane Mantuitorului este facatoare de minuni, la multe nevoi şi suferinte. E de mare ajutor şi lucrul se implineste grabnic.1437 – Sfanta Rugaciune de iertare, e ca pururi sa ceri iertare Puterilor Ceresti pentru multele noastre greseli. Binecuvantand şi iertand, va apropiati de Dumnezeu Tatal, vorbind bland şi frumos tuturor, te apropii de Fiul lui Dumnezeu.1438 – Timpul si-l face omul dupa cum vrea el. Adaos de rugaciune mintala sa aveti in tot timplu: „Doamne apara şi miluieste nestatornicul meu suflet”.1439 – Cei care poarta nume de Sfinti, daca-i cinstesc şi se spovedesc la timp, la iesirea sufletului, Sfintii respectivi ii apara ca cei mai iscusiti avocati.1440 – Sfintele Liturghii sa nu-i lipseasca crestinului. Plecand la drum, sa se inchine, insemnandu-se cu semnul Sfintei Cruci, chemand in ajutor numele Sfantului al carui nume il poarta sau sa ceara ajutor Sfintilor pomeniti in acea zi, macar Sfantului Inger Pazitor sa-i ceara ajutor ori sa zica: „Sfanta zi de astazi, ajuta-ma in aceasta calatorie”.1441 – Asezandu-se la masa sau gustand ceva in calatorie, sa se insemneze cu semnul Sfintei Cruci şi daca e in gloata şi foamea l-a asuprit, sa zica in gand: „Slava, Tie, Doamne, pentru picatura de hrana pe care mi-ai randuit-o”. Dupa masa, cine nu-i multumeste lui Dumnezeu, nu are iertare.1442 – Omul cand tace şi ce inchina, dar nu se gandeste la Cele Sfinte şi nu cere ajutor, se zice ca face o rugaciune de prisos. Se pastreaza pentru o vreme de nevoie şi de inghesuiala, fiind o marturisire ca in acea clipa nu a cugetat ceba rau, ca sa dauneze cuiva.1443 – Ingenunching, sa ceri sa faca Cel Atotstiutor, cu acei oameni care nu se inteleg, sot şi sotie, parinti şi copii, bunici şi nepoti, supa dreptatea şi dupa voia Lui, zicand: „Stiu, Doamne, ca tu toate le stii şi le aranjezi dupa voia Ta”.1444 – Cei ce rostesc „Crezul” vesnic, sunt inconjurati şi supravegheati de Sfanta Treime.1445 – Binecuvantarea vine aasupra fiecaruia dupa credinta lui.1446 – Sa nu-i dispretuiesti pe cei neputinciosi, ci numai, cu un cuvant cat de simplu, sa- ajuti. Cerceteaza-i pe cei bolnavi, pe cei lipsiti şi nu-i trimite la munca. Cei care-i trimit pe cersetori la munca, darama milostenia in prpastie şi n-o mai gaseste niciodata.1447 – Botezati prunci şi cununati pe cei ce traiesc in faradelegi.1448 – Sfanta Rugaciune cat de mica, rostita catre Puterile Ceresti este scut de aparare şi toiag de sprijin.1449 – Indrazniti şi nu va temeti, ca prin Sfintele Rugaciuni, multi au biruit lumea şi pe vrajmasii care stapanesc intunericul. Nu trebuie multa chibzuire, nici filozofie, crede şi te roaga fara sa aluneci, fara sa sovaiesti, fara sa te indoiesti.1450 – Crestinul adevarat, marturisind cu convingere Nasterea Domnului, Botezul, Rastignire, Sfanta Inviere, Inaltarea Domnului şi Pogorarea Duhului Sfant, arata toata taina Sfintei Credinte Ortodoxe.1451 – Gandurile bune, neatinse de patimi, fara scop pamantesc, sunt ca şi rugaciunea facuta in nevinovatie.

76

1452 – Fara marturisire şi fara post, Sfanta Rugaciube e ca o culoare spalacita, pe care nu stii cum sa o numesti.1453 – Telul credintei este sa va rugati toti pentru cei vii şi pentru cei morti. Taceerea şi rabdarea sunt de mare folos sufletului.1454 – Sfanta Rugaciune este toiag care nu putrezeste, este de granit.1455 – Sfintele Rugaciuni şi feluritele fapte bune ridica sufletul la Dreptul Judecator.1456 – Soapta rugaciunii este adevarata vorbire cu Duhul Sfant.1457 – Pentru faptele murdare ne trebuie multe Sfinte Liturghii, milostenii, metanii, Psaltiri citite cu post, vami platite şi cate altele, scoase la iveala de Sfinti şi Drepti. Toate greselile se iarta, daca crestinul cere repede iertare.1458 – Legatura cu Mantuitorul, cu Sfintii Apostoli, cu Sfintii Parinti, cu Sfanta Treime, cu Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, pentru intarirea sufletului, este Sfanta Cruce.1459 – Florile sunt ostenelile crestinilor, rugaciunile, nevointele, inchinaciunile, jertfele date prin straduinta şi osteneala.1460 – Nu cei ce vin la Sfanta Biserica bine imbracati, mergand cu violenta sunt primiti, ci cei smeriti, amarati, care vin sa ceara ajutor lui Dumnezeu şi alearga sa se roage Bunului Dumnezeu. Pentru ca aici işi afla un pic de liniste.1461 – Cand cineva işi pune in cap sa faca o lucrare Dumnezeiasca, trebuie sa doarma mai putin, sa manace ce poate şi Sfinte Rugaciuni sa inalte spre cer, oricand şi oriunde. Chiar şi in adunari sa-şi inalte gandul catre cer şi sa ceara in soapta ceea ce doreste.1462 – Spovedania sincera, recunoasterea greselilor, implinirea canoanelor curata tot, tot ce a fost negru şi murdar. Sa nu uiti nimic, ca de vei lasa vreun pacat nespus, vei fi pedepsit.1463 – Omul sa foloseasca rugaciunea mintii in calatorie, la diferite treburi, chiar şi mancand. Rugaciunea in gand este ridicarea la cele ceresti.1464 – Slavite sa fie toate Puterile Ceresti, slavite sa fie de gurile crestinilor care sunt inchinatori, de fata, prin Sfintele Biserici, caci cei ce iau parte la Sfintele Liturghii, iau parte insutit şi traiesc mai mult pentru suflet decat pentru trup.1465 – Cei care nu se duc la Sfanta Biserica, sa nu mai zica: „chiar daca nu ma duc la Biserica, totuşi cred in Dumnezeu”. Acestia zaresc soarele prin ceata, caci vorba lor nu e decat minciuna.1466 – Sfanta Rugaciune e ca o judecata cu martori, iar de va merge cineva in Sfanta Biserica şi nu aprinde o lumanare, este rugaciunea ca o strigare din padure, din livada, sau ca o strigare de peste un gard inalt. Nu se vede persoana şi nici vocea nu se cunoaste.1467 – Cine lucreaza cu mainile şi vorbeste cele duhovnicesti, mainile lucrand pentru obste, duce o viata dubla şi primeste intreit.1468 – Cei ce nu se scoala noapte la Sfintele Rugaciuni şi a doua zi rad, se veselesc, mananca, se bucura laolalta cu satana şi işi bat joc de propriile lor suflete.1469 – Cine se instraineaza de Cele Sfinte, are paguba sufleteasca.1470 – Este bine, ca omul, in viata pamanteasca, sa implineasca şi pentru suflet, macar una din zece.1471 – Tot crestinul care marturiseste adevarul la vreme şi spune greselile imediat ce le-a facut, niciodata nu are greutati pe suflet şi nu se mahneste cu duhul şi nu are ce marturişi duhovnicului.1472 – Tacerea e aur nerisipit, tacerea e sprijinul sufletului, tacerea nu da ocazie la revolta, tacerea nu face suparare, tacerea aduce alinare.1473 – Hristos a inviat pentru cer, pentru pamant, pentru intregul univers şi pentru toata omenirea care-L marturiseste.

77

1474 – Cei ce se intorc de la Sfantul Mormant al Domnului, dupa ce au vizitat locurile sfinte, sa fie mai umili şi mai indreptati. Multi doresc sa faca aceste vizite, sa viziteze aceste locuri şi sa se inchine, insa din lipsa de credinta şi de puteri materiale, li se pun piedici.1475 – Mantuitorul a lasat cerurile, a venit pe pamant intre oameni, facandu-se om, mancand cu oamenii, s-a smerit ca nimeni altul, ca sa-i castige pe oameni.1476 – Faceti metanii, şi rugaciuni, şi post, ca sa plece duhurile rele, care intelenesc sufletele oamenilor. 1477 – Mantuitorul ne spune: „Sa fii bland şi smerit cu inima”.1478 – Nu dormiti, ci va treziti, ca atunci cand va fi ziua primejdiei, cei ce au rezerve de Sfinte Rugaciuni, facute din dragoste duhovniceasca, fara interes de a cere ceva personal, vor di ocrotiti cu sufletele in corturile ceresti.1479 – Toti crestinii care se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, sa nu le treaca timpul fara Sfinte Rugaciuni, a nu rosti vreme de 24 de ore, macar o data, o Sfanta Rugaciune cu nadejde şi credinta ca va castiga. Nimeni sa nu faca Sfanta Rugaciune cu indoiala.1480 – Nimeni sa nu inmaneze Sfintele Liturghii cu indoiala. Daca preotul este nevrednic şi a fost platit, acolo Sfantul Inger slujeste in locul lui.1481 – Duhul Domnului sa ne calauzeasca pe calea cea dreapta şi sfanta, ca sa se afla ce e de folos, mai mult altora decat noua.1482 – O insemnare cu semnul Sfintei Cruci a fiecarui crestin, in ceruri se inregistreaza.1483 – Pentru noi, Dumnezeu sa fie totul. Daca a venit un necaz asupra noastra, sa zicem: „Pentru greselile mele a venit din cer aceasta palma”.1484 – Fericiti sunt cei care poarta numele unui Sfant. Şi mai fericiti sunt cei care cinstesc praznicul Sfantului, macar trei in toata viata. 1485 – Nu este de ajuns sa mearga crestinul regulat la Sfanta Biserica şi sa implineasca toata regulile, daca nu are indemn pentru altii şi nu are incurajare pentru cei care zabovesc in intuneric.1486 – Fericiti sunt preotii şi crestinii care nu iau plata pentru osteneala lor.1487 – Crestinul sa se roage Puterilor Ceresti şi sa rabde toate, ca Sfantul şi Dreptul şi Rabdatorul Iov.Ca mult incercat fiind, plida urmasilor sai pana peste veacuri s-a facut. Deasemeni, sa aiba ca plida sirul lung al Sfintilor Mucenici.1488 – Mantuitorul Iisus Hristos nu a fost plasmuit din pacate omenesti, şi nimeni nu a suferit, şi nu va suferi ceea ce a suferit El, ca sa se faca pilda tuturor oamenilor. Cine vrea sa se mantuiasca, sa-l urmeze pana la pironire pe Cruce şi inmormantare.1489 – Era o familie de oameni credinciosi, care rasfoise Sfanta Scriptura şi Vietile Sfintilor, şi cand aveau pagube in vite sau oamenii rai se napusteau asupra lor, se intorceau cu fata spre rasarit şi ziceau: „Ne-a cercetat Domnul, sa ne vada taria credintei şi puterea rabdarii”.1490 – Staruiti in rugaciune şi alungati zabava. Nu amanati de azi pe maine, motivand ca ploaia ti-a pus piedici, ca frigul sau alte piedici ti s-au pus. Motivele, oricat de mari le-ati face, tot zabava se cheama, o amanare de azi pe maine.1491 – Cand cineva ti-a gresit, cere-ti iertare de la el, ca de la un superior, ca sa se curme pacatul.1492 – Folositi in expresii proverbele lui Solomon, care au fost scrise numai in intelepciune.1493 – Cei carora le-a izbavit dreptatea in inima şi in suflet, s-au ingradit cu dreptatea, au stralucit ca soarele şi inca stralucesc alaturi de Sfinti.1494 – Fiecare crestin are datoria, prin sine insusi, sa-şi curete casa sufletului.1495 – Sa ascultati povetele şi sa inregistrati sfaturile.

78

1496 – Omul trebuie sa stie a se inchina Bunului Dumnezeu din convingere, pentru a le birui pe toate.1497 – Crestinul sa faca rugaciunin catre Dumnezeu, nu cerand sa se imbogateasca ori sa urce o treapta mai inalta, ci sa se roage lui Dumnezeu din placere, din dorinta de a trai cu Dumnezeu.1498 – Sunt şi astazi parinti şi cuvioşi care si-au dedicat viata lui Dumnezeu, vorbesc cu Dumnezeu, traiesc cu Dumnezeu şi orice lucrare pamanteasca o fac in numele lui Dumnezeu.1499 – Rugaciunile adresate Puterilor Ceresti, cat şi Sfintilor, sunt bine primite.1500 – Nu ve temeti de persecutii. Cititi viata Sfantului Ioan Gura de Aur, ca sa vedeti cat a suferit.1501 – Sfanta Cruce este nadejdea şi lumina, calea şi adevarul, mantuirea celui care l-a iubit, l-a recunoscut, l-a ajutat şi creznad l-a urmat. Ei au parte de lumina vesnica şi neintrerupta. Cei ce implinesc poruncile sunt adevarate slugi ale lui Dumnezeu.1502 – Este primita Sfanta Rugaciune de unul singur, şi la drum, şi la orice treburi, in calatorie, rostind orice fel de rugaciune, soptind fara carte şi fara nici un scris in fata, sa stie ca are de prieten pe Dumnezeu Tatal şi pe Mantuitorul.1503 – Cantarea „Cu noi este Dumnezeu” este primita la vreme de drum. Şi fiarele salbatice, prin Duhul lui Dumnezeu, se dau la o parte.1504 – Spovedania deasa spala sufletul si-l inalta.1505 – Multumirea este pasnica binecuvantare a lui Dumnezeu pentru cei blanzi, smeriti, pasnici, care cedeaza locul de cinste sau renunta la un drept al sau.1506 – Adevarul este a crede şi a te ruga oriunde, in camera de unul singur, la vreme la drum, in adunari galagioase,. Adevaratul crestin poate fi numit mut, surd şi somnros, traind numai cu Sfintele Rugaciuni.1507 – Fiecare crestin sa cugete la tot ce a facut Dumnezeu şi la ceea ce o sa faca in viitor.1508 – Coborati la sufletele celor necajiti si-i ajutati cu Sfinte Rugaciuni, sfatuindu-i spre impacare cu aproapele, ca sa li se usureze necazul.1509 – Inchinatorii la Sfanta Liturghie trebuie sa fie ca o flacara aprinsa, sufletul lor sa fie aprins pentru toata randuiala, şi sa verse şi lacrimi pentru a culege flori.1510 – Fericiti sunt cei care au cunoscut cele 7 Sfinte Taine şi vor incerca sa le implineasca la vreme.1511 – Sa fiti inscrişi la Sfintele Liturghii pentru ingenunghere, pentru mahnire şi lacrimi. Şi mai bine ar fi daca, in timpul Sfintei Liturghii, nu veti schimba nici un cuvant cu nimeni.1512 – Nu va lipsiti de insemnarea trupului cu semnul Sfintei Cruci şi sa dublati Sfintele Rugaciuni de noapte, cele din crucea noptii.1513 – Dumnezeu Tatal, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Duhul Sfant au facut sfat de a face pe om şi a stiut ca omul va gresi, şi de aceea, a randuit cu duhul vrednici patriarhi, proroci, apostoli, demni de tot cuvantul bun şi drept pentru a lumina urmasii.1514 – Toti crestinii sa se sileasca a se spovedi macar de 4 ori pe an, deşi s-ar cadea din 40 in 40 de zile. Pomenirea la Sfantul Jertfelnic este ca o chemare sfanta de la intuneric la lumina.1516 – Daca vreti sa vorbiti mult, aveti dezlegare sa le vorbiti oamenilor din Sfintele Scripturi, din Vietile Sfintilor, din predicile preotilor iscusiti şi cu frica de Dumnezeu. Puteti arata din pildele celor postitori.1517 – Domnul nostru Iisus Hristos a venit in lume sa implineasca tot ce este bun şi adevarat. Toti cei botezati in numele lui sa-L urmeze.1518 – Toate darurile trebuie lucrarii Dumnezeiesti, nu oamenilor. Puneti suflet pentru o lucrare sfanta, ca va fi spre pomenirea voastra.

79

1519 – Sa aveti in minte Rugaciunea Sfanta şi iubirea de adevar.1520 – Inalta cu tarie şi cu nadejde privirea catre Dumnezeu, caci de acolo, de la El, va veni mangaierea ta.1521 – Cine iubeste adevarul şi lupta pentru adevar, tot timplu este tulburat. Oamenii din trecut zilnic se rugau şi dormind, cugetau la cele Dumnezeiesti. Insemnandu-se cu semnul Sfintei Cruci, in soapta chemau ajutorul lui Dumnezeu.1522 – Intariti-va inima şi cugetul, sadind in sufletul vostru numai adevarul. Nu napastuiti pe nimeni pe nedrept, avand in sufletul vostru ca Dumnezeu este drept şi fara de pacat.1523 – Cel strain de avere are de toate. Il are in primul rand pe Dumnezeu. Şi ce nu are Dumnezeu in lumea aceasta şi in cea viitoare!1524 – Cei supuşi şi tacuti, care renunta la pretentii de demnitate şi de om, pot avea loc oriunde.1525 – Sfantul Ioan Botezatorul, neavand nici un pacat, si-a jertfit viata şi si-a varsat sangele cald pentru indreptarea crestinilor. Crestinii adevarati postesc jalnic, negustand nici un fruct, neudandu-şi gura cu apa, jelind şi cu sufletul şi cu trupul, sarbatorind cu sfintenie capul celui nevinovat. El si-a dat capul pentru lege şi adevar, fiind cel mai bun luptator pentru Sfanta şi Dreapta Credinta Ortodoxa.1526 – Cei care se roaga cu toata increderea, vinovati fiind, castiga, fiindca Puterile Ceresti se milostivesc şi ii ajuta pe cei care cer şi nu se bazeaza pe sine.1527 – Mai aveti de indeplinit multe, rugati-va, luptati-va şi veti birui. 1528 – Puneti inceput şi sa cititi din Sfanta Scriptura, macar o jumatate de ora pe zi, pentru toti ai casei, ai obstei.1529 – Supunerea in orice directie aduce mantuirea. Cei care sunt insetati, o cauta, iar cei care traiesc in neoranduiala, o refuza.1530 – Tot crestinul sa se inchine, mai ales la vreme de noapte. Sunt multi care trec pe langa Sfanta Cruce şi nu-şi ridica mana dreapta sa se inchine, ci lucreaza in ratacire.1531 – Suferinta in trup este o mangaiere pentru cei care nu cartesc.1532 – Sa ziceti: „Las totul in voia Celui ce a facut cerul şi pamantul”., oricat ar fi de grea lovitura. „Fie voia lui Dumnezeu”.1533 – Sa luptam intai cu firea noastra, ca sa reusim: mila, bunatatea, dreptatea şi puterea, toate sunt in mana lui Dumnezeu.1534 – Daca lumea ar putea cunoaste viitorul, asa cum işi cunoaste trecutul, nu s-ar mai ruga Puterilor Ceresti şi nici lui Dumnezeu.1535 – In timpul Sfintei Rugaciuni, sa nu faca nimeni treburi pentru sine. Numai pentru obste este permis.1536 – Multe pilde şi exemple frumoase se gasesc in cartile scrise in trecut, insa crestinii de azi nu le citesc.1537 – Nimeni sa nu vorbeasca din cele neauzite sau necitite şi sa spuna ca el este totul. Adevarul este sabie de foc, sabie din cer şi arde pana in adancul pamantului.1538 – Sa nu-i urati pe cei betivi, ca aceasta e o greseala mai mare decat betia. Toti betivii sunt prinşi in undita satanei şi nu pot scapa. Din undita nu scapa nimeni, asa cum scapa din alte curse. Compatimiti-i in gand şi rugati-va pentru ei.1539 – Pentru suparari şi necazuri pamantesti, sa nu blestemati, ci pururi sa va rugati şi Puterile Ceresti sa le laudati.1540 – Oricat de suparati ati fi, sa nu ajungeti sa blestemait. Cine blestema, cu drept sau fara drept, piere stins şi cu sufletul stins de durere.1541 – „Tatal nostru” sa va fie toiag sufletesc şi „Axionu” sa va fie un acoperamant ceresc.

80

1542 – O lacrima curata la Sfanta Rugaciune sa fie data. Sa va platiti datoriile, ca sa nu vina din cer mania.1543 – Crestinii neincercati nu voe vedea slava lui Dumnezeu.1544 – Mergeti la Manastirea Dalhauti şi va inchinati la Icoane Maicii Domnului, facatoare de minuni. Cu sfintenie şi cu lacrimi şi cu suspine sa va inchinati şi Sfanta Icoane cu sete sa o sarutati.1545 – Cine vrea sa se mantuiasca, sa nu-i lipseasca Sfanta Rugaciune.1546 – In Sfintele Manastiri nu este de folos ca sa fie chemat cineva. Mergi tu singur şi ceri, smerit şi umili, şi cu planset striga: „Vreau sa ma lepad de cele lumesti, vreau sa intru in manastire sa slujesc lui Dumnezeu, sa plang, sa-mi spla pacatele, pe care le-am facut in nestire”, şi cerand iertare pentru toate greselile vrute şi nevrute. Sa aveti inchegata dragostea catre aproapele, sinceritatea şi iertarea din suflet şi din inima, şi acestea va vor mantui.1547 – Cine face Spovedanie in regula, deşi e batran de povara anilor, la Dreapta Judecata apare ca un prunc gol şi nu se rusineaza.1548 – Dupa Spovedanie, sa nu ma repete greseala, ca pentru greseala care se repeta intentionat, greu poti afla iertare..

Capitolul II

Fara post nu se poate mantui nimeni

Postul este cel mai bun prilej de a ne imbogati in fapte bune, ziditoare de suflet, in vederea curatirii sufletului de pacate şi pregatirea pentru lungul drum al mantuirii.

In timpul postului sa inmultiti Sfintele Rugaciuni, ca postul şi rugaciunea sunt ca doua surori gemene, bine placute lui Dumnezeu. Postul este cheia de aur cu care se pot descuia usile Raiului.

Primul post a fost instituit de Dumnezeu pentru primii nostri stramosi, pentru primii oameni ziditi, Adam şi Eva, atunci cand i-a oprit din a „gusta din pomul cunoasterii binelui şi raului”, zicand: „Din toate fructele, din toti pomii Raiului sa gustati, numai din pomul cunoasterii binelui şi a raului, sa nu gustati. Ca in clipa in care veti gusta din el, veti muri”.

Acesta a fost primul pacat al omului, pacatul neascultarii poruncii Ziditorului sau. Şi acest pacat nu a fost fara urmari, nu a fost lasat de Dumnezeu nepedepsit.

Postul cel mai primit de Dumnezeu este atunci cand ai camara plina, ai in gospodaria ta de toate şi tu postesti din placere, din dragoste pentru Dumnezeu, ostenindu-te impotriva poftelor trupului tau.

Sunt posturi de o zi, de 3 zile, de 7 zile, de 21 de zile şi postul Mantuitorului de 40 de zile. Prin aceste posturi, sufletul postitorului ajunge la diferite trepte ale sfinteniei, dupa vrednicia fiecaruia, dupa efortul şi stradania sa.

Fapta buna facuta cu dragoste şi cu dreptate, indoita cu post şi intreita cu rugaciune este una dintre jertfele cele mai bine primite de Dumnezeu.

Nascatoarea de Dumnezeu ne indeamna la post, spre curatirea de pacate, spre mantuirea sufletului, şi ne arata cum sa postim, sa pretuim postul, ce importanta are postul in viata noastra. Caci cu postul ne putem mantui sufletul şi putem castiga un loc in Imparatia lui Dumnezeu.

Din cele ce urmeaza, cautam sa descoperim singuri toate acestea.

81

1 – Nu postul, ci pacatele omului ii obosesc sufletul.2 – Sa nu consumi carne, şi de esti calugar, sa nu doresti a merge la casa parinteasca şi nici sarutare sa nu dai şi nici sa nu primesti de la nimeni.3 – Cand postesti, sa nu postesti numai de mancare, ci şi de toata vorba, de clevetire. E mai de folos sa taci şi sa faci fapte bune.4 – Tot crestinul e in drept, in fiecare an, de patru ori sa se impartaseasca la fiecare sfarsit de post, chiar şi de mai multe ori, daca e cu putinta de la duhovnic.5 – Hranitoare pentru suflet sunt lacrimile, postul şi cat mai mult in singuratate şi nici rugaciunea sa nu lipseasca.6 – Cel ce posteste sa nu lase ca soarele sa fie inca in calatoria sa pe cer, iar el sa petreaca cu burta satula.7 – Daca ti se pare ziua lunga cand postesti, mareste-ti credinta şi nadejdea in Dumnezeu.8 – In post sa nu va impodobiti cu haine scumpe, nici sa dati cu parfumuri, nici sa va ingruiati corpul cu mancaruri multe şi bune. Primul pas este sa vorbiti putin. Al doilea, sa nu va amestecati cu nici un fel de multime şi in numele Sfintei Treimi sa-l ajutati pe cel sarac.9 – Toti cei care mananca carne in „saptamana branzei”, cand Sfintii Parinti au lasat scris ca nu se mananca, nu e socotit crestin, ci ca animalele şi ca fiarele salbatice.10 – Calugarii sa nu manance carne, pentru ca oricata osteneala şi fapte bune ar avea, nu va intra in imparatia lui Dumnezeu.11 – Sa faceti postul de buna voie şi cu placere, nu din nevoie şi din lipsa.12 – Cel ce posteste 40 de zile sta in rand cu Mantuitorul. Iar cei ce postesc o saptamana la inceputul Postului Mare, stau in spatele Mantuitorului. Cei ce postesc de Duminica seara pana miercuri, post negru, merg in urma celor ce s-au invrednicit a posti o saptamana. Cei sanatoşi care mananca resturile de duminica şi beau şi restul de vin, sunt in faradelege. Iar cei ce mananca carne şi beau vin neintrerupt in post, li se socoteste lepadare de Dumnezeu şi de Sfantul Botez.13 – Semnificatia celor 40 de zile: 40 de zile a tinut potopul lui Noe; 40 de zile, repetate, a postit Moise pentru a primi Tablele Legii; 40 de zile a postit Mantuitorul; la 40 de zile scot nasii finii la Biserica; 40 de zile se fac parastase cu Sfinte Liturghii pentru sufletele mortilor.14 – Cei ce postesc nu vor fi lipsiti de slava Domnului, in veacul veacului.15 – Cine nu posteste Postul Sfintilor Apostoli, greseste impotriva Duhului Sfant.16 – Cine nu respecta posturile, nu se poate numi fiu al Tatalu iCeresc, caci nu marturiseste credinta cea adevarata.17 – La Dumnezeu nu este decat o singura dreptate, o dreptate care nu le place oamenilor. Dreptatea oamenilor e facuta din lacomie. 18 – Cine lasa deschisa poarte postului, toate relele vor intra pe ea.19 – Ca sa va invredniciti de post, intai sa va stapaniti privirea, al doilea, sa graiti putin şi bucatele sa le mancati la vremea potrivita.20 – Primul pacat al omului este ca nu posteste şi acest pacat nu se iarta.21 – Postul este bine primit cand ai belsug in gospodarie, cand ai macara plina şi tu arzi de dorinta de a posti, in numele Domnului.22 – Oamenii care petrec o nunta cu destrabalare, au canon ca trei ani de zile sa manace numai verdeturi şi cata putina paine. Iar unt, oua, branza, lapte, deloc.23 – Primele 3 zile ale unui post sunt zile sfinte, cele mai sfinte zile dintr-un an. Sa fiti cu bagare de seama pentru aceste prime 3 zile.

82

24 – Cand se va intampla ca toti calugarii sa stea in genunchi, sa citeasca fiecare la Psaltire, tinand fiecare cate o lumanare aprinsa in mana, postul mare fiind, atunci va fi slavita Binecuvantare pe pamant.25 – Nici o lupta pentru firea omeneasca, nu e mai mare decat a se lupta intai cu setea şi al doilea cu foamea.26 – Cei ce vor sa se mantuiasca, sa posteasca, sa se spovedeasca, sa iubeasca dreptatea şi adevarul.27 – Cei ce fac postul Domnului de 40 de zile, fara sa guste nimic din produsele pamantului, işi pregatesc frumoase gradini de flori.28 – In timpul postului sa inmultiti Sfintele Rugaciuni, cel putin cu mintea.29 – Cu postul va acoperiti cum s-ar acoperi cineva cu un vesmant30 – In Postul Mare se mananca mancare unsa cu ulei sambata şi duminica de catre cei slabiti. Cei ce au trebuinta de infranare, sa nu guste.31 – Cand lumea va posti, cu mic, cu maer, post de 3 zile, va da cerul plaoie binecuvantata.32 – Toti crestinii care pot face postul de 3 zile pe saptaman, fara sa guste ceva pana la apusul soarelui, se acopera cu postul ca şi cu un vesmant in fata primejdiilor.33 – E bine sa se tina şi cel de-al cincilea post, al Sfintei Cruci (de la 8 septembrie pana la 14 septembrie). Se arata cinstirea Sfintei Cruci prin fapte şi este de mare ajutor.34 – Sa se trezeasca toata mintea omeneasca şi sa faca postire şi marutirisire la fiecare post de peste an.35 – In dreptul postirii se primeste doar o paine. In dreptul marturisirii un buchet frumos cu flori. Iar cei ce nu s-au ostenit in nici un fel, dar la Sfarsitul postului au venit la Sfanta Biserica, primesc un mic buchet de flori.36 – Orice crestin, prin post, işi pregateste acoperamant şi adapost sufletului.37 – Dureros este faptul ca crestinii nu postesc. Foarte dureros este ca nu merg la Sfanta Biserica. Ei stiu ca trebuie sa munceasca, ca sunt saraci şi avutul lor il iau altii, iar ei raman slujing cu şi mai mare tarie pacatului.38 – Nepostind, necrezand in puterea lui Dumnezeu, negandingu-te le Atotputernicul şi la Sfintii Sai, nu ai fericirea macar sa auzi milioanele de ingeri cum canta neincetat, slavind pe Dumnezeu.39. 1. Postul Domnului, Postul Mare sau postul de primavara are cea mai mare importanta in mantuirea sufletului. Dupa el urmeaza catre sfarsit Patimile Mantuitorului, Rastignirea Lui, Ingroparea şi apoi Sfanta Inviere, care umple de bucurie şi veselie pe toti crestinii. 2.Postul Sfintilor Apostoli, toti crestinii sa-l posteasca, spre cinstea şi slava Sfantului Duh, care i-a purtat pe Sfintii Apostoli in tot largul lumii de au propovaduit cuvantul Sfintei Evanghelii şi ne-au aratat cararea pe unde trebuie sa mearga cu sufletul toata firea omeneasca. Ca sa ajunga crestinii la Scaunul Sfintei Treimi pentru a primi binecuvantare cereasca, nu e decat o singura cale. 3. Postul Adormirii Imparatesei, in care crestinii se bucura de blagoslovenia lui Dumnezeu, trimisa prin tot rodul pamantului şi feluritele fructe ale pomilor. Cu mare sfintenie şi cu mare evlavie şi cu toata curatenia sa se faca acest post. 4. Postul Nasterii Mantuitorului, pe care toti crestinii botezati in Ortodoxie trebuie sa-l posteasca, ca sa poata vedea slava lui Dumnezeu. Ca daca nu s-ar fi nascut Mantuitorul, nu s-ar fi mantuit nimeni. Asa ca, sa se faca acest post cu mare dragoste, cu multa bucurie şi cu nadejdea ca se va mantui.

83

40 – Cei ce postesc de 3 ori pe saptamana: luni, miercuri şi vineri, la Dreapta Judecata vor avea mare mangaiere.41 – Sa lucrati cu post şi cu rugaciune, şi se va potoli furia vrajmasului. Rabdati pana se va lumina intunericul şi sa va luptati, nadajduind in Atotputernicul, ca atunci se vor limpezi mintile celor tulburati, inviforati şi inversunati.42 – Cu postul veti reuşi sa faceti totul pentru folosul sufletului vostru, ba şi al altora.43 – Cand intrati in post, sa va faceti postul de o saptamana. Sa nu va atungeti de nimic din cele de produce pamantul. Aceasta randuiala sa o aiba toata viata, mai ales calugarii şi calugaritele.44 – Fapta buna facuta cu dragoste şi indoita cu post, este una dintre jertfele cele mai primite inaintea lui Dumnezeu Tatal 45 – Sa se curete crestinii cu post, ca sa poata primi Sfintele Taine, la ziua cuvenita.46 – Toata lumea care nu tine seama de postul cel mare, de mersul la Sfanta Biserica, de marturisire, formeaza un parau de pacura şi cu totii se tavalesc in el. Cat tine Saptamana Luminata sunt impacurati din crestet pana in talpi.

Un alt parau de sange e format din cei ce injura, de cei ce hulesc, de femeile destrabalate, care striga cuvinte impotriva credintii şi smintesc pe cei ce le aud.

Paraul de lapte sunt lacrimile şi tot cuvantul bun, spus cu blandete, la rugaciunea cea de cerere a crestinilor, cu lacrimi şi durere.

Paraul de vin reprezinta Sfintele Taine ale celor ce se leapada de rautati, de lume, marturisiti şi vrednici a primi Sfintele Taine.47 – Crestinii care nu postesc, nu se mantuiesc. De-ar cladi şi Sfinte Biserici in numele Mantuitorului, tot nu se mantuiesc.48 – Postitorii, rugatorii şi miluitorii, aceia se mantuiesc.49 – Cei ce nu postesc posturile randuite de Sfintii Parinti nu sunt poftiti in Imparatia lui Dumnezeu.50 – Siliti-va sa va acoperiti cu postul şi sa va ingraditi cu cuvintele sfintelor rugaciuni.51 – Cei ce spotesc, crestinii tematori de Dumnezeu, care se nevoiesc, işi pregatesc palat luminos incarcat cu flori in ceruri. Iar cei ce s-au lepadat de Sfanta Credinta, işi pregatesc calea catre munca vesnica a iadului.52 – Cei ce postesc, mai mult ar posti, sa se mantuiasca de tot pacatul. Cei fara de Dumnezeu batjocoresc postul şi pe cei ce postesc. Insa postul este prima treapta care te duce la mantuire. 53 – Nu rasul mantuieste pe om, ci umilinta. In Rai, şi pasarile canta: „Cine nu posteste, nu se mantuieste”. Postul ne arata calea spre mantuire.54 – Toti calugarii şi mirenii care postesc 3 zile la inceputul Postului Mare, otravesc ceata diavolilor cu cea mai rea otrava. Tot greu le este diavolilor şi cand postiti şi nu le raspundeti celor rai şi maniosi. Tacerea ii arde pe diavoli si-i distruge ca sageata fulgerului.55 – Daca tu postesti, invatat-i şi pe altii, pe cei din jurul tau sa posteasca. Numai prin post te poti instraina de cele rele. Postul sa fie facut cu credinta in Cel de Sus, ca sa poti sa-ti luminezi mintea.56 – Duhul Sfant vorbeste pentru toti crestinii, ca trebuie sa posteasca. Fiecare se va curati pe sine prin post.57 – Fapta buna straluceste şi il desprinde pe crestin şi il smulge de la intuneric.58 – Sa imbratisati postul slavind pe Dumnezeu şi va veti invrednici de odihna vesnica, prin ostenelile voastre.59 – Cei ce au postit işi primesc darurile.60 – Aveti grija de cel de-al cincilea post, al Sfintei Cruci.

84

61 – Postul, marturisirea, rugaciunea, milostenia şi Sfintele Taine, mantuiesc tot sufletul.62 – Spuneti celor din jur şi celor care va cunosc, sa foloseasca mai mult postul, ca sa le fie sfintele rugaciuni primite şi totodata vor primi binecuvantare la lucrarile lor.63 – Postul curata, ca şi soda, orice lucru. Asa se curata şi sufletul de pacate.64 – Prin post vine duhul blandetii, al ingaduirii şi al iertatii. Postul securea care-l taie pe diavol. Ingaduiala este maciuca care-l ucide pe diavol. Iertarea ce o dau oamenii unii catre altii este sabia care-i injunghie pe diavoli.65 – Mancarurile peste masura şi inca sa nazuiesti la alte mancaruri şi tot mereu mancand fara masura, se omoara sufletul.66 – Cine praznuieste mai rar şi cu cumpatare, şi de fiecare data incepand masa cu Sfintele Rugaciuni şi incheind tot cu Sfintele Rugaciuni de multumire, sigur işi asigura odihna vesnica.67 – Carnea ingreuiaza corpul şi omoara sufletul. Cei ce nu mananca deloc carne, vor avea vise despre viitor şi ele vor fi adevarate. Cel ce nu mananca o perioada carne, şi apoi mananca din nou, face un pacat ca cel al lui Adam.68 – Vai de cei care-i mananca pe ai sai! Intru totul se afla lepadat de puterea lui Dumnezeu. Acestora trebuie sa li se duca prinos la 3 Sfinte Biserici intr-un an, la fiecare praznic mare şi mic. Ori se duce la o singura Biserica timp de 3 ani. Acestea sunt de folos pentru toate femeile care au facut avorturi şi au raposat nemarturisite.69 – Sa posteasca crestinii cu multa dragoste, ca numai asa vor putea sa-şi inalte sufletul catre Dumnezeu.70 – A nu face rau nimanui, este un post pe viata.71 – A nu manca nici un fel de carne, acesta este postul cel adevarat pentru curatirea sufletului şi sunt feriti de visuri rele.72 – Crestinii sa-şi curete sufletul cu postul, ca sa poata primi Sfanta Inviere crestineste.73 – Cei ce manaca carne in post, nu li se iarta aceasta fapta. Nu le este permis crestinilor sa injunghie in zile de post şi sa manance carne şi sa verse acel sange cald.74 – Calugarii sa nu manance carne, ci numai vanat de apa, peste. Celor ce se hraneasc cu peste, nu li se ingreuneaza corpul şi sunt sprinteni la metanii, mintea devine mai agera.75 – Dumnezeu nu sufera pentru ca oamenii nu vor sa mai tina postul, dar oamenii slabesc in dragoste, in credinta, in rugaciuni şi se infatiseaza inaintea Dreptei Judecati, cum s-ar infatisa un militar inainte superiorului fara arma, pe care nu stie cum şi unde a pierdut-o.76 – Li se cade crestinilor, ca incepand postul, cea dintati in program sa le fie rugaciunea facuta cu umilinta.77 – Toti oameii care seamana primavara au ce culege toamna. Asa şi crestinii care postesc, cu mare şi inalta bucurie primesc Sfanta Inviere, despre care crestinii sa nu taca, sa o marturiseasca tuturor.78 – In zadar pasesc spre Sfanta Biserica cei ce pangaresc postul sfant, pe care şi Imparatul l-a postit. Vinovati sunt şi preotii care fac dezlegari celor care nu merita.79 – Credinta in Dumnezeu sa va fie indoita cu post şi intreita cu lepadarea de tot ce este rau.80 – Prima treapta care il ridica pe om din pacat este postul, chiar daca pe langa ost mai sunt şi altele.81 – Cand vrea sa se mantuiasca crestinul, nu trebuie sa se gandeasca mai intai la mancare.82 – Indepliniti posturile, asa cum sunt randuite, ca sa nu fie cadere mare in crestinism.83 – Crestinul trebuie sa posteasca, trebuie sa se inchine facand semnul Sfintei Cruci drept. Şi mai mult decat postul şi inchinaciunea, neaparat trebuie sa se marturiseasca la preot şi sa se sileasca sa indeplineasca canoanele, apoi sa se apropie de Sfintele Taine.

85

84 – Crestinii care tin postul Sfintilor Apostoli, primesc bincuvantare din Bisericile Sfintilor Apostoli din cer.85 – Cei care nu postesc, care merg la dezmat crezand ca sunt fericiti, cand trec din viata nu gusta nici un ceas din odihna vesnica. Nu ne este de folos nici nunta cu lautari.86 – Cand nu postiti, cu diavolul va infratiti.87 – Postul facut cu credinta ne aduce umilinta şi ne face mangaiere, iar sufletului i se da putere.88 – Cei ce nu rspecta posturile, il sprijina pe satana. Cei ce injura ii pun proptele. Cei ce nu-i rspecta pe batrani, aratandu-se ei invatati, se lipsesc de toata invatatura lui Hristos.89 – Postul indeparteaza ispitele.90 – Cei ce mananca inainte de rasaritul soarelui se aseamana porcilor, cei care mananca la ora cuvenita fac parte din turma pacatosilor. Cei care mananca la ora 3 ii urmeaza pe cei cuviosi. Ultimii care mananca la masa indestulata, mancand şi atunci cu infranare, sunt asemenea cuviosilor pustnici. Mananca la o ora tarzie ori amana masa pentru a doua zi şi vei fi sigur de mantuire.91 – Mai mult decat a treia parte din crestini refuza sa recunoasca postul, care este prima treapta spre mantuire. Cei ce postesc sunt batjocoriti, barfiti, luati in ras.92 – Prin post, crestinul castiga darul lui Dumnezeu.93 – Sfanta Cruce este ocrotitoare, sprijinitoarea şi aparatoarea celor ce postesc şi a celor ce-i slujesc şi a celor ce i se inchina şi o preamaresc.94 – La Sfanta şi Dreapta Judecata, carnea şi sangele ne vor ingreuna. Caci, mancand carne, ne-am facut robi trupului.95 – Izvorul numarul 3 al mantuirii nu-l pot trece decat aceia care au postit posturi lungi de cate 40 de zile.96 – Imbuibarile cu mancare strica sufletul. Il poti strica şi pe al tau, dar şi pe al altora.97 – Postul este gardul sufletului dupa care va puteti ascunde de multe nevoi şi de multe ispite ale diavolului.98 – A fost un parinte cuvios, care a vietuit in Sfantul Munte. A vizitat şi locasurile din Romania. Pascand oile a adormit şi a visat Nasterea Domnului şi o persoana ii spunea: „Daca te vei ruga lui Dumnezeu, vei ramane aici (şi era tare frumoasa acea pestera)”. „Am sa ma rog”, a raspuns el plangand. S-a trezit şi pascand oile, ii pare arau de acel vis, ca nu a fost mai lung. Dupa cateva zile, iaraşi a adormit şi a vazut adaposturi frumoase, facute din sticla şi inconjurate cu flori, şi iaraşi i-a vorbit cineva: „Roaga-te lui Dumnezeu ca sa mostenesti locul acesta”. „Am sa ma rog”, a raspuns el plangand. Şi nu s-a mai trezit, caci se rugase de la un vis la altul, incat uitase şi de mancare şi de odihna. Acestea sunt griji mari de care nu se poate lipşi usor nimeni de pe pamant: sa nu mananci şi sa nu dormi.99 – Postind şi rugandu-te lui Dumnezeu, vei ajunge unde trebuie sa ajunga crestinul drept.100 – In post nu trebuie sa mancati bomboane de nici un fel.101 – Sa ziceti „Crezul” la culcare şi la sculare, ca sa primesti mult ajutor. Cand esti singur, sa zici „Crezul” in taina, iar in adunari cu voce tare, ca sa-l invete şi cei neinvatati.102 – Prin post, omul işi pregateste locul de mantuire, prin asteptare Raiul, prin Sfintele Rugaciuni vesmant curatitor.103 – Postul cel Mare se mai numeste şi Postul Sfant. In acest post se face o oarecare revizuire in sufletele arhiereilor, ale preotilor, ale calugarilor şi in general in toata crestinatatea ortodoxa, pentru ca ei sunt marturisitorii celor sfinte.104 – Sa va fie postul curat, fara minciuna ori clevetiri. Impacarea cu cei rai face sufletului aripi şi sporesc izvoarele bunatatii.

86

105 – Cinstiti postul şi fiti exemple demne de urmat pentru cei din jur.106 – Sa nu cartiti impotriva postului, ca nu e asezat din an in an, de ieri sau de alaltaieri. Toti care s-au rugat, au crezut şi au postiti, pe diavolul cel intunecat l-au biruit.107 – Postul sa-l socotiti ca pe o perdea, ca pe un miljoc de adapost. Nici un post al pacatosilor nu a fost trecut cu vederea de Puterile Ceresti.108 – Şi acelora care au zis ca sa zica un cuvant de razbunare şi in cele din urma nu l-au mai zis, pentru infranarea grauilui şi a limbii, li s-a socotit post.109 –Crestinii care postesc de apa se viseaza zburand. Şi cei care se infraneaza a manca carne, visele lor sunt adevarate.110 – Postul facut de frica e socotit ca argintul, iar cel facut cu dragoste şi cu placere e socotit aur lamurit.111 – Crestinii, oriunde ar fi, sa respecte posturile, sa iubeasca tacerea, sa nu judece pe altii, sa fie desavarsiti in randuieli şi praznice.112 – Cei ce mananca din frupt in Ajunul Nasterii Domnului şi in Ajunul Botezului Domnului se umplu de multa nevrednicie. La Dreapta Judecata vor merge cu spatele inainte, pentru ca nu sunt vrednici a vedea cu fata lor Scaunele Dumnezeiesti, care vor fi de fata.113 – Numai cu postul şi rugaciune le veti birui pe toate, mai ales daca le imperechiati pe ele şi cu singuratatea.114 – Oamenii care au postit şi au suduit, au blestemat sau altceva au facut, in alte greseli au cazut, nu sunt vrednici de o plata mai mare ca a celui care a mancat neintrerupt carne tacand.115 – Cand crestinii incep posturile, diavolii işi incordeaza puterile, inmultesc mestesugurile, infloresc lingursirile şi rodesc insutit rautatile.116 – Pe adevartii postitori, rugatori, inchinatori, nu-i vor birui.117 – Era un om care, ziua postea, iar noaptea se trudea cu furatul. Nu i s-a primit nimic din cele Dumnezeiesti.118 – Sa nu socotiti Postul cel Mare ca o plaga sau ca o chinuire, fara rost.119 – Cei care işi vor tine calea dreapta a postului, la Sfanta Inviere se invrednicesc de cununa de aur stralucitoare.120 – Sa socotiti Postul Mare ca o faclie neatinsa a sufletului, sculandu-va la datorie in fiecare noapte.121 – Ostenelile facute in Postul Mare acopera toate lipsurile de peste an.122 – Mancarea pe ascuns şi tagaduiala sunt deschiderea usilor iadului.123 – Postul cel Mare este o faza de curatire a sufletului.124 – Dumnezeu ne-a aratat prin vrednicia Sfintilor Parinti ca sa ne hranim cu mancaruri slabe şi acelea la o ora fixa şi lipsiti de vin. Daca nu se poate asa, sa gustati la doua zile, o data.125 – Mare placere ar face crestinul Sfintei Treimi, daca s-ar osteni in posturi şi privegheri, ca sa se infrateasca cu Sfintii Ingeri.126 – Postul salveaza sufletul, il usureaza şi il lumineaza.127 – Daca mama se marturiseste crestineste in posturi, şi mai mult decat posturile, se seamana samanta credintei ortodoxe in cel ce abia s-a zamislit in pantecele ei.128 – Cu putina voastra invatatura şi pricepere, sa vorbiti crestinilor despre sfantul, curatul şi cinstitul post. Asa se poate valorifica demnitatea şi calitatea crestinilor.129 – Dand respectul cuvenit postului, in fata oamenilor rataciti, veti afla mare dar inaintea lui Dumnezeu.130 – Sa va pregatiti pentru ziua urgiei, a maniei lui Dumnezeu. Intai cu post, al doilea cu Rugaciunea Sfanta şi al treilea cu impacarea cu toata lumea.

87

131 – Mai placut este lui Dumnezeu sa posteasca crestinii, fara cuvant de lauda sau cu motive de tanguire, ca nu avem cu ce posti ori cine stie ce motiv. 132 – Pregatiti-va crestinilor! Cu postirea, cu parasirea rautatilor, marturisirea şi primirea Sfintelor Taine. Fiindca vin timpuri cand veti cauta şi nu veti avea de unde le lua. Veti dori şi nu veti gasi.133 – Puterile Ceresti dau blagoslovenie pentru a lua Sfintele taine singur, dar se cere o conditie pe care nu o poate indeplini nimeni dintre oameni. Sa traiasca singura persoana care poarta Sfintele Taine. Sa nu schimbe nici un cuvnat cu nimeni. Sa fie intre oameni ca un surd şi ca un mut. Sa nu traiasca intre oameni, ci in afara de oamenişi strain cu totul de oameni. 134 – Postul este prima arma cu care-l poti ucide pe vrajmas.135 – Crestinul, postind, se cere sa fie scaldat in bunavointa. Sa fie cu cuvant bun pentru cei din jur. Rugaciunea mintii sa nu-i lipseasca. Sa fie cu blandete pentru toti. Sa nu asupreasca nici animalele. Sa indeplineasca toate cu binecuvantarea lui Dumnezeu.136 – Marurisirea trebuie facuta la inceput de post, cu inima franta, umil, cu suflet zdrobit pentru greseli. Si, dupa primirea Sfintelor taine, sa urmezi post pra placut lui Dumnezeu şi pilduitor oamenilor, implinind totul cu fapta.137 – Postul facut cu dragoste, descurca pacatele trecutului şi n da loc pentru altele pe viitor.138 – Cu sfintenie sa paziti postul, in numele lui Dumnezeu, facut in taina fata de oameni. Chiar daca va lipşi Sfanta Liturghie, sa respectati toate cele crestinesti in taina fata de cei neputinciosi, bolnvai sau alte cauze.139 – Postul umileste pe diavoli. Razbunarile oamenilor sunt decoratii pentru diavoli. Rabdarea ii frige pe diavoli. Armonia şi buna intelegere ii arde şi ii mistuie.140 – Crestinii sa faca şi cel de-al cincilea post de peste an, al Sfintei Cruci, ca le va fi de mare ajutor.141 – Postul şi dreptatea vesnic ii curata pe crestini.142 – Cei patrunşi de credinta in Hristos, fac post curat, cu mancare neunsa. Altii se multumesc numai cu paine şi aceea dupa amiaza. Ba unii nu pun nimic in gura . Fie iarna, fie vara, cand arsita e mare, ei nu pun o fructa in gura pana seara.143 – Postul se face pentru Rastignirea Marelui Imparat şi pentru nespusa durere a Maicii Sale.144 – Marturisiti-va! Marturisiti-va! In numele Domnului, marturisiti-va!145 – Cine nu posteste, nu se curata de pacate şi de veselia vesnica nu se invredniceste.146 – Cei ce seamana, plivesc şi rasadesc flori, intemeiaza Raiul. Şi cei ce fac post, rugaciuni, inchinaciuni, metanii, intaresc raiul si-l inmultesc.Milostenia e lumina cea vie pentru tot sufletul.147 – Iata ce ne poate duce la inalta treapta a sfinteniei: postul, rugaciunea, milostenia şi semanarea cuvantului lui Dumnezeu in urechile şi inimile simple, nestiutoare.148 – Certate şi vrednice de toata primejdia sunt casele crestinilor in care nu se savarseste post. Sunt lipsite de toata binecuvantarea. Pagubele se vor abate peste ei, ca pasarile cerului in timpul iernii, cand gospodarul si-a aruncat graunte spre hrana pasarilor curtii lui.150 – Sa nu priviti la fete straine cat tine Sfanta Liturghie.151 – Pentru sarbatoarea Sfintei Cruci, sa fiti treji cu toate simturile, ganding la cei ce cu evlavie, cu inlesnire au postit.152 – Postul este primit cand nu este amestecat cu manie, cu zavistie, cu dusmanie, cu viclesug.153 – Cei ce s-au infranat iau binecuvantare şi pe Domnul il primesc in inimile lor.154 – Infrangand trupul cu post, se alunga diavolii su toate ispitele lor şi dispare ca fumul şi se topesc ca vapaia.

88

155 – Vreti sa fiti de Dumnezeu iubiti? Respectati legea şi postiti.156 – Asa sa zica crestinul: „Cu ajutorul Puterilor Ceresti am postit. Cu ajutorul lui Dumnezeu m-am rugat”.157 – Crestinii cei vrednici, care si-au impodobit sufletul cu post şi cu alte fapte bune, la Sfanta Inviere primesc, in chip nevazut cate o cununa.158 – Nu toata lumea care se inchina lui Dumnezeu se bucura de frumosul har al Sfintei Cruci, ci intai cei care postesc şi nu sunt in vrajba şi in tulburare cu nimeni şi duc o viata pasnica.159 – Indeplinind postul impacat cu oricine şi apoi cu mancarea. Hrana sa fie painea goala.160 – Daca postiti, sa nu injurati. Daca huliti pe Dumnezeu şi toate tainele lui, nu-L mai chemati in ajutor. Puterile Ceresti rabda şi asteapta intoarcerea fiecaruia prin maruturisire şi indreptare.161 – Toate cu Dumnezeu şi nimic fara Dumnezeu. Nu Lui ii trebuie postul, ci voua va trebuie şi va este de mare folos.162 – Cei ce s-au instrainat de carne şi nu si-au intinat fecioria şi daca n-au asuprit pe altul, traind in fratie cu toti, inainte de a-i ieşi sufletul din trup, privesc şi vad cu ochii trupesti cununa stralucita a sufletului lor.163 – Crestinii care implinesc posturile regulat, se ingradesc cu Puterea Duhului Sfant.164 – Postul sa nu fie post numai de bucate, ci sa fie post şi de vorba multa.165 – Pentru toate mancarurile bune pe care le ai in fata, sa socotesti ca esti inca in post. Sa nu laşi gandul sa zica: „As manca şi eu din ele”.166 – Cei ce postesc şi cred in Inviere, voe invia su Domnul. Sau vor fi vii cu Domnul.167 – Fericiti cei ce fac postul din dragoste şi nu de teama. Primita e şi teama, dar mai primita e dragostea.168 – Rugaciunile pentru Sfantul Post Mare sa fie cat mai intemeiate, fiindca constituie semnatura agricultorului pentru tot anul.169 – Respectati cu evlavie şi cu iubire sufleteasca postul.170 – Cei care mananca inainte de a face rugaciunea, nu capata folos, fiindca si-au ingrijit pantecele şi a uitat de suflet. Intre cei 7 Psalmi şi Sfanta Liturghie sa nu manance crestinii, ca ramne rugaciunea ca o oala cu mancare data in foc.171 – Daca un crestin da cateva lacrimi in Vinerea Patimilor, cu adevarat pentru cate a patimit Domnul, fara sa se amestece durerea in interesele lui personale, se socoteste in randul acelora care au dus postul numai cu paine şi legume, far nici un fel de unsoare.172 – Cei care n-au inceput nici un fel de cearta cu nimeni şi se spovedesc dupa randuiala, la sfarsit de post sunt primiti pe o treapta cu pruncii care inca nu pot grai. Atata masura de nevinovatie li se socoteste celor care nu fac inceput de cearta.173 – Daca nu e post cu randuiala, toate ce le-ai fi meritat, raman inchise cu gard.174 – Postul nu este numai pentru mancare. Sa nu va intinati mintea şi sufletul cu rautate. Sa nu barfiti pe nimeni. Fiti indiferenti la tot lucrul care credeti ca nue placut lui Dumnezeu.175 – Unii zic ca din cauza suferintii nu pot posti. Nu pentru suferinta, ci pentru necredinta nu pot posti.176 – Infranarea de la carne aduce mare usurare şi mare favoare sufletului.177 – Cei ce se hranesc in zile de sarbatoare, inainte de a savarşi Sfanta Liturghie, sunt sterşi de a mai fi crestini.178 – Rabdati, caci rabdand cu nadejde in Dumnezeu, e foc viu care arde duhurile rele.179 – Cine are in fata postul, are pavaza credintei vazuta de toti.

89

180 – Fericiti sunt crestinii care fac posturi curate, lipsite de hrana buna şi de alte placeri lumesti.181 – Sa nu mancati tot felulde preparate de prin targuri. Nu de grasime e vorba, ci de mainile spurcate a atator secte care le lucreaza.182 – Sa nu stati la masa fara sa aveti o luminita, o lumanare aprinsa.183 - Toti crestinii au datoria sa-şi petreaca viata alaturi de Biserica respectiva, sa-şi traiasca viata measurata cu postul Mantuitorului, repetat, cat vor trai.184 – Din 40 in 40 de zile sa va marturisiti. Si, daca duhovnicul spune ca e vrednic de Sfintele Taine, sa nu se sclifoseasca, ci sa indrazneasca a Le primi.185 – Asa sa-şi depene crestinii viata, şi daca moare pe neasteptate, sa nu alerge cei care raman ca insetati, disperati, sa intrebe şi sa caute, sa afle ce sa mai faca pentru cel raposat, ca a plecat din lumea aceasta nepregatit.186 – Cei care postesc, se bucura de slava lui Dumnezeu.187 – Postul este cheia mantuirii. Cu aceasta cheie poti sa descui şi sa afli calea mantuirii şi sa descoperi odihna cea buna şi fericirea vesnica.188 – Neinfranarea de la nimic, da ocazie ratacirea şi primejdia sufletului.189 – Sfanta Biserica, cu toate sfaturile ei in legatura cu postul, este indreptar pentru cei care au alunecat.190 – Sufletele crestinilor postitori plutesc ca fluturii in vazduh, slavind pe Dumnezeu, in drumul mantuirii lor.191 – Sa postiti posturi de 7 zile, repetate de cel putin 3 ori.192 – Cine nu posteste, nu se mantuieste.193 – Ingrijiti-va de Spovedanie şi de Sfintele Taine, ca locul lor este alaturi de post.194 – Batranii de pe vremuri, care nu au pangarit postul, sunt ca niste sfinti fata de cei de astazi.195 – Nu amanati posturile, respectati-le dupa cuviinta, indrumandu-i şi pe altii sa posteasca, ca nu e nici o greseala.196 – Patru sfaturi: primul este postul, al doilea este milostenia, al treilea sa nu fii suparat pe nimeni şi al patrulea este Sfanta Rugaciune, care le acopera pe toate.197 – Posturile sa le respectati şi cu infranarea de a cleveti, de a barfi, de a injoşi şi imputinarea graiului. Sa ingraditi sufletul cu rugaciunea mintii, decat sa dati frau liber relelor cugetari sau pornirilor rele asupra cuiva.198 –Posturile randuite de Atotputernicul Dumnezeu prin gura Sfintilor Parinti dau viata şi liniste celor care cred şi se straduiesc sa le execute.199 – Cum unii asteapta petrecerea unei nunti in familie, cu sufletul plin de veselie, bine imbracati, şi cand ajung la nunta doresc sa nu se mai termine petrecerea, asa sa doreasca crestinul sa mearga in post şi la praznice, sa se spovedeasca şi sa se impartaseasca şi Sfintele şi Dumnezeiestile Taine.200 – Nepazirea postului de catre crestini este ca o incurcatura de drumrui201 – Postul fara spovedanie sau marturisire la duhvnic nu e primit.202 – Postul te ridica in slava cereasca.203 – Postul şi Sfanta Rugaciune, inaltata cu deplina incredere sunt de mare ajutor sufletului.204 – Postul Mare e ca o geana de rasarit.205 – Vai de cei care nu cunosc posturileşi nu le respecta, şi fac bancuri şi povestiri cu haz şi de injosire. Mai bine nu s-ar mai fi nascut. 206 – Cine nu posteste, nu este crestin şi demn urmas al Mantuitorului Hristos.

90

Capitolul III

Milostenia este regina faptelor bune

Milostenia merge lolalta cu postul şi cu rugaciunea. Ea este regina faptelor bune şi este cea mai desavarsita treapta de sfintenie, care te poate apropia de Scaunul Dumnezeirii. Ea te izbaveste de la moarte şi te curata de pacat.

De aceea, trebuie sa miluim şi noi pe cei saraci, pe cei nevoiaşi din jurul nostru, sa-i cercetam pe cei in suferinta, sa-i indrumam, ca sa ne miluiasca şi pe noi Tatal Ceresc.

Milostenia pentru cei saraci, pentru cei ce primesc este ca o chemare la Dumnezeu, o invitatie in Imparatia Sa, iar pentru cei care fac milostenie, li se deschid larg portile mantuirii sufletului lor.

Mai primita este milostenia data din mainile celor batrani, a celor invechiti in ani, decat din mainile celor tineri, care o fac cu fala şi cu multa mandrie. Milostenia data din mainile batranilor este deopotriva cu cea data de feciori şi de fecioare, care traiesc in curatenie sufleteasca şi trupeasca.

Milostenia nu se face cu bani multi sau cu lucruri scumpe, ci doar cu un pahar de apa pentru cel insetat, cu o felie de paine sau cu o fructa pentru cel infometat sau cu o vorba buna, intaritoare pentru sufletul zbuciumat sau chiar cu un salut bland, vesel, spus din toata inima.

Cine duce o prescura la Sfanta Biserica, e ca şi cum ar pune temelia unei Sfinte Biserici. De aceea, in orice imprejurare, sa impartiti paine, caci ea este trupul Domnului. Şi de avem posibilitatea, sa daruim şi un pahar cu vin, sa-l daruim cu toata inima, ca şi acesta este Sangele Sfant al Domnului, varsat pe Sfanta Cruce. Acestea doua ne sunt de mare folos, caci din ele se savarsesc Sfintele Taine.

De mare folos sunt fantanile publice. Faceti cat mai multe fantani, ajutati la repararea celor existente, ca sa nu sece izvorul milosteniei.

Celui ce iubeste milostenia, i se pare ca nu poate trai, ca nu a facut nimic, daca nu a dat ceva de pomana. Unuia ca acesta i se deschid larg usile Raiului. Caci zice Domnul: „Fericiti cei milostivi, ca aceia vor fi miluiti”.

Dar, sa ne plecam şi sa scultam cuvantul Imparatesei Cerului şi a Pamantului, in acest sens:

1 – Pe pamant fiind şi traind, omul poate sa-şi zideasca casa in cer, cu toate cele de folos sufletului.2 – Intotdeauna sa-l ajuti pe fratele tau cel sarac şi necajit.3 – Din tot produsul tau, sa dai şi in numele Maicii Domnului o particica. Cauta-l pe cel sarac, pe cel care are nevoie de ajutorul tau şi da-i.4 – Din lacrimi şi suferinte pe pamant, poti avea in cer o gradina plina cu flori.5 – Prin faptele rele, omul face tocmeala cu satana, iar prin faptele bune, omul face inscris cu Dumnezeu.6 – Sa fiti cu mana intinsa a da saracului. Mai placut este pentru suflet a imparti daruri , decat a primi.7 – Tot ce se da in dar, atat de mult se inmulteste in cer, incat dintr-o parte, se fac 1000 de parti.

91

8 – De ar avea omul o singura camasa, sa desprinda o maneca şi sa o dea, in numele Domnului, acelei Biserici ce se construieste.9 – Vinul iti lungeste zilele şi lungirea zilelor iti lungeste chinul şi tot chinul iti inmulteste pacatele.10 – Sa nu tineti mult lucrurile pe care le iubiti. Dati-le de pomana. Altfel, va aduc numai necazuri.11 – Sa nu-i dispretuiti pe cei necajiti, ci intotdeauna cautati sa le veniti in ajutor.12 – Tatal Ceresc vrea sa va vada dragostea de aproapele. Totodata vrea sa va vada temerea de Dumnezeu şi supunerea fata de Dumnezeu.13 – Domnul cere osteneala şi cuvantul tau. Atunci, rasaritul care a bucurat tot pamantul şi toata vietatea ce umbla pe el, te va bucura şi pe tine.14 – Pe cei saraci de buna voia lor, ii iubescte Dumnezeu.15 – Cei ce vor darui la praznicul Sfintei Treimi bani sau odoare sau diferite lucruri, de ar darui un sfert de paine ori o mosie, se vor pomeni pana la de 24 de ori.Acel sfert de paine daca e dat cu dragoste, e mai mare decat o mosie. Pomenirea se face de 24 de ori, ca sa-i fie de folos sufletului donatorului atunci cand va trece prin cele 24 de vami.16 – Cand binecuvantati mancarea sa nu stati cu spatele la rasarit.17 – Slujba, moliftele şi dezlegarile pentru morti in acele zile ale Sfintei Invieri au un rol mare. Darurile pe care le primesc, le primesc in ziua impartirii darurilor, in ajunul Cincizecimii.18 – Sa se faca inchipuirea colivei cu cel putin un sfert de paine, cu trei lumanari şi cu o litra de vin. Rugaciunile, lacrimile, ingenuncherile şi ostenelile le vrea Tatal Ceresc. Totul sa se faca cu evlavie şi cu mult respect.19 – Sa spuneti asa: „Vreau cu adevarat sa fac voia lui Dumnezeu şi daca nu va fi binecuvantarea pantru mine, va fi pentru fratele meu, care vine dupa mine”.20 – Nu e bine ca marturisind o minciuna, sa iei de la cel sarac. Sa primesti numai cand saracul iti da de buna voia lui.21 – Tot ce se da de pomana, sa se dea la necunoscuti şi la necajiti şi nu rudelor, ca e o mare greseala.22 – Cine face adapost altora, pentru el insuşi işi face.23 – Orice lucru vechi, din orice Sfanta Biserica, care nu mai e de trebuinta: Sfinte Icoane, carti, vesminte şi orice lucru care a fost de trebuinta la vremea lui, sa se arda şi cenusa sa se ingroape la temelia Sfintei Biserici noi care atunci se construieste ori sa se scoata o scandura din dusumeaua celei existente şi acolo sa se ingroape.24 – Cei ce duc daruri şi dau bani şi ajutoare la Sfintele Biserici, in dreptul pacatelor pe care stiu ca le-au facut, sunt de Insuşi Imparatul platiti. Iar cei ce dau daruri, bani şi ajutoare Sfintelor Biserici şi fac fel de fel de imbunatatiri in numele lui Dumnezeu şi al Maicii Domnului, sunt de Imparatul daruiti.25 – Cei ce au ajutat cu dragoste pe saracii necunoscuti, recapata in cer nume nemuritor.26 – De cate ori coaceti paine, aprindeti tamaie. Nu se stie, din fuga, cui dai o bucatica de paine şi sa fie cu binecuvantare. Tamaia este legatura cu cerul.27 – A pune masa unui calator, mai ales cand nu vine de la casa lui, inseamna dragoste Dumnezeiasca. Insuşi Dumnezeu sta la sfat, in chip nevazut, in casa unde se pune masa pentru calatori.28 – In seara a treia, dupa ce se naste copilul, se pune masa pentru ursitori. Nu e gluma. Pe masa nu se pun decat paine, sare, ceapa şi bani. Painea inchipuie trupul mantuitorului. Ceapa

92

inchipuie pamantul plin de must spre rodire. Sarea inchipuie binecuvantarea Atotputernicului intru toate bucatele, ca nici un fel de mancare nu se mananca fara sare.29 – Miluiti cu bunatate pe cei din jurul vostru, ca sa va miluiasca şi pe voi Tatal din Cer, asa cum marturisiti ca toata nadejdea va e la Tatal din Cer.30 – Mantuitorul n-a binecuvantat ca omul sa zaboveasca in lenevire, ci sa se roage, sa munceasca şi idntru ale sale sa daruiasca şi altora. 31 – Mantuitorul se bucura de dragostea noastra aratata de noi altor frati.32 – Crestinii care ajuta la facerea unui clopot la o Sfanta Biserica, iau plata cu Sfintii Apostoli, care au propovaduit cuvantul Sfintei Evanghelii in toate colturile lumii.33 – Cei ce daruitesc carti Sfintelor Biserici, este ca şi cum ar da vin şi prescura pentru Sfintele Taine.34 – sa dati prescuri la Sfantul Altar, mai ales pentru cei necunoscuti.35 – Milostenia este treapta cea mai desavarsita care te poate apropia de Scaunul Dumnezeirii.36 – Placut este ca tot ce ai mai mult, mai placut şi mai frumos, sa imparti celor necajiti şi atunci cu adevarat te-ai apropiat de Stapanul a toate. A munci, a lucra cu mainile tale şi a imparti celor nevoiasi, zi de zi, vei afla cea mai deosebita cinstire inaintea Mantuitorului Iisus Hristos.37 – Cine da o prescura la Sfanta Biserica, e ca şi cum ar pune temelia unei Sfinte Biserici. Orice crestin sa dea cel putin trei prescuri pe an. Prescura este primita in orice imprejurare: implinirea unei dorinte, pentru casatorie, pentru mentinerea in serviciu, pentru reusita la examen, pentru cei bolnavi, pentru cei din inchisori, pentru reusita la procese.38 – Cei ce depoziteaza lucrurile primite in dar şi le pun spre pastrare, este a apa de rau depozitata in viroaga, sta pe loc şi se impute.39 – Lucrul capatat, pastrat ani de zile şi tagaduind ca nu-l mai ai, iti aduce osanda.40 – Toti cei care vin in casa, crestineste este sa le dai sa manance, fara sa-i intrebi „mananci?” Daca este satul, nu poate manca, iar daca e flamand, mananca ce-i dai, pentru ca foamea il sileste pe om şi la crima.41 – Mana dreapta a fiecarui crestin sau crestina, care se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci, cu drept este blagoslovita şi sfintita de a gati şi de a inmana mancare celor apropiati, cat şi celor necunoscuti. Oricat ar fi de gresiti şi de spurcati, daca se inchina crestinii, tot ce inmaneaza de ale mancarii, mana dreapta este sfintita.42 – Crestinul care a dat un pom de pomana şi a primit un bogdaproste pentru el, acesta a fost sadit in Gradina Raiului.43 – E bine ca in numele lui Dumnezeu sa nu fagaduiasca ca da ajutor saracilor, lipsitilor, batranilor sa pe la Sfintele Biserici. Cand vine ziua sa dea, zice ca nu este acum timpul şi amana pentru mai tarziu. Atunci l-a primit pe satana in curtea sufletului ca pe un necunoscut. Apoi incepe prietenia cu el, apoi lupta sufletului cu necunoscutul şi cu necazurile. 44 – Sa donati un Sfant Potir de valoare la o Sfanta Biserica, facuta din temelie, la sfintirea ei.45 – Inscrisul cu Dumnezeu este aceasta cugetare dreapta: „Prisosul, intotdeauna sa-l dai altora sau celor straini. Ce este inferior sa opresti pentru tine”. Supune corpul tau la diferite munci, ajutand pe fratii tai, cautand ca zilnic sa implinesti cele 10 porunci. Implineste cuvantul Sfintei Evanghelii şi ti se socoteste tot ce au grait Sfintii Parinti. Atunci ai facut inscris cu Dumnezeu şi esti sigur de mantuire. 46 – Milostenia pentru cei saraci e chemare la Dumnezeu, iar pentru cei ce o fac, e calea deschisa spre mantuire.

93

47 – Masa pusa strainilor in casa, pentru fiecare crestin, e o parte din binecuvantaraea lui Dumnezeu.48 – Coliva facuta la praznice ii surpa pe diavoli, lumanarile aprinse ii ard pe diavoil, iar rugacuinile fac zid de aparare impotriva diavolilor. Cu pacea dintre oameni ii frigi pe diavoli, iar cu blandetea oamenilor li se da cu maciuca in cap, cu dreptatea sunt legati, iar cu adevarul sunt jupuiti. Vecernia şi Utrenia ii las afara suflare.49 – Cel ce nu da apa de pomana, acela sa nu nadajduiasca la odihna vesnica.50 – La Dumnezeu Tatal, toate sunt primite.51 – In Joia cea Mare sa dati din turma voastra ori din munca voastra, un miel de pomana,. Aceasta este cea mai primita jertfa a crestinilor. De ar sti crestinii insemnatatea acestui lucru, nu ar sta pe ganduri. Sa-l dea de pomana cu lumanare şi tamaiat. Se pretuieste mai mult decat toate pomenile dintr-un an ale unui crestin, pe care le-a dus regulat la Sfanta Biserica.52 – Sa nu va bucurati şi sa mancati voi intai din noua recolta a pamantului. Intai se aduce prinos la Sfanta Biserica, ca sa tamaieze şi sa binecuvanteze preotul.53 – Milostenia curata greselile, asa cum duce apa repede pamantul la vale.54 – Cei ce dau milostenie, cei ce platesc Sfinte Liturghii, cei ce platesc pentru cele Sfinte ori ajuta la constructia unei Sfinte Biserici cu bani din curvie, işi cumpara balauri care se inclocesc peste ei in iad.55 – Sa ajutati la constructii ori la reparatii de fantani, ca sa nu sece izvorul milosteniei. Cine iubeste milostenia, in graba i se deschid usile Raiului.56 – Celui ce da milostenie cu zgarcenie, nu se deranjeaza Sfintii Ingeri sa-i primeasca sufletul, ci se zabovesc ca şi sum ar fi prea ocupati.57 – Pruncii oamenilor saraci in credinta sunt in odihna şi in lumina, dar fara nici o bucurie.58 – Batranii care si-au trait viata in ratacire, departe de Dumnezeu, stau in asteptare, ca nu au de unde sa le vina bucurii, fiindca n-au invatat copii sa iubeasca Sfanta Biserica, cu multimea invataturilor ei.59 – Plang Sfintii ca nasii nu iau invatat pe fini cele drepte şi nasii care sunt altora fini şi atatea generatii plang, ca nu i-au invatat nasii şi batranii sa-şi traiasca viata crestineste, ca sa vada Gradina Sfanta a Raiului şi sa zareasca izvoarele mantuirii.60 – Duceti untdelemn la Sfintele Biserici, ca sa arda Sfintele Candele pentru sufletele voastre.61 – Fericiti sunt aceia care cu o picatura de apa au cumparat marile şi oceanele, adica au crezut in Iisus Hristos, i-au cinstit chinurile cu post şi s-au veselit cu bunatati intru Sfanta Inviere, şi au fost dusi, la trecerea din viata de Sfintii Ingeri in gradinea cea nevestejita şi pururi inflorita a Raiului.62 – Casa care are stupi de albine pe langa ea este binecuvantata de Dumnezeu. Trebuie sa dea celor ce vin in casa miere, cat marimea unei bomboane.63 – Inainte vreme, toti cei care treceau pe langa o stupina, li se dadea sa guste miere şi must.64 – Cei ce vor sa faca milostenie astazi, cauta printre oameni persoana potrivita. Şi tot cautand, li se pare ca nu o gasesc şi se racesc pentru a face aceasta fapta buna. Astfel, incjhid usa milostivirii, zicand ca atunci cand vor gaşi persoana potrivita, vor face milostenie. 65 – Sprijinit pe planul zgarceniei sau zicand ca nu este pregatit, omul nu va implini niciodata milostenia. 66 – Cand se ospateaza cineva strain la masa voastra, se bucura Sfintii Ingeri Pazitori.67 – Dati de buna voie o bucata de paine şi o cana cu apa, celor ce vin la voi de nevoie.68 – Era intr-un sat un baran care avea o vaca şi promisese in cugetul lui sa o dea de pomana la o vaduva care avea 4 fete imbatranite de varsta. Mereu se hotara şi ziua ca sa se implineasca nu

94

mai sosea. Intr-una din nopti a visat ca a dat vaca acolo unde promisese. „Daca am s-o gasesc, Doamne”, a zis el, „o dau acolo unde trebuie”. Cautandu-o, a gasit-o la claia cu fan a acelor femei. A zis intai ce a bine dusa. Ii parea rau ca nu a tamaiat-o. Un gand vrajmas i-a venit insa, in minte. Ca femeile au furat vaca şi a zis: „o iau sa zic ca o tamai şi nu le-o mai dau. De ce au luat-o fara voia mea?” Cand mergea catre vaca, i-a venit in fata femeia lui, care era moarta şi i-a zis: „Te rog, lasa vaca, ca ai fagaduit ca o dai aici şi nu mai implineai ceea ce s-a scris la fagaduinta. Şi a ramas omul pe loc strigand: „veniti de fata ca sa-mi implinesc promisiunea”. Şi a mai zis:” femeie, aprinde tamaie aici”. Şi a disparut femeia.69 – Era o femeie care din mica sa agoniseala dadea de pomana şi zicea: „sa fie pentru numele lui Dumnezeu şi a Sfantului de astazi”. Intreit s-au inmultit cele date. A trait in saracie, dar s-a imbogati in cer cu credinta şi cu dragostea pentru cele ce a dat. trecand din viata şi vazand toate ale ei, zicea, plangand: „Nu vreau nimic din dreptul altuia. Cred ca s-a facut invalmaseala şi s-au amestecat. Sunt multumita cu putinul pe care l-am dat eu”.70 – Era intr-un sat un om care pastea vitele, socotit de toata lumea ca fiind prost. Era un om linistit şi bun şi intodeauna era inconjurat de carduri de copii. El le dadea tot ce avea bun şi ii iubea, iar ei, prin cele auzite de la parinti, prin cresterea lor proasta, il necajeau şi far margini şi fara rusine il batjocoreau. Dansul ofta, socotind ca nu are ce le face. Işi vedea de cuvantul lui linistit, vorbindu-le cu blandete şi aratandu-le mai multa bunatate, lasand toate la voia lui Dumnezeu şi nu spunea la nimeni nemultumirile pe care le avea cu copiii. Parintii, insa, faceau haz, cand copii, acasa le povesteau ca l-au trantit pe vacar, ca i-au varsat mancarea, ca i-au tavalit hainele prin noroi ori ca s-au atarnat de pletele lui.

Omul, din mica lui leafa, plata pe care a primit-o de la oameni timp de trei ani, a factu trei Sfinte Icoane, toate cu Sfanta Treime, pe care le-a daruit la trei Sfinte Biserici. Povatuit de Duhul lui Dumnezeu a facut el aceasta. Cei necredincioşi ziceau: „Ce sa faca cu NAII????????????????????? Banii? N-are sa insoare, n-are sa marite ori sa cumpere pamant. Altceva ce sa faca? La Biserica nu-l vede nimeni”. Dupa a treia Sfanta Icoana daruita la Sfanta Biserica, la care erau patroni Sfintii Voievozi, intorcandu-se multumit la coliba lui, a adormit flamand. Facuse un post de cateva zile. Şi zicea in sine, ca sa-i fie primit darul facut.

Adormind, a vazut cele trei Sfinte Icoane, mult mai mari,facute adapost ce inchipuia coliba, cu destula lumina şi caldura. A vazut pe preotul de la Biserica cum la- poftit la masa, intre multi boieri, ca la hram şi se jena. Ar fi vrut sa fuga, dar recunostea coliba lui şi nu pricepea ce rost au Sfintele Icoane. S-a ivit in sufletul lui ca cineva i le-a schimbat. Preotul il poftea sa guste din mancare, caci masa era plina de bucate. Dar, el se gandea cum sa-l intrebe pe preot despre schimbarea Sfintelor Icoane.Dar preotul il indemna: „ia şi gusta!” Şi atunci el a ingaimat cuvantul: „Sarut mana, parinte! Simt caldura, vad lumina, vad masa incarcata ce nu am vazut nici la praznicele ce le facea mama cand eram eu copil. Dar nu pricep ce este aici! Coliba e a mea şi de uned s-au adus Sfintele Icoane, pe care eu, prin alergatura mea le-am daruit Sfintelor Biserici din satele vecine. Ma vad pe mine primenit şi nu stiu cum s-au facut toate astea. Sa-mi cititi ceva: ori sunt nebum ori sunt fermecat. S-a sculat in picioare plangand, ca un om beat şi suspinand, il ruga pe preot sa-i citeasca. Cum ai sfintiti Sfanta Icoana şi cum ai savarsit astazi Sfanta Liturghie, fa-mi şi mie rugaciuni la Dumnezeu. Abia asteptam ca sa implinesc cu cea de-a treia Icoana şi sa ma linistesc in coliba mea lipsita şi acum simt ca m-am pierdut”.

Omul insa, era iesit din trup, inca de cand intrase in coliba, Obosit, dar multumit, a adormit şi s-a stins dintre oameni.

95

71 – Era un batran savant, plin de carte omeneasca şi imbracat cu har Dumnezeiesc. Avea un palat frumos pe pamant şi o gradina imparateasca in jurul palatului. Cei saraci şi lipsiti il cunosteau şi veneau la el sa-i ceara mila. Cu cuvinte simple şi blande, le inmana ajutoare, zicand: „Va dau din bunatatea lui Dumnezeu!” Apoi ii indemna: „Sa mergeti nelipsiti de bunatatea lui Dumnezeu”. Catre orice pamantean, el deschidea cuvantul cu „bunatatea lui Dumnezeu”. Il intrebau de sanatate şi el raspundea tuturor: „Sunt batran şi ma voi stinge ca maine şi ma voi duce la bunatatea lui Dumnezeu”.

Era socotit ca un om cu mintile pierdute, un ratacit de atata fericire pamanteasca. Era insa, un sfant al lui Dumnezeu, care prin voia lui Dumnezeu s-a priceput sa-şi castige amandoua vietile: pe cea pamanteasca, dar şi pe cea cereasca.72 – Cand faci milostenie ori faci pomenirea mortilor, sa se cheltuiasca bani castigati prin munca cinstita73 – Era u om tare iscusit şi priceput in toate ale sale. Avea spor la lucru şi castig mare, insa era foarte modest imbracat. Pentru frumoasele lui cuvinte, toti cei cu care avea de-a face ii spuneau „boierule”. Cei mai indrazneti il intrebau: „Boierule, pentru ce nu-ti faci o haina buna, dupa castigul pe care il ai?” „Imi fac pentru batranete şi pentru moarte”, raspundea el, „ca doar pentru aceea muncesc”. N-avea nici mosie, nici palat. Dar purta acest nume ca o batjocura. „bre, boierule”, ii ziceau multi, „nu-ti mai faci haine, umbli tremurand? Ai sa mori sarac şi pe la garduri”. „Sper ca sa lucrez şi sa castig şi sa o fac. Mai sper ca n-am sa cer sa mi-o faca altii”

La un praznic, unde era adunata multa lume, unde toat cheltuiala la acea Sfanta Biserica se facuse numai din agoniseala lui, dupa Sfanta Liturghie, cand sa se blagosloveasca masa impodobita ca la praznicele de toamna, „boierului” i-a venit rau şi a lesinat. S-a stricat toata dispozitia şi lumea se ocupa numai de el. Deodata au venit 3 medici, imbracati in alb şi au zis: „Dati-va la o parte, faceti loc şi scoateti pe cel lesinat din multime”. Cei 3 medici i-ai pipait pulsul şi apoi l-au prins unul de o mana, altul de cealalta mana şi cel de-al treilea de picioare şi s-au ridicat cu el drept in sus.

Omul acesta era un armean şi cutreierase multe tari. Cunostea multe meserii şi tot castigul lui il dadea Bisericilor, saracilor, şi unde facea milostenie multe, parasea acel loc. Toata viata lui L-a marturisit pe Dumnezeu numai cu fapta. Nici rugaciunea din gandul lui nu a lipsit. El insa nu s-a sfintit cu rugaciunea, ci cu faptele. Tacand pururi, l-a iubit neintrerupt pe Dumnezeu.74 – paine framantati, paine impartiti şi ca painea sa fiti. Caci painea este Trupul Domnului.75 – Sa impartiti o data cu lumanarea şi Sfinte Cruci mici şi cate o boaba de tamaie.76 – Cand impartiti lucruri sfinte, dandu-le de pomana şi ti se dau bani, sa-i primiti zicand „bogdaproste” şi apoi „imi trebuie ca sa-mi cumpar altele la loc”.77 – Nu daruiti Sfinte Icoane acelora care nu le cinstesc.78 – Cei ce aduc jertfe la Sfintele Biserici, dupa ce se blagoslovesc şi se impart in dar, grabit se adauga lor ce le lipseste.79 – Un oarecare pastor de oi, in fiecare an a dat cate un miel şi si-a facut turma pe veci. Avand greseli ca om, cand a trecut din viata, s-a aflat in odihna langa turma lui de oi. I s-au sters toate pacatele şi nici nu a fost oprit la vamile vazduhului.80 – Un pustnic flamanzise şi un trimis al lui Dumnezeu s-a dus sa- vanda o paine, zicandu-i: „Buna ziua, batranule. Nu ti-e foame? Am venit sa-ti vand o paine”. „De unde sa am eu bani in pustia aceasta, ca sa-ti platesc painea?” „Da-mi ce ai”, a zis vanzatorul de paine. „Dumnezeu are de toate, eu nu am nimic. Şi si-a ridicat in sus slabanoagele lui maini, in mos sincer. Le-a scuturat cu grai stins, marturisind ca nu are nimic. „Sa-ti dau haina? NU pot sa ti-o dau, fiindca

96

nu-mi pot pleca genunchii in fata Atotstiutorului gol. Cu rusine as face indreptare de rugaciune. Apoi cand ma vor gaşi alti oameni ca dumneata, cum sa le stau in fata gol, fiindca eu m-as topi de rusine şi ma mai adapostesc şi de frig in ea. „Dar, de flamand, esti flamand!”, a zis vanzatorul. „Ia-o, e inca calda şi proaspata, şi cel satul o poate manca.

Pustnicul era in pustiu şi era sarac. Atunci pustnicul a dus mana in niste crengi , in niste ramuri inverzite şi a luat o pasare vie, mica, cu fulgi aurii şi i-a dat-o celui cu painea. Voia lui Dumnezeu a fost, a zis pustnicul. „Daca as avea la mine 10 paini, ti-as da pe aceasta pasare de mare valoare”. „Nu”, a zis pustnicul, „mi-ajunge una. Macar de as avea zile sa o sfarsesc”. A plecat vanzatorul zicand: „Am sa fac o inchizatoare şi am sa o pun la un loc potrivit, ca sa vada toata lumea minunatia şi scumpetea de pasare”. Ajuns acasa, si-a implinit gandul cu fapta. Dupa ce au trecut 10 zile, şi cum pasarea canta numai dimineata cu graiuri straine, necunoscute, destul de frumoase şi placute pentru toti calatorii, facandu-şi vanzatorul 9 paini, a parcurs drumul spre pustnic. Sosind la adapost, era aici mai pustiu decat pustiul. Intins sub copacul pitic, dormea pustnicul fara suflare, cu painea alaturi, neinceputa şi nestricata. Atunci, vanzatorul s-a hotarat sa ia inapio şi acea paine. Dar, ajungand acasa, pasarea disparuse din ascunzatoare.

Acest om s-ar fi bucurat sa faca 10 pasari de aur. Iar pustnicul nu a stiut nici de acea una de unde i-a dat-o. Aceasta ne arata ca viata oamenilor nu e decat lacomie, momeli şi visuri desarte.81 – Primit este putinul, caci are sa vina timpul cu neajungeri şi ingreuieri mintale, ca sa nu puteti face nimic.82 – Sa nu respingeti pe cel necajit. Ajutati-l cu cuvantul, incurajati-l, sfatuiti-l şi sprijiniti-l cu ce puteti.83 – Cei ce se vor lipi de fapte bune, acoperite cu milostenia, işi vor afla odihna vesnica pe scaun de argint, in locul lipsit de noapte.84 – Mamele batrane, lipsite de mila copiilor, işi vor afla odihna spalandu-şi pacatul cu lacrimile stranse in imborbodeala lor.85 – Blagosloviti de Insuşi Mantuitorul sunt cei care au inaltat Sfinte Cruci. Aceeaşi blagoslovenie o au acei crestini care inlesnesc izvoarele sa dea apa proaspata şi cei care fac fantani la trecatori şi la raspantii.86 – O fantana cu un izvor bun e socotita ca un Sfant Altar, unde slujeste un preot cuvios şi evlavios.87 – Crestinii sunt datori sa-şi tamaieze casa o data pe saptamana, daca nu pot in fiecare zi. Din casa fiecarui crestin, sa iasa o milostenie in fiecare zi. Iar din chilia calugarului trei.88 – Cand dai un lucru de pomana in schimbul unui bogdaproste, bogdaprostea aceea este de folos im orice imprejurare: imbunatateste, ascunde, acopera, indeparteaza tot ce ar fi rau, ca şi cum ar fi apa pe care o folosesti la toate treburile, ca şi lumina intr-o camera intunecoasa, ca şi un vas in care gatesti felurite mancaruri sau ca ofarmacie pulbica din care toti bolnavii işi cumpara leacuri.89 – Bogdaprostea e o floare nemuritoare. Ea mai poate fi ca un act nescris su slove patrunse, imbunatatit cu milostenia.90 – In Joia cea Mare sa dati un miel de pomana. Acesta va fi jertfit, aducandu-se aminte cum a fost jertfit „Mielul lui Dumnezeu, Mantuitorul lumii”.91 – Cand intr-o casa crestina s-a consumat toata mancarea cu strainii, acea casa, cu tot ce este in ea, primeste indoita binecuvantare cereasca. Fiii şi copiii buni de bucura de slava lui Dumnezeu.

97

92 – Sunt primite Sfintele Liturghii şi prin alte persoane, ca şi alte prinoase: bani, vin, untdelemn, tamaie, paine, lumanari.93 – Maica Asinefta de la Rogoz, tot ce capata bun dadea altora, iar ceea ce era rau oprea pentru ea.94 – Cu orice vietate sa faci mila şi bunatate cu ea şi aceea, fapta buna se socoteste.95 – La praznice sa-i ajuti pe straini, sa-i ajuti pe cei neputinciosi. 96 – Cand dai de pomana in numele unui mort, ruda de aproape ori straina, ti se face şi tie parte. Acesta este şi rosyul unei pomeni, sa fie rasplatit şi cel ce se osteneste.97 – Milostenia din munca se aseamana cu spicul de grau binecuvantat, numai sa iasa din guar primitorului cuvantul bogdaproste, nu merşi sau multumesc.98 – Cand se da omul jertfa pe sine, lesne se mantuieste.99 – Toate sunt cu folos, cele facute in numele lui Dumnezeu, cu banul agonisit prin munca cinstita şi daruite oamenilor.100 – E bine ca la sfarsit de an sa se dea de pomana o matura.101 – Cand dai cuiva un lucru, in numele lui Dumnezeu, ca semn de evlavie, intai sa apropii lucrul acela de Sfanta Icoana a Maicii Domnului, fara sa fii vazut şi nici sa spui cuiva.102 – Rogojini sa dati de pomana, ca inchipuiesc temelia unei case. Pe ele puneti: lumanari, vase cu mancare, sare, chibrit, var, gaz, matura, sapun, ac, ata şi tot ce credeti ca e de trebuinta, necesar unei gospodarii.103 – O rogojina data de pomana are o valoare foarte mare. 104 – Cum işi dau crestinii de pomana tot felul de lucruri, se cade sa dea de pomana şi lucruri sfinte: icoane, lumanari, carit, odoare bisericesti, cruciulite şi altele.105 – Jertfa sfanta este aceea ce se da cu dragoste şi nu se cere.106 – Nimic nu e mai de folos, decat sa pui in mainile saracilor un ban, o bucata de paine, o haina.107 – Cumparatorul, pentru un lucru sfant ia plata intreaga şi jumatate din intregime, iar impartitorul numai jumatate, şi cel ce primeste darul pe un bogdaproste şi bogdaprostea trece tot la jumatatea cumparatorului.108 – Crestinul sa faca marturisirea la timp, sa primeasca Sfintele taine şi sa faca milostenie.109 – Orice fapta buna se numara. Se numara totul, de la darea unei mosii, pana la un pahar cu apa dat in numele lui Dumnezeu, şi chiar un „buna ziua” spus primitor, cu blandete, cu zambet şi fara interes.110 – Sa se aprinda lumanari la Praznice, la morminte, la rugaciuni acasa, in Sfintele Biserici, sa se faca inchinaciuni, deopotriva cu numarul zilelor Mantuitorul pe care le-a petrecut intre oameni.111 – O imbunatatire cand se face, sa fie toti cu buna voie. Parerea de rau a unora, mucegaieste fapta buna a altora. Iubirea de avere pamanteasca, este despartirea de tot ce este sfant şi curat.112 – Pot sa faca crestinii fel de fel de imbunatatiri, dar cea mai mare şi mai dreapta lucrare şi cea mai stralucita fapta buna este milostenia netrambitata.113 – Cum le dai pe pamant, asa le ai in cer.114 – Dati povete frumoase celor nepriceputi, gustare de paine la cei flamanzi. Numele lui Dumnezeu sa se prelinga pe buzele voastre, ca sa impliniti cantarea: „Cu noi este Dumnezeu…” Sa scanteieze sufletul, iar inima sa palpaie in priveghere.115 – Insutit e mai bine sa dati voi altora, decat sa primiti.116 – Pomana data fara tamaiere, fara lumanare aprinsa şi fara binecuvantare preoteasca, se vede, dar nu se adauga.

98

117 – Cel ce are dorinta sa dea de pomana, dar nu are cui, aceluia i se dubleaza pomana, deşi nu a primit bogdaprostea.118 – Blagoslovit este omul care se poate infrana, dand mancare buna altora, cu dragoste, iar el hranindu-se cu ceva mai potrivit, multumind lui Dumnezeu cu toata fiinta lui de om.119 – Ce dai cu dragoste pornita din inima şi dai cu mana ta, primind ca act de sustinere bogdaprostea, darul acela e cu adevarat al tau şi esti stapan pe el.120 – Milostenia e o faclie aprinsa.121 – Imparte Sfinte Rugaciuni, Sfinte Cruci, şi Sfinte Icoane.122 – Mai bine e a da o bucata de paine altora, decat a astepta sa va dea voua altii.123 – Rogojina dat de pomana, e ca şi cum a i turna fundatia unei case. Ulcelele de pamant date de pomana sunt bine primite.124 – Cand dai ceva de pomana sa zici: „Bogdaproste ca am dar şi Slava Tie”. Aceasta ii arde pe diavoli.125 – Un om işi vindea merele. Mai intai pe cele urate, iar pe cele frumoase le dadea de pomana.126 – Dati cel putin trei ani la rand cate un miel de pomana. Aceasta este jertfa adusa la Patimile Mantuitorului. Sa dati in Joia Mare.127 – Botezei cel putin 3 copii si-i crestinati, punandu-le nume de sfant.128 – Daruiti cel putin 3 Sfinte Icoane, cu chipul Sfantului al carui nume il purtati.129 – Nu trebuie sa ne purtam rau cu cersetorii, chiar daca n-ai nimic sa le dai şi te scoate dini sarite. Sa faci stapanire de sine şi sa-ti intaresti rabdarea. Sa nu ridici tonul la el, chiar daca te plictiseste.130 – O lumanare aprinsa in numele unui suflet, este considerata, aratata şi inregistrata.131 – Din timp in timp sa tamaiati casa şi sa ziceti: „Doamne, ce vom da altora, sa fie primite şi pomenite”.132 – De 3 ori este mai placut sa dai o imbucatura de paine altora, decat sa astepti sa-ti dea altul cand o vrea şi cand işi va aduce aminte.133 – Sa se duca untdelemn la Sfintele Biserici pentru Sfintele Candele şi sa se aprinda lumini şi pentru vii şi pentru morti.134 – Crestinii care nu duc jertfe din prinoasele lor, nu fac parte dintre adevaratii crestini, ci sunt separati cu un gard, fara putinta de a-l trece.135- Crestinii care cinstesc praznicele Imparatesti cu Sfinte Liturghii cu prinoase, cu diverse daruri, fara scopuri ascunse, se afla in adaposturile lor.136 – Cei care se lipsesc de dreptul lor cuvenit, e ca şi cum ar rupe painea şi ar da-o saracilor sau ca cei care-i primesc pe saraci in adaposturile lor.137 – Darnicia, milostenia sunt cheia care deschide repede Raiul.138 – Tu sa nu mananci, dar sa-l ospatezi, sa-i dai celui lipsit.139 – A da milosteni celor bogati, e ca şi cum ai turna apa in ocean.140 – A milui pe cel sarac şi lipsit, e ca şi cum ai sta la masa, ospatand cu Dumnezeu.141 – Cine a dat Sfinte Icoane de pomana si-a facut cale de argint spre Rai şi a impodobit-o pe o parte şi pe alte cu faclii, care nu se vor stinge niciodata, si-a sadit trandafiri care nu se vor ofili niciodata.142 – Cu o bucata de panza alba, noua, cumperi un palat.143 – O vorba buna spusa unui om necajit, limpezeste apa unui ocean.144 – Cine da de poaman din cele furate, l-a poftit pe diavol langa ele.145 – Nu sunt primite jertfele celor care au luat avutie pe nedrept.

99

146 – Darurile care se dau la praznicul Nasterii Domnului nu sunt atat pentru sufletul mortilor, ci pentru Nasterea Domnului.147 – Crestinilor care inmultesc darurile, li se aduce multa bogatie in casa lor. Binecuvantarea Domnului sfinteste acea casa.148 – Binefacerile fara interes pentru oricine pregatesc viata vesnica.149 – Darul care se da iar in dar, pana la a treia oara, e ca şi cum ai marturişi Sfanta Treime, care-i sprijina pe toti inchinatorii.150 – A fost un om in lume, care impartea calatorilor apa. Majoritatea oamenilor radeau cand auzeau vorbindu-se despre imparitorul de apa. Unii ii ziceau: „saracul cu apa”, altii „omul de nicaieri”. Cum trecea lume multa pe acea cale, el ii chema pe toti cu bunavointa şi cu blandete, zicand: „Vino şi te racoreste!”, „Vino şi te invioreaza din apele izvorului nesecat al Domnului!” Nu primea mila de la nimeni şi nu se stia cu ce traia, ca aceeaşi imbracamibnte o purta mereu.

Intr-o zi, cand lumea trecea spre targ, cativa calatori l-au vazut cum plutea in vazduh, inaltandu-se spre cer.151 – Pe cei care iti cer ceva, sa nu te faci ca nu-i auzi sau ca esti ocupat. Chiar daca dormi şi cineva te striga si-ti cere ceva, scoala-te si-i da. Chiar daca esti in baie, ieşi repede, intrerupe orice treaba, ca acela e momentul mantuirii tale.152 – Catedrala din Tecuci va fi lecuitoare de orice fel de boala. Orice bolnav sa fie trimis aici şi daca nu gaseste pe nimeni, sa lase un pomelnic. Daca nu gaseste deschis, sa se inchine la Sfintele Icoane, sa faca trei metanii şi sa sarute pragul sa upiatra de la usa Sfintei Biserici şi cei ce vor crede, se vor mantui.153 – Indrumati crestinii sa ajunga la lucruri Dumnezeiesti. La construirea Sfintelor Biserici sa puna macar un cuvant, daca nu poate o caramida.154 – A fost o bratana care traia intr-un bordei. De povara anilor se ajuta de doua bete. Semana cu bucurie busuioc, cara apa cu evlavie, sapa busuiocul pe care-l socotea sfant. In luna septembrie il culegea şi de ziua Sfintei Cruci, il daruia la cateva Biserici. Pentru neputinta ei, i se parea ca face un lucru mare şi ca daruieste cel mai frumos dar Mantuitorului. Frumoasa sa jertfa a fost considerata ca şi punerea unei temelii la o Sfanta Biserica. Cand i s-a luat sufletul a vazut un vis cu o ceata de copii, cu busuioc in brate şi o duceau pe batrana cu cantari. Nu mai mergea folosind acele bete. Era tare bucuroasa, ca prin slujbele preotilor, a plecat la Mantuitorul. Chiar daca nu avea ce ii trebuie, i se parea ca are de toate, ca il iubea mult pe Mantuitorul, Sfanta Cruce şi busuiocul.155 – Sa daruiesti o parte din munca ta, ca sa te faci vrednic de cinste şi sa capeti binecuvantarea lui Dumnezeu.156 – Semanand milostenie in mainile saracilor, se mareste Raiul Sfant şi flori sadesti in el.157 – Cine a avut pe pamant şi din avut a dat cate o particica, pentru suflet, cu voie, cu binecuvantarea lui Dumnezeu, in cer, acea particica se inmieste.158 – Asa zicea o mama din Vidra: „Dau in numele lui Dumnezeu, sa fie pentru sanatatea copiilor. Sa vina de la Dumnezeu intelepciune, sa ajunga oameni mari şi sa fie de ajutor oamenilor”. Duhul Sfant va povatuieste şi va ajuta dupa lucrarea voastra.159 – Fagaduiala neimplinita e ca un trup fara suflet.160 – In fiecare toamna sa dati cate 3 pasari de pomana, pentru sufletul vostru. Crestinul sa-şi aduca aminte de averea lui cea mai mare şi mai scumpa – sufletul.161 – Daca faci 3 metanii ori daca saruti o Sfanta Cruce, este iertare de pacate, pentru sufletul caruia i-a fost daruita Sfanta Cruce.

100

162 – Mare pomana se face şi in mare cinste este pus sufletul aceluia care daruieste o Sfanta Cruce la o Sfanta Biserica.163 – Sfintele Biserici cele din urma vor fi cele mai slavite şi darurile crestinilor se vor scrie cu litere de aur şi sufletele acelora care vor fi vrednici sa daruiasca bani şi alte avutii, odoare şi lucruri, nu vor fi chemati la Judecata.164 – Crestinii cand dau milostenie, sa nu se laude cu ceea ce dau. Sa spuna in gand: „In numele Tatalui Ceresc dau şi din toata inima”.165 – Crestinul sa se gandeasca de unde a iesit şi sa-şi masoare cuvantul fata de cel venit la poarta lui.166 – Cand visezi morti, sa le dai ceva de pomana, ce se poate, ce ai la indemana.167 – Feliuta de paine impartiti-o tuturor celor ce va intra in curte.168 – Cine nu face milostenie, sarac işi petrece amandoua vietile.169 – Orice lucrare obtinuta pe nedrept, aduce mare suferinta sufletului.170 – Sa nu faca nimeni fapte bune cu minciuni, cu viclesuguri, cu dedesubturi, ca nimic nu e primit. Este osteneala in zadar.171 – Da pomana la vecini, sa fie pentru sufletul parintilor tai.172 – In fiecare zi sa plece de la voi o mica milostenie, macar o cana cu apa.173 – Oricat ar fi gresit omul in fata Puterilor Ceresti, daca ajuta Sfintele Biserici, care se cladesc din nou, din temelie sau a celor care se renoveaza, li se iarta multe din greseli şi la iesirea sufletului nu au dureri, caci Domnul zice: „Vino la Mine şi te voi ajuta pe tine, caci M-ai cinstit pe Mine şi din avutul tau ai dat, ai ajutat Sfantul Locas al lui Dumnezeu”.174 – Cine face milostenie din sudoarea muncii lui, sadeste in Rai nenumarate flori.175 – Averea Sfantului Ioan Gura de Aur i-a fost credinta nestramutata in Dumnezeu.176 – Cei ce daruiesc in numele lui Dumnezeu, fara cartire şi fara intrebare, maresc Raiul şi infrumuseteaza viata vesnica.177 – Din painea calda, moale şi aburind de proaspata, intai sa impartiti gurilor flamande şi apoi sa mancati voi. Este deopotriva cu Sfintele Taine.178 – Ctitor se explica cu nume de nemuritor. Sa traiasca crestinul pe pamant şi sa zideasca stalpi in cer, neclintiti, adica sa sprijine o Sfanta Biserica.179 – Vorba buna şi duioasa da multa mangaiere sufletului necajit şi lipsit de bucurie.180 – Omul, din gradina lui, din primavara şi pana in toamna, din livada şi din vie, intai sa duca jertfa la Sfanta Biserica şi toate ii sunt bine primite şi blagoslovite şi roadele sunt intreite181 – Prin milostenie esti pe calea mantuirii şi chiar daca poti, deschizi usa Raiului.182 – Cine implineste Taina Cununiei, i se iarta pacatele.183 – Nu lucrati pentru cine nu stiti, ci lucrati pentru Sfintele Biserici şi sa va osteniti ca sa luati plata intreita.184 – Cel ce da prinos din agoniseala lui curata şi cinstita, ia binecuvantare intreita.185 – Aducerea la crestinism a copilului este o fapta stralucita şi binecuvantata.186 – Sa nu fie nici o zi in care sa nu iasa o cat de mica milostenie din casa ta.187 – Omul sa zica: „Primeste, Doamne, jertfa ce o fac cu incredere pentru pocainta mea”.188 – Cei ce inchid milostenia, cei ce refuza a face o fapta buna, macar sa mijloceasca ca sa-i ajute pe cei dornici de a face fapte bune. Daca nu fac şi nici nu ajuta, focul cel nestins ii arde.189 – O fapta buna facuta din inima şi din convingere, rascumpara pana la al noualea neam. In numele celor 9 cete de Ingeri, nu se sterg. Oricat ar fi de mari greselile, se ia in considerare indemnul, osteneala, buna vointa şi darul, mic sau mare. Pana şi o paine se inregistreaza, care se daruieste la lucrarea unei Sfinte Biserici.

101

190 – Un tanar, fiu de vaduva, alintat de mama lui, traia ca un ratacit. La o mica suparare intre el şi mama lui, a scapat o injuratura mamei sale, insultand şi cele Sfinte. Atunci mama lui i-a zis: „Deşi esti nascut de mine, te blestem sa n-ai odihna, sa mergi in lumea larga, ca Fiul cel Pierdut. Sa nu ai cu tine decat o lingura şi haina de pe tine, şi lingura sa – ai sa bei pe unde ti-o fi sete şi sa manaci pe unde vei apuca. Cel de sus stie”.

Şi fiindca a pomenit pe Cel de Sus, vinovatul a plecat şi unde insera, dimineata nu pranzea. Manca ce se gasea. Lingura o folosea pe unde avea trebuinta şi gandea de multe ori: „De nu-mi dadea mama nici lingura aceasta, cumera, oare?” Şi mergand ani de zile prin pustiu şi prin paduri, prin campii, unii il huiduiau, altii il intrebau şi il miluiau.Unde-i dadea cineva de mancare, scotea lingura din san şi cugeta: „O avea şi asta un sfarsit?”

A ajuns inrt-un sat, cu case razlete, fara curit, fara ulite, insa toti cu multe vite. Acolo se construia o Sfanta Biserica din temelie. Un batran i-a spus: „Cine trece pe la noi, daruieste cate ceva in ajutorul Sfintei Biserici”. Şi el s-a gandit: „Daruiesc lingura aceasta”. Celor ce erau de fata, li s-a parut ca sunt luati in batjocura. El a dat-o fara sa mai spuna altceva şi a plecat. Cei ramaşi s-au gandit şi a zis unul dintre ei: „Lasati-o ca pe un lucru bagat de seama, sa nu fie unul dintre Sfinti. N-ati vazut ca nici nu a zambit? Sa nu fie vreo incercare şi sa se surpe şi ceea ce am cladit. Adaugati-o la fereastra din dreapta şi sa ramana acolo, fara sa se atinga cineva de ea”. Şi din acea clipa a sporit lucrul la acea constructie Dumnezeiasca.191 – Tot ce se daruieste la o Sfanta Biserica, in timp ce se construieste, este pentru salvarea sufletului celui ce a daruit. Intai sa considerati sufletul, care este parte Dumnezeiasca şi dupa aceea sa dati consideratie la averea pamanteasca. Nu se poate una fara alta.192 – Cei ce cugeta la milostenie, se aseamana cu preotii care jertfesc la Sfintele Altare.193 – Tot ce dati din inima, se inmulteste şi nu mai scade.194 – Daca dai de pomana o matura, nu vine matura la tine, ci, la tine ajung bogdaprostea şi multumescul.195 – Multumirile imbobocesc, iar bogdaprostele infloresc şi bucuriile celor vii stralucesc, iar cei din cer se veselesc.196 – Orice lucru de pe pamant, daca se da de pomana in numele celui raposat, se inmultesc bogdaprostele.197 – Cel ce da in dar, sa rosteasca şi numele celui care l-a primit.198 – Tot ce e dat cu tamaiere este bine primit, ca orice dar de milostenie in numele Domnului.199 – Sa daruiesti putinul cu toata increderea, cu dragoste şi far aparere de rau.200 – Cand se da un lucru de pomana şi se pecetluieste cu bogdaproste, nu se mai poate schimba nimic sau da inapoi. E ca şi un act facut prin tribunal.201 – Cine se lipseste de sine şi slujeste aproapelui, slujeste cu adevarat Sfintei Treimi.202 – Cei ce implinesc din putinul lor, ceea ce Sfanta Biserica cere, afla un adaos de bogatie sufleteasca. Toate cele pamantesti, pentru care va truditi şi le agonisiti, pe care le aveti, raman nule fata de cele vesnice.203 – Cei ce ajuta pe altii, se ajuta pe ei. Caci, imbogatindu-i pe altii, te imbogatesti pe tine.204 – Orice crestin sa nu se laude ca a facut bine, ci mai degraba sa se tanguiasca, ca nu a fost in stare sa faca o picatura de bine pentru altii, ca altii au facut mari imbunatatiri saracilor şi nevoiasilor. La iesirea sufletului li se deschid usile larg şi Sfintii Ingeri ii cheama grabiti: „Veniti la noi, ca v-ati invrednicit de locul acesta”.205 – Pentru scadere şi slabiciuni omenesti este iertare. Pentru staruinta la unele lucruri este indemn. Tot ce-i sopteste Ingerul Sfant, sa indeplineasca. Cine lucreaza in numele Domnului şi al Maicii Domnului, orice fel de lucrare, le sunt primite. Cine lucreaza in numele Puterilor

102

Ceresti şi duc o viata linistita, toate lucrurile le sunt primite şi lucreaza in numele celor ce inca nu s-au nascut.206 – A descrie Tainele Dumnezeiesti, atat pentru Preacurata Fecioara, Stapana Cerului, Imparateasa Imparateselor, nu este oprire. A se recita in poezie, a se canta in glasuri pe ton de muzica, nu este pacat. Unora le place mai mult a recita, altora poezia, la altii cantecele. Unora le place sa cante Acatistul pe melodia.207 – Nu este nimic neplacut daca face lucrari cu Puterea Duhului Sfant, impartindu-le oricarui credincios, numai sa nu-şi dea numele pe fata, fiindca atunci lucrurile merg spre cadere şi truda. 208 – Era un sarac lipsit de minte, caruia ii murise mama. De atunci statea la un colt de drum şi dadea de pomana trecatorilor: fructe, legume, paine şi intinzand mana rostea: „Pentru mama mea”. Nemaiavand ce sa dea de pomana, a stat in acelaşi loc, şi trecand doi tineri, a dat la unul un bat şi la al doilea un bolovan. Acei tineri insa, nestiind le ce le vor folosi, au inceput sa rada.209 – Mai intai gandurile crestinului sa fie bune, curate, cinstite, apoi ii urmeaza faptele dupa gandul lui.210 – Fiecare sa dea milostenie din ceea ce poate pentru sufletele crestinilor, care in viata fiind, au trait in ratacire. Se cuvin Sfinte Liturghii, pomeniti la rugaciuni, ajutorarea celor lipsiti, pomenindu-se numele lor la Praznice, miluiti cu tamaierea. Sa nu fie pomenit numele diavolului in casele in care se fac aceste fapte bune.211 – Foamea este primul dusman al omului. Il indeamna la tot pacatul, pana la cele mai josnice fapte. Nu va bucurati daca aveti mult. Impartiti şi altora, ca asftel darul lui Dumnezeu sporeste şi se inmulteste.212 – La Bunul Dumnezeu se maresc şi se inmultesc micile noastre daruri, numai bunavointa sa fie, indoita cu dragoste.213 – Toate darurile se inmultesc, sporing spre bucuria vesnica. Piedica sunt greselile nemarturisite. Sfantul al carui nume il poarta fiecare, daca l-a onorat pe pamant, intinde mana şi te scoate din gloata celor intunecate, din pacate, din nevoi şi greutati.214 – Cei care dau cu prisos şi cu slobozenie, din inima, şi Dumnezeu le da cu prisos.

103

Capitolul IV

Cei morti asteapta imbunatatiri de la cei vii

Cand sufletul se desparte de trup, este condus de Ingerul Pazitor pana la Scaunul Dumnezeirii. Ajuns aici, prima intrebare care i se pune este daca a avut grija de cei morti: parinti, frati, surori, rude, prieteni, ca sa le faca cele de trebuinta, sa le faca pomeniri, cu diferite ocazii, pentr usurarea sufletelor lor.

Caci, din tot ceea ce fac urmasii, adica cei ramaşi in viata, este drept cea mai mare milostenie, deşi este totodata şi o obligatie. Cu toate acestea, pentru efortul nostru, vom avea parte pana la jumatate din plata care li se cuvine lor.

E bine sa fie pomeniti ca ctitori la Sfintele Biserici ce se construiesc din temelii, sa li se citeasca 40 de Psaltiri cu post, sa li se faca 40 de parastase, sa li se dea odoare de Sfintele Biserici, ca: vesminte preotesti, Sfinte Vase, Sfinte Evanghelii, sfinte carti de cult.

Toate acestea ajuta mult sufletele celor morti ca sa fie scoşi de la rau, de la munci, iar daca sunt la bine, sunt trecuti de la o treapta a sfinteniei la o alta treapta superioara.

Tot ce se imparte pentru cei ajunge la ei şi le face mare bucurie, fiind de mare folos sufletului lor. De cate ori sunt pomeniti la Sfintele Liturghii sau la Sfintele Rugaciuni, sunt cuprinşi de o raza de lumina şi se veselesc.

Se bucura şi atunci cand ne aducem aminte de ei, ne gandim la ei şi le aprindem o lumanare ori cand se merge la mormant cu tamaie. Bucurie le aduc şi efortul nostru de a ingriji mormintele, de a le amenaja cat mai frumos. Au bucurie mare şi atunci cand ne gandim doar la ei sau le pomenim numele.

Despre toate ce trebuie facute şi sunt de folos sufletelor raposatilor, sa o ascultam pe Maica Domnului, sa credem cu adevarat cuvintele ei şi sa le indeplinim cu evlavie, cu smerenie şi cat se poate de bine, de repede, cu incredere şi nadejdea ca ni se va face şi noua parte din ele.

1 – Sa faceti coliva şi sa faceti 40 de parastase pentru eroii neamului, zicand: „Pomeneste Doamne sufletele adormitilor robilor Tai”.2 – Cand pomeniti eroii neamului, e bine sa aveti cat mai multe nume ale ostasilor cazuti pe campurile de lupta. Daca cineva va da bani, o data cu pomelnicul, primiti-i şi folositi-i numai iin scopul pentru care vi i-a dat.3 – Cu banii stranşi o data cu pomelnicele eroilor, sa cumparati cruci, sa oficiati inmormantari in numele acelor eroi, sa carati apa şi sa faceti pomeni, asa cum sunt randuite la fiecare crestin. Faceti priveghere şi daca v-au mai ramas bani, platiti sa li se citeasca 40 de Psaltiri.4 – In numele Sfintei Treimi veti pune trei lumanari in coliva. La fiecare parastas, sa se imparta lumanari aprinse la tot poporul care e in Sfanta Biserica.5 – O icoana cu chipul Maicii Domnului – Portarita, sa fie asezata la poarta Sfintei Manastiri ori a Sfintei Biserici. Tot acolo sa fie şi o Sfanta Cruce.6 – Cand se fac 40 de parastase, nu e bine sa se adauge pomelnice pe parcurs. Ci, sa fie stranse şi date in seria urmatoare de parastase.7 – Sa faceti acatistiere cu toate acatistele scrise pentru eroi şi sa le impartiti la lume.8 – Dupa al treilea rand de parastase, nu se mai pomeneste fiecare erou, ci se vor pomeni numele tuturor eroilor.

104

9 – Coliva pentru eroi sa se faca atat timp cat va dura Sfanta Manastire. Cea care iti va mosteni casa, sa-ti mosteneasca şi osteneala.10 – Pentru cei ce se invrednicesc de Patria de Sus, o dragoste e pentru toti.11 – Sangele tinerilor crestini, al eroilor neamului, al ostasilor care lupta necontenit curge ca un parau. Spuma alba ce este pe deasupra, sunt lacrimile mamelor, a sotiilor şi a tuturor rudelor. Şi mai este inca de curs mult sange de crestini, spune Maica Domnului plangand.12 – Sa dati pentru cei morti rufe de schimb, cate o patura şi doua carti de rugaciuni, tamaiate şi cu lumanari aprinse. Sa le dati cu binecuvantare preoteasca.13 – Toti eroii neamului au un singur nume: CRESTINI EROI ROMANI.14 – E greu pentru acela care, silit, işi scoate sufletul din trup. Fortat işi arunca sufletul in bratele satanei. Pentru aceasta se cuvine a citi Moliftele de dezlegare de 9 ori cate 9. Molifta care nu are sot, este pentru Sfantul Inger Pazitor, care ii pastreaza darurile ce se dau pentru acel suflet, pana is se face dezintemnitarea. 7 ani nu i se da nimic.15 – Primele metanii pe care le faceti la Sfintele Icoane, sa le faceti pentru sufletele celor morti. Prima metanie, sa ceri iertare de la Domnul pentru toti crestinii ortodocsi. A doua, pentru calugarii şi calugaritele care au raposat de-a lungul vremurilor şi pana astazi. A treia, pentru toti supusii tarii, care au raposat fara sa vrea. A patra, a cincea, a sasea şi celelalte, pentru rudele tale apropiate.16 – Oricat ar fi cineva iubit de ai sai, cand a sosit ceasul cu chemarea Dumnezeiasca, nimeni nu poate sa stea impotriva.17 – Cand moare cineva din familie, sa nu-l plangeti cu grai, povestind la toata lumea putinele lui fapte bune. Bine este sa va siliti a-i face cele de trebuinta pentru ingropare, lucrand in tacere şi cu dragoste, nu cu dusmanie.18 – Cei ramasi, sa plateasca Sfinte Liturghii pentru usurarea sufletului celui mort.19 – Pentru sufletul celui mort, daca i se zice o singura data „Dumnezeu sa-l ierte”, i se iarta, pe cand celor vii trebuie sa li se zica de trei ori.20 – Sufletul, care in viata a a vut evlavie la un Sfant şi l-a cinstit prin vorbe ori prin fapte, acel Sfant il va ajuta in viata de dincolo de mormant.21 – Fericiti vor fi aceia care işi vor da ultima suflare in Mainile Sfinte ale Mantuitorului.22 – Fiecare crestin este dator sa faca praznic in fiecare toamna pentru cei morti. Intai sa-I aduca multumire lui Dumnezeu pentru noul produs din anul acela şi al doilea este partea mortilor.23 – Cel ce a dormit in patul tau şi l-ai alungat din casa ta, iti pregateste mare razboi.24 – Daca cineva are dorinta şi dragoste de sufletul celui drag şi disparut, sa dea prescura, vin, lumanare şi sa plateasca preotului ca sa se roage neincetat la Sfantul Jertfelnic.25 – Nimic nu e mai de folos, nici darurile, nici lacrimile, decat Sfanta Liturghie, fie in viata, fie cand esti plecat dintre cei vii.26 – Langa coliva sa nu se puna paine facuta cu grasime.27 – Celui ce a cartit cat a fost in viata, sa is se aprinda tamaie la mormant, de trei ori pe zi, timp de 40 de zile.28 – Sa nu mai cumparati prescuri din targ. Femeile cu barbat sa nu pregateasca sfinte prescuri, ca nu sunt primite. Sa fie facute de o fata tanara sau de o batrana ori de o femeie vaduva care traieste cu sufletul alaturi de Sfanta Biserica. Şi daca nu este nimeni, sa fie facute de un barbat care vietuieste in feciorie.29 – De cate ori se pomenesc mortii şi se canta vesnica pomenire, sufletele celor ce se pomenesc sunt mutate in locuri curate şi luminoase.

105

30 – Pragurile, adica pomenile pentru morti, sa se faca la timp. Chiar sfant daca este, tot are nevoie de aceste pomeni.31 – Toti cati sunt in Sfanta Biserica, la vesnica pomenire, sa se prinda unii de altii de mana sau de haine.32 – Se gandeste lumea ca vine ziua mosilor şi nu are cu ce sa imparta pentru sufletele mortilor. Cel putin, tamaie sa aprinda crestinii in acea zi pentru sufletele mortilor, daca nu se afla in casa lor o lumanare, o bucatica de paine, un covrig sau o floare şi sa se roage pentru iertarea pacatelor celor morti.33 – Cand adoarme cineva de veci din familie, cai ramaşi in viata sa nu cheltuiasca şi sa-i faca un tablou. Bine este sa se faca o Sfanta Icoana cu chipul Sfantului al carui nume l-a purtat cel raposat. Aceasta Sfanta Icoana sa o daruiasca unei familii sarace şi acel Sfant va salva sufletul celui adormit.34 – Cei ce nu s-au trezit la glasul clopotului, cei ce n-au luat in consideratie Sfintele Sarbatori şi Sfintele Duminici, in zadar cheama preotul sa le faca prohodul de inmormantare.35 – Şi mortii se roaga, dar nu mai implinesc nimic.36 – Cele mai primite pomeni, parastase şi orice faceri de bine din partea crestinilor, sunt primite in Postul Mare.37 – Vai şi amar de cei care nu mai pasesc pragul Sfintelor Biserici. Vai şi amar şi pentru cei ce nu aduc sfinte jertfe. Dureros este şi pentru cei care nu aprind o lumanare.38 – Oamenilor fara credinta, departati de cele Dumnezeiesti, dupa moarte, tot ce le fac urmasii: pomeni, lumanari, parastase cu Sfinte Liturghii, nu le sunt asa de folos, cum si-ar fi pregatit ei singuri calea, facand cele de trebuinta sufletului lor. 39 – Foloseste mult sufletului ceea ce ai lucrat in viata, an de an, luna de luna, saptamana de saptamana, şi de zi, ceas de ceas şi clipa de clipa. Şi o clipa este luata in consideratie de Puterile Ceresti prin Sfintii Ingeri.40 – Cand cineva dintre crestini sfatuieste, planuieste şi hotaraste sa faca praznic pentru mortii stiuti şi nestiuti, in ceruri, prin Sfintii Ingeri se vesteste.41 – La locul accidentului sau unde s-a inecat, sa se dea de pomana prescuri şi cate o camasa alba.42 – Cel ce da spre pomenirea mortilor din ceea ce are mai bun, se intelege ca din cea mai mare dragoste face aceasta.43 – La orice parastas este bine sa se imparta coliva la cat mai multe persoana. Sa se dea preotului o panzatura, orice fel ar fi, dar sa fie curata. Aceasta, pentru ca daca servesti pe cineva cu mancare, nu pui vasul sau painea sau cana jos. O pui pe masa sau asterni un prosop ori o carpa. Jos sa nu le puneti. In al doilea rand, cel caruia ii pui mancarea, dupa ce a servit-o, trebuie sa se stearga. 44 – Parastasele, rugaciunile, lacrimile aduc sufletele aproape de cele Dumnezeiesti. Cu bunatatea si cu iertarea se sterg toate pacatele.45 – Pana nu se implinesc toate cate iti sunt randuite tie, din ziua nasterii, nu te poti impartasi cu cele dumnezeiesti, in afara de ceea ce auzi.46 – Nu veti capata un loc in Imparatia lui Dumnezeu, pana nu va veti incununa cu truda si nu va veti imbraca cu necazul, si pana nu veti incalta toate suferintele pamantesti.47 – Cat timp nu pierde (pierde) lumea in ratacire pe pamant si nu fac o clipa de osteneala catre Sfintele Biserici, ca sa soarba cu urechea lor o sfanta cantare Dumnezeiasca, ca sa li se hraneasca sufletul , sa li se lumineze mintea si sa le intareasca inima.

106

Ratacesc pururi toti anii tineretii si cand sunt in pragul mortii si vad ce au in fata si stiu cum si-au trait trecutul in ratacire, au in suflet un regret fara margini, iar din gurile lor rasare intrebarea: „Nu se poate sa ma intorc inapoi, vazand toate, as sti cum sa ma pregatesc sufleteste”.

Clopotele si-au facut datoria, ca sa-i cheme pe toti cei rataciti. N-au auzit? Cei credinciosi, cand au auzit clopotul, s-au inchinat. De au fost la lucru, l-au lasat si la Sfintele Biserici au plecat si cu toata nadejdea, lui Dumnezeu s-au rugat.48 – Bogdaprostea este mai mare decat multumescul. Caci multumirea o arata toti oamenii fata de cei ce i-au ajutat. Bogdaprostea rasare sau izvoraste din gurile necajitilor.49 – Sunt bucurosi si bucuroase, cei carora le-au impartit rudele daruri, pomana, mancaruri.50 – In cer se primesc toate cele ce se dau pentru sufletele oamenilor, inainte de vreme si ii asteapta pana la venirea vremii. Dar pana atunci se inmultesc.51 – Toate sunt de folos, cele ce le fac crestinii ramasi in urma celor raposati. Cele mai de folos sunt insa: a ridica o cruce, a face o fantana, a ajuta la o fantana, a da odoare Sfintelor Biserici.52 – Daca ar sti crestinii, ar imparti pentru sufletul mortilor tot ce au, ca de acolo li se face partea cea mai buna si celor ce sunt vii.53 – Un proverb batranesc spune: „Sa nu amani lucrul de azi, pe maine”. Asa ca, nu trebuie sa amane crestinii a imparti daruri pentru sufletele mortilor, mai ales la zilele de praznic. In unele parti se dau de pomana rate si gaste.54 – Monahilor le este dat a milui, a imbunatati, a juta lipsindu-se pe sine si atunci, harul lui Dumnezeu se va salaslui in inima lor.55 – Primita este mancarea data si pomenirea pentru cei carora nu le-a dat si nu i-a pomenit nimeni. Aceasta fapta le intrece pe toate, ca se inmulteste de sute, de mii de ori. E bine sa-i pomenesti pe cei necunoscuti, care nu ti-au servit niciodata vreun interes.56 – Cand s-a sinucis un crestin ratacit, se intristeaza si plang cei ce il cunosc si le pare rau de plecarea lui. Cand se sinucide un inchinator potrivit al Sfintei Biserici, se mahneste ceata Sfanta a Ingerilor si mai mult cel ce l-a avut sub paza. Un postitor, un fumegator de tamaie, un aprinzator de lumanari, un infranat de la tot ceeea ce este lumesc, un cinstitor de sfinti, un preaslavitor de Dumnezeu, cand se sinucide, se intristeaza si se mahnesc Puterile Ceresti.57 – Toamna pentru crestini este o desarcinare a pacatelor, o izbavire de multe rele, o intindere de mana a celor vii catre cei morti, ca sa-i ridice de la o treapta la alta, din ceea ce au castigat, din ceea ce Dumnezeu le-a daruit.58 – Celor adormiti nu le sunt de folos florile pe mormant si lacrimile. In loc de lacrimi puneti tamaie, untdelemn si lumanari. In locul cuvintelor spuse cu durere, sa se dea coliva si paine. In loc de flori, sa se inalte Sfinte Rugaciuni pentru iertarea pacatelor celui adormit. Cititi-i cat mai multe Psaltiri.59 – Sa nu impartiti pentru morti nimic netamaiat. Cele netamaiate se zaresc, dar nu se primesc.60 – In prima zi cand pleaca la camp, sa-si ia tamaie si Sfanta Aghiasma si sa aprinde tamaie si sa aghiasmuiasca macar capatul locului, sa zica „Tatal nostru” si „Doamne, vezi-ne si auzi-ne pe noi”. Credinta e primita si nu osteneala. Nu stie crestinul cata importanta are tamaia si aghiasma.61 – Colacii facuti la inmormantare au un simbol al lor, in numele lui Dumnezeu.62 – Temeti-va de Judecata cea Dreapta, la care nu puteti plati martori cu bani ori sa mintiti. Acolo e martor singur Dumnezeu, care le stie si pe cele bune si pe cele rele. LE stie si pe cele gandite si lucrate la intuneric.63 – Celor lipsiti de evlavie si cu inima dusmanoasa nu le sunt primite pomenile.

107

64 – Multa usurare se face sufletelor mortilor cand se pomenesc de preoti prin Sfintele Altare ale Sfintelor Biserici. Lumanarile si darurile care se impart in Sfintele Biserici, coliva si toata osteneala facuta in privinta parastasului, fac mare bucurie celor adormiti.65 – Cand se face sfintire de apa la fantani sau parastas sau o grija totala pentru morti (adica sa tamai o casa de rogojini cam cu tot ce este necesar pentru o persoana, acea pomana se numeste grija totala) e dator tot crestinul cat traieste, macar o data sa indeplineasca grija totala, desi ar trebui de trei ori.66 – Fie prunc, fie tanar, fie batran, toti au nevoie de pomenire. Cu totii au nevoie de tamaiere si de anumite slujbe, de lumanari aprinse, de metanii cu lacrimi.67 – Pomenirea mortilor des si pomenirea cu toata multimea, face mare prietenie si fratie intre ei.68 – Toti strainii care sunt pusi la pomelnic, au parte cu rudele zi de zi, cat timp sunt pomeniti.69 – Toti crestinii care au adormit in Saptamana Luminata, cu carele de veselie au fost dusi in cer, fara sa fie intrebati de vreo greseala a lor, pe care au facut-o in neputinta lor, savarsita pe pamant.70 – Pentru cei morti este de folos sa se citeasca 40 se Psaltiri, ca sa se izbaveasca de pacatul cel mare. Tot sufletul celor adormiti, are nevoie de Psaltire.71 – Daca te-ai certat cu cineva, sa nu zici ca nu-i mai trimiti vas de ziua mortilor. In primul rand, cinstesti ziua aceea pe care Sfintii Parinti au numit-o si au hotarat-o, si tu dai pentru numele unui mort.72 – Sufletul nu simte dureri. Prescura si coliva ce le dati pentru morti formeaza dragostea noastra pentru ei, care este mai mult decat pomenirea.73 – Psaltirile citite pentru morti limpezesc greutatile sufletului, asa cum limpezeste vantul negura de sub cer.74 – Puneti mancare in vase si o blagosloviti. Unde este dragoste crestina, tot putinul, la Dumnezeu, se socoteste mult.75 – La pomeni nu trebuie mancare cu carul sau cu vagoanele, ci cat se dat, sa fie dat cu inima buna si cu dragoste.

Un om, la o casa unde se facea pomana a zis: „Bogdaproste!. Dumnezeu sa-ti umple sufletul de har, asa cum mi-ai umplut mie vasele”. Cel cu pomana lasase vasele mai goale, caci nu mai avea de unde. A luat vasele de la acel om si a razuit vazul in care facuse mancarea, si i le-a umplut, si a scurs tot vinul si i l-a adus, a adunat toate resturile de paine si i le-a pus in fata. Pentru ca i se indoise, i se inmultise dragostea pentru acel cuvant bun zis de acel om. Si cand s-a apropiat de vase sa le razuiasca, le-a gasit pline cu mancare. Vinul curgea din vas. Nu cheltuiala si osteneala si truda inmultesc pomana, ci numai dragostea. Principal este ca sa nu lipseasca coliva si tamaia.76 – Niciodata sa nu faceti rugaciuni si sa nu cereti iertare de pacate pentru parintii vostri si pentru tot neamul stramosesc. 77 – Criminalii nedescoperiti si care nu si-au marturisit pacatul, ii poarta vesnic in spate, iar cei care i-au inecat, ii poarta in spate prin apele in care i-au aruncat.78 –Pomeirea de veci este ultima pomenire care se face mortilor de cel mai de pe urma ramas din familie. Caci, daca trece din viata si acela, nu mai are cine face pomenire si cu ramane ceea ce a facut el, tot neamul lui.79 – Oamenilor de seama, imparatilor, regilor, acestora nu li se face pomenirea de veci, ca ei sunt pomeniti pururi la hram, la alte slujbe insemnate si la mosi.

108

80 – Orice praznic facut pentru sufletele mortilor, cu adevarat le face usurare, care este ca un botez, ca o baie, ca o primeneala este pentru sufletele acelea care s-au pomenit.81 – Sa cinstiti fetele preotesti nu numai cand vine nevoia peste voi. Pentru crestini, preotii le pot fi de mare ajutor in cele sufletesti.82 – Cand in Sfintele Biserici crestine se pune „triodul”, slujbele de pocainta, toate sufletele crestine adormite, se pregatesc pentru dreapta judecata.83 – Fiecare suflet isi vede locul unde are sa mearga, la munci, in chinuri, in foc, ori la locul sfant, la loc de veselie si odihna.84 – Cat este in casa acel repausat sau e dus in Sfanta Biserica, sa i se citeasca Canoanele Sfantului al carui nume il poarta. Celui care nu are nume de Sfant, sa i se citeasca Canoanele Sfintilor 40 de Mucenici din Sevasta ori Canoanele Tuturor Sfintilor. Sa i se citeasca o noapte sau chiar in cele doua nopti.Sfantul respectiv ii face inscrierea si il ajuta.85 – Nici pentru vii, nici pentru cei morti, plansul nu aduce nici un folos.86 – Rugaciunile Sfinte facute tot timpul ii aduc sufletului usurare.87 – In lumea de dincolo de mormant, faptele vorbesc si nu oamenii.88 – Pregatiti cele cuvenite pentru pomenirea celor adormiti, ca de acolo vi se face si voua parte. Dati ajutor la orice lucrare sfanta, in numele Domnului.89 – Oricate fapte bune ar avea crestinul, fara acele datorii crestinesti pe care le cunosc batranii, cei varstnici, nu se poate. Toate care se fac in numele lui Dumnezeu, pentru cei morti, toate se primesc.90 – Rugaciunile si toate dezlegarile facute de preot aduc mare usurare sufletului pomenit.91 – Cititul Psaltirilor descurca tot pacatul din copilarie si pana la batranete. Unui suflet nepregatit ii trebuie multe. Siliti-va sa nu plecati nepregatiti.92 – Tot ce se da de poamana se scrie si daca nu esti vrednic sa le primesti, astepti timp indelungat, caci timpul in cer se socoteste mai ndelung decat pe pamant.93 – Pomenile facute le timp pentru sufletele celor adormiti, aduc multa inlesnire.94 – Citirea Psaltirei se face cu post. Postul se cere pentru adaparea neblagoslovita. Iar cititul Psaltirii pentru ridicarea de la intuneric la lumina.95 – Pentru toti otravitii care si-au ars partea de dinauntru a corpului cu diferite otravuri, nu e nimic mai de folos decat cele 40 de Psaltiri citite cu post. E vai de acela care se angajeaza sa citeasca cele 40 de Psaltiri pentru un suflet otravit si nu le va citi, indiferent din ce motive. Va primi locul de osanda pentru cel otravit.96 – Fiind citite Canoanele Sfantului al carui nume il poarta cel trecut din viata, stinge pacatul asa cum stinge apa focul.97 – SA va intreceti a fi primii la rugaciuni, ca si la orice fel de fapta buna, facuta in ascuns, in numele lui Dumnezeu. Aceasta arata ca esti un bun crestin si adevarata sluga a lui Dumnezeu.98 – Pomenile si praznicele facute pentru cei raposati nu sunt primite daca sunt discutii aprinse si cu certuri, care varsa otrava din pricina cheltuielilor sau a altor intamplari care au provocat nemultumiri. Sunt ca si cum ai pregati o masa cu mancaruri scumpe si din greseala s-a varsat in gunoi si in tarana drumului. 99 – A fost o vaduva care avea sapte fiice. Cea mai mica era de 9 ani, iar cea mai mare de 21 de ani. Traiau in pace, in liniste si sfintenie. Erau socotite proaste, iar barbatii care le cunosteau, le spuneau „induhovnicitele Bisericii”. Mama era o vaduva saraca. Zilnic, urcau dealul la Sfanta Biserica si se rugau. Lucrau si se induhovniceau de la 3 pustnici, care traiau in ruinele unor ziduri, fara sa fie stiuti de lume. Si s-au facut sfinte aceste fete impreuna cu mama lor, necunoscand nimic din desertaciunile acestei lumi. Intai a fost sfatul mamei, al doilea al celor 3

109

pustnici care le-au impodobit mintea cu toate invatatura despre puterea Dumnezeirii. Traiau pe pamant si nu vedeau nimic din cele pamantesti. Fata de oameni erau sfioase, de aceea, le zicea lumea „salbaticile vaduvei”. Pronia Dumnezeiasca a facut ca, sa se mute cu sufletele de pe pamant la un Praznic al Sfintei Invieri. N-au stiut si n-au simtit nimic.

Cei 3 pustnici le-au anuntat cu trei zile inainte, zicandu-le: „Sfanta Inviere in anul acesta nu o mai facem ca in ceilalti ani aici, ci veniti sambata pe la jumatatea zilei la noi si vom merge impreuna la o alta Sfanta Biserica in sanul padurii”. Sambata, pe la jumatatea zilei, mama cu cele 7 fiice, erau in fata pustnicilor imbracati in vesminte preotesti. Mergeau tacand. Abia isi duceau merindele, care nu le mai erau de trebuinta, dar ele nu stiau. Si a zis cel mai batran: „Vom merge, vom praznui impreuna, apoi vom pranzi crestineste”. Se bucurau auzind acestea, ca ele luasera pentru gustare tot ce au avut mai bun in casa, zicand: „Cand vom veni, vom vedea noi ce vom face”.

La apusul soarelui, erau in toata ratacirea padurii, pe carari necunoscute, drumuri nespus de frumoase. Tot ce vedeau le umplea sufletele de bucurie. Se auzeau trei colpote care vesteau Invierea. Cand au ajuns la Sfanta Biserica slujeau acei trei sfinti pustnici, in vesminte aurite. Fetele o intrebau pe mama lor: „O fi oare o fericire mai mare decat aceasta?” „Merindele noastre pe care le-am socotit bune”, a zis mama, „ nu au trecere fata de frumusetea acestei Sfinte Biserici”. Totul era lucrat in aur si argint. Tanguindu-se si cunoscandu-si saracia, se rusinau de locul in care sedeau.

Smerite, fricoase, au trecut din viata, caci se mutasera pe veci in Rai, fara a trece prin vamile vazduhului si fara sa mai fie chemate la Dreapta Judecata.

Prin retragerea din lume, simplitate si rugaciune, cu credinta dreapta au castigat mantuirea si nici n-au gustat din ceaul mortii.

Aceasta femeie a stiut sa aprinda lumanari, sa-si tamaie casa din copilarie si sa ceara de la Dumnezeu iertare de pacate. A crescut fetele cu frica si cu dragoste de Dumnezeu. Cine ar mai face astazi asa?100 – Ca roua de pe iarba sunt pomeniti cei care se osandesc ei singuri, prin faptele lor. Vine noaptea si o aduce , vine soarele si o ia. Fapta urata nu se stinge nici intre oameni, nici la Dumnezeu.101 – Intru pomenire vesnica va fi dreptul. Sa iubiti dreptatea, ca sa luati cununa de aur si sa straluciti ca soarele.102 – Nu Dumnezeu curata sufletele, ca sa fie placute Lui, ci fiecare crestin, urmand poruncile lui Dumnezeu, nu-si urmareste mainile furand, nu-si intineaza sufletul cugetand murdar, ca sa fie injugatul satanei. Sa nu dusmaniti avutul altuia, ca faci inscris cu diavolul.103 – Bogdaprostele sunt cerneala bucuriei celui ce primeste. Se inregistreaza darurile, bogdaprostele si tot ce se da de pomana. Painea este tot temeiul pomenirii.104 – Pomenile facute in sila sunt ca roadele in vreme de seceta.105 – Indata ce s-a facut pomana de trei zile, se face inscrierea in cer si pe masura ce se fac pomenile, se face si mutarea de la un loc la altul. Aceasta nu e grija omului, ci e grija Ingerului Pazitor.106 – Sufletele lipsite sunt mult ajutate de Sfintele Liturghii, cu prescurile, cu untdelemnul, lumanarile, vinul, tamaia, date la Sfantul Altar.107 – Mortii cer mila de la cei vii, iar cei vii s-au departat de Sfanta si Dreapta Credinta, si petrec in nestire. Au uitat de sine, de viitor, de suflet si de moarte.108 – E bine primita pomana cu voia la toti, dar foarte bine primita e pomana sa nu stie toti si nici mai tarziu sa nu afle. Fa-o si taci.

110

109 – Se cade ca toti mortii sa aiba macar o rogojina ca adapost, ca sunt si pe acolo furtuni.110 – Cei ce isi roaga singuri moartea sunt trasi la raspundere, ca au fortat mana lui Dumnezeu cerand moartea. Acest lucru nu le este de folos si mai mult gresesc.111 – Cand cineva dintre morti este dezgropat, cu slujba pregatitoare, mare improspatare se face sufletului aceluia. 112 – Citindu-se rugaciuni la mormant, pentru cel ce este dedesubt, se face ca o chemare usoara, ca o veste buna, ca un ajutor, ca o mangaiere. Psaltirile sunt bune pentru toti cei raposati. Metaniile cu cerere de iertare pentru cei raposati se socotesc ca o poftire la petrecere si cei poftiti sunt pusi in loc de cinste. Cele trimise in numele mortilor sunt primite si le vede cel raposat ca printr-un gard urias, daca nu sunt tamaiate.113 – Pomenile dese usureaza sufletele, rugaciunile aduc odihna, darurile ii fac mangaiere, untdelemnul si lumanarile ii fac lumina, tamaia si smirna intocmesc prietenia intre pamant si cer.114 – Toate obiceiurile crestinesti care se fac in numele celui adormit, ii produc multa bucurie. Si caratul apei la un mort are rost. Tamaierile facute in numele mortilor sunt bine primite si pentru morti si pentru vii.115 – Tarina, pamantul date de pomana ii randuiesc sufletului loc in RaiulSfant. Iar via data de pomana se socoteste ca si Sfintele Taine.116 – Femeile depravate care fac pomenire, sa stie ca nimic nu ajunge la sufletele celor pomeniti, ca fapta lor urata lasa asupra acestora numai pacla si ceata.117 – Cei care si-au curmat singuri zilelepot fi ajutati daac-i pomeniti in rugaciuni si cereti lui Dumnezeu iertare pentru greselile lor. Daca pot fi pomeniti la Sfintele Slujbe, au nadejde sa-si imbunatateasca ori sa-si schimbe locul.118 – Pomenire: „Sa fie pentru sufletele celor raposati in Ortodoxie, carora nu le da nimeni si pe cei pe care nu-i pomeneste nimeni”.119 – Crestinii, intai sa-si faca griji pentru sufletele mortilor, cu rugaciuni, cu post, cu metanii, cu tamaieri cu litii, cu Liturghii, cu diferite prinoase si daruri, in masura in care pot, si atunci se vor usura sufletele lor, ingrijindu-se si de sufletele altora.120 – Sunt suflete care zac in intuneric de sute de ani. S-au razbunat pe familii, s-au ratacit de familii si au gresit lor de neiertat. Sunt uitati ca stancile nestiute de nimeni sub stratul gros al pamantului. Mare lumina se face cand dati flamanzilor si ziceti: „Sa fie de sufletul ortodocsilor carora nu le-a dat nimeni”.121 – Pentru cei inecati, sa se tamaie rufe albe la locul unde s-au inecat si sa li se dea de pomana. La fel si pentru cei accidentati. Apoi sa fie trecuti la ctitori, la orice Sfanta Biserica.122 – La fiecare capat de masa se afla cate un copac gatit cu tot ce e bun si se poate gusta. Acestia sunt pomii pe care ii duceti o data cu mortul. Sa nu faceti aceasta numai de forma. Caci, cum ii incarcati, ii gatiti, asa ajung la cei morti.123 – Pe cei morti de moarte napraznica, numai cititul Psaltirilor poate sa-i salveze., precum inscrierea la ctitori ai Sfitntelor Biserici. Sa li se faca fantani pentru salvarea sufletului.124 – Orice inchinator al Sfintei Treimi, care a avut vrednicia si puterea si dragostea sa faca pana la trei fantani cat traieste pe pamant, nu este nevoie ca dupa moarte sa i se mai faca fantani.125 – Lucrarea Litiilor se imparte in trei: celui ce a framantat, celui ce a copt si a celui ce a dat. Daca o singura persoana a factu toate acestea, primeste intreita plata.126 – Tamaia e ca o chemare dulce la masa, iar lumanarea e un dar al bucuriei nesfarsite.127 – La mormintele parasite, neingrijite si nestiute, sa tamaieze crestinii si sa aprinda lumanari, si de acolo vi se face parte si voua.

111

128 – Dumnezeu Tatal voieste ca sa fie pamantul una cu cerul, asa cum trimite lumina din cer pe pamant si crestinii nu se trezesc, ca sa pretuiasca darul lui Dumnezeu si sa deosebeasca binele de rau.129 – La ultima rasuflare din timp, intai e intrebat omul de tot ce a lucrat in viata, confrom celor scrise de Sfantul Inger Pazitor in timpul vietii. Dar Dumnezeu Tatal stie tot, dar vrea sa-i auda graiul gurii lui, ca sa-l confrunte cu tot ce este scris. Aceasta intrebare se face intr-o clipa si intr-o jumatate de clipa.130 – Sa se zica la pomenire: „Cu tot neamul cel crestinesc, cel adormit intru Ortodoxie”.131 – Sa nu se faca pomana faca „Calavie”, care inseamna „Cale vie catre Domnul”. Cei trei colaci inchipuiesc Sfanta Treime. Cealalta paine udata cu vin rosu, imediat ce se scoate din cuptor. Sa se guste fierbinti sau cel putin calda. Acest obicei cu „calavia” este adus de calugarii din Sfantul Munte, cand veneau cu diferite treburi in Romania. Ei erau plini de Duhul Sfant si semanau cuvantul lui Dumnezeu cu multa sfintenie.132 – Pomenirea celor morti, carora nu le da nimeni nimic, face mare valva in cer si mare bucurie, dar nu o primeste nimeni ca e data fara nume.133 – Pruncii ucisi ies la lumina sa ceara socoteala celor care ia- ucis si nu i-a lasat sa-si traiasca viata. Mamele lor vor zice: „Ne-au indemnat la ucidere soacrele si mamele, de frica saraciei”. Mama care trebuia sa-i nasca, sa-i creasca si sa-i iubeasca, se poate incadra intr-o singuta fapta: CRIMA.134 – Cei saraci, care nu au nici o posibilitatea de a face pomana, parastas, praznic pentru cei raposati ai lor, sa duca la preot o cana cu vin, o bucata de paine curata, o lumanare si numele raposatului si sa blagosloveasca preotul, apoi sa dea cui i se va intampla.135 – Cei ce nu fac praznic pentru cei morti ai lor, macar o data pe an, lucrarea lor crestineasca e ca o casa fara usa in timpul iernii viscoloase.136 – La pomenirea „cu tot neamul lor”, vin pana la al noualea neam, de la batrani si pana la prunci. Cand se face vesnica pomenire, e bucurie mare intre neamuri, care acum se intalnesc fata catre fata.137 – Nu cu bucate multe se satura sufletul celor mroti, ci cu binecuvantarea preotului facuta deasupra bucatelor. 138 – La pomenirea si sfintirea oricarui pomelnic, se unesc si se iubesc rudele.139 – Crestinul, care este pe moarte, sa faca marturisire distinsa, profunda, clara si sa ia Sfintele Taine.140 – Nici un examen nu este mai mare, oricat de inalta stiinta ar fi intre oameni, ca examenul mortii.141 – Cand ai fagaduit ceva mortilor, tine-te de cuvant, ca e mare pacat.142 – Sa nu se faca parastas fara impartire de lumanari. Lumanarile impartite sunt angajamente de martori rugatoare pentru iertare de pacate.143 – Bogdaprostele spuse din inima si cu convingere sadesc gradini de flori mirositoare.144 – Cei care sunt ucigatori de prunci, nu primesc prinoasele. Nevinovatul sange scurs face impiedicare.145 – Toti cei ce sunt pe pamant au obligatii familiale, au o indatorire sufleteasca, o obligatie sfanta pentru cei morti ai familiei, sa le ridice cruci, sa le faca fantani, sa ajute celor ce-si fac adaposturi, sa dea lemne pentru incalzirea batranilor nevoiasi, saracilor si a neputinciosilor. Fiecare sa dea putin, din putinul pe care il are.146 – Rugati-va pentru cei morti, faceti inlesniri pentru ei, ca sa vi se adauge si voua, ca urmasii vostri nu se vor mai ruga pentru voi.

112

147 – Sa va plangeti pacatele si greselile, caci la iesirea sufletului, acelea se vadesc intai. Cele mai grele pacate la oameni sunt: crimele, uciderile de prunci, impiedicarea plasmuirilor. Sunt condamnati cei ce au savarsit pacatul, cat si cei ce i-au sfatuit a face pacatul. 148 – Orice fel de binefacere, savarsita cu bogdaproste, sterge greselile.149 – Orice crestin botezat in numele lui Hristos, suflet are si fiecare are o datorie, o fagaduinta, ca sa-l dea Sfintilor Ingeri curat, pentru a merge cu el al Sfantul Scaun al lui Dumnezeu.150 – Pomenirile ce se fac prin Sfintele Biserici pentru sufletele mortilor, aduc mare usurare pentru odihna vesnica.151 – Pomenind des pe cei morti si incheind cu un „Dumnezeu sa-l ierte”, li se face multa usurare.152 – Cand pomeniti pe cei morti, incheiati cu un „Dumnezeu sa-l ierte”, iar pentru cei vii, cu un „Dumnezeu sa-l ajute”.153 – Ingrijindu-va de sufletele celor morti, luati plata indoita. Se pot face si zile de post pentru sufletele celor morti, a celor dragi si apropiati.154 – Pomeniti mortii vostri la rugaciune, macar o data in 24 de ore. Pomeniti si voi personal, nu numai la preot.155 – Tot ce se face pentru sufletele mortilor in numele lui Dumnezeu, agonisit din munca proprie, este foarte bine primit. Tamaierile si lumanarile sa nu lipseasca.156 – Fiecare vietuitor are de trecut examenul mortii si daca il ia cu intreaga reusita, a trecut prapastia, intrand in bucuria cea vesnica.157 – Nu putem indeplini datoriile mortilor daca nu avem grau. Graul nu este indeajuns de respectat de oameni.158 – Omul, nici pentru nevoile trupesti, nu trebuie sa se duca in lanul de grau.159 – Mortii nu cer, dar asteapta indelung.160 – Pomana facuta cu cearta e ca lacul statut, inverzit si imputit de arsita soarelui.161 – Cei vii sa nu-i planga pe cei morti, ci sa faca osteneala pentru a le trimite daruri: liturghii, litii, lumanari, tamaie, rugaciuni, milostenie, post, ca la niste rude, ca si cum ar fi in viata.162 – Sa zicem: „Pomeneste, Doamne, si pe crestinii ortodocsi inecati in apa fara voia lor”.163 – Cei ce au ucis si ucid prunci in pantece, isi taie cu buna stiinta viata neamului, jertfeste fiecare trupul diavolului, isi pustieste casa si stinge pe veci bucuria omeneasca si crestineasca.164 – Psaltirile citite fac mare usurare sufletelor pentru care se citesc.165 – Pentru ucideri de prunci in pantece, ucidere inainte de a capata suflet, cu voia mamei ori fara voia ei sau fortata de altii, se pot face saruri pentru cei 14000 de prunci ucisi de Irod.166 – Sa nu se imparta nimic colorat. Panzatura laba si orice fel de rufe albe. Sa se stropeasca cu Sfanta Aghiasma la mormantul unui prunc, pomennd nume barbatesc sau femeiesc. Mantuire este insa, trebuie alergare, osteneala, infranare, metanii, stapanire de sine, post.167 – Cui nu i se pot citi Psaltiri pentru usurarea sufletului, ii e de mare folos sa i se dea de pomana o Psaltire pe un bogdaproste.168 – Cele mai importante sunt cele 40 de zile cand se canta cantatile de Inviere. Sa nu va lipseasca Sfanta Cruce de la gat, iar maicile sa poarte vesnic periman.169 – Cei ce nu cred si zic ca mortii nu mananca si ca mortului nu-i trebuie nimic, gresesc amarnic. Toate cate se fac ii trebuie si ii sunt de mare folos.170 – Sa dai de pomana si sa zici: „Sa fie pentru sufletul crestinilor ortodocsi, carora nu le da nimeni”.171 – Sa aveti purtare de grija pentru sufletele mortilor, macar de 3-4 ori pe an.

113

172 – Bine este sa te rogi cu lacrimi pentru iertarea pacatelor celui raposat si sa regreti ca nu a cautat calea luminata a lui Dumnezeu.173 – Pe pamant se face tot ajutorul si pentru cei vii si pentru cei morti.174 – Cei ce s-au stins fara lumanare, au alungat cu gandul moartea, fara sa stie ca moartea lor va fi maine, la noapte sau chiar in clipa in care o alunga.175 – De cate ori se insemneaza crestinul cu semnul Sfintei Cruci, Sfantul Inger Pazitor ia nota de fiecare inchinaciune si la iesirea sufletului se socoteste, se fac calculele si dupa ce se socotesc faptele bune, sufletul pleaca mai departe.176 – Crestinul sa imparta si pentru cei pe care nu i-a pomenit si nu le-a dat nimic de pomana. Ca partea voastra de pomana de aici vine. Se adauga mai mult decat va vor da urmasii vostri.177 – Sa nu plangeti cand s-a pierdut careva (cand a murit), dintre voi. Sa plangeti cand ati pierdut o Sfanta Liturghie, privegherea unui Sfant, sa plangeti cand ati peirdut prilejul de a face o fapta buna, cand ati pierdut ocazia de a face bine cuiva, cand nu ati putut salva pe cineva dintr-o nevoie, sa plangeti la rugaciunile de cerere.178 – Mare bucurie au sufletele celor adormiti cand li se fac cele 40 de Sfinte Liturghii, 40 de parastase. Acestea inchipuie postul Domnului nostru Iisus Hristos de 40 de zile. Are mare insemnatate pentru sufletele necajite. Este de folos pentru toti crestinii, pana si pentru criminali, pentru cei ucisi fara veste, pentru cei morti de nastrapa, pentru cei inecati.179 – La moarte, Sfintele Icoane sa nu ramana in chilie, ci sa se imparta in numele raposatului. Numai o singura Icoana sa ramana in chilie, a Sfintei Treimi.180 – Va puteti salva mortii cu tamaieri, cu trimitere de daruri, cu Sfinte Liturghii, cu Sfinte Rugaciuni, cu lumanari, cu mancare calda celor flamanzi si cu ingenunchieri, cersind iertare de pacate.181 – Pentru cei morti, cand se fac rugaciuni, sa se marturiseasca cei ce fac rugaciunile.182 – Cele 40 de parastase sunt ca si cum ai merge de la intuneric la lumina si cam cum ai urca treptele Catedralei din Timisoara, pana la clopote.183 – Cele 40 de Parastase sunt de folos la tot sufletul care a trecut la Domnul. Oricat de multe greseli ar avea, din lipsa de cunostinta, din nedare de seama, toate se sterg prin deslegarile preotilor.184 – Sufletul, ca fulgerul alearga pe cer, intr-o clipa, de la apus pana la rasarit.185 – Depinde de cei ramasi in urma, adica de familia fiecarui suflet raposat, in ce masura se va osteni, ca sa-si indeplineasca obligatiile, si sufletul celui raposat sa treaca de la rau la bine ori de la o treapta la alta a sfinteniei.186 – Adu-ti aminte de sufletele mortilor, ingrijeste-te de ele, ca sa-ti salvezi sufletul tau. Gandeste-te ca si tu vei ajunge ca ei si te vei bucura daca altul se va gandi la tine si te va ajuta.187 – Cand se va lua sufletul tau, tu nu mai poti face nimic si depinzi de cei ramasi in viata, ce or vrea ei sa-ti dea.188 – Sfintii care sunt cinstiti de crestini se roaga Tatalui Ceresc pentru ei. Sunt ca niste avocati pentru ziua cea mare, cand sufletele vor merge la Dreapta Judecata.189 - Crestinii sa poarte de grija de sufletele celor raposati. Aceasta este prima intrebare la Sfanta si Dreapta Judecata.190 – Pomenirea mortilor din miez de noapte este mai primita decat cea din zi.191 – Moartea este ca si cand ai iesi pe o usa, avand toata siguranta ca nu te mai intorci.192 – Tamaia la mormant este de mare folos sufletului. Si pasii indreptati spre mormant sunt luati in seama.

114

193 – Nimic nu e mai de folos pentru sufletul crestinilor, trecuti din viata, decat Sfintele Liturghii, 40 de parastase cu Sfinte Liturghii, coliva, paine si vin. Acestea sunt coroana tuturor bunatatilor pentru sufletul crestinului. Mai ales aceia care poarta numele unui Sfant si sarbatoresc cu evlavie numele acelui Sfant. Il are ca mare ocrotitor.194 – Pomenirile prin gurile preotilor, in Sfintele Biserici, faca adaugiri frumoase sufletelor trecute din viata.195 – Rataciti sunt aceia care nu-si amintesc de cei morti ai familiilor lor.196 – Spanzuratii sunt biciuiti zilnic si plang cu amar si nedumeriti ceasul ratacirii.197 – Pentru cei spanzurati sa se plateasca Sfinte Liturghii, pentru sufletele lor, numarul lor sa fie egal cu numarul zilelor traite de Mantuitorul pe pamant, si va fi acel suflet nepatat (12185 de Sfinte Liturghii).198 – Numai gandind de bine si compatimind sufletul unui raposat, tot rugaciune se socoteste.199 – Cei adormiti fara lumanare sa nu fie lasati uitarii, ca acestia asteapta mereu. Asteptarea e grea si pentru cei vii, care au toate la indemana, darmite pentru cei morti. E tare greu!200 – E de mare folos pentru cei accidentati, sa li se dea Sfinte Vase si nu alte lucruri. Daca accidentatul poarta nume de sfant, sa i se dea de pomana o icoana a Sfantului al carui nume il poarta, sa o dea Sfintei Biserici sau unei familii de credinciosi care poarta numele acelui Sfant.201 – Toti care au murit prin surprindere, pe neasteptate, grabnici, in accident, sa tamaiati locul cu o rufa alba, o paine si 3 lumanari. Sa cautati om vrednic, cu acelasi nume, ca sa zica un bogdaproste pentru aceasta. Sa nu se inceapa pomenile pana ce unul dintre parinti, copii sau alt grad de rudenie, sa marturiseasca la preot greselile acelui mort. La Sfanta Inviere sa se dea lumanari pentru acel mort. Sa se dea 40 de Liturghii, cu Litie si vin. Sa se citeasca Psaltirea cu post, de trei ori. Sa se dea la Biserica Sfinte Vase, vesminte preotesti, Icoane si carti bisericesti.202 – Se poate sa nu fie scosi mortii niciodata. Tarana s-a dat taranii si s-a amestecat cu tarana. Daca s-a pecetluit groapa, pecetluita sa fie. Ca oasele pe care le scoti nu-ti vorbesc.203 – Daca totusi cineva vrea sa dezgroape mortii, sa-i dezgroape. Pentru sufletul lor, insa, nu este de nici un folos.204 – Pe langa ostenelile voastre, sa aveti purtare de grija si de sufletele mortilor, a parintilor, a rudeniilor, ale cunoscutilor, si chiar ale celor straini.205 – Asa sa ziceti: „Bogdaproste, Doamne, ca m-ai ajutat si cu toata inima am dat”.206 – Cei ce nu se inchina si nu se roaga lui Dumnezeu pentru iertarea pacatelor celor raposati, nu participa cu dreptii, oricate fapte bune vor avea.207 – Sa iubesti omul cat e in viata, decat sa te faci ca-l plangi dupa ce a murit. Atunci, nu ai nimic de primit, nici de la el, nici de la altii.208 – Dupa 7 ani, poate fi scos trupul celui mort prin: otravire, impuscare, injunghiere sau spanzurat, ca oasele sa le vada soarele si lumina zilei, iar sufletului sa i se faca din nou prohodul, dezlegari, ectenii, 40 de Psaltiri si din nou pomeniri.209 – Prima acuzatie care se aduce unui crestin este ca nu a ajutat parintii dupa de au decedat.210 – Coliva la praznicele mortilor (mosii), dusa la Biserica si pomenit pomelnicul de preot, este ca o anuntare, ca o instiintare din partea celor vii pentru cei morti.211 – Pentru cei accidentati, sa daruiasca familia Sfinte Vase sau vesminte preotesti. Acestea sunt de mare folos sufletelor ce s-au prabusit, prin surprindere, in intuneric.212 – Cand se face un parastas pentru un om inecat in pacate grele, cand se fac slujbe speciale in Biserici, cand se aprind lumanari, diavolii o iau la fuga, pentru ca ii ard lumanarile si cuvintele ce ies din gura preotului.

115

213 – Cand se citeste Evanghelia la morti, diavolii sunt improscati cu bolovani si fug de le sfaraie calcaiele.214 – Din an in an sa se faca sfintire de apa. Stropiti cu Aghiasma pentru alungarea duhurilor rele, iar pentru cei raposati, sa se faca pomenire cu preot.215 – Ajutati pe cei ce nu au aceste posibilitati, fiindca, jumatate din cele pregatite sunt ale voastre.216 – Cine a mers la inmormantarea preotului Gheorghe, de la Dumitresti, a luat plata insutita.217 - Mortilor, sa le dati si mult si putin. Bogdaprostea este de valoare si nu volumul sau cantitatea lucrurilor daruite.218 – A conduce un mort pana la locul de odihna, cantarile si cei care fac servicii trebuincioase, conduc sufletul pana la Sfanta Biserica, ca sa-l dea in primire Sfintilor Ingeri.219 – Cei care duc praporul, felinarul, sfesnicul, Sfanta Cruce, capacul cosciugului, se cade sa fie imbracati in alb. Cand cei rai au mers sa-L prinda pe Mantuitorul si sa-L duca la judecata, asa au mers: cu felinare, cu steaguri, cu faclii aprinse.220 – Mult gresesc aceia care iau bani pentru a conduce un mort la groapa.221 – Cei care faca servicii in jurul mortului, fara pretentii banesti sau alte daruri, primesc binecuvantare de la Dumnezeu, ca fiind slugi bune.222 – Daca s-au inmormantat oasele cu ectenii, cu preot si cu o mica datorie implinita, chiar daca nu a fost crestin ortodox, nu este nici o greseala.223 – Cavoul este inchinare la idoli. Nu foloseste sufletului si nici oaselor.224 – Ca sa se pastreze amintire pentru straini, pentru crestini, nu trebuie decat o Sfanta Cruce pusa la capul mortului, cu numele lui pe ea, ca toti care trec, sa se insemneze cu Semnul Sfintei Cruci si sa zica: „Dumnezeu sa-l ierte!”225 – Pentru persoanele botezate in numele Domnului, care s-au sinucis, pot fi salvate cu Psaltiri citite cu post si cu evlavie, prin donare de vesminte preotesti, carti de cult, cu Vase Sfinte.226 – Celor morti li se cuvine o Sfanta Liturghie si din cand in cand, o lumanare aprinsa sau o mica milostenie. Arata respectulu nostru pentru cei morti.227 – Mortii pe care ii pomeniti in pomelnicul mintal, la iesirea sufletului, vor veni de fata sa va ajute, in semn de recunostinta ca v-ati rugat pentru ei.228 – Sunt obligati, cei vii, ramasi in viata, vietuind in voie libera sub Cerul Sfant, sa-si ridice dreapta, insemnandu-se cu Semnulu Sfintei Cruci, macar in cuget rostind pe cei inecati: „Doamne, iarta-i pe ei, iar pe noi cei vii, cu puterea Ta, indreapta-ne”.229 – Cand se imparte panza alba penrtu punte, dovedeste mai multa inclinare catre cele Dumnezeiesti. Sa nu se puna prea multe daruri. Sa nu lipseasca trei paini, si sa se aprinda patru faclii. Masura panzei sa fie de cinci metri. Aceasta inchipuie cele cinci rani principale ale lui Iisus Hristos. 230 – Nu toate greselile sunt de acelasi fel. Una este furtuna, alta este patima desfranarii. Rea este zgarcenia. Mandria este deopotriva cu dispretul. Grea este vorbirea de rau a apropelui. Cele mai grele insa sunt para si minciuna.

A aparut in fata Apostolilor un om gol, cu parul carunt, iar pe umeri purta dasageste doi bolovani mari, aproape de marimea unor saci. A scos un racnet grozav, zicand: „Eu sunt cel ce am mintit si am parat. Toata viata numai din asta am trait. Primeam daruri pentru minciuni si paraciuni”. A cazut jos cu bolovanii peste el. acum, cersea iertare de la Sfintii Apostoli. Dar, fiecare ce a lucrat in viata, aceea primeste.231 – Cel ce nu a pretuit in viata cinstea si omenia, in veci se va chinui.

116

232 – Cand se pomenesc la Sfanta Liturghie, pomelnicele date de urmasi preotului, toate rudele se intalnesc, dar nu vorbesc. Sunt mulumite ca se vad. Ca sa ramana impreuna, nu se poate, decat daca li se fac 40 de dezlegari, 40 de Psaltiri citite cu post, sau metanii cu lumanari aprinse, 3 lumanari in afara se candela, care trebuie sa fie mereu aprinsa. Sa se imparta trei Sfinte Icoane, cu Sfantul caruia ii poarta numele cel raposat.233 – Daca cineva cunoaste greseli pe care nu le-au marturisit cel raposati, poate sa le marturiseasca persoana respectiva la preot si daca primeste canon, sa-l faca.234 – Bucuria pentru sufletele mortilor e ca o roua pe pamant, care la rasarit de soare veseleste toata verdeata, toate plantele, toate toate buruienile. 235 – Sufletele care nu s-au pregatit inca de cand erau in trup, le este foarte greu in lumea cealalta.236 – Piedica nu care oamenii leaga picioarele mortului, nu are nici o valoare, daca a fost desfacuta sau nu, caci trupul, tot putregai va fi.237 – Cititi Acatisul mortilor cu evlavie, pomenindu-i pe toti mortii din familie si chiar straini, ca sa aveti adaosuri de fapte bune.238 – In toamna, mare lucrarea se face in ceata celor adormiti cand ii pomeniti, mai ales a celor straini.239 – Sa aveti grija de sufletul mortilor, ca de acolo vi se face parte, care va va fi de mare folos.240 – Cand se citesc pomelnicele celor morti, au mare bucurie.241 – Pentru sufletele aflate in intuneric si nu numai, afara de cele 40 de parastase, sa li se imparta cate cinci Sfinte Icoane, cu chipul aceluiasi Sfant, caruia ii poarta numele, pentru salvarea lor.242 – Cand moare cineva din familie, toti cei ramasi, isi indrepata pasii si nadejdea in Cel de Sus. Unii devin chiar credinciosi, si vor sa se execute lucrarile intocmai. 243 – Parastasele si dezlegarile sunt de mare folos. Apoi, ctitoria, ca sa se citeasca Psaltiri cu post si metanii, pomenind in taina sufletele, de trei ori cate trei Psaltiri.244 – Un suflet nepregatit, cu capul plin de bautura, se cade sa i se plateasca atatea Sfinte Liturghii cate se fac intr-un an, in Duminici si Sarbatori, inmultite cu cati ani a trait Mantuitorul pe pamant si este salvat.245 – Ctitoria este pentru cel raposat ca o camera calda si plina de lumina, unde sufletul poate sa-si afle odihna si chiar fericirea.246 – Cine citeste cu evlavie Psaltirea pentru cei raposati, este ca o mana sanatoasa care salveaza un suflet din patimi grele.247 – Cei care cunosc din faptele rele ale mortilor apropiati, sa le marturiseasca in fata preotului si-i fac multa usurarea acelui suflet.248 – Pomenirea la Sfintele Rugaciuni a celor morti, se simte ca o roua peste florile parfumate sub cerul binecuvantat.249 – De cate ori se pomeneste sufletul unui mort la rugaciune, la Sfanta Liturghie, este ca un apel si se face mare usurare sufletului aceluia, pana se vor stinge toti urmasii care isi vor mai aduce aminte.250 – Chemarea la Dumnezeu pentru unii care se sting din viata este ca o veste plina de bucurie.251 – Cand sufletul este dus la Scaunul Dumnezeirii, este o mare sarbatoare sfintita, mai ceva ca un praznic pe pamant. In cer este liniste deplina, si numai glasul Domnului se aude si cantarile ingeresti. Pe cand, pe pamant, sunt numai susotele, rasete si vorbe desarte.

117

252 – Cand corpul unui om nu mai permite nici un fel de medicamente, nici un fel de alimente, nici un fel de lichide, nici macar apa, atunci, sufletul lui isi face inscrierea pentru plecare din trup.253 – In lumea celalata, vei recunoaste singur: „Mama pentru mine a fost o adevarata mama, insa eu nu i-am fost cu adevarat fiica, fiindca nu i-am ascultat sfaturile. Adesea, ori ii respingeam vorbele, dispretuindu-o ca pe o nestiutoare sau nu-i raspundeam pentru iubirea ei de fiica, desi ea imi ierta toate ale mele”.254 – Cei care au murit in invalmaseala, in razboaie, s-au curata de toate pacatele, spalandu-se cu sangele agonisit din copilarie.255 – Cei care s-au marturisit la duhovnic, s-au spalat cu rusinea si cu lacrimile.256 – Iar cei ce au raposat spovediti si nespovediti, varsandu-si sangele, s-au spalat si s-au curatit de multimea pacatelor si se afla in spatele mucenicilor. Vor fi pomenit in veci.257 – Pomeniti vor fi si in Sfintele Biserici unde s-au inscris.258 – Pomenirile si Parastasele puse in afara celor care sunt obligatorii, sunt bine primite, sunt ca niste bucurii deosebite pentru cei raposati.259 – Cea mai curata jertfa pentru sufletele celor raposati, care n-au fost pregatiti, desi credeau in taina Sfintei Credinte, dar au amanat de azie pe maine pregatirea lor, le sunt de mare folos cele 40 de Parastase repetate. Dar mai presus este Ctitoria. Iar mai presus de ctitorie, sunt Sfintele Liturghii, egale la numar cu numarul zilelor traite de Mantuitorul pe pe pamant.260 – Cand cineva ti-a zis de trei ori „bogdaproste”, „bogdaprostea intreita”, e ca pecetea si nu se mai poate lua, irosi sau sterge.261 – A trecut un batran sarac din viata. Traise intr-o coliba si a ramas acolo, nestiut de nimeni. Si prin pronie cereasca, Sfantul Inger, pazitorul vietii lui de la Sfantul Botez, vazand ca treceun sir de care pe acolo, s-a prefacut intr-un copil descult, imbracat intr-o rochita rosie. I-a oprit pe calatori si le-a zis: „Opriti! A murit tata”. Si oamenii l-au intrebat: „De ce plangi?”. Un batran, i-a zis: „Mama ta nu este acasa?” „Eu nu am mama si se ineca in plans”.

Au mers cei trei cu carele la coliba si au vazut cum statea corpul neinsufletit, cu fata in sus, cu mana dreapta ridicata spre cer, cu degetele formand Sfanta Treime. Si copilul a spus: ‚Il luati pe tata si pe mine pana in primul sat, unde sa se poata face inmormantarea. Eu voi ramane copilul vostru. Care va vrea sa ma ia. Am sa raman supus, numai sa-l inmormantati pe tata”. Fata scaldata in lacrimi i-a induiosat pe cei trei. Si se intreceau ca sa ia asupra lor aceasta povara.

A luat cel mai batran mortul, dar copil a disparut Au ajuns sa-l ingroape, dar nu stiau numele mortului si au zis ca copilul a fost hot, a fost naluca. L-au auzit insa vorbind, il vedeau plangand. Au zis ca a fost duhul rau. SI se intrebau: „de ce nu a luta si mortul la plecare?” Acum toti dadeau inapoi. Cel batran a zis ca-l inormanteaza el. fiind mai batran, si-a luat acest angajament, ca este plin de pacate. Au ajuns la o intelegere si s-au hotarat sa-l ingroape in primul sat. Dar si mortul a disparut din caruta lor. Atunci au zis a doua oara ca i-a inselat satana.

Cel batran a zis ca aceasta este o minune dumnezeieasca si nu trebuie sa o lase asa, in intuneric, „ci sa ne indreptam calea catre Dumnezeu. Si atunci, Dumnezeu va face cu noi alta minune, mai mare si mai patrunzatoare”

„Eu sunt miscat din toate inchieturile”, a zis batranul, si vreau sa ma indrept de toate greselile pana imi va iesi sufletul din trup. In numele Domnului, va zic si voua, sa ma urmati.262 – Orice dar, cat de mic, trimis unui suflet raposat, se mareste si se inmulteste.263 – Fericite sunt sufletele celor morti, care la Sfantul Botez au primit numele unui Sfant.

118

264 – Cei care nu pun rugaciuni pentru cei raposati ai lor, raman ca uitati si la iesirea sufletului din trup sunt intrebati, si jale mare si durere pentru cei care nu gasesc raspuns.265 – Toate sufletele au nevoie sa primeasca de la cei ramasi in urma Sfinte Liturghii. Sa se faca daruire la constructia Sfintelor Biserici, la repararea lor, la pictura, la cumpararea unor Sfinte Odoare. Sa se faca tamaieri in case.266 – Pe cei care mor nepregatiti, cei ramasi in urma trebuie sa-i ajute, ca daca nu, li se ia din portia celor ramasi si li se da ca ajutor celor adormiti.267 – Pomenirea „din neam in neam” face adaos si inseninare pentru cei raposati.268 – Cele 40 de Parastase fac numai bine. Schimba sufletul de la un loc bun la altul mai bun.269 – Pentru cei morti care nu se mai pot ajuta singuri, oricat de mult ati face, sa nu vi se para mult, ca e pentru vecie. Din ele vi se va adauga si voua.270 – Femeile care ajuta la pomana, sa fie curate si trupeste si sufleteste.271 – Prin marturisirea facuta de parinti, se sterg pacatele copiilor, se iarta chiar si neplacerile create in familie. Acel suflet pe care il marturisesc parintii, se curata si alb se face.272 – Cei care cunosc cu adevarat credinta si cauta sa indeplineasca anumite cerinte, nu mor cu adevarat, ci pleaca, ca printr-o chemare.Numai cei care neaga credinta si batjocoresc prin adunari Puterile Sfinte, mor inecati in pacate.273 – Ctitoria ii aduce pe cei din iad la lumina vesnica.274 – Cel ce renunta la tot si salveaza pe cei raposati, ca si acestia sa ajunga la treapta de a fi rugatori la Scaunul lui Dumnezeu pentru cei vii, acela va primit plata multa in ceruri.275 – Mutarea sufletului de la un loc la altul, se face dupa cum se silesc cei de pa pamant.276 – Fiecare, cand pleaca din viata, lasa lumea cu toate podoabele, cu toate placerile ei si se duce numai cu faptele bune, facute in ascuns si in public.277 – Aveti grija in Postul Mare de sufletele celor morti, dar si de ale celor vii.\278 – Medicamentele au scopul lor, dar cand e vorba de stingere, cand firul vietii s-a rupt, medicamentele nu intretin sufletul . medicamentele alina suferinta si ii da bietului om dispozitie, ii da speranta de viata, cu toate ca e moartea pe umarul lui.279 – „Aici am de toate – ne marturiseste un suflet- am gasit tot ce mi-a dat si am trimis eu treptat, treptat. Si tot ce mi-au trimis ai mei, dupa ce am plecat, le-am primit si sunt aici”.280 – Sufletul, la iesirea din corp, viziteaza toate locurile pe unde a fost cat a trait pe pamant. Lacrimile celor vii strica linistea celor morti.281 – Deci, tot omul pacatos si nevrednic in viata, din moment ce a primit Sfantul Botez in pruncie, este crestin. Apoi, fie ca e randuit inca de la plasmuire, fie din cresterea proasta data de parinti sau felul de viata treint in destrabalare sau din cauza saraciei, insulta credinta, batjocoreste Sfintele Taine ale lui Dumnezeu, cand este in pragul mortii, merita si trebuie sa fie iertat de ai sai si chiar de cei straini. Dupa moarte, urmeaza sa-i indeplineasca preotul toate datinile, urmasii sa staruiasca in diferite jertfe si Sfinte Liturghii, cu jertfe binecuvantate la praznice imparatesti si mai mult decat orice, sa ii faca ctitori la Sfintele Biserici, care se zidesc din temelie. La ctitorie intra si cei care s-au sinucis.

119

Capitolul V

Diverse invataturi care nu se regasesc in celelalte capitole

In acest capitol se gasesc diverse invataturi, ziditoare de suflet, care nu puteau fi incadrate in primele 4 capitole. De aceea, le-am asezat in acest capitol, caci ele intaresc si ajuta sufletul crestinului. Apoi, si acestea sunt legate de capitolele anterioare, ajutand la mantuirea sufletului.

Sunt invataturi deosebit de importante, spuse de Maica Sfanta, intocmai pentru a intari credinta cea adevarata in inimile si sufletele crestinilor. Caci, crestinii erau cazuti in somnul adanc al pacatelor. A fost nevoie ca cineva sa-i trezeasca, sa sune desteptarea.

Si Dumnezeu Tatal, a trimis pe Nascatoarea de Dumnezeu sa ne vorbeasca, sa ne invete, sa ne indrepte pe calea mantuirii sufletelor tuturor crestinilor.

Sanu va leneviti nici voi, ci mai vartos sa insistati si sa cercetati invatatura cuprinsa in acest. Ea va va intari sufletul si lasand la o parte rautatea si placerile acestei lumi, va veti indrepta pe drumul spinos al mantuirii, la capatul caruia va sateapta cununile vietii vesnice si locul de odihna vesnica.

Cine vrea sa-si mantuiasca cu adevarat sufletul, sa-si desfunde urechile, ca sa aude mai binesi mai clar, glasul celui ce striga in pustie: „Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia Cerurilor”.

Pe acesta il completeaza Mantuitorul Iisus Hristos, atunci cand ne spune: „Pocaiti-va! Ca nu stiti nici clipa, nici ceasul in care vi se va cere sufletul”.

Putem fi no oare atat de nesimtitori si pasivi la auzul cuvintelor Inaintemergatorului Domnului? Dar la auzul cuvintelor Imparatului Imparatilor? Bine ne-ar fi daca am luat aceste cuvinte ca pe un indemn, ca pe o chemare, ca pe o strigare catre Imparatia Cerurilor. Fericit este acela care primeste aceste cuvinte dumnezeiesti, ca pe o porunca a lui Dumnezeu si mai fericit este acela care o si duce la indeplinire.

Dar, sa rasfoim si sa patrundem adanc taina mantuirii noastre, ce ne-a pregatit-o noua Bunul si Milostivul Dumnezeu, prin dulcele glas al Imparatesei Cerului si a Pamantului.1 – Plange pamantul, cu toate cate sunt pe el, pentru sangele nevinovat care se varsa zilnic.2 – Mergi la Sfanta Biserica. Fa supunere celor mari si da cuvant de mangaiere celor mai mici.3 – Acele suspine cele auziti in noapte, sunt sufletele celor care au murit fara de vreme si n-au fost pregatiti pentru moarte. Insa, au trebuit sa se supuna legilor si ordinelor celor mai mari. Prin supunere si-au aflat moarte, dar ei nu erau pregatiti. S-au spalat de pacate cu sangele lor, insa, ca sa poata trece la Patria cea de Sus, au trebuinta, au nevoie de slujbe, platite si facute de urmasii lor.4 – Sa faceti coliva si cele 40 de Parastase pentru eroii neamului. De mutat la capitolul cu Pomenirea mortilor.5 – Fa totul cu rabdare si tacere. Pastreaza taina taina pana iti randuiesc preot duhovnic, care te va ajuta.6 – A venit timpul sa cunosti rautatea oamenilor si puterea lui Dumnezeu. Sa ai credinta si nadejde nestramutata.7 – Nu este blagoslovenie, ca femeia intinata cu barbat, sa intre in Sfantul Altar.8 – Nimeni nu greseste lui Dumnezeu, ci greseala este a sufletului sau.9 – Unui om credincios, daca nu are si fapte bune, nu-i foloseste credinta la nimic.

120

10 – Zice Domnul: „Toti crestinii, mult credinciosi, care stau in Sfanta Biserica, cu frica si cu umilinta, in timp ce Mielul se jertfeste, vrednici sunt sa-i numesc slugile Mele”.11 – Cauta sa fii pilda tuturor. Multumesc cucernic la buna-ziua si vorbeste cat se poate de frumos si de placut celor ce te intreaba.12 – Daca cineva iti spune un cuvant impotriva altuia, tu sa-i zici: „Dumnezeu sa-i poarte de grija”.13 – Numele unei manastiri sau catedrale: „Salvarea sufletelor tuturor Eroilor Romani”.14 – Tot omul care vietuieste pe pamant, bine ar fi sa aibă la tot pasul frica de Dumnezeu in inima. Atunci s-ar mantui usor.15 – Cand se zideste un locas sfant pe pamant, se zideste si in cer. 16 – Sfanta Cruce facuta in sila, cu lenevire sau stramba, nu este primita.17 – Daca ai primit canon, sa-l faci. Daca ceva real te-a oprit, marturisindu-te fa-l si pe acela.18 – Cauta sa nu te indulcesti cu bunurile lumii in care traiesti, ca toate sunt desertaciuni in fata lui Dumnezeu.19 – Femeia, cand e in necuratie, sa nu intre in Sfanta Biserica. Daca indrazneste, isi pierde plata din ceruri.20 – Crestinul care sarbatoreste Sfanta Duminica, i se da sa guste din apa vie, din ceruri.21 – De cand se da binecuvantare, nimeni sa nu iasa din Sfanta Biserica, pana nu se da Sfanta Anafora.22 – Toata firea omeneasca ce poarta trup, e pacatoasa. Se poate curata si indrepta prin diferite osteneli.23 – Diavolul nu te invata sa aprinzi tamaie ori lumanari, niciodata.24 – Dreptii, in cer de-a pururi sunt veseli si slavesc necontenit pe Dumnezeu.25 – Toate cele de pe pamant slujesc poruncilor lui Dumnezeu.26 – Odata, are sa straluceasca adevarul pe pamant.27 – Sfintele Icoane si Sfintele Cruci stau impotriva celor rai, impotriva navalirii altor neamuri. De aceea, le urasc cei rai.28 – In cer, totul s-a facut prin cuvantul lui Dumnezeu. El a zis si s-au facut toate. Pe pamant lucreaza o multime de oameni cu fel de fel de idei si fiecare naste pacatul ei.29 – A va pocai insemna a face macar jumatate din cele ce auziti in Sfanta Biserica, din Sfantul Altar ori de la strana.30 – sa va plecati in fata celor mai mici, ca sa le dati invatatura.31 – Anii durerilor vor fi atunci cand nu veti mai dormi in paturile voastrea si cand nu va mai avea omul sa manance mancare proaspata si la vreme, si boli grave o sa faca prapad in lume.32 – Greselile oamenilor ii dau puteri sporite satanei.33 – Tot omul care-l cleveteste pe fratele sau, pe Domnul Il rastigneste si in ziua Invierii se imbraca cu haine de ocara34 – Clevetirea este pacatul cel mai mare.35 – Nu plangeti in Ziua Invierii, oricat de scarbiti ati fi.36 – Toata stiinta si invatatura omului sunt pentru cele ce le face pe pamant, insa pentru ceruri este alta cale: sa creada, sa slujeasca si sa-l iubeasca pe Dumnezeu.37 – Sa nu va ramana mintea la ce vedeti, ci urechea urechea sa o aveti catre tot cuvantul lui Dumnezeu.38 – Pentru a te mantui, cauta sa fii pilda tuturor: nu lipsi de la Sfanta Biserica si implineste ce scrie in Psalmul 14.39 – Sa iubesti dreptatea si sa marturisesti adevarul, ca acestea iti vor fi luminarea vesnica.

121

40 – Doua femei veneau de la Sfanta Biserica. Prima ducea cu ea un buchet de flori de margaritar, cu miros placut. A doua ducea cu ea un mototol de ciulini ca tavalit prin pacura. Aceste femei traiesc intr-o casa. Au mers impreuna la Sfanta Biserica si stau in acelasi loc in Sfanta Biserica. Au ascultat slujba facuta de acelasi preot, care a citit aceeasi Evanghelie. Si iata ce a cules fiecare.41 – O parte din crestini s-ar multumi sa auda o parte cele vazute de Maica Iuliana. Iar Maica Iuliana, dupa ce le-a vazut, a poftit foarte mult sa le si aiba.42 – Psalmul 6: „Aduce-se-vor Imparatului fecioare in urma ei, cele de aproape ale ei, se vor aduce ei”. Adica in urma Imparatesei, unde a stat Maica Domnului atatia ani, in Sfanta Sfintelor. Nu au voie sa slujeasca cu preotii in Sfantul Altar femei ce au fost casatorite cu barbat, ci numai fecioare curate.43 – Pentru orice inceput de suparare si manie, prima cauza este lacomia.44 – Nu-ti face griji ca s-au suparat oamenii. Teme-te cand se va supara Dumnezeu si Sfintii Parinti, caa atunci e tare greu.45 – Sfintele Icoane nu pleaca la drum fara rugaciuni, fara preot si fara de cantari de lauda si slava.46 – Cand stii ca ai dreptate, niciodata nu te deznadajdui, caci dreptatea, chiar daca oamenii vor sa o omoare, la Dumnezeu nu moare.47 – Unii calugari motiveaza ca sunt bolnavi, dar de murit nu moare nici unul. Sub acest motiv mananca mai bine si doarme toate noaptea.

Oare, cati soldati sunt intr-un regiment, n-au nici o suferinta? Ei dau intaietate supunerii celor mai mari si apoi suferinta lor. Aici, la ascultare au intrecut calugarii.48 – Pe cel ce iubeste saracia de buna voie, il iubeste Dumnezeu. 49 – Orice crestin, care iubeste dreptatea, in ziua judecatii, se infatiseaza cu lumina ei si trece nejudecat.50 – Cine se spala de tot pacatul, citeste rugaciunile ce se afla in carti, a intors spatele la rautatea pamanteasca si urmeaza calea catre Dumnezeu.51 – Tot omul ce traieste pe pamant si zice ca este crestin, sa se sileasca sa se si mantuiasca.52 – Gandeste-te la cuvantul din Evanghelie, care spune ca a umblat Domnul pe mare ca si pe uscat, si vei trece apa.53 – In timpul Axionului, diavolii nu mai raman in Sfanta Biserica.54 – Cand mergi la o chemare imparateasca, nu mai este timp sa-ti faci si voia ta.55 – Manastirea Podul Bulgarului sa se faca pentru mantuirea acelora care s-au pierdut, cu miile, fara sa vrea.56 – E mai greu sa te temi sa nu te poti smeri, decat sa ceri iertare pentru greseala.57 – Clevetirea innegreste haina Sfantului Botez si o face urat mirositoare.58 – Supunerea cea mai mare e mai sfanta decat orice.59 – Cele povestite si aratate de Maica Domnului sunt numai pentru folosul celor ce vor sa fie adevarati crestini.60 – Nu-i impovarati pe cei ce vin la Sfanta Manastire cu necazurile si greutatile voastre. Ar fi mai placut lui Dumnezeu, ca acestia, sa plece de la voi cu sufletul, ca si cand ar fi vizitat un colt de rai, impodobit cu fel de fel de pilde frumoase. 61 – A fi schimnic nu e un adaos la leafa si nici nu esti la un rang inalt, ci este o obligatie sufleteasca, dreapta pentru sufletul aceluia ce o cere.62 – Voi va bizuiti pe puterile voastre si iutati puterea lui Dumnezeu cea nemarginita.

122

63 – Calugarii sau calugaritele care au imbracat haina calugareasca si le place sa umble prin lume, plisind de la Sfintele Liturghii, li se ia inapoi haina de Puterile Ceresti, ca fiind pangarita.64 – Nu cautati sa aratati vinovatia omului rau fata de altii, ci mai bine lasa-l in pace.65 – Intre oameni este iubirea de sine, si de la iubirea de sine izvoraste rautate si uraciune.66 – Unele femei crestine bat laptele in putinei in timpul Sfintei Liturghii. Acest lucru il fac si in viata de dincolo de mormant, iar cand obosesc, vine un arap negru si le biciuieste sa nu se opreasca din batut, nici ziua, nici noaptea.67 – Tot ce se lucreaza Duminica, este facut la indemnul satanei.68 – Feriti-va de orice treaba Duminica, ca sa nu va fie judecata prea aspra. Fiti crestini cu faptele, nu cu numele.69 – Nu va indulciti de cuvantul oamenilor mincinosi, ci va pregatiti de suferinta.70 – Scris este: „Cu ochii tai vei privi si rasplatirea pacatosilor vei vedea”.71 – Cel ce pomeneste pe diavol o data, sa nu manace nimic in acea zi. De-l va pomeni a doua oara, nici sa nu mai vorbeasca cu nimeni in acea zi. De-l va pomeni si a treia oara, in acea zi sa stea inchis in camara lui, nici sa bea, nici sa manace si nici sa vorbeasca cu cineva.72 – Preotesele sa imbrace haine negre si sa le poarte cu demnitate si pentru a fi pilda si altora, sa vietuiasca in pace alaturi de preotii lor.73 – Cine isi serbeaza ziua, sa fie cu voie buna fata de toata lumea, sa cinsteasca pe Sfintii din ziua aceia si pe cel al carui nume il poarta, ca mult au patimit pentru sfanta credinta. 74 – Cand va intreaba cineva daca faceti cutare lucru, nu raspundeti „Da. Il fac”, ci ziceti: „Nu stiu, Dumnezeu stie” ori: „Daca imi ajuta Dumnezeu, il voi face”.75 – Tot rodul ce este in femeie este viata. Cel ce stinge acea viata, nu este decat un criminal.76 – Vesmantul sufletului nu se pateaza cu cele ce vin din vazduh. Numai daca il patezi tu, cu faptele si gandurile tale.77 – Sa nu izvorasca din inima ta ganduri rele.78 – Dintr-o vale au iesit multi oameni negri, subtiri si cocosati, si mai inalti de un stat de om. Pe drumul pe care erau ei, venea o multime de lume, barbati, femei, batrani, tineri, fete si copii. Toti aveau in mana cate o legatura, altii traiste, unii saci, altii cosuri sau desagi, unii cu cate o roaba si parte din ei cu carute. Toate erau cumparaturi din piata si targuri facute in acea Duminica.

Acei negri, au inceput ai jefui pe oameni: lua cosurile, trasitele si le varsau in acea rapa, de unde au iesit., faceau hora si le calcau in picioare. Iar cei din drum, luau totul de la oameni: carne, peste, faina, orez, sare, paine, cereale si le aruncau in vale.

Deci, tot ce crestinul cumpara duminica, diavolii le joaca in picioare, iar noi le mancam. Numai de acei care au dat de pomana sau au primit de pomana, diavolii nu se ating.

Asa procedeaza cei ce vor sa slujeasca la doi Domni. Se scoala de dimineata, merg la piata, fac cumparaturi si ajung la Sfanta Biserica obositi, plini de nervi, tocmai cand slujba e pe sfarsite sau nu ajung deloc.79 – Viile de pe pamant s-au stricat de multimea multimii pacatelor oamenilor. Toate s-au stricat de pangarire si iubire de nedreptate. E gata sa se strice si legea crestineasca.80 – Ca sa faci voia lui Dumnezeu, ar urma sa fii ca un necunoscut ce aiureaza la marginea drumului, pe care nu-l aude nimeni si nu-l vede nimeni.81 – Intr-un lac mare argintat, se aduna lacrimile credinciosilor care triesc in necazuri si sufera dupa dreptate. In el fac baie si se spala la iesirea sufletului din trup.82 – Cel ce e sarac de fapte bune, sufletul, in frig sta in vecii vecilor.

123

83 – Intotdeauna sa se socoteasca omul nevrednic cu inima si cu cugetul. Sa se apropie cu umilinta de Sfintele Icoane si de toate cele sfinte, si Dumnezeu oricand il primeste.84 – Nu e placut lui Dumnezeu, una sa gandesti si alta sa vorbesti.85 – Dumnezeu vrea binele fiecaruia cas-a nascut pe pamant, cu trup omenesc. Insa, dintre acestia, nu multi umbla in calea Domnului, ca sa afle poruncile Lui si sa se osteneasca a le indeplini.86 – Nimeni nu s-a mantuit de la petreceri si desfatari pamantesti, ci numai cei ce s-au ostenit.87 – Sa nu urati pe nimeni si sa fiti prietenii lui Dumnezeu si a Sfintilor Lui.88 – Toiag la drum sa-ti fie nadejdea.89 – Atotputernicul sa blagosloveasca tot ceea ce se pleaca la pamant. Cei ce urmeaza dupa randuiala Sfintilor Parinti, vor fi daruiti, iar cei ce fac supunere dupa cuvantul oamenilor, vor fi platiti. Mai mare este darul decat plata. Darul este pentru suflet, plata este pentru trup.90 – Toate cate voi le socotiti drepte, nu sunt drepte si in fata lui Dumnezeu. Fiindca fiecare faceti dreptatea dupa cum o intelegeti voi.91 – Cea mai frumoasa, mai curata si mai trainica haina, este cea facuta cu multe osteneli si fapte bune.92 – E bine ca tot crestinul sa aprinda tamaie in fiecare zi.93 – Tot omul ce munceste Duminica, in timp ce se savarseste Sfanta Liturghie, dupa ce moare, asa petrece in veacul veacului, cu fel de fel de jivine necunoscute si scarboase, de care ti-e frica sa le si vezi.94 – Va veni timpul cand vor fi lupte de pe pamant si pana la cer.95 – Tot ce se face prin tragere la sorti e facut cu sfintenie.96 – Nu se ia nimic din Sfanta Biserica, se arde si cenusa se ingroapa. Nu te poti servi de acele lucru in gospodarie.97 – Cantaretii si paraclisierii, care iau lucruri din Sfanta Biserica, nemaifiind de trebuinta, vor fi intrebati de ele si la vama furilor, vor fi opriti.98 – Mai placut este pentru o femeie sa stea langa pangararea unui barbat, luat prin lege, cu cununie, ca la sfarsitul zilelor se incununeaza cu cununa stralucita. Decat sa mearga la manastire si sa se lupte cu atatia nevazuti diavoli.99 – Boaba graului are intiparita fata Mantuitorului Iisus Hristos.100 – Femeile care au facut avorturi si au omorat pruncii inainte de a se naste sunt osandite pentru vesnicie sa nu se bucure de nimic, pentru ca au stricat zidirea mainilor Stapanului. E pacat sa strici, sa calci o floare, darmiteo faptura vie.101 – Pentru aceste femei este bine sa aiba grija de copii saraci, sa-i imbrace, sa-i incalte, sa-i hraneasca, sa-i adaposteasca, acelasi numar de copii cati a avortat si la urma sa-i inzestreze. Dupa aceasta, sa mearga la Sfanta Biserica, la preot, cu lumanri, cu tamaie si sa plateasca Sfinte Liturghii.102 – Femeile care leapada pruncii, fara voia lor, sa duca la preot trei paini proaspete, sa le blagosloveasca pe numele acelora fara de nume. Sa le imparta la trei femei insarcinate, se poate si la mai multe. In numele Sfintei Treimi, sa faca acest lucru de trei ori si este slobozita de grija pacatului.103 – La orice greseala, daca este cainta, este si iertare.104 – Toti crestinii care cred in Sfanta Cruce, o marturisesc, lupta si rabda pentru Sfanta Cruce, se izbavesc de cel mai greu pacat.105 – Cereti sa va binecuvinteze Cel ce binecuvinteaza toata faptura.

124

106 – Dumnezeu a chemat calugarii in locul de lumina, ca la randul lor, sa dea lumina la tot poporul. Dar, ei aleg calea intunericului si lumea din afara nu se alege cu nimic.107 – Nu toti cei ce intra in Sfanta Biserica, primesc, in chip nevazut paine cereasca. Unii au mancat inainte de a veni la Sfanta Biserica, altii au fumat, parte din ei s-au certat si le-au iesit din gura cuvinte murdare. Altii, in timpul Sfintei Liturghii, au cugetat la cele rele si nedrepte asupa celorlalti. 108 – Oricine se poate mantui daca: nu a framantat paine vinerea, nu a dat ajutor fumatorului si nu a strigat de rau asupra celui osandit.109 – Intai sa implinim voia Celui ce ne-a zidit, ca sa-i fim placuti. Apoi, voia mai marilor care ne conduc.110 – Daca mamele, cand au in pantece nu merg la Biserica, nici pruncii nascuti de ele nu vor merge si se vor departa de Dumnezeu si nu se vor mantui. Ele vor da raspuns la Dreapta Judecata pentru aceasta.111 – Ceul si pamantul si intreg vazduhul canta neincetat: „Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhul Adevarului, Care pretutindeni esti si toate le implinesti. Vino si te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre”.112 – Calugarii sa-i cinsteasca pe crestini, invatandu-i rugaciuni, cum sa posteasca si de ce sa mearga la Sfanta Biserica, sa nu lipseasca.113 – Crestinul care nu urmeaza trei Duminici la rand sa asculte Sfanta Evanghelie, nu se mai poate numi crestin.114 – Cel de sus stapaneste pe cel de jos, iar cel de jos nu se stie daca va ajunge sus.115 – Hainele ingerilor nu se murdaresc, nu se rup, nu se invechesc si nici nu putrezesc.116 – Cei ce nu cred in Sfanta Treime si zic ca nu are atata putere, nu sunt crestini desavarsiti.117 – Pentru a va usura viata, fiecare crestin ar trebui sa faca fel de fel de osteneli, rugaciuni, metanii, post, milostenie, ca nu se stie care va fi intai primit.118 – Unii fumeaza si beau alcool si apoi merg la Sfanta Biserica. E mare pacat. Nu trebuie sa se apropie de Sfintele Icoane, nici sa nu se unga cu Sfantul Mir.119 – Sa nu ziceti lucrurilor sfinte pe nume: Manastire, Biserica, Liturghie, Icoane, Impartasanie, Anafora, Mir, Aghiasma, ca nimic din acestea nu este al oamenilor, ci ale Domnului si de aceea sunt sfinte. Trebuie sa se spuna: Sfanta Manastire, Sfanta Biserica, Sfanta Liturghie, Sfanta Icoana, Sfanta Impartasanie, Sfantul Mir, Sfanta Aghiasma.120 – Cand faceti coliva nu o dati la rude, cunostinte si prieteni, ci o impartiti la tot poporul.121 – Orice om care este inca in viata, un pas pe care-l face pentru Dumnezeu, i se socoteste ca fapta buna.122 – Manastirea de la Podul Bulgarului are binecuvantare de la Tatal Ceresc.123 – Este placut lui Dumnezeu, ca pe marginea unui drum, la o raspantie, sa se gaseasca o Sfanta Cruce ori o Sfanta Icoana cu chipul unui Sfant care a suferit pana la moarte pentru Sfanta Credinta.124 – Cei ce pun apaa in vin ori in laptesi le vand, in lumea cealalta vor fi osanditi la o sete vesnica, chinuitoare.125 – Caluagrii si calugaritele formeaza armata Mantuitorului.126 – De la Sfantul TURN (TRON ???????????) iau binecuvantare toti imparatii, regii, conducatorii si conducatoarele de pe pamant.127 – Pregatiti-va obrajii de lacrimi, pieptul de suspine, sufletul de zbucium.128 – La orice chemare sa fie supunere.

125

129 – Fericiti sunt cei ce aud cuvantul lui Dumnezeu, dar intreit sunt fericiti cei ce implinesc cuvantul lui Dumnezeu pe care il aud.130 – Cine vrea sa umble in calea Domnului, in adevarata cale cea luminata, sa nu se gandeasca la sotie, la copii, la parinti si la rude, fiindca Dumnezeu le va purta de grija la toti.131 – Cel dintai lucru e smerenia, de la cel mai mic copil, pana la cel mai batran.132 – A carti e un pacat mare.133 – Crestinii de astazi nu fac nimic din ceea ce faceau crestinii din trecut. Cartile de rugaciuni stau inchise, rugaciuni pe care Sfintii Parinti le rosteau cu lacrimi.134 – Unii, carora le place vinul, zic: „Sa bem ca e Sangele Domnului”. Acestia gresesc mult. Iau numele Domnului in desert, se imbata si de la betie se pornesc nenumarate rautati.135 – Cei ce fac supunere cu dragoste si socotesc viata o liniste si o placere, vor vedea slava lui Dumnezeu.136 – Numai ce este de folos pentru suflet se intrebuinteaza.137 – Nu este primit a trage cu armele si cu tunurile, in timp ce se serbeaza Pogorarea Duhului Sfant peste ape. Cand se pogoara Duhul Sfant peste ape, noi trebuie sa-L impuscam? Cand S-a botezat Mantuitorul, a avut cineva curajul sa traga focuri de arma? Dar, si apele, s-au inspaimanat si au fugit. 138 – Cand se incheie anul, de Anul Nou, trag unii cu armele, zicand ca impusca anul care a trecut si il primesc pe cel nou. De ce vrem sa impuscam un an care ne-a adus de toate? Am avut mancare la masa, rod bogat, am avut niste realizari, si drept multumire il impuscam? In loc, sa zica: „Invredniceste-ne Imparate Ceresc si Facatorul nostru, pe noi nevrednicii, macar pe masura bunatatilor pe care le-am avut anul trecut”. Toate acestea, ca si vrajile, care se fac cu acest prilej, sunt lucrari diavolesti.139 – Cel ce isi smereste trupul, isi infrumuseteaza sufletul.140 – E bine ca omul drept, nedreptatit de de oameni, sa se bucure de orice necaz, de boli si de suferinte. Numai asa poti castiga fericirea vesnica.141 – Necazurile si tulburarile sunt numai aici, pe pamant.142 – Orice osteneala facuta cu sfortare in toate directiile, nu se socoteste.143 – Omul trebuie sa traiasca cu temere si cu frica de Dumnezeu.144 – Primul lucru spre mantuire este iubirea pentru aproapele tai si indelunga rabdare.145 – Din evlavie, cel mai mic trebuie sa sarute mana celui mai mare. Prin aceasta isi arata respectul si supunerea lui.146 – Unde e vorba multa, acolo e si clevetirea, si judecata nedreapta nici nu stii cand o faci.147 – Cand te cheama cineva pentru un sfat, cere-ti iertare si apoi da-le sfat. Dar, sa nu hotarasti tu pentru ei. Lasa-i in voia lor.148 – Sa fii zilnic cu urechile, cu mintea, cu inima si cu cugetul zicand in sinea ta: „Domnul ma cheama”. Totdeauna sa fii cu gandul la Tatal din Cer.149 – Ce hotarasc oamenii, in fata lui Dumnezeu nu cade. Dar ce hotaraste Dumnezeu ramane in veac.150 – Casatoria dupa lege la crestini e o taina mare, pe care voi nu o cunoasteti.151 – Femeia care sufera rele naravuri ale barbatului, fara de cartire, in randul mucenitelor se va socoti.152 – Sa nu socotesti rautatea nimanui, nici sa dispretuiesti pe cineva.153 – Cei ce traiesc in desfatari defaimeaza pe Dumnezeu si dreptatea.154 – Nu este crestineste ca in timp ce se praznuieste Sfanta Inviere sa se spuna: buna dimineata, buna ziua, buna seara, noroc, pace, sanatate. Singurele cuvinte care se rostesc sa fie:

126

„Hristos a inviat!” si sa se raspunda: „Adevarat a inviat!” Cei care nu raspund la cest salut, nu slujesc lui Hristos.155 – Daca vrei sa sfatuiesti pe cineva, mai intai sa-ti ceri voie.156 – Pentru neevlavia si necredinta preotilor, multi dintre crestini, cu minte intunecata au trecut la comunisti. Se bucura de fagaduintele si de minciunile lor goale.157 – Lumea a saracit din cauza ratacirii oamenilor, ca nu iubesc Sfanta Biserica si cu bratele deschise alearga dupa toate desertaciunile.158 – Sunt crestini tematori de Dumnezeu, care au darul de a se feri de pacat si de a se sili a face voia lui Dumnezeu.159 – Cand se face o Sfanta Biserica, vin multi crestini si asculta sfaturile preotilor, de aceea se pocaiesc si se mantuiesc. Iar diavolii pierd teren, pierd suflete. De aceea, se lupta din rasputeri sa nu se mai faca Sfinte Biserici.160 – Prin Sfanta Biserica, crestinii care participa la slujba, primesc binecuvantare prin Sfintii Ingeri, se adapa din izvoarele mantuirii si se bucura de multimea bunatatilor sufletesti. Prin Sfintele Rugaciuni, multe suflete se vor curati si se vor lumina.161 – Multi oameni bogati sunt saraci, saraci in credinta si se departeaza necontenit de Dumnezeu.162 – Nu va deznadajduiti pentru greutatea necazurilor, caci puterea vine de la Dumnezeu. 163 – Pentru nesupunere la cuvantul lui Dumnezeu, oamenii vor primi grele pedepse de la Dumnezeu.164 – Mosia satanei e plina de scaieti, palamida si holera. Din aceasta mosie fac parte toti crestinii, care numai cu numele sunt crestini, caci ei asculta neconditionat de satana.165 – Preotii evlaviosi, care se roaga la Sfantul Jertfelnic pentru iertarea pacatelor, sunt vrednici cosasi, care cosesc buruienile de pe mosia satanei. Iar inchinatorii, care primesc cu dragoste cuvantul preotilor, fac ca sa arda toate buruienile. Vin in urma lor adevaratii crestini care sadesc in inimile si in sufletele semenilor lor floarea, frumusetea invataturii lui Dumnezeu.166 – Sa suferiti cat mai mult, caci suferinta este buna si bine primita la Domnul. Caci si Domnul a suferit pentru voi.167 – Cei ce vor suferi pana in sfarsit, numai aceia se vor mantui.168 – Orice ti se va cere la lucrarea unei Sfinte Biserici, tu sa dai cu draga inima, ca servesti pe Domnul.169 – A fi cu adevarat crestin, poti fi numit adevarat fiul al lui Dumnezeu.170 – Nu va temeti de lupii care incoltesc trupul, ci temeti-va de cei ce va pot rapi sufletul.171 – Vesnic sa umblati intru lumina si sa nu rataciti prin intuneric.172 – Intai, la orice greseala facuta intre oameni, sunt vinovati parintii si apoi copiii.173 – Imparatul bate si pedepseste aspru pe fiii care nu-l asculta.174 – Cuvintele Nascatoarei de Dumnezeu nu au intrat cu caldura in inimile oamenilor.175 – Cei mici, in orice imprejurare, sa ceara binecuvantare de la cei mai mari. Cei mai mari, care nu dau binecuvantare, se osandesc tare greu. Cei mici, cand cer binecuvantare, marturisesc pe Dumnezeu. Iar cei mari, cand nu dau binecuvantare, se alatura paganilor si se leapada de Iisus Hristos, caci nu vor sa-l marturiseasca.176 – Numai cei ce ratacesc prin pustiu, ca Maria Egipteanca, nu au iubire de sine.177 – Daca un preot ar blagoslovi cu toata credinta, un vas plin cu soareci, tot nu i-ati putea manca, fiindca sunt spurcati.

127

178 – Se cade ca fiecare crestin, cand intra intr-o casa crestineasca, sa faca Semnul Sfintei Cruci, chemand numele lui Iisus Hristos si al Sfintei Treimi, cerand binecuvantarea casei in care a intrat. Prin aceasta, se arata iubirea de frati, in numele Domnului.179 – De cand au intrat rusii in tara, parintii crestini au injunghiat din dobitoacele si pasarile lor, din cele mai bune si mai frumoase si mai grase, si au mancat in zilele oprite si in posturi, si au zis catre copiii lor: „Cu cata greutate am putut avea aceasta agoniseala. De ce nu ne-am indulcit noi, copiii nostri, in casa noastra, din ostenelile noastre?” Acestia sunt niste rataciti. Au furat din munca lor proprie si au savarsit pacat. Au sourcat nevinovatia pruncilor. Au uitat de poruncile lui Dumnezeu si fac voia lor, nu mai fac voia lui Dumnezeu.180 – Niciodata sa nu dati crezare strigarilor impotriva Sfintei Treimi, caci cei ce striga asemenea cuvinte impotriva Sfintei Credinte, vor fi lepadati de la fata lui Dumnezeu.181 – Orice lucru bun se castiga cu osteneala.182 – Neiubirea de sine faca ca sa fim pomeniti cat va fi lumea.183 – Cand va saraci pamantul, ogoarele pustii vor plange, vor plange imasurile, fantanile vor ofta ca s-au parasit, iar oamenii ramasi vor sluji raului si nu poruncilor lui Dumnezeu. Flamanzii vor alerga pe drumuri si chiar de vor manca toata ziua, nu vor avea sat. Vor fi necazuri mari intre crestini. Osia morii va rugini, iar cei flamanzi nu-si vor mai aduce aminte de mila Celui Prea Inalt. In sirul acelor ani, ani, luni, nu vor mai fi.184 – Piatra cea mai scumpa a unui om in viata, crestin fiind, si averea lui nestramutata este mantuirea.185 – Oamenii ogoarelor sa se umileasca cand fac recolta multa, bogata. Sa marturiseasca ca Dumnezeu a facut aceasta minune si nu o sa faca pe grozavii, laudandu-se: am arat cu tractoarele si am facut grau mult. Sa nu se arate ei mai dibaci decat Dumnezeu. Sa spuna ca Dumnezeu a binecuvantat ogorul, samanta si recolta, dand ploi la timp. Altfel, vor urma ani de seceta.186 – Sa nu va smititi de vorba desarta, ca unde nu este inima curata, Duhul Sfant nu se salasluieste.187 – Omul, care nu s-a supus voii lui Dumnezeu, a pierit.188 – Cand nu ploua si e seceta, se savarsesc prea multe faradelegi.189 – Oricat de cuvioasa ar fi o calugarita si oricat de multe fapte bune ar avea, nu are binecuvantare sa intre in Sfantul Altar. Numai cele care sunt fecioare au voie, pentru mare trebuinta si cu mare frica.190 – Ana Pauker vrea pe toate caile, prin toate mijloacele, sa rastoarne credinta crestina191 – Frumoasa Gradina a Sfintilor parinti este intemeiata numai prin lacrimi si osteneala.192 – Dobitoacele le-a binecuvantat Dumnezeu si le-a lasat pentru trebuinta oamenilor, sa se serveasca de ele si sa se hraneasca de la ele. Daca ele mor de foame, nu sunt chemate la Dreapta Judecata, pentru ca ele nu gresesc si nu au trebuinta sa se mantuiasca.193 – Pruncii insa, daca mor de foame, nu-i decat o chemare sfanta, vesnic spre bine.194 – Omului pacatos, Dumnezeu ii cere sa puna inceput de pocainta.195 – Dumnezeu binecuvanteaza numai casatoria care este facuta dupa voia Sa, dupa poruncile Lui. Casatoriile inchieate prin vraji, nu au binecuvantare.196 – Straini sunt numai paganii. Crestinii care-L marturisesc pe Dumnezeu intr-un gand si intr-un grai, se numesc frati.197 – Toti cei care voiesc sa fie ei mai mari, au parasit pe Dumnezeu, iar cei ce se smeresc si se supun, il au pe Dumnezeu in inima lor.198 – Cei ce tin mult la bani, nu pot fi fii ai lui Dumnezeu sau buni slujitori ai credintei crestine.

128

199 – Cauta sa fii stapan nu in casa, ci sa fii spatan pe Sfanta credinta, pe adevarata credinta crestin-ortodoxa si sa o impartasesti si altora.200 – Crestinii care fac faradelegi in timpul celor 40 de zile, cat dureaza sarbatoarea Invierii Domnului, gresesc foarte mult.201 – Orice greseala, pana sa primeasca iertare, primeste mai departe pedeapsa, fie pe pamant, fie in cer.202 – Carnea este surpare pentru calugari.203 – Dupa ce spalati ori va spalati, sa nu aruncati zoile in cale. Nu e corect sa calce lumea peste ele.204 – Va mahniti pentru purtare gresita a unora dintre oameni? Dar Cel ce i-a facut pe toti si astazi nu-L mai asculta nimeni, ce fel de hotarare sa ia asupra lor?205 – Omul nedrept vede nedreptatea tuturor, iar omul drept si prea drept nu vede decat greselile lui.206 – Duhurile pot indeplini orice misiune pe care o indeplinesc oamenii purtand trup. Atat de repede se fac servicii, ca fulgerul.207 – S-a mahnit Imparatul, s-a mahnit Fiul Imparatului, s-a mahnit Imparateasa si s-au mahnit toate Puterile Ceresti pentru ceea ce se savarseste zilnic pe pamant. La Sfintele Liturghii, din 1000 de crestini, abia mai iau parte 3. Se fac petreceri in familii de crestini. Incep sa serveasca la mese mai intai tuica.208 – Sfintii Parinti nu avea atata invatatura si sfaturi prin scris, dar pentru dragostea nespus de mare ce o aveau catre Cel ce i-a zidit, faceau osteneli si fel de fel de nevointe: posteau, nopti intregi nu dormeau, rugaciuni oranduite, se urau pe sine si se considerau a fi un nimic, preamareau pe Dumnezeu, imblanzeau fiarele si cand focul era mai incins, sareau in el, sa se aduca jertfa lui Dumnezeu.209 – Iubirea de sine este cel mai mare pacat.210 – Dand buna ziua sau salutand crestineste, se inmulteste slava lui Dumnezeu. Spunand buna ziua unul altuia, e a iertare, a impacare, a convingere, a nerautate.211 – Trupul nenoroceste sufletul.212 – Calugaritele crestin-ortodoxe, care fac serviciul din Sfantul Altar, cand sunt chemate sa indeplineasca, daca sunt demne, sa nu carteasca, ci de trei ori sa slaveasca pe Dumnezeu. Sa fie din randul fecioarelor. Pe timpul serviciului, sa nu caute la fata preotului. Cat face serviciul, sa nu caute la averile pamantesti, la bani, la haine, la dobitoace sau la alte nimicuri. 213 – Sfantul Altar este palatul Imparatului Imparatilor si sa umble cu sfiala. Oricat ar fi de curate si cu demnitate, o fata sau o femeie din lume, nu poate indeplini acest serviciu. Nici regina nu are binecuvantare la acest serviciu.214 – In calugarie se cere multa smerenie si multa rabdare.215 – Daca nu poti castiga un suflet, ai grija sa nu-l prabusesti, ca ai raspundere.216 – In intuneric este tot pamantul, caci pacatul este moartea sufletului.217 – Niciodata sa nu luati fara sa cereti. Numai asa veti indeplini cuvantul Evangheliei: „Cere si ti se va da, bate si ti se va deschide, cauta si vei afla”.218 – Plang duhurile ceresti pentru imputinarea faptelor bune ale crestinilor. Astazi (31.08.1947) s-au imputinat si mai mult prin Sfintele Biserici. In unele sate, astazi, nu s-a dus nimeni la Sfanta Biserica, decat preotul singur. Nici cantaretul nu a fost. Asa ca, a asteptat pana la ora 10, si a asteptat preotul acasa.219 – Prin stramtorare s-a facut si se face orice lucrare pentru Dumnezeu.

129

220 – Nu este binecuvantare pentru calugarii de 50-60 de ani in sus, sa mai iasa din manastire. Numai aceia care ies in interesul manastirii sau a soborului au binecuvantare.221 – Cand slujeste preotul in Sfanta Biserica, nu te gandi la faptele lui ca om, ce le face in afara Sfintei Biserici. E un pacat si greu se mantuieste omul de el. Sa fiti atenti la ce vorbeste si ce face in Sfanta Biserica.222 – Unii zic ca le e scarba sa ia Sfanta Anafora, pentru ca preotul face desfranare. E o mare greseala. Dumnezeu judeca pe fiecare dupa faptele si dupa vorbele lui.223 – Orice Biserica se poate salva prin alte Sfinte Biserici.224 – Numele de schimnica a Maicii Iuliana este Evsevia.225 – Un copil nascut din crestini nu trebuie sa vietuiasca in paganie, caci este privit de Sfintii Ingeri ca o holera, socotit ca un scaiete intr-o gradina cu trandafiri.226 – Sa sfatuiti pe toti pentru Sfantul Botez si pentru Cununie.227 – Toti crestinii sa stie, de la prunci si pana la cei mai batrani, sa nu-si faca nevoile cu fata la rasarit. E un pacat mare, ca si injuraturile. De la rasarit se arata soarele, luna si stelele, care aduc lumina lui Dumnezeu.228 – E cel mai greu pacat sa te numeste crestin si sa nu faci marturisire la preot.229 – Nimeni nu e izbavit de pacat si nu se mantuieste, daca nu a facut marturisire la preot, cel putin inainte de a pleca din viata.230 – Cu rugaciuni, post, lepadare se sine si multa smerenie, se pot omori balaurii.231 – A indeplini o porunca Dumnezeiasca, inseamna sa dai lupta cu toata omenirea, sa uiti de tine.232 – Cand cineva are o obligatie si cauta sa o indeplineasca, isi pastreaza cinstea.233 – Pentru alungarea vrajmasului se face semnul de toaca.234 – Oricine vorbeste in adunari aduce jertfa cea mai calda, propovaduind Sfanta Credinta.235 – Daca cineva te-a invinovatit o data, tu socoteste-te de 3 ori mai vinovat.236 – Nu va bucurati de ceea ce fagaduiesc oamenii, ci va bucurati de ceea ce hotaraste Dumnezeu.237 – Cand izvoraste nadejdea, bucurati-va.238 – Cand primesti pe cineva, zi-i: „Bine ai venit in numele Domnului!”239 – Lucrarile lui Dumnezeu facute pentru oameni nu au hotare.240 – Va veni o vreme in care vor striga pruncii in bratele mamei lor: „Pocaiti-va, frati crestini. Dumnezeu Tatal se va intoarce la voi sa va primeasca si sa va miluiasca, in orice ceas va veti intoarce la Dansul”.241 – Va veni timpul cand vazduhul va striga: „Pocaiti-va, frati crestini, sfarsitul este aproape si Dumnezeu Tatal nu vrea sa piarda pe nimeni dintre crestini, ca toti sunteti zidirea mainilor Sale”.242 – Oamenii se tem de oameni, iar de Dumnezeu care a facut tot si toate, nu se mai teme nimeni.243 – Crezand si nadajduind in Dumnezeu, toata ispita, oricat de grea ar fi, este invinsa.244 – Nimic nu e mai de pret decat supunerea.245 – Omul sa se smereasca, pana ce uita de sine. 246 – Graul se face cand doarme iarna sub zapada, precum ouale sub closca.247 – Rostul impartirii unui numar asa de mare de icoane este pentr uchemarea si trezirea multor suflete din atatea rele in care s-au afundat, prin nepostire, prin betii, desfranari, lepadarea de aproapele si hula impotriva credintei ortodoxe.

130

248 – Fructele nu se manaca toata ziua, ci la masa sa ceri binecuvantare si sa inchei cu rugaciuni de multumire.249 – Cel rau umbla in toata lumea si mai ales in poporul crestin implandu-i cu fagaduinte, care nu se vor implini niciodata.250 – Cine se osteneste pentru Dumnezeu, ia plata cereasca.251 – Domnul Dumnezeu, impreuna cu Sfanat Treime, sa binecuvanteze pe toti crestinii care cred in Puterile Ceresti.252 – Voi spuneti ca cultul este liber. Eu insa, zic, ca eu intrat lupii in stana si jefuiesc oile Mantuitorului.253 – Cand aveti ocazia sa cereti ceva, cereti ca unui Tata Dumnezeiesc si nu ca unui pamantean.254 – Cei ce cauta sa faca rele unii altora, gresesc. Ca isi fac singuri rau si in aceasta viata si in viata de dincolo de mormant.255 – Cand esti amenintat cu inchisoarea sa te bucuri, iar de vei fi dus in inchisoare, atunci vei primi cununa.256 – In crestinul in care nu este credinta desavarsita in Dumnezeu, i se pare ca toate sunt cu neputinta de realizat.257 – Preotul este pazitor de oi, iar supusul, cel ce a imbratisat credinta in cele Dumenzeiesti, e stupar. Fiecare isi ia plata lui. Oile se tund, si din lana se fac haine calduroase si lucruri in casa. Branza se consuma ca hrana, ce ramane se sareaza sa nu se strice. Albinele nu se tund, ele dau ceara de se face lumina in toate Bisericile crestine. Mierea nu se sareaza, dar se pastreaza zeci de ani, fara sa se strice.258 – Cel care are ravna pentru Dumnezeu, ajunge la mucenicie. Iar cel ce are o datorie fata de Dumnezeu, isi face datoria si mai intarzie si pentru ale sale.259 – Viteii inseamna nevinovatie.260 – Cel ce vrea sa se schimbe da camasa, sa acopere icoanele ori sa o faca intr-un loc unde nu sunt icoane. E mare pacat.261 – Toti oamenii, care se socotesc mari domni si toate cucoanele care au pretentii peste masura, stau in bratele satanei.262 – Biserica „Sfanta Vineri” din Bucuresti, pe vremuri era binecuvantata. Cine se inchina in aceasta Sfanta Biserica, chiar de nu era preot sa faca rugaciuni, se tamaduia de toate bolile si de toate necazurile si i se implineau toate dorintele, oricat i-ar fi fost de mari.

Acum, preotii nu mai slijesc cu aceeasi evlavie, cu aceeasi credinta, ci slujesc pentru bani. Ce vor raspunde in fata Marelui Judecator, ei stiu. Preotul care nu hotaraste sumele si nu se tocmeste la serviciile pe care le face, nu este osandit. Cei ce se multumesc cu putin, fac parte din Imparatia lui Dumnezeu.263 – Crestinul sa nu afuriseasca tot ce este viu in gospodaria lui si in afara. Parintii, tatii si mamele, sa nu-si dea copii railor. I-au dus in Sfanta Biserica, au facut contract cu Mantuitorul Iisus Hristos prin Sfantul Botez, crescandu-l il dau railor. Acesti parinti intra in mare judecata cu Dumnezeu.264 – Sa nu va bucurati sau sa va ispititi de multimea darurilor primite. Primiti-le, dar impartiti-le celor nevoiasi.265 – Puterile pamantesti hulesc si pedepsesc oamenii cu drept si fara drept, insa Dumnezeu Tatal, care stie adevarul si toata dreptatea, intotdeauna sprijina pe crestinul necajit, care cheama in ajutor puterea Tatalui Ceresc.

131

266 – Toate Sfintele Biserici crestin-ortodoxe, sa aibă Sfantul Epitaf cu Adormirea Maicii Domnului.267 – Din strigarile ce le fac cei rai impotriva voastra, sa va faceti cununa rabdarii. Rabdarea e o jertfa adusa in fata Tatalui Ceresc.268 – Cand vorbiti cu indoiala in suflet, nu marturisiti cu incredere taria si puterea lui Dumnezeu: „Daca o vrea Dumnezeu…” e gresit. Spuneti totul cu convingere, cu incredere, cu siguranta.269 – Pe unii ii gaseste moartea in primejdii, pentru ca rostesc numele lui Dumnezeu cu gand de razbunare.270 – sa va botezati copiii, dandu-le nume de Sfant si nu alte nume schimonosite, pentru ca sfintii carora le poarta numele ii protejeaza, ii feresc de rautati.271 – Orice Sfanta Biserica sa aibă pana la 12 sfesnice mici. Din cele mari, cate vor socoti ca le trebuie.272 – Vai de aceea care fumeaza, barbati ori femei, mai ales in timpul Sfintei Liturghii. Va fi vai si amar lor.273 – Cel ce alearga la fermecatori cand are necazuri, micsoreaza puterea lui Dumnezeu si a tuturor Puterilor Ceresti, nu-i de nici un folos. Puterile Ceresti il parasesc si nici farmecele nu-i ajuta.274 – Zapada alba inseamna nevinovatie si nerautate.275 – Paganii sunt in intuneric, dar nu si in vapai si in chinuri.276 – Dumnezeu l-a inzestrat pe om cu cele mai frumoase daruri. Unul dintre ele si cel mai de pret este libertatea. Trebuie sa stii, insa, a o folosi.277 – Infricosat este a te lepada de numele lui Dumnezeu, de toata lucrarea lui Dumnezeu si de toate tainele Dumnezeiesti.278 – Cei ce se leapada de Sfanta Cruce, nu mai vad nimic din cele Dumnezeiesti.279 – Doctorilor, care fac ucideri de prunci, chiar daca se marturisesc, nu li se iarta aceste crime. Pentru ca nu o fac cu parere de rau, ci de forma, zicand ca aceasta le este meseria. Ba, mai iau si bani pentru aceasta.280 – Orice crestin, cand invata o meserie si este sigur pe ea, trebuie sa faca o sfintire de apa, cerand preotului binecuvantarea lui Dumnezeu, ca acel meserias sa munceasca cu cinste, cu frica de Dumnezeu si cu dreptate.281 – Toate mamele si toate moasele, care savarsesc avorturi, toata viata in sange o petrec, sange beau, sange mananca, cu sange se imbraca, daca nu merg la preot sa faca marturisire, sa primeasca canon si sa-l faca.282 – Mintea omeneasca nu-si poate inchipui muncile care sunt pregatite dincolo de mormant, celor care strica pruncii si tot rodul omenesc. Nimeni nu primeste binecuvantare.283 – Nu se poate ca omul sa ia plata si de la oameni si de la Dumnezeu in acelasi timp.284 – Nu va tanguiti ca vietuiti fara rost, puneti-va nadejdea in Dumnezeul cel adevarat si va veit afla rostul vietii voastre.285 – Tot calugarul care si-a implinit datoria si n-a facut desfranare si nici gandul nu l-a avut indreptat spre desfranare, sfant se va numi in viata vesnica.286 – Sa credeti in chipurile Dumnezeiesti aratate in diferite locuri. Vor fi pedepsiti crestinii care vor marturisi adevarul de frica lui Dumnezeu, vor spune drept si vor fi pedepsiti de oameni, vor fi amenintati cu inchisoare si chiar vor fi inchisi. Sa intelegeti toate acestea, spuneti celor ce vor sa inteleaga, sa fiti tacuti, bagatori de seama si rabdatori. Sa nu fiti mari. In fata oamenilor sa fiti ca cei mai nestiutori. Respectati si iubiti Sfanta Cruce. Fiti cu urechea deschisa si cu

132

sufletul plecat la tot ce graieste Sfanta Biserica. Fiti treji ca sa va puteti ocroti sufletul de primejdii.287 – Cine isi roaga moartea, face mare adaos de pacate. Ca tu nu stii de ce te-ai nascut, nici pentru ce traiesti.288 –Cei ce se casatoresc feciori si nu se cunosc in viata lor decat pe ei soti, cei ce se nasc dintransii se socotesc lui Dumnezeu ceata de ingeri, cei nascuti din cei curati. Daca cei nascuti la randul lor se casatoersc feciori, deasemeni cu fecioare si fiii acestora duc viata de asemenea fara necazuri. Dar, sa stii ca rar se poate intampla ca sa fie pana la al treilea rand de casatorie: bunicul, tatal, feciorul. Ca sa se fi casatorit la randul lor feciori cu fecioare, mare lucru este si stralucit. Dumnezeu se revarsa in casa aceea si mare binecuvantare se afla peste ea.289 – Cand duc nasii la Sfanta Biserica o pereche de fini, duce nasul un crin Mantuitorului, daca este fecior, iar nasa duce o floare necunoscuta, o floare rara inaintea Imparatesei si inaintea Maicii Domnului, daca este fecioara.290 – Parintii au mare raspundere in acest sens si vor fi intrebati inaintea Judecatorului.291 – Si imparatii, regii, domnitorii si toti conducatorii de la toate nivelurile vor fi intrebati la Dreapta Judecata, daca nu au indemnat pe supusii lor sa respecte Sfanta Duminica, ziua de odihna a Tatalui Ceresc.292 – Inainte vrem, graia Duhul Sfant prin gurile oamenilor ziditi de Dumnezeu. Dar acum, striga si urla satana prin gurile lor, fara pic de rusine.293 – Orice vis, daca e visat de trei ori la fel, acela vine de la Dumnezeu.294 – Cele ce sunt in cer, nici cu mintea nu le pot atinge cei de pe pamant, iar de cele de pe pamant sa ziceti cu frica: „Cred ca, cu puterea lui Dumnezeu si cu ajutorul Lui, vom putea face si noi putin”.295 – In ziua Domnului, in ziua Sfintei Duminici, nimeni dintre crestini sa nu faca nici un fel de treaba gospodareasca, pentru ca va primi mare pedeapsa sufleteasca.296 – Femeile sa nu intre cu capul descoperit in Sfintele Biserici si nici in casele lor sa nu stea la rugaciune neacoperite.297 – Oricare lucreaza imoptriva Sfintei Biserici, lucreaza contra sufletului lor.298 – Mai intai se pliveste graul de scaieti si palamida, si apoi se secera.299 – Tot ceea ce hotarasc oamenii, Dumnezeu prin voia Sa si prin puterea Sa, toate le strica.300 – Sa nu luati lucruri din Sfanta Biserica si sa le folositi pentru voi. Credeti ca v-ati imprietenit atat de mult cu Dumnezeu incat sa imprumutati din lucrurile lui? Daca ati locui alaturi de un domn, de un rege, de un imparat pamantesc, ati indrazni, oare, sa intrati in palatul lui si sa luati un lucru? Ce ai luat, e luat pentru totdeauna. Sa cumperi acel obiect imediat si sa-l pui la loc, ca sa nu fie pedeapsa ta prea mare.301 – Unii, punandu-si in minte, ca barbatul poate fi un trup cu femeia, asa cum spune Sfanta Biserica, intunecati si rataciti de orbire, isi saruta femeia la partile rusinoase. Acestia, oricat s-ar pretinde ei, in fata lui Dumnezeu, sunt la nivelul cainilor. Nu sunt vrednici a se apropia de nicmi sfant cu buzele lor. Buzele omului sunt lasate a spori in binecuvantari Dumnezeiesti si sa-l slaveasca pe Dumnezeu pentru toate darurile pe care le trimite zilnic pe pamant.302 – Sa nu va indoiti, ci sa va intariti cu mare nadejde in Cel Atotputernic. Sa va ingrijiti, chiar de ar fi si moartea. Nadejdea in Cel de Sus va fi scapare.303 – Cei ce muncesc, cei ce lucreaza fel de fel de lucruri, n-are nici un fel de insemnatate ziua Sfintei Duminici pentru ei.304 – Daca crestinii nu merg la Sfanta Biserica regulat, isi pierd ostenelile din trecut, curatindu-le cu lipsa, cu neprezenta lor in Sfanta Biserica si se acopera cu intuneric toate ostenelile facute.

133

305 – Cei bolnavi mintal sunt iertati de Tatal Ceresc. Ei sunt siliti sa faca rau de diavol. Daca ar avea mintea intreaga, nu ar face ceea ce sunt siliti sa faca.306 – Trei sferturi din lume nu-si respecta batranii, fiindca nu-si dau seama ce inseamna parintii. Toata lumea sa stie ca au un Tata, Care este Tatal sufletesc. Si, mai au un tata trupesc, aici pe pamant.307 – Daca nu-l respecta pe tatal trupesc, care i-a simtit mila si pe care il vede zi de zi, pe Tatal Ceresc, nici atat nu-l respecta, ca nu-l vede.308 – Cuvantul „TATA” e intocmit din patru litere, ceea ce inseamna cei patru Evanghelisti care au luminat toate colturile lumii.309 – Tatal, este temelia fiului, si daca ti-ai surpat temelia, inseamna ca tu te-ai prabusit.310 - Tata poate fi un stalp al fiului si daca n-a tinut de stalp, fiul s-a prabusit.311 – Tata poate fi un adapost al fiului si daca nu socotesti adapostul tau intru nimic, fiul sufera.312 – La judecata cea dreapta, fiii vor fi intrebati si aspru judecati, despre respectarea parintilor, a batranilor.313 – Chiar daca batranii sunt iesiti din minti, sa socoteasca fiii lor ca au niste copii rai si cand vor raposa batranii, vor scapa de ei.314 – Mare lucru este ca sa sepoata vedea Duh Dumnezeiesc peste corp omenesc.315 – Crestinii care au visuri cu paduri verzi, campii inverzite si inflorite, lanuri de grau, de orz, de ovaz sau de porumb, toate inverzite, gradini de zarzavaturi, gradini de flori, livezi sau vii, toate acestea sunt adevarate, de la Dumnezeu. Dumnezeu Tatal, cand l-a zidit pe Adam, l-a binecuvantat cu toate cate eu am pomenit.316 – Bine este ca oamenii sa fie cu invatatura multa, insa tot pe Dumnezeul cel Adevarat sa-L preamareasca.317 – Visurile pe care le au oamenii, cu orase frumoase, cu strazi de marmura, nefiind nimic verde din rodul pamantului, nu sunt de la Dumnezeu, ci minciuni ale celui amagitor.318 – Cine ispiteste si incearca, inca nu sunt in buna si dreapta credinta a lui Dumnezeu.319 – Oamenii sa nu tina vara animalele priponite sau legate in soare, nebaute si nemancate. Sa nu bata vitele la jug sau la ham, nemancate si nebaute si sa nu le pune greutate nemasurata, mai mult decat pot duce. Sa nu le bata, chiar daca sunt vinovate. Aceasta o spun, nu pentru animale, pentru oameni, pentru binele lor, ca la dreapta judecat ei se osandesc.320 – Toti crestinii care-L cauta pe Dumnezeu Tatal, care zilnic lucreaza pentru cei buni, lucreaza pentru mantuirea sufletelor lor.321 – Sa va bucurati mult de puterea lui Dumnezeu Tatal, care zilnic lucreaza pentru cei buni, lucreaza pentru mantuirea sufletelor lor. 321 – Toti cei ce vietuiesc in despartire si in curatenie, impreuna fiind, acestia fac parte din ceata a noua a ingerilor. Cei ce vietuiesc pana la adanci batraneti astfel, legati de lege fiind si de Sfanta Biserica, sa fie impreuna, sunt mai presus decat Adam si de toata ceata omeneasca. Iau parte cu Ingerii, oameni fiind. Aceasta este o rara vrednicie si plata lor nu se poate povesti.323 – Sa nu va deznadajduiti, caci deznadejdea este otrava trupului si mai mult, a sufletului.324 – Graul verde dus la Sfanta Biserica in Vinerea Patimilor, inchipuieste inmormantarea si invierea Domnului. Crestinii care duc acest grau la Sfantul Epitaf, atunci cand se ocoleste Sfanta Biserica, sa-l poarte in maini si sa nu-l arunce. E bun de leac pentru vitele bolnave. Cel mult, sa fie lasat in jurul unei Sfinte si nu aruncat pe oriunde.325 – Ziua maniei Domnului va fi cu durere mare pentru crestini, cand se vor vedea surprinsi.326 – Florile albe in chipul Crucii, arata inchinarea celor tineri, feciorelnici in pustiu. Plantele cu flori galbene in chipul Crucii, inchipuiesc inchinarea celor casatoriti, plecati in pustiu.

134

Plantele cu flori albastre in chipul Crucii inchpuiesc inchinarile batranilor plecati in pustnicie si singuratate, care si-au parasit totul si au plecat dupa mantuire ca insetati de apa. De cate ori au facut Semnul Sfintei Cruci, a rasarit o floare, compusa din trei flori.327 – Oricine, care-si inchina corpul cu masura dreapta, de fiecare daca sadeste o Cruce si-i va fi martor Sfantul Inger in ziua judecatii.328 – Chemarea la credinta e de mare insemnatate.329 – Judecata Domnului este una: vinovatul pedepsit, cel drept mantuit si cel ce si-a recunoscut pacatul, l-a marturisit si s-a cait pentru el, este iertat.330 – La Vladimiresti, trebuie sa ajunga toti crestinii, din toate colturile Romaniei, sa se inchine si sa primeasca binecuvantare.331 – Si satana se roaga, dar nu face niciodata Semnul Sfintei Cruci.332 – Omenirea aceasta o sa se duca in fundul prapastiei prin dulceata faradelegilor sau vor castiga slava lui Dumnezeu si mantuirea sufletelor lor, prin infranarea mintii, a limbii si a mainilor.333 – Sa nu va lasati inselati pentru o minciuna auzita, sa se piarda adevarul ce-l aveti in suflet. Sa va temeti de Cel ce a facut toate bunatatile, ca le poate si strica foarte repede. Nu se poate sa fie pamantul deasupra Cerului si nici Sfatul Dumnezeiesc nu poate sa fie nimicit de oameni.334 – Sfintii Ingeri, cand gresesc oamenii din nestiinta, din slabiciune sau cu voie, plang si se tanguiesc pentru greselile oamenilor.335 – Sluga credincioasa plange nemangaiata si cu lacrimi fierbinti, pentru necazul stapanului sau.336 – Sa nu fiti precum copacii care infrunzesc si nu rodesc. Un copac bun este asa: luni este lemn uscat, marit a inmugurit, miercuri a inflorit, joi a si inverzit, vineri fructele sunt spre aratare, sambata s-au parguit si in ziua Sfintei Duminci sunt spre vanzare sau binecuvantare.337 – Cautati sa fiti fara vinovatie, ca sa aveti sulfetul curat. Vai de cei ce o fac pe cuviosii fata de oameni! Chin mare se pregateste pentru aceia vorbesc de numele lui Dumnezeu si de cuvantul lui Dumnezeu cu fatarnicie, iar cu cugetul lor cauta sa-si serveasca interesul. 338 – Dumnezeul Cel Adevarat le va stapani pe toate, nu acei cu lumina electrica care spun oamenilor nestiutori, ca de acum vom vietui in lumina, in unire si in fratie. Cata distanta este de la negru la alb, asa e de apropiata fratia oamenilor rai.339 – Sa nu-l urati pe diavol, numai sa nu-l poftiti la voi. Prezenta diavolului te poate ajuta la mantuirea sufletului.340 – Cum e poftit diavolul? Crestinii cu petrecerile in destrabalari, calugarii cu inmultirea hainelor, cu trandavia, considferandu-se bolnavi si cu tanguirea de saracie. Calugarul care se tanguie de saracie ii da scaun diavoluluis stea de-a dreapta lui. Preotii cu lacomia ii da loc de-a dreapta si cu neimplinire datoriilor la Sfantul Altar, ii da scaun si ii pune si coroana pe cap. Preotii nu sunt constienti de ceea ce pierd. Ei sunt alaturi de Insusi Mantuitorul, cand isi fac datoria pana la jertfa pana la jertfa pentru Mantuitorul.341 – La Sfintii Imparati Constantin si Elena, graul leaga bob. Pentru ca Sfantul a crezut si a invins prin Cruce. Iar pe Cruce S-a rastignit Mantuitorul. Chipul lui inchipuieste graul cu care toata lumea se hraneste.342 – Cei ce nesocotesc puterea lui Dumnezeu, cei ce se socotesc puternici, gresesc atat de mult, incat nu mai au trebuinta de judecata cea dreapta, ca s-au socotit pe ei dumnezei.343 – Crestinii adevarati si nevinovati, prin Duhul Sfant se intaresc.

135

344 – Toti oamenii fac sfaturi pentru a darama unele lucruri facute de altii si sa inalte altele facute de ei. Insa, la Dumnezeu Tatal sunt primite si ascultate numai sfaturile celor cu inima curata.345 – Rautatea se imblanzeste cu nerautate. Celor ce va urasc si striga impotriva voastra cu rautate, sa le puneti in maini paine si la ureche soptiti-le vorbe dulci de mangaiere.346 – Mai primiti sunt paganii la mantuire, ca ei nu l-au cunoscut pe Dumnezeu si nu l-au viclenit.347 – Voica vine de la cuvantul vointa si vointa sub orice forma este izvor de binecuvantare. De la vointa rasare orice fel de bunatate.348 – E greu sa fii crestin si sa nu superi. Oamenii il scarbesc pe Dumnezeu. Ca sa nu-l scarbesti pe Dumnezeu, incepe sa gangureasca satana.349 – Oamenii nu au in minte viata cea vesnica, ca daca ar avea, n-ar face nimic din ceea ce fac.350 – Injuraturile copiilor si toata apucatura rea a lor este osanda parintilor.351 – Graul este credinta voastra, iar pasarile negre care il ciugulesc sunt vorbele, strigarile celor necredinciosi impotriva voastra.352 – Oricat de mica inclinatie catre Sfanta Biserica si spre Sfanta Credinta, la Dumnezeu Tatal se socoteste mare.353 – Cautati sa biruiti cu bunatatea, cu neiubirea de sine, acoperiti-le pe toate cu vesmantul stralucit al dragostei. Iertati si uitati greselile altora, ca sa se poata sterge ale voastre.354 – Imparatia Cerurilor nu se cumpara cu aur, cu mosii sau cu herghelii de cai. Se cumpara numai cu frica de Dumnezeu, cu smerenie si cu neiubirea de sine.355 – Pentru veselia si cantarea pruncilor mai sunteti inca liberi.356 – Ce am facut in trecut Dumnezeu stie si ce fac astazi, tot Dumnezeu stie si o randui Dumnezeu, aceea voi face si in viitor.357 – Daca omul merge unde vrea el si face numai ce vrea el, nu are nici o plata.358 – Toate lucurile bune ale lui Dumnezeu, oamenii zic ca-s nebunii.359 – Sa va considerati ca sunteti ca cei din inchisoare. Desi voi sunteti liberi si puteti lauda pe Dumnezeu. Sa slaviti milostivirea Lui.360 – Cei ce au fericirea sa paseasca in Rai, nu gusta din mahniciune.361 – Cel ce are dusmanie pe altii, face zapis scris cu satana si cel rau ii face loc in inima lui.362 – Tot crestinul care n-a furat, nu s-a amestecat in treburile altora, n-a dusmanit, nu s-a iubit pe sine si n-a hulit taina Dumnezeirii, merg la dreapta judecata, insa TAC trec in rai la locul de odihna.363 – Cine bate pe supusii sai fara drept, cu tot dreptul se bate pe sine dincolo de mormant.364 – Femeile sa nu intre in Sfanta Biserica cu rochiile scurte, nici cu capul descoprit. Isis aprind foc vesnic asupra capului lor. Mai bine sa nu mai mearga sa Sfanta Biserica.365 – Femeile care preacurvesc, daca nu sunt marturisite si nu si-au facut canonul, cand trec din viata merg direct in focul gheenei. La fel si barbatii.366 – Fericiti sunt batranii si batranelecare au pazit prouncile lui Dumnezeu si ale Sfintei Biserici. Sunt primiti si imbratisati de Sfintii Ingeri, ca pruncii.367 – Oftezi si te intrebi pentru ce ai trait.Abia atunci, cand iti vei da sfarsitul, vei afla pentru ce ai trait.368 – Cine uraste dreptatea si cinstea, uraste insusi pe Dumnezeu.369 – Puterea oamenilor e abur, iar puterea lui Dumnezeu stramuta muntii, clateste marile si sfarma pamantul.370 – Sfanta Evanghelie este fraul sufletului.

136

371 – Cine este cu adevarat sluga lui Dumnezeu, n-are rost stralucit intre oameni.372 – Atunci cand omul zice: „Sunt stapan pe mine, fac ce vreau”, l-a dat pe Dumnezeu la spate si se simte mare si demn de orice. Acest pacat e pe o treapta cu crima.373 – Frica este la orice fire pamanteana pentru necredinta si multa grija.374 – Nu avem destule lacrimi pentru a spala pacatele: frate cu sora sau mama cu fiu ori tata cu fiica, impreunanadu-se pentru o nebuna placere, implinindu-si o pofta trupeasca. Este un pacat strigator la cer. Din acea clipa, nu ar trebui sa mai vietuiasca in aceeasi casa, nici sa pranzeasca impreuna, gustand din darurile Dumnezeiesti. Trebuie sa se desparta, unul intr-un capat al tarii si celalalt in celalalt capat al tarii. Daca se poate, sa-si schimbe si numele. Sa nu se intereseze unul de celalalt, caic daca, numai din intamplare se va intalni unul cu celalalt, va fi durere mare, caci nu se vor mantui. Sa faca pocainta, sa imbrace haine negre si din ce castiga prin munca lor, sa ajute Sfintele Biserici cu untdelemn, tamaie, lumanari, jertfe care se ard. Mare plata va primi si chiar cununa cereasca, daca implineste cele de mai sus.375 – Cei nevinovati, cand il fac pe cel nevinovat, vinovat, cel invinovatit, vinovat sa se declare in fata celor nevinovati. Atunci, va iesi neosandit de la judecata.376 – Religia era in trecut lumina nestinsa tuturor credinciosilor.377 – Un suflet nu moare, ci trece la cele vesnice. Morti sunt aceia care merg la muncile iadului. Cei care pier si sufleteste si trupeste, aceia au murit cu adevarat.378 – Domn este acela care domneste in veac. De la cuvantul Duh a revenit pe pamant numele de Domn. Duhul lui Dumnezeu domneste in veac.379 – Crestinii trebuie sa se numeasca frati, ca la Domnul una sunt toti.380 – Temeti-va de Judecata cea Dreapta din care bucurosi ies cei nevinovati. Dar, vai si amar de cei vinovati.381 – Cei ce se lasa laudati de cei din jur, pentru unele sfaturi intelepte, cuvinte ale Sfintei Scripturi, vor fi lepadati. Toti cei ce asc ulta sfaturile bune, date in numele lui Dumnezeu, se mantuiesc, dar ei, pentr u placerea de a fi laudati, sunt lepadati si nu sunt primiti la judecata.382 – Sfanta Evanghelie este calea si toiagul crestinilor si a calugarilor.383 – Viclesugul sa lipseasca de la voi, pentru ca cea cei ce poarta in inima viclesug, nu se pot numi adevarate slugi ale Celui ce s-a ostenit sa va rascumpere cu Sfant Sangele Sau. 384 – Sa nu va poarte gandurile catre cele ce au fost, in trecut, ci mai vartos, sa va ganditi la viitor, la mantuirea sufletului.385 – Cerul poarta grija pamantului si nu pamantul cerului.386 – Cand omul are buna vointa, lucreaza cu blagoslovenie Dumnezeiasca. 387 – Tot ce este de la Dumnezeu Tatal va rasari, se va inalta si va straluci.388 – Necazurile si nemultumirile pamantesti si toate cele suferite pe buna dreptate, il vor sui pe crestin la Dumnezeu Tatal.389 – Tot omul ce traieste e fratele tau, mai ales cand este botezat in numele Sfintei Treimi.390 – Legile nu sunt facute pentru cer si pentru Dumnezeu. Ele sunt trimise din cer, de la Dumnezeu, pentru oameni.391 – Ispitele si necazurile vin la om ca el sa nu se inalte, sa nu se trufeasca, ci sa se intareasca in Sfanta si Dreapta Credinta.392 – Painea si vinul este blagoslovenia Celui de Sus, iar panza alba este nevinovatia vietii tale si altora care se nevoiesc intru Cele Dumnezeiesti.393 – Cand intr-o familie sau intr-o adunare se incinge cearta, atunci cei rai se veselesc. Si, cand vitele se impung, sau se bat intre ele, tot de la cei rai se porneste, ca sa-i supere pe oameni, sa injure, sa le bata.

137

394 – Cei ce iubesc frumoasele randuieli Dumnezeiesti au parte de viata cea veselitoare care se afla dincolo de mormant, dincolo de lumea aceasta desarta.395 – Sa nu treceti peste ce este Sfant.396 – Cine nu are curaj, nu are nadejde in Cel de Sus.397 – Targul si negustoria in ziua Duminicii sporesc pacatul.398 – Pamantul este al lui Dumnezeu, ca El a zis si s-a facut.399 – Razbunarea este cheia iadului si iertarea este cheia Raiului. Cei ce se razbuna fac zapis cu tartarul iadului. Cei ce iarta fac inscriere sfanta direct cu Sfanta Treime.400 – Mahnirea e tot o razbunare, o viata a rautatii.401 – Toti care au renuntat la tot, la orice drept de pe pamant, s-au invrednicit de slava si de dar.402 – Pe cei ce striga impotriva ta, hraneste-i cu paine sfintita de preot.403 – Cei ce vietuiesc singuri, toata viata lor, sufletul sa reverse numai bunatate.404 – Dreptatea e cea mai stralucita floare de la cununa neiubirii de sine si isi afla locul cel mai de seama in rai.405 – Dumnezeu Tatal, cand l-a zidit pe om, i-a daruit de toate, si pentr uhreseala nu l-a omorat, ci i-a daruit pamantul cu to ce este pe el. Pentru neputinta lui i-a dat somn, i-a daruit hrana. Toata hrana a fost scoase din pamant si de aceea in pamant se intoarce. De aceea, omul plateste tot ce a mancat cu trupul sau. 406 – Dumnezeu este acelasi care a fost si acelasi este si astazi.407 – Se indulcesc si s-au indreptat in credinta sute, mii, milioane si zei de milioane si daca se mai intretine credinta, din ostenelile lui Iosif Trifa se mai intretine.

Preotului Iosif Trifa sa i se treaca numele in cartile sfinte si sa i se fixeze ziua pomenirii in ajunul unui praznic imparatesc, oricare ar fi sau prima zi dupa praznic.408 – Minciuna rodeste fructul satanei.409 – Cei plini de rautate se osandesc, iar cei fara de rautate in curnd se vor afla in slava lui Dumnezeu.410 – Noi, ca cei mai nevrednici, sa cerem blagoslovenie cereasca, iar inchinaciunea cuvenitaunii pentru altii sa o facem in semn de nerautate, cu multa dragoste si ca dovada de adanca smerenie.411 – Nu toate fetele bisericesti, care canta frumos, se mantuiesc. Unii au obicei sa manance bunatati in zilele oprite, ca sa poata canta frumos. Unii beau vin peste masura si zic, ca sa aibă putere. Altii, cauta sa doarma mai mult, ca sa fie odihniti pentru priveghere si praznice. Nimic din toate acestea nu este primit la Dumnezeu.412 – Toate cele pamantesti trebuie sa se plece Puterilor Ceresti.413 – Atotputernicul a randuit ca oamenii sa vietuiasca pe pamant, dar prin ei sa faca fapte buna ca se infrumuseteze cerul.414 – Cand oamenii se lauda unii pe altii, este veselie mare in iad.415 – Oamenii nu trebuie sa se dea railor, nici copiii, nici rudele. Unii se dau ei insisi railor. Aceia fac zapis scris cu tartorul iadului si nu se pot mantui, decat daca Dumnezeu ii trimite boli grele si indelungate.416 – Leprosii, cancerosii, tuberculosii nu se mantuiesc, decat numai daca nu cartesc impotriva lui Dumnezeu.417 – De multe ori, omul considerandu-se nevrednic, cade in indaratnicie. 418 – Fecioarele se spun ca iubesc florile, iar batranele se lauda ca cinstesc sarbatorile. Si unele si altele mint. Sarbatorile se cinstesc cu lacrimi, cu prinoase la Sfanta Biserica si cu cainta

138

pentru pacate, stiind ca sfintii au patimit pentru credinta. Fetele tinere isi pangaresc tineretile, considerandu-le intru nimic. 419 – Oamenii, sa se vada pe ei numai oameni, iar pe Dumnezeu Tatal sa-L vada Atotputernic.420 – Sa nu va scarbiti la necazuri, sa nu cartiti, sa nu va indoiti, caci jos pe pamant, fiecare om nu are decat un trup omenesc, iar sus in cer, un Dumnezeu milostiv, drept, bun si primitor.421 – Crestinii sa fie pasnici, linistiti, blanzi si rabdatori.422 – Ceea ce nu este cu putinta la oameni, este cu putinta la Dumnezeu.423 – Cei ce si-au agonisit avere in mod cinstit, fara sa-i asupreasca pe altii, daca este batut, torturat, inchis pentru acea avere, si moare in aceste chinuri, se sterg toate greselile si mucenici se vor chema. Aceasta cununa face mai mult decat toata averea lor.424 – Cel ce se indulceste de bunurile trecatoare, pierde marita binecuvantare.425 – Dumnezeu este Stapanul nostru. Mantuitorul s-a rastignit pentru ca noi sa scapam de osanda si sa luam binecuvantare. Sfanta Treime domneste pe Tronul Ceresc.426 – Trandavia, vorba multa si fara de folos, mancarea peste masura si somnul pe intreaga noapte sunt de la diavol. Cele binecuvantate de Dumnezeu au toate o masura.427 – Sa nu bei vin si sa nu mananci in fata multimii. Nu e nimic rau, dar ii vei pierde pe cei ce te privesc.Prin infranare vei castiga o demnitate, vei intari o temelie si cu aceasta temelie vei intai sufletele multora.428 – Sa fii prieten cu cei ce vorbesc despre iubire, pentru impacare, pentru fratie, pentru dragostea de aproapele tau, pentru credinta, pentru rabdare si orice cuvant spus numai pentru ajutorare.429 – E bine sa luati de la 9 Sfinte Manastiri: ulei sfintit, tamaie si ceara, Sfanta Anafora si Sfanta Aghiasma si sa le ingropati in trei locuri imprejurul casei, iar de nu se poate, sa se ingroape toate la un loc.430 – Iisus Hristos s-a rastignit ca sa nu fie Sfantul Rai gol si iadul impovarat.431 – Cel ce nu da iertare si binecuvantare pentru Sfintele Taine, este cum ai rapi copilul unei mame duioase, se socoteste ca o crima de prunci.432 – Cine cauta usurarea pe pamant, duce greul in mormant, dub pamant. Ca sa fiti placuti lui Dumnezeu si oamenilor, sa nu iubiti mancarurile bune si nici hainele alese si multe.433 – Ferice de aceia care s-au ostenit cu dreapta socoteala si si-au aflat loc de-a dreapta Tatalui.434 – Faradelegea omeneasca supara mult puterea Dumnezeiasca.435 – Sa socotiti cuvintele oamenilor ca niste fulgi purtati de vant, iar puterea lui Dumnezeu sa o priviti cu mintea ca pe un munte nestramutat, care a fost asezat de cand s-a zidit pamantul, ca pe o apa curgatoare, care nu se sfarseste.436 – Floricelele din copaceii pe care ii vezi sunt lacrimile Sfantului Efrem Sirul. Prin lacrimi si suspine, si-a pregatit calea direct catre Sfanta Treime.437 – A minti este o cadere in pacat. Omul, in viata are multe caderi, dar ridicari si sculari nu prea are.438 – Oamenii, maguliti de satana, se simt indulciti se de bucurie savarsesc pacate grele, cu minciuna, cu furtisagul. Deseori iau in deradere lucrurile Dumnezeiesti si chair unele taine care se savarsesc in Sfanta Biserica.439 – Unii oameni au indrazneala sa imite, sa rada, sa defaineze, pe unele babe si mosi mai credinciosi ori pe unii preoti.. Dintr-un ciob zic ca fac candela. Ca sa-i inveseleasca pe cei ce petrec, isi pun haine femeiesti si imita preoti. Unii imita pe cate un sfant. E ca si cum s-ar lepada de Dumnezeu.

139

440 – La teatru sau la cinema, nimeni sa nu joace rolul lui Dumnezeu, al Preasfintei Treimi, al Mantuitorului, pe Preasfanta Preacurata Fecioara ori pe oricare dintre Sfinti. Acestea sunt indrazneli fara hotar si in ziua Dreptei Judecati, vor fi intrebati si se vor osandi prin faptele lor.441 – Femeile care faca avorturi si nu se marturisesc ori nu-si fac canonul, vor fi osandite si hranite in veci, fortat, cu toate uraciunile si spurcaciunile.442 – Femeila care fac avorturi, sa duca prinoase la toate praznicele mari si mici, la o Sfanta Biserica timp de trei ani de zile, ori la trei Sfinte Biserci timp de un an.443 – Inmiita este lupta la barbati de a se pazi in anii tineretii intregi si nevatamati. Mare taina este a-si pastra barbatii curatenia trupului.444 – O femeie se ruga la Sfanta Icoana a Maicii Domnului, zicand: „Invata-ma, Imparateasa Sfanta, cum sa traiesc. Pentru nedarea de seama ce m-a stapanit, eu mi-am omorat parintii. I-am imbatat cu vin, i-am inchuiat in casuta lor batraneasca si in miez denoapte de decembrie am dat foc casei, pentru ca nu m-au lasat sa ma casatoresc cu cine am vrut eu. Si acela care voia sa se casatoreasca cu mine a incalecat calul, in seara aceia ca sa vina sa m ia. La stana din vale, ia-u iesit in cale trei voinici si l-au injunghiat, omorandu-l. a doua zi, au mers ei la politie si si-au marturisit fapta lor. Asa am putut afla si eu fapta lor, chiar din hura lor.

De atunci nu mai vad decat negru in fata ochilor. Cum mi-am ucis eu parintii? Cu foc! Si cum n-am avut parte sa ma casatoresc cu cine am dorit! Doamne, Doamne, cum nu am stiut eu de Tine! Nu stiu ce sa ma fac! Mi s-a intunecat mintea. Corpul nu mai simte frigul si pofta mancarii m-a parasit si noapte cand vreau sa dorm, vad pe parintii mei cum se zbat si cum tipa si disperati se zvarcolesc in flacari.445 – Si s-a auzit un grai din Sfanta Biserica, zicand: „Femei de acestea prea pacatoase, care fac si curvie si crime, mai ales ucideri de parinti, sa faca inchinaciuni, metanii, cerand ajutorul si mijlocirea catre cel Atotputernic prin Sfintele Mironosite. Sfintelor Mironosite sa se roage femeile care sunt bantuite de pacatul curviei si preacurviei”.446 – Cel ce doarme fara perna la cap, ia plata intreita.447 – Pentru toate greselile omenesti se mahnesc Puterile Ceresti.448 – Toti care au viata nemuritoare nu se impotrivesc a se supune. Iar voi, cum va veti supune Tatalui Ceresc?449 – Al Domnului sunt Cerul si pamantul, insa cei care trec la cer, nu se poate ca sa se mai intoarca pe pamant si sa vesteasca oamenilor cu grai ca toate cate le spun cartile sfinte sunt adevarate.450 – Pasarea Raiului exista. Sunt oameni pe pamant care au si vazut-o. Aceasta pasare neincetat lauda Puterea Duhului Sfant. Nu se hraneste, nu doarme si nu imbatraneste.451 – Chemarea lui Dumnezeu este cu Maica Iuliana. Ca sa-i invete pe crestini, sa le spuna tot ce a vazut si auzit, pentru a-si mantui sufletele. 452 – Femeile care spala sarbatoarea rufe, in timpul Sfintei Liturghii, in cealalta lume, beau zoile respective.453 – Gladiolele se numesc „florile zilei”.454 – Oamenii care vietuiesc cu Dumnezeu, sadesc flori, nu le rup.455 – Sfanta Biserica este izvor de binecuvantare al tuturor oamenilor ce vietuiesc pe pamant.456 – Crestinii, decat sa asculte un mars, mai bine sa asculte o Slavoslovie: decat sa asculte o doina, mai bine sa asculte o slava; decat sa asculte o cantare tragica, vatamatoare de suflet, mai bine sa asculte un Heruvic, ca sa se inscrie in binecuvantatul Acoperamant al lui Dumnezeu.457 – Crestinul sa nu spuna minciuni niciodata, fiindca cel ce spune minciuni este pierdut. Sa nu doseasca nici un lucru de ai sai. Sa nu graiasca cu mandrie. Sa nu dispretuiasca pe cei mici.

140

Sa nu urasca pe cei mai mari, ca nu se afla pe o treapta cu ei. Sa nu le alunece mintea la fapte josnice, stiute si nestiute. Sa fie grabnici a cinsti lucrurile Dumnezeiesti. Facand toate acestea, intemeiaza un adevar nestramutat de nimeni.458- Trupul face toata purtarea de grija a oamenilor si prin aceasta, odraslesc pacate.459 – Crestinii sa nu jure unii fata de altii, spunand: „zau”, caci, este mare pacat. Mai bine este a vorbi fiecare adevarul fara a da proba cu martori, ci doar sa zica”crede-ma”, dovedindu-si adevarul prin sine.460 – Mila lui Dumnezeu, prin crestini, vrea sa-i ridice pe cei cazuti, sa-i trezeasca pe cei adromiti di sa-i intelepteasca pe cei neintelepti., sa le aduca aminte celor ce au uitat, sa auda cei ce nu au auzit, sa vada cei ce nu au vazut si sa laude pe Dumnezeu, Cel Prea Inalt, cei ce nu au auzit vreodata de numele Lui si sa se inchine cei ce nu au gandit sa se inchine vreodata.461 – Cel ce face dreptate intr-o dregatorie, a ca si cum ar aprinde o lumina intr-o camera intunecoasa.462 – Oamenii traiesc pe pamant nu ca sa se mantuiasca unii pe altii, ci se dusmanesc facand voia diavolului si prin dusmanie se inmulteste pacatul.463 – Sa luaiti Sfanta Aghiasma, sa va stropiti casa si pe dinafara si pe dinauntru.464 – Cand sunteti chemati la judecata, pe Maica Domnului sa o marturisiti.465 – De te vor trimite la inchisoare si acolo, Sfintei Treimi sa I te inchini. Pe Dumnezeu Tatal sa-l marturisesti, pe Fiul sa-L lauzi, ca S-a invrednicit de toata suferinta, iar puterea Duhului Sfant sa o chemi in ajutor.466 – Parerile tale, omule, nu-ti folosesc la nimic. Cu ele nu te poti mantui.467 – Nimeni nu poate fi contra voii lui Dumnezeu, ca se spulbera ca pleava in vant si ca apa se varsa.468 – Unde se lucreaza cu dreptate, acolo se afla Scaun Dumnezeiesc.469 – Nu pamantul este pentru Cer, ci mai vartos, Ceul ajuta pamantul prin ploaie, prin lumina, prin caldura. De nu ar fi acestea, nimic nu s-ar misca pe pamant.470 – Vai de calugarul care se casatoreste. Se leapada de Dumnezeu si focul cel vesnic ii va fi partea in veci. Se face mare sminteala in popor. 471 – Ura ascunsa e ca igrasia care surpa zidurile inalte.472 – Sa aveti grija de Cele Sfinte. Paraclisierii sa nu risipeasca nici cea mai mica faramitura din Sfanta Anafora. Daca a cazut jos, i se cuvine canon trei zile.473 – Sfanta Anafora sa fie acoperit, sa nu se vada, ca este sfanta. Daca s-a mucegait, s-o arunce in foc, in spuza, ori s-o ingroapeintr-un loc ferit de orice spurcaciune. Dar un loc curat nu prea se gaseste.474 – Adventistii si alte secte manaca mere bune din mar fara radacini si fara tulpina, se adapostesc in casa fara temelie, plutesc pe mare numai cu gandul. Ei vorbesc de Mantuitorul si de Preacurata Maica nu pomenesc.475 – Mania lui Dumnezeu vine si peste cei drepti, nu numai peste cei pacatosi. Peste cei drepti vine ca sa-i mantuiasca, iar pe cei pacatosi, sa-i pedepseasca.476 – Viata noastra se afla in mainile lui Dumnezeu.477 – Preotul, daca este sanatos si pleaca in interesele sale in timpul Sfintei Liturghii, ia pedeapsa intreita fata de mirean, fiindca alta raspundere are.478 – Dumnezeu nu l-a facut pe om pentru negustorie. Prea putini negustori se mantuiesc. Ei nu respecta Ziua Sfintei Duminici si apoi, urmeaza toate juramintele. Ii inseala pe oameni si jura ca spune drept,vrand sa obtina increderea oamenilor.

141

479 – Nimic nu-l sfinteste pe calugar ca sederea pe loc, in ascultare, in rugaciuni, in privegheri si sederea de vorba cu cartile, cercetand sfaturile Sfintilor Parinti.480 – Iertate ii sunt greselile oricarui om cand face pacatul silit de altii, pentru ca pacatul e facut din slabiciune, dar sa nu se repete.481 – Ca sa nu va inece apele, suiti-va pe dealul rugaciunilor facute si nefacute. Cadeti la rugaciuni si va veti face deal inalt, care sa va salveze de furia apelor.482 – Omul se tanguie neincetat de saracie si nu de multele lui pacate.483 – Multa cinste si slava a asezat Dumnezeu peste oameni. Sfintii Ingeri se bucura de oamenii vrednici de fapte bune si ii numesc „fratii nostri de pe pamant”.484 – Persoane care face vraji, se dezleaga de puterea Duhului Sfant si se desparte de tot ce este Dumnezeiesc.485 – Asa cum spala undele de apa munti de nisip, nisipul nu se mai intoarce niciodata de unde a fost luat Asa si omul credincios si plin de dragoste pentru cele Dumnezeiesti, daca s-a smintit, nu se poate sa-si mai revina. Mai ales, daca sminteala vine de la fete bisericesti.486 – Se spune ca cel ce viseaza Sfinte Cruci va fi cuprins de suferinte. Fericiti sunt cei ce se inchina cu evlavie si saruta cu bucurie Sfanta Cruce.487 – Sortul facut cu dreptate si fara viclesug, sfant este. Cei ce fac nedreptate la sorti, iau pedeapsa lui Cain, in lumea cealalata.488 – Biciuirea celor rai, indoita face credinta celor credinciosi.489 – Tot tineretul dezmatat si imbracat in rosu striga in ratacire cat ii tine gura, ca nu exista Dumnezeu. Dar, nu va dura mult si se va vedea puterea lui Dumnezeu. 490 – Tineretul ii uraste pe batrani, cugetand ca ei candvor fi batrani, vor fi oameni de seama.491 – De va face cineva eretici, sa va insemnati cu Semnul Sfintei Cruci, si se va rasfrange cuvantul asupra acelora.492 – Dreptii si nevinovatii raman vesnic neimbatraniti.493 – Cei adormiti in Domnul stiu toate miscarile si toate lucrarile celor vii.494 – Si drept dovada, ca vei vii sunt nevrednici, nu pot sti nimic din ce fac cei adormiti.495 – Sa stiti ca mai mari sunt cei adormiti in Domnul, decat cei vii. Toti crestinii sunt datori sa asculte de sfaturile Sfintei Biserici.496 – Fecioarele cel tinere care traiesc in curatie, sa se bucure de vederea si mirosul florilor. Crestinii din toate treptele sa se bucure de painea cea de toate zilele. Batranii care au vietuit crestineste, sa se bucure de slava Sfintei Biserici, care va dainui in veacul veacului.497 – Femeilor cinstite, dupa o lunga vaduvie, nu le este de nici un folos casatoria cea de-a doua, ca ea este o improspatare de pacate. Daca s-au despartit de tinere si nu au mai avut de-a face cu un alt barbat, au inaintea Scaunului Dumnezeirii atata har, incat sunt mai presus decat cuvioasele.498 – Pe 9 mai se sarbatoreste mare si binecuvantata zi a Sfintelor Mironosite si a tuturor femeilor crestine, care au cinstit Sfanta si Dreapta Credinta crestin-ortodoxa.499 – Dumnezeu Tatal a impodobit pamantul Sau cu multa frumusete.500 – Omului beat sa nu i te impotrivesti, dar sa te feresti din calea lui.501 – Nenorociti sunt numai aceia care nu stiu si cei care nu vor sa se roage lui Dumnezeu.502 – Fiecare pamantean se afla cu vredinicia lui.503 – Ai privit pentru o cateva clipe o parte din adevaratul rai. Acolo sunt Sfintii, Cuviosii Parinti si Sfintele Cuvioase femei, Sfintii Mucenici barbati si femei din toate timpurile. Nadejdea lor ardea ca o faclie. Au crezut in Rastugnirea Domnului nostru Iisus Hristos si au facut tot ce au putut pentru a arata aceasta. Si-au jertfit trupul si si-au rascumparat sufletul.

142

504 – Toata mana dreapta a fiecarui crestin este binecuvantata de Cel Atotputernic sa lucreze drept.505 – E dat crestinului ca sa ucida gazele otravitoare si spurcate. Sa nu-i ascultati pe cei care spun sa nu omori nici o vietate, ca nu esti in stare sa o faci (plosnite, purici, muste, tantari, soareci, etc).506 – Intelegeti si faceti deosebirea intre faptele bune si cele rele, ca si cum ati deosebi intunericul de lumina.507 – Fiecare crestin e stapan pe sine, e liber sa aleaga, de aceea sa se roage lui Dumnezeu pentru a fi izbavit de pacat.508 – Crestinii sa nu-si piarda timpul, gandindu-se la lucrurile din trecut.509 – Pentru o mica nedreptate facuta, sa va temeti ca de foc.510 – Cea mai mare pregatire sufleteasca este sa te instrainezi de tot ce este rau,. Sa te feresti a face lucruri neplacute Domnului.511 – Pofteste, indrazneste, osteneste-te si te vei mantui. Iarta, ajuta, nu uri, nu dusmani si sigur te vei mantui.512 – Oamenilor si femeilor beti, niciodata sa nu le spui drept.513 – Fetele tinere care s-au intinat fara randuiala si cei mai apropiati ai lor nu stiu, sa nu intre in Sfintele Biserici, caci rugaciunea lor e deopotriva cu jertfa de carne imputita adusa in fata Sfantului Altar. Sa se marturiseasca la preot, sa capete dezlegare, sa-si faca canonul si dupa aceea sa intre in Sfanta Biserica.514 – Izvoarele milei curg, iar crestinii nu vor sa vina sa se adape din apele intelepciunii, pline de binecuvantare.515 – Blestemul mamei nu se sterge. Se considera ca si iscalitura data cu sange.516 – Din Cerul Sfant rasare lumina stralucitoare, iar din pamant izvoraste intunericul.517 – Semnul Sfintei Cruci este biruinta tuturor crestinilor.518 - Dumnezeul Cel Adevarat, in veacul veacurilor va fi slavit, iar cei necredinciosi zilnic cad.519 – La acea vie pe care ai vazut-o, au parte toti crestinii care s-au casatorit feciori si fecioare, si au trait dupa casatorie, dupa randuiala Sfintei Biserici, au tinut seama de sfatul Sfintilor Parinti si pe cei saraci nu i-au alungat de la poarta lor.520 – Livada cu mere si pere frumoase, e a crestinilor care au implinit toate si le-a placut a citi „Vietile Sfintilor”.521 – Clopotele, in numar de patru, sunt graiul Sfintilor Evanghelisti, care-i cheama pe crestini la izvorul mantuirii, care este Sfanta Biserica.522 – Multimea fetelor tinere e numarul fecioarelor crestine imbatranite, care au vietuit in curatenie, au crezut in puterea lui Dumnezeu, ziua si noaptea s-au rugat marelui Imparat Iisus Hristos. Drept jertfa si-au dat sufletul. Floricelele ce le tineau in brate e curatenia trupului. Fecioaria are mare insemnatate.523 – Decat sa faci pacatul si la urma sa cauti duhovnic ca sa-l spui, mai bine sa te feresti a savarsi pacate si sa mergi la preot cat de des si sa primesti binecuvantare.524 – Milostivul Dumnezeu trimite binecuvantare pentru intreaga lume, iar oamenii nu o primesc. 525 – Crizantemele si tufanelele pe care le vezi, sunt din metaniile, inchinaciunile, rugaciunile si lacrimile unor persoane.526 – Intunericul este adapostul celor ce nu se inchina in Sfintele Locasuri ale lui Dumnezeu.527 – Calugarii, e mai bine sa nu faca glume de nici un fel, si sa tamaie in 24 de ore de 2 ori.

143

528 – Toti crestinii care sunt sfatuiti de alti crestini, de preoti, de calugari sunt indemnatispre fapte bune, intai de aceste sfaturi vor fi intrebati in ziua judecatii. Si, cand vor spune ca nu au stiut, li se pune in fata ziua, ceasul, locul in care vor fi sfatuiti si chiar ce facea acel ce i-a sfatuit.529 – Iisus Hristos s-a aratat om, numai ca sa intemeieze credinta, insa mai presus de om, a fost Fiul lui Dumnezeu si cu adavarat Dumnezeu.530 – Dreptul straluceste ca soarele, dupa ce termina cu trupul.531 – Cu repeziciunea apei ce curge la vale, trec zilele oamenilor si vai de cei nepregatiti! Ceasul mortii ii asteapta si, mai mult decat al mortii, ceasul judecatii.532 – Pretuiti tamaia si priviti lumanarile ca pe ceva Sfant. Sfintele candele sa nu le folositi doar ca ornamente.533 – Orice veselie ce se face este spre rodire de pacate. La faradelegi, oamenii se indeamna unii pe altii cu miile,iar la marturisire si indreptare nu vin nici zece.534 – Iubind adevarul si marturisind dreptatea, va veti vedea, inca de pe pamant fiind, locul unde trebuie sa stati in viata cea vesnica.535 – Viata tuturor oamenilor de pe pamant este in mana lui Dumnezeu.536 – Renuntarea la toate rautatile omenesti, il uneste pe crestin cu Dumnezeu.537 – Cei ce nu au Sfintele Taine implinite, nu sunt chemati in randul crestinilor.538 – Iisus Hristos este nadejdea si mantuirea crestinilor.539 – De-s spui cuiva fermecator sau eretic, acelasi pacat este. Asta inseamna ca-l desparti pe crestin de Dumnezeu si de aceea, strigi dupa el: „fermecatorule, ereticule!”540 – Voia Celui Prea Inalt este ca intre crestini, sa fie fratie si pace.541 – Atata timp cat suntem in trup, nu putem vorbi cu cei ce au plecat dintre noi, ca sunt duhuri. Numai dupa moartea noastra putem vorbi cu ei, daca ne este ingaduit de Domnul.542 – Despre dreptatea lui Dumnezeu sa vorbiti in tot locul unde vedeti ca se lucreaza cu nedreptate. Aceasta este indreptare.543 – Despre cele 12 Sfinte Biserici ale Sfintilor Apostoli, din care:

1 – Aici slujesc femeile drepte cu tot grupul lor.2 – Acici slujesc preacuvioasele femei.3 – Aici slujesc Mironositele Femei, cu toate femeile care au urmat lor.4 – Aici slujesc fecioarele care si-au pastrat cu sfintenie trupul neintinat si sufletul si l-au

inchinat cu sfintenie si cu toata dragostea Sfantului Scaun al Dumnezeirii.5 – In aceasta Biserica slujesc Diaconesele, preotesele vrednice de acest loc si toate

femeile care au slujit cu frica de Dumnezeu in Sfintele Biserici, cat au trait pe pamant.6 – Aici slujesc cu vrednicie toate femeile si fecioarele care s-au invrednicit de

micenicie, toate femeile crestine care s-au spalat de pacat cu insusi sangele lor, varsat fara voia lor.

7 – In aceasta Sfanta Biserica slujesc toti barbatii mucenici si martiri mucenici din decursul veacurilor.

8 – Aici slujesc toti cuvioasii si preacuviosii Parinti, mult ostenitori in cele Dumnezeiesti.

9 – Aici slujesc toti purtatorii de Dumnezeu: calugarii, diaconii, preotii, si toti oamenii vrednici de a se veseli si a se bucura de cele Dumnezeiesti.

10 – In aceasta Sfanta Biserica slujesc lui Dumnezeu Sfintii Arhimandriti si Sfintii Mitropoliti.

11 – In acest loc slujesc toti Preasfintii Arhierei.

144

12 – Aici slujesc Preasfintii Patriarhi ai pamantului, cu Sfintii Apostoli si Sfintii Evanghelisti. De aici, se impart darurile Dumnezeiesti in toata lumea crestina.544 – Din vasele pline cu soareci, se vor ospata doctorii si doctoritele care au facut avorturi, incasand bani. Osanda grea este aceasta, ca si cum s-ar vinde pe sine rob.545 – Toate miscarile crestinilor pe pamant si ale celor lepadati de Sfanta Credinta, in Cerul Sfant se stiu.546 – Sa nu cugete crestinii in minte unele si oamenilor sa le vorbeasca altele. Tot ce ar crede ca produce suparare sa nu vorbeasca.547 – Sa se stie ca sunt unii mai invatati, dar cel mai invatat peste toti invatatorii, este cel mai mare decat toti invatatorii, este Iisus Hristos, Mantuitorul lumii si izbavitorul de rautati.548 – Omul, sa nu se bazeze pe cunostintele lui, pe ceea ce stie el, ca toate acestea s-ar putea sa nu se potriveasca cu voia lui Dumnezeu.549 – Cei mandri se supara, cei smeriti se socotesc pacatosi si, mai mult se smeresc.550 – Atat la cununie cat si la botez, nasului i se dau colaci. Poate fi si paine, numai sa se dea. Colacii se dau pentru vrednicia nasului sau a nasei, ca a avut darul de a increstinaun prunc si trebuie sa fie intampinat, in pragul usii, inainte de a intra sub acoperisul casei. La cununie, de asemenea, sa fie intampinat nasul cu colaci, pentru taina care a avut vrednicia sa o indeplineasca. Nasii mai au o obligatie foarte mare, mult mai mare decat a parintilor care i-au nascut pe fini. Sa aibă purtarea de grija, sa vietuiasca finii crestineste.551 – Cei ce au patimit groaznic pentru Mantuitorul, aceia s-au incununat.552 – Mama, niciodata nu spune secretul copiilor eo. Ii iubeste in ascuns si in fata ii cearta.553 – Foarte mult sporeste faradelegea la cei care traiesc in mare neranduiala crestineasca, fara cununie religioasa. Ei sunt ratacitii ratacitilor, ca nu indeplinesc cele crestinesti.554 – Calugarii, preotii si toate fetele bisericesti care bat, palmuiesc, biciuiesc, inghesuiesc si inghiontesc, pentru fiecare amenintare, pentru fiecare ridicatura de mana, primeste cate 100 de nopti negre pedeapsa.555 – Cei ce nu primesc pedeapsa de la oameni, primesc pedeapsa de la Dumnezeu, si aceea nespus de grea.556 – Invatatii sun ca nu este Dumnezeu. Aceasta o spun pentru necredinta lor. Dar, Dumnezeu exista asa cum existam si noi si toate cele din jurul nostru, din univers, ca toate sunt facute de El si ale Lui sunt.557 – Crestinii de pe pamant nu trebuie sa-L caute pe Dumnezeu Atotputernicul. El este peste tot, langa oameni si mai ales in sufletul oamenilor. Si aceasta, daca oamenii vor sa-L primeasca.558 – Oamenii, care se pretind invatati, si zic ca nu este Dumnezeu, fac intocmai ca taurii grasi, care nu vor sa pasca iarba la marginea padurilor, ci se afunda tot mai adanc in padure, ragind si facand mult zgomot. Acolo, cand ajung, se adapa fiarele cu sangele lor cald si taurul a sfarsit cu pascutul.559 – Toti care batjocoresc lucrurile lui Dumnezeu, injura pe Sfinti si toate Lucrurile Sfinte, fac lepadare de Dumnezeu.560 – Invatatii lumii il cauta pe Dumnezeu in inaltul cerului, sa-I gaseasca niscaiva orase si palate , cu parcuri, cu gradini, crezand ca Il vor gasi pe Marele Imparat afundat in petreceri si chefuri cu lautari, dar se inseala amarnic. Ei nun vor sa inteleaga, ca ei insisi sunt creati de Dumenzeu.561 – Sa puneti lucrul la locul lui, de unde-l puteti lua si pe intuneric.562 – Cei ce se cununa la preot, din Sfanta Biserica nu-si iau angajamentul unui praznic, pe care il vor cinsti cu cuviinta si le va fi de mare ajutor.

145

563 – Sa nu va imprieteniti cu cei care nu respecta posturile si nici cu cei care nu prea merg la Sfintele Biserici. Sa nu cereti ajutorul lor si nici sa aduceti lauda lucrurilor lor.564 – Cei ce se cununa ca sa fie amandoi un trup si o pereche, ca unul singur, le-ar fi de folos si casa plina de binecuvantare. Trebuie ca tinerii sa nu se atinga trei zile de mancaruri grase, sa faca post crestinesc, ca in Postul Mare, sa se marturiseasca la duhovnic, apoi sa primeasca Sfintele si Dumnezeiestile Taine, si dupa aceea sa implineasca Taina Nuntii, adica Cununia.565 – Cand se fac botezurile la prunci, majoritatea crestinilor nu fac cu evlavie, ca pentru indeplinirea unei Taine. O fac, in primul rand, pentru ochii oamenilor si al doilea pentru satiul pantecelui. Peste pruncul botezat sa treaca cumpana noptii si a doua zi sa sa scoata din Sfantul Mir.Unii obisnuiesc sa faca Botezul dimineata sau la 12 . Sub seara sau mai tarziu din seara, gata, il scoate din Sfantul Mir. Este o mare greseala.566 – Mai usor ar fi Puternicului Dumnezeu sa strice omenirea toata si sa faca alta, decat sa o indrepte pe aceasta care e deja facuta.567 – Stalpii Sfintei Credinte sunt Sfintii Proroci si Mucenici. Preotul Iosif Tirfa si alti preoti sunt socotiti mari ajutatori ai Sfintei Credinte. Petrache Lupu a scaparat in sufletele crestinilor cu o noua prorocie. A scanteiat in sufletele multor crestini Maica Veronica si a facut lumina in sufletele multora. Mai sunt si altii, in numar nespus de mare, fet bisericesti si crestini din afara, care rostesc numele lui Dumnezeu cu multa bunatate, dar nu sunt astazi auziti de nimeni.568 – Mai bine este crestinului sa refuze un bun, decat sa-l ceara, fiindca atunci cand ii va trebui, nu are de unde sa mai primeasca.569 – Mai bine este o feciorie pastrata pana la batranete, decat o tinerete jefuita, pangarita si pe veci pierduta.570 – E foarte greu de toti cei care nu fac mila.571 – Cei nevinovati se bucura de zilele primaverii, iar cei rai sunt dusmanosi ca au sosit.572 – Vantul, cand trece, ia numai pleava si paiele, insa boabele nu.573 – Ferice de cei ce si-au pregatit locul prin bunatatea sufletului lor si osteneala faptelor lor, cu post si rugaciune.574 – Petrecerile prea multe pregatesc sarcini de pacate, in timp ce fecioarele nevinovate petrecin rugaciuni ini singuratate, batranele neputincioaselacrimeaza pentru pacatele facute in tinerete zicand: „Daca stiam, nu faceam”.575 – Ploile cele multe spala toata uraciunea de pe pamant, iar moartea mistuie toate necazurile si toate suferintele, si Dumnezeu le binecuvanteaza pe toate.576 – Cerul vrea sa se mantuiasca cei de pe pamant, in schimb ei pier cu miile pe zi. Durere mare este in cer pentru alunecarea sufleteasca ce se face pe pamant.577 – Cei ce cauta maretia, niciodata nu au dorintele implinite.578 – Toti si toate care au incercat si au gustat de mai multe ori din nesatiosul pacat al recasatoriei, nimic nu s-au folosit sufleteste.579 – Orice femeie ce a gresit cu trupul, pe pamant, indata ce a hotarat ca se va lepada de pacat, s-a curatit. Curatenia de pacat, prin constiinta, este ca si baia de apa calda.580 – Vezi coasta asta impodobita cu un singur fel de flori? Este o coasta din Muntele Sionului, o taina Dumnezeiasca pentru cei preacredinciosi si credinciosi. Aceste multe paraiase care curg la vale sunt lacrimile ce se varsa pentru Vladimiresti. Plang cei ce au vietuit si vietuiesc acolo, plang cei ce au mers si s-au inchinat acolo, plang si dintre cei ce nu au avut vrednicia sa mearga si sa se inchine acolo.

146

Mult s-au trudit cei fara de Dumnezeu sa le gaseasca motive adevarate, ca sa le ridice si sa le nimiceasca. Unuia, care este evreu, i-a rasarit in minte ideea, ca s-ar putea nascoci ceva. Nu este nimic adevarat din ce s-a spus. Sa nu credeti nimic. Toate sunt minciuni la adresa lor.581 – Este foarte important ca cineva sa ridice o Sfanta Cruce, din orice material.582 – Santul cu apa limpede in care se strang paraiasele de printre flori, sa stii ca sunt lacrimile celor ce plang pentru Vladimiresti. Cu aceasta apa limpede se uda temeiul Sfintei Scripturi, ca au inceput sa se implineasca durerile despre care s-au scris.583 – Cei ce plang si isi doresc moartea, e ca si cum s-ar sinucide. Cei ce cred in puterea lui Dumnezeu si serbeaza praznicile lui Dumnezeu, trebuie sa lase toate in voia lui Dumnezeu.584 – Panza alba marturiseste pacea sufleteasca.585 – A fost candva, in trecut, un crestin plin de dragoste pentru cele Dumnezeiesti. Purta atata dreptate in sufletul lui, incat se ferea sa nu ucida nici un fel de vietate, nici o gaza, oricat de mica ar fi fost. Daca era miscatoare, era vietate si el se ferea zicand: „NU vreausa-mi vatam sufletul stricand ceea ce e facut din porunca lui Dumnezeu”. Fiind la sfertul veacului sau, intr-o noapte de iarna, a auzit un grai ce l-a strigat pe nume: „Constantine, tu n-ai suferit nimic pentru Acela Care S-a rastignit pentru tine”. S-a umplut de frica si a ramas facand Sfinte Rugaciuni, pana ce soarele s-a ridicat pe cer. Ar fi vrut sa se duca sa intrebe ce sa faca. Nu stia unde sa se duca si incotro s-o apuce. Incepuse sa i se faca urat de casa si de ai sai, mai ales ca i se pomenea des de casatorie. A trecut de cea de-a doua zi si un batran i-a spus: „Negresit ca ti s-a facut de duca si ma mir de ce nu-ti iei drumul” si i-a trantit usa, lasandu-l afara. A inceput Sfintele Rugaciuni de cu seara, si pe la miezul noptii, a auzit pentru a treia oara, aceeasi strigare: „Tu n-ai suferit nimic pentru Acela Care S-a rastignit pentru tine”. S-a simtit ca cel mai nenorocit om si a izbucnit in plans, zicand: „Unde sa ma duc si ce sa fac, Doamne?” I s-a aratat in fata un parinte batran, spunandu-i calm:”Hei, hai cu mine”. Au calatorit pana la ziua. Cand s-a facut ziua, s-a aflat in fata portilor unei Sfinte Manastiri. Calauza a disparut. Atunci, batut in poarta si i-a deschis un parinte. Noul venit l-a intrebat pe cel ce i-a deschis, care era insusi staretul, daca poate fi primit acolo. El l-a vazut pe staret la fata, la haine deopotriva cu Sfintii, si a intrebat Constantin: „Sfinte al lui Dumnezeu sau om ce esti, cine ma poate primi pe mine aici?” „Dumnezeu’, a raspuns staretul smerit. „Eu sunt cel mai pacatos dintre cei care sunt aici”. Vazand ca cel ce l-a primit spune ca e cel mai pacatos, si plangand a mai zis: „Cine poate vorbi cu Dumnezeu pentru mine, daca si dumneata esti pacatos?” L-a luat, inchizand poarta si l-a rugat sa se odihneasca cateva ore.

A ramas Constantin pe iarba verde, plangand. Asa l-a furat apoi somnul. Acesta a fost somnul de veci si s-a mantuit.586 – Bine este ca toti crestinii sa-si fereasca sufletul de greseli. Cel rau ne inseala, insa noi vesnic sa avem in minte sfaturile Sfintei Scripturi, cuvantul Sfintelor Evanghelii si Sfintele Rugaciuni, pe care le stim, sa le rostim cat mai des.587 – Sfintii Imparati Constantin si Elena: „Am fost pagani si prin voia lui Dumnezeu ne-am facut crestini. Dumnezeu ne-a chemat si ne-a binecuvantat”. Sa aveti grija sa nu se faca vreo schimbare: sa va nasteti crestini si sa muriti pagani.588- Nenumarate locuri frumoase are Dumnezeu Tatal in Cerul Sfant, iar noi nu ne invrednicim macar a gandi la comorile cele ceresti.589 – Sminteala nu se poate vindeca, asemenea osului rupt al unui om batran.590 – A va da in laturi din fata necazurilor, a insultelor, a chinurilor, a nenorocirilor, e ca si cum ati zice: „De azi nu ma mai inchin, nu ma mai rog, nu mai cred”. Prin aceasta va lepadati de

147

Dumnezeu si-l luait in brate pe vrajmasul diavol. Iertati, iertati, iertati, ca sa indepartati ispita, pe diavol.591 – De vei fi intrebat de vreo fapta buna savarsita de tine, sa raspunzi: „Stie Dumnezeu ceea ce fac eu, il rog sa ma ajute sa fac ceea ce voieste El.592 – Sa nu va smintiti cand auziti de stil nou sau de stil vechi. Amandoua sunt bune. Daca e credinta, si prin unul si prin celalalt va puteti mantui.593 – Cei ce zic altora „sora” sau „frate”, cu toata dragostea, prin aceasta cinsteste acea persoana, asa cum se cinsteste Imparatul de supusii sai, asa cum se cinsteste Domnul de sluga sa, asa cum se cinsteste Doamna de sluga sa.594 – Toti inchinatorii din Sfintele Biserici sa se numeasca frati si surori, ca sa se mareasca Patria de Sus.595 – Pentru femeile care au fost casatorite, cea mai inalta treapta a sfintenie este sa slujeasca Sfintilor Apostoli.596 – Puterea lui Dumnezeu ne poate feri rau si foarte rau, si sa ne duca de la bine la foarte bine.597 – Sculele, lucrurile cu care ai lucrat toata saptamana, in zi de sarbatoare sa nu mai pui mana pe ele sau sa le muti, crezand ca le asezi mai bine, mai adapost, ca e pacat.598 – Nu se vor implini cele ceresti pana nu se vor savarsi toate cele pamantesti.599 – Toata invatatura omeneasca nu face adaos nici cu un grad in fata puterii lui Dumnezeu.600 – Dumnezeu, un om a zidit si o Sfanta Evanghelie a randuit. Iar oamenii daca nu au fost atenti cand s-a citit si nu s-au inchinat si au sarutat cu scarba, fiindca inaintea lui a sarutat-o un batran ori un bolnav, nu puterea lui Dumnezeu e de vina, ci oamenii cu necredinta lor.601 – Tot ce este sfant, niciodata nu scade in putere, nu imbatraneste, nu saraceste, nu putrezeste. Etern va fi in aceeasi tarie pentru cei ce cred.602 – Dumnezeu Tatal vrea ridicarea si indreptarea crestinilor, nu ratacirea si pieirea lor.603 – Chinuri grele vor lua cei ce au trait, au cunoscut, au marturisit si s-au lepadat de Dumnezeu.604 – Oricat ar fi cineva de curat si de drept inaintea lui Dumnezeu, cat vietuieste pe pamant, tot sluga unei carni putrede este, asa ca nu poate si sfant nimeni.605 – Se poate sa fie cineva pedepsit pentru greselile nemarturisite la duhovnici in viata, insa dincolo de mormant trece fiecare la ceea ce au lucrat in viata. Greseli nu mai sunt, fiindca dincolo de mormant nu se mai lucreaza nimic pamanteste. O singura greseala s-a facut in Cer, a lui Lucifer, insa a fost stiut de Dumnezeu Tatal si pedepsit la timp. Daca nu gresea Lucifer, prin mandria lui, nu cadea Adam, nu se nastea Hristos si nu se rastignea si Sfanta Treime era in ceruri, insa nu era cunoscuta de oameni, nu era aratata Sfanta Scriptura, nu era descoperita Sfanta Evanghelie, erau necunoscuti cei 4 Evanghelisti si despre Sfintii Apostoli nu se pomenea.606 – Cei ce vor citi cate s-au vestit prin „Jurnalul viselor”, isi vor lumina si hotari calea spre mantuire, cei credinciosi. Celor necredinciosi li se va parea puhoi, sumedenie si puzderie de aiureli.607 – Glasul clopotelor este ca o muzica cereasca, o muzica sfanta, o muzica plina de rasunet, cu o chemare sigura.608 – Oamenii au descoperiri Dumnezeiesti, fiecare dupa taria credintei lui.609 – Hainele nu au mantuit pe nimeni, iar cuvantul lui Dumnezeu pe toti ce cei ascultatori i-a luat la cer.

148

610 – Cifra 5 pentru cei ce fac 5 inchinaciuni sau 5 metanii, inchipuiesc cele 5 rani principale, pe care le-a primit Cel Nevinovat pe Sfantul Sau Trup.611 – Nimeni sa nu se duca cu mintea la intrebarea zicand, ca Dumnezeu toate le-a facut si le cred, dar pe Dumnezeu, cine L-a facut? E un pacat, e o greseala, o cadere intocmai ca a lui Lucifer. Aceasta e o taina ascunsa si nedescoperita nimanui, pentru ca nu le este de folos.612 – Crestinul, in viata, sa nu hotarasca lucruri prea mari, sa judece mult si sa indeplineasca putin, curat si cu cinste.613 – Nu va impovarati cu cele pamantesti, ca pierdeti pe cele sufletesti.614 – „Ii urasc pe crestini si ma impotrivesc lor, fiindca stramosul nostru, Lucifer, sufera din cauza crestinilor”, zice diavolul.615 – Mancarea de dimneata sa o amani pentru mai tarziu, dar lucrul de seara sa nu-l amani pentru dimineata.616 – Crestinul care Il are in inima pe Dumnezeu si lucreaza dupa poruncile Lui, e mare peste sine. Sa nu slujeasca sectantilor.617 – Economiile crestinilor sunt in ceruri, in mana lui Dumnezeu. Pe cat veti umbla cu dreptate, cu atat va veti sfinti.618 – A face curatenie cu dragoste intr-un Locas Sfant, e la o treapta cu marturisirea.619 – Cele pamantesti trec ca roua, iar cele ceresti raman ca muntii de piatra, in veac nemiscati.620 – Pe nimeni sa nu fortati, caci cu forta nu s-a mantuit nimeni.621 – Avortul este unul dintre cele mai mari pacate, este o crima impotriva unui nevinovat, care nici nu a apucat sa vorbeasca. Este un pacat socotit si nesocotit, masurat si nemasurat. 622 – Cuvantul „mare”, pentru o fata neintinata (fata mare) inseamna „imparateasa”. De la imparateasa, pana la sfintenie mai e o treapta, o cinste.623 – Fata tanara care a fost stapana pe sine de a se pastra, e o adevarata imparateasa a corpului sau. O fata curata si vrednica de darul lui Dumnezeu, sfinteste locul pe unde merge, iar cea pangarita il spurca. 624 – Intr-o manastire, obstea este o fratie sfanta. Ea este un singur trup.625 – Cel ce nu si-a cerut iertare si nu s-a smerit pentru greseala sa, l-a luat pe diavol in brate.626 – Se lupta duhurile in vazduh, se lupta Sfintii Ingeri cu necuratii vrajmasi. Se lupta pentru sufletele crestinilor, care adesea sovaiesc.627 – Cine strange bani si nu-i cheltuieste pana la moarte, e foarte greu pentru acel suflet, ca si cum ar avea pacate nemarturisite.628 – Cine cheama moartea se desparte de Dumnezeu si se mareste pe sine.629 – Sa nu cheme crestinii numele lui Dumnezeu in ajutor, cu ton de blestem, ca mare osanda isi agoniseste (dar-ar Dumnezeu, sa faca Dumnezeu).630 – Oricum ar fi cineva mai batran, i se cuvine respect. Daca e cineva tanar si are serviciu la stat si-i vine in cauza un batran, sa-l serveasca cu mila si cu prioritate.631 – Cei tineri, care sunt supusi unora mai batrani, dar cu mai putina carte, sa se supuna cu respect, fiindca de acolo rasare voia lui Dumnezeu.632 – Crestinii care iau parte la Sfintele Rugaciuni, la Sfantul Calenic, la toti le sunt cererile primite si de acest Sfant ascultate si la Sfantul si Dumnezeiescul Scaun inaintate.633 – Crestinii care dorm fara masura, il ascund pe Dumnezeu, iar cei care il cheama pe Dumnezeu la rugaciune in timpul noptii, isi fac loc in odihna vesnica.634 – Prin Nascatoarea de Dumnezeu s-a unit Sfanta Treime. Dumnezeu Tatal era nevazut, iar Dumnezeu Fiul de oameni vazut si pururi marturisit.

149

635 – Cand se pomenesc Sfintii Mucenici si Cuviosi, in zorii zilei sa se tamaieze in jurul casei pana de 3 ori. Batranii nostri de demult faceau aceasta fara sa stie marea insemnatate ce o are acest lucru. Acestia se roaga cu evlavie la Sfanta Treime, pentru cei ce cu evlavie pomenesc numele Sfintilor, mai ales pentru cei ce platesc Sfanta Liturghie si aprind lumanari.636 – Gospodaria sufletului este Sfanta Biserica si in orice loc unde sunt carti sfinte, tamaie si sfinte candele, sfinte icoane si alte daruri sfinte.637 – Ce este cu drept altuia sa nu luati, ca va osanditi. Cand cineva are merit deosebit intre oameni, sa-l cinstiti, sa nu-l urati.638 – Sa nu-i blestemati pe cei ce batjocoresc credinta. Rugai-va lui Dumnezeu pentru ei, ca atunci se scrie in ceruri numele si faptele lor.639 – Nu luati aminte la pacatele altora, ca atunci se sterg pacatele voastra.640 – Pe cei mai putin priceputi, ajutati-i!641 – Nu dati saracului cat cere el, dati cat va lasa inima si sa-i spuneti cuvinte de mangaiere.642 – Aveti in minte toate poruncile lui Dumnezeu si va veti mantui.643 – Dumnezeu Tatal va avea pe pamant multi vorbitori despre puterea lui Dumnezeu. Cei ce n-au stiut despre Sfanta Treime vor cunoaste atata si vor simti, incat siliti de o forta necunoscuta vor marturisi.644 – Prima binecuvantare pe care a dat-o Dumnezeu Tatal pe pamant, este a albinelor. Stuparii au binecuvatarea lui Dumnezeu. Ei sunt blagosloviti.645 – Prin marele dar pe care-l aveau crestinii inainte, se intelegeau cu animalele, ca si cand ar fi fost cele mai supuse ale lor. Aveau rod bogat in gradini, in livezi. Imbracati in harul lui Dumnezeu, nu chibzuiau prea mult cu lucrul si cu muncile. Toata purtarea de grija era in stirea lui Dumnezeu.646 – Preotilor, care au iscalit pentru Vladimiresti, nu le mai este primita Sfanta Jertfa, cu toate ca inceputul greselilor vine de la maici si nu de la popor.647 – Oriunde ati auzit ca Dumnezeu a certat cu bagare de seama pe cei raufacatori, sa scrieti tot, aratand numele celor ce au patimit si satul unde se afla.648 – Trebuie aratate toate intamplarile si toate cetarile Dumnezeiesti si toate minunile pe care Dumnezeu le face aproape cu toti care vietuiesc pe pamant.649 – Sa nu framantati coca de paine vinerea orin in Duminici ori in alte sarbatori, sa nu plamaditi gogosi sau placinta in aceste zile, ca aveti mare paguba in casa. Graul si faina in casa aceia nu se mai blagoslovesc.650 – Cei slabi in credinta plang pentru necazuri si cei preacredinciosi se veselesc in primejdii.651 – Toate visele crestinilor care se arata in alb sau cu verdeata, paduri, pajisti, toate sunt in bine. Apele limpezi curgand, nadejde, speranta si bucurie este.652 – Cantari Dumnezeiesti cand canta cineva in vis, chiar daca vede persoanele, se face inchipuire cu voia lui Dumnezeu, spre mangaierea celui ce viseaza. Aceia care canta sunt Sfintii Ingeri.653 – Sa nu stati alaturi de cei ce vorbesc mult. Sa nu va amestecati in planul celor ce se lauda. De cei ce se arata cu plans prefacut sa nu va fie mila. Spre saracul ingamfat sanu priviti si nici sa nu-i intindeti mana. Copilul prefacut se arata lingusitor, acela de la varsta tanara s-a imprietenit cu diavolul. Vita blanda nu mugeste ca are narav, ci ori foamea ori setea o sileste. Florile plapande se ofilesc la un soare iute.Crestinii sub conducere sarbada se prapastuiesc. Batranii nu mai pot da povata celor tineri, ca nu sunt ascultati. Fetele frumoase si-au pierdut calea tineretii. Feciorii tineri s-au ratacit in intregime.

150

654 – Mahnirea indelungata aduce batranete in timp si necazurile multe rascoc sufletul. Neascultarea des inrautaeste sufletele. Raspunsurile fara placere alunga dragostea. Ceice spun vorbe de forma atintesc ochii diavolului.655 – Femeia urata (care este urata???) intuneca lociunta unde sta. Unde nu se aprinde tamaie des, isi face diavolul culcus.656 – Sa nu va bucurati cand sunteti alesi. Puteti fi alesi si spre daramare. Si Iuda a fost ales Apostol.657 – Daca ar sti oamenii ce insemnatate au ei ca oameni, toti ar fi sfinti. Oamenii neprihaniti si fara de pacate se gasesc foarte putini.658 – Teatrele, balurile, nuntile si alte festivitati, adunarile distractive si alte petreceri cu alte denumiri, toate sunt navoadele diavolilor, care pescuiesc sufletele crestinilor.659 – Cel ce le-a facut pe toate, intai a infaptuit si apoi S-a odihnit. Odihna Domnului Dumnezeului nostru sa le fie sarbatoare, iar crestinii sa respecte Ziua Sfintei Invieri.660 – Cel ce nu respecta Sfanta Duminica se face mare pe sine, iar in fata Mantuitorului nu este primit nici cu dobitoacele.661 – Sa nu dormiti noaptea intreaga, cocolosindu-va in pat lacaldura.662 – Calatorul care pleaca la drum lipsit de ganduri rele, toate ii merg din plin. In permanenta este ajutat de Sfintii Ingeri.663 – Cei rai, dupa ce vor termina cu Vladimirestii, vor incepe cu preotimea, apoi cu batranii piosi si plini de evlavie. Apoi cei de varsta potrivita, aprinsi pentru Sfanta Credinta.664 – Si dintre cei salbatici se pot face oameni sfinti, pentru nerautate.665 – Cei ce s-au bucurat de daruri Dumnezeiesti, s-au lipsit de sine.Si cei lacomi stranga averi putregaioase si nu vor avea parte de ele.666 – Dintr-o singura gandire, hotarare Dumnezeiesca, s-au facut cele 12 Sfinte Biserici.667 – Crestinii, in viata trebuie sa lucreze cele pamantesti, ca sa-si duca viata in inlesnire.668 – Maica Iuliana, sa te jertfesti pentru Sfanta Manastire Recea!669 – Deosebiti binele de rau. Nu amestecati intunericul cu lumina!670 – Cand te ataca o dreptate, e ca si cum s-ar stinge un foc de care e mare nevoie. Mai bine sa rabdati nedreptatile, decat sa faceti alte nedreptati.671 – Cainele credincios nu uita si nu-si uraste stapanul pana la moarte.672 – Dumnezeu, din familie, din scoala, prin Sfintele Manastiri, de prin societati, de prin diferite adunari, ii cheama intai pe cei buni, iar pe cei rai ii lasa sa ajunga cu viata pana la batranete. Si atunci, la capat fiind, ori se mantuieste ori se osandeste. Ca pe fiecare om, pe fiecare crestin, faptele lui il condamna ori il ridica.673 – In Cerul Sfant, cand Dumnezeu Tatal sau Sfanta Treime a hotarat sau a poruncit, toti deodata, care sunt sfinti vrednici ai Cerului, au stiut. Glasul Domnului cand graieste, toate inimile si toate simtirile intr-o masura le trezeste.674 – Sa nu dea lupta cei de pe pamant cu Cerul, ca nu vor reusi niciodata. Asa cum nu ating apele din izvoare inaltul cerului, asa nu va birui stiinta omeneasca puterea Dumnezeiasca.675 – Fericirea crestinilor poate fi cu adevarat in locurile sfinte, in locurile Dumnezeiesti. Fericirea poate fi in rai sau unde se afla muntele cel sfant al Domnului si in toate Sfintele Biserici din Cer, care nu sunt facute de maini omenesti.676 – Minciuna e minciuna si adevarul este adevar. Acestea doua, niciodata nu s-au apropiat, dupa cum nu se apropie apusul de rasarit. 677 – Pacatul adamesc este a pacatui tatal cu fiica ori mama cu fiul ei. Trup a fost luat din trupul lui Adam si si-a implinit pofta trupului sau cu trup luat din trupul sau.

151

678 – Cand se casatoreste un calugar cu o fata din popor ori o calugarita cu un tanar din lume, acestia nu mai sunt socotiti crestini, ci diavoli intrupati. Si mai greu e pacatul cand se casatoreste un calugar cu o calugarita. Acestia sunt slugi superioare ale stapanului intunericului. Cei ce fac sfat cu ei sau petrec cu ei, sunt asemenea lor.679 – Mama care nu-si creste copiii apropiati de sufletul ei, nu pot fi acele odrasle buni crestini.680 – Sa nu va indulciti de cele ale pamantului, ca toate de la Dumnezeu sunt.681 – Ceea ce semana, rodeste, iar ceea se se pune la pastrare nu se va inmulti.682 – Fructele din livada, departe de proprietar, cad din pom si se putregaiesc pe pamant, fara sa le stranga careva si sa le dea valoarea lor. Asa si omul care traieste in libertate prea mare si dezmatat. Pierde si pe altii si pe sine.683 – Sa va faceti la capatai perna cu paie si inauntrul ei sa faceti o Cruce din acelasi material.684 – Nu lepadati binele, ci raul sa-l lepadati.685 – Cu lupta, cu ruga, cu munca si cu tot lucrul facut cu dragoste, tot raul il veti indeparta.686 – Crestinul sa nu se lipseasca de Sfanta Credinta asa de usor. Sa tina la Sfanta si Dreapta Credinta, cum tine zgarcitul la banii sai. Sa o iubeasca, asa cum iubesc betivii vinul.687 – Crestinii sa caute credinta, asa cum albinele cauta florile. Si sa o respecte, asa cum albinele isi respecta conducatoarea lor.688 – Daca cineva greseste vrand, acelea nu sunt greseli, si iscodiri de rautate. Iar daca greseste nevrand, acelea sunt adevarate greseli si degraba trebuie iertare.689 – Fiecare crestin care vietuieste pe pamant, isi are soarta lui si pentru a dormi in veci, locul lui.690 – Folositi timpul cu chibzuinta, sa nu-l pierdeti fara folos, ca nu-l mai intalniti. Cu drept este pentru crestini si de o clipa sa le para rau ca a trecut, ca n-a pomenit de Cele Sfinte si n-a cugetat la Cele Sfinte.691 – Cele 7 pacate de moarte, la care nu luati aminte, sunt rugina sufletului.692 – Sunt doua porti, doua intrari pe care sta scris: „Raiul Sfant” si „ iadul cel pierzator”.693 – Inima si pamantul, sufletul si verdeata, gandul fiecarui crestin care doreste locul cel prea sfant al lu Dumnezeu, prea frumosul Rai, nu este al lui Dumnezeu, ci al tuturor crestinilor care l-au respectat, care i s-au inchinat, l-au uibit si intru totul l-au marturisit.694 – Tot ce este pe pamant facut de oameni este nimic. Invatatura iscusita si nascocirile oamenilor este o adevarata murdarie inaintea fetelor Dumnezeiesti.695 – Supararea este mreaja diavolului. Ea este ca obuba la care nu-i gasesti leacul.696 – Invierea Domnului va fi de-a pururi pentru cei ce o slavesc, o preamaresc si o sfintesc.697 – Sa nu va lasati ispititi de bunuri. Bani sa nu strangeti pentru batranete.698 – Blestemul parintilor risipeste casa fiilor. Unde sunt blesteme multe si grele, se ridica binecuvantarea.699 – Cine blesteama, nu e crestin. Cine blesteama, nu e iubitor de Dumnezeu, e hulitor si surpator de cele bune.700 – Voia lui Dumnezeu e ca sa se prabuseasca cel rau si sa se mantuiasca crestinii.701 – Glasul Sfintei Treimi face chemare tuturor crestinilor. Pana la ziua Sfintei Treimi, chemarea nu inceteaza.702 – Nimeni sa nu dea inapoi in fata prigoanei.703 – Toti care se smeresc pe sine, rabda in numele lui Dumnezeu si nu intorc inapoi nimic cu rau. Aceia se mantuiesc.704 – La masa sa nu se faca vorbarie. Sa se manance in tacere. Nici animalele nu mucesc cand mananca.

152

705 – Sa nu va laudati ca ati facut ispravi mari, ca va va fi greu la Dreapta Judecata, ca si cum ti-ar fugi pamantul de sub picioare sau cum s-ar surpa temelia casei.706 – Cand merg oamenii la alti oameni mai intelepti sa ca-i cunoasca, la intoarcere se simt cu sufletul imbunatatiti si plini de multumire. Iar crestinii si calugarii, preotii si toate fetel bisericesti trebuie sa mearga la Sfintele Moaste pentru a cere binecuvantare.707 – Cei ce au furat, sa dea totul inapoi, pana nu le iese sufletul din trup si sa-si ceara iertare. Daca pagubasul a murit, sa se inapoieze acel lucru urmasilor lui ori de nu, unei persoane lipsite, saraca.708 – Oamenii cad de la credinta pentru ca urmaresc marirea desarta.709 – Cel ce face viclesug, ia parte la cina diavolilor.710 – Sa nu va plangeti de oboseala si nici sa dati inapoi de la credinta. In razboi, nimeni nu este odihnit si in lupta toti sunt cu mintile incordate. Numai asa se poate castiga mantuirea.711 – Mai sunt oameni, buni crestini, care de la tinerete pana la batranete au deosebit praznicele mari, imparatesti, de cele mici si sarbatorile. Aceia sunt oameni sfinti, drepti si primiti la trecerea din viata cu luminatori.712 – Candela Sfanta sa lumineze casa crestinului in zilele si noptile de sarbatori.713 – Injuraturile dese de Lucruri Sfinte, le intemeiaza oamenilor locul spre calea mincilor vesnice.714 – Oamenii care se contrazic sau se ponteaza unul pe altu ori vorbesc cu subinteles, sunt departe de cele sfinte, gata a se lepada definitiv de credinta cea adevarata si de Dumnezeu.715 – De la Cele Dumnezeiesti sa nu va dati inapoi niciodata, zicand ca „sunt pacatos” sau „pentru pacatele mele nu sunt vrednic sa fac aceasta”. Atunci te-ai aplecat si te supui sfatului diavolului. Tot omul ce vietuieste pe pamant este pacatos. Insa, la Dumnezeu Tatal, sa indrazneasca cu frica. Frica sa o ai ca este Atotputernic, iar indrazneala sa o ai, ca este mult milostiv.716 – Fiti buni, ca si Mantuitorul, a fost bun si ca sa-i fiti slugi cinstite, marturisiti-L catre oricine. Sa nu fiti razbunatori, ca mantuitorul niciodata nu s-a razbunat. A miluit, a rabdat si lesne a iertat. Sa va intariti prin cuvantul Sfintei Evanghelii.717 – Sa nu se ia Sfanta Anafora in cele 7 zile femeiesti. Nici hotii, nici criminalii sanu se atinga de ea, nici de alte lucruri sfinte. Sa-si marturiseasca pacatele la preot.718 – Sa nu spuneti cuvinte la adresa altor persoane ca sa rasara ras, ca nu va este de nici un folos.719 – Cei ce au pus intrebari, au facut cercetari, au sfatuit si au prigonit pe cei ce cred in Prea Curata Fecioara, stau inchisi si sunt pecetluiti cu smerenia Fiului Ei, Iisus Hristos.720 – Aceia care s-au imbracat cu Hristos, toata viata lor sa faca fapte placute lui Dumnezeu si Mantuitorului. Ca, prin fapte sa marturiseasca ca in Hristos s-au imbracat, imbracaminte pe toata viata, care sa-i foloseasca si la trecerea din viata.721 – Primiti sunt cei vrednici. Au cazut cei nevrednici si cad mereu si vor cadea cu duiumul, pentru neimplinirea randuielilor.722 – Daca oamenii ar avea frica de Dumnezeu, asa cum au in momentele acelea cand se cutremura pamantul, nu ar fi gresit nimeni. Iadul ar fi fost pustiu, gol, iar Raiul Sfant incarcat de toata podoaba zidirii mainilor lui Dumnezeu.723 – Femeia depravata, care curveste in ascuns, primeste in mana cheile iadului. Si cei vicleni, tot acolo isi au partea lor. Surpatorii de credinta stapanesc intunericul.724 – Femeile stricatoare de copii, care sfatuiesc si pe altele sa faca acelasi lucru, aduc jertfa diavolilor. Merg la muncile vesnice intre trei santinele intunecate.

153

725 – Frica de Dumnezeu face chemare si poftire sfanta.726 – Nimic nu-i desparte pe crestini de Dumnezeu mai repede ca injuraturile de lucruri sfinte. Fericiti sunt cei care se ostenesc pentru numele Domnului si nimic pentru sine. Aceia iau pare la fericirea vesnica. 727 – Daca ar sti fecioarele de pe pamant cata bucurie si lumina le asteapta in cer, ar parasi lumea si ar umple Sfintele Biserici.728 – Binecuvantarea lui Dumnezeu sau o povata, un cuvant Dumnezeiesc, niciodata nu aduce paguba.729 – Cei ce asculta vor fi ascultati, iar cei ce nu asculta, nu vor fi ascultati.730 – Fiecare il va vedea pe Domnul dupa vrednicia sa.731 – Sunt placuti inaintea lui Dumnezeu crestinii batrani cu anii si cu varsta, iar cu sufletul si cu inima sunt ca pruncii. Acestia pot fi numiti sfinti.732 – Urati si dati la spate povestirile celor ce curvesc, ca acestia ratacesc in intuneric.733 – Fiti cu bagare de seama si ascultati glasul parintesc. Deschideti-va inimile la invataturile cartilor sfinte, care se afla prin Sfintele Biserici. Se cuvine ca toti crestinii sa cunoasca invataturile din Sfanta Pravila.734 – Nu barbatii nenorocesc femeile, ci femeile nenorocesc barbatii. Barbatii nenorocesc femeile trupeste, iar femeile pe barbati ii nenorocesc sufleteste mancandu-le banii, le saraceste casa, raman fara haine, flamanzi, alungati pe la garduri, dusi la azil.735 – Diavolului ii pare rau cand voi faceti inchinaciuni mai mult decat s-ar cuveni.736 – Ostasul lui Dumnezeu, adica calugarul, sa fie treaza din ora in ora si sa fie asemenea celor din trecut, sa nu doarma toata noaptea.737 – Viclesugul este mreaja cea mai fina a satanei.738 – Calugarul sa se considere ca un alunagt din sanul familiei, ca un dezmostenit, asa sa fie lipsit de toate cele pamantesti. Culcandu-se, sa nu cugete ca apuca dimineata, ci sa zica: „Doamne, Dumnezeule, toate sunt la voia Ta, deci ma supun cu totul voii Tale”.739 – Cinstiti pe Imparatul Cel Ceresc implinind cuvantul Sfintei Evanghelii si veti avea loc de odihna si de cinste acolo unde nu poate sa ajunga gandaul vostru.740 – Au secat izvoarele mantuirii pentru oamenii care nu au dragoste pentru Mantuitorul nostru Iisus Hristos.741 – Cei satui de carte si de invatatura, ii socotesc pe crestinii care sunt nevoiasi, ca pe niste animale proaste. Sa nu va pierdei cu firea cand intalniti asemenea oameni plini de invatatura, ce o fac pe sfintii si isi fac ceaiul in Sfanta Aghiasma, iar Sfanta Anafora o pun in supa, ori in alte mancaruri, crezand ca in felul acesta se apropie mai mult de Dumnezeu. Savarsesc un mare pacat.742 – Primit este ca sa-i pomeneasca preotii la Sfintele Jertfelnice si sa faca altii de-ai lor zile de post pentru ei.743 – Cine iubeste cinstea, cinste sa faca si altora. Acela va intinde fratia si va intalni dragostea.744 – Sa nu se faca amestec cu evreii. Nici sa nu puna mana pe clanta usii lor.745 – Crestinii pe vremuri, de aceea erau crestini: mancau, se hraneau, se imbracau numai din produsele lor. Rar aveau impartasire cu strainii.746 – Stiti cand va inseala diavolul? Intai cu somnul, al doilea cu mancarea si al treilea cu vorba fara folos, apoi curg toate.747 – Nu va lipsiti de cele inalte si sa va aplecati spre cele desarte, ca se poate sa va mantuiti intr-o clipa si puteti sa va pierdeti sufletul dupa o truda de o viata.

154

748 – Greu se pot mantui femeile care faca avorturi, preotii si calugarii care fac curvie. Chiar daca se pocaiesc, cu greu se pot strecura.749 – Smereste-te si te vei capata. Daca nu de la mine, de la altul.750 – Binecuvantarea lui Dumnezeu este data pe pamant pentru toata lumea, numai daca oamenii lucreaza cu dreptate.751 – Fiti producatori de liniste si facatori de pace, renuntand la multe dorinte trupesti.752 – Cine imbraca haina calugariei, sa faca ascultare, supunere si sa nu dea sfaturi celor dinainte lui, pe care-i vede cazand in pacat.753 – Indoielile, intotdeauna fac daramare in suflet. Cu credinta vie in suflet, le puteti alunga.754 – Tot crestinul merge la Sfanta si Dreapta Judecata, alaturi de el tot ce a lucrat in viata.755 – Pacatele nemarturisite sunt grele ca nisipul.756 – In Sfanta Treime unita, intru nimic deosebita, nu au fost nici un fel de pricini sau intr-o parte vreo banuiala, fiindca Tatal a fost Tatal si Fiul a fost Fiul supus Tatalui. Puterea Duhului Sfant de la Tatal se incepe si lucreaza pururi pentru oameni.757 – Dumnezeu Tatal, tot darul Sau l-a pus in simturile, in miscarile si in trupurile oamenilor si oamenii amagiti de diavol, depanandu-si viata, clipa de clipa se leapada de darul lui Dumnezeu, prin diferite purtari neplacute lui Dumnezeu. Ca sa arate ca sunt destepti, ei sunt razbunatori.758 – Cine isi face toate voile, uita de Dumnezeu si de toate poruncile lui. Cel ce se intrece sa se culce devreme, da iscalitura timpurie diavolului.759 – Domnitorii vechi se pomenesc si astazi, si inca se vor mai pomeni. Iar pentru un om care a facut numai rele, zic cei ramasi: „Duca-se cu timpul si cu faptele lui”.760 – Orice frate si orice sora cand vine in manastire, sunt asa de nevinovati si de curati, ca sunt asemanatori sfintilor si cu timpul primesc un vesmant alb. Dupa aceea, depline sunt lucrarile lor. Daca faca ascultare, osteneli si sunt supusi, vin Sfintii Ingeri si le aplica pe umarul drept Sfinte Cruci de aur. Daca nu fac supusnere, se impotrivesc, sunt mandri si ingamfati, vin diavolii si le pun pe umarul stang decoratii. La marturisire, cand marturisesc drept greselile facute, cad decoratiile, iar cand se lauda cu purtarea si cu faptele lor buna, cad Sfintele Cruci.761 – Pentru blagoslovirea Anului Nou, care vine si-i ia locul celui care a trecut, sa cumparati sare, sa o aveti in casa.762 – Preotii sa nu fumeze si sa nu bea vin prea mult. Sa umble in lume imbracati in haine preotesti. Preotesele sa nu imbrace haine inflorate, ci sa fie alaturi de sotii lor, purtand imbracminte neagra sau inchisa la culoare.763 – Femeile curate, cinstite, crestine adevarate, dupa casatorie sa nu umble cu capetele descoperite, ca sa le fie casa blagoslovita.764 – Razbunarea e a diavolului, iertarea e a Mantuitorului.765 – Lumina cea mai mare, cea mai stralucita, de care omul nu se poate feri, caci trece prin el, este Raiul Sfant.766 – Cartile Sfinte nu scriu nici un sfert din cate sunt, din cate Dumnezeu Tatal le-a facut si le are.767 – Injuraturile de lucruri sfinte ii pun satanei lant de aur la gat.768 – Cand povatuiesti pe altii, sa nu te mandresti ca tu i-ai invatat. Ci sa zici: „Duhul lui Dumnezeu m-a povatuit”.769 – Mai bine sa iei pilda de la cei fricosi, decat de la cei invatati, caci cei invatati cauta sa le dea pe toate ticluite. Vor sa le faca toate dupa randuiala si nu se stie daca este vremea buna sau bine primita in fata Sfintei Treimi. Mai primite sunt ale celui plin de frica. Se roaga putin, si atunci tremurand si plangand, zicand ca din pacatos, mai pacatos s-a facut.

155

770 – A fost o sora intr-una din Sfintele Manastiri, prin partile rasaritului si era aprinsa cu atata ravna si se ferea de toate pacatele. Ramasese a se lupta cu clevetirea. Nu cu clevetirea in adunari sau cate o singura persoana, evitand a nu se intalni cu nimeni. Ea se lupta a nu cleveti cu gandul, lucrul cel mai mare. Osva se numea. La lucru canta cantari despre slava lui Dumnezeu. Cand era la rugaciunea de obste cauta sa citeasca cat mai mult si sa cante mai mult. Cand era la odihna, batea metanii si inchinaciuni. Cand dormea, dormea si trupul si mintea. Cand se scula, era prima la ascultari. Nu ma zabovesc, ca sa nu reusesc. S-a facut sfanta, fara a urmari prea mult darul de a fi sfanta.771 – Deschideti calea spre Scaunul Sfintei Treimi unde poti fi primit, binecuvatat si la loc de odihna asezat.772 – Doi smeriti in Domnul nu se cearta niciodata intre ei, ci vesnic isi marturisesc greselile si se tanguiesc de pacate.773 – Lacrimile spala pacatele, iar cainta le arde. Nemultumirile il imbatranesc pe om.774 – Dupa orice Sfanta Rugaciune, se spune: „Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, si acum si pururi si in vecii vecilor. Amin”. La fiecare catisma, la fiecare slava „Aliluia’ de 3 ori, si „Doamne miluieste” si se face incheierea cu „Slava Tatalui…” .

Intr-o adunare omeneasca unde se tin aprinse discursuri sau la un spectacol, toti bat din palme plini de multumire, aplaudand prelung si calduros. Asa inchipuieste „Slava Tatalui…” si „Aliluia”. Aduci lauda din tot sufletul lui Dumnezeu sau Sfantului care se pomeneste.775 – E greu sa treci din viata cu pacate nemarturisite, caci dupa cum tu taci, asa tace si Puterea Dumnezeiasca. Nici nu te vede. Esti uitat ca i-ai fost zidire.776 – Nu este iertat ca un om sanatos, in timpul Sfintei Liturghii sa faca treburi imprejurul casei, ori in camp.777 – In imprejurari ca acelea in care s-a scufundat Titanicul ori cand se afla in flacri, ori pe masa de operatie, si isi simte aproape sfarsitul, poate sa se marturiseasca o femeie catre alta ori catre doctorul care o opereaza.778 – Apa limpede nu se tulbura su malul nu se darama pana nu-l izbeste apa pe dedesubt.779 – Adevaratul monah nu trebuie sa se indulceasca de nimic de ale lumii, sa nu se impartaseasca de bunurile lor si nici sa nu se plece prea mult la necazurile lor.780 – Sa nu radeti de cei neputinciosi, ci sariti-le degraba in ajutor, alinati-le suferintele cu vorbe blande, dulci, rugati-va lui Dumnezeu pentru ei, sa-i izbaveasca de necazuri.781 – Cei ce rad de ei, de necazurile oamenilor, isi pierd vesmantul crestinesc ori calugaresc.782 – Judecata de Apoi, cea Dreapta, va fi foarte aspra pentru cei ce L-au cunoscut pe Dumnezeu si apoi s-au lepadat.783 – Mare mahnire va fi pentru cel ce l-a batut pe fratele sau fara mila si s-a razbunat pana la sange.784 – La Sfanta si Drepata Judecata intai merg fetele bisericesti: Arhiereii, Arhimandirtii si apoi preotimea. Urmeaza, apoi toti, pana la paracliser si pana la clopotar.785 – Zilele frumoasei primaveri, strabunii nostri le numeau si mari si sfinte, datorita Postului Mare ce urmeaza inainte Invierii Domnului.786 – Mantuitorul cere partea cea din interior a fiecarui om, inima, sufletul, gandul, cugetarile mintii.787 – Diavolul ne incearca cu poftirea la cearta si la petrecere. La acestea doua, i se da locul de cinste.788 – Scaoal cea mai inalta de pe pamant este viata adevarata de manastire. Cea mai inalta facultate de pe pamant este manastirea. Aceasta este scoala lui Dumnezeu si cum Dumnezeu

156

este Cel mai mare in cer si pe pamant, si aceasta scoala este cea mai inalta. Ea trebuie sa fie traita dupa randuiala Sfintilor Parinti si nu dupa bunul plac al fiecaruia.789 – Ca sa fii un bun scolar, trebuie sa porti o supunere defintiva, o smerenie hotarata, vesnic sa marturisesti bunatatea lui Dumnezeu, sa arati tuturor lipsa iubirii de sine, sa fii sincver, neagonisitor de avutie, lesne iertand pe cei nepriceputi, dand lupta cu cei impotrivitori Sfintelor Canoane, mai ales cu cei ce considera boala ca motiv si ocrotesc neputintele, slabiciunile, lasans sa se intinda rugii pacatului, care incurca, impiedica, trantesc si zgarie, ustura sufletul nesocotit.790 – Mai usor se poate castiga sfintenia prin fapte, decat prin vorbe.791 – Cei ce nu pretuiesc lucrurile lui Dumnezeu, nu pretuiesc nici Sfintele Sarbatori, si nici zilele vietii lor.792 – Se mahnesc ingerii nevinovati si plang cand sufletele obligate prin sine se angajeaza cu ratacirea.793 – Eu sunt Maica Cerului si a pamantului si a tuturor vietuitoarelor, deci sa nu ma scoata oamenii din randul unde sunt asezata, ca prin mine a capatat fiecare har si cinste intre oameni.794 – Crestinului ii trebuie iertare, pentru ca toti gresim. Alifia dulce a iertarii este otrava cea mai mare, care-l ucide pe diavol.795 – Ordinele oamenilor vor fi calcate in picioare, iar poruncile Dumnezeiesti vor fi vii, nestinse si nemuritoare.796 – Din inima nevinovata si curata ca cristalul, rasare credinta, iar inimile viclene, toata viata sovaiesc, iscodind planuri nereusite.797 – Si cei din iad, de ar mai putea sa vina iarasi in lume, ar fi exemple de urmat, dorind din suflet Cele Sfinte. Mai ales, ar povesti tuturor cele petrecute de ei pe pamant, ca acestia sa nu treaca pe unde ei au ajuns.798 – Daca ar fi supunere si lepadare de sine, la fiecare s-ar distruge dusmania, dintre oameni si s-ar ataca diavolul. Trebuie omului oricand. 799 – Cum pleaca fulgerul de la un capat al altuia al cerului, de la miazazi pana la miazanoapte, de la rasarit pana la apus, asa de grabnice sunt chemarile voastre si lucrarile dintre oameni.800 – Toti crestinii sa respecte cuvantul Sfintei Evanghelii si ceea ce nu inteleg sa intrebe pe altii, ca sa-si dezvolte cunostinta si sa inteleaga frica.801 - Desconsiderarea e mai arzatoare decat vitriolul si alte otravuri.802 – Nimeni sa nu graiasca nimic rau impotriva ploilor, fiindca ploile sunt cu mii de binecuvantari.803 – Cantare ingereasca: „Osana, Celui ce ne da noua lumina! Osana, Celui ce ne-a daruit lumina vesnica! Osana, Celui ce ne-a iertat nous pacatele”.804 – Cel ce lacrimeaza pentru pacat si-l spala, iar cel ce se caieste pentru pacat, il arde cu cainta.805 – Sa nu stingeti lumanarile abia aprinse. Faceti sminteala intre crestini.806 – Pacea si linistea e binecuvantarea lui Dumnezeu.807 – Pentru Sfanta si Marea Inviere, toate sufletele crestinilor sa fie vii, nu numai ale celor care vor, ci si ale celor care nu vor.808 – Frica il umileste pe om, il intelepteste, il smereste, il indreapta si intru totul il face cumsecade.809 – Fericirea sufletelor se gaseste numai in cantarile bisericesti, in cantarile sfinte, in cantarile Dumnezeiesti. Numai acolo isi poate gasi sufletul liniste si adapost, sprijin si mangaiere.810 – Inrosesc si necredinciosii oua, dar nu de evlavie, ci de moda. Ele nu sunt primite.

157

811 – Mai primite sunt jertfele saracilor socotite ca sunt facute in prostie, insa sunt cu multa dragoste.812 – Tot ce face omul cu dragoste si fara mandrie, ramane pe veci nesurpat.813 – Daca crestinul ar fi cunoscator al binelui si al raului, nu ar mai gresi.814 – Sanatatea pe care o cauti prin doctori este ca laptele pe care-l mulgi de la vaca. E dulce, e searbad si apoi s-a acrit.815 – Cinstea e o piatra grea, nestricata, pe care daca o pastrezi, poti sa o ai pana la ultima rasuflare, la zilele batranetilor.816 – Sarcina grea duce inteleptul cu indaratnicul. Greseste sluga si bate stapanul, pentru ca el este cel pedepsit.817 – Zilele Praznicului Invierii sa nu le petreceti in mahnire si in lacrimi. Iubind pe Dumnezeu, sa socotiti saracia, bogatie. Nevoia sa o socotiti desfatare.818 – fericiti sunt batranii crestini sa poarte pe cap plete albe, iar in camara interna sun suflet de prunc.819 – Sufletul nu se desparte de trup, atata timp cat mai are datorii neimplinite pentru mantuirea lui.820 – Prin suspine, prin lipsuri, se cumpara Mantuirea, numai daca este credinta in Atotputernicul Dumnezeu.821 – Oricat ar fi de dureros si de greu necazul, credinta in Atotputernicul Dumnezeu sa nu o slabesti. Sa descuiati usile raiului cu cheile dreptatii.822 – Nimic sa nu iubiti mai mult pe pamant, decat dreptatea. Sa pretuiti cartile sfinte, sa dati cinste si slava Sfintelor Icoane si la toate tainele lui Dumnezeu.823 – Pastrati pacea intre voi, ca sa fiti inconjurati de ingeri buni. Sa nu pastrati secrete, ca acolo se pune diavolul closca si cat de curand va scoate pui.824 – Prin greseala cade omul si prin pocainta se ridica.825 – Multi crestini cauta sanatatea prin medici, cu bani multi, dar o gasesc prin rugaciuni sfinte si numai cu osteneala.826 – Multi sunt oameni la vedere, dar au suflet de fiara. Si-au vandut sufletul diavolului pentru un banut sau pentru o razbunare.827 – Cum nu calatoreste omul fara drum, asa sa nu vietuiasc crestinii nepovatuiti de cuvantul Sfintei Biserici.828 - Impartind drept, impartitorului, din Duhul lui Dujnezeuii cresc aripi care, la iesirea din viata trece pe alaturi de vami si ajunge la Sfantul Scaun al Dumnezeirii far sa fie intrebat.829 – Dumnezeu, Atoatefacatorul, Dumnezeu Atoateconducator si Mantuitor a stiutt ce a facut, stie ce face si mai stie ce va face pe viitor.830 – In saracie traiesc cei care nu cinstesc praznicele si in lipsa traiesc cei care nu preamaresc pe Dumnezeu care i-a zidit.831 – Crestinii, sa poarte Sfanta Cruce la gat. Toti, nu numai unii.832 – Cei ce imprumuta bani pentru a trai, isi duc viata in chinuri si in greutati.833 – Sfantul Vasile cel Mare, cand a plecat din aceasta lume, i-au ramas cateva ceasuri necitite. Pentru aceasta nu a mai putut sa intre in Rai. S-a izbavit insa prin faptul ca a avut multe carti sfinte date de pomana crestinilor, in special Ceaslovuri, Psaltiri, etc.834 – Sa aveti frica de Dumnezeu, pentru ca e foarte greu de cei care pretind ca sunt drepti si nu sunt.

158

835 – Toate orasele si satele pline de lume, intreg pamantul cu tot ce este pe el, toate sunt ale lui Dumnezeu, dar oamenii zic ca sunt ale lor. Daca sunt ale lor, de ce nu le stapanesc pana in veacul veacului?836 – Oamenii pier nelamuriti, nedumeriti, pentru ca nu ei si-au hotarat viata si nu ei ii pun sfarsit. Toata vietatea are frica mortii, numai ca nu stiu ei cand este.837 – Oamenii care anunta sfarsitul lor sau chiar pe al altora, aceia sunt alesii si sfintii lui Dumnezeu.838 – Nu cercetati prea mult, ci credeti si veti lua blagoslovenie de la Cel Prea Inalt.839 – Tot crestinul este supus incercarilor. Unde nu este ispita, nu este nici Dumnezeu.840 – Cel ce se infraneaza sa bea apa in zilele calduroase ale verii, va avea impliniri peste putinta firii omenesti.841 – Cel ce vorbeste bland, e ca si cum ar satura pe flamanzi cu paine proaspata. Fiti mici intre oameni, ca sa fiti mari in ceata celor alesi.842 – Bucuriile noi inmormanteaza durerile si necazurile cele vechi.843 – Blestemele parintilor risipesc trupul si pierd sufletul.844 – Dumnezeu i-a lasat omului o oarecare masura, iar daca oamenii vor sa faca mai mult decat a lasat Dumnezeu, trebuie sa lase unele si sa implineasca altele, fiindca nimeni nu poate sa faca mai mult, decat dupa puterile lui.845 – Care este osteneala de mama, cand in casele crestinilor nu pomenesc mamele nici un cuvant Dumnezeiesc, sporesc hulele din gura copiilor impotriva lui Dumnezeu, iar mamele pline de veselie ii admira zicand ca sunt tare destepti. Veselia mamelor e plina de ratacire.846 – Puterea Divina nu are nici batranete, nici sfarsit, iaar oamenii inpatranesc si pier inainte de vreme. Degeaba se lecuiesc cu fel de fel de buruieni, leacuri si doctorii.847 – Florile si roadele pamantului le-a lasat Dumnezeu pentru infrumusetarea pamantului si spre veselia si hrana oamenilor si toate au un sfarsit. In El sa credeti, Lui sa-i slujiti, Lui sa va inchinati, ca sa va puteti rascumpara mantuirea.848 – Preotii care au fost preoti vrednici pe pamant, tot darul preotiei au si incer. Intotdeauna stau imbracati si nu se silnicesc.849 – Cate zile numara un an, atatea greseli are vaduva curva, care, daca nu se marturiseste si nu face pocainta, ramane in veci in intuneric, fiindca din cauza unor femei necinstite, plang altele nevoiase si cinstite. Sumedenie de copii raman lipsiti de paine, de haine, de viitor.850 – Pe crestin, nu-l despart de Dumnezeu decat faptele lui facute in ascuns si la vederea oamenilor cum curge apa in izvoare, asa curg greselile oamenilor.851 – Nu e de ajuns sa screzi in ci sa-L si marturisesti, sa te inchini, ca sa implinesti cu adevarat Sfanta Treime unita.852 – Cei care nu respecta semnele si minunile Dumnezeiesti, nu au darul de a se impartasi din bunatatea si din mila lui Dumnezeu.853 – Ranile facute Sfintei si Dreptei Credinte de catre cei ce o au parasit, se pot spala numai cu lacrimi de pocainta, ca medicamente Sfintele Rugaciuni, si drept acoperamant cu postul intemeiat al crestinilor. Ranile facute sunt de la sectele ce s-au rupt de la Dreapta Credinta: adventisti, baptisti, evanghelisti si multe altele.854 – Sa cum nu seamana piatra cu piatra, tot asa nu seamana nici inima cu inima.855 – Multi vor zice sa nu-l ingroape pe mort, ci sa-i foloseasca grasimea si organele. Aceia fac crima intreita. Si arderea trupului in crematoriu este o crima.856 – Cum se ridica fiul impotriva tatalui sau, asa se ridica tineretul impotriva Sfintei si Dreptei Credinte.

159

857 – Nu va puneti nadejdea in cele pamantesti, ci pururi sa fiti cu mintea spre cele ceresti, ca sa va flati locul de odihna.858 – Sa nu mai caute lumea bunatatile pamantesti, sa le caute pe cele ceresti si abia le va gasi pe cele pamantesti.859 – Tot ce s-a blagoslovit in cer, pe pamant trebuie sa se intemeieze.860 – Cei ce merg pe doua drumuri, nu ajung la capat.861 – Nu ve temeti de batatia oamenilor, ci de bataia lui Dumnezeu.862 – Cand lumea nu-L va mai recunoaste pe Dumnezeu si cand vor zice oamenii plini de stiinta, ca stiu ce este sub pamant, in apa, stiu ce este pe pamant, stiu ce este in cer si mai presus de cer, va fi un cutremur pe pamant care va dura 30 de zile. Va ramane parte din lume moarta, fiecare pe unde ii va prinde. Altii, vii, fara gandire, se vor rostogoli ca mingea.863 – Tot vinovatul treuie povatuit cu asprime, pentru indreptare.864 – Crizantemele se mai numesc si florile crestinilor, ca ele inveselesc primavara, deodata cu toate plantele. Si, dupa o lunga asteptare, infloreste ca toamna.865 – Cand primesti un lucru in dar, mai placut este sa-l folosesti, decatsa-l pui la pastrare, fiindca n-ai muncit si n-ai visat sa-ti faci acel lucru. Daca e dat in numele celor morti, la morti se va duce.866 – Daca Dumnezeu te-a ales sa fii crestin, roaga-te lui Dumnezeu sa te mentina crestin pana la sfarsit.867 – Femeile care au ucis prunci in pantece, sunt scoase din timp in timp, ca sa-i manancepe cei ce i-au ucis. Sa se imparte atatea camasute albe, cati prunci a ucis, la praznicul celor 14000 de prunci ucisi de Irod in fiecare an.868 – Iertarea din inima e ca un soare. Privirea intunecata tulbura gandurile celor ce vad, fata linistita si senina da bucurie celor ce o privesc. Gura care graieste limpede da sperante indelungate.869 – Toti ratacitii, toti destrabalatii, toti cei care s-au pierdut in faradelegi, toti cei care nu au stiut de ei insisi, sunt sub stapanirea diavolului. Si toate prin voia Tatalui Ceresc sunt pacate din veacuri ale strabunilor lor.870 – Pacatul facut cu voia ta nu se ucide asa de repede. Pacatul facut din nedare de seama e ca roua de dimineata de vara cand grabit o urmareste un soare iute.871 – Cand s-a desfiintat Manastirea Vladimiresti si l-au ridicat pe parintele Ioan, pe maica Veronica, impreuna cu celelalte maici, a fost intrebata conducerea tarii. Primul care a iscalit pentru aceasta a fost Petru Groza.872 – Toti au trebuinta de sfaturi Dumnezeiesti, insa nu le cauta. Fiecaruia i se da dupa credinta si dupa osteneala.878 – Povestiri pornografice sa nu spuneti si nici sa nu ascultati, ca pierdeti tot ce ati castigat la Sfintele Rugaciuni.879 – Inima curata si nevinovata, cu cuvinte dulci sa stergi ura, cu bunatatea sa distrugi mania, cu iertarea sa arzi rautatile. Crestinii care au pururi acestea se mantuiesc.880 – Cautati si aflati credinta cea adevarata si intariti-va cu ea. De veti dormi pe pamant mai mult decat trebuie, veti cumpara focul cel vesnic, plin de intuneric. Cei ce s-au invrednicit de Patria Cereasca se desfateaza la mese pline de bunatati, iar cei ce s-au indulcit de lucruri idolesti, se pierd in intuneric.881 – Locul sfant nu-l poate spurca pe un pacatos. Daca pacatosul vrea, se sfinteste deopotriva cu locul.882 – Toti cei care au primit Sfantul Botez, sa se gandeasca pururi la Sfanta si Dreapta Judecata.

160

883 – Tot ce graieste omul din inima, cu limba lui, se scrie in cer.884 – Sa lucreze crestinul cele bune, mai mult in singuratate si pentru constiinta.885 – Ceice nu tin in casa Sfintele Icoane, si Sfintele Cruci, nu se invrednicesc de viata vesnica, macar a zari o raza din tot ceea ce poate fi Dumnezeiesc..886 – Cei ce nu cinstesc Sfintele Icoane, botezati fiind in numele Mantuitorului, sunt mai injositi decat animalele, in fata Puterilor Dumnezeiesti.887 – Sa nu va lipsiti inima si sufletul de de tot ce vede ochiul si de tot ce aude urechea. Mult milostiv este Domnul Dumnezeu pentru cei care-Ldoresc pe El.888 – Cei nevinovati ostenindu-se in cele Dumnezeiesti iau plata, iar cei ce se impotrivesc la Cele Dumnezeiesti iau pedeapsa.889 – cei 40 de Mucenici au fost saraci, dar dandu-si trupurile lor pentru Hristos, au cumparat odihna vesnica. Nici unul nu a fost prea batran, dar au neintrecuti in intelepciune. Siliti-va si voi, tacand, sa va invredniciti de odihna si lumina vesnica.890 – Cei mai mare sa rabde mai mult, iar cei mici sa faca supunere, ascultare.891 – Veacul unui om are 100 de ani. Dar din cauza multor pacate, Dumnezeu i l-a scurtat. Deci, de la jumatatea veacului sau, fiecare iubitor si temator de Dumnezeu, trebuie sa puna pocainta adanca si sa se incline mult catre Cele Dumnezeiesti.892 – Nimeni sa nu-si puna nadejdea in oameni pentru batranete. Dumnezeu a pus intelepciune in oameni ca sa-si chibzuiasca mandoua vietile (cea de pe pamant si cea de dincolo de mormant).892 – Acelea care au fost la Vladimiresti, sa nu se gandeasca ca va fi chemarea lor ca maine, la locul de umilinta si de inaltare unde au fost. Nu au stiut sa-l pretuiascac cand au fost acolo. Fiecare pe unde se afla, sa-si faca datoria si sa se supuna sfaturilor primite de la duhovnicii lor.893 – Minunate sunt lucrarile lui Dumnezeu si cei credinciosi nu gasesc cuvinte a le marturisi.894 – Sa nu suduie omul celelelalte vietati, caci Dumnezeu le-a blagoslovit. Nici pomul roditor sa nu fie socotit ca un nimic.895 – Nici apele sa nu fie batjocorite. Caci Dumnezeu le-a pus al indemana oamenilor, spre folosul lor.896 – Bine este ca sa nu se omoare nimeni dintre cei care au primit Sfantul Botez in numele Sfintei Treimi. Sinucigasii sunt hulitori ai lui Dumnezeu, ca ei s-au infratit cu Iuda. 897 – Daca si-ar cunoaste fiecare om demnitatea lui si ar respecta totul cu sfintenie, nu ar avea de raspuns nimic la nimeni.898 – Cel ce este sfintit, inca se va mai sfinti. Cel ce nu se straduieste a se sfinti, niciodata nu se va sfinti. Ca se poate sfinti crestinul prin rabdare, prin bunatate, prin constiinta si dreptate. 899 – Cand pleaca un crestin de la ortodoxie, la alta secta, Sfantul Inger il paraseste.900 – Fiecarui prunc la Sfantul Botez ii ia in primire sufletul un Sfant Inger si nevazut il calauzeste in viata. Cand devin varstnici si primesc un dar, a fi calugar sau a fi preot, sa u o inalta fata bisericeasca, i se mai da inca un sfant inger sau doi sau trei, dupa cum ii este treapta la care a ajuns.901 – Amintirile pamantesti, amintirile de la oameni, nu te baga pe portile Raiului.902 – La sfarsitul zilelor, nimanui nu-i sunt de folos cele pamantesti. Dreptatea pe care a lucrat-o in viata, aceea ii slujeste.903 – Nesupunerea aprinde cearta, nerespectul celor mai multi strica randuiala. Cei mai mici, ascunzandu-se isi implinesc pofta de sine atacand blagoslovenia. Raspunsul cu obraznicie stinge farul luminos. Voia implinita fara blagoslovenie intuneca locul unde stai. Dispretul aruncat catre cel mai mare, te imbraca cu haina diavolului.

161

904 – Dumnezeu Tatal nu vrea uciderea, ci primeste indreptarea si il ajuta sa se inalte pe oricare.905 – Dumnezeu e Ziditor, Mantuitor si Stapan.906 – Lasati lumea, ca in lume este toata desertaciunea. Urmati Domnului si nu va veti pierde sufletul.907 – Sa stie cei ce vietuiesc in manastiri si cugeta ca ar fi mai bine in alt loc decat acolo unde se afla, i-a pus diavolul capastru si il poarta de nas. Pentru mutarile calugarilor dintr-un loc intr-altul, nu e scris nicaieri, ca drept si osteneala si plata nu ia pentru ele.908 – Saziceti: „Cu voia lui Dumnezeu am facut cutare lucru” sau „Puterea lui Dumnezeu m-a ajutat a face ceea ce vedeti”.909 – Cel ce are frica de Dumnezeu, vesnic se binecuvanteaza.910 – Zi celor ce-i intalnesti: „Mie mi-a ajutat Dumnezeu si inca cred ca are sa-mi ajute” si le vei sadi increderea in suflet.911 – Se stiu in cer si cei care dorm, cei ce se roaga, cei ce traiesc om destrabalare si in ratacire, dar mai mult se stie despre aceia care-L hulesc pe Dumnezeu cu gandul, cu graiul si cu fapta.912 – Tot ce se lucreaza pe pamant, la vedere si inascuns, in ceruri se stie. Tot ce se vorbeste in soapta si in grai, in ceruri se aude.913 – Ascultarea il sfinteste pe singuratic, pe calugar, mai mult decat postul si rugaciunea.914 – Cei ce nu au stiut ce au de facut in viata, lipsindu-se de sine, fiind gata la toate chemarile si la toate ascultarile, aceia s-au incununat cu cununa stralucita, luand parte la odihna vesnica.915 – Cele randuite sunt si scrise, dar nu sunt aratate.916 – E vai si amar de sufletul care nu imbratiseaza sfaturile Sfintei Biserici si ale srtilor sfinte.917 – Nu trebuie sa spuna crestinul ca le spune inima. Crestineste e sa zici: „Duhul lu Dumnezeu mi-a soptit sau in taina mi-a vorbit”.918 – Tot omul ce poarta trup e neputincios. Adunarea celor smeriti merge in rand cu ingerii, iar cei ingamfati se inscriu alaturi de cei rai.919 – Toti crestinii, de la frageda pruncie, de cand primesc Botezul si de cate ori se marturisesc si se impartasesc in viata, se inscriu in ordinul de chemare. Cand se cununa fecior sau fecioara, primesc a doua chemare. Si, daca traiesc in randuiala crestineasca pana la adanci batranete, marturisindu-se si luand Sfintele taine, primesc a treia chemare care e definitiva. Trebuie sa plece sa-si culeaga roadele sufletesti.920 – Domnul este cu noi si nimeni impotriva noastra.921 – Cinstea si sfintenia sunt fara de margini.922 – Adevarate slugi ale lui Dumnezeu sunt numaidecat preotii si cantaretii sau calugarii si calugaritele. Ci adevaratele slugi sunt acelea care intemeiaza Locasuri Sfinte, se ostenesc ca sa le infrumuseteze si ca sa le impodobeasca pe ele in toata forma si in toata directia. Se ostenesc sa le ajute pe ele, uitand de propriile lor griji.923 – Gand drept si nadejde neclintita sa aveti catre Cel de Sus.924 – sa purtati un suflet senin, ca o dimineata buna, linistita si senina de primavara, iar cuvantul sa va fie bun ca painea proaspata, calda.925 – In cerul lui Dumnezeu si florile canta.926 – Cea mai scumpa si mai de valoare medalie a sufletului crestin ortodox este sa nu se supere cu nimeni niciodata. Sa dea averea, hainele si hrana si tot sa nu se supere.927 – Cine nu se supune celui mai mare, nu se supune nici voii lui Dumnezeu.

162

928 – A fi o sluga buna a lui Dumnezeu, sa stii ca vei suferi intre oameni. Nu va indulciti cu cuvintele magulitoare, ci mai vartos luati aminte la sufletele voastre, slujind lui Dumnezeu. Nu lucrati fara blagoslovenie.929 – Trebuie sa stie cei dintr-o obste sau vietuitorii unei manastiri, ca pe Cerul Sfant se afla un soare, iar intr-o adunare obsteaasca se afla un singur conducator.930 – Supunerea il sfinteste pe crestin si il izbaveste de toti vrajmasii, care-i intind curse.931 – Crucile de cristal sunt ale pruncilor, cele de sticla sunt ale celor nevinovati. Cele de marmura si de piatra sunt ale vaduvilor, fie ca se roaga mult, fie ca se roaga putin,dar sunt pentru cinstea vaduviei lor. Cele din diferite metale care nu redau multa valoare sunt ale calugarilor de toata mana. Cele subrede si putregaioase sunt ale crestinilor fatarnici, care la Sfanta Biserica se insemneaza cu Sfanta Cruce, dar in afara ei o injura. Cele de arama nemuritoare sunt ale batranilor cinstiti care, inchinandu-se vesnic le-au lustruit. Cele de argint sunt ale pustnicilor si arhimandritilor. Cele intunecate sunt ale celor ce se inchina a mirare la vederaa unui lucru sau la auzul unor vorbe. Cele negre sunt ale celor ce se inchina stangaci, in pericole. Crucile de aur sunt ale patriarhilor, ale mitropolitilor, ale episcopilor si ale tuturor arhiereilor.932 – In obstea sfanta se asterne dreptate fara margini. Si, unde se asterne dreptate fara margini, se sfinteste obstea. In obste, nu-si face nimeni voia. Cine isi face voia lui fura.933 – Pana la moarte sa graiasca crestinul adevarul. Sa nu vicleneasca pe nimeni. Sa nu serveasca nici un fel de cauza daunatoare sufletului.934 – Marturisitorii Sfintelor Icoane dupa vremuri si luptatorii pentru Sfintele Icoane aveau atat de multe, socotindu-le ca o avere. Aveau atata de multe, incat ar fi putut sa imparta la comune intregi.935 – Gura mincinoasa nu va gusta din bunatatile ceresti.936 – Sa nu folositi minciuna in nici o imprejurare, nici in primejdie si nici in fata mortii, minciuna sa nu o folositi. Toti care nu folosesc minciuna, sunt sfinti ai lui Dumnezeu.937 – Maica Veronica si preotul Ioan, care inca mai traiesc, si cei ce sunt impreuna cu ei, care nu vor carti pana la sfarsit, se vor invrednici de slava cereasca. Si mii si milioane de oameni se tavalesc, se afunda si se ridica, si iarasi se afunda si se tavalesc in noiane de putregai.938 – Sa se pune 3 Sfinte Cruci pe Sfanta Masa si sa se fac 3 Sfinte Liturghii, cu ele acolo, pe masa, dupa care: cu ceara, cu tamaie, cuSfanta Anafora, Sfanta Aghiasma, untdelemn si vin, sfintite, sa se ingroape in jurul casei, la loc ferit de alte murdarii, fiind bune impotriva farmecelor. E bine sa le puna crestinul de cand isi construieste casa si sa le intareasca mereu cu Sfinte Rugaciuni.939 – Mai multa mangaiere pentru batrani, mai multa indreptare pentru cei tineri.940 – Cerul are nevoie de oameni pe pamant, ca sa-I desavarseasca poruncile.941 – Trec minutele, ceasurile, zilele, noptile, sapatamanile, lunile, anii si crestinii nu-si indreapta gandurile spre nemasurata putere a lui Dumnezeu.942 – Dumnezeu este Unul si cere pentru fiecare nadejdea in Dumnezeu si lupta pentru apararea credintii.943 – Sufletul e mare pentru fiecare zidire a lui Dumnezeu. Dar sa stii cum sa-l pastrezi, cum sa-l aperi, mai ales calugarii sa nu-l intineze cu fapte urate.944 – Decat sa faci pacatul cu nadejdea ca te vei pocai, mai bine lupta-te sa nu-l faci.945 – Sa stiti ca patimasul, niciodata nu-si recunoaste patima si vesnic se plange ca altii ii fac nedreptati.

163

946 – Pe patimas il supara lucrurile buna ale lui Dumnezeu si toate i se par ca merg pe dos. I se pare ca toti sunt contra lui.947 – Crestinii care nu respecta praznicele Dumnezeiesti, nu mai au nici o impartasire cu Dumnezeu Tatal si de la Dreapta Judecata sunt stersi.948 – Dumnezeu Tatal da binecuvantare pentru toti care vietuiesc pe pamant, insa nu o primesc toti pentru rautatea ce o au si pentru nevrednicia lor.949 – Toata omenirea si mai ales toata crestinatatea sa-i multumeasca lui Dumnezeu si in bucurii si in necazuri si in multumiri. Dumnezeu este Unul, Dumnezeu este Totul.950 – La ultima rasuflare din viata se intreaba fiecare crestin ce a facut. Si de acolo afla ce are de facut. Nu e asa de usoara intrare in iad. ?????????????????? Regretul, zbuciumul si tamaierea si zdrobirea pe pamant nu a facut-o nimeni, decat cei care s-au vazut singuri in fata primejdiei.951 – Dumnezeu este Totul, iar oamenii nimic.952 – Au fost crestini care au pus inceput bun si foarte bun si si-au incheiat viata foarte rau.953 – A fost o bulgaroaica, care prin ostenelile ei, vesnic neobosita, isi sadise in Patria de Sus o gradina mare de trandafiri. Ajunsa la batranete, stramtorata si neputincioasa, incoronata fiind de diavol cu laude, zicea: „Mi-am facut in tinerete si stiu ca am”. In tinerete avea postul, curatenia trupeasca, voia buna catre toata lumea, mersul regulat la Sfintele Biserici si, totodata completa lipsurile la Sfintele Locasuri. Coplesita de lauda celor din jur, a stagnat cu imbunatatirile, crezandu-se desavarsita. A inceput sa lucreze contra. Nu se mai indeletnicea cu fapte bune, le sugruma, zicand: „Mi-ajunge. Nici nu-mi trebuie mie cate am”. Si asa, cu voia ei, a trecut sub ascultarea diavolului si l-a dat la spate pe Dumnezeu.954 – A se casatori orice tanar si orice tanara e o bijuterie. E vorba de sarcina pe care ti-o asumi. A te casatori crestineste si a vietui crestineste, e o sarcina grea, ca si cum e cuviosia la oamenii drepti, la care nu ei hotarasc: „Vreau sa fiu cuvios”.955 – este bine ca orice crestin, cand se retrage pentru culcare, sa se controleze in taina de to ce a savarsit in ziua aceea, bun sau rau. 956 – Are sa vina timpul sa umble lumea goala, aicand ca face scutire, economie, si in fond, dezmatul, lepadarea de Dumnezeu prin libertate si purtare.957 – Timpul trece asa de repede ca fulgerul ce sfarama vazduhul. Sa nu va fie viata sprijinita intr-o batranete searbada, trecandu-va timpul, clevetind pe unul si pe altul si pe toti care v-au iesit in cale. De la clevetire nu te imbraci, nu manaci, nu te incalti, nu te decorezi sau te sui la o treapta mai sus.958 – Nimeni dintre pamanteni nu ar fi in stare sa-si imagineze si sa spuna si altora, cat de frumos glasuiesc cetele Sfintilor Ingeri.959 – Exista viata si moarte.960 – Feciorul si fecioara care au cazut in pacat, prin impreunare unul cu altul, daca mai au temere de Dumnezeu, dupa ce au savarsit pacatul, sa alerge la duhovnic pentru marturisire, ca sa se scuture si sa se curete.961 – Un tanar, cand necinsteste o fata, este obligat sa o ia de sotie. Iar tanara este obligata sa il ia de barbat, chiar daca nu-i convine. Aurul, daca s-a risipit il aduni sau cumperi altul, intocmai ca acela, si posezi, iar cinstea unor tineri a disparut ca roua. Daca e pocainta, e si iertare.962 – Daca le-a fost cu voia la amandoi, cei imperechiati amandoi au in sarcina pacatul. Iar cand unul e silit, fortat, fara de voie, silita de barbat, pacatul e al lui, iar tanara ramane ca pradata de hoti si nu e partasa la pacat.

164

963 – Cand unui prunc la Sfantul Botez i se da un inger din cer, acelui Sfant Inger i se da o sarcina, sa-i fie supraveghetorpe viata si sa calatoreasca cu el in tot locul.964 – Si, cand nesupusul crestin face desfranare, furtisag, batjocoreste pe altii, face viclesuguri, savarseste crima, huleste pe Dumnezeu, bunul Pazitor se da la o parte, insa scrie totul cu mare bagare de seama si le prezinta la Scaunul de Judecata.965 – Crestinul trebuie sa duca o viata clara, instrainata de rautate, ca de aceea s-a pecetluit uc Sfantul Botez, pentru aceasta s-a uns cu Sfantul Mir si i s-au dat in netrebnica gura Sfintele Taine. 966 - Unii asteapta sa-i ploua cu mantuire, fara sa se osteneasca spre Cele Sfinte, cu cu lucrul si cu fapta tin in brate pacatul.967 – Omenirea vrea sa faca din minciuna purul adevar. Dar, adevarul nu este decat unul in fata lui Dumnezeu. Insusi Iisus ne spune: „Eu sunt calea, adevarul si viata”.968 – La pastorul lenes si puturos intra lupii in stana.969 – Doua dreptati nu se pot, ca nu sunt doi Dumnezei. Sfanta Treime nu e de doua ori si nici ortodoxia intaia si ortodoxia a doua. Si nici Traditia nu este a doua. Un Dumnezeu, o credinta, un Botez. Pe o singura Sfanta Cruce Iisus Hristos s-a rastignit, o dreptate si un singur adevar sunt.970 – Daca veti trudi pe pamant, dand lupta cu toate ale lumii, imbratisand inflacarat credinta in Dumnezeu, veti castiga cele pra frumoase ale cerului.971 – Raiul Ceresc ar fi pe pamant, daca ar face cei supusi totul cu binecuvantare. Luan binecuvantare la inceput de lucru, te dezbrati de toata vinovatia.972 – Sunt crestini, care, in loc sa se roage lui Dumnezeu cu suflet linistit, se aseaza la masa ca animalele la teica, se culca cu sufletul inferbantat ca nu s-au razbunat. In timpul somnului e inconjurat de vise rele, fiindca duhurile rele l-au inconjurat, l-au luat in primire . Dimineata se scoala inversunat cu gandul sa-si indeplineasca pofta , macar pe un animal sa se razbune, ca sa traiasca in placerea ca a reusit.973 – Se gasesc si astazi pe la unele familii, fecioare batrane in care straluceste sufletul lor ca soarele. Acestea sunt mai presus decat maicile de prin schituri, care n-au cunoscut pacatul. Se cuvine multa cinste acelora care si-au pastrat curatenia.974 – Mai multa cinste se cuvine unei vaduve care a trait in curatenie, dupa trecerea barbatului din viata, decat unei tinere fete care s-a intinat in ascuns si ramanand sa traiasca mai departe in sanul familiei cu pretentii de fecioara.975 – Bataia lui Dumnezeu si pedeapsa lui Dumnezeu nu se abate spre cei drepti, spre cei nevinovati, ci numai spre cei mandri, spre cei ingamfati, spre cei netematori de Dumenzeu, care cred ca totul vine prin sine.976 – Unor Sfinti ai trecutului li se taiau o parte din madulare si tot marturiseau pe Dumnezeu si minunile Lui.977 – Neintelegerea, nesupunerea distruge toata dragostea trecuta, a prezentului si a viitorului.978 – Mantuirea nu se capata cu poezie si cu viersuri sau cu cantari dulci, ci cunevointa si osteneala, cu smerenie, cu adevar, cu dreptate, cu inima curata si sa fii desavarsit in dragoste pentru oricine. Nu cauta ale tale, ci ale omului slab.979 – Ceea ce rodea pamantul pe vremuri, se facea in bani prin mintile si mainile oamenilor. Cand erau ani buni, oameni cu dare de mana, care erau numiti boieri si purtau suflet crestinesc, posteau dupa randuiala. Isi aranjau conacul lanag o Sfanta Biserica sau construiau ei locas de inchinaciune dupa masura puterii lor.980 – Daca este greseala, este si pocainta, iar de la Dumnezeu este iertare.

165

981 – Dumnezeu Tatal cauta la cele dinlauntru ale fiecarui.982 – Netramutata credinta in Domnul sa va fie asternut picioarelor si cimentuirea sufletului.983 – Zapada asternuta pe pamant inchipuieste adevarata nevinovatie a celor nevinovati, care vor fi pe viitor.984 – Toate sunt in mana lui Dumnezeu. Si, cand vrea si cand crede ca va e de folos, atunci va trimite blagoslovenie cereasca.985 – Pentru ucidere de prunci, pentru otravirea pantecelui a netrebnicelor femei, Dumnezeu Tatal s-a ridicat cu multa manie si s-a sculat cu mare urgie indoita, cu lipsa si saracie.986 – Dupa primul an al Invierii Domnului, crestinii pierduti in dragostea Sfintei Invieri, obisnuiau sa-i innoiasca pe toti din casa, lucrand canepa si lana, ca sa fie innoiti de de ziua Sfintei Invieri.987 – In viata obsteasca nimic nu se face fara blagoslovenie de la cel de alaturi.988 – Cel ce face osteneala din dragoste, se invredniceste de toat plata cereasca. Cu dragoste multa se cumpara mantuirea. Mai intai faceti voia Domnului si dupa ceea o faceti si pe cea a omului.989 – In afara de iadul cel vesnic, acoperit de intuneric, mai e si un iad mai mic si mai usor, care se afla pe pamant. Caderea oamenilor in paralizie, in care stau 3 saptamani, 6 luni, 3 ani, 5 ani si chiar 25 de ani. Daca bolnavul il huleste pe Dumnezeu si nu crede in El, necrezand in preoti si rugaciunile lor, poate sa treaca usor in iasul cel vesnic.990 – Nu Dumnezeu are nevoie de toata omenirea, ci toata omenirea are mare nevoie sufleteasca de Dumnezeu.991 – Orice fapta rea naste un diavol. Si diavolul care s-a nascut din fapta ta, te va chinui vesnic. Te-ai jurat, s-a nascut un diavol. Ai injurat, s-a nascut un diavol. Ai mancat in ascuns sa orice fapta facuta in ascuns, s-a nascut un diavol.992 – Cautait sa rascumparati vremea pentru cele sufletesti, ca zilel se imputineaza.993 – Toata truda si toata framantarea si lupta totala ce o fac popoarele spre a-si castiga o demnitate mai stralucita, totul este zadarnicie.994 – Dumnezeu Tatal are, si inca o data are, de trei ori are si inca va mai avea. Si oamenii de pe pamant au si tagaduiesc bunurile pe care le au, zicand ca nu le au.995 – Crestinul care merge pe cale dreapta spre Sfanta Credinta, fara sa sovaiesca si nu se lasa prada slabiciunilor, acela e mare domn, chiar si pe pamant.996 – Daca ar trai crestinii implinind poruncile lui Dumnezeu, s-ar face sfinti.997 – Vorba aspra e ca si hula impotriva lui Dumnezeu.998 – Cand primeste crestinul Sfantul Botez, se face prima inscriere in registrele Dumnezeiesti, si Sfantul al carui nume il primeste noul botezat, ramane ca un purtator de grija, ca un ocrotitor, ca un avocat, si daca mama lui il duce la Sfanta Biserica pana la 7 ani, de cate ori a fost, ocrotitorul lui l-a inregistrat.999 – Dupa 7 ani este trecut la viata de sine si daca a mers la Sfanta Biserica in sarbatori, pana la casatorie, ocrotitorul lui l-a avut in vedere si l-a inregistrat.1000 – La Sfanta Cununie are parte de o slujba speciala din partea preotilor. Se face om si se face inscrierea cea mare . ca, cel botezat in trecut acum e barbat desavarsit, demn se sine si bun povatuitor al altor femei si al copiilor lui.1001 – Respectand datinile crestinesti, li se face o a doua carte de inscriere. Sfarsindu-se in batranete, se sterge dintre oameni. Inscrierile din trecut i-au deschis calea spre ceata dreptilor si raman pe veci vase placute ale lui Dumnezeu.1002 – Crestin pe crestin nu trebuie sa se barfeasca. E o greseala mare, deopotriva cu crima.

166

1003 – Hotar a pus Dumnezeu intre El si om. Si a mai pus Dumnezeu hotar mare intre om si diavol, iar oamenii pentru multele lor slabiciuni au trecut hotarul cel mare pe care l-a pus Dumnezeu intre om si diavol, si prin orbirea sufleteasca au facut mare prietenie cu el si acum da loc de cinste la sfatul diavolului.1004 – Frumusetile naturii sau tot ceea ce vede ochiul sau ce aude urechea sa nu va rapeasca interesul caci nemernic este omul care pleaca la o treaba si ramane la alta sau trece peste tinta lui hotarata.1005 – Crestinul, ca sa dea dovezi ca este iubitor de Dumnezeu, trebuie sa faca sfortari trecand peste oboseala, ca sa dea dovada ca este slujitor ostenitor, aparator si iubitor de Dumnezeu.1006 – Nadejdea in Dumnezeu este un cric de diamant care ridica toate greutatile sufletului fara sa se strice.1007 – Iertarea este ca o radiera a scrisului, razbunarea e chibrit aprins in benzina.1008 – Cuvintele Dumnezeiesti ale Sfintei Evanghelii sa le aveti in minte ca pe un plan nesfarsit de margaritare si pietre scumpe, pe care le veti putea culege sa va imbunatatiti visteria sufletului si nimeni nu va va tine de rau.1009 – Cine vrea sa fie cu Dumnezeu, nu se cearta cu oamenii. Renunta, lasa, leapada, iarta si fuge, recapatandu-si linistea prin sine.1010 – Urmati invataturile Dumnezeiesti, ca sa castigati mantuirea in viata voastra scurta. Cartile Sfinte, religioase va sunt depozite de bogatii nesocotite. Sfanta Cruce deschide drumul, iar Dumnezeu in puterea si in maretie hotar nu are, primeste pe toti care Il cauta si Il cheama. Cu cheia iertarii vsi euti descuia cele 12 porti ale Raiului. Veti veni direct la locu lce l-au pregatit Sfintii Parinti prin osteneli.1011 – Toti care-L injura pe Dumnezeu si toate lucrurile sfinte, sunt lepadati cu desavarsire.1012 – Daca mergeti sa vizitati Sfintele Moaste ale unui Sfant, sa-i cititi mai intai viata, ca sa aveti deja in voi samburele, miezul dragostei pentru el.1013 – Hotul si criminalul cand pleaca undeva, se pregateste si se iinarmeaza cu cutit, cu pistol, cu ghioaga, cu secure, cu tot ce crede ca ii poate fi de folos, sa ucida. Crestinul cu frica de Dumnezeuin suflet se pregateste si se inarmeaza cu postul, cu rugaciunea, cu dreptatea sfanta intru toate.1014 – Nici o clipa din viata voastra sa nu treaca fara rost. Daca dormiti mult, e paguba sufleteasca. Daca mananci peste masura, doua paguba ai: unua ca ti-ai imbolnavit sufletul si a doua ca strici alimentele. Ar mai fi si oa treia paguba: timpul pierdut in lenevire sub forma ca esti bolnav.1015 – Crede in puterea lui Dumnezeu cu desavarsire, chibzuieste treburile in gospodarie si nu te teme de saracie.1016 – Adevaratii crestini nu inclina spre cele rele, ca sa se infrateasca cu oaia cea pierduta, ci vesnic vietuiesc in liniste si intr-o lumina sufleteasca, prin fapte si purtare crestineasca.1017 – Faptele bune sunt flori, iar cele rele ciulini, spini, holera, dracila si scaieti, acoperiti cu intuneric.1018 – Sfaturile din Sfintele Carti sa nu vi se para deopotriva cu basmele.1019 – Mania desparte pe om de Dumnezeu. Hula, dusmania, ura, zavistia, pisma, si toata rautatea, departeaza pe crestin de mantuire.1020 – Cine nu face pasi din dragoste spre mantuire, trebuie sa-i faca de supunere, daca crede in puterea lui Dumnezeu.

167

1021 – Iisus, rastignit fiind, dadea tuturor iertare cu grabire. Nu si-a pus deloc intrebarea daca unul saul altul merita iertarea sau nu. Cine nu iarte cu inlesnire, se socoteste pe sine mai mare decat Dumnezeu.1022 – Cine blesteama cu furie: „Dar-ar Dumnezeu sa se aleaga praful”, „Sa moara”, „Sa-l arda focul”, „ Sa se risipeasca ca tarana”, porunceste lui Dumnezeu si crede ca Dumnezeu e sluga lui.1023 – Erau odata doua femei si s-au facut surori bune din cunostinta si prietenie. Una din ele, castigand bani mai multi, a cumparat paine sa manace noaptea in ascuns si indeplinind fapta, painea s-a facut pacura. Incercand sa se spele cu apa, nu s-a curatat. Si si-a dat seama de fapta ei urata si s-a dus la duhovnic, si marturisindu-se s-a curatat. In drum spre casa, i-a iesit un batran in cale si i-a zis: „Te-ai curati de pacura ce te impresurase? Cand ajungi acasa ii spui surorii tale ce s-a intamplat”. Punand mana pe clanta si pasind pragul, si-a zis: „N-am sa-i spun”. Si indata a aparut o pata de pacura pe ea. De frica, s-a repezit in bratele surorii sale si si-a marturisit fapta. Pata de pacura de pe mana i-a disparut.1024 – Suferinta este podoaba sufletului, iar hotar acestei vieti de pe pamant este moartea sufletului.1025 – Sa scaperi chibritul iertarii si sa dai foc la benzina furioasa care o dau cei ce te inconjoara prin razbunare. Uitarea e buretele iertarii, vorba blanda spala urmele rautatilor trecutului.1026 – Cine nu da Liturghie preotilor, cine nu aprinde lumanari, cine nu duce jertfe la Sfintele Praznice si nu se inchina prin Sfintele Locasuri, se aseamana cu nepasatorii de randuiala crestineasca si cu hulitorii de Dumnezeu.1027 – Au fost unii crestini care, din anumite vise ale lor s-au facut drepti si buni, adaugandu-si fel de fel de osteneli si nevointe, in numele lui Dumnezeu facute. De aceea, e bine sa ziceti: „Fie voia Aceluia care a facut toate si stie toate”.1028 - Chiar daca veti fi in paguba, voi sa lasati de la voi. Ca si Mantuitorul a lasat cerurile pentru firea cea pierduta a neamului omenesc.1029 – Daca veti vedea ca oamenii nu se multumesc cu multimea roadelor pamantului, sa nu te atasezi lor, ci sa-ti urmezi drumul tau.

- Daca vei auzi sudalmi si injuraturi din gurile barbatilor neintelepti, nu te amesteca sa-i sfatuiesti, ci tu sa-ti urmezi drumul.

- Cand vei afla ca omenirea vietuieste ca animalele, sa nu te consumi pentru aceasta, incearca de-ti urmeaza drumul.

- Cand vei auzi ca batranii s-au asociat cu cei tineri si pangaresc posturile lui Dumnezeu, necinstind praznicele, sa nu ai legatura cu ei, ci rugandu-te si postind, iti urmeaza drumul.

- Cand vei auzi ca majoritatea femeilor tinere inclina spre dezmat, otravindu-si corpurile, ca sa nu ajunga mame, sa nu ai cuvant pe buzele tale, ci mai vartos urmeaza-ti drumul.

- Cand vei afla ca unii s-au imbogatit prin viclesug, prin furturi si hotii, nu te opri, ci iti urmeaza drumul.

- Cand vei vedea o floare intre maracini, sa nu te intristezi, caci maracinii desi ii scrijelesc pielea fina, tu ramai in ale tale si iti urmeaza drumul.

- Lucrurile pamantesti oricat de frumoase si de stralucitoare ar fi, sa nu-ti rapeasca inima, ci sa-ti continui drumul.

- Mesele luxoase si pompoase ale oamenilor sa nu te ademeneasca, ci cauta sa-ti urmezi drumul.

168

- Placuta viata duceau cuviosii si pustnicii, mergeau pe o cale sigura spre sfintenie, dar pentru ca tu esti in lume, urmeaza-ti drumul.

- Daca porti chip de femeie, vei da lupte mari cu barbatii, dar tu fii tare si iti urmeaza drumul.

- Vei intalni pe unii care vor batjocori Sfanta Cruce, tu inchina-te, insemneaza-te cu chipul ei si cu smerenie roaga-te pentru acestia, urmandu-ti drumul.

- Va veni o cand in fata ta vor fi distruse Sfintele Icoane, tu suspina in tacere si urmeaza-ti drumul.

- Cand nimeni nu se va mai ingriji de cei morti ai lor, tu macar sa faci rugaciuni pentru cei morti, in ascuns, in gand si iti urmeaza drumul.

- Vor veni lingusitorii sa te ispiteasca. Sa le raspunzi in liniste de forma si iti urmeaza drumul.

- Darurile scumpe din mainile celor rai, sa le primesti cu bucurie si degraba sa le imparti altora, avand in minte ca sa-ti urmezi drumul.

- Cand lumea intreaga nu va mai pomeni Numele Sfant al lui Dumnezeu si va trai in ratacire, nu te mai uita in urma, ci iti urmeaza drumul.

- In adunari, de te vei afla inconjurat de oameni buni ori rai, tineri sau batrani, tu pomeneste Numele Sfant al Domnului, ca sa poti continua drumul.

- Stand la rugaciune ziua ori noaptea, sa nu fii suparat cu nimeni. Si asa, cu adevarat iti vei urma drumul.

- Sa nu iubesti minciune, ca tunci sigur iti vei urma drumul.- Sa nu ai nimic mai mult si mai bun decat fratele tau, ca asa iti vei urma drumul.- Sa nu faci viclesug, ci cu dreptate sa arati si altora drumul si descoperit iti vei urma

drumul.- Sa nu osandesti pe nimeni pe nedrept, ci in adevar si cu dreptate sa lucrezi, ca asa iti

vei urma drumul.- La rugaciune adu-ti aminte de cei urgisiti si necajiti si clar iti urmezi drumul.- Daca oamenii nu au cu ce cinsti praznicele sfinte, cinsteste-i tu cu voie bune, cu o

vorba buna, ca in aceasta masura, iti vei urma drumul.- Cand vei fi inconjurat de oameni rai, salbatici, cu inima de fiara, vorbeste-le bland si

dulce, ca asa trebuie sa-ti urmezi drumul.- Cand esti singur, sa nu ispitesti cu mancaruri bune. Inchina-te lui Dumnezeu si iti

urmeaza drumul.- Sa nu pizmuiesti si nici sa nu ia rautate ascunsa asupra cuiva. Roaga-te lui

Dumnezeu sa te fereasca de acestea si iti urmeaza drumul.- Sa nu ascunzi adevarurile Dumnezeiesti, ci atunci si mai usor iti vei urma drumul.- Postul Mare cinsteste-l cu sfintenie, cu iubire si credinta, si atunci sa screzi, ca iti

urmezi drumul.- Aducand neincetat laude si slava lui Dumnezeu, vei vedea si tu cat de usor iti este

drumul.- Cand vei intalni oameni rataciti, care nu stiu de ce s-au nascut, pentru ce au trait,

pentru ce traiesc si pentru ce vor trai, tu sa plangi cu durere si cu lacrimi pentru ei, dar sa-ti urmezi drumul.

- Rugaciunea este toiag de diamant al sufletului, cu el sa iti urmezi drumul.- Rugaciunea este farul de argint al sufletului, cu acesta sa-ti luminezi calea si sa-ti

continui drumul.

169

- Rugaciunea e faclie de aur. Cu ea in mana sa-ti urmezi drumul.1030 – Mai degraba sunt sufletele celor vii in sufletele celor morti, decat sufletele celor morti in sufletele celor vii.1031 – La ectenie, in cer, preotul o pomenea pe detinuta Veronica (Maica Veronica) cu toate cele nevinovate ale ei si nu cu intreg soborul. 1032 – Daca se mahneste pamantul, nici cerul nu se mai poate veseli. Mai degraba se opreste apa in izvoare, decat sa se opreasca faptele intregii omeniri, bune si rele, a nu fi stiute de Dumnezeu.1033 – Tot crestinul care cinsteste Sfanta Biserica, cinsteste pe insusi Dumnezeu. Cei care respecta fetele bisericesti, respecta slugile lui Dumnezeu.1034 – Tot ce faceti in numele lui Dumnezeu, sa nu faceti cu indoiala.1035 – Anul pentru fapte bune si rele ale fiecarui crestin incepe de la Botezul Apelor. Apele se sfintesc prin Pogorarea Sfantului Duh in Juanul Botezului Domnului.1036 – Crestinii care dau legamant ca nu vor mai sudui de Lucruri Sfinte soi apoi se intorc din nou, cu mai multa rautate, indoind injuraturile, nu li se poate face parte de iertare.1037 – A fost un aorecare, nascut de o evreica , care traia departe de neamul lor, printre crestini. Alesese el ca sa injure de „pianea ma-sii”. Si cum era priceput in toate si indemanatic, la toate era pus in cinste. Dupa 3 ani de batjocura, injurand painea, a fost chemat la un mare ospat crestinesc. Dupa ce s-a facut rugaciunea crestineste, pentru inceperea mesei, a zis unui de langa el: „Da-te mai incolo,,,paine ma-sii, ca nu am loc”. dupa aceea, bagand painea in gura, alba, proaspata, s-au facut viermi mari si tari, caer-l insulitau in cerul gurii. S-a sculat ca si cum i-ar fi venit rau. A scuipat neobservat de ceilalti si a vazut ca la o mana de viermi cum se incolaceau unii in altii. A trecut la masa, si a rupt din nou din paine punandu-o in gura. O alta serie de viermi s-au facut iar, cu voia lui Dumnezeu si il intepau in toata gura. Ca ars, s-a ridicat de la masa. A scuipat din nou si s-a asezat la masa iar. Si-a pus in gand sa manance manace mancare goala si luand branza, indata ce a pus-o in gura, i s-a umplut gura de viermi. Nu s-a mai putut stapanai, a sarit in sus, batut cu pumnul in masa si a racnit ca o fiara. Sareau viermii fortati in toate partile si in fetele celor de la masa. Toti s-au risipit ingroziti, de nebunul care varsa viermi. Pe masa se facuse un strat gros de viermi. El, racnind a cazut jos si nu era decat un morman de viermi. Asa se nimicesc toti cei care isi injura imbucatura.1038 – Nimeni sa nu se framante de faptele altora ori de lucrarile altora. Curiozitatea, in orice imrejurare duce pe crestini in cursa diavolului.1039 – Indrazniti a va curata. Mantuire este si Imparatul va primeste. Sa stiti ca nu toata semanatura sau boaba aruncata rasare.1040 – Pe ce i ce va povestesc din necazurile lor, ascultati-i si trageti invatamainte.1041 – Cinstiti Sfanta Biserica cu toate tainele ei, ca sa va fie bine.1042 – Stingeti ura, viclenia, si dusmania. Sunt curse ale diavolului.1043 – Unii zic: „N-am gresit cine stie ce si nu am ce marturisi”. Iar altii zic: „Toata viata am gresit. Nici popa si nici Dumnezeu nu ma mai pot ierta” Ambele situatii sunt gresite.1044 – Cerul nu saraceste si nici Dumnezeu nuj slabeste in putere, daca necredinciosii nu-I dau slava.1045 – Luati aminte la tot ce se face pe pamant. Toate se fac cu voia lui Dumnezeu si nimic in afara voii Lui.1046 – Sa se faca munca cu ravna pentru trup, iar rugaciunea cu minte limpede sa se faca catre Dumnezeu.1047 – Luati pomelnice de la cei ce va intind si pomeniti in timpul rugaciunii.

170

1048 – Omul care se lipseste de cele pamantesti, le va castiga pe cele ceresti.1049 – Sfantul Ioan Gura de Aur este Arhiereul cel mai vrednic.1050 – Mai puternice decat Paraclisele si pomenile crestinilor sunt Psaltirile citite cu post, cu metanii si fara schimbari de cuvinte.1051 – Sa nu dati in vileag nici fapta buna, nici pe cea rea, caci va pierdeti sufletul.1052 – Vinul, daca este bun, nu beti mai mult decat trebuie.1053 – Mai mare raspundere au parintii decat fiii.1054 – Ciuperca nu traieste decat trei zile. Prima cand rasare, a doua si a treia zi e buna de mancare. De la a patra zi e plina de viermi.1055 – Greu se mai marturisesc crestinii, pentru ca nu au rabdare.1056 – Nu e un gest cuviincios sa se duca cococi in Sfanta Biserica in nopatea luminata a Invierii. Se face mare invalmaseala in timpul Sfintei Liturghii. Sa fie dusi pentru a-i binecuvanta preotul.1057 – Se cere multa dragoste pentru prunci, supunere fara margini, sinceritate in toate, adevarul sa curga ca apa in izvor, nevinovatia sa fie alba ca zapada, iar sufletele curate ca roua diminetii.1058 – Dintr-un singur om s-a facut lumea si printr-o singura persoana Dumnezeu vrea sa schimbe lumea si cei ce nu se vor pleca cuvantului lui Dumnezeu, Sfintei Scripturi, Bisericii Crestin-Ortodoxe, Sfintei Evanghelii si Sfintei Traditii, vor fi pierduti.1059 – Fii sluga buna si dreapta, sa nu napastuiesti pe nimeni, ca plasa de foc te va cuprinde si te va arunca in adancuri.1060 – Frica de Dumnezeu il face pe om smerit, umil si nevinovat.1061 – Un bun crestin care s-a lipit cu sufletul de tot ce e placut lui Dumnezeu, a iubit dreptatea si a trait in adevar, s-a instrainat de tot pacatul, e socotit ca un rege al unei tari.1062 – Crestinul care se fereste de fapte rele si se impartaseste cu Sfintele taine si se infraneaza de la tot pacatul, nu se poate numi sfant, ca inca traieste printre oameni. Mai degraba sa-i spui rege. Dupa ce va trece din viata, se cade sa-i zici sfant.1063 – Sa stie tot crestinul ca in iad sunt 5799 de munci. In adancul iadului nu e nici un fel de mangaiere, nu exista verdeata sau floare, nu exista copac sau pasare, care sa cante si sa inveseleasca inima calatorului. In iad nu este zi luminata, voce blanda ori grai dulce. Doar strigatele satioase se aud din adancurile iadului.1064 – Iubeste tacerea care este bulgare de aur.1065 – „Temelia lumii vesnice, a odihnii pururi vesnice si a mantuirii mele”, ne spune samarineanca, „este cunostinta pe care am facut-o, fara sa vreau, la fantana, cu Domnul Iisus Hristos”.1066 – Pentru pacea universala, Mantuitorul Iisus Hristos si-a dat trupul spre rastignire.1067 – Florile formate in boabele de struguri si uleiul galben care se scurge din ele, sunt lacrimile Sfintilor Mucenici care se savarsesc, marturisind puterea lui Dumnezeu, lipsindu-se de trup, cat sunt inca pe pamant.1068 – Daca ati sti ca orice inchinaciune sau metanie este socotita, notata si numarata, ati face cat mai multe si mai mult vi s-ar socoti. Caci nu Tatalui Ceresc ori Sfantei Treimi le folosesc acestea, ci voua, pamantenilor, va trebuie.1069 – Cine nu se tanguieste de pacat si de greseli, cine nu regreta de cei morti, ca nu le-a facut cele cuvenite, cine nu posteste si nu doreste Sfanta Biserica, nu poate pretinde ca e crestin.1070 – Cei ce nu se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci in timp de trei zile, neaga Sfanta Treime.

171

1071 – Cei ce nu se roaga lui Dumnezeu in nici o forma, chiar daca nu injura de Lucruri Sfinte, tot hulitori de Dumnezeu se numesc.1072 – Iarta una, ca sa ti se ierte 1000 de cauze, ca sa ti se ierte intreit toata viata traita intre oameni cu ploi de greseli.1073 – Omul se mantuieste si prin patimi, prin necazuri, prin saracie si prin alte nevoi.1074 – Fiii sunt cu greselile lor, parintii cu iertarea, iar Dumnezeu Tatal revarsa milostivirea Sa peste toti.1075 –Decat sa ai alte banuieli, mai bine faci in fiecare seara cate 9 metanii, pentru fiecare din cele 9 cete de ingeri, inainte de culcare, neintrerupt timp de 9 luni de zile.1076 – Pretuiti orice si intalnita in cale, ca nu o mai intalnesti in toata viata.1077 – A fost o pasare cu puii prin munti si ca orice mama se ingrijea de ei. Pe masura ce timpul trecea, se mareau si s-au facut mai rai. Plecau singuri prin iarba, la strigatul mamei lor erau nepasatori. Nu mai ascultau de mama lor, zicand ca pot sa se descurce singuri. Prin neascultare, singuri si-au batut joc de soarta lor: pe unii i-au mancat jivinele, altii au cazut in prapastii si crapaturile muntilor. In scurt timp, mama lor a ramas singura, fara nici un pui.1078 – Un caine credincios stapanuli sau, daca a dat peste un hoit proaspat si aproape neinceput, se opreste si se infrupta. Daca stapanul il cheama sau vrea sa-l ia cu forta, maraie cainele la stapan, ca si cum nu l-ar cunoaste sau il are pentru acel moment ca un dusman, pentru ca nu ii da voie sa se infrupte din plin, nu-i lasa lui aceasta placere.1079 – Vai si amar de militarul care si-a pierdut arma. Stresat, isi asteapta clipa de clipa judecata si condamnarea. Asa sunt si fiii parintesti, fiii Tatalui Ceresc. Rand pe rand, toata viata isi asteapta chemarea si intrebarea la Dreapta Judecata. Oare tu, fiule, vei sti cand vei fi chemat si cu ce fapte si ce raspuns vei prezenta in fata Dreptului Judecator?1080 – Cel ce iubeste adevarul isi pecetluieste sufletul cu pecete de argint si la Dreapta Judecata e cea mai solida dovada.1081 – Descoperirile Dumnezeiesti se fac ca sa-si aminteasca oamenii de iad, de chinurile vesnice, ca poate s-or mai infrana de la unele rautati.1082 – Batranii sunt prea mult chinuiti de fiii si de fiicele lor, mai rau decat de straini.1083 – Sarac este acela care are o singura haina capatata, si rupta si aceea.1084 - se adaposteste in casele altora, lucreaza de placere unde gaseste, fara pretentie de bani, manaca la mese straine si multumeste lui Dumnezeu si nu se gandeste la ziua de maine, rugandu-se lui Dumnezeu in nestire si fara hotar.1085 – Femeia casatorita se cade sa aiba copii, iar pe Domnul Dumnezeu Stapan si Sfanta Biserica adapost de alinare si mangaiere sufleteasca.1086 – Crestinilor li se cuvine supunere, iar lui Dumnezeu lauda. Cine nu se supune randuielilor Dumnezeiesti, nu se stinge crestineste, ci moare in grea osanda.1087 – Credinta vie in Dumnezeu si nestramutata, este medicamentul cel mai puternic. Oricum ar fi imprejurarile pe pamant, pe Dumnezeu Atotputernic sa-L socotesti si sa-L simti aproape intotodeauna si in numele lui Dumnezeu sa lucrezi toate cele cuviincioase, iar pe Domnul Iisus Hristos sa-L vezi cu sufletul ca pe o lumina vesnica. Puterea Duhului Sfant sa o aveti ca un acoperamant nestricacios. 1088 – Cine traieste dupa randuiala lui Dumnezeu, nu poate fi biruit de diavol, chiar de ar fi si imbtranit in multe zile. Sa ai sufletul de prunc, sa lipseasca din inma viclesugul, care-i undita diavolului cu care te prinde si te taraste.1089 – Ingaduiti, iertati si iubiti. Intai, iubiti-va intre voi, iubiti drepatatea, aratati iubire catre straini, iubiti Sfintele Icoane, iubiti Sfintele Carti de rugaciuni si iubiti Sfanta Credinta.

172

1090 – Sa fiti convinsi ca exista Rai si iad, exista suflet si Judecata cea Dreapta, exista vami ale vazduhului si diavoli hrapitori, pe care numai Sfanta Cruce poate sa-i alunge.1091 – Iertarea din inima este alifia si doctoria care vindeca toate ranile si tamaduieste toate bolile.1092 – Crestinul sa mearga la oricare Sfinte Moaste si sa ia binecuvantare, macar o data in viata, daca nu poate in fiecare an.1093 – Prin evlavia si osteneala Sfantului Dumitru, s-a umpluta pamantul de blagoslovenie si totul este plin de binecuvantare.1094 – Batranetile se masoara cu faptele, iar cinstea ramane sprijinita pe stalpul adevarului si pe stalpul neurnit al dreptatii.1095 – Crestinii sa nu se bazeze pe pareri, ci pe purul adevar.1096 – Banul e folositor in orice imprejurare, este de trebuinta. Dar, sa nu-l priviti ca pe un lucru Dumnezeiesc.1097 – Indepartati iubirea de sine, ca sa fie mantuirea voastra mai sigura.1098 – Orice copil care e dat railor, nu se poate face sfant niciodata.1099 – Daca o pasare sau un animal a fost dat railor, o data sau de mai multe ori, cand s-a injunghiat, cei ce vor manca carne din acel animal, cand se impartasesc cu Sfintele Taine, in chip nevazut, Acestea pleaca spre cer.1100 – Nimeni sa nu dea railor nici macar un obiect, pe care il socotimde nici o trebuinta.1101 – Cei ce fac lucrurile din dragoste, pentru ei le fac. Tot ce e facut din dragoste, prin dar se inmulteste.1102 – Crestinul sa se retraga din adunarile, din cercurile si gloata lumii. Sa se lepede de vorbele desarte. Sa nu se supere la vorbele multimii spuse la adresa lui, fara un strop de judecata.1103 – Mantuitorul Iisus Hristos a fost fara de pacat si a primit barfa din gura multimii si cei rai Il numeau: fatarnic, hot, curvar, hulitor de Cele Sfinte. Prin rastignire, ingropare si prin Sfanta Inviere, a rascumparat toata nedreptatea. Cei intelepti si luminati, ince de trei ori s-au mai luminat.1104 – Priviti cu ochii mintii puterea lui Dumnezeu, ca o lumina vie si nimeni sa nu o atace. Lepadati tot ce e pamantesc.1105 – Nu va purtati aspru cu nimeni, ca nu stiti de cine aveti parte in ziua nevoii.1106 – In viata deobste, fara lupta nu se incununeaza nimeni si nici plata nu ia nici unul, ci cad toti ca niste neintelepti.1107 – Cine traieste pe pamant si nu are necazuri, nu stie sa-si mai intemeieze o rugaciune si nu se pricepe cum sa traiasca.1108 – Prin respect se pot castiga toate, prin smerenie se poate cumpara imparatie lui Dumnezeu.1109 – Prin umilinta se castiga vesmant alb, sfant al curateniei.1110 – Crestinii care se nasc intru binecuvantare, traiesc intru binecuvantare si se sting din viata intru binecuvantare.1111 – Gura care vorbeste multe, produce neplaceri la cei de alaturi. Limba care graieste viclesuguri, este urata de toti.1112 – Orice bolnav, daca nu se lecuieste de la medici si de la preoti, si nici moartea nu-i este randuita, aceia sunt legati cu blesteme si cu juraminte.1113 – Unde e dragoste putina, repede se gaseste pricina.

173

1114 – Pentru cei ce sunt aproape de Dumnezeu cu credinta, cu fapta, cu lucrul, cu purtarea, nu este noapte nicaieri.1115 – Crestinii care se impaca intre ei, preiteni, rudenii, straini, duc o impacare desavarsita, fiind cu totii in aceeasi credinta, inving pe diavolul si sunt pe veci apropiati de Dumnezeu, in fata altora sa vorbeasca, numai ce poate fi de trebuinta, ca sa poata fi de folos multimii. 1116 – Bijuteriile sunt pentru pamant, pentru trup si pentru oameni. Nu sunt pentru suflet, pentru Cer si pentru Dumnezeu.1117 – Sfanta Inviere este pentru toata lumea. Depinde de fiecare persoana cum o simte , sa se curete oprin sine, sa o divinizeze, sa-i dea o valoare, sa-si aprinda bucuria in suflet, ca si cum ar privi ceva nou.1118 – Ce este Dumnezeu? Dumnezeu este Cel bogat intru totul, in maretie, in virtute, in bunatate, in mila si in tot ce vrei, daca Il cauti.1119 – Din rabdare rasar doua ramuri: credinta si nadejdea. Cine nu are rabdare, nu are nici credinta, nici nadejde.1120 – Unde se cuibareste neintelegerea, Sfintii Ingeri iau pacea si vin diavolii cu toata uraciunea lor si se aseaza ca tiganii in corturi. 1121 – Vorba aspra, care sadeste scaieti, sa se stearga din gurile voastre.1122 – Iata ce simte si cum isi exprima gandurile in versuri, un tigan din Cornet, Slobozia Bradului, la plansul si durerea crestinilor, pentru pierderea parintelui Vasii. Maica Domnului a poruncit sa se multiplice aceste versuri si sa se imparta la lume:

174

Asa spunea, plangand lelea MaritaGerogescu, din Obrejita,Pe cararea ce se desprinde din sosea,La miaza-noapte spre dreapta,In drumeagul fara iarba,Un palc de crestini straini,mergand in graba,Intalneste un calator necunoscut. Il saluta si-l intreaba:Unde-i calea care suie, drum ce duce-n slobozie, La Parintele Vasie?Noi, cu inima arzanda, Am plecat dupa izbanda,Vrem izbanda sufleteasca,Cautam mila cereasca.Ne-am adunat din popor,Si am format un mic sobor,Sub cerul acoperit cu nor,Cu sufletul ars de dor.Vantul ne-a purtat usor, Am grabit la drum cu zor, Sa cautam bunul pastor.Calatorul, stand pe loc, Multumira „Bun noroc!”Vremea-i buna ii raspunde, Adevarul nu se-ascunde.N-ati aflat de trista veste?Ca pastorul nu mai este!Ducem viata in suspini, Acultati-ne crestini:Pe cat stiu si pe cat pot,Voi fi sincer. Va spun tot.Iata! Intr-o noapte ploioasaSi sinistra si hidoasa,Prea addanca-ntunecoasa,Si grozav de friguroasa, Si celor rai nu le pasa.Pe drumul cel desfundat,In timp de noapte-ntarziat,Veneau oameni de la M.A.T.,Cum mergeau ei in convoi,Cu picioarele-n noroi,Framantand picioru-n tina,Se opresc si se inchina,Facand inchinaciuni multe,

Insotite de cuvinte:„-Unde esti, parinte, sfinte?Predicile tale multe,Noua ne-au ramas in minte.Iata-n noaptea-ntunecata,Noi ratacim ca prin morminte.Nu suntem decat nemernici,In dreptul Bisericii.Se-nchina strigand mereu:-Ne-a parasit Dumnezeu! La Biserica mareata,Ce turla spre cer inalta,Sfintele candele sunt stinse Si usile sunt inchise.Ratacim prin intunerici,Horbecaind ca nemernicii.Cum ne afla in asta lume,Nimeni nu mai spune glume,Nimeni nu mai face haz,Ne-a cuprins mare necaz.Ne-a inconjurat urgia,Ne-a a coperit mania!Duminica dimineata,Clopotul sfarteca ceata.Prin dangatul lui frumos,Eram poftiti la Hristos.Poftiti c-o chemare vie, Sa venim la Liturghie.Parinte! Mult popor aveai in fata,Le predicai cu dulceata.Veneau din indepartare fete,Si-ti sorbeau cuvantul cu sete.Te socoteau stalp luminos,Cand vorbeai despre Hristos,Tot cuvantul de folos.Iar noi, cu privirea-n jos,C-asa-i omul rusinos,Cand se simte pacatos.Stiai de la marturisit,Pe cel ce era lipsit,Cel ce venea dezbracat,Pleca inapoi imbracatSi cu sufletul bogat,Cu inima plina de har,Si cu-n ban in buzunar.Cand stateai in fata Sfantului Altar,

175

Straluceai tot ca un far,Ne dadeai cuvant in dar.Noi ne descarcam de-amar, Si ne imbracam cu har.Si cand ne pomeneai de post,Ne simteam ca-n adapost.Cand graiai despre adevar,Noi traiam cu toti in cer,Cu al nostru bun pastor.Multe sfaturi ne-ai mai dat,Noi nu te-am ascultat.Ne-ai povatuit cu anii,N-ai cutezat sa ne iei banii,Dupa cum parasc dusmanii.Ba s-au cununat tiganii…Tigani multi s-au cununat,Pruncii lor i-ai botezat,Dar satana n-a crapat.El si-a concentrat armata,Ca sa-ti pregateasca soarta,Cand au deschis cei rai poarta. Au intrat tiptil in casa,Sa ia sluga cea aleasa.Nimeni nu urmara plansul,Cand il cautau pe dansul.Plang crestine din Plainesti,Plange multimea din Tamboiesti,Pland tiganii, tot Cornetul…Las’ sa planga, ca au dreptul.Parinte, la toti imparteai paine,Neglijand ziua de maine,.Dadeai la toti care-ti cerea,Nu-ti menajai averea.Iar de la Sfintele Prinoase,Nu voiai sa tragi foloase.Imparteai la tineri, la toti,La batrani si la nepoti.Ce gandesti c-o sa mai fie?Toate au plecat spre urgie.Diverse rele sosesc.Plang femeile in Liesti,Cu Leonora si Maria,Plang multi din Slobozia.Plang atati de jalea lui,Plange Valea Beciului,Traistenii, Olarenii.

Plang acum mai multi mireni,Plang hotii din Coroteni,Peste tot numai suspine,Plang mamele cu brate pline,Sugarii nu vor sa suga,Incep si ei ca sa planga. Plang barbati, mergand la sapa,Plang femei mergand la apa,Lacrami varsa bunaoara,Si cei care merg la moara.Multi sterg lacrimi stand in gara,La Biserici stau pe-afara.Plange sufletu-n tacere,Ca nu mai au mangaiere.Nadajduiesc in Maica Preacurata,Ca-l va slobozi odata.Plang batranele prin casa,Pentru sluga cea aleasa.Trenul in ecou rasuna,Urla pustiul la stana,Plange inima in noi, Plang pastorii de la oi,Ofteaza mosiile,Trsite sunt campiile,Jale poarta viile.Prin livezile uscate,Vantul poarta frunze moarte.Vantul vajaie haotic,Insotind glasul eretic,Suntem toti in tulburare.Nu avem spor la lucrare,Parca ne rugam degeaba,Foarte prost ne merge treaba.N-avem tihna la mancare,Nici liniste la culcare.Suspina apa-n fantana,Iar in noptile cu luna,Plangem cu toti impreuna.Cautam si n-avem unde.Mila Domnului s-ascunde, De la noi ca suntem rai.Oftam cu totii in convoaie,Stim, parinte Nicolae,C-ai luat multa bataie.Smiorcaie apele-n smarcuri,Iar crestinii plang in palcuri.

176

Chiar si codrii lacrimi varsa,Fiind noapte-ntunecoasa.Apele plang in izvoare,Pe toti sufletul ne doare.Asa-i tainic misterul,Credem ca plange si cerul,Nu stiu cum s-adaug versul,Cred ca plange Universul,Ca Bisericile toate,Au ramas pustii foarte.La parintele acasa, Nelinistita-i doamna preoteasa.Priveste singura-n neantSi zice: „l-au luat ca a meritat,Fiindca nu i-a ascultat.Merita ca sa-l si lege,Ca n-a ascultat de lege,.Lasa, sa-l mai slefuiasca,Sa-l invete sa traiasca,In lumea civilizata,Nu mai e ce-a fost odata”.Fiindca a cautat intotdeauna,Sa fie corect cu Dumnezeu,Cred ca isi va lua cununaSi atunci nu-i va fi greu!Amin!

177

1123 – Folositi timpul binecuvantat de Dumnezeu, ca sa va puteti rascumpara sufletul. Fapta buna facuta fara nici un fel de interes personal, e diamant ce se poate mosteni din neam in neam.1124 – Lucrati cu blagoslovenie, ca Dumnezeu sa fie Tatal vostru.1125 – Inima plecata nu va pieri in veacul veacului.1126 – Toti care deosebesc binele de rau, aceia prin fapte marturisesc pe Dumnezeu.1127 – Nu faceti amestecare de prietenie cu persoane care nu va plac cuvintele lor. TOPICA1128 – Raiul cel nepieritor cu toate bunatatile ceresti va fi al fiecaruia, care se va invrednici, osandindu-se sa se curete, sa se indrepteze pe sine, iar cel ce se va indrepta pe sine si pe altii, indoita plata va avea.1129 – Toata voia lui Dumnezeu este sa ai lepadare de sine, si sa nu te razbuni pe nimeni.1130 – Cine nu primeste cu placere Sfantul Maslu, se desparte de Sfanta si Dreapta Credinta. Cine inlatura Sfantul Maslu, face lepadare de Dumnezeu.1131 – Trei pomelnice anuale sa dati si tamaie sa se faca de cate ori coaceti paine.1132 – Iubire in iad nu exista. Nici dragoste, nici bunatate si nici mila. Iar rautatile se inmultesc.1133 – Pana nu gustati amarul, nu stiti ce e dulcele.1134 – Tatal Ceresc se afla in tot locul, numai oamenii daca vor sa fie cu el.1135 – Tot ce se face in numele lui Dumnezeu este bine primit.1136 – Cei drepti si nevinovati, nu au cetate vesnica pe pamant.1137 – Cine face vraji, descantece, farmece, pe diavol il cinsteste.1138 – Cei ce nu cinstesc Sfanta Cruce, diavolul chiuie de bucurie, zicand: „tine cu noi!”1139 – Toti detinutii, vinovati sau nevinovati, in ziua cuvenita se va face nota cu numele lor si vor fi pomeniti in Sfintele Biserici. Curati se vor socoti inaintea Puterilor Ceresti.1140 – Observatia in obste este ca si cum s-ar turma vitriol pe piele sau carne frageda. Pentru mancare sa nu se faca observatie.1141 – Nu cei ce s-au veselit pe pamant s-au mantuit, ci cei care s-au trudit, care nedreptatile tuturor le-au rabdat, aceia cu virtutea pe veci s-au incoronat. 1142 – Cine nu are rabdare, nu-si cunoaste credinta, nu-l cunoaste pe Dumnezeu si nici tainele Lui. Sa nu alergati la oameni, sa laergati cu sufletul al Sfintii Parinti, la Sfintii Mucenici, care au patimit, sa alergati la Sfintii Cuviosi Parinti si va veti afla izbavire.1143 – Oricat ar vrea sa rasplateasca omul greseala,facuta cu milostenie si cu alte fapte bune, nu este primita, fiindca este greseala voita.1144 – De multe ori, lucrul intarziat vine cu binecuvantare Dumnezeiasca.1145 – Nu petreceti timpul fara folos sufletesc, ca este scump.1146 – Hristos S-a botezat in ziua de vineri si tot vinerea a fost condamnat la moarte.1147 – Iertarea din inima este o inundatie nesfarsita pentru toate treptele diavolesti. Leacul sufletului de a se tamadui de cele diavolesti, este iertarea. Dar, pana ajungi

178

la iertare, sa fie rabdare.Cine a rabdat, din toate cursele a scapat, si pe Domnul Dumnezeu L-a aflat.1148 – Unde nu e iubire de sine, acea persoana e scaldata in bunatate, iar Duhul Sfant se salasluieste in sufletul lui si mintea lui se lumineaza numai spre fapte bune, viata pasnica, ingaduiala, lesne iertator, nepretentios la paguba, cu grai bland, bun povatuitor pentru cei rai.1149 – Cei ce blesteama nu au parte de viata vesnica.1150 – Oamenii intelegatori se leapada se sine intr-o clipa.1151 – Decoratia calugarului e haina tocita, chiar rupta la sanul drept, in partea din afara si maneca rupta sub brat.1152 – Rasul mult nu este bun. Nici gluma de orice fel.1153 – Gandeste-te la cele ceresti si sa nu te intereseze nimic sintre cele ale oamenilor, nici strigarile lor.1154 – De rau sa te feresti, iar binele prin cuvinte de bunavointa sa-l imparti altora.1155 – Antihrist nu est acum, ci atunci cand vor striga pruncii in pantecele mamelor: „vreau sa ies sa ma razbun, vreau sa ma razbioesc, sa rascumpar ce-a pierdut stramosul Adam”.1156 – Fetele sa coasa la betelia fustelor 3 Sfinte Cruci, din feston facut din ata, in partea de mijloc beteliei, sa nu se vada nici pe dos, nici pe fata. La mansetele manecilor, pe dedesubt, in piept sa fie cea de-a treia.1157 – Teama de Dumnezeu sa nu va paraseasca.1158 – Pentru trei lucruri se imbraca omul drept si neiubitor de haine scumpe: iarna pentru frig, vara pentru arsita si ca sa nu se intalneasca om cu om gol.1159 – Turcii n-au fost crestini si nici nu sunt, dar in cele bune aveau o lege mareata si foarte importanta: fecioarele care paseau spre casatorie, se acopereau cu cealma sau val si asa isi petrecea tineretea pana la casatorie si abia atunci se descoperea, sa fie vazuta numai de barbatul ei. Alti barbati nu trebuiau sa le vada.1160- De la privirea in ochi si fata in fata, se faca inceput de pacat, ganduri, banuieli, visuri si sminteala.1161 – Radbarea si tacerea creeaza pace in casa, in popor si chiar intre popoare. Dragostea unge sufletul cu mirodeniile bunatatilor.1162 – Bine e fiecarui crestin, decat sa semene vrajba, care inmulteste uraciunea, mai bine sa semene flori, ca sa se bucure toti cu vederea lor si de mirosul lor raspandit in aer. Acestea sunt faptele bune.1163 – Ouale rosii sunt marturisirea credintei din dragoste, prin fapte.1164 – Omul sincer e sfant intre cei care traiesc.1165 – Cei ce blesteama, de blestem vor avea parte.1166 – Fiecare ce seamana, aceea culege.1167 – Mantuirea nu se castiga cu arma, cu cearta, cu barfeala, ci numai cu rabdarea si iertarea. 1168 – Orice miscare se face pe pamant, in cer este stiuta. Oamenii de cauta locul unde se afla Dumnezeu si nu-l vor gasi niciodata, ca au parasit credinta.1169 – Vointa lui Dumnezeu este ca nimeni dintre crestini sa nu alunece prin maguliri, sa fie inselati prin pagubiri desarte.

179

1170 – In cer, cum a fost ieri este si astazi si asa va fi si maine. Tatal Ceresc in cer troneaza si pamantul il binecuvanteaza, daca cei ce vietuiesc pe el mai sunt vrednici sa primeasca binecuvantarea.1171 – Cand cineva a facut fapte contra uneia din Cele 7 Tainie Sfinte sau contra celor 10 porunci ale lui Dumnezeu, Sfantul Inger pazitor se indeparteaza 40 de zile. Daca in acest interval, acel crestin nu s-a apropiat de Dumnezeu, fie prin boala ori prin alte necazuri din certarea lui Dumnezeu, Sfantul Inger nu mai revine la el.1172 – Lipsiti-va de to ce aveti si-i uramti lui Dumnezeu. Ce avere avea Iisus cand a fost rastignit pe Cruce?1173 – Dragostea frateasca sa o intemeieze crestinii intre ei.1174 – Prin lucruri mici si foarte mici, se descopera lucruri mari, preamarete si destul de mari.1175 – Ajutati si intretineti Sfanta Biserica din care faceti parte, cu tot ce va sta in putinta.1176 – Intoarceti spatele celor ce-L injura pe Dumnezeu.1177 – Toti care vad lumina soarelui sunt in grija lui Dumnezeu, fie ca Dumnezeu ii miluieste, fie ca ii pedepseste.1178 – Daca se repeta Taina Botezului de mai multe ori pe corpul unei persoane, aceasta nu se spala de pacat, ci pacatul se dubleaza, se tripleaza si atunci, preotul nu valoreaza, botezul nu valoreaza si nu raman toate decat pacate, la care duhovnicii nu le pot da de capatai. Deci, Taina Botezului e una si nu se poate repeta.1179 – Mai bine este crestinului sa se arate nestiutor in toate, decat sa se arate demn in tot lucrul si in toate priceput. Atunci pluteste pe aripa mandriei.1180 – Toti inchinatorii de odinioara au alunecat la tot ce este neplacut lui Dumnezeu, cu targurile, cu pietele, profitand de ziua libera, ca sa-si pregateasca cele lumesti.1181 – La mormantul preotului Gheorghe de la Dumitresti, sa faci la metanii si sa ceri iertare pacatelor. Sa-i indemni si pe altii. Cerand iertare pacatelor preotului, se iarta si ale tale.1182 – Sa fii ca un prunc fara rautate, cand pasesti catre Domnul.1183 - Zabava aduce paguba si in binecuvantare.1184 – Faptele bune ale oamenilor impodobesc Raiul.1185 – vai de cel care ucide o vietate, fara sa-i faca rau.1186 – Crestinul sa nu iubeasca prea mult averile pamantesti.1187 – Nu se cuvine crestinului sa negutatoreasca cartile sfinte sau cartile de rugaciuni. Sa o dea in schimb sau sa o dea de poamana.1188 – Dragoste ceri, de dragoste sa te invrednicesti.1189 – Asa sa zica crestinii: „Domnul Dumnezeu sa te binecuvanteze prin noi, nevrednicii”.1190- Nu se cade sa doarma crestinii in ziua Sfintei Duminici, mai mult sau foarte mult. E mare pacat.1191 – Sa nu se dea litii framantate prin brutarii, framantate de barbatii care traiesc cu femeile lor sau de femei care traiesc cu barbatii lor, de unii si de altii, care curvesc.1192 – Sunt placuti lui Dumnezeu si cei gresiti, care s-au marturisit la preot si au capatat dezlegare si apoi, nu au mai pacatuit.

180

1193 – Ca sa salveazi un suflet care rataceste in viata, trebuie sa faci efort ca sa-i arati drumul pe care trebuie sa mearga, ca sa nu piara sufleteste.1194 – Cei ce nu se lupta, nu castiga cununa din cer.1195 – Daca e frica de Dumnezeu, e si curatire, si la Dumnezeu este primit. E greu la cei nemarturisiti si de cei care nu fac post.1196 – Cel rau vrea sa rapeasca cea mai frumoasa virtute a crestinilor, cersind cu momeala ca cele cateva slave de la inceputul virtutii, au inceputul numelui principal al lor „dra” (dragoste – drac). Si daca ar fi fost mai putine de trei, ar fi castigat ei. Insa, peste Sfanta Treime, nu pot trece duhurile rele.1197 – In Saptamana Patimilor fiti in tacere, in rabdare, in umilinta, nebagand de seama greselile ce se fac din nepreicepere sau din vointa celui rau.1198 – Unii privesc spre cer si se aprind de manie, socotind ca altii sunt vinovati ca nu ne ploua. Altii spun ca s-a schimbat clima sin cauza experientelor chimice.1199 – Nu va distrugeti sufletul pentru cele pamantesti.1200 – Sfintii Ingeri privegheaza langa fiecare suflet al crestinilor botezati.1201 – Crestine! Sa fii ca painea proaspata si calda in gurile lipsite de hrana. Sa fii dorit ca laptele dulce in gurile celor care nu e cu putinta sa-l aiba.sa fii iubit ca florile mirositoare si sa fii cautat ca vinul curat care se duce la Sfintele Biserici.1202 – Sa le rabzi pe toate fara cartire, sa nute impotrivesti. Mergi strigand si propovaduind numele Domnului. Nu te supara cu oamenii. 1203 – Cine nu a fost ispitit, nu poate fi invatat si nu poate fi nici bun povatuitor pentru altii.1204 – Pentru ascultare, supusii iau plata.1205 – Retragerea din lumea cea desarta, pastrarea cinstei est cununa biruintei. 1206 – Tot ce se lucreaza pe pamant in ascuns si la intuneric, in Cerul Sfant sunt aratare la lumina.1207 – Fiecare crestin cazut in greseala, e de trebuinta sa se marturiseasca drept si adevarat.1208 – Cel ce se smereste se va inalta, iar cel ce se smereste pe sine, prin certarea lui Dumnezeu se va smeri.1209 – Este aratat in carti ca, o vaduva traind in curatenie, daca se pecetluieste al 7-lea an de curatenie, 7 e numar sfant, cu adevarat fecioara se numeste.1210 – Cinstea nici nu se vinde si nici nu se cumpara, fetelor. Cinstea se pastreaza.1211 – Lucrati drept si curat, fara plata, ca sa va fie trecerea din viata ca o plimbare la locurile sfinte.1212 – Crestinii trebuie sa fie tacuti, supusi si cu multa rabdare.1213 – Toti crestinii rostesc cuvantul mantuirii, dar nu se pregateste nici unul.1214 – Greu se mantuiesc cei rataciti. Se aseamana cu un insetat care, scoate apa cu ciututa (galeata) si cand e gata sa ajunga la suprafata fantanii, a scapata ciututa si s-a dus in fundul fantanii. Insetatul a ramas tot insetat.1215 – Sa nu mai tina mamele pruncii mult nebotezati, iar cei care au murit, sa nu fie lasati mult in intuneric.1216 – Puterea lui Dumnezeu va fi reteta mantuirii crestinilor.1217 – Florile infloresc si se trec,iar faptele oamenilor, bune si rele, raman nemuritoare.1218 – Pe oamenii rai, numai puterea lui Dumnezeu ii va indrepta, prin umilinta.

181

1219 – Numai acela poate fi crestin adevarat, de la care are ce culege toat lumea.1220 – Calea lui Dumnezeu e o cale sfanta, luminata pentru a primit Sfantul Botez.1221 – Om fiind, trup purtand, sa marturisesti ca orice lucru bun nu la-i facut decat prin povatuire Dumnezeiasca.1222 - Porumbelul cel frumos si palcut este podoaba curtii. Pentru ei s-ar putea spune multe pilde, dar crestinii nu numai ca nu-i pretuiesc, ci le aduc multe hule.1223 – Marele Ierarh Vasile e numit „tata” pe drept cuvant, al crestinilor.1224 – Firea pacatoasa a intregii omeniri, in special a partii femeiesti, se pleaca fin spre soapta magulitoare a diavolului.1225 – In fata oamenilor nici sa plangi, nici sa razi. Caci, pentru o femeie, planusl si rasul, din partea barbatilor, tot mila draceasca izvoraste.1226 – Cautati sa stati pe piatra credintei, rabdand si suferind mai mult.1227 – Fa-te vinovat, ori de cate ori esti nevinovat si vei zdrobi ceafa satanei si totodata vei vedea slava lui Dumnezeu.1228 – Painea este sfanta. Ea nu poate lipsi din casa omului. In psalmi se spune ca „painea intareste inima omului”.1229 – Numele Sfantului Vasile se talcuieste „paine”. Painea e viata.1230 – Painea sa nu se arunce nici de ambitie, nici de distractie, nici in joaca. Cine arunca painea, se leapada de Sfanta Taina, se leapada de Hristos.1231 – Cel ce se iubeste pe sine intru totul, se leapada de viata de veci.1232 – E mare greseala a hrani animalele necuvantatoare cu paine ori neatentia unor gospodari care lasa painea soarecilor sau altor jivine, ca o spurca.1233 – Graul este nadejdea ca vom avea paine, speranta zilei de maine.1234 – Calugarii care ies des in lume, care petrec cu lumea, care raman in lume, se marginesc cu lumea, nu mai pot fi vorbitori cu Dumnezeu si nici in prietenia Puterilor Ceresti.1235 – Tradarea e cea mai mare otrava, care nu se poate spala cu nimic. Numai daca mai poate ierta cel tradat. E otrava cea mai grea.1236 – E bine pentru toti sa-si stapaneasca mania. Daca e posibil si gandul la manie.1237 – Ce este pe pamant, pe pamant se desface si pe pamant ramane. Ce se lucreaza in numele lui Dumnezeu, merge la cer. 1238 – Omul, sa ierte totul, apoi sa ceara iertare de la Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu sa imblanzeasca pe vrajmasii sai.1239 – Tatal Ceresc preschimba poporul, il imporspateaza, iar pe cei ostenitori, suferind pentru dreptate, treptat ii cheama la El.1240 – Prietenia seamana vrajba.1241 – Crestinul, traind pe pamant, daca ar fi patruns de Tainele lui Dumnezeu, sa-si lege sufletul cu Biserica si cu Cerul, nicidecum cu pamantul si cele pamantesti.1242 – Mantuitorul a trait pe pamant de la nastere si pana la rastignire 12045 de zile.1243 – Pruncilor li se datoreaza sfintenia.1244 – Orice greseala a tineretului din pruncie si pana la 10 si chiar 15 ani, se datoreaza parintilor.1245 – Nimic nu e al vostru, nimic nu e al crestinilor, toate sunt ale lui Dumnezeu.

182

1246 – Greseala tuturor greselilor este cand arunca omul vina sa pe spatele aceluia mai putin vinovat.1247 – Cine pe Dumnezeu nu Il cinsteste, in mare lipsa traieste.1248 – Crestinii cu suflet ales, astazi sunt considerati bolnavi si sunt inlaturati de la locul meritat. Nimeni sa nu se scarbeasca de la aceasta. Pe viitor vor primi cununa si loc de cinste.1249 – Crestinii sa nu traiasca in vrajba. Pe cei neputinciosi iertati-i. Cu cei razvratiti sa nu va amestecati. Gandurile oamenilor dornici de mantuire se inalta la ceruri, se inalta ca fulgerul. 1250 – Neiubind pe ai sai, omul se leapada de Dumnezeu, necinstind sarbatorile, se leapada de Dumnezeu, neonorand posturile se leapada de Dumnezeu, nerespectand randuielile Sfintei Biserici, omul se leapada de Dumnezeu.\1251 – Fiecare om sa fie iubit dupa meritul sau, miluit, ajutat, nehuiduit, nelovit, cu vina si fara de vina.1252 – Fiecare pamantean isi va lua plata sa dupa lucrarea sa, fie in bine, fie in rau. Cei ce umbla cu viclesug, au pecetea diavolului, unde se pune Sfantul Mir in frunte.1253 – Cat de departe este cerul de pamant, atat de mare este deosebirea intre oamenii buni si oamenii rai.1254 – Smereste-te, spunand tot adevarul la ai tai din casa, la rude, la vecini si la straini. Adevarul sa izvorasca din inima.1255 – Femeile de la o oarecare varsta, sa nu se mai imbrace cu haine de culoare deschisa, ci potrivit anilor, un vanat, un cafeniu, culoarea strugurilor copti spre negru sau un verde putred.1256 – Toti care fura sau participa la furat, sa se marturiseasca, ca vor intampina greutati la mantuire.1257 – Pentru a face o treaba buna pentru oameni si o lucrare placuta lui Dumnezeu, sa ajungi pana la a te lipsi de tine si sa ai in minte martirii si insusi pe Dumnezeul nostru, Iisus Hristos.1258 – Sinceritatea pastreaza pacea sufletului, bucuria, si intareste inima. Pacea intareste dragostea. De la dragoste, izvoraste iubirea, de la iubire se asterne mila. Avand aceste arme duhovnicesti, se poate inscrie oricine, ca fiu sau fiica a cerului. 1259 – Ungeti-va sufletul cu alifia rabdarii, caci, precum vin, asa trec toate rautatile, numai daca e rabdare.1260 – Toti fii nascuti pe pamant au datoria sa poarte de grija parintilor, este prima datorie pentru care s-au nascut.1261 – O alta datorie a celui tanar este sa rasplateasca cu daruri iubirea de mama, iubirea de parinti.1262 – Tata este curtea si mama este casa. In timp de primejdii, furtuni mari, vartejuri, ploi, grindina, geruri, nimeni nu ramane in curte, toti se retrag in casa.1263 – Calugarul care nu este lacom, sarac fiind, are de toate. Iar cel lacom are de toate si i se pare ca mai mult au altii.1264 – Sa va intariti, indreptandu-va gandurile catre Puterile Ceresti, ca de acolo, dintr-o nemasurata indepartare, Tatal Ceresc sa va intinda nevazuta Sa mana de sprijin.

183

1265 – Cand vor fi oameni pe pamant cu mainile nepatate, cu inima nepatimasa, cu constiinta curata ca cristalul, nu vor mai fi de trebuinta gardurile, cainii sau paznicii pe la livezi, pe la gradini si pe la vii.1266 – Cand vei sfarsi cu viata de pe pamant, atunci sfarsesti si cu luptele, cu fiarele, cu diavolii, cu lumea toata, cu oamenii, cu tot ce e pe pamant si chiar cu firea ta.1267 – Toate sunt in mana Tatalui Ceresc: miluieste, dezleaga, slobozeste, rasplateste, cheama, ajuta, imbunatateste prin fel de fel del ucrari. Pe toti fiii ii iubeste.1268 – Sunt unii legati nedezlegati. Cand te juri pe tine inzuti, te afurisesti pe tine singur. Asta inseamna legat-nedezlegat.1269 – Liliacul e o floare blagoslovita in cer si pe pamant.1270 – Fiecare dupa cum s-a ostenit, asa este si rasplatit.1271 – Intreita bucurie se face Puterilor Ceresti cand crestinii duc lupta cu diavolii, toata viata si iscalesc de batranete cu Sfintele Taine.1272 – Cine a primit Sfantul Botez si nu pomeneste in convorbirile lui numele lui Dumnezeu, este un calcator de lege, un lepadat de Dumnezeu, un surpator al Sfintei Credinte Ortodoxe.1273 – Tot ce aveti, nimic nu este al vostru. Toate sunt ale lui Dumnezeu.1274 – Sa iubiti dreptatea pe pamant, ca sa aflati dreptate si in Cer.1275 – Sileste-te si fa-ti datoria in mod constiincios si cu credinta, daca vrei sa vezi slava lui Dumnezeu.1276 – La Botez sa nu se dea pruncilor numele unor lucruri sau ale unor inchipuiri straine ori ale unor tari. Numele Sfintilor Parinti sa se dea, sa se pomeneasca din neam in neam.1277 – Au fost niste credinciosi parinti care aveau 7 fii. Tatal se numea Ion si primul fiu tot Ion. Aceasta, pentru ca l-a iubit mult pe Sfantul Ioan Botezatorul. Copiii oamenilor saraci pe care nu avea cine sa-i crestineze, ii boteza si le punea numele de Ion. Prin aceasta lucrare, s-a blagoslovit viata acestor oameni si s-au mantuit pana la a douasprezecea generatie.1278 – Cea mai mare lupta a omului este lupta cu sine.1279 – Lucreaza, ca sa ai ce incasa. Seaman, ca sa ai ce culege.1280 – Tot sporul izvoraste din binecuvantarea lui Dumnezeu.1281 – Cei ce s-au lepadat de Sfanta Cruce, nu vor sa se mai inchine, nici sa mai stie de Sfanta Cruce, nici sa auda despre puterea si maretia ei. Acestia nu vor fi primiti in Imparatia lui Dumnezeu.1282 – Adam a facut un singur pacat, in putinul timp cat a stat in Rai si atat s-a patruns de greseala lui si atat a plans, incat se vorbeste si astazi prin carti. Nimeni nu a plans mai mult decat Adam, caci Il vazuse pe Ziditorul sau de fata.1283 – Astazi, oamenii fac milioane de pacate si nu se intristeaza nici pentru unul. Nimeni nu a varsat nici macar o lacrima pentru pacatele lui, darmite sa planga ca Adam.1284 – Unul singur, Hristos, S-a nascut fara pacat, S-a rastignit, S-a ingropat, a inviat, S-a inaltat la ceruri si nenumarate invataturi a lasat crestinilor. Fiecare sa fie un adevarat Hristos pentru sine si nu pentru popor. Sa-i urmeze invatatura si sa-si verse sangele sau pentru Hristos.

184

1285 – Cei ce cred in Sfanta Treime, sa creada in visele lor, fie bune sau rele.1286 – Cu calm vesnic si neintrerupt, sa va fie invaluit sufletul, ca sa va puteti mantui.1287 – Oamenii corecti traiesc pentru oameni, ocupa servicii mici, ca sa nu fie cu multa raspundere. In restul timpului se ingrijesc de suflet. Acestia sunt deopotriva cu Ingerii.1288 – Ascultarea si fecioria intocmesc cele mai frumoase flroi.1289 – Primavara soseste, poporul se veseleste, Saptamana Patimilor se iveste si evlaviosii se mahnesc.1290 – Diavolul face ca tot inchinatorul sa caute ale sale, ca sa uite tot cuvantul Dumnezeiesc ce se afla scris in Sfanta Evanghelie si spus de preot in Sfintele Biserici.1291 – Ce se lucreaza pamanteste, pe pamant trebuie.Cel ce lucreaza pentru suflet, in visterille cerului se inscriu si raman nemuritoare.1292 – Ochiul este amagitor si cel viclean intinde mreje. Cea mai grea cursa a crestinului este sa se jure.1293 – Cine nu s-a jurat niciodata in viata lui, n-a marturisit stramb, nu s-a ispitit de avutul altuia, n-a facut desfranre, n-a iubit banul mai mult decat alt lucru, de ar trece si 100 de ani in viata, ca un prunc se socoteste. Megre in Rai fara sa vada Judecata Sfanta.1294 – Degeaba s-au nascut oamenii, daca nu L-au cunsocut pe Dumnezeu, in toata maretia Lui.1295 – Nimic nu e mai scump si mai de pret si mai presus, decat sa afli macar o particica, sa zaresti cu ochiul sufletului cat de cat din frumusetile Raiului, pe care Bunul Dumnezeu numai a zis si s-a facut.1296 – E necesar sa pui capat unei fagaduinte, ca sa ai cuvant de om. Ca tot omul, care implineste cuvantul cu fapta, e mai presus de om si adevarata sluga a lui Dumnezeu.1297 – Ingrijiti-va de sufletele voastre, nu le dati uitarii.1298 – Crestinul sanu loveasca cu asprime animalele binecuvantate de Dumnezeu, in afara de jivinele otravitoare, carenu au alta menire pe pamant.1299 – Adevaratul crestin, sanatos fiind cu trupul, intreg cu mintea, cumpatat in toate, nu are dreptul sa se scarbeasca de vreo intamplare, de vreun necaz, fie chiar cu voia lui Dumnezeu. Nu are dreptul sa se zdrobeasca, ci sa lase totul in voia lui Dumnezeu.1300 – Precum pamantul e intunecat si e luminat, asa sa pretuiti viata cea vesnica, fata de cea pamanteasca.1301 – Corpul e un ajutor al sufletului si daca omul e patimas cu trupul, atunci sa stiti ca trupul e primul dusman la sufletului.1302 – Cine-si duce viata cu viclesug pe pemant, isi pregateste streangul in iad. 1303 – Nesupunerea si neintelegerea fac dezbinare.1304 – Crestinul care se pregateste sa fie nas sau nasa, sa faca intai marturisire, si apoi, sa increstineze pruncul.1305 – O mama, inante de a naste, sa se spovedeasca.1306 – Doi tineri, inainte de casatorie sa se spovedeasca, ca sa inceapa viata in doi in binecuvantare.

185

1307 – Primavara,cand se icepe munca pamantului, sa sse stropeasca pamantul cu Sfanta Aghiasma, (via, livada, gradina, locul unde se aseaza stana, locul pe care se pune temelia unei case).1308 – Sa fiti exemplu in toate directiile. Sa fiti pilda pentru rude si pentru toti crestinii.1309 – Crestinii care nu mint niciodata si spun numai adevarul, sunt cu sufletul curat, e ca si cum s-ar marturisi dupa Pravila.1310 – Sa nu pangariti Sfintele Sarbatori umbland pe drumuri pentru treburi fara de folos. Ca sa faci o imbunatatire sufleteasca, o ajutorare, este permis si blagoslovit.1311 – Fiti ca pruncii in nevinovatie, pentru a va pregati viata de dincolo de mormant.1312 – Cand aveti nemultumiri, sa nu va scarbiti, ci mai mult sa va intariti in rabdare. Sa nu va razbunati, ca razbunarea este de la cel rau.1313 – Mantuitorul Iisus Hristos n-a aratat razbunare in nici un fel pe cei care s-au revoltat asupra-I si L-au batjocorit, L-au chinuit, ci i-a primit cu blandete.1314 – Toti cei lepadati de sine au ca Patrie Cerul, caci bucuria nesfarsita se afla in Rai.1315 – de la o anumita varsta, omul trebuie sa-si dea seama de tot ce a gresit in viata. Sa repare trecutul si sa pregateasca viitorul.1316 – Rabdarea sa-ti fie scut, tacerea arma de aparare, blandetea izvor de lumina si celor ce-ti vor raul, sa le faci bine.1317 – Cand vi se adreseaza cineva cu cuvinte de batjocura, sa nu-i raspundeti cu aceeasi masura, ca nu mai sunteti placuti Puterilor Ceresti. Dreptatea, insa, sa o aveti in minte, ca un far stralucitor.1318 – Sa nu folositi minciuna. Cel ce foloseste minciuna drept ad evar, e ca si cum ar vietui pe un mal batut de valurile apei, gata sa se surpe.1319 – Cel ce semana praseste ori sapa, si daca sapa si culege. 1320 – Nu prietenii si nici rudele iti duc sufletul la mantuire, ci puterea ta si faptele tale.1321 – Insusi Mantuitorul, Care nu S-a nascut din slabiciuni omenesti, i S-a spus de cei necredinciosi ce este indracit. Dar voua? Cu atat mai mult.1322 – Tatal Ceresc este purtator de grija pentru sufletele dosadite si urgisite, pentru toti cei ucisi de altii.1323 – Orice nevinovat ucis de altii, pleaca spre treapta sfintenie, mai ales cei care au dus o viata corecta cu Sfanta Biserica.1324 – E o umbra de intuneric in casa in care nu-si increstineaza pruncii, ca sa le faca mai repede legatura cu Duhul Sfant. Ungerea cu Sfantul Mir sa se faca din plin.1325 – Pentru o minciuna poti sa-ti pierzi cinstea intre oameni, iar la Dumnezeu iti pierzi sufletul.1326 – Tot omul mananca cat traieste, si sufletului, mancarea la nimic nu-i foloseste.1327 – Bunatatea ridica sufletul in slava cerului.1328 – Cine-L iuta pe Dumnezeu si trece nepasator peste datoriile crestinesti, si Dumnezeu uita de el.

186

1329 – Bunatatea este una din calitatile Dumnezeiesti. Bunatatea din fire opreste pe cresitn de la multe rautati.1330 – Incercarile si necazurile nu sunt pentru stanci ori pentru copaci, ci mai ales pentru oameni, pentru cei care vor sa faca voia lui Dumnezeu.1331 – Lepadarea de sine nu se face numai prin cuvant, ci prin fapte. Ca sa faci lepadare de sine, trebuie sa te lipsesti de tot si de toate. Ca si cum, toate ar fi ale tale si nimic nu-ti trebuie.1332 – Vrajmasii pot fi alungati cu rabdarea, cu tacerea, cu iertarea si cu voia buna.1333 – Domnul a patimit si numai cei ce au crezut s-au folosit. N-a patimit pentru averea pe care tot omul ocere, ci pentru firea omeneasca, ca sa-i izbaveasca de pacat.1334 – Iertarea spala gresala. Cainta insa o arde.1335 – Marutisiti greselile ca sa primiti binecuvantare.1336 – Cine porecleste pe crestini, e ca si cum s-ar desparti de Botez. 1337 – Cei ce sunt cu darul lui Dumnezeu, neintrerupt trebuie sa fie veseli, bucurosi, primitori, impartasind si altora fara de grija. Daca e sarac, sa fie (bine)dispus ca si cel care are de toate.1338 – Zilele tre, anii se aduna si sfarsitul vine.1339 – Lenevirea e un pacat, e prima unealta a vrajmasului, cu care cauta sa-i prinda pe toti.1340 – Nu va zaboviti pe pamant de lucruri fara de folos. Ingrijiti-va de cele ceresti.1341 – Nu va lipsiti de Sfintele Taine. Faceti-va vrednici de ele.1342 – Manie e neplacuta, ca si diminetile cu negura toamna.1343 – Placut este lui Dumnezeu, daca sotia este dreapta si cinstita si sotul sa fie sincer cu ea.1344 – La casa la care sunt puse farmece, se cade a se face 12 Sfinte Aghiasme cu Molifte, pomenind pe nume pe toti ai casei.1345 – Daca ati primit pecetea Sfantului Botez, raspundeti cu sufletul vostru.1346 – Adevaratul om constiincios si bun crestin, este acela care-si duce viata in cumpatare, fiind cu judecata limpede, clarifica selectionand mai intai partea sufletului.1347 – Sa nu va scarbiti daca duceti o viata plina de greutati si de mizerie.1348 – Odihna si fericirea, linistea si pacea, multumirea totala, va fi dupa cum s-a ostenit fiecare, sus in cer. Dincolo de mormant veti primi rasplatirea dupa cum v-a fost nadejdea so osteneala.1349 – Sa nu faceti suparare nimanui. Daca v-a gresit cineva cu vooia, lui, iertati-i mai mult decat v-a gresit. Cine va cere putin, voi dati-i mai mult. Sa nu opriti plata celui ce va munceste, invocand diferite motive. Sa nu asupriti animalele; mai bine dati-l altuia, socotind ca nu va mai e de trebuinta. Sa nu alungati pe nimeni de la poarta cu cuvinte aspre. Se cade sa-i cinstiti pe batrani, ca sa va fie fata sfintita si sufletul nepatimas. Iertati greselile tuturor, ca sa se stearga ale voastre.1350 – Intotdeauna sa lasati sa treaca mai mult de la voi la altul, ca de la Dumnezeu Tatal vi se va adauga voua intreit.

187

1351 – in convorbirile cu alte persoane, pomeniti cat mai des numele lui Dumnezeu. Ingerul Pazitor va scrie aceasta ca pe o fapta buna. Cel ce nu pomeneste numele lui Dumnezeu in 24 de ore, se socoteste sters de la inscrierile ceresti.1352 – Din inaltul cerului, Dumnezeu Tatal porunceste sa se deosebeasca crestinii de cei rataciti: plecati, smeriti, slavind pe Dumnezeu.1353 – Tamaia alunga duhurile rele, curata tot ce este spurcat, sfinteste dupa cerinta preotului.1354 – Cei intemnitati, cand sunt scosi la lucru se bucura ca de o zi Sfanta a Invierii Domnului, desi e mai multa munca si hrana mai redusa. Aerul este pentru ei ca un Dumnezeu vazut.1355 – Cei smeriti cu tot sufletul si cu toata inima sunt izvor de binecuvantare.1356 – Placut si cu multumire cereasca este sa chemi , sa aduci prin osteneala ta, sufletele la lumina.1357 – Marturisirea dreapta si adevarata este sa cinsteasca crestinii Sfanta Cruce. Sa marturiseasca taria si puterea Sfintei Cruci. In orice primejdie ar fi, sa nu-si piarda nadejdea in Sfanta Cruce.Sa se insemneze cu Semnul Sfintei Cruci pana la ultima rasuflare. Chiar daca moare ucis sau inecat, sa fie sigur ca s-a mantuit.1358 – Sfintii Imparati Constantin si Elenas-au invrednicit intre oameni cu meritul de a fi imparati, iar in viata de dincolo, s-au invrednicit de dar, deopotriva cu Sfintii Apostoli.1359 – Cuvantul din „Psaltire” pileste pacatul, asa cumtragi cu pila pe metalul ruginit.1360 – Dumnezeu n-a cerut ca toti inchinatorii sa se faca sfinti, insa sa se faca drepti pretinde.1361 – Din gura crestinilor sa izvorasca adevarul.1362 – Puterea lui Dumnezeu pe unii ii miluieste, iar pe cei ce se jertfesc, ii iubeste.1363 – Oamenii sunt tare slabi in toate ale lor, incat si cand se apleaca sa ia o cana cu apa, sa rosteasca in gand: „Doamne, Dumnezeule, ajuta-ma!”1364 – Intariti-va nadejdea in Dumnezeu si sperati in bunatatea si mila Lui.1365 – In cer sunt bogati cei saraci de pe pamant, iar majoritatea celor bogati de pe pamant sunt foarte saraci.1366 – Sfintii Parinti spun ca nu se cade ca lumina zilei sa vada corpul nostru gol.1367 – Daca va temeti mai mult de oameni, inseamna ca le dati mai multa cinste decat lui Dumnezeu.1368 – Aminteste-ti de Iisus Hristos, Care a fost nevinovat, fara de pacat si S-a lasat sa fie rastignit de oameni, pironit pe lemn, incat lemnul s-a sfintit.1369 – Oricand, nu numai la praznice, cu evlavie si cu nadejde, sa mergi la Sfintele Moaste si sa fii incredintat ca ai sa primesti tot ce iti doresti.1370 –(Prin) Mila si dragostea parintilor, prin iertarea cu desavarsire, se mantuiesc sufletele fiilor.1371 – Cand se deschid izvoarele cerului, pline de binecuvantare, toti inchinatorii de prin Sfintele Biserici, sa fie linistiti, ca sa primeasca binecuvantare.1372 – Toate se fac cu voia lui Dumnezeu, nu cu a oamenilor. Asa se castiga mantuirea.

188

1373 – Crestinii, se cade sa poarte numele acelora care au marturisit numele lui Dumnezeu, care s-au luptat pentru Sfanta Credinta si al acelora care si-au varsat sangele pentru adevar.1374 – Persoanele care spun ca au descoperiri, sa faca 3 zile, 6 zile, 9 zile de post negru si sa-l repete de 3 ori. Dupa intervalul de 12 zile, poate manca omeneste, normal. Si, daca repeta pentru a treia oara si descoperirile dainuiesc, sigur sunt de la Dumnezeu. Atunci, sa se lipseasca de bunurile pamantesti, sa nu primeasca laude, sa refuze darurile ori sa le dea la saraci.1375 – Rabdand toate, faceti voia lui Dumnezeu.1376 – Dangatul clopotului reuseste o chemare in suflet.1377 – Mai bine ii este unui pacatos care-si recunoaste greselile, decat unui drept care spune ca se fereste sa nu greseasca.1378 – Eu sunt regina Timisoarei, si nu numai, Regina tuturor crestinilor (ne spune Maica Sfanta).1379 – Iertati ca sa va indreptati, miluiti ca sa va izbaviti.1380 – Toate cate sunt in cer si tot ce este mai presus de cer, toate sunt sfintite, desi oamenii cu mintea intunecata injura si suduie, numai de Lucruri Sfinte, pe care nu le-au vazut niciodata.1381 – Din tot ce este pe pamant, cea mai sfanta e painea. De aceea, sa nu se faca nici o gluma, nici un haz pe seama painii. Nici sa nu se joace cu firimiturile. Obiceiul cu painea miresii la nunta este gresit. E mare pacat. 1382 – Painea este alimentul cel mai sfant. Ea e binecuvantarea Sfantului Vasile cel Mare. Deci, painea si graul trebuie respectate.1383 – Viata pamanteasca este scurta, pe cand cea din cer este pe veci.1384 – Prin supunere se castiga mantuirea. Cei supusi au intaietate. Cei silitori s-au incarcat de premii. Cei ravnitori de dreptate s-au sfintit. 1385 – Cine nu s-a silit niciodata, nu a reusit.1386 – Unde este dusmanie multa, adancita, in sufletul aceluia este diavolul intrupat.1387 – Cine nu se supune , nu se supune nici lui Dumnezeu.1388 – Un intelept a spus trei cuvinte: „Nu L-am cunoscut pe Dumnezeu, insa am iubit: dreptatea, cinstea si adevarul. Si necunoscandu-L pe Dumnezeu, am marturisit Sfanta Treime”.1389 – Numai cei ce fac voia lui Dumnezeu se mantuiesc. Si ca sa faca voia lui Dumnezeu, trebuie sa faca lepadare de sine si cine a factu lepadare de sine, are siguranta manturii”.1390 – Ceice se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci in timpul Sfintelor Rugaciuni , se aseamana cu cosasul vrednic care isi coseste lanul la timp si isi strange roadele in parga si la vreme.1931 – Oamenii merg la judecata si nu animalele chinuite de om.1392 – Nu osteneala unor pacatosi, ci milostivirea lui Dumnezeu acopera toate. Si un Semn al Sfintei Cruci facut din greseala, se inregistreaza.1393 – Daca ar sti crestinii cata cata binecuvantare are ceara in Sfanta Biserica, cei evlaviosi si-ar vinde si haina, pentru o lumanare de ceara, ca sa mearga cu ea la Sfanta Inviere. 1394 – Gandirile si cugetarile se scriu si ele in cer.

189

1395 – Mai bune sunt tacerea si rabdarea. Acestea doua il sfintesc pe om.1396 – Daca s-a spart un geam in mii de faramite, nu se mai poate face la loc. Asa e si cu vorba multa in caz de razbunare, se inmultesc mii de pacate dintr-o singura pornire.1397 – Cei ce vor sa se mantuiasca, sa aiba de exemplu, sa aiba pururi in fata icoana Mantuitorului Iisus Hristos.1398 – Vai de cei ce nu cinstesc praznicele Domnului. Amarata soarta pentru cei ce nu cinstesc Biserica.1399 – Dupa evlavia fiecaruia i se masoara si darul.1400 – Adevaratii crestini merita sa se jertfeasca pentru Domnul Iisus Hristos, ca si Domnul s-a jertfit pentru ei. Jertfindu-se Stapanaul pentru sluga si sluga pentru Stapan, cladeste si construieste e iubirecare ajunge pana la cer.1401 – Cand e vorba de o incercare sau de o paguba, sa nu va deznadajduiti si sa lacrimati, ci mai vartos sa ziceti: „Faca-se voia lui Dumnezeu” sau „Fie voia Celui de Sus”.1402 – Toti crestinii sa faca dare de seama cand ridica mana dreapta si sa insemneze cu Semnul Sfintei Cruci.1403 – Unor crestini o sa le fie rusine cand o sa vada lucrarile lor si micile lor osteneli, facute toata viata cu nedare de seama.1404 – In iad sunt 12 lagare si in ele sunt toate treptele de pacate.1405 – Dumnezeu sa-i ierte pe toti, caci cu iertare se sterg toate pacatele.1406 – Daca e dezbinare si neintelegere in casa, sa se faca Aghiasma, sfintire de apa in casa, sa bea toti din blagoslovita apa, apoi sa se stropeasca toata casa, toata curtea, toate lucrurile, pana si gardurile.1407 – Nu va tanguiti si nu fugiti, nu va feriti de caldura verii, ci cautati caldura Duhului Sfant, casa fiti adapostiti, ca sa fiti hraniti, ca sa fiti linistiti si de Atotputernicul Dumnezeu blagosloviti.1408 – Niciodata raul sa nu-l intorci cu rau, ci sa-l masori cu bine.1409 – Cinstea cumparata cu bani se prabuseste la cea mai mica furtuna.1410 – Cei ce sunt hotarati pentru Dreapta Credinta in Domnul, nu vor flamanzi niciodata.1411 – Nimeni nu e mai mare ca Atotputernicul Dumnezeu, Care le-a facut pe toate si le stapaneste pe toate.1412 – Vorba multa produce cearta. Inima linistita ingrasa inimile celor din jur.1413 – Prin tacere se potoleste rautatea. Vrajba se sfarama numai daca intorci cu bine.1415 – Cum se indulceste un popor cu paine, asa sa va indulciti si sa va bucurati de cuvantul Imparatesei Cerului si a pamantului.1416 – Ajutati-i cu cuvinte calde pe cei ce plang, spunand ca sunt gata sa se prabuseasca.1417 – Omul schimbator este distractia diavolului.1418 – Constiinta este Tatal si Cuvantul este Fiul. Cine graieste drept, se inscrie fiu al Tatalui Ceresc. Cine este sincer si rabdator, este ocrotit si pazit de Duhul Sfant.1419 – Iubeste dreptatea ca sa ai parte de dreptate, fa dreptate casa culegi dreptate.

190

1420 – Drept sa cugeti ca Atotputernicul Dumnezeu drept este, far sovaire, fara viclesug. Sa-ti pluteasca sufletul in baia sfanta a dreptatii. Dreptul nu poate suferi viclesugul si minciuna.1421 – In Sfantul Munte, pe vremuri, bucatarul, camarasul, era socotit si onorat ca si primul preot, vrednic de toata cinstea, fiindca cu demnitate deosebita facea mangaiere trupeasca la toata suflarea obstei.1422 – Cine poate face lepadare de sine, se mantuieste cat ai scapara. Cand esti suparat pe cineva, sanu saruti icoanele, ca te-ai intors catre multime cu buzele pline de pacura.1423 – Cand mergeti la datoria sfanta, in Sfintele Biserici, sa nu fiti suparati unii pe altii, ca loc cu pacura sa face unde ingenunchiati. Cand va ridicati, hainele si mainile sunt pline de pacura, dar voi nu le vedeti.1424 – Cand pasiti pragul Sfintei Biserici, sa lepadati toata rautatea, iertand din inima pe cei ce v-au gresit.1425 – Unii crestini merg prin Sfintele Biserici, se inchina piosi, cu fetele pline de evlavie, rostind cuvinte in soapta in fata Sfintelor Icoane si daca nu-si cinstesc parintii care ia-u nascut, nu le este recunoscuta rugaciunea de Puterile Ceresti. Se aseamana cu paganii care, nu L-au cunoscut pe Dumnezeu.1426 – Vrajitoarele, care nu s-au marutirisit la preot de greselile lor, petrec vesnic in culcusul viermilor neadormiti.1427 – Femeile care despart sotii cinstiti, nu se invrednicesc de mila lui Dumnezeu, ca sa fie cercetate, ci in chinuri si in dureri duc in „intunreicul cel mai adanc”.1428 – Parintii care si-au lepadat copiii prin diverse locuri, lasandu-i cu cate un biletel, cu o mica indicatie, dupa ce le-a iesit sufletul din trup, diavolii cu cruzime le jupoaie pilea pana la oase, intrebandu-i pentru lepadarea copiilor.1429 – Parintii sau batranii care au dezmostenit fiii prin lege, vad portile si lumina raiului in intregime, doreste, pofteste, si in acel loc sfintit nu mai soseste.1430 – Medicii, moasele si toti cei care au ucis prunci, li se scot ochii si li se taie mainile.1431 – Pe toti necredinciosii, Dumnezeu ii cheama la Sfanta si Dreapta Credinta.1432 – Vai de copiii care au necinstit parintii.1433 – Oamenii nevinovati sufera mai mult decat oamenii vinovati.1434 – Faptele bune facute in viata vorbesc pe veci pentru numele si sufletul aceluia care a avut bunavoimta sa le randuiasca si sa le faca.1435 – Chinurile de cancer ajung pana la refuz, pentru cei in suferinta. Sa fie sigur, insa, ca se mantuiesc.1436 – De la Dumnezeu s-au inmultit si bolile cu care-i cearta pe oameni. Multi care sufera de cancer se apropie de Dumnezeu. 1437 – Cel ce prin viclenie se face cersetor, isi cere singur osanda.1438 – Sa nu va ingrijorati pentru iarna dintr-un an. Sa purtati grija de iarna pacatelor voastre.1439 – Stati in intunericul imbacsit si credeti ca sunteti lumina cea mai stralucita.1440 – Sa crezi in Dumnezeul Cel Adevarat, ca sa fii un crestin fericit pe pamant.1441 – Sa nu te plangi pentru paguba, nici sa te bucuri prea mult pentru castig.1442 – Dumnezeu ni le da pe toate si tot El, daca vrea, ni le ia pe toate.

191

1443 – Crestinul adevarat sa fie nestramutat, ca un munte si crezand in Dumnezeu, sa implineasca toate poruncile.1444 – Omul ratacit face toate dupa voia lui: nu vrea sa stie de Dumnezeu, nu vrea sa stie de Sfanta Biserica, nu respecta Sfanta Scriptura, nu vrea sa stie de Sfaturile Sfintei Evanghelii.1445 – Crede si nu cerceta. ????????????1446 – Crestinii carora nu le mai place sa se inchine lui Dumnezeu, sa nu se atinga cu nici un cuvant de Sfanta Credinta pe care au avut-o in trecut.1447 – Fiecare om cauta sa-si ascunda greseala cat mai adanc. Chiar sa ca nu se descopera vietuind pe pamant, Sfantul Inger inregistreaza si la trecerea din viata a fiecarui criminal, se descopera.1448 – Nimeni sa nu-si lipeasca inima de averea agonisita pe acest pamant, caci la iesirea sufletului acestea raman tot pe pamant, dar sufletul se pierde.1449 – Cei ce aluneca spre viclesug, isi ingreuneaza viata si se departeaza de mantuire.1450 – De multe ori, pustiirea asupra unor familii, din cauza mandriei desarte si din cauza blestemelor stramosesti, sa pot sfarama si alunga cu rugaciuni, slujbe preotesti si post.1451 – Cel ce-si construieste casa, sa-si puna straja, straja vesnica in toate colturile casei: Sfinte Cruci, Aghiasma, tamaie, ulei sfintit si tot ce mai trebuie.1452 – Oamenii, daca ar crede in Atotputernicul Dumnezeu si s-ar obosi sa mearga in zilele de sarbatoare la Sfintele Biserici, ca sa asculte cuvantul Sfinei Evanghelii, ca sa-si indulceasca sufletul, sa-l intareasca si sa-l lumineze, nu ar mai inclina spre viclesugurile diavolesti.1453 – Vorbele spuse cu douai intelesuri ori cu subiteles, fac sminteala si inmultesc pacatul, mai ales pentru cei ce le pronunta.1454 – Faceti treburi pamantesti si cugetati la cele ceresti.1455 – anumite secrete familiare sa nu le spuneti oamenilor, ca va injositi pe voi.1456 – Oamenii, pa langa faptul ca sunt crestini, trebuie sa stie ca au un duhovnic, si ca au pravila. Pravila este masura pacatelor.1457 – Sa ai rabdare in toate, ca sa realizezi bucurii bune pentru toti crestinii si totodata placute lui Dumnezeu.1458 – Fiecare ia plata dupa osteneala, dupa dragostea si dupa masura bunei vointe a fiecaruia.1459 – Biruinta cea mai mare este a acelora care se lupta pentru suflet.1460 – Adevarul din inima prabuseste toata furia. Dreptatea este sabie netocita, care nu mai e nevoie sa o ascuti.1461 – Tacerea este ca o vindecare a unei boli chinuitoare.1462 – Binecuvantarea este peste toti crestinii care se insemneaza cu Semnul Sfintei Cruci si pleaca in calatorie fara nici un fel de gand rau.1463 – Aurul tau este credinta in adevaratul Dumnezeu, de care nu te vei lipsi pana la moarte.1464 – Cine isi recunoaste greselile si ii pare rau pentru ele, este ca acela care a adormit pana in prezent intr-un somn greu si acum se afla treaz si odihnit si intr-o lumina noua, prielnica si ajutatoare trupului si sufletului.1465 – Multa lume este pe pamant, dar putini sunt crestini adevarati.

192

1466 – Bogatia este o desertaciune pentru cei care trec din viata. Iar a-L iubi pe Dumnezeu, a-L recunoaste si a-L respecta, este cea mai mare bogatie in viata vesnica.1467 – Crestinilor li se cade sa vorbeasc numai cand sunt intrebati. Si atunci, sa dea cuvinte bune, ca sa se foloseasca si cei ce aud.1468 – Cum un imparat pamantesc isi conduce imparatia, o stapaneste si o mantuieste dupa plac. Cum un rege in domnia sa isi conduce tara. Si cum un mare voievo isi mantuiesteprin drept tinutul ce i s-a incredintat, asa orice fecior si orice fecioara isi pazesc trupul neintinat. Sufletul aceluia ce-si pastreaza fecioira, in viata vesnica, ia parte laolalta cu regii si imparatii.1469 –Tribunalul suprem al oricarui fecior sau fecioara, este constiinta lui.1470 – Femeile crestine care nu fac framantatura de paine in Joia Mare sau in Sambata Mare, nu iau parte cu crestinii, caci nu se pregatesc pentru Sfanta si Marea Inviere a Domnului.1471 – Nimic fara blagoslovenie. Toate se fac cu blagoslovenie.1472 – Orice om care-si face treburile cu placere, la locul ui de munca, Duhul Domnului este cu el.1473 – Medicilor sa li se spuna asa: ‚Langa stiinta si priceperea omeneasca, sa aiba fiecare in sufletul sau si un pic de credinta in Dumnezeu, Care, in chip nevazut da pricepere si-l ajuta pe fiecare”.1474 – Lucrarile de pe pamant facute in numele lui Dumnezeu, trebuie sa fie executate de cei ce vietuiesc pe pamant.1475 – Profesorii, care nu fac dreptate, cand sunt in comisiile de examinare ale tineretului, nu au nadejde de mantuire.1476 – Ciobanii de la oi, tocmiti de oameni, mananca bunurile de la dobitoacele saracilor.1477 – Locul in care satana a fost satisfacut, de este stalp, copac, adapost de vite sau casa, sa se taie, sa se strice, iar de este ceva de metal, sa se arunce intr-o apa curgatoare, ca sa nu se mai gaseasca.1478 – Nici otravirea, nici impuscarea, nici injunghierea nu sunt deopotriva cu spanzuratoarea.1479 – Sa platesti drept, sa raspunzi drept, sa masori drept, sa imparti drept. Numai atunci te vei bucura de dreptate. Din dreptate izvorate odihna vesnica. Nu vei fi intrebat la judecata si te vei bucura de o liniste totala si de o sfintenie desavarsita.1480- Sa nu-i aratati pe oameni plini de slabiciuni, ci sa-i invatati. Si, ca sa dati dovezi stralucite inaintea lui Dumnezeu ca-i iubiti, rugati-va pentru ei.1481 – Rabdati, iertati, ca plata cereasca sa luati si cununa cereasca sa primiti.1482 – Ca sa ia fiecare crestin binecuvantare pana la praznicul care urmeaza, sa puna inceput in toamna.1483 – Cine se razbuna, nu poate fi fiu al lui Dumnezeu si nici nu ia parte cu dreptii.1484 – Eu eram ca un Dumnezeu al oamenilor, caci traiam printre oameni si faceam ce voaim cu ei. Ma numesc Mihail Sadoveanu, un mincinos in fata lui Dumnezeu. Cei care imi erau prieteni acum ma chinuiesc si in batjocura ma striga „Meha” al nostru.1485 – Puterile Ceresti au un singur cuvant si o singura hotarare.

193

1486 – Parerile (paterile) dauneaza sufletului si mari paguba ii aduc.1487 – Nu va plangeti pentru foamete. Opriti-va de la pacat, indreptati-va greselile. Numai asa va ridica Tatal Ceresc mania ce este asezata asupra capului vostru.1488 – Cea mai stralucita invatatura este Sfanta Scriptura, religia crestin-ortodoxa, despre care nu vreti sa stiti nimic.1489 - Mult mai mare este milostivirea lui Dumnezeudecat indaratnicia oamenilor si decat mestesugirea diavolilor.1490 – Bine este sa se gaseasca asupra omului mila si dreptatea si bunatatea.1491 – Daca Iuda se smerea si cerea iertare, tot iadul se slobozea. Nu mai ramanea nimeni si alta judecata se forma pentru sufletele celor prea pacatosi.1492 – Sa se ingradeasca omul cu voie buna si sa priveasca cu fata senina la urarea de „buna ziua”. Sa raspundeti voiosi.1493 – Nu aduce folos mostenirea luata cu forta, ci numai aceea impartita cu voia buna a tuturor.1494 – Fagaduinta din inima pentru o lucrare buna ajunge pana la cer.1495 – Toti care duc viata curata trupeste, sa se invredniceasca de roadele Sfintei Biserici a Domnului.1496 – De multe ori, zabava e paguba si nu castig.1497 – Tot ce se descoprea omului, sa scrie in taina. De tot ceea ce scrie sa stie si a doua persoana.1498 – Nimic sa nu faceti pentru lume, toate pentru Domnul.1499 – Fiti tari pe piatra credintei si sa nu deviati.1500 – Cei care nu respecta preotii si toate fetele bisericesti, aceia nu au chemare de la Dumnezeu. Nu mor cu capul pe perna lor, si la trecerea din viata, sufletul lor nu este in odhina.1501 – Cei ce vor sa fie monahi, fie barbat, fie femeie, sa nu doarma intr-un pat, si mai ales alaturi.1502 – Celor ce nu-L cunosc pe Dumnezeu, li se potriveste de minune zicala: „Ori paine far miez, ori crestin fara credinta”.1503 – Bine este ca toti crestinii sa stie sa deosebeasca lumanarile de ceara, de cel de parafina, care sunt pline de impuritati. Una e tamaia si alta e rasina.1504 – Sa te sprijini pe adevar, asa cum se sprijina Sfintele Biserici pe temelii.1505 – Prin suferinta vine mantuirea.1506 – Cu fata in sus sa nu doarma nimeni, mai ales femeile, ca aduce coprului boala si sufletului greseala.1507 – Cand o sa lipseasca cearta dintre oameni, sa stiti ca atunci a murit diavolul. 1508 – Cine intentioneaza sa dea foc cuiva, se prabuseste ca piatra in prapastie si sufletul lui nu e adus la judecata.1509 – Nimic sa nu faca crestinul fara dezlegarea preotului.1510 – Intotdeauna sa marturisesti adevar, adevar, adevar, ca sa marturisesti Sfanta Treime.1511 – Un crestin urca un pripor cu caruta cu doi cai buni, intelepti, blanzi, in care avea mare incredere. Diavolul a inchipuit o groapa in fata cailor. Caii au vrut sa sara groapa facand o smucitura brusca in stanga si s-a prabusit caruta, cu incarcatura cu tot, in prapastie. Omul era cu corpul zdrelit, un cal mort si unul cu piciorul rupt. Omul, plin de spaima si suferinta a putut zice: „ Cui m-am rugat eu

194

toata viata? In numele cui am facut atatea imbunatatiri? Nici un sarac nu mi-a trecut poarta fara sa-i dau ceva. Ce ce am gresit eu, de L-am pierdut pe Dumnezeu si Dumnezeu pe mine?”

A aparut diavolol sub chipul unei femei garbove. Cum el era scaldat in sange, ia- zis: „Vezi, omule, daca ai risipit in stanga si in dreapta, acum nu ai nimic strans ca sa-ti cumperi cai, sa-ti refaci caruta si doctorilor sa le dai bani ca sa te faci sanatos. Te-ai crezut in cuvantul acelui nepriceput care zice: „Cine pe sarac ajuta, pe Dumnezeu imprumuta”. Omul, uimit de suparare si de intamplare, nu stia ce sa creada. Si, oftand, a zis: „Am gresit cu ceva lui Dumnezeu sau poate ai mei. Drumul era bun, caii ma ascultau, m-am inchinat de cand am plecat si tot lui Dumnezeu ma inchin. Fie voia lui Dumnezeu peste tot”. Femeia aceia a disparut, iar omul a murit cu parere de rau ca a gresit in fata lui Dumnezeu, in fata unei ispite. Nu aruncati vina voastra in spatele altora, ca veti primi osanda intreita. 1512 – Marturisirea la timp este sa spui totul la timp. Cele facute far voie se iarta repede. Dar, cele din fire, din rautate, cu chibzuiala, greu se iarta.1513 – Marele examen consta in numarul cat mai mare de inchinaciuni. Cine nu se inchina, nu-l poate lua.marturisirea adevarata la crestini, este a se insemna cu Semnul Sfintei Cruci. Sfanta Cruce este martora pentru oricine de la pruncie pana la copilarie, de la tinerete pana la batranete. 1514 – Sufletul nevinovat este ca un abur ce pluteste nevatamat de nici o umbra.1515 – Cinstiti oamenii necajiti si dati-le cuvant de mangaiere.1516 – In timpul Sfintei Liturghii nu are rost sa mai mearga lumea sa se inchine la icoane, ca si cum ar cere blagoslovenie. Daca preotul a luat binecuvantare si a dat binecuvantare la popor, este de ajuns.1517 – Se cade sa daruiesti pruncului rufarie noua, mai multe schimburi pentru a-l creste. Este de ajuns 2 paini si ceva panzatura, iar la scoaterea din Sfantul Mir, o a treia paine. Daca parintele copilului vrea sa daruiasca copilului din placere, sa primeasca nasul cu buna voie, ca nu e greseala. Daca, insa, hotaraste sa-i cumpere lucruri de valoare, „ca si eu ti-am cumparat”, e o mare greseala. Ai vandut numele si bani vei da pentru daruri. Botezul este o taina si nu se cade sa se faca cu tocmeala.1518 – Staruiti pe toate caile a indeplini Sfantul Botez, pentru cununii, pentru a se impaca crestinii intre ei si a trai in pace.1519 – Sunt placuti in fata lui Dumnezeu oamenii care nu lucreaza cu viclesug si nu umbla cu dedesubturi. Sunt ca si pruncii, care nu pot vorbi si nu-si pot marturisi pacatele, fiindca nu au ajuns la varsta de a vorbi.1520 – Cea mai mare nemultumire pentru om este sa ti se ia avutul si sa ramai rob. Dar si atunci trebuie sa il aiba in minte pe Dumnezeu.1521 – Cei mai saraci oameni din lume sunt aceia care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Si mult mai saraci sunt aceia pe care i-a smitit puterea ori multa lor avere.1522 – Grea osanda ii asteapta pe toti care traiesc singuri si nu-L cauta pe Dumnezeu si nu fac voia Lui.1523 – In ceruri se stie tot ce se lucreaza pe pamant de catre oameni. De la botezul fiecaruia, i se trimite Sfantul Inger Pazitor, mia mult pentru inregistrarea celor ce se lucreaza de fiecare, de la nastere si pana la adanci batranete, pana in ceasul chemarii la Domnul.

195

1524 – Fiti cu mare temere de Dumnezeu, caci trupul caruia ii trebuie de toate, este un nimic fata de suflet. Suflet a pus Dumnezeu in tarana moarta, suflet trebuie sa dam inapoi.1525 – Toti fii parintilor lasati in voia lor, de capul lor, sunt pierduti. Fiul care nu asculta de parinti, piere din frageda tinerete, piere cu sufletul, ba chiar si cu trupul.1526 – Cautati si ingrijiti mai intai partea sufletului. Cine se infatiseaza aratndu-se cu voie buna in fata tuturor, vesnic seamana flori in calea vietii sale.1527 – Mare este puterea si lucrarea lui Dumnezeu. Pe cei rai, rai ii ca certa. Multe familii prin certari Dumnezeiesti, prin lovituri napraznice, s-au facut buni crestini, cu frica si cu dragoste de Dumnezeu. 1528 – Intoarcerea la Dumnezeu usureaza sufletul, care se chinuie in necazuri.1529 – Ca sa ajunga pe luna, oamenii care au proiectat calatoria au facut-o cu rugaciuni si, rugandu-se au lucrat la acele masini. Alaturi de iscusinta si pricepere, mai intai a fost rugaciuneam si in calatorie, tot cu rugaciunea au mers, insa nu au avut speranta de intoarcere. Nu se poate sa te rogi lui Dumnezeu si El sa nu te ajute. Pentru ca banii sa nu fie cheltuiti in zadar, au dublat rugaciunile.1530 – Si gunoiul imprastiat pe pamant neroditor da roade.1531 – Fericiti sunt cei ce au lepadare de sine. Primesc de la Atotputernicul Dumnezeu plata cereasca, iar pentru lepadarea de sine primeste dar.1532 – Pretuiti viata vesnica si nu pe ce ade aici, de pe pamant.1533 – Evitati certurile. Cu rabdare si cu tacere stingeti dusmania.1534 – Asa cum scolarilor, profesorii le pun note, asa si voua Sfantul Inger Pazitor va da nota de la binecuvantare si pana la sfarsitul rugaciunii. Cei ce fac ascultari fara sa carteasca, li se dau note mai mari si sunt considerati premianti, primind cununa nevazuta si nevestejita cu stema mantuirii.1535 – Nu banuiti pe nimeni de lucruri care nu sunt asa, acestea sunt greseli care nu se sterg.1536 – Prin suferinta copilului sunt pedepsiti parintii, pentru faradelegile lor.1537 – Tatal Ceresc n-a pus conditii grele si pe cei plapanzi nu i-a osandit, pe cei neputinciosi nu i-a asuprit, pe pastori nu i-a inspaimantat, dar pe lenesi si pe trandavi, pe cei ce –si fac placerile in timpul praznicelor sau in timp ce se savarseste Sfanta Liturghie, poruncit este sa se deschida gura iadului si sa se rostogoleasca ca pietrele mari, fara speranta de scapare.1538 – In orice fel de lucrare, intai sa folosesti arma cea mai otelita, rabdarea. 1539 – Cand te cheama cineva pentru o lucrare in numele lui Dumnezeu, sa nu dai inapoi, ci sa fii cel dintai.1540 – Pentru daramarea Sfintelor Biserici, cei ce au dat ordin sa se darame si cei ce au pus dalta in ziduri, sa nu aiba sperante de iertare si de mantuire, iar la Dreapta Judecata vor fi refuzati.1541 – Daca sunteti casatoriti, este necesar sa fiti voi de treaba, ca si nevestele voastre sa fie la fel. Sa nu intrebuintati bataia, oricar ar fi necazul de mare, mai ales daca sunteti cununati la starea civila. Sa pazesti femeia de primejdie si sa o iubesti ca pe ochii din cap. Daca esti cununat la Sfanta Biserica, dublu sa o iubesti.1542 – In fata copiilor sa nu veniti beti, sa nu injurati, sa nu vorbiti murdar. Caci, la vremea lor, copiii nu vor mai fi oameni buni. Nu este bine ca la sufletul lor plapand si la mintea lor cruda, sa auda cuvinte injositoare si de hula impotriva Puterilor

196

Ceresti. Nu faceti glume murdare sau anumite jocuri nebune, dand dovada de animale salbatice.1543 – Sa cautati sa fiti mai mult placuti lui Dumnezeu decat oamenilor. 1544 – Cand lucrezi via, sa nu fii suparat.1545 – Tarina lui Dumnezeu este toata omenirea. Cei binecredinciosi sunt tarina recoltata la vreme. Preotii, episcopii si tot harul bisericesc sunt administratorii. Trebuie sa lucrezi in tarina lui Dumnezeu, fara sa-ti faci parte, portie, ca fiecare dupa cum va lucra, asa parte va lua.1546 – Semnul de nadejde al crestinilor si nu a toata lumea, este Sfanta Cruce. Pentru ea trebuie sa ne luptam. Mai trebuie sa suferim si dispretul unora si altora.1547 – De flori sa va bucurati si pe Dumnezeu sa-L slaviti, din legume sa mancati dupa ce ati adus jertfa la Sfanta Biserica si lui Dumnezeu sa-I aduceti slava. Din fructe sa mancati si pentru timpul in care ele lipsesc, sa le preparati si tot pe Dumnezeu sa-L laudati.1548 – Crestinul adevarat, care este temator de Dumnezeu, la orice lovitura in viata si la orice intamplare, de orice natura, sa le primeasca fara sa se tulbure prea mult, ca zdrobindu-se in sine isi tulbura organismul si mai ales, sufletul. Ca, nimic nu e al omului. Toate sunt ale lui Dumnezeu1549 – Viata oamenilor pe pamant nu est decat o scoala pentru pregatirea sufletului in vederea vietii vesnice.1550 – Pentru copiii paralizati, muti, surzi, cu totul neitregi, in afara de Sfantul Maslu si Moliftele Marelui Vasile, nu este altceva. Trebuie sa faca parintii lor spovedanie dupa Pravila, sa indeplineasca unele canoane, posturi cu evlavie si din convingere. Vinovati sunt parintii pentru momentele lor de ratacire, de aceea au nevoie de spovedanie corecta.1551 – Parintii sa nu arate prea multa iubire pentru copii, ca se injosesc pe ei. Sa se poarte aspru, nedandu-le bani pe mana lor, sa le arate drumul drept, invatandu-i credinta cea adevarata si aratandu-le cale spre mantuire.1552 – Stand si privind si cercetand orice floare, veti vedea in podoaba si in maretia ei si lucrarea lui Dumnezeu. Cine cinsteste si respecta podoaba florilor, iubeste si lauda pe Dumnezeu in toata maretia Lui.1553 – Femeile de la 50 de ani in sus, sa se imbrace in negru, ca sa-si aminteasca de moarte ininate de a muri.1554 – Era o batrana neputincioasa care, credea mult in Puterile Ceresti si slavea mult Biserica. Fiind neputincioasa, nu mai putea merge sa se inchine la Sfanta Biserica. Cand auzea, insa, dangatul clopotului, era pregatita, ca si cum ar fi plecat la Sfanta Biserica, spalata, imbracata curat. Aprindea tamaie si in cenusa rece aprindea o lumanare si cadea in genunchi langa vatra si se ruga pentru popor, pentru a fi aparata de primejdii intreaga lume. Cerea de la Dumnezeu ploi curate si la vreme. Se ruga pentru cei trei feciori ai ei, care aveau patima fumatului, a bauturii si a femeilor. Erau necasatoriti. Cand simteau mirosul de tamaie, veneau navala peste batrana, intrebandu-o: „Ce faci, pomana? Am venit sa mancam”. Batrana nu le raspundea, ci se ruga in taina. Se legau de lumanare si-i ziceau: „Unde ai gasit farul acesta? Ori il ai mostenite din batrani?” Dar, batrana nu le mai da atentie, vazandu-si de rugaciunea ei.

197

1555 – Nimeni nu a castigat Raiul cu averile, cu rangurile, cu iubirea de sine, cu mandira sau cautand locul cel mai de cinste.1556 – Sinceritatea si dreptatea sunt o bijuterie de diamant, care nu e nevoie sa o mai freci cu altceva. Dreptatea ajunge la Dumnezeu ca fulgerul. Nu e nevoie sa mijloceasca altii, sa puna rugaciuni sau sa aduca alte jertfe. Dreptatea si adevarul, smerenia si inca altele, sunt decoratiile sufletului care, nu se pierd niciodata.1557 – Romanul Iorgu Dumitrescu a tradus din limbi straine in limba romana „Vietile Sfintilor” si alte carti religioase. Are plata mai mare in cer, decat ceu ce au suportat cheltuielile zidirii unei Sfinte Biserici, cladite din temelii.1558 – „Hristoase, cand ai venit in lume,

Poporul intreg s-a veselit, Invierea ta s-a preamarit.Cu toti, pana la inaltare,Care vor da ascultare,Se vor afla in slava mare”.

1559 – Adevarata lepadare de sine este sa nu faci nimic pentru tine, sa faci totul pentru cel ce a venit la tine, ajutandu-l cu ceea ce-ti cere.1560 – Ca sa domneasca pacea pe pamant, trebuie ca in sufletul ficaruia sa fie pace.1561 – La nimic nu-i folosesc omului hainele luxoase, nici ferchezuiala, nici frumusetea chipului, nici invatatura, nici sederea pe scaunele cele mai de cinste. Sa ai credinta tare in Dumnezeul cel Adevarat, ca un cui de aur batut in inima, care niciodata nu va rugini. Titlul de slava al unui crestin este sa nu-ti imputinezei credinta. Sa-ti cimentuiesti sufletul, sa ai vointa si rabdare in orice imprejurare si atunci intre oameni vei fi un om, intre sfinti un inviat, iar la Dumnezeu, un fiu nou-venit. 1562 – Rabdarea niveleaza toate golurile. Vointa si rabdarea sunt cele mai bune surori. Rabdarea si iertarea sunt cele mai bune prietene, care nu pot exista una fara alta. Cei ce vorbesc frumos sunt oameni iertatori si fara unda de rautate.1563 – Tot ce este rau si foarte rau, este ca sunt lipsiti crestinii de buna randuiala si de post, fara de care vom avea piedici la iesirea sufletului.1564 – Cine se razbuna cu drept si fara drept, nu vede vietile sfintilor in ziua judecatii.1565 – Omenirea, silita de fortele imprejurarilor, gresete zilnic. Toti isi doresc o viat usoara, sa se imbogateasca rapid si sa se lafaie in fel de fel de bunatati, neglijand sufletul. Nimeni nu mai e interesat de sfaturile duhovnicesti. Tineretul viseaza ca traieste in cea mai stralucita lumina si cea mai inalta civilizatie. Sunt pierduti cu sufletul, dar si cu trupul.1566 – Prin suferinta, omul se mantuieste.1567 – A fost o manastire cu numele Valea Sfanta. Era un camaras care aducea si manuia toate bunurile acelei manastiri. Manca si tagaduia: „Se cade sa mananc, ca eu le primesc, eu le impart si nu observa nimeni lipsa”. A trait ani multi si cauta intre toate lucrurile sa fie mai presus. Canta frumos si melodios la strana, incat toata lumea il admira si il respecta. Citea la Psalmi pe inteles, incat se deschideau si urechile surzilor. Dar, hotia era hotie. Cand intra in chilia lui si era singur, fiind sigur ca nu mai vine nimeni, isi numara banii zicand: „Cand voi mai putea, la batranete, ii voi da unuia de aici, pe care-l va randui Dumnezeu, ca sanu ma chinui,

198

fiind neputincios. Pentru cata raspundere am, nu poate fi pacat. Doar slujesc si-I cant lui Dumnezeu. Sfanta Treime mi-a dat painea aceasta”. Se considera drept si facea morala celor cu mici greseli. Intr-o iarna, pe un viscol, si-a facut o tuica fiarta in chilia lui, care era mai separata. Cum fusese dupa un praznic, avusese multa bataie de cap, si-a oprit partea care credea ca i se cuvinesi, obosit, ametit de bautura, s-a culcat. Cum vantul batea cu putere, soba s-a incins si a luat foc. Beat, obosit, buimac de somn, inecat de fum, mistuit de flacari, a ars cu bani cu tot. La nimic nu i-a folosti fatarnicia si minciuna. Dreptatea este la Dumnezeu si unde a patruns minciuna, numai Dumnezeu face dreptate.1568 – Daca lumea ar implini voia lui Dumnezeu, atunci s-ar intinde pacea vesnica intre oameni, in familie, in sat, in tara si chiar intre popoare.1569 – Prin dragoste si daruri de rugaciuni si buna vointa, se apropie crestinii de tot ce este Dumnezeiesc.1570 – Mai bine sa te judece oamenii neputinciosi, decat Adevaratul Judecator, Care imparte toate cu dreptate, fara a primi plocoane sau mita.1571 – O femeie serioasa niciodata nu trebuie sa priveasca un barbat in fata sau in ochi, fiindca da de banuit si naste pacat.1572 – Mandria e mai grea decat curvia si preacurvia.1573 – Nu trebuie sa treaca crestinii peste viata de toate zilele, cum trec furtunile peste paduri, cum trec stolurile de pasari in calatoria lor lunga, fara sa ii intereseze ceea ce se petrece pe pamant. 1574 – Parintii care nu-si boteaza copiii, in fata Puterilor Ceresti sunt ca si pierduti. Ei spun ca-i iubesc, dar neimpinind aceasta taina, cu desavarsire ii urasc.1575 – Pentru toate odraslele ce se nasc si ratacesc in viata, parintii sunt vinovati, ca nu au cautat calea cea dreapta casa-i invete despre Sfanta Biserica.1576 – Mai degraba se mantuieste un netrebnic nestiutorm decat un mare iscusit increzut, ca le face pe toate indeplinindu-le prin judecata si prin mare stiinta.1577 – Tot ce se vede pe pamant, ramane pe pamant, iar ce se pregateste pentru suflet, in fata Sfantului Judecator merge.1578 – Sporul de cuvinte spuse fara rost si masura, tot timpul face paguba.1579 – Numai daca este tintuit de o boala la pat, ii este ingaduita lenea si trandavia.1580 – Pe cei ce graiesc prin nedare de seama, lesne sa-i iertati si treburile vor merge bine.1581 – Numai cei cuviosi, convinsi de puterea lui Dumnezeu, castiga.1582 – Insemneaza-te cu Semnul Sfintei Cruci, daca e posibil sa nu te vada nimeni, mai ales in calatorie pe timp de noapte, caci Duhul Sfant te intareste si calatoria iti este mai usoara.1583 – Multi crestini, cantand laude lui Dumnezeu, uita de saracie.1584 – Omul sarac este vesel, ca Il simte pe Dumnezeu ca e cu el.1585 – Fericiti sunt cei ce n-au pretins calea credintei ortodoxe, dar care, de cand au aflat adevarul, au iubit si au imbratisat Sfanta Scriptura in toata podoaba ei si pe Mantuitorul, ca nu au mers pe alaturi de cale fiind ispititi. Acestia sunt oameni fericiti, chiar in trup fiind.1586 – Sfintii Imparati au mare trecere, ca fiind chemati la Sfanta Credinta, au ascultat supusi chemarea.

199

1587 – Folositi smerenia, adevarul, sinceritatea si dreptatea, si-L veti vedea pe Dumnezeu.1588 – Greu este omului sa traiasca fara Dumnezeu pe pamant.1589 – Toata lumea care cumpara carne de prin piete, s-a spurcat cu hoituri si cu cadavre imputite. Le aromeaza cu fel de fel de medicamente si le vand oamenilor flamanzi.1590 – Cei care marturisesc adevarul, vor primi cunuva stralucita.1591 – Scutura-te de scarbele pamantesti, asa cum copacii , la vreme de furtuna, isi scutura frunzele bolnave.1592 – Unde este multa invatatura, unde este marea stiinta si unde este desavarsita intelepciune? Afla, omule atotstiutor, ca Dumnezeu Atotputernicul, este Totul.1593 – Fecioarele, cat si femeile care sunt in randuiala celor 7 zile ale necuratiei, sa nu intinda mainile spre nimic sfintit.1594 – Copiii, femeile, barbatii, batranii, cand sunt pomeniti la Sfintele Rugaciuni, primessc cate o luminita de la Sfintii Ingeri.1595 – In timpul Sfintei Liturghii, sa nu agonisesti lucruri, ci mai de folos este sa te inchini. Daca nu ai putut lua parte la Sfanta Liturghie, este primit, macar sa cugeti drept la cei care au suferit pentru intemeierea Sfintei Liturghii.1596 – Rasaritul este binecuvantare, fiindca de la rasarit ne vine mantuirea.1597 – Sunt necajiti cei cuprinsi de flacari si nu se mai pot salva, sunt necajiti cei care au raposat fara vreme prin accidente.1598 – Nu e greu crestinului sa se mantuiasca, daca renunta la drepturile pe care stie ca le are.1599 – Cine are lepadare de sine, primeste vesmant de mantuire.1600 – Pentru cei ce va vor raul, platiti Sfinte Liturghii.1601 – Cel care-si imbraca sufletul cu tacere vesnica, produce iertare si cel ce citeste carti religioase isi imobgateste sufletul si isi indreapta viata.1602 – Starea nervoasa il indeparteaza pe crestin de Dumnezeu si de Cele Dumnezeiesti.1603 – Cugetarile si visele celor de pe pamant sunt mari, insa toate raman la voia lui Celui de Sus. 1604 – Toata viata oamenilor este o alergare neicentata, un faimos concurs, care in fata Puterilor Ceresti sunt nule.1605 – Pentru aceasta s-a unit Sfanta Treime si a ramas nedespartita, pentru ca tot omul ce vietuieste pe pamant sa creada in Cel ce l-a zidit, sa creada indoit, sa creada intreit.1606 – Credinta sa fie fara margini, vorbind putin si ascultand multe si cele ascultand multe si cele ascultate sa fie si rumegate.1607 – Nu stiti sa puneti pret pe viata de pe pamant, ca sa o traiti in Domnul, de aceea nu castigati nici pe cea cereasca.1608 - Sa nu gresim, caci Sfantul Inger este langa noi si ne vede si ne noteaza.1609 – A manca impreuna cu cineva este o placere enorma, o dragoste si o sinceritate pe masura.1610 – Cei care nu-si fac voia lor, aceia sunt mai aproape de Dumnezeu.1611 – Sa nu cartiti, ca prin cartire se face mare daramare si dezbinare.

200

1612 – Toate maicile care nu s-au intinat cu trupul si si-au pastrat cu demnitate curatenia trupului, sunt in imensa ceata a Macii Domnului, numais daca nu au mintit.1613 – Pe orice cale, sa va opriti de la razbunare.1614 – Religia este o scoala a sufletului.1615 – Adevaratii crestini sa nu se razbune niciodata. A nu te razbuna, esti socotit pe aceeasi treapta cu Dumnezeu Atotputernic.1616 – Crestinii care s-au ostenit in Sfanta si Dreapta Credinta, cu dreptatea in sufletul lor, prin lupta aua castigat mantuirea. 1617 – Unde nu e dragoste, nu e nici Dumnezeu.1618 – La Dumnezeu Tatal, la Dumnezeu Fiul, La Dumnezeu Duhul Sfant, adica la Sfanta Treime, se face o singura dreptate. Pe aceea sa o aflam, sa o pricepem, sa o castigam si sa o si facem.1619 – Cei ce fac greseli repetate, aceleasi nu mai sunt greseli, ci au devenit patimi, care cu greu se iarta.1620 – Cand esti calator si intalnesti o Sfanta Biserica, te bucuri si-ti faci Semnul Sfintei Cruci din afara ei, amintindu-ti ca esti fiu al lui Hristos.1621 – Vrajile merg injugate cu rugaciuni. Unii se roaga si altii vrajesc. Ca sa se intrerupa vrajile, trebuie pusa paine si sare la trei raspantii, in trei vineri, noaptea. Sarea este binecuvantata in orice casa si daca este pusa la rascruce, duhurile rele care lucreaza in intuneric nu mai pot reusi. Cine pune painea si sarea nu trebuie sa manance nimic, nici sa bea, nici sa nu vorbeasca pana la apusul soarelui. Rugaciunile sa se faca fara manie ????????????, lasand totul in voia lui Dumnezeu.1622 – Mai bine este sa fie omul smerit, sluga credincioasa a lui Dumnezeu. Sa nu cautati locul cel dintai si sa nu cereti slava de la oameni, caci pierdeti inscrisul de la Botez.1623 – Lenea si trandavia sunt rugina sufletului, este moarte curata, stingerea si absenta de la fapte bune.1624 – Sufletele curate plutesc impreuna cu ingerii si se bucura pururi de slava lui Dumnezeu.1625 – Cere ajutor de la Dumnezeu Tatal, ca sa poti ajuta si tu pe altii.1626 – Cei ce au fost corect, in toate implinind poruncile lui Dumnezeu, si nu au pata de pacat, sunt vrednici de mari daruri.1627 – Sa nu cheltuiti banul strain cu nepasare, ca pentru orice banut este intrebare.1628 – Oamenii nu-si dau seama ca au suflet nemuritor, pentru lipsa de constiinta intru cele Dumnezeiesti.1629 – Iertati si iubiti pe vrajmasi, ca numai asa veti fi aproape de Dumnezeu.1630 – Intelepciunea la om este ca o piatra scumpa, pe care nici nu au vazut-o toti pamantenii. Rabdarea este o foita de aur care acopera toate cele rele. Iertarea se arata ca o mireasa, ca un balsam care linisteste toate. 1631 – Cine-si agoniseste linistea sufletului, Duhul lui Dumnezeu domneste in inima lui.1632 – Boala fara leac si nevindecabila este betia.1633 – Supunerea este cale deschisa pentru cel smerit. Cea mai buna e supunerea, a doua e lepadarea de sine si iubirea de aproapele.

201

1634 – Unde este pace si liniste, sunt zile senine si pline de dulceata.1635 – Dumnezeu Atotputernicul ne poarta de grija.1636 – Supunerea e smaltul cel mai reusit al fiecaruia dintre cei ce vietuiesc pe pamant.1637 – Unde e destrabalare, acolo nu e Dumnezeu.1638 – Vorba fara folos pentru suflet, e ca o haine de culoare deschisa, pe care ai murdarit-o din nebagare de seama si nu se poate curata la spalare.1639 – Maria inseamna „mare imparateasa”.1640 – Sufletul acelora care nu sunt inca patrunsi de invataturile Sfintei Evanghelii, trec prin viata cu atata usurinta, ca apa la vale peste pietre.1641 – Oricine vrea sa-si rascumpere sufletul, il are ca exemplu pe Mantuitorul.1642 – In momentul in care nu mai esti in trup, pasesti pe locuri pe care nici inparatesele, nici reginele pamantesti nu au calatorit, desi au fost slavite de mii si milioane de oameni mari si mici.1643 – Plansul este izvorat sau rasarit dintr-o unda de rautate, fiindca nu se poate razbuna, plange.1644 – Cei legati cu blesteme, sa nu lipseasca de la Sfanta Biserica. Sa plateasca Sfinte Rugaciuni pe un an, la trei Sfinte Biserici. Iar ei sa tina o zi de post pe saptamana.1645 – Credinciosii, prin incercari si ispite se intaresc. Nimic nu e al oamenilor. Toate sunt ale lui Dumnezeu si El face ce vrea cu ele.1646 – Calugarii care au fost scosi din manastiri din ordin de stat, au suferit, dar nu s-au lepadat.1647 – Fierul , il mananca rugina, iar sufletul omului roade si sigruma pacatul indaratniciei si al lipsei de buna vointa crestineasca.1648 – Nu va laudati cu nimic. E mai bine sa va laude oamenii, cu multumirile, cu faptele si cu ajutorul pe care li-l dati.1649 – Se stie ca multi pleaca la drum, dar putini ajung la capatul lui. Si mai putini, insa, se intorc. 1650 – Fiti nepasatori fata de toate cele din jur, ca sufletul zboara ca o pasare scapata din lat, si cele pamantesti nu mai folosesc.1651 – Adevarata fericire e cand nu te framanta nici un gand, nu te inteapa nici o grija.1652 – Cei care se iau dupa sfatul multora, pierd drumul cel randuit de sus.1653 – Voia Domnului este ca toti cei afundati in apa Botezului, sa se mantuiasca si nimeni sa nu se prapadeasca si sa se primejduiasca.1654 – Daca cineva vrea sa-i deschizi cartea, acolo unde s-a deschisa Psaltirea, da-i sa citeasca.1655 – Sotii intre ei, ca sa traiasca in liniste, sa completeze lipsurile unul altuia prin rabdare.1656 – Casatoria grabinca, in pripa, e ca un vis frumos, iar despartirea se face cu hula, cu dispret si ura.1657 – Cei care nu cauta randuiala Bisericeasca, pentru nepasarea lor, alearga prin viata ca furtuna.

202

1658 – Daca s-ar instraina omenirea de vorbele desarte, , de certurile si certarile pe nedrept, sa lepede viclesugul si pizma, s-ar ifrati cu Sfintii Ingeri, care sunt fara de trupuri.1659 – Cat sunteti in trup, veti suferi pedepse, ca si binecuvantarile de la Atotputernicul Dumnezeu.1660 – David a fost imparat pamantesc, a pregatit viitorul credinciosilor si pentru cei ce vor veni si inca pentru altii. Cei ce vor crede, toti se vor mantui.1661 – Puterile Ceresti au scuturat pamantul, dar nu l-au sfaramat in bucati. Era trebuinta de aceasta scuturare, fiindca in sufletul inchinatorilor se stingeau partile bune.1662 – Puterile Ceresti au scuturat pamantul, ca sa se trezeasa toata omenirea si sa-si aduca aminte ca este un Stapan a toate si sa se intoarca la El.1663 – Mania si razbunarea sunt doua lucruri diavolesti.1664 – Decat sa-l urasti pe vinovat, mai bine sa-l ierti si ai pasit o treapta spre lumina.1665 – Sa nu ajunga soarele peste mania voastra, fiindca noaptea intunecata aduce mai multa primejdie decat ziua luminata.1666 – Intre Rai si iad sunt multe locuri de odihna si de pedepse.1667 – Cei care mentin in sufletele lor secrete diabolice, sunt ca si cum s-ar spovedi in fiecare zi. Adevarul e frate cu lumina. Vorba multa aduce negura sui tulburare in suflet.1668 – Sfintii Parinti ai trecutului se mahneau si ziceau: „Nu ne putem invrednici ca alti Sfinti din trecut, ca noi suntem pacatosi”.1669 – Dragostea celor mici se stinge prin smintelele ce le fac cei mari, parintii, prietenii, etc.1670 – Nesupunandu-va unii altora, inmultiti pacatul si-l intariti pe diavol.1671 – Incercarile, ispitele sunt pentru crestini si nu pentru pagani. Paganii nu au nevoie de ele.1672 – Din cauza unora, vine osanda pentru toti.1673 – Credinta in Dumnezeu e ca mierea, iar cei ce vorbesc prea mult sunt ca otrava cea rea.1674 – Fericirea cea adevarat este ca sa te mantuiesti pe veci si mantuirea nu se castiga la voia intamplarii.1675 – Iertarea este ca un balsam, care imbalsameaza sufletele tuturor celor care iarta.1676 – Sa iubiti tacerea ca sa se potoleasca mania si furia omeneasca.1677 – Dumnezeu Atotputernic ne este noua Stapan, iar noi suntem supusii slavei Lui.1678 – Fiecare om care lucreaza prin lucrari drepte, se sfinteste. Iar daca lucreaza murdar si necinstit, se osandeste.1679 – Vesnic sa implinesti voia altuia, neglijandu-te pe tine. Sa nu iei in considerare insultele aruncate asupra ta, cu drept si fara drept. Sa nu regreti daca cineva ti-a luat un lucru de valoare, cu intentia sa nu ti-l mai dea inapoi. Lasa totul in voia lui Dumnezeu si sa nu te mai gandesti la cele intamplate.1680 – Sa te smaltuiesti cu rabdare si sa te acoperi cu tacere, ca si cum nu ai fi de fata, caci multi tacand si rabdand, s-au incununat cu cununi ceresti.

203

1681 – Vorba multa in obste este ca putreziciunea care prabuseste copacii seculari, care pana mai ieri au inflorit si au rodit.1682 – Se nu va plangeti de saracie si de avere, in cele pamantesti sa lucrati chibzuiti, un lucru mic care, pe viitor sa dea valoare mare, sa culegeti rezultate de oriunde. Sa lasati la o parte raspunsul aspru, cu fetele posomorate. Nu strigati hidos ca sa se inspaimante si furnicile, care sunt cufundate la lucrul lor.1683 – Inainte, in casele batranilor, cand se increstina un prunc, era mare sarbatoare, o bucurie vie plina de lumina. Inimile bateau de bucurie ca s-a aratat un nou crestin.1684 – Sa lase omenirea certurile si razbunarile, caci nu cu multa intarziere se rasfrang asupra lor.1685 – Citind carti religioase, sa culeaga omul ce este bun. Mantuirea nu se castiga cu bani multi, ci cu putini. Daca are credinta si frica de Dumnezeu, tot ce este putin, este si mult.1686 – Neglijenta, pe nesimtite, te duce la ruina.1687 – Vrajile impiedica iesirea sufletului si apoi, dincolo de viata incep intrebarile.1688 – Atotputernicul Dumnezeu tot timpul primeste curatenia, umilinta, iar spovedania sincera este cea mai primita.1689 – E greu sa pastrezi un suflet curat. Asta depinde in primul rand de el. Ca trebuie infranat cu post. Sa aiba puterea de abtinere. Apoi, sa fie convins de Sfanta Credinta si sa creada ca ceea ce face in numele Domnului ii va fi de folos in viitor.1690 – Fa impacare pentru toti. Cine a dormit cat a trebuit, nu a castigat mantuirea. Cine a mancat peste masura, nu s-a vazut satul niciodata. Cine a innodat banul cu trei noduri si s-a plans ca nu are, s-a inchinat satanei.1691 – Lupta-te sa fii exemplu in toate, dar mai ales in iertare.1692 – Omului cu mintea pierduta, nu i se socotesc greselile.1693 – Iertarea in orice imprejurare strica lacate, sparge catuse, rupe lanturi si tot ce a urzit satana.1694 – Unde nu e supunere, toate merg in scadere.1695 – Mierea si zaharul, indulcite prea mult, se amarasc.1696 – Cele mai stralucite si mai sanatoase pentru toata lumea sunt legumele si fructele. Cei care manaca carnuri peste masura, se sting repede din viata. Laptele si branza, dau viata de la pruncie si pana la batranete.1697 – Nu stiu daca va mai ajunge omenirea sa mai ridice drapta si sa se mai insemneze cu Semnul Sfintei Cruci.1698 – Cinstea si cumintenia unei fecioare, este cununa de mare pret pentru parinti.1699 – Nimeni dintre pamanteni nu s-a imperechiat sot si sotie, perfecti.Motivele sau defectele se descopera pe parcurs. Daca se trece cu vederea, si nu se iau in considerare, totul este perfect, iertand si ingaduind, unul altuia. Cei pretentiosi pentru un lucru de nimic, socotindu-l in mare valoare, nu vad raiul Ceresc.1700 – Sfada si vorba multa, in religie, nu au nici un rost. 1701 – Sa ramaneti alaturi de sotul ori de sotia cu care v-ait petrecut anii frumosi ai tineretii. Mai bine sa raman sotii impreuna, decat sa se imprastie pe la copiii lor, ca le e de mare folos.1702 – Nici un pamantean nu e fara greseala.

204

1703 – Bine este sa fii indiferent fata de greselile altora, sa nu se amestece nimeni unde nu trebuie, ca nu rezulta decat un noian de greseli si incurcaturi de pacate, de care raspunzi.1704 – Daca fiecare inchinator din Sfintele Biserici, s-ar controla pe sine in fiecare zi, in fiecare ceas sau clipa, nu ar mai fi atatea greseli, atatea lupte fara nici un rezultat.1705 – Avutul vostru sa fie: sinceritatea, supunerea si adevarul.1706 – Una este ca inchinatorul sa auda de la unii si de la altii, si alta este sa porneasca de la sine, ascunzandu-se de orice fapta rea, postind, parasind betia si orice fapta josnica, hotarandu-se prin sine zicand: vreau sa fiu drept, sa fiu corect, si sa indeplinesc ceea ce Biserica imi va porunci.1707 – Prin puterea Duhului Sfant, se leapada omul de pacat, cum se leapada copacii de fructele viermanoase, care cad si nu se mai intorc in copac, ci putrezesc dedesubt ori le mananca animalele, pasarile, gazele.1708 – Afalndu-se in fericirea cea vesnica, nu este de trebuinta sa se intalneasca mama cu tata, parintii cu copiii ori fratii intre ei.1709 – Cuviosii trecutului au facut fel de fel de sfortari, de teama sa nu fie stapaniti de intuneric. Se sileau la fel de fel de nevointe, ca sa fie placuti lui Dumnezeu. Iubind pe Dumnezeu, cugetand vesnic la lucrurile ceresti si-au salvat sufletele. Morti cu trupul si vii cu sufletul.1710 – Nu sunt spre mantuire gesturile copilaresti.1711 – Cine vorbeste delicat seaman flori pe pamant. Cine vorbeste satios, seamana ghimpi spinosi.1712 – Sinceritatea sufletului ii niveleaza toate.1713 – Dumnezeu Tatal, Care are toata puterea in mana, nu lasa pe cei nevinovati nemangaiati.1714 – In Cer, adevarul domneste peste toti la fel.1715 – Cat tine un praznic, au o und ade bucurie si cei care sunt osanditi. Dupa trecerea praznicului, trece fiecare la locul lui.1716 – Luptati-va in viata cea vremelnica, ca sa o castigati pe cea vesnica.1717 – Sa nu lasi jugul la care te-ai injugat, zicand ca nue cu putinta ceea ce ti se va cere. Du lupta mai departe, cu incredere ca Dumnezeu te va ajuta.1718 – Locul unde stati nu este al vostru, nici al oamenilor, nici al statului, ci al meu – zice Maica Domnului – ales cu multi ani inainte si este cu dar de lecuire de boli, de primejdie, de napastuiri si multe rautati.1719 – Sunt unii care, daca ar putea, ar duce si casa la Recea, ca sa o sfinteasca. Nu loviti in credinta unora, care cred cu desavarsire.1720 – Nu faceti obiectii pentru pricini binecuvantate, pentru un blid de mancare, ca acestea se strica si putrezesc. Socotiti ca le-a luat apa. Toate sunt ale mele, voi sunteti niste furnici gospodine, care fortati si chibzuiti lucrurile, si aceasta nu e o greseala.1721 – In orice familie, tata nu trebuie sa se certe cu mama aspru sau sa se certe pana la divort, pana la injuraturi, pana la blesteme. Se seamana rautate in sufletele copiilor nevinovati. Incolteste rautatea si razbunarea si se prinde in suflet obraznicia. Numai binele si blandetea le inmoaie pe toate.

205

1722 – La mai multe familii, din lipsa de avutii, se ivesc nemultumiri si de aceea se isca cearta si se stinge dragostea si iubirea pentru aproapele si rasare razbunarea, si mai mult, indraznesc sa-L intrebe pe Dumnezeu: „Doamne, eu intrecut m-am inchinat Tie, Ti-am adus jertfe. Am cautat dreptatea, m-am inchinat cu credinta si aucm, de ce sunt asa de lipsit si pedepsit?” e o mare greseala. Atunci, se vor ridica copiii, si-i vor intreba: „De ce m-ai facut, daca nu-mi dai cele necesare?”1723 – Duhurile rele, diavolesti, nu vor Biserici noi, ci se lupta sa le strice si pe cele care sunt.1724 – Crestinii care sunt botezati far nume de sfinti, sa cinsteasca praznicele celor 40 de Sfinti Mucenici ori pe cel al Tuturor Sfintilor. Daca nu s-a stiut aceasta, maar urmasii lor sa-i ajute pe cei plecati, dand pomelnice cu Sfinte Liturghii pe numele celui raposat. 1725 – Pentru cei ce tin pe vechi, este credinta nestramutata in ortodoxie.1726 – Se va duce lupta mare impotriva Sfintilor Evanghelisti.1727 – Nu va scarbiti pentru necazurile ce vin, ci lasati totul la voia lui Dumnezeu, fiti cu sufletul ca un munte, care este domn peste dealuri.1728 – Copilul sufera toate pentru necredinta mamei, pentru viclesugurile ei. Sotul, pentru ca a avut o alta crestere, rabda totul fiindca o iubeste ca sotie. Pe sot il respecta doar ca sa fie in rand cu lumea, insa, ea isi face toate placerile ei. Refuza sa primeasca povete de la altcineva.1729 – Iata o pilda: „Mama pune fasole la foc, ca este post. Fiica taie un pui. Tata imbraca haine de sarbatoare si pleaca la targ. Cei doi copii mai tineri vantura caruta pana la rau si inapoi. Au uitat sa manace in ziua aceea. Mama ramane flamanda, asteptand randuiala mesei. Fiica mananca friptura cu doi tineri necunoscuti sub uncopac. Si nici o treaba gospodareasca n-a dus la indeplinire in ziua aceea. Neascultarea, nesupunerea, strica toata randuiala. Toate merg in scadere, de la rau la mai rau. 1730 – Ceruluinu-i trebuiepamantul, dar pamantului ii trebuie cerul, cu toate daruriel pe care le poseda.1731 – Sa nu cauti marirea intre oameni, ci locul cel mai de jos si partea cea mai de pe urma.1732 – Adevarata obste este sa nu-ti faci voia ta, ci a obstii.1733 – Cel ce nu se opereaza si isi duce martirajul mai departe, primeste cununa insufletiriisi a mantuirii. Prin chinuri rascumpara pacatul ca in totul sa castige mantuirea. Sa creada in Puterile Ceresti si sa se teama de rau.1734 – Cel ce a orbit la batranete si nu a cartit, a rabdat totul in tacere, i se iarta multe pacate si se mantuieste.1735 – Sfanta Cruce este Semnul mantuirii intregii omeniri.1736 – Parintii de astazi nu-si mai strunesc tineretul ca in trecut si nu mai respec ta tainele crestinesti. Botezul pruncilor nu mai este o taina de veselie si de bucurie. Se fac botezurile pentru ca asa au zis batranele, care s-au sfatuit cu preotul pentru a indeplini taina Botezului. Pentru necredinta lor, dau parintii copiilor nume schimonosite, ale unui oras strain, a unei tari, a unei flori, a unei buruieni. E o greseala foarte mare. 1737 – Dragoste in toate directiile este Dumnezeul Cel Adevarat, Care trebuie sa dainuiasca in sufletul fiecaruia.

206

1738 – Sa-ti aduci aminte de rabdarea sfanta a Mantuitorului si a miilor de Sfinti Mucenici, care au rabdat chinuri si fel de fel de suferinte pe trupurile lor.1739 – mancarea in ascuns este deopotriva cu furtul.1740 – Nimeni nu a intrat in Imparatia lui Dumnezeu cu hrana buna, cu haine frumoase si cu averi nenumarate.1741 – Tacerea este arma care nu ataca si nu pocneste.1742 – Adevarata viata a crestinilor nu este decat o lupta neintrerupta.1743 – Daca omul e impacat cu toata lumea, e impacat si cu Dumnezeu.1744 – Linistea sufleteasca nu o poate gasi nimeni. Cereti-o de la Bunul Dumnezeu.1745 – Ce valoare ar sufletul nimeni de pe pamant nu poate sti. Cand trec dincolo de mormant, atunci vad ca daca ar fi intoarcere inapoi, sa reia viata de la inceput, ar fi multi drepti pe pamant si nu ar mai fi nevoie de judecatori, de tribunale, de legi.1746 – Sufletului, dupa ce a iesit din trup, ii trebuie trepte de salvare, aripi de zburat. Si, daca trupul nu a facut nimic pentru suflet, nu se inalta spre cer, ramane urgisit, necajt si neintrebat de nimeni. Suspina ca un copil fricos, cu nadejdi pierdute, ca se afla fara parinti, printre treburile pamantesti, care-l navalesc zilnic.1747 – Evitati certurile si discutiile, ca duhurile rele mult se bucura si se veselesc, cand ii vad pe crestini ca se acomodeaza, mai intai cu bautura si apoi cu toate obiceiurile proaste, ingamfandu-se, marindu-se ca a facut ceva si ca a fost privit de toata lumea.1748 – Viata retrasa ii duce pe crestini la mantuire.1749 – Crestinii sa se opreasca cu totul de la povestiri murdare, facand haz ca sa se veseleasca. E gresit sa vorbeasca cei in etate in fata copiilor nevinovati, sa vorbeasca necuviinvcios, fiindca le murareste sufletul si mintea. De abia prind a vorbi copiii, si rostesc acesti copii cu haz si fara de jena, ceea ce au auzit de la parinti, bunici, vecini, necunoscuti. Multi au invatat din copilarie injuraturi grele impotriva Celor Sfinte si au ramas in sufletul lor ca o patima grea, pana la adanci batranete. La o suparare cat de mica, fuga la injuratura. Merg la preot si se spovedesc, dar traind in acelasi mediu, o iau de la capat cu tot ce e mai rau.1750 – Puterile Ceresti nu dorm si nici nu atipesc.1751 – Dati la spate tot ceea ce este rau, iertand pe cei ce ti-au gresit, din strafundul inimii si cautati sa nu fiti suparati cu nimeni.1752 – Cel mai frumos si mai placut, este ca omul sa-si recunoasca greseala, sa nu ajunga sa-i spuna altii si el sa nu o recunoasca.1753 – In casa, sa nu serviti mai mult de trei pahare de vin. Pentru ce este in plus veti fi intrebati.1754 – Dupa moartea trupului, vin chinurile sufletului, cerandu-i-se cont pentru trandavie, zabava, judecand pe unul si pe altul, ca nu a implinit o supunere si nu a lucrat la vreme. Caci, vorba multa aduce paguba sufletului.1755 – Cei care pun problame neputintei, sunt tradatori ai propriului lor suflet, care si-a pierdut cararea in viata.1756 – Cine nu pune inceput, nici sfarsit nu va avea.1757 – Incepeti cu putin si veti implini cu mult.1758 – Celor ce-ti fac rau, intoarce-le cu bine. Incercarile si ispitele sunt pentru intarire.

207

1759 – Va veni vremea cand nu se va mai gasi hrana buna si curata, chiar daca aveti bani. Dar, bani in natura nu poate manca nimeni.1760 – Omul, sa implineasca cu fapta, cu gandul si cu cugetul ce scrie la „Fericiri”. Nu e prea greu. Sa lase la o parte ambitia si mandria. Impacarea cu cei ce-ti fac rau, este cel mai frumos act, placut tuturor, caci se urmeaza plida Mantuitorului.1761 – Cel mai placut este sa intorci cu bine celui ce ti-a facut rau.1762 – Tot ce e cu neputinta la oameni, e cu putinta la Dumnezeu.1763 – Furand, te inscrii in turma necuratilor. A a calca in pacatul curviei, calci porunca lui Dumnezeu.1764 – La Sfanta si Dreapta Judecata pentru fiecare suflet, intai parintii sunt intrebati, parintii de parinti, pentru toate sufletele tinere, care devin pe viitor parinti.1765 – Viata necajita pe care o traieste omul, te invata sa slavesti Puterile Ceresti.1766 – Neamestecul in treburile altora, iti este de mare folos.1767 – Sa nu va lipseasca spovedania la preot, ca tot omul e supus pacatului.1768 – Nu lasati copiii si nepotii sa se instraineze de Dumnezeu. Invatati-i sa fie buni crestini.1769 – Cand cineva te barfeste, te discuta, te necajeste, raspunde-le cu „Dumnezeu sa-i ierte!” Iertarea ceruta de crestini este pecetea si capacirea tuturor rautatilor.1770 – Mainile sa lucreze, dar sufletul sa privegheze. 1771 – Rabdarea fiecaruia ajunge la o limita. Totusi, omul trebuie sa rabde, sa-si duca viata in ascuns, ca sa fie placut Cerului. Cand pleaca sufletul din trup, nu ia nimic.1772 – Cartirea impotriva unuia si altuia, risipeste totul. Rabdarea este alifie sufleteasca, pe care o poate procura oricine, numai prin dare de seama personala. Fericit sunt cei ce nu cartesc pentru o intamplare neprevazuta.1773 – Tacerea si rabdarea pun capat la toate uraciunile. Tacerea este leacul tuturor bolilor. 1774 – Cele inalte se castiga nu cu judecata, ci cu hotarari de minti sanatoase. 1775 – Sarea este binecuvantata si fara ea oamenii nu pot trai. Omul este din pamant si sarea tot din pamant.1776 – Apa, sarea, aerul, lumina sunt op arte din bunatatile lui Dumnezeu, daruite omului.1777 – Cine arunca painea sau se improasca cu paine, este hula impotriva Facatorului a toate.1778 – Sporul sau izbanda este de la Dumnezeu, incat omul trebuie sa lucreze cu silinta ca sa ajunga la un rezultat. 1779 – Cand gansesti, nu e pacat. Dar, daca vorbesti, e ca si cum ai da iscalitura. E bine sa vorbim oamenilor cat mai putin, dar lui Dumnezeu cat mai mult.1780 - In cine are incredere sa o dea, dar sa nu o arate ijn public, decat la iesirea din viata. La fel si tu. Sa pastrati lucrarea la persoane de incredere. Sa le scrii in trei exemplare si sa fie pastrate de persoane diferite.1781 – Daca fiecare sta la treapta de supunere, nu se intampla nimic rau. Supunerea este un hotar, pe care din frica de Dumnezeu, sa nu-l treaca nimeni.1782 – Cei ce au patima dismaniei, sa se spovedeasca zilnic, daca nu au preot, macar la un batran pe care-l au aproape. Dusmania este otrava care omoare totul. Aceia care au aceasta patima, sa zica mereu: „Slava lui Dumnezeu”.

208

1783 – Verdeata pamantului este sufletul omului. Si cate flori nu se afla pe o campie cu verdeata!1784 – Oricat ar fi omul de necajit, necazul si l-a facut el, fie prin niste greseli pe care nu le recunoaste, fie ca i-a venit ca o palma de la Dumnezeu”.1785 – Cei supusi nu au alte griji decat sa execute ordinele.1786 – sa-i ierte Dumnezeu pe toti cei care gresesc si sa se izbaveasca de intuneric.1787 – Iertarea Dumnezeieasca tamaduieste totul, umple golurile, niveleaza lipsurile, toate faptele urate Dumnezeu Atotputernicul le infrumuseteaza.1788 – Dumnezeu, niciodata n-a hotarat sa-i nimiceasca pe cei rai, ci ii asteapta sa se indrepte, sa se intoarca, ca sa-i ierte.1789 – Toata omenirea sa se intoarca cu temere in suflet, la viata pamanteasca a strabunilor, fiindca oamenii trecutului purtau in suflet numai pe Dumnezeu. Omenirea din vechime cunostea putn, mai mult din auzite, decat din citi, dar respectau cu evlavie orice cuvant de sfintenie.1790 – Pacat e sa iei munca altora si sa o folosesti in scop personal.1791 – Cine nu traieste dupa randuiala crestineasca, nu-si va afla linistea sufletului sau, ajunge la ratacire si dintr-un crestin botezat, nespovedindu-se la prreoti, ajunge o satana intruchipata.1792 – Copilul se naste bun de la natura. Dar, rautatea o capata de la felul de comportament din cercul in care traieste si chiar din familie.1793 – Din tot ce scrieti, sa faceti parte, ca sa aiba ce sa culeaga si altii, lectii de intarire si de invatatura, de incurajare si de nadejde. 1794 – Vai de pruncii crescuti de parintii nelegiuiti, care-si fac voile , pierzand credinta intru totul.1795 – Cel ce se simte daramat sufleteste, sa fie foarte atent, ca urmeaza o alta lovitura – necredinta. De la necredinta vine deznadejdea, apoi pierderea, si de la pierdere, ratacirea.1796 – Vara este scurta, cu flori si cu verdeata, fructe proaspete, ca tot omul sa se veseleasca privind florile si sa se bucure inima si sa se veseleasca sufletul de toata verdeata si sa-si sature pantecele cu fructe proaspete, iar iarna pacatelor este lunga, plina de tristete si intuneric, este chinuitoare si amara.1797 – Nu este de trebuinta, ca printr-o banuiala nesigura, sa se intemeieze un pacat. Fiecare crestin sa tina cont de adevar, pe aceia ce nu este sigur sa nu se aprinda, sa nu fie cuvant pe care sa nu se inteleneasca rautatea, sa fie toti grabiti la iertare.1798 - Salvarea sufletul nepregatit, este Ctitoria.1799 – De la vorba multa, cu folos si fara folos, infloreste rautatea si se inmulteste pacatul. Tacerea si rabdarea sunt alifia care vindeca sufletul. Fericiti sunt cei care vorbesc in soapte.1800 – Cautati sa va sprijiniti pe voi insiva, ca prin indreptarea voastra, sa se indrepte si altii. Faceti-va pilda prin tacere si marturisire adevarata.1801 – Din cand in cand, fantanile sa fie sleite, ca se pot arunca vraji si alte muradrii in ele.1802 – Unde-i vorbarie multa, treburile merg anevoie.1803 – Sunt persoane care au primit Sfantul Botez, dar nu-si mai ridica mana dreapta sa fac Semnul Sfintei Cruci.

209

1804 - Zbuciumul si zbuciumul sufletesc nu se pot vindeca si alina, decat cu rabdare, tacere si iertare.

Sa dam Domnului Dumnezeu nostru intreita cantare de slava, iar Nascatoarei de Dumnezeu si Pururea Fecioarei Maria, sa-I cerem cereasca binecuvantare.

AMIN!

210

Cuprins

1 – Iubiti crestini …………………………………………………………………….1 2 – Capitolul I – Rugaciuni! Rugaciuni! Rugaciuni! Cat mai multe rugaciuni………………………..…………………………………33 – Capitolul II – Fara post nu se poate mantui nimeni………………………………………………….………….85 4 – Capitolul III – Milostenia este regina faptelor bune……………………………………………………………….965 – Capitolul IV – Cei morti asteapta imbunatatiri de la cei vii………………………………………………………………….1096 – Capitolul V – Diverse invataturi care nu se regasesc in celelalte capitole……………………………………………………………1267 - Cuprins……………………………………………………….220

211