Metode de învăţare activăsinteza realizata de prof. Baban Valerica, Liceul Teoretic Ovidius C-ta

Ce este învăţarea activă ?

Proces de învăţare adaptat pe interesele , nivelul de înţelegere şi de dezvoltare al participanţilor la proces .

Rezultate generate de învăţarea activă comportament participativ (elevul e activ

răspunde la întrebari, ia parte la activităţi); gandire creativă (elevul are propriile sale

sugestii propune noi interpretari); învăţarea aplicată (elevul devine capabil sa

aplice o strategie de învatare); construirea cunostintelor (elevul indeplineste

sarcini care il vor conduce la intelegere );

1. Metode de predare - învăţare interactivă în grup Metoda predarii / invatarii reciproce (Reciprocal teaching –Palinscar). Metoda “mozaicului”( Jigsaw). Citirea cuprinzatoare Metoda “Cascadei”(Cascade) Metoda invatarii pe grupe mici (“STAD-Student Teams Achievement

Division”) Metoda “turnirului intre echipe” (“TGT-Teams /Games/Tournaments”) Metoda schimbarii perechii (“Share-Pair Circles”) Metoda “Piramidei” Învatarea dramatizata Cubul

2. Metode de fixare şi sistematizare a cunoştinţelor şi de verificare Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual

map); Organizatorl grafic. Matricele; Lanţurile cognitive; Fishbone maps (scheletul de peşte); Diagrama cauza-efect; Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs); Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique); Metoda R.A.I. ; Cartonaşele luminoase; Ciorchinele;

3. Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativităţii

Brainstorming; Starbursting (Explozia stelară); Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono); Caruselul; Multi-voting; Masa rotundă; Interviul de grup; Studiul de caz; Incidentul critic; Phillips 6/6; Tehnica 6/3/5; Controversa creativă; Fishbowl (tehnica acvariului); Tehnica focus grup; Patru colţuri (Four corners); Metoda Frisco; Sinectica; Buzz-groups; Metoda Delphi;

4. Metode de cercetare în grup

Tema sau proiectul de cercetare în grup; Experimentul pe echipe; Portofoliul de grup.

Metoda predării-învăţării reciproce

Prin metoda predării-învăţării reciproce elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi profesori, de a explica colegilor rezolvarea unor probleme.

Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4 în care fiecare are un rol bine definit.

Metoda predării-învăţării reciproce

Rezumatorul - cel care face un scurt rezumat al textului citit;

Întrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare (unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a reactionat aşa? , ce sentimente îl stapâneau? , ce înseamnă?);

Clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu şi să încerce să raspundă întrebărilor grupului;

Prezicătorul - cel care îşi va imagina, în colaborare cu ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.

Metoda predării-învăţării reciproce

Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor literare şi ştiinţifice. Elevii aceleaşi grupe vor colabora în întelegerea textului şi în rezolvarea sarcinilor de lucru, urmând ca frontal să se concluzioneze soluţiile.

Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă, sau pot avea fragmente ale aceluiaşi text. Ei pot lucra pe fişe diferite, urmând ca in completarea lor să fie o strânsă colaborare sau pot lucra pe o singură fişă pe care fiecare să aibă o sarcină precisă.

Metoda predării-învăţării reciproce

Avantajele acestei metode sunt : stimulează şi motivează; ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru

cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le poate folosi apoi şi în mod independent;

dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă;

stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul.

Metoda “mozaicului”( Jigsaw)

Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ; Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru

al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4; Se imparte tema in 4 sub-teme ; Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de

invatare (elevii cu nr.1 –fisa nr.1,cei cu nr. 2 –fisa nr. 2…)

Metoda “mozaicului”( Jigsaw) Fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va

fi insa predata de colegii de grup pe fragmente; Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt

grup…si se vor numi “experti”; ”Expertii” citesc fragmentul care le revine ,discuta intre

ei,hotarasc modul in care vor preda; Se refac grupele initiale si “expertii” predau celorlalti

colegi de grupa ceea ce au studiat; Profesorul ve raspunde intrebarilor la care “expertii” nu

au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele informatii eronate.

Metoda “mozaicului”( Jigsaw)

Avantaje: Anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea

sociala,cand individul isi imagineaza ca propria contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita cu precizie);

Dezvolta interdependenta dintre membrii grupului;

Amelioreaza comunicarea.

Cubul

Se anunta tema pusa in discutie; Se imparte clasa in 6 grupuri; Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate; Pe fetele cubului sunt notate cuvintele: a)”descrie”; b)”compara”; c)”asociaza”; d)”analizeaza”; e)”aplica”; f)”argumenteaza”.

Cubul

Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel încât fiecarei echipe îi revine sarcină de a răspunde unei cerinţe.

Se stabileşte raportorul fiecărei grupe. Elevii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau

etc. Raportorul grupului va prezenta intregii clase

modul in care grupul sau a rezolvat cerinta Se aduc lamuriri, completari de catre profesor.

Cubul

Avantaje: Permite diferentierea sarcinilor de

invatare; Stimuleaza gandirea logica; Sporeste eficienta invatarii(elevii invata

unii de la altii).

Metoda „Organizatorul Grafic” (OG) Organizatorul grafic, ca metodă de învăţare

activă, facilitează esenţializarea unui material informativ care urmează să fie exprimat sau scris, schematizând ideea/ideile. Pe de altă parte, se poate afirma că „organizatorul grafic” este pentru profesor şi/sau pentru elevi o grilă de sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material.

Metoda „Organizatorul Grafic” (OG)Metoda aceasta ajută: Elevii – să poată face o corelare între ceea ce

ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau la ceea ce vor trebui să răspundă.

Profesorii – sunt ajutaţi să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze, să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor pentru a le oferi sprijin.

Metoda „Organizatorul Grafic” (OG) Se poate utiliza pentru prezentarea

structurată a informaţiei în cinci moduri comparativdescriptivsecvenţialde tipul cauză –efectproblematizat

Metoda „Organizatorul Grafic” (OG)

Tehnica florii de nufăr

Se da problema sau tema centrala care se va scrie in mijlocul tablei/planşei;

Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau aplicatiile legate de tema centrala;

Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la H in sensul acelor de ceasornic;

Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale pentru alte cate 8 petale ;

Diagrama cauza - efect

Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si efectul unor procese, evenimente, fenomene, probleme etc.

Obiectiv – stimularea imaginatiei elevilor pentru rezolvarea problemei analizate din mai multe perspective

Diagrama cauza - efect

Etape de realizare

1. Impartirea copiilor in grupe de lucru

2. Prezentarea problemei de discutat

3. Dezbaterea in grup

4. Construirea diagramei cauzelor si a efectului

5. Prezentarea muncii in grup

6. Concluzii- evaluare

Brainstorming

Nimic nu se critică, nimic nu se şterge, fără atitudini sau prejudecăţi, cât mai multe idei!

Metoda are drept scop emiterea unui număr cât mai mare de soluţii, de idei, privind modul de rezolvare a unei probleme, în speranţa că, prin combinarea lor se va obţine soluţia optimă. Calea de obţinere a acestor idei este aceea a stimulării creativităţii în cadrul grupului, într-o atmosferă lipsită de critică, neinhibatoare, rezultat al amânării momentului evaluării .

Brainstorming

Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul unui grup nu foarte mare (maxim 30 de persoane), de preferinţă eterogen din punct de vedere al pregătirii, sub coordonarea unui moderator, care îndeplineşte rolul atât de animator cât şi de mediator. Durata optimă este de 20–45 de minute.

Brainstorming

1. Etapa de pregătire care cuprinde:a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativ;b) faza de antrenament creativ;c) faza de pregătire a şedinţelor de lucru; (pe scurt: reunirea unui grup

preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cât mai multe idei pe o temă;)

2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:a) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezbătut;b) faza de soluţionare a subproblemelor formulate;c) faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continuării demersului

creativ;3. Etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică:a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment;b) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finală.

Brainstorming

Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple: obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare; costurile reduse necesare folosirii metodei; aplicabilitatea largă, aproape în toate domeniile; stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor; dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării

amânate; dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă;

Limitele brainstorming-ului: nu suplineşte cercetarea de durată, clasică; depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit; oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă; uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi; poate să apară fenomenul numit „chiul social“ (când responsabilitatea se împarte

între mai mulţi idivizi, unii depun mai puţin efort).

Starbursting (Explozia stelară)

Starbursting (eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a exploda), este o metodă de dezvoltare a creativităţii similară brainstormingului.

Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei stelare.

Starbursting (Explozia stelară)

Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De ce?, Când?.

Lista de întrebări iniţiale poate genera altele, neaşteptate, care cer şi o mai mare concentrare.

Starbursting (Explozia stelară)

Etape: Propunerea unei probleme; Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale; Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai

multe întrebări şi cât mai diverse. Comunicarea rezultatelor muncii de grup. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea

muncii în echipă. Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de

răspunsuri la unele dintre întrebări.

Metoda palariilor gânditoare

Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul discutiilor, extrage concluzii – clarifica/alege solutia corecta

Pălăria albă – detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia bruta asa cum a primit-o – informeaza

Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se justifica – spune ce simte

Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse, exprima doar judecati negative – identifica greselile

Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?} – genereaza idei noi

Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist posibilitatile, creează finalul. – efortul aduce beneficii

Tehnica 6 / 3 / 5

Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie care circulă între participanţi, şi de aceea se mai numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există:

6 membri în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5 minute (însumând 108 răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)

Tehnica 6 / 3 / 5

Etapele metodei 6/3/5: Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare. Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Elevii

primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane. Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a

activităţii individuale cu cea colectivă. Pentru problema dată, fiecare dintre cei 6 participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu 3 coloane, într-un timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la stânga spre dreapta până ajung la posesorul iniţial. Cel care a primit foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-le şi reconstruindu-le continuu.

Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune. Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.

Tehnica 6 / 3 / 5

Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele: oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima; similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”; încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca

individuală cu cea de echipă; are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi

procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor emise de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc);

Dezavantajele rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix. pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ

Tehnica SINELG

Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii după Estes & Vaughn, 1986

Este o tehnică de lectură analitică a unui text. Tehnica se aplică cu scopul de a:

înţelege sensul unui text compara informaţii noi extrase conştient din text

cu acele cunoştinţele anterioare ale elevului restructura cunoştinţele într-o formă nouă.

Tehnica SINELG

Tehnica constă în citirea cu creionul în mână şi scrierea pe marginea textului a unui sistem de semne pentru înţelegerea sau memorarea conţinutului. În procesul de învăţare, dirijat de către profesor interesează: Ce? Cum? Cât? De ce? citeşte un elev un text ştiinţific.

Etape Activităţi Observaţii şi sugestii

Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru Citiţi, timp de cinci minute, lecţia din manual sau textul primit; marcaţi lateral textul cu următoarele semne:

(√) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce ştiţi sau credeaţi că ştiţi √ = confirmarea);

(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia infirmă/contrazice ceea ce ştiţi (- = infirrnarea);

(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este nouă pentru voi (+ = informaţie nouă);

(?) Puneţi semnul întrebării dacă informaţia este neclară, confuză, dacă nu înţelegeţi, dacă doriţi să aflaţi mai multe despre aspectul respectiv (?neclaritate, informaţii insuficiente).

Nu este necesar să fie marcată fiecare idee prezentată, ci numai cele care au o anumită semnificaţie pentru cititor. Un paragraf poate fi marcat cu unul sau două semne.

Oferiţi texte cu grad mic de încărcare cu informaţii sau solicitaţi elevilor să marcheze doar cu două semne: semnul plus (+) pentru "ştiam" şi semnul minus (-) sau semnul întrebării (?) pentru "asta nu ştiam".

Oferiţi elevilor timp pentru reflecţie asupra a ceea ce au citit '

Activitate în perechi Timp de cinci minute discutaţi cu perechea despre cunoştinţele şi convingerile perso nale care s-au confirmat sau nu, comparând lista de idei proprii cu textul citit şi adnotat (pe marginea căruia au apărut semnele).

Activitate individuală pentru gruparea informaţiilor pe categorii într-un tabel

Alcătuiţi un tabel cu patru coloane. Puneţi în fiecare coloană un semn din cele patru cu care aţi marcat textul, apoi completaţi câte 2-3 informaţii în fiecare rubrică.

Această activitate poate fi propusă elevilor care termină repede de marcat textul.

Activitate frontală Se revine asupra ideilor evocate anterior şi cu care au fost toţi de acord. Se discută dezacordurile, se clarifică unele aspecte, iar dacă textul nu oferă răspunsuri la toate problemele se discută despre posibilitatea studierii altor surse.

Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă dacă apar întrebări sau idei noi ori dacă persistă dezacordul dintre participanţi.

Fishbowl - metoda acvariului

Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interacţiune didactică.

Scaunele din încăpere se aşează sub forma a două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre în încăpere. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problemă controversată (în prealabil au completat jurnalele de activitate cu răspunsuri la anumite întrebări legate de temă).

Fishbowl - metoda acvariului

In discuţie, clarifică şi consolidează; discută aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee trebuie susţinută de dovezi; sunt de acord cu antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare; dacă nu sunt de acord, argumentez poziţia mea.

Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea ce se discută în cercul interior; fac observaţii (scrise) referitoare la relaţii, consens, microclimat, conflict, strategii de discuţie; ei completează nişte fişe de observare, specifice.

Fishbowl - metoda acvariului

Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior trece în exterior şi invers) – rolurile de observator/observat se inversează.

Este indicat să se abordeze, în discuţie, o altă temă/problemă.

Fishbowl - metoda acvariului

Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator, participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid etc. Tehnica are, prin urmare, infinite variante.

Avantaje: îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“, dezbatere, forum, simpozion; asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie; permite schimbarea „programată“ a perspectivei asupra

rolului unui membru al grupului.

METODA FRISCO

Se propune spre analiza o situatie problema:

Se stabilesc rolurile:conservatorulexuberantulpesimistuloptimistul

METODA FRISCO

Dezbaterea colectiva: conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara

a exclude posibilitatea unor imbunatatiri; exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in

practica; pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror

imbunatatiri; optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor

propuse de exuberant. Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile

emise

METODA FRISCO

Avantaje:rolurile se pot inversa.participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc

dar sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,

logice,interpersonale.