Invatare Si Dezvoltare Copil

8/6/2019 Invatare Si Dezvoltare Copil

http://slidepdf.com/reader/full/invatare-si-dezvoltare-copil 1/172

STANDARDE de învăţare şi dezvoltarepentru copilul de la naşterepână la 7 ani

STANDARDEprofesionale naţionalepentru cadrele didacticedin instituţiilede educaţie timpurie



CZU 373.2(083.7)S 76

Standardele au fost elaborate în cadrul Proiectului «Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă»

şi aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum (CMC) la 23 august 2010

Experţi naţionali în elaborarea standardelor: Dr.hab. Aglaida Bolboceanu, dr. Cornelia Cincilei

Expert internaţional: Dr. Mihaela Ionescu, România

Au colaborat: Ala Pînzari (Banca Mondială), Larisa Vîrtosu (UNICEF), dr. conf. Nadejda Velişco (Ministerul Educaţiei),

dr. Lia Sclifos (Proiectul Educaţie Pentru Toţi – Iniţiativa de Acţiune Rapidă)

Experţi naţionali în validarea standardelor:Maria Vrânceanu, Tatiana Turchină, Natalia Zotea, Valentina Lungu, Anatol Bucatca

ISBN 978-9975-9905-9-2

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiStandarde de învăţare şi dezvoltare pentru copilul de la naştere până la 7 ani : Standardeprofesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie /Min. Educaţiei al Rep. Moldova; au colab.: Larisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Velişco [etal.] ; experţi naţ.: Aglaida Bolboceanu, Cornelia Cincilei; expert internaţ.: Mihaela Ionescu.

– Ch. : “Imprint Star” SRL. – 170 p. – (Ajută-l să crească M MARE).3450 ex.ISBN 978-9975-9905-9-2.- - 1. Educaţia preşcolarilor – Standarde.



33

CUPRINS

STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTAREPENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 ANI

A. Dezvoltarea zică, a sănătăţii şi igienei 10

B. Domeniul dezvoltării socio-emoţionale 26

C. Capacităţi şi atitudini în învăţare 50

D. Dezvoltarea limbajului şi a comunicăriişi premisele citirii şi scrierii 60

E. Domeniul dezvoltării cognitive 84

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALEPENTRU CADRUL DIDACTIC

• Standarde profesionale naţionale pentrucadrele didactice din instituţiile de educaţietimpurie 113

• Instrument de evaluare a competenţelorprofesionale ale cadrelor didacticedin educaţia timpurie 129

• Ghid de aplicare a Instrumentuluide evaluare a competenţelor profesionaleale cadrului didactic în baza Standardelorprofesionale pentru cadrele didacticedin educaţia timpurie 149

• Formular de înregistrare a datelor 155













DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALE 9

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ,A SĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEIPERSONALE

B. DOMENIUL DEZVOLTĂRIISOCIO EMOŢIONALE

C. CAPACITĂŢIŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE

D. DEZVOLTAREALIMBAJULUI ŞI ACOMUNICĂRII ŞI PREMISELECITIRII ŞI SCRIERII

E. DOMENIUL DEZVOLTĂRIICOGNITIVE



STANDARDE DE ÎNVĂŢARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU COPILUL DE LA NAŞTERE PÂNĂ LA 7 A10

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, ASĂNĂTĂŢII ŞI IGIENEI PERSONALEA.1. Subdomeniul: Dezvoltarea zică

A.1.1. Aspect specic: Motricitate grosierăStandard 1: Copilul ar trebui să e capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai

corpului cu un scop al mişcării.

A.1.2. Aspect specic: Motricitate năStandard 2: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze mâinile şi degetele

pentru scopuri diferite.

A.1.3. Aspect specic: Dezvoltare senzorio-motorieStandard 3: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze utilizarea

simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) în interacţiunea

cu mediul pentru a-şi orienta mişcările.

A.2. Subdomeniul: Sănătate şi igienă personală

A.2.1. Aspect specic: Sănătatea şi nutriţiaStandard 4: Copilul ar trebui să e capabil să participe la activităţi zice va-

riate.Standard 5: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze o alimentaţie sănă-

toasă variată.

A.2.2. Aspect specic: Îngrijirea şi igiena personalăStandard 6: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze deprinderi de pă-

strare a sănătăţii şi igienei personale.

A.2.3. Aspect specic: Securitatea personalăStandard 7: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze abilităţi de pro-

tecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.






A. Domeniul: Dezvoltarea zică, a sănătăţii şi igienei personaleA.1. Subdomeniu: Dezvoltarea zică

A.1.1. Aspect specic : Dezvoltarea motricităţii grosiereStandard 1: Copilul ar trebui să e capabil să-şi coordoneze muşchii mari ai corpului cu un scop al mişcării.

De la naştere la un an şi jumătate(0-18 luni)

De la un an şi jumătate la 3 ani(19-36 luni)

Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin

1. Îşi ridică ind pe burtă capul şipieptul. • Oferiţi copiilor în perioadelecând e treaz, momente în caresă stea pe burtă. Supraveghea-ţi-l.

• Puneţi-i la dispoziţie obiectecare să poată trase, împinse,ridicate.

• Acordaţi-i spaţiu pentru a se

mişca liber, a încerca să meargă,să se ridice să se caţere.• Jucaţi-vă cu el jocuri în care cân-

taţi şi îi antrenaţi în mişcări mâi-nile şi picioarele.

• Asiguraţi-vă că mediul în carese aă copilul este sigur şi secu-rizat pentru a avea libertate de

mişcare.

12. Merge si aleargă cu uşurinţăschimbând ritmul şi direcţia. • Oferiţi copilului posibilitatea de a alerga, dea sări, de a se căţăra.• Puneţi-i la dispoziţie jucării şi diferite mate-

riale şi echipamente care să-l implice în ac-tivităţi de mişcare (căluţi pentru a călăriţi,cuburi pe care se poate urca, căsuţe din pie-se mari de lego)

• Implicaţi copiii în activităţi care să le solicite

echilibrul, poziţii diferite ale corpului.

2. Dobândeşte control al mişcărilormâinilor şi picioarelor.

13. Merge înapoi.

3. Se rostogoleşte. 14. Se urcă şi coboară din pat saudintr-un scaun al adultului.

4. Îşi caută picioarele şi le aducecătre gură.

5. Stă în şezut cu sprijin din parteaadultului şi mai apoi fără sprijin. 15. Loveşte şi aruncă mingea cucontrol redus al direcţiei şi vi-tezei.6. Se leagănă înainte şi înapoi aju-

tându-se cu mâinile şi genunchiişi mai târziu se târăşte.

7. Se împinge să se ridice în picioa-re, sprijinindu-se de ceva saucineva.

16. Sare pe loc.

8. Merge ţinându-se de mobilier. 17. Stă într-un picior; se ridică învârful degetelor

9. Se apleacă pentru a explora obi-ecte aate pe covor.

18. Merge în linie dreaptă.

10. Încearcă să urce singur(ă) scă-rile.

19. Urcă şi coboară scări, nealter-nând picioarele, independent.

11. Duce obiecte in mâini în timp

ce merge.







A.1.2. Aspect specic : Dezvoltarea motricităţii neStandard 2: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze mâinile şi degetele pentru scopuri diferite.




34. Prinde degetele adultului. • Puneţi obiecte în jurul copilu-lui pentru ca el să ajungă la ele,să le prindă, să le ridice.

• Jucaţi jocuri şi cântaţi cânte-cele în care solicitaţi mişcareamâinilor şi a degetelor (bătutdin palme, cântat la pian, imi-tarea toboşarului, a ploii, a mo-

riştii etc.• Oferiţi feluri de mâncare ce

permit explorarea ei cu dege-tele (cereale, biscuiţi mici etc.)

• Încurajaţi copilul să se joace cu jucării în timpul băii, să le scu-funde, sa le umple cu apă, să legolească etc.)

• Puneţi la dispoziţia copiluluicărţi cu pagini groase, cartona-te, instrumente de scris (creioa-ne de ceară, creioane mai groa-se) şi citiţi şi scrieţi, desenaţi cuel.

43. În majoritatea situaţiilor, dă pagi-nile unei cărţi una câte una.

• Oferiţi activităţi ce permit copilului să le an-treneze prinderea de obiecte în mâini.

• Puneţi-i la dispoziţie jucării şi obiecte dingospodărie cu părţi care se Înşurubează/de-şurubează (de exemplu, borcane cu capac,dar care nu se strică uşor).

• Oferiţi copiilor cărţi cu poveşti, imagini şidaţi libertatea să le exploreze. Încurajaţi acti-

vităţi în grup mic, perechi sau individuale de„lecturare”.

• Puneţi la dispoziţia copiilor materiale de scrisşi încurajaţi-i să scrie şi să deseneze. Aprecia-ţi permanent efortul lor.

35. Caută cu ambele mâini ju-căriile, obiectele şi sticluţeledin jurul său.

44. Mâzgăleşte cu creionul începândsă imite semne, cum ar cercul.

36. Imită gestul de „la revede-re”, de aplauze.

45. Utilizează pensula.

37. Transferă obiecte micidintr-o mână în alta.

46. Deschide uşa, cu ajutor, apăsândpe clanţă şi închizând-o.

38. Goleşte cutii de conţinut.

47. Utilizează unele tacâmuri cores-punzător.

39. Umple cutii cu conţinut

40. Apuca obiecte.

41. Dă paginile unei cărţi mari,deseori mai multe paginiodată.

42. Face semne mari pe hârtiecând i se dau instrumentede scris.







A.1.3. Aspect specic : Dezvoltarea senzorio-motorieStandard 3: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) îninteracţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin61. Răspunde întorcân-du-se după sunetulsau atingerea perce-pută.

• Vericaţi nivelul de zgomot din apro-pierea copilului. Evitaţi expunerea luila sunete puternice.

• Stimulaţi vederea copilului cu jucă-rii care pendulează, pe care le poateprinde. Indicaţi obiecte în jurul copi-lului numindu-le.

• Legănaţi uşor copilul folosind braţe-le, un balansoar sau alte echipamen-te de joacă.

• Oferiţi copiilor obiecte din materialeşi cu texturi diferite.

• Numiţi când vorbiţi cu copilul culori-le, forma, mirosurile, gusturile, tem-peratura aerului etc.

• Explicaţi-le copiilor când mâncareasau alte obiecte sunt prea erbinţisau prea reci şi nu trebuie atinse.

66. Ţine cana şi bea din ea fără casă verse.

• Încurajaţi copilul să bea singur din cană.• Oferiţi oportunităţi de activităţi zice care in-

tegrează mişcarea cu utilizarea simţurilor (jo-cul umbrelor, pictura cu picioarele, mişcărila auzul unor semnale etc.)

• Modelaţi mişcări ale copilului realizândanumite activităţi împreună cu el: dansuri,bătut la tobă, cântat la pian etc.

• Oferiţi jucării şi obiecte din materiale şi tex-turi diferite. Numiţi-le.

62. Focalizează vedereaasupra obiectelor dinapropiere sau depăr-tare.

67. Realizează mişcări artistice împreună cu adultul, cum ar dansul pe muzică sau mişcăriritmice.

63. Explorează mediul cumâinile şi gura.

68. Demonstrează coordonareoculo-motorie în jocurile deconstrucţie, în realizarea puzzle-urilor, în înşirarea de obiecte peaţă etc.

64. Realizează coordona-rea oculo-motorie încadrul anumitor miş-cări (pune obiecte mici într-un recipient maimare).

69. Utilizează în joc obiecte dintexturi diferite (nisip, apă, frun-ze, pluş, plastic, burete etc.)

65. Explorează şi reac-ţionează la texturi şisuprafeţe diferite.





A.1.3. Aspect specic : Dezvoltarea senzorio-motorieStandard 3: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze utilizarea simţurilor (văzul, auzul, simţul tactil, mirosul etc.) îninteracţiunea cu mediul pentru a-şi orienta mişcările.

De la 3 la 5 ani

(37-60 luni)

De la 5 la 7 ani

(61-84 luni)

Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin70. Reacţionează zic cores-

punzător stimulilor dinmediu (îşi îndoaie picioa-rele pentru a ateriza maiuşor, se mişcă mai repedepentru a evita un obstacol,se fereşte, simte mirosurisupărătoare etc.).

• Utilizaţi jocuri care solicităsimţurile şi mişcarea cor-pului: jocuri de imitaţie,cântece cu comenzi etc.

74. Recunoaşte prin atin-gere/pipăit obiecte as-cunse, fără să le vadă.

• Jucaţi jocuri de recunoaştere a formelor, materialelor,sunetelor prin implicarea simţurilor (auz, pipăit, miros):Ce-i ascuns în săculeţ?

• Utilizaţi în jocuri exerciţii de tipul „stop-start”• Propuneţi jocuri cu schimbarea mişcărilor la semnal, la

schimbarea ritmului muzicii; jocuri cu schimbarea direc-ţiei şi vitezei de mişcare

• Jucaţi cu copiii jocul „Roboţelul cu telecomandă”. Solicitaţicopiii să redea în mişcări comenzile auzite.71. Imită animale prin mişca-

re, sunete, îmbrăcăminteetc.

• Jucaţi jocuri în care copiiiinterpretează animale fa-vorite. Le imită mişcările,sunetele. Inventează roluri

75. Răspunde adecvat ladiverse semnale de na-tură diferită (culoare,sunet, simboluri gra-ce).

72. Demonstrează o mai bunăcoordonare oculo-motorie(prinde o minge care saredin pământ).

• Oferiţi oportunitatea dea utiliza echipamentul de joacă din spaţiul de joacădin aer liber.

• Realizaţi trasee cu obsta-cole pe care trebuie să leocolească, să le escaladeze

76. Manipulează păpuşisimple (de ex. păpuşicare pot îmbrăcate pemână, marionete etc.).

• Realizaţi un teatru de păpuşi.

73. Împinge obiecte către odestinaţie, se balansează în scrânciob, alunecă petobogan.

77. Duce un pahar de apăplin dintr-o parte într-alta a camerei fără săverse.

• Implicaţi copiii în acţiuni de ajutorare reciprocă, de aşeza-re a mesei, de curăţenie la măsuţe, la locul de depozitare

a materialelor.




A. Domeniul: Dezvoltarea zică, a sănătăţii şi igienei personaleA.2. Subdomeniu: Dezvoltarea sănătăţii şi igienei personale

A.2.1. Aspect specic : Sănătatea şi nutriţiaStandard 4: Copilul ar trebui să e capabil să participe la activităţi zice variate.




78. Încearcă cu sprijin mişcă-ri de motricitate grosieră şină.

• Oferiţi copiilor câteva orezilnic momente de mişcareliberă.

• Ajutaţi-i zilnic să meargă, săalerge, să se ridice.

• Respectaţi zilnic programulde somn şi ritualurile de di-nainte şi de după somn.

• Jucaţi cu copiii jocuri ce im-plică mişcare şi activitate -zică.

81. Încearcă activităţi noicare necesită mişcări -zice fără sprijinul adul-tului.

• Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minute de activitate zică în ecare zi.• Puneţi-le la dispoziţie echipamente şi obiecte care îi im-

plică în activităţi zice structurate (mişcări însoţite decântec, ritm, de căţărare, de menţinere a echilibrului etc.

• Oferiţi momente de odihnă după activităţi zice79. Demonstrează dorinţa de a încerca noi jocuri şi jucării.

82. Participă activ în jocuri,dansuri, jocuri în aer li-ber etc.

80. Este încântat(ă) când suntutilizate jucării sau obiecte în jocuri ce solicită mişcare.





A.2.1. Aspect specic : Sănătatea şi nutriţiaStandard 4: Copilul ar trebui să e capabil să participe la activităţi zice variate.

De la 3 la 5 ani

(37-60 luni)

De la 5 la 7 ani

(61-84 luni)Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin

83. Participă cu entuziasm în diverse activităţi zi-ce: alergare, căţărare,aruncări, rostogoliri,dans etc.)

• Implicaţi copiii într-o varietate largăde activităţi zice şi mişcare, în diver-se momente ale zilei şi în timpul acti-vităţilor.

• Oferiţi copiilor cel puţin 60 de minutede activitate zică zilnic.

• Faceţi ca activităţile zice să e di-stractive, amuzante.

85. Participă în mod regulat la ac-tivităţi zice de alergare, dans, jocuri sau chiar sporturi.

• Oferiţi zilnic copiilor sucient timp pentru ac-tivităţi în aer liber şi mişcare şi învăţaţi-i noimişcări, supuneţi-i la noi provocări. Exersaţi-le viteza, forţa, precizia.

• Învăţaţi-i pe copii jocuri precum „Statuile”,De-a v-aţi ascunselea” ş.a.

84. Introduce diverse acti-vităţi zice în momen-tele de tranziţie, de tre-cere de la o activitate laalta, de la un spaţiu laaltul.

86. Ajută la realizarea de activităţidomestice care implică mişcare:măturat, adunarea rufelor, aranjarea jucăriilor, mutarea unorobiecte etc.

• Utilizaţi momentele de rutină pentru a-i im-plica pe copii în activităţi zice.





A.2.1. Aspect specic : Sănătatea şi nutriţiaStandard 5: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă .




87. Se hrăneşte prin alăptare,dacă există condiţii propice. • Creaţi un mediu relaxat, propice alăp-tării. Urmăriţi copilul pentru a observacând îi este foame şi când este sătul.

• Faceţi din momentul mesei un momentagreabil şi un prilej de a-l învăţa să mă-nânce independent.

• Discutaţi cu copilului şi învăţaţi-l desprealimentaţia sănătoasă.

91. Începe să recunoască şisă mănânce o mare va-rietate de mâncăruri.

• Stabiliţi ore regulate de masă şi gustare.• Vorbiţi cu copilul despre importanţa alimen-taţiei şi a apei pentru sănătatea organismului. Încurajaşi copilul să bea apă pe parcursul zi-lei.

• Oferiţi copilului posibilitatea de a alege întrecâteva variante de mâncăruri.

• Introduceţi mâncărurile noi împreună cu cele

preferate de copil.

88. Îşi reglează viteza şi intensi-tatea cu care mănâncă.

92. Face diferenţa între lu-cruri care se mănâncă şicele care nu se mănân-că.

89. Consumă o varietate de

mâncăruri din toate grupelede alimente.

93. Poate face alegeri între

diverse opţiuni de mân-care.90. Explorează mâncarea cu

degetele.94. Încearcă mâncăruri noi

când îi sunt oferite.





A.2.1. Aspect specic : Sănătatea şi nutriţiaStandard 5: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze o alimentaţie sănătoasă .

De la 3 la 5 ani

(37-60 luni)

De la 5 la 7 ani


95. Participă la pregătireaunor gustări sănătoase.

• Organizaţi activităţi de preparare a unor salateşi implicaţi-i pe copii în pregătirea lor. Discutaţidespre ecare aliment utilizat şi despre impor-tanţa igienei alimentare şi a unei alimentaţiisănătoase.

• Organizaţi activităţi în care să discutaţi despremâncăruri favorite şi mâncăruri care nu-i plac,să înveţe cum se spală fructele şi legumele şide ce este necesară spălarea lor.

• Implicaţi copiii în activităţi de plantare, creşte-re şi recoltare a unor legume, zarzavaturi.

98. Explică funcţiile benece saudăunătoare ale anumitor alimen-te pentru organismul uman.

• Implicaţi copiii în prepararea, servi-rea şi gustarea unei mese sănătoa-se.

• Discutaţi despre alimente care suntmai sănătoase şi mai nutritive decâtaltele.

• Realizaţi activităţi de joc privind ali-mentaţia, servirea mesei şi compor-tamentul sănătos în timpul mesei, încare copiii joacă roluri diferite (de ex.„De-a restaurantul”).

96. Alege mâncăruri caresunt mai sănătoase de-cât altele, cu sprijinuladultului.

99. Recunoaşte mâncăruri dintr-ungrup de mâncăruri diferite, cusprijinul adultului.

97. Ajută la servirea meseişi îşi apreciază corectporţia de mâncare.





A.2.2. Aspect specic : Îngrijirea şi igiena personalăStandard 6: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.




100. Se relaxează în timpulbăii. • Respectaţi programul de igienă al co-pilului. Faceţi din momentele de igienăpersonală momente agreabile, vorbiţicu copilul, cântaţi-i în timp ce îi faceţibaie, când îi schimbaţi scutecele, când îl îmbrăcaţi etc.

• Arătaţi-i periuţa lui/ei de dinţi şi pastade dinţi pentru copii, precum şi cele

ale celorlalţi.•

104. Lasă să se înţeleagădacă scutecul este udsau plin, arătând spre elsau trăgând de el cândeste atins de adult.

• Modelaţi deprinderile copilului de a se spălape mâini şi a se şterge, de a utiliza toaleta, dea– şi peria dinţii. Apreciaţi-l permanent.

• Utilizaţi poezii, cântece, povestioare despredeprinderile de igienă personală.

• Discutaţi despre reguli de păstrare a igienei

când îl sprijiniţi în formarea acestor de deprin-deri („trebuie să punem mâna la gură cândtuşim sau strănutăm...”, „trebuie să schimbămscutecul dacă este murdar deoarece...” etc.)

• Numiţi stările de disconfort zic cauzate desimptome ale unor boli, de ex. „mă doare bur-tica”, „simt că sunt cald, că mi-e frig” etc.

• Însoţiţi copilul la baie şi apreciaţi eforturile luide a se spăla pe mâini singur şi a de a-şi periadinţii.

101. Reacţionează la stimuliiverbali în timpul momente-lor rutinare de schimbare a

scutecelor.

105. Foloseşte şerveţelepentru a–şi şterge nasul,cu sprijinul adultului.

102. Îşi spală şi îşi usucă mâini-le numai cu sprijinul adultu-lui.

106. Demonstrează interesprivind mersul la toaletăşi o poate folosi în modregulat la 36 de luni.

103. Recunoaşte periuţa dedinţi şi pasta de dinţi.

107. Începe să îşi periezedinţii cu sprijinul adultu-lui.

108. Îşi spală mâinile şi leusucă în momentele po-trivite (înainte de masă,după utilizarea toaleteietc.), cu slabă suprave-ghere.





A.2.2. Aspect specic : Îngrijirea şi igiena personalăStandard 6: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze deprinderi de păstrare a sănătăţii şi igienei personale.

De la 3 la 5 ani

(37-60 luni)

De la 5 la 7 ani


109. În majoritatea situa-ţiilor, foloseşte şerve-ţele pentru a-şi ştergenasul şi le aruncă dupăutilizare la coş;

• Puneţi la dispoziţia copilului permanent şer-veţele pentru a le utiliza la nevoie.

• Supravegheaţi permanent respectarea rutinei în păstrarea igienei (spălatul mâinilor, al dinţi-lor etc.)

• Creaţi un loc unde copiii să îşi poată păstraobiectele de igienă personală (săpunul, piep-tenul, periuţa de dinţi etc.)

• Propuneţi jocuri precum „De-a magazinul”unde copiii pot utiliza produse de igienă per-sonală (săpunuri, şamponuri, geluri de duş,paste de dinţi, bureţi de baie etc.)

Apreciaţi de ecare dată când copilul pune mânala gură când tuşeşte sau strănută şi foloseşteşerveţelul l. Realizaţi jocuri în grup mic în careunii copii sunt medici şi alţii pacienţi. Discutaţidespre simptomele unor boli.

115. Demonstrează independen-ţă în igiena personală (se spa-lă şi se şterge singur pe mâini, îşi acoperă gura cu mâna cândstrănută, când tuşeşte, foloseş-te independent toaleta, folo-seşte batista, se spală pe dinţi).

• Oferiţi zilnic copiilor posibilita-tea de a-şi exersa deprinderile deigienă personală. Încurajaţi copiiicare le respectă şi amintiţi con-stant de importanţa respectăriilor.

• Realizaţi cu copiii cărticele despresănătate. Încurajaţi-i să realizezedesene, aşe, poezioare sau cân-tecele despre regulile sanitare.

110. In majoritatea si-tuaţiilor duce mâna lagură când tuşeşte.

111. Are grijă de nevoilede utilizare a toaletei.

112. Îşi spală mâinile şile şterge înainte demasă şi după utiliza-rea toaletei, fără spriji-nul adultului.

113. Cooperează cu adul-tul în spălarea dinţilor.

114. Spune când simteunele simptome deboală.





A.2.3. Aspect specic : Securitatea personalăStandard 7: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze abilităţi de protecţie faţă de obiecte şi situaţii periculoase.



Indicatori Indicatori Practici de sprijin

116. Reacţionează la atenţio-nări ale adulţilor privind osituaţie periculoasă.

• Supravegheaţi permanent copilulşi folosiţi modalităţi de atenţionarea lor în situaţii periculoase. Utilizaţiaceleaşi semnale pentru a se obişnuicopilul cu semnicaţia lor.

120. Începe să evite perico-lele (aragaz, er de călcat,cuţite), dar nu oferă sigu-ranţa nesupravegherii.

• Folosiţi jucăriile din centrul de joc simbolic saualte centre pentru a discuta despre obiecte şi li-chide periculoase.

• Discutaţi despre accidentele care se pot petre-ce şi ce consecinţe grave pot avea.

• Folosiţi imagini cu pompieri, medici şi discutaţidespre intervenţiile lor în situaţiile periculoase.

• Atrageţi atenţia copiilor asupra necesităţii res-pectării unor reguli când utilizează echipamen-te de joacă pentru a nu se răni sau răni alţi co-pii.

• Utilizaţi povestiri pentru a pune accent pe regu-lile de securitate personală în diverse contexte(pe stradă, în magazine, în locuri publice, în par-cul de joacă etc.). Amintiţi-le permanent reguli-le.

117. Poate distras de la uncomportament periculosprin semnale, vorbe, miş-cări, dar necesită susţinerepentru a se opri.

• Explicaţi copilului permanent moti-vul pentru care interziceţi un anumitcomportament, care este pericolulpe care îl evitaţi („Nu, acolo nu e voie,pentru că....)

121. Demonstrează recu-noaşterea regulilor deprotecţie, chiar dacă nule respectă întotdeauna,şi anticipează consecin-ţele nerespectării aces-tora.

118. Demonstrează că facediferenţa între adulţii care îl îngrijesc şi străini.

122. Acordă atenţie indi-caţiilor privind situaţiilepericuloase („dă-mi, terog, mâna când traver-săm strada”)

119. Urmează unele reguli şirutine stabilite.

123. Spune adultului cândcineva îi face ceva rău.

• Învăţaţi copilul să vorbească despre experienţasa personală când a simţit pericole.















B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţională

B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socialăB 1.1. Aspect specic: Abilităţi de interacţiune cu adulţii Standard 2: Copilul ar trebui să e capabil să ceară ajutorul adultului când are nevoie.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin154. Indică prin sunete, mişcă-

ri, plâns, faptul că are un dis-confort şi vrea atenţie sauajutor.

• Oferiţi cu promptitudine şi răbdareajutor şi atenţie copilului atunci cândacesta are nevoie. Faceţi distincţia în-tre comportamentele sale ce reectă onevoie reală şi cele prin care doar vreasă atragă atenţia adultului.

• Reacţionaţi constant şi ferm în legătu-ră cu comportamente şi obiecte inter-zise sau periculoase pentru copil.

• Facilitaţi identicarea de către copil acomportamentelor adecvate/ inadec-vate prin reacţii verbale sau non-ver-bale de aprobare, respectiv respingerea unor comportamente.

157. Cere ajutorul adultului atuncicând întâmpină o dicultate (nupoate deschide o cutie cu jucării,nu poate asigura stabilitatea tur-nului de cuburi, etc.).

• Răspundeţi pozitiv la întrebările copi-lului şi la cererea de ajutor, sprijiniţi-lconcret să depăşească dicultatea.

155. Anticipează/ testeazăreacţii din partea celor care îl îngrijesc prin diverse com-portamente (de exemplucând vrea să ia un obiectinterzis şi se uită spre adultsă-i testeze reacţia).

158. În timp ce se joacă cu alţi copii,din când în când cere ajutoruladultului şi conrmare din par-tea acestuia.

• Urmăriţi cu atenţie activitatea copilu-lui, încurajaţi-l să continue şi lăudaţi-lpentru ce a reuşit să facă; din când încând asiguraţi-l că sunteţi acolo şi îlsprijiniţi dacă are nevoie.

156. Solicită verbal sau nonverbal sprijin în realizareaunor acţiuni.

159. Începe o activitate după ceprimeşte sugestii sau indicaţiidin partea adultului (de ex să gă-sească o piesă lipsă la o jucărie).

• Plasaţi la dispoziţia copilului obiecte şi jucării şi ajutaţi-l să înceapă o activita-te, stimulându-l cu întrebări, explicaţii.








B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socialăB 1.2. Aspect specic: Abilităţi de interacţiune cu copii de vârstă apropiatăStandard 3: Copilul ar trebui să e capabil să interacţioneze pozitiv cu copii de vârstă apropiată.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin168. Zâmbeşte altor copii. • Zâmbiţi-i des copilului.• Oferiţi copilului posibilitatea de a se aa în

prezenţa altor copii.

171. Se joacă lângă alt co-pil.

• Petreceţi timp cu copilul jucându-vă,daţi-i posibilitatea să se ae în compa-nia copiilor, indiferent de vârstă.

169. Exprimă prin sunete, gesturi,expresii faciale bucuria de a se juca împreună cu alţi copii.

• Răspundeţi pozitiv la sunetele, ţipetele,gesturile copilului prin comportamenteverbale şi non-verbale.

172. Imită comportamentulaltui copil.

• Facilitaţi copilului contactul cu copiidin medii culturale diverse pentru a sefamiliariza cu co-vârstnici aparţinândunor medii sociale, culturale, lingvisticediferite.

170. Îşi exprimă interesul faţă dealţi copii urmărindu-i cu privireaşi imitându-le comportamentul(de ex. comportamentul fraţi-lor).

• Oferiţi copiilor posibilitatea de a se juca şiinteracţiona cu alţi copii (din familie, dar şialţi copii din medii culturale diferite).

••

173. Iniţiază interacţiuni so-ciale cu co-vârstnici.

• Puneţi la dispoziţia copilului jucării cucare se pot juca 2 sau 3 copii deodată.

174. Se bucură de compa-nia copiilor la joacă.

• Creaţi oportunităţi de a se juca împreu-nă copii din medii diverse, ceea ce faci-litează dezvoltarea interacţiunilor carepresupun interdependenţa pozitivă,schimburile culturale (în joc, copiii audcuvinte din alte limbi).

175. Manifestă spontanpreferinţa să se joace cucopiii pe care îi cunoaş-te.

• Asiguraţi copilului ocazia să se joace în mod regulat cu 1 sau 2 copii cu careeste deja familiarizat.











B 1. Subdomeniul: Dezvoltare socialăB 1.4. Aspect specic: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 5: Copilul ar trebui să e capabil să perceapă regulile şi efectele acestora.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin201. Urmează reguli şi rutinesimple legate de hrană,somn.

• Stabiliţi şi respectaţi rutine le-gate de programul de hrană,igienă şi somn, ţinând contatât de particularităţile indi-viduale ale copilului, cât şi decaracteristicile culturale ale fa-miliei.

203. Anticipează şi urmea-ză reguli simple, dacăi se reaminteşte şi cusupraveghere (să pună jucăriile la loc, să nustrice construcţiile altorcopii, comportamentul

la masă etc.).

• Stabiliţi rutine şi reguli care să e respectate în mod regu-lat, dar ţinând cont şi echilibrând în mod exibil nevoileindividuale ale copilului.

• Obişnuiţi-l pe copil să îşi ţină jucăriile în ordine, puneţi-lela dispoziţie cutii şi spaţii de depozitare.

• Repetaţi reguli simple: „Acum mâncăm, înainte să mân-căm trebuie să ne spălăm pe mâini.”; „înainte să ieşim în

curte, strângem jucăriile”.• Lăudaţi copilul pentru respectarea acestor rutine şi regu-li.

202. Asociază anumite com-portamente ale adulţilorcu propriile comporta-mente (se aşteaptă săadoarmă când este pus în

pătuţ, ridică mâinile anti-cipând să e luat din pătuţşi hrănit).

• Manifestaţi în mod constantdisponibilitate şi sensibilitatefaţă de copil, dar şi consecven-ţă în respectarea rutinei speci-ce.

204. Anticipează conse-cinţele nerespectăriiregulilor.

• Prin observare directă şi prin formulare verbală, puneţi-ipe copii în situaţia de a învăţa că ecare context socialare anumite reguli (ex. dacă vreau să mă dau pe tobogantrebuie să stau la rând. Dacă nu stau la rând, ne lovim).

205. Recunoaşte că uncomportament negativatrage reacţii negativedin partea adulţilor.

• Echilibraţi limitele comportamentului cu o serie de alter-native. În acelaşi timp, respectaţi cu consecvenţă regulilepe care le-aţi comunicat şi stabilit cu copiii, de exemplu„ieşim afară doar după ce am adunat jucăriile”.






B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţionalăB 1. Subdomeniul: Dezvoltare socială

B 1.4. Aspect specic: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 6: .Copilul ar trebui să e capabil să îşi asume responsabilităţi, să negocieze şi să participe la luarea deciziilor.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin217. Acceptă interven-

ţiile adulţilor pentru anegocia disputele pri-vind jucăriile.

• Creaţi oportunităţi pentru ca împărţirea jucăriilor să repre-zinte primul pas în învăţareacomportamentelor pro-socia-le. Valoricaţi faptul că aparecu cea mai mare frecvenţă (în

familie, dacă sunt mai mulţifraţi, la locul de joacă ori la gră-diniţă). Modelaţi prin propriulexemplu acest comportament.

218. Menţionează prefe-rinţe şi intenţii simple.

• Creaţi oportunităţi şi încurajaţi copilul să îşi exprime intenţiade a realiza anumite lucruri, pentru a o face cunoscută şi ce-lorlalţi.

• Realizaţi convorbiri pe teme „Mâncarea mea preferată”, „Joculmeu preferat”, etc.

219. Vorbeşte cu alt co-

pil pentru a rezolva unconict, cu ajutoruladultului.

• Daţi copiilor sucient timp pentru a discuta şi negocia îna-

inte de a interveni atunci când apare un conict. Explicaţiimportanţa rezolvării pozitive a conictelor, de ex.Ce bine ne pare când un copil ne dă şi nouă mingea! Ne jucăm frumos îm- preună! Şi noi putem da altor copiii jucăriile noastre!







B 1.4. Aspect specic: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 7: Copilul ar trebui să e capabil să coopereze cu ceilalţi.



Indicatori Indicatori Practici de sprijin

232. Îşi exprimă bucuria de a înprezenţa altor copii sau adulţidin anturaj.

• Manifestaţi în mod constant res-pect faţă de ceilalţi copii şi adulţidin anturajul copiilor.

235. Arată entuziasm pen-tru compania altora (co-pii, adulţi).

• Oferiţi copilului posibilitatea de a în companiaaltor persoane şi lăudaţi-l pentru entuziasmulmanifestat.

233. Manifestă cooperare cuadultul în acţiuni de rutină (deexemplu, întinde mâinile saupicioarele ca să ajute adultul).

• Apreciaţi verbal şi non-verbal in-tenţia copilului de cooperare,

236. Începe să împartă şisă înapoieze jucării altorcopii, cu ajutorul adultu-lui.

• Demonstraţi prin propriul comportament ce în-seamnă să cooperezi cu celălalt, atunci când vă jucaţi cu copilul; puneţi la dispoziţia copilului ju-cării cu care se pot juca în acelaşi timp 2 sau 3 co-pii.

• Oferiţi sprijin pentru împărţirea jucăriilor. Puteţi întreba: „Te mai joci cu jucăria X? Poate acum să oia Y? Vrei să o mai păstrezi?”;

• Modelaţi comportamentul copiilor realizând oactivitate împreună cu copiii (de exemplu, des-enatul) şi aduceţi doar o singură cutie de culori. Întimp ce desenaţi, rugaţi-l pe copil să vă dea creio-nul cu care desenează şi lăudaţi-l pentru gestul

său (ex. Dă-mi, te rog, şi mie creionul galben. Mul-ţumesc! Uite ce desen frumos facem împreună!).

234. Începe să se joace în paralelcu alţi copii.

• Daţi copilului posibilitatea să in-teracţioneze şi să se joace alăturide alţi copii;

• Oferiţi exemple de cooperare cu

ceilalţi în activităţile cotidiene(de exemplu în pregătirea meseişi în alte activităţi casnice).

237. Începe să recunoascăce înseamnă să îi vinărândul.

• Jucaţi-vă în mod regulat cu copilul pentru a exer-sa ce înseamnă să îţi aştepţi rândul şi să e rândultău.







B 1.4. Aspect specic: Dezvoltarea comportamentului pro-social Standard 8: :Copilul ar trebui să e capabil să manifeste empatie faţă de celelalte persoane.



Indicatori Indicatori Practici de sprijin245. Urmăreşte cu privi-

rea inţele care îl în-conjoară.

• Oferiţi copilului o varietate de medii sigu-re pe care să le observe/exploreze.

247. Remarcă dacă cei-lalţi copii sunt triştisau veseli.

• Folosiţi în conversaţiile cu copiii cuvinte care des-criu emoţii (vesel, supărat, furios), încurajaţi copiiisă e atenţi la cei din jurul lor.

246. Reacţionează când oinţă manifestă bucu-rie sau suferinţă.

• Puneţi la dispoziţia copilului oglinzi carenu se sparg şi ocazii pentru a vedea feţe şimanifestări emoţionale diverse.

• Dovediţi respect pentru varietatea mani-festărilor emoţionale în grupuri culturalediferite.

• Modelaţi prin propriul exemplu compor-tamentul empatic faţă de copii, adulţi,animale.

248. Demonstrează con-ştientizarea stăriloremoţionale diferiteprin jocul de rol (deex., alină păpuşa careplânge).

• Oferiţi oportunităţi pentru a identica emoţiile prinfolosirea imaginilor, aşelor, oglinzilor, jocurilor cupăpuşi care reectă culturi diferite.

• Construiţi situaţii imaginare sau descrieţi situaţii încare copilul să identice propriile emoţii şi emoţiilealtor persoane în diverse contexte.

• Încurajaţi copilul să îşi recunoască emoţiile, mode-laţi prin propria expresivitate emoţională compor-tamentul copiilor.










B. Domeniul: Dezvoltare socio-emoţionalăB 2. Subdomeniul: Dezvoltare emoţională

B 2. 2. Aspect specic: Dezvoltarea autocontrolului emoţional Standard 10: Copilul ar trebui să e capabil să-şi adapteze trăirile şi să-şi controleze pornirile impulsive.



Indicatori Indicatori Practici de sprijin281. Se relaxează când se

simte confortabil (când ise vorbeşte calm, este luat în braţe, etc.).

• Asiguraţi confortul copilului stând aproa-pe de el şi comportându-vă conform ruti-nei familiare.

284. Caută sprijin emoţio-nal când trăieşte emoţiiintense.

• Discutaţi probleme legate de emoţii, trans-miţând astfel copiilor ideea că acceptaţi căexistă asemenea probleme şi că le oferiţisprijinul; asemenea discuţii contribuie laconştientizarea de către copil a diferitelorstări emoţionale pe care le experimentea-ză.

282. Încetează să semnaleze(prin sunete şi mişcări) căare un disconfort sau do-reşte ceva, după ce adultull-a sesizat.

• Manifestaţi grijă şi preocupare pentru ne-voile copilului, comportaţi-vă astfel încâtcopilul să simtă că sunteţi aproape de elatunci când schimbaţi elemente de mediu(de exemplu când plecaţi de acasă).

285. Începe să-şi controle-ze pornirile/ impulsurile(spune „nu” obiectelorpe care i se interzice săle ia).

• Organizaţi jocuri cu mişcare la semnale.• încurajaţi copiii să-şi amâne realizarea do-

rinţelor pe un timp.

283. Îşi găseşte singur/ă ali-nare când este obosit/ă,de ex. ţine o jucărie saupledul preferat.

• Puneţi la dispoziţia copilului obiectele cucare este obişnuit şi care îl liniştesc (suzeta,melodia de culcare, jucărie, pled, etc.).









CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 51



Acest domeniu vizează dispoziţii, motivaţii, obişnuinţe, stiluri, atitudini pe carecopilul le manifestă în activitatea de învăţare şi care reectă modul în care acesta

se implică pe sine în procesul învăţării, cum abordează sarcinile şi experienţele de învăţare, cum se raportează la procesul de învăţare: este curios, este creativ, areiniţiativă, stăruie într-o activitate de învăţare?

Toate aceste capacităţi depind în mare măsură de experienţele trecute ale co-pilului şi modul în care cei din jur l-au expus şi l-au stimulat în învăţare, precumşi de temperamentul lui şi contextul cultural în care a crescut; aceste capacităţitraversează celelalte domenii de învăţare, le utilizează ca resurse, dar şi constituiebaza dezvoltării în celelalte domenii. Atitudinile în învăţare au un statut apartepentru că sunt dimensiuni importante ale personalităţii copilului în devenire şi auun impact deosebit asupra învăţării de-a lungul întregii vieţi.

DOMENIUL CAPACITĂŢILOR ŞI ATITUDINILOR ÎN ÎNVĂŢARE CUPRINDE:

- Curiozitatea şi interesul pentru lucruri noi : indică dorinţa de investi-gaţie a copilului, interesul lui de a aa şi căuta informaţii noi, curiozitatea

în situaţii noi şi dorinţa de a învăţa lucruri noi.

- Iniţiativa : indică motivaţia intrinsecă a copilului de a realiza anumite sarci-ni, activităţi, de a se implica în contexte variate de învăţare, de a comunicaşi desfăşura sarcini împreună cu alţi copii sau adulţi.

- Persistenţa în activităţi : vizează capacitatea copilului de a stărui într-oactivitate, de a-şi concentra atenţia şi a duce un lucru la bun sfîrşit, chiar dacă este întrerupt sau distras.

- Creativitate: vizează capacitatea copilului de a utiliza informaţia şi abi-lităţile dobîndite în strategii şi contexte noi, de a-şi extinde propria în-

văţare utilizînd imaginaţia, depăşind tiparele convenţionale ale gîndirii şisituaţiilor curente, de a-şi exprima ideile, opiniile emoţiile în forme noi.




C. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţareC. 1. Subdomeniul: Curiozitate şi interesStandard 1: Copilul ar trebui să e capabil să manifeste curiozitate şi interes, să experimenteze şi să înveţe lucruri noi.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin312. Reacţionează la stimuli noi

(sunet, lumină, mişcare).• Adresaţi-vă copilului strigându-l pe nume

şi liniştiţi-l când manifestă nelinişte;

• Stimulaţi copilul punându-i gradat la dis-poziţie o varietate de stimuli noi (jucării, jocuri care produc sunete, lumini).

314. Manifestă interes pentruactivităţi şi obiecte noi.

• Asiguraţi gradat obiecte noi pe carecopilul le poate explora în mediu. Des-

crieţi copilului locuri noi şi oameni noicând mergeţi în comunitate (uite ma-şina de pompieri, X este)

313. Îşi manifestă curiozitatea prinexplorarea mediului (de ex. în-tinde mâna să prindă ploaia).

• Asiguraţi copilului un mediu sigur şi bo-gat în obiecte/jucării şi surse de stimula-re (vizuală, auditivă, tactilă)

• Observaţi copilul pentru a-i identicapreferinţele, stilurile de învăţare, tempe-ramentul.

• Oferiţi sprijin copiilor care sunt ezitanţi şinu îndrăznesc să exploreze lucruri noi.

315. Pune întrebări despreoameni noi şi obiecte ne-cunoscute.

• Încurajaţi-l pe copil să pună întrebă-ri ind model pentru acesta. în cazulobiectelor cunoscute, întrebaţi „Ceeste acesta?”.

• Răspundeţi cu promptitudine, clarita-te şi pe înţelesul copiilor la întrebărileformulate.






C. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţareC. 1. Subdomeniul: IniţiativăStandard 2: Copilul ar trebui să e capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin325. Are iniţiativa explorării de

spaţii noi.• Jucaţi-vă cu copilul în ecare zi.• Oferiţi multiple posibilităţi de explorare

328 încearcă lucrurinoi şi începe să îşiasume riscuri.

• Daţi sarcini noi copilului şi descrieţi-le.

• Asiguraţi un mediu în care să poatăexplora în siguranţă lucruri noi şi să îşi asume riscuri.

326. Doreşte să facă singur/ă anu-mite lucruri (să mănânce, săbea, să se îmbrace).

• Susţineţi iniţiativa copilului de a se descurca sin-gur

• Daţi copilului posibilitatea de a alege jucării cucare să se joace şi cărţi pe care să se uite/ să lecitiţi.

329. Iniţiază jocuri cualţii.

• Daţi copilului variate posibilităţi săse joace singur şi cu alţi copii.

327. Încearcă anumite activităţi,experienţe sau interacţiuni.

• Respectaţi preferinţele copilului, nu îl forţaţi săfacă lucruri de care momentan se teme. Acorda-ţi-i şansa să îşi asume riscuri, de exemplu, să se întindă după o jucărie sub pat.

330. Alege o activita-te din mai multe şio susţine pentru operioadă scurtă.

• Oferiţi timp şi oportunităţi copiluluipentru a face alegeri.

CAPACITĂŢI ŞI ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 55



C. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţareC. 1. Subdomeniul: IniţiativăStandard 2: Copilul ar trebui să e capabil să aibă iniţiativă în interacţiuni şi activităţi.

De la 3 la 5 ani(37-60 luni)


Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin331. Cere unui copil să se

joace împreună.• Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra în

grupuri mici şi în perechi în cadrul activi-tăţilor.

• Modicaţi activităţile grupului pentru aasigura şi participarea copiilor cu CES.

335. Alege şi desfăşoară o ac-tivitate care se potriveşteintereselor sale.

• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alegeactivitatea şi de a-şi alege partenerii.

332. Găseşte şi utilizeazămateriale pentru a pune în practică o idee (cuburipentru o construcţie).

• Încurajaţi copiii să improvizeze, folosindresursele disponibile (cutii goale de car-ton, materiale din natură, ambalaje, etc.).

• Lăudaţi rezultatele copilului şi încurajaţi-lpentru comportamentele

336. Face planul unei activi-tăţi şi îl pune în practică.

• Exersaţi cu copiii deprinderile elementarede planicare, discutând înaintea unei ac-tivităţi anticiparea desfăşurării acţiunii (deexemplu, Dacă mergem la picnic, de ceavem nevoie? Cum procedăm?)

333. la decizii legate de acti-vităţi şi materiale dintr-ogamă mai largă.

• Oferiţi resurse variate.• Respectaţi iniţiativele şi deciziile copi-

lului, ţinând cont de faptul că pot aveainiţiative în prezenţa copiilor de aceeaşivârstă, dar nu şi în prezenţa altor copiimai mari.

337. Iniţiază jocuri şi activităţicu alte persoane, copii şiadulţi.

• Acordaţi oportunităţi de manifestare a ini-ţiativei: solicitaţi copiilor să propună ocu-paţii, jocuri, subiecte de discuţie, subiectepentru activităţile artistice, etc.

• Oferiţi copiilor posibilitatea de a-şi alegeactivitatea, de a-şi alege partenerii.

334. Propune o idee de pe-trecere a timpului.

• Discutaţi despre iniţiativele şi activităţileadulţilor. Asiguraţi un mediu în care copi-lul să nu se simtă criticat.

338. Exprimă dorinţa de a în-văţa să realizeze anumiteacţiuni de autodeservire,să confecţioneze obiecte, jucării sau să găsească in-formaţii despre obiecteleinteresante.

• Acordaţi timp în ecare zi pentru jocul liberal copilului când acesta iniţiază jocuri.

• Susţineţi iniţiativele care vin din partea co-pilului şi facilitaţi-le accesul la informaţii şimateriale.








C. Domeniul: Capacităţi şi atitudini în învăţareC. 1. Subdomeniul: CreativitateaStandard 4: Copilul ar trebui să e capabil să manifeste creativitate în activităţile zilnice.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin353. Aruncă, loveşte diferite

obiecte pentru a scoate su-nete.

• Jucaţi-vă zilnic cu copilul.• Dovediţi creativitate în jocul cu copilul,

de exemplu folosiţi păpuşi de pluş pen-tru a le transforma în personajele uneimici scenete.

355. Găseşte utilizări noi aleobiectelor, cu îndrumareaadultului (transformă far-furia şi lingura în tobă).

• Demonstraţi ce utilizări noi pot avea ma-terialele şi obiectele. Permiteţi copilului săamestece materiale şi jucării.

354. Foloseşte diverse obiectepentru a construi sau pen-tru a ajunge unde vrea (su-prapune diverse obiecte).

• Schimbaţi în mod regulat obiectele, ma-terialele, jucăriile din mediul copilului;

• Facilitaţi copilului experienţa de a se mur-dări, a face dezordine, punându-i la dispoziţie obiecte şi materiale cu o varietate deculori, texturi, sunete, forme şi mirosuri.

356. Se preface că este cevasau cineva, îşi foloseşteimaginaţia în joc.

• În interacţiunile cu copilul, folosiţi întrebă-ri deschise şi încurajaţi limbajul descriptivpentru a vă povesti ce face.

• Oferiţi materiale, spaţiu şi timp pentru co-pil, pentru a se putea juca

• Stimulaţi copilul să se prefacă a un per-sonaj, să îşi folosească imaginaţia.




D DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI



D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI

PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERIID.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării

D.1.1. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de ascultare şi înţelegere (comunicare receptivă)Standard 1: Copilul ar trebui să e capabil să asculte în scopul înţelegerii semnicaţiei limbajului.

D.1.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă)Standard 2: Copilul ar trebui să e capabil să-şi extindă progresiv vocabularul.Standard 3: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramati-

cal.Standard 4: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze capacitatea de a comunica ecient.

D.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii

D.2.1. Aspect specic: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţiiStandard 5: Copilul ar trebui să e capabil să manifeste interes pentru carte.Standard 6: Copilul ar trebui să e interesat de citit.

D.2.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică; asocierea sunet – literăStandard 7: Copilul ar trebui să e capabil să identice diferite sunete ale limbii.Standard 8: Copilul ar trebui să e capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.

D.2.3. Aspect specic: Conştientizarea mesajului scris/vorbitStandard 9: Copilul ar trebui să e capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în e-

care zi.Standard 10: Copilul ar trebui să e capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri variate.

D.2.4. Aspect specic: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea

unui mesajStandard 11: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare gracă












D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii



D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrieriiD.1. Subdomeniul: Dezvoltarea limbajului şi a comunicăriiD.1.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă)Standard 3: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze capacitatea de a se exprima corect gramatical.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin426. Foloseşte cuvinte cu

valoare de propoziţie

(ex. „Sus” – comunicăfaptul că vrea să e luat în braţe).

• Când vă adresaţi copilului, uti-lizaţi propoziţii simple, corecte

din punct de vedere gramatical.

429. Extinde structurile gramaticalefolosite (asociază substantive, sub-

stantive şi verbe, verbe şi pronumeposesive, substantive şi adjective,substantive şi adverbe).

• Folosiţi în mod constant în vorbire descrierearutinelor zilnice: „Ne-am trezit după somnul

de amiază şi ne pregătim să mergem la joacă:mai întâi mergem la baie, ne spălăm, apoi neschimbăm hainele...”

430. Foloseşte pronumele posesiv „almeu” şi apoi pronumele personalpersoana I singular („Eu”).

• Angajaţi copilul în conversaţii şi adresaţi între-bări deschise, fără să încurajaţi răspunsuri mo-nosilabice.

427. Foloseşte propoziţiilaconice („Mama, pa”).

• Lăudaţi copilul pentru încerca-rea sa de a exprima în propozi-

ţie. Reluaţi propoziţia în formacompletă:”Mama a plecat”.

431. Foloseşte negaţia în vorbireaspontană („Nu”).

• Acceptaţi acest moment al opoziţiei traversatde copil.

432. Începe să folosească pluralul sub-stantivelor corect.

• Jucaţi cu copilul jocuri de tip: „Eu spun una, tuspui multe”.

433. Formulează întrebări (incorectdin punct de vedere gramatical saual topicii).

• Reformulaţi întrebările în forma corectă.

428. Îmbină cuvintele cu-noscute cu onomato-

pee pentru a transmiteun mesaj („Uite mac”).

• Utilizaţi în vorbirea cu copilul unlimbaj simplu, fără diminutive.

434. Formulează propoziţii simple saudezvoltate cu 3, 4 cuvinte.

• Utilizaţi propoziţii dezvoltate în comunicareacu copilul. Încurajaţi exprimarea copiilor în

propoziţii complete.435. Foloseşte verbe la timpul trecut(„Tata a plecat”).

• Când adresaţi copilului întrebări, alocaţi timpsucient pentru ca acesta să vă răspundă.








D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrierii




D.2.1. Aspect specic: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţiiStandard 5: Copilul ar trebui să e capabil să manifeste interes pentru carte .De la naştere la un an şi jumătate

(0-18 luni)De la un an şi jumătate la 3 ani


474. Explorează cărţilecu toate simţurile (văz,tactil, gust, olfactiv).

• Alegeţi şi oferiţi copilului cărţi cartonate, dinmaterial plastic sau care combină diferite textu-ri (material lucios, suprafeţe netede, lână, pâslăetc.).

478. Este atras de cărţi, reviste,imagini şi le priveşte/răsfoieştefără să e asistat.

• Puneţi la dispoziţia copilului di-ferite materiale tipărite (cărţi depoveşti cu/fără imagini, manuale,reviste, albume de fotograi), răs-foiţi şi discutaţi împreună.

475. Se bucură când atin-ge şi cară /transportă/manipulează cărţi.

• Asiguraţi în camera copilului sau într-un loc dincasă o minibibliotecă pentru acesta; este su-cientă aranjarea câtorva cărţi pe rafturi deschisepromovând utilizarea lor independentă de cătrecopil.

479. Vorbeşte despre cărţi. • Iniţiaţi şi încurajaţi comentariilecopilului şi asocierile dintre cărţi-le citite şi experienţa sa de viaţă.

476. Aduce adultului cărţipentru a-i citite. • Părinţii/Adulţii care îl îngrijesc ţin copilul confor-tabil, faţă în faţă sau pe genunchi, urmărind gân-guritul copilului în timpul interacţiunii cu carteapentru „Mai vreau” sau „Stop”.

480. Alege cărţi pentru a-i cum-părate dacă i se spune sa-şi alea-gă un obiect preferat.

• Citiţi copilului în ecare zi 30 deminute.

477. Indică preferinţepentru anumite cărţi.

• Alegeţi cărţi cu rime simple, text predictibil, câte-va cuvinte pe pagină.

DEZVOLTAREA LIMBAJULUI ŞI A COMUNICĂRII ŞI PREMISELE CITIRII ŞI SCRIERII 71

D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrieriiD 2 S bd i l P i l i i ii i i ii




D.2.1. Aspect specic: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţiiStandard 5: Copilul ar trebui să e capabil să manifeste interes pentru carte .De la 3 la 5 ani

(37-60 luni)De la 5 la 7 ani


481. Ştie să răspundă care este şisă prezinte cartea preferată.

• Când citiţi copilului, prezen-taţi titlul cărţii, autorul, dis-cutaţi despre prima şi ultimacopertă.

484. Înţelege ce este titlul, auto-rul unei cărţi.

• Discutaţi cu copilul despre autorul, cărţilor citite,ca şi despre autorul,

485. Este interesat de cărţi des-pre cum se face, cum este(enciclopedii pentru copii).

• Citiţi copilului alături de poveşti, povestiri, basmesau poezii şi cărţi de ştiinţă (despre cum funcţio-nează obiectele, despre anotimpuri, despre viaţaplantelor şi a animalelor...).

482. Cere să împrumute cărţi saaduce cărţi de acasă la grădi-niţă.

• Încurajaţi copilul să împru-mute, să restituie şi să folo-sească cărţile în comun.

486. Discută cu colegii desprece a aat din cărţi.

• Oferiţi copilului posibilitatea de a comunica cuparteneri de aceeaşi vârstă pe teme de interes co-mun.

487. Caută să găsească diferi-

te cărţi în funcţie de interes(despre dinozauri, despre va-poare).

• Daţi copilului posibilitatea de a explora cărţi într-

o librărie, bibliotecă, magazin pentru copii, pentrua-şi identica interesele.

483. Arată interes crescut şi im-plicare în ascultarea şi discu-tarea unei varietăţi de genuri:cţiune/non-cţiune, poeziepentru copii, poezie populară,

basme, reviste cu benzi des-enate.

• Discutaţi cu copilul despreconţinutul textelor citite,despre personajele princi-pale şi calităţile lor.

488. Are un autor sau chiar o se-rie de cărţi de acelaşi autor.

• Creaţi împreună cărţi pe diverse teme interesantepentru copil. Ajutaţi copilul să dea cărţii un titlu, săscrie autorul şi să o ilustreze (Cartea despre mine,Cartea despre familia mea, Cartea vacanţei, Enci-clopedia noastră despre case/animale, Cartea des-

pre excursiile grupei...).489. Demonstrează că ştie cumsă utilizeze şi să păstreze căr-ţile.

• Valorizaţi, lăudaţi copilul atunci când foloseşte co-rect şi întreţine cărţile.


D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrieriiD 2 S bd i l P i l iti ii i i ii




D.2.1. Aspect specic: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţiiStandard 6: Copilul ar trebui să e interesat de citit.De la naştere la un an şi jumătate



490. Exprimă stări de spiritcând i se citeşte (gângu-reşte, zâmbeşte...).

• Alegeţi cărţi cu fotograi şi imagini decopii şi adulţi, cu fotograi ale obiectelorsimilare mediului imediat al copilului.

494. „Citeşte” pe cartea prefera-tă pentru adult sau indepen-dent.

• Când citiţi copilului schimbaţi rolurile,astfel încât copilul poate deveni povesti-tor şi adultul poate asculta povestea.

491. Indică imagini de pe car-te dacă acestea sunt denu-mite.

• Denumiţi imaginile cărţilor, revistelor pecare le răsfoiţi împreună cu copilul şi în-curajaţi copilul să facă acelaşi lucru.

495. Doreşte ca povestea pre-ferată să îi e citită în maimulte rânduri.

• Acceptaţi rugămintea copilului de a recitide mai multe ori o poveste preferată.

492. Se concentrează pentruperioade scurte de timpatunci când se uită pe căr-ţi.

• Oferiţi copilului şansa de a interacţiona cucărţi de câte ori îi face plăcere, în momen-tele în care este odihnit şi bine dispus.

496. Reţine fraze, cuvinte dinpovestea preferată.

• Folosiţi în vorbirea curentă fraze, expresiidin poveşti; amintiţi copilului despre cepoveste este vorba.

493. Urmăreşte şi „citeşteimaginile” cărţii preferateasistat de un adult.

• Creaţi o carte/o poveste în care persona- jul principal să e copilul şi întâmplărilede peste zi; folosiţi fotograi ale copiluluipentru a ilustra cartea.

497. Recită o strofă sau repetăultimul vers al unei poeziipreferate sau redă cuvinte,expresii, sintagme, din po-vestea preferată.

• Citiţi copilului cărţi din cultura proprie/diferită de a dvs., poezii din folclorul co-piilor sau aparţinând autorilor clasici/pentru copii.


D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrieriiD 2 Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii




D.2.1. Aspect specic: Participarea în experienţe cu cartea; cunoaşterea şi aprecierea cărţiiStandard 6: Copilul ar trebui să e interesat de citit.De la 3 la 5 ani



498. Se preface că citeşte păpu-şilor sau pentru alţi copii.

• Ajutaţi copilul să înţeleagă că se citeş-te de la stânga spre dreapta, de sus în jos, urmărind uneori textul atuncicând citiţi.

500. Doreşte să răsfoiască şi săcitească independent.

• Puneţi la dispoziţia copilului şi cărţi cutext puţin pe care acesta îl poate citi saumemora.

501. Este interesat de citit şi în-cearcă să citească poveştilefavorite.

• Încurajaţi copiii să citească unii altora.

502. Este interesat de cărţi des-pre aspecte foarte diferite alevieţii.

• Puneţi la dispoziţia copilului cărţi desprecopii care arată şi trăiesc la fel/diferit, des-pre cum ne facem prieteni, despre bucu-ria de a avea fraţi/surori.

499. Citeşte cuvinte cunoscuteetichetate în sala de grupă. • Etichetaţi lucrurile copilului, lucrărilesale, produsele activităţii sale ca şi di-ferite spaţii din sala de grupă (bibliote-că, colţul păpuşii, masă pentru scris...).

503. Diferenţiază un text în pro-ză de unul în versuri. • Citiţi copilului poeziile preferate de maimulte ori; indicaţi ecare cuvânt pe mă-sură ce îl citiţi; subliniaţi faptul ca între cu-vinte există spaţii libere, ca unele cuvintesunt scrise cu mai multe/mai puţine lite-re.

504. Stă şi asistă în momente delectură fără să deranjeze, ră-

mâne până la nalul lecturii.

• Extindeţi durata de timp în care citiţi copi-lului până la 30-40 minute.






D.2.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică, asocierea sunet-literăStandard 7: Copilul ar trebui să e capabil să identice diferite sunete ale limbii.De la naştere la un an şi jumătate



505. Imită sunetele emise dealte persoane.

• Vorbiţi cu copilul într-un ritm moderat, în scopul inteligibilităţii pronunţiei.

508. Completează versurile fami-liare prin continuarea versului început sau a cuvântului nal.

• Jucaţi jocuri de tip karaoke sau în-cercaţi împreună să fredonaţi ver-surile având la dispoziţie doar liniamelodică (negativul).

• Puneţi la dispoziţia copilului casetede muzică pentru copii. Ascultaţi şifredonaţi împreună.

• Improvizaţi cântecele cu cuvinte înrimă.

506. Începe să conştientizezediferenţa dintre sunete şi săreacţioneze la acestea (su-netul unui tunet poate săsperie).

• Jucaţi jocuri pentru dezvoltarea capaci-tăţii de discriminare auditivă (ex. jocuricu sunete produse de diferite instru-mente muzicale: batem la tobe, suămla uier, cântăm la orgă sau cele produ-se de diferite obiecte din gospodărie).

509. Recită sau cântă rime familia-re individual sau împreună cualţi copii.

507. Rosteşte ultimele cuvintedin rime uşoare cu asisten-ţă.

• Recitaţi copilului versuri simple saucântaţi împreună cântece pentru copii.

510. Imită ritmul şi tempoul unorpaterne sonore (bate din pal-me mai repede sau mai încet,vorbeşte mai repede sau mai încet)






D.2.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică, asocierea sunet-literăStandard 7: Copilul ar trebui să e capabil să identice diferite sunete ale limbii.De la 3 la 5 ani



511. Demonstrează creşte-rea conştientizării sunete-lor iniţiale ale unui cuvântprin identicarea lor cu/fără ajutor.

• Jucaţi jocuri de identicare asunetelor iniţiale ale cuvintelorutilizând la început cuvinte care încep cu vocale: A, E, I, O, U prinintermediul diferitelor jocuri detip „Spune cu ce începe”.

514. Demonstrează creştereaconştientizării suneteloriniţiale şi nale ale unui cu-vânt prin identicarea lorfără ajutor.

• Implicaţi copilul în activităţi şi jocuri de limbaj.”.

512. Devine conştient cămai multe cuvinte începcu acelaşi sunet (b – bu-nic, bucătar, banană...).

• Organizaţi jocuri/activităţi încare copilul ar trebui să diferen-ţieze anumite sunete prin inter-mediul diferitelor jocuri de tip„Spune cu ce începe”.

515. Alege din imagini obiec-te care încep cu acelaşi su-net.

• Jucaţi jocuri cu jetoane reprezentând diferiteobiecte; sortaţi obiectele după diferite criterii,precum sunetul iniţial/nal al cuvântului repre-zentat.

513. Rosteşte corect toatevocalele şi majoritateaconsoanelor.

• Faceţi posibilă participarea copi-lului în jocuri precum repetareasilabelor, cuvintelor.

516. Desparte cuvinte în sila-be cu ajutor.

• Jucaţi jocuri de corespondenţă între prenumelecopilului, al dvs. si al altor cunoscuţi şi numărulde silabe pe care astea îl conţin.

517. Începe să creeze cuvintenoi prin înlocuirea sunetu-lui iniţial (lac, rac, sac).

• Implicaţi copilul în jocuri cu sunete sau silabe.

518. Identică rime ale cu-

vintelor familiare în jocuri,cântece, poezii.

• Încurajaţi copilul să creeze rime; le puteţi nota

pentru ale citi ulterior.519. Rosteşte corect toate vo-

calele şi consoanele.• Organizaţi jocuri cu onomatopee care implică ros-

tirea combinaţiilor mai dicile de vocale si consoa-ne: sssssss, psst, cra-cra-cra, fâl-fâl-fâl. etc.

• Puneţi la dispoziţia copilului în timpul jocurilor desortare, de corespondenţă, jetoane cu obiecte alcăror nume este mai dicil de pronunţat: extrate-

restru, sufragerie, enciclopedie, castravete etc.


D. Domeniul: Dezvoltarea limbajului, a comunicării şi premisele citirii şi scrieriiD.2. Subdomeniul: Premisele citirii şi scrierii




D.2.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică, asocierea sunet-literăStandard 8: Copilul ar trebui să e capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.De la naştere la un an şi jumătate



520. Imită sunete pe măsură ce ur-măreşte pe cărţi diferite obiectesau cuvintele asociate lor (ima-ginea unui tren, cuvântul tren,asociat cu UUU…).

• Stimulaţi copilul să verbalizezeimaginile întâlnite; apreciaţi ni-velul său de comunicare.

521. Cântă sau recită cântece şipoezii care includ sunete/litere(„A, a, a, acum e toamnă, da”).

• Cântaţi împreună cântece care includsunete (diferite onomatopee, vocalele,alfabetul).

522. Începe să înţeleagă faptul cătipăritura reprezintă cuvinte.

• Urmăriţi cuvintele atunci când citiţi co-pilului; indicaţi imaginea obiectului şicuvântul corespunzător.

523. Cere să i se citească titlul şianumite pagini preferate ilustra-

te.

• Citiţi copilului respectând alegerea sa;ajutaţi-l să decidă asupra lecturilor pre-

ferate.





ş

D.2.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică, asocierea sunet-literăStandard 8: Copilul ar trebui să e capabil să pună în corespondenţă simboluri abstracte cu sunete.De la 3 la 5 ani(37-60 luni))


Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin524. Asociază literele din pro-

priul nume cu sunetele cores-punzătoare.

• Încurajaţi încercarea/reuşita co-pilului de a identica literele cu-prinse în prenumele său.

526. Recunoaşte litere mari/micide tipar şi le pune în cores-pondenţă cu sunetul asociat.

• Indică diferite litere, cuvinte din mediul în-conjurător. Jucaţi jocuri de tipul „Spune undes-a oprit roata”.

525. Asociază unele sunete culitera corespunzătoare (literămare/mică de tipar) în cuvinteuşoare/simple, familiare (mo-nosilabice sau bisilabice).

• Puneţi la dispoziţia copilului puz-zle cu litere şi citiţi cărţi cu literelealfabetului.

527. Poate determina câte sune-te sunt incluse într-un cuvântde maxim 5 litere, uneori cusprijin.

• Ilustraţi poeziile/cântecele pe care le memo-rează copilul îmbinând scrierea unor cuvintesimple (monosilabice sau bisilabice) cu ima-gini.





ş

D.2.2. Aspect specic: Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică, asocierea sunet-literăStandard 9: Copilul ar trebui să e capabil să aprecieze şi să folosească limbajul scris şi tipăritura în ecare zi.De la naştere la un an şi jumătate



528. Manipulează cărţile spe-cice vârstei (din materialtextil, carton tare sau plas-tic) şi învaţă să le poziţione-ze corect.

• Adultul reprezintă un model pentrucopil în modul în care poziţioneazăcartea, întoarce paginile, întreţine/respectă cartea.

531. Învaţă să întoarcă paginile căr-ţii una câte una.

• Apreciaţi copilul în încercarea sa de a în-treţine cartea.

529. Învaţă să întoarcă pagini-le cărţii cu asistenţă.

• În timp ce citiţi copilului, exersaţi sus-ţinerea, poziţionarea corectă şi întoar-cerea paginilor cărţii.

530. Se concentrează pe ima-gini sau pe sunetele emisede carte.

• Puneţi la dispoziţia copilului diferitetipuri de cărţi: tridimensionale, careemit sunete, care conţin texturi diferi-te – pe care le puteţi explora împreu-nă.

532. Poziţionează corect cărţilecând le explorează indepen-dent.

• Ajutaţi copilul să corecteze poziţia încare susţine cartea. Reluaţi conceptelede autor, titlu, copertă arătându-le.







D.2.3. Aspect specic: Conştientizarea mesajului scris/vorbitStandard 10: Copilul ar trebui să e capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite.De la naştere la un an şi jumătate



544. Se amuză când răs-foieşte cărţi tridimen-sionale sau care emitsunete.

• Citiţi copilului cu bucurie, râdeţi împreună, învăţaţi-lca lectura produce bucurie, amuzament.

546. Răsfoieşte cu plăcerecărţi despre categorii deobiecte (jucării, animale,meserii, plante).

• Citiţi materiale diferite în prezenţacopilului, de la pliante de la Zoo,muzee sau parcuri de distracţie, lareviste auto, harta metroului sau aoraşului, reviste de modă sau cartede bucate

545. Răsfoieşte cu plăce-re cărţi despre rutinezilnice (servirea mesei,spălatul).

• Citiţi copilului cărţi diferite. Faceţi legătură cu expe-rienţa de viaţă a copilului.





D.2.3. Aspect specic: Conştientizarea mesajului scris/vorbitStandard 10: Copilul ar trebui să e capabil să folosească mesajele scrise/vorbite pentru scopuri diferite.De la 3 la 5 ani(37-60 luni))


Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin547. Identică şi foloseşte o va-

rietate de materiale tipărite(cărţi, reviste, ziare, reţete,prospecte, cutii de jucării, cutiide alimente)

• Arătaţi copilului şi răsfoiţi împreună mate-riale diverse care transmit informaţii: car-te de telefon, manuale de funcţionare aobiectelor casnice, pliante, bilete de teatru,chitanţe de cumpărături.

550. Identică mesaje scrise înmediul familiei sau în salade grupă.

• Încurajaţi copilul să identice şi sătransmită semnicaţia unor simbolu-ri, mesaje întâlnite.

• Aşaţi în sala de grupă/acasă diversemesaje scrise.

548. Înţelege rolul tipăriturii(transmiterea unui mesaj).

• Asamblaţi împreună o jucărie urmărind in-strucţiunile de pe pachet/cutie.

551. Utilizează imagini ca sur-se de informaţie (utilizeazăsemne pentru completareacalendarului naturii).

• Realizaţi un calendar pentru a vă ajutacopilul să îşi reamintească ce aţi lucratsau evenimente speciale ale familiei.Discutaţi cu copilul despre cum artrebui să ne îmbrăcăm urmărind sta-rea vremii la TV sau rubrica Meteo dinziar.

549. Foloseşte semne/simboluridin mediul ambiant.

.

• Permiteţi copilului să apese butonul unuilift, să folosească telecomanda televizoru-lui sau tastele unui telefon mobil, compu-ter.

552. Recunoaşte etichete di-verse în mediu care facili-tează înţelegerea acestuia(ambalaje de produse) saureclame.

• Concepeţi împreună bilete pentru in-trare la spectacolul preferat îmbinânddesenul cu scrierea cu litere şi utiliza-rea cifrelor.





D.2.4. Aspect specic: Însuşirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj.Standard 11: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze diferite modalităţi de comunicare gracă.De la naştere la un an şi jumătate



553. Lasă urme prin apăsare înplastilină, cocă de modelat; lasăamprente colorate cu ajutoruldegetelor pe coli de hârtie.

• Puneţi la dispoziţia copilului ma-teriale care să permită exersareamusculaturii ne. Încurajaţi co-pilul mic să mănânce cu mâna

556. Mâzgăleşte şi lasă urme pehârtie cu un anumit scop.

• Daţi copilului posibilitatea de a desenape suprafeţe mari.

554. Apucă şi ţine în mână diferiteinstrumente de

scris: creioane cerate, markere,creioane colorate mai groase

• Asiguraţi copilului un spaţiu cuinstrumente pentru scris şi foimari (tip A3)

557. Descrie ceea ce a desenat /scris sau ce a reprezentat.

• Scrieţi pe lucrarea copilului comentariileşi descrierea pe care o face acesta.

558. Utilizează fără sprijin instru-mente de comunicare gracă:creioane, creioane cerate, mar-kere, pensulă.

• Desenaţi împreună, astfel încât copilul săpoată observa poziţia instrumentelor descris şi a corpului.

• Exploraţi utilizarea cât mai multor instru-

mente.555. Mâzgăleşte spontan, apoi

trasează linia verticală.• Încurajaţi copilul atunci când

doreşte să utilizeze instrumentede scris

559. Trasează linia orizontală. • Asiguraţi copilului suprafeţe diferite pen-tru exersarea scrisului (la masă, pe şevalet,pe plăci de faianţă cu acuarele, pe perete,vara cu apă, etc.).

560. Face puncte.561. Desenează cercul.

562. Colorează nerespectând con-turul.

• Nu insistaţi asupra respectării coloratului în contur în această etapă de vârstă. Pu-neţi la dispoziţia copilului pentru scris foiA3 sau suprafeţe mari.

563. Începe să deseneze oameni– capete şi membre care pornescdirect de la cap.

• Ajutaţi copilul să deseneze pornind de laconturul mâinii, în locul degetelor feţe cudiferite expresii faciale (bucurie, tristeţe).




E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂŞI CUNOAŞTEREA LUMII



Ş ŞE.1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme

Standard 1: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect.Standard 2: Copilul ar trebui să e capabil să observe, să compare şi să evalueze experienţe, ac-

ţiuni, evenimenteStandard 3: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi

experienţe.Standard 4: Copilul ar trebui să e capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări,

situaţii, probleme şi provocări.

E.2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cu-noaşterea şi înţelegerea lumii

E.2.1. Aspect specic: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări nu-merice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, înţelegerea modelelor,măsurare)

Standard 5: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numera-ţiei.

Standard 6: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze cunoştinţe despre mărime, formă,greutate, înălţime, lungime, volum.

Standard 7: Copilul ar trebui să e capabil să identice şi să numească forme ale obiectelor.Standard 8: Copilul ar trebui să e capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasicare, mă-

surare a obiectelor.

E.2.2. Aspect specic: Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul,metode ştiinţice)Standard 9: Copilul ar trebui să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie

prin observare şi manipulare de obiecteStandard 10: Copilul ar trebui să e capabil să folosească instrumente şi metode specice pentru

investigarea mediului Standard 11: Copilul ar trebui să e capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii Standard 12: Copilul ar trebui să e capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului

şi Spaţiului Standard 13: Copilul ar trebui să descopere omul ca parte a lumii vii şi inţă socială.

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ŞI CUNOAŞTEREA LUMII 85

GÂNDIREA LOGICĂ, CUNOŞTINŢE ELEMENTAREMATEMATICE, CUNOAŞTEREA ŞI ÎNŢELEGEREA LUMII



În primii ani de viaţă se petrec schimbări spectaculoase în capacităţile cognitive alecopilului. El ajunge să cunoască şi înţeleagă mai bine lumea zică şi socială din jurullui şi îşi dezvoltă abilităţi de gîndire, observare, imaginaţie, rezolvare de probleme.Ia contact cu numerele, cu culorile, cu materiale lichide si solide, cu texturi diferite,cu instrumente diferite. Domeniul dezvoltării gîndirii logice, matematice, ştiinţice,precum şi al cunoştinţelor despre lume şi al conexiunilor dintre fenomene reprezintăo bază importantă în devenirea copilului, ce nu se limitează doar la cunoştinţe ne-cesare intrării în şcoală.

Dezvoltarea cognitivă este esenţială pentru viaţa de zi cu zi. Ea se referă la proceseleprin care copiii dobîndesc capacitatea de a gîndi, de a asimila şi a utiliza informaţia pecare o receptează. Dezvoltarea capacităţilor psihice se realizează prin interacţiuneacopilului cu mediul zic şi social, prin care copiii construiesc mental noi concepte,le descoperă. Totodată copiii învaţă multe lucruri de la adulţi şi de la alţi copii. Acestproces de învăţare prin învăţare şi descoperire se realizează pe multiple căi: prin lim-baj, gîndire logică, reprezentare spaţială, gîndire creativă, muzicală, implicarea miş-cărilor corpului etc.

De aceea este foarte important ca prin activităţile în care sunt implicaţi copiii să esolicitaţi să:- analizeze relaţii între obiecte, evenimente, persoane (asemănări, deosebiri, aso-

cieri), pentru a descoperi cauzalitatea, gîndirea critică, rezolvarea de probleme.

- înţeleagă şi să utilizeze numerele şi numeraţia, operaţiile matematice, măsura-rea, gruparea, sortarea, ordonarea, operaţii esenţiale în viaţa de zi cu zi.- înţeleagă lumea naturală şi să poată face predicţii; acestea se referă la gîndirea

ştiinţică, care ajută copiii să aplice şi să îşi testeze cunoştinţele prin investigaţieşi vericare.

- înţeleagă cum interacţionează oamenii între ei şi cu mediul înconjurător, caresunt condiţiile necesare vieţii.

Toate aceste activităţi contribuie fundamental la dezvoltarea cognitivă a copilului.


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme



Standard 1: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze conştientizarea relaţiei cauză-efect.De la naştere la un an şi jumătate(0-18 luni)


Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin575. Urmăreşte un obiect care a

căzut.• Puneţi la dispoziţia copilului jucării care

emit sunete.• Răspundeţi la acţiunile copilului, stimu-

lându-l şi încurajându-l să interacţioneze

cu obiectele.• Demonstraţi şi explicaţi-i relaţiile dintreobiecte şi fenomene, de ex. ce se întâm-plă dacă aruncă jucăria din pătuţul lui.Oferiţi copilului experienţe care pun învaloare relaţia cauză-efect (dacă lovesccu mingea un obiect se răstoarnă, dacăapăs pe un buton se aprinde lumina

etc.).

579. Experimentează pentrua observa efectele proprii-lor acţiuni asupra obiecte-lor şi asupra celorlalţi.

• Oferiţi copiilor materiale diverse, si-gure şi adecvate vârstei pentru a leputea manipula şi acţiona asupralor.

576. Utilizează mişcări, sunete, ges-turi pentru a observa impactullor asupra interacţiunilor şi me-diului.

580. Observă acţiunile ce-lorlalţi pentru a remarcaefectul acţiunii lor asupraobiectelor şi persoanelor.

• Demonstraţi-i diverse experimentece exemplică relaţia de cauză-efect. Însoţiţi acţiunile dumneavoastră deexplicaţii. Repetaţi-le.

577. Acţionează asupra obiectelorpentru a obţine un sunet, o miş-care care îi face plăcere.

581. Se joacă cu anumiteobiecte cu care are voiesau nu are voie ştiind că vaatrage atenţia adultului.

• Oferiţi-i diverse jucării. Supraveghea-ţi permanent copilul şi ţi consec-vent în a-i permite să se joace doarcu anumite jucării şi a-i interzice să

folosească altele.578. Repetă anumite mişcări pen-

tru a cauza aceleaşi efecte.582. Demonstrează că începe

să înţeleagă relaţia cauză-efect (dacă stingi lumina,se face întuneric).

• Oferiţi permanent explicaţii ale rela-ţiei cauză-efect., ce se întâmplă cândacţionăm asupra unor obiecte. Lăsaţicopilul să experimenteze sub atentăsupraveghere.





S d d 2 C il l b i ă bil ă ă b ă i ă l i i i i



Standard 2: Copilul ar trebui să e capabil să să observe, să compare şi să evalueze experienţe, acţiuni, evenimente.De la naştere la un an şi jumătate



590. Urmăreşte acţiunile celorlalţi. • Jucaţi-vă cu copilul cântând, ges-ticulând, emiţînd sunete.

• Oferiţi copiilor jucării şi obiecte

diferite ca formă, culoare, suneteemise, pentru a le putea compa-ra. Însoţiţi jocul copilului de ex-plicaţii.

• Arătaţi-i copilului obiecte din jurindicându-le cu mâna.

593. Imită acţiuni văzute în altemomente şi contexte.

• Apreciaţi eforturile copilului de a încercaprin imitare acţiuni noi, văzute în diversecontexte.

• Demonstraţi, explicaţi şi implicaţi copilul în activităţi de comparare a obiectelor înfuncţie de mărime, formă sau alte caracte-ristici.

• Valoricaţi orice moment al zilei pentru asurprinde comparaţii între acţiuni şi obiec-te.

591. Explorează în moduri diferiteobiectele, ducându-le la gură,

mişcându-le, zornăindu-le, arun-cându-le.592. Imită mişcările, gesturile şi su-

netele emise de alţii.594. Constată şi descrie asemă-

narea sau deosebirea dintredouă obiecte de acelaşi tip (ominge este mai mare decâtalta, fusta mea e la fel cu cea aMariei etc.)





Standard 3: Copil l ar treb i să e capabil să tili e e e perienţele trec te pentr a constr i noi e perienţel l i j ă l i j ă l 3 i



Standard 3: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe,De la naştere la un an şi jumătate(0-18 luni)


Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin604. Zdrăngăne un obiect sau o

jucărie care ştie că emite sunetepentru a o auzi.

• Oferiţi copiilor jucării diverse, din ma-teriale diferite care emit sunete diferiteprin acţiuni diferite asupra lor.

606. Generalizează idei por-nind de la experienţe ante-rioare, de ex. observă cumadultul suă în mâncare

pentru a o răci şi suă şi el/ea la următoarea masă.

• Explicaţi acţiunile dumneavoastrăpentru a le înţelege copilul şi a le uti-liza şi el în contexte similare. Implica-ţi-l în activităţi rutiniere.

605. Conştientizează permanen-ţa (realizează că persoanele şiobiectele există şi după ce nu semai văd)

• Jucaţi jocuri care sprijină înţelegereapermanenţei obiectelor (ascunderea lorşi revenirea lor

607. Înţelege din propria ex-perienţă funcţionalitatea/utilizarea unor obiecte co-tidiene (mătura este pen-tru a mătura, umbrela estepentru ploaie etc.).

• Numiţi permanent obiectele pe carele folosiţi şi pentru ce le folosiţi.

• Realizaţi jocuri de rol în care copiii săpoată utiliza diverse obiecte pentruacţiunile pentru care sunt destinateapelând la experienţa lor anterioară.

608. Realizează că modul încare o persoană se îmbra-că depinde de vremea deafară.

• Organizaţi activităţi în grupuri mici în care copiii pot confecţiona hăi-nuţe pentru păpuşi pentru diverseanotimpuri, din variate materiale şiutilizând diferite tehnici.



Standard 3: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţeD l 3 l 5 i D l 5 l 7 i



Standard 3: Copilul ar trebui să e capabil să utilizeze experienţele trecute pentru a construi noi experienţe,De la 3 la 5 ani(37-60 luni)


Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin609. Utilizează noile informaţii şi

cuvinte achiziţionate în activi-tăţi.

• Oferiţi copiilor zilnic posibilitatea de adesfăşura jocuri simbolice. Introduceţimateriale noi în centrul de joc simbolicpentru a stimula utilizarea de noi infor-

maţii şi cuvinte.

611. Explică o nouă situaţiesau o problemă pornindde la experienţele sale an-terioare („Da. Facem aşa,

că şi mie mi s-a întâmplatla fel, când eram….”)

• Supuneţi-i la probleme noi care nece-sită soluţii ce se bazează pe experienţalor anterioară. Solicitaţi explicaţii sauargumente pentru soluţiile pe care le

propune copilul sau alţi copii.

610. Utilizează informaţia dobân-dită pe o anumită cale pentru ao aplica într-un alt context, într-un alt mod (de ex.: construieştedin cuburi un castel, aşa cum l-avăzut într-o carte cu poveşti).

• Organizaţi activităţi în grupuri mici şipropuneţi sarcini care necesită transfe-rul de informaţie şi experienţă („Haide-ţi să facem un magazin cu etaje, undesunt numai produse pentru copii. Cemagazine ar putea înăuntru?”)

612. Explică faptul că o per-soană este aceeaşi chiardacă este costumată,poartă mască sau este ma-chiată.

• Implicaţi copiii în jocuri simbolice şidramatizări, punându-le la dispoziţiecostumaţii diferite, măşti etc. Încuraja-ţi-i să joace roluri diferite.



Standard 4: Copilul ar trebui să e capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări situaţii probleme provocăriDe la naştere la un an şi jumătate De la un an şi jumătate la 3 ani



Standard 4: Copilul ar trebui să e capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme, provocări.De la naştere la un an şi jumătate(0-18 luni)


Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin613. Ajunge la o jucărie sau un

obiect care s-a îndepărtat rosto-golindu-se.

• Puneţi la dispoziţia copilului obiectesecurizate adecvate vârstei lui pe caresă le poată manipula. Plasaţi-le în apro-pierea lui pentru a se îndrepta către

ele.

616. Utilizează explorareaprin încercare şi eroarepentru a rezolva proble-me.

• Provocaţi copilul să rezolve problemefără să-l ajutaţi. Lăsaţi-l să încerce sin-gur.

• Vorbiţi cu el sau demonstraţi, după

multiple încercări, posibilele soluţii.• Jucaţi-vă cu el jocuri care au mai multesoluţii ( de ex. construcţia unui castelpentru un personaj preferat).

614. Caută să rezolve o pblemă uti-lizând sunete, gesturi, expresie afeţei, pentru a atrage atenţia.

• Reacţionaţi întotdeauna la semnalelecopilului prin care doreşte să vă trans-mită un mesaj.

615. Foloseşte obiectele ca mijlocpentru atingerea unui scop (uti-lizează un camion ca să trans-porte cuburi, lingura ca să ajun-gă la mâncare etc.).

• Puneţi la dispoziţia copilului jucării care îi permit utilizarea lor pentru atingereaunui scop (camioane cu remorcă, căru-cior pentru păpuşi etc.

• Jucaţi-vă împreună cu el încercând săpuneţi forme mari în forme mici, să în-cărcaţi/să umpleţi diverse recipiente şisă le goliţi. Să construiţi din forme geo-metrice utilizând diferite strategii.

Apreciaţi acţiunile noi ale copilului pecare le întreprinde independent pentrua atinge un scop.

617. Încearcă modalităţi di-verse pentru soluţionareaunei probleme înainte dea cere sprijin.


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 1. Subdomeniul: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de problemeStandard 4: Copilul ar trebui să e capabil să găsească multiple răspunsuri/soluţii la întrebări, situaţii, probleme, provocări.

De la 3 la 5 ani De la 5 la 7 ani





Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin618. Explorează mai multe căi de

soluţionare a unei probleme şialege una dintre ele.

• Fiţi alături de copil când încearcă să gă-sească soluţiile unei probleme. Provo-caţi-l cu întrebări. Vorbiţi cu el şi cereţiexplicaţii pentru soluţiile alese („Cum ai

reuşit?”)

621. Lucrează în grup pentrusoluţionarea unei proble-me, utilizând strategiiledezvoltate in cadrul gru-

pului.

• Propuneţi sarcini de grup mic care sănecesite rezolvarea de probleme îm-preună cu un grup de copii. Interveniţica moderator pentru a ajuta procesul

de soluţionare a problemei.• Discutaţi avantajele şi dezavantajelealegerii unei soluţii şi ajutaţi copilul săgăsească cea mai bună soluţie.

619. Caută sprijin la alţi copii sauadulţi pentru rezolvarea de pro-bleme.

• Propuneţi sarcini individuale de rezolva-re de probleme diverse.

620. Se reorientează în soluţiona-rea unei probleme când inter-vine un element nou (găseşteun obiect care sau apare cineva

care il/o poate ajuta etc.).

• Introduceţi elemente noi în situaţiileproblematice (un nou personaj, un nouobiect, un nou eveniment etc.)

622. Realizează când o situa-ţie poate problematică,provocatoare.


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.1. Aspect specic: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, formegeometrice înţelegerea modelelor măsurare)



geometrice, înţelegerea modelelor, măsurare)Standard 5: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze cunoaşterea numerelor şi a numeraţiei.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin623. Înţelege semnicaţia cuvân-tului „mai mult” în privinţa mân-

cării, a jocului.

• Vorbiţi cu copilul utilizînd termenii„mai mult”, „mai puţin”, numărând cuvoce tare obiectele.

• Puneţi în mediul copilului materiale cucifre şi numiţi-le tot timpul.

Cântaţi cu el cântece care utilizează nu-merele şi numeraţia etc.).

626. Numără pe dinafarăpână la 5. • Utilizaţi în activităţile cotidiene tot tim-pul numeraţia şi numerele („Mai trebuie încă două”, „Acum suntem numai patru în sală” etc.)

624. Utilizează gesturi pentru acere „mai mult”.

627. Imită cântece şi rime cunumere.

• Cântaţi cu copii cântece care utilizeazănumerele.

625. Repetă după adult numărareapână la 5.

628. Identică şi comparăcantităţi: toate, mai multe,mai puţine.

• Realizaţi activităţi de gospodărie în careutilizaţi mai multe fructe sau legumeşi utilizaşi termeni precum: toate, maimulte, mai puţine.




E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.1. Aspect specic: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, formegeometrice, înţelegerea modelelor, măsurare)



g , ţ g , )Standard 6: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi, forme, greutăţi, înălţimi,lungimi, volume.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin642. Se joacă cu jucării de diverse

mărimi şi forme.

• Descrieţi copilului obiectele în funcţie

de mărime, greutate, lungime, precumşi persoanele.

644. Utilizează corect cu-

vinte precum „mare”,„mic”, „multe”, „puţine”.

• Implicaţi copiii în activităţi de organizare a

cuburilor în rafturi şi solicitaţi gruparea cu-burilor după anumite criterii.645. Compară mărimea

unor obiecte familiarede acelaşi fel (panto,gentuţe etc.)

• Jucaţi-vă jocuri care implică o comparare aobiectelor în funcţie de mărime, greutate,volum.

• Implicaţi copiii în activităţi în Centrul de Ni-sip şi apă pentru a experimenta volumele:să umple recipiente cu apă, cu nisip, să lecompare.

643. Ordonează cu sprijin cel multtrei obiecte după mărime (de lamic la mare).

• Descrieţi copilului obiectele şi persoa-nele în funcţie de mărime, lungime.

646. Identică prin com-parare care obiecteste mai mare dintredouă obiecte de ace-laşi tip.

647. Explorează utiliza-rea unor obiecte demăsurat (cântarul, di-ferite recipiente pen-tru volum etc.)

• Puneţi la dispoziţia copilului instrumentede măsurare şi jucaţi jocuri de tipul „La pia-ţă, la cumpărături”, „La alimentara” etc.





g ţ g )Standard 6: Copilul ar trebui să e capabil să demonstreze cunoştinţe şi abilităţi de operare cu mărimi, forme, greutăţi, înălţimi,lungimi, volume.



Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin648. Utilizează cuvinte ce

fac referinţă la mări-me, înălţime, lungime şigreutate.

• Implicaţi copiii în activităţi de măsurare: a înălţimii

tuturor copiilor din grupă, a lungimii pantofului, alungimii părului, a greutăţii copiilor.• Realizaţi grace împreună cu ei.• Utilizaţi comparaţii între măsurători „la fel de înalt”,

„mai greu decât” etc.• Învăţaţi copiii să utilizeze măsurători neconvenţio-

nale: o bucată de sfoară pentru a măsura lungimeaunei măsuţe, un pumn pentru a măsura orezul

dintr-o cutie etc.• Stimulaţi realizarea de construcţii în cadrul jocuri-lor simbolice (un castel, o navă spaţială, un maga-zin etc.)

651. Măsoară apa şi nisi-

pul utilizând diferiterecipiente.

• Utilizaţi materiale convenţionale şi ne-

convenţionale pentru a măsura corpurisolide şi lichide.

• Implicaţi copiii în activităţi în Centrul deNisip şi apă şi în Centrul de Joc simbolic în activităţi de măsurare, cântărire, esti-mare.

• Realizaţi cu copiii prepararea unor gus-tări simple, în care să măsoare cantităţiale ingredientelor pe baza unei reţete (olinguriţă de.., o cană de…, un pumn de….).

• Solicitaţi estimări ale copiilor: „Care estemai grea?” sau „Care este mai lungă?” .

• Oferiţi copiilor oportunitatea realizăriide proiecte de construcţie şi utilizareade diferite obiecte (forme, greutăţi,lungimi, înălţimi variate) şi insistaţi peimportanţa estimărilor precise pentrutrăinicia construcţiei.

649. Utilizează instrumentede măsurare în jocuri, încentrul de construcţii, încentrul de nisip şi apă.

652. Măsoară, cu ajutor,ingredientele pentrurealizarea unei reţete.

650. Estimează mărimi, lun-gimi, greutăţi (este la felde înaltă ca şi...).

653. Face estimări preciseale diverselor obiecte(formă, greutate, lun-gime, înălţime) pentrua realiza un anumitproiect de construcţie(un garaj, un pod, o că-suţă etc.).


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumiiE.2.1. Aspect specic: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, forme geometrice, în-

ţelegerea modelelor, măsurare)d d l l b b l d f l b l



Standard 7: Copilul ar trebui să e capabil să identice şi să numească forme ale obiectelor.De la naştere la un an şi jumătate



654. Se joacă cu jucării de formediferite, chiar dacă nu reuşeşte

să potrivească întotdeauna for-mele (pătratul în spaţiul de for-ma pătratului, rotundul în spa-ţiul de forma rotundului etc.)

• Puneţi la dispoziţia copilului jucăriicare se bazează pe formă. Identi-

caţi şi numiţi în mediul copiluluidiferite forme.• Cântaţi cu el cântece sau citiţi-i cărţi

în care sunt prezente diferite formeetc.).

655. Potriveşte forme simple în puzzle-uri cu forme sau

tăbliţe cu forme.

• Utilizaţi cuvinte care desemnează forme în activitatea cotidiană. Numiţi forme ale

obiectelor cu care copilul se joacă.656. Identică două formegeometrice (ex. cerc, pă-trat)

• Căutaţi împreună cu copilul forme geo-metrice în mediul lui înconjurător („Undemai vezi un pătrat?”). Exploraţi elementedecorative.

657. Creează şi copiază for-me simple realizate dealţii.

• Puneţi la dispoziţia copilului piese deforme geometrice, puzzle-uri cu formegeometrice. Încurajaţi-i să copieze for-

mele pentru a realiza anumite compoziţiiartistice.





Standard 7: Copilul ar trebui să e capabil să identice şi să numească forme ale obiectelor.De la 3 la 5 ani



658. Identică şi numeştediferite forme geometri-

ce: cerc, pătrat triunghi,dreptunghi.

• Utilizaţi cuvinte corecte şi dele când redaţinumele diferitelor forme, pentru a înţelese

corespunzător de copil. Puneţi la dispoziţia lorforme diferite de texuri diferite pentru a uti-lizate în scopuri diferite.

662. Recunoaşte corectforme în obiectele

din mediul înconju-rător.

• Organizaţi jocuri în care copiii să identice for-me în mediul înconjurător.

659. Compară forma obiec-telor.

• Valoricaţi obiectele de utilitate cotidianăpentru identicarea şi compararea formelor.

663. Combină formegeometrice pentrua realiza alte formegeometrice (douătriunghiuri pentru a

realiza un pătrat, undreptunghi).

• Realizaţi cu copiii postere, aşe pentru a săr-bători un eveniment sau pentru a încheia oactivitate tematică, utilizînd diferite formegeometrice. Încurajaţi copiii să creeze noi for-me.

• Utilizaţi în Centrul pentru Nisip şi apă formelepentru nisip pentru a stimula copiii să creezenoi forme prin combinarea lor.

660. Creează, copiază şiconstruieşte forme. •

Propuneţi sarcini în care copiii să utilizeze for-mele pentru a realiza construcţii sau modeleartistice (cartonaşe pentru colaje, piese dinlemn, din plastic etc.).

661. Ordonează formele deacelaşi fel de la mici lamari.

• Realizaţi cu copiii trenuleţe, şiraguri, piese or-namentale utilizând forme, ordonându-le dela mic la mare sau de la mare la mic.


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.1. Aspect specic: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, formegeometrice, înţelegerea modelelor, măsurare)S d d 8 C il l b i ă bil ă li ii d i l i bi l



Standard 8: Copilul ar trebui să e capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasicare a obiectelor.De la naştere la un an şi jumătate



664. Grupează, cu sprijin, obiec-te după culoare.

Utilizaţi cărţi cu imagini pentru a numi cu-lorile. Cântaţi cântecele care precizează

culori şi indicati-le în mediu.Faceţi referire la culorile hăinuţelor cu caresunt îmbrăcaţi.

Cereţi copiilor să strângă materialele caresunt numai roşii sau galbene, sau alba-stre.

665. Seriază obiecte într-unşir (un şir de cuburi).

• Realizaţi cu copiii trenuleţe, şerpişori dindiferite obiecte.

666. La solicitare, grupeazăobiectele după un criteriu(formă, mărime, culoare).

• Oferiţi copiilor obiecte de forme şi culoridiferite şi propuneţi-le o temă cu o anumi-tă culoare sau cu o anumită formă.

667. Identică, cu sprijin,categorii de obiecte, in-ţe (pisica, vulpea, câinelesunt animale)

• Citiţi cu copiii cărticele cu imagini care de-numesc aceleaşi categorii de obiecte sauinţe.

• Jucaţi jocuri de potrivire a obiectelor lacategoriile corespunzătoare.


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.1. Aspect specic: Reprezentări elementare matematice (numere, reprezentări numerice, operaţii, concepte de spaţiu, formegeometrice, înţelegerea modelelor, măsurare)St d d 8 C il l t b i ă bil ă li ţii d i g l i bi t l



Standard 8: Copilul ar trebui să e capabil să realizeze operaţii de seriere, grupare, clasicare a obiectelor.De la 3 la 5 ani



668. Ordonează obiectele în funcţie de o caracteris-

tică, utilizând încercareaşi eroarea (de la mic lamare, de la gros la sub-ţire etc.)

• Jucaţi-vă cu copiii jocuri care sănecesite înşiruirea obiectelor în

ordine crescătoare în funcţie deun criteriu („Cutiile surori”, „Fami-lia bulinelor” etc.)

671. Sortează obiectele în funcţie dedouă criterii (mărime, culoare).

• Oferiţi copiilor obiecte diverse care au ca-racteristici comune (culoare, mărime): pie-

se geometrice, creioane, mingi, cutii, nas-turi, chei, maşinuţe etc.• Implicaţi copiii în activităţi domestice şi

discutaţi despre rolul şi utilizarea obiecte-lor din viaţa cotidiană.

• Utilizaţi cărţi şi folosiţi experienţa ante-rioară a copiilor, precum şi ieşirile în naturăpentru a observa şi explica asemănările şi

deosebirile dintre vieţuitoare.• Lăsaţi copiii să propună şi ei criterii de gru-pare, clasicare.

• Oferiţi copiilor posibilitatea de a lucra cuforme şi a le utiliza pentru a crea noi formeşi modele.

• Creaţi cu ei motive ornamentale pentru di-verse obiecte (hăinuţe, vase, felicitări etc.)

672. Clasică obiecte în funcţie de uti-lizare (aparate electrocasnice, jucării,instrumente muzicale etc.).

669. Adună laolaltă obiectecare observă că au o ca-

racteristică în comun.

• Puneţi la dispoziţia copiilor mate-riale diverse

673. Clasică vieţuitoare în funcţie demediul de viaţă, specii.

670. Stabileşte corespon-denţa între obiecte coti-diene şi utilizarea lor.

• Jucaţi jocuri de punere în cores-pondenţă a obiectelor care suntlegate ca utilizare (pantoful cu şo-seta, ghiveciul cu oarea etc.)

674. Explică de ce anumite obiecte suntordonate sau grupate într-un anumitfel.

675. Creează un pattern.




E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.2. Aspect specic:Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţice)Standard 9: Copilul ar trebui să e capabil să dobândească informaţii despre mediul înconjurător şi lumea vie prin observare şimanipulare de obiecte



manipulare de obiecteDe la 3 la 5 ani



684. Demonstrează cunoştinţedespre mediul înconjurător

prin respectul faţă de inţe şinatură.

• Facilitaţi accesul copiilor în natură;discutaţi despre schimbări în mediu

ca efect al unor fenomene naturale întâlnite: cutremur, inundaţii, ero-ziuni şi despre importanţa acţiuniloromului asupra mediului (defrişări,poluare).

688. Caută independent informaţiidespre mediu prin utilizarea simţu-

rilor, experimente, observare.

• Puneţi la dispoziţia copilului imaginicu fenomene naturale, enciclopedii

de ştiinţă pentru copii, diferite in-strumente şi iniţiaţi discuţii despreobiecte şi fenomene în urma obser-vării lor.

685. Participă la experimentesimple împreună cu un adult(dizolvare, îngheţare, scufun-

dare, evaporare, magnetizare,colorare, încălzire/răcire, er-bere etc.) .

• Iniţiaţi copilul în derularea unor ex-perimente simple împreună, apoiasistat de dvs.; încurajaţi-l să obser-

ve, să descrie şi să înregistreze ceeace a observat.

689. Se documentează din diferite sur-se (adulţi, cărţi, internet).

686. Descrie ce a observat în ca-drul unui experiment efectuatcu un adult.

687. Începe să înţeleagă relaţiacauză-efect in mediul zic na-tural.

• Implicaţi-vă alături de copil în activi-tăţi din care învaţă independent (ob-servarea naturii în diferite momenteale anului, nivelul râurilor/lacurilordin vecinătate, efectele secetei/in-undaţiilor).

690. Discută în urma unui proces deobservare a lumii vii, a inţelor saufenomenelor din natură.

• Încurajaţi copilul să exploreze inde-pendent şi să formuleze concluziilegate de cele observate.


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.2. Aspect specic:Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţice)Standard 10: Copilul ar trebui să e capabil să folosească instrumente şi metode specice pentru investigarea mediului

De la naştere la un an şi jumătate De la un an şi jumătate la 3 ani





Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin691. Investighează fenomene sim-

ple ale naturii în compania unuiadult (atinge picături de ploaie,

atinge zăpadă, nisipul încălzit,pământul dezgheţat).

Permiteţi copilului să exploreze în sigu-ranţă mediul înconjurător.

692. Formulează întrebărisimple despre lumea vie(„Ce mănâncă papagalul?”,

„Unde doarme ursul?” etc.)

• Răspundeţi curiozităţii naturale a copiluluiprin consultarea unor surse de informarediverse (cărţi, desfăşurarea de experimen-

te simple, vizite şi observări în natură).693. Foloseşte instrumentenon-standard pentru ex-plorarea mediului în cadrul jocurilor (de ex. binoclu).

• Desfăşuraţi experimente simple cu instru-mente non-standard pentru a explica di-ferite fenomene (ex. în loc de lupă folosiţio picătură de apă pe o folie de plastic).


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.2. Aspect specic:Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţice)Standard 10: Copilul ar trebui să e capabil să folosească instrumente şi metode specice pentru investigarea mediului

De la 3 la 5 ani De la 5 la 7 ani



(37-60 luni) (61-84 luni)Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin

694. Foloseşte unele in-strumente pentru a aainformaţii despre mediu

(lupă, magneţi).

• Explicaţi şi utilizaţi împreună instru-mente standard în scopul iniţierii co-pilului în utilizarea lor independentă.

•

Sugeraţi copilului să realizeze colecţiide obiecte diferite; iniţiaţi în sala degrupă sau acasă un spaţiu pentru pă-strarea colecţiilor (conuri, scoici, pie-tre de râu, frunze sau dopuri de plută,diferite capace, etc.).

695. Foloseşte o varietate de in-strumente şi aparate simple deinvestigaţie (microscop, termo-

metru).

• Pune la dispoziţia copilului diferite instru-mente şi posibilitatea de a le utiliza inde-pendent; cereţi copilului să organizeze in-

formaţiile obţinute.• Stimulaţi copilul să facă predicţii înainte dederularea unui experiment, să estimeze re-zultatele pe care să le poată compara ulte-rior cu cele obţinute în urma experimentu-lui.

• Încurajaţi copilul să înregistreze informaţiileobţinute în urma observării sau experimen-

telor; ţineţi un jurnal al experimentelor copi-lului/grupei: notaţi experimentele, estimări-le, predicţiile şi rezultatele obţinute

696. Discută despre informaţiiledobândite prin utilizarea instru-mentelor de investigaţie.

697. Colectează informaţiile prinmijloace variate (desene, gra-ce, fotograi).

698. Face generalizări şi predicţii înbaza celor observate.


E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.2. Aspect specic:Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţice)Standard 11: Copilul ar trebui să e capabil să observe şi să descrie caracteristici ale lumii vii.




ş ş j(0-18 luni)

ş j(19-36 luni)

Indicatori Practici de sprijin Indicatori Practici de sprijin699. Sesizează existenţa în mediu a

plantelor, animalelor şi a oame-nilor cu asistenţa adulţilor.

• Facilitaţi observarea de către copil adiferitelor plante, animale, ca şi inter-acţiunea cu oameni – alţii decât mem-

bri familiei.

702. Face diferenţa între in-ţe vii şi nevii din mediu.

• Extindeţi progresiv vocabularul şi no-ţiunile cunoscute de copil din mediul înconjurător imediat cu cel din diferite

cărţi, imagini, enciclopedii.700. Denumeşte prin cuvinte sauonomatopee plante, animale,oameni din mediu.

• Stimulaţi copilul să identice şi să de-numească obiectele şi inţele întâlni-te; jucaţi jocuri cu onomatopee pen-tru identicarea anumitor animale.

703. Identică clase mari deinţe vii din mediu (ex. ani-male/păsări).

• Jucaţi cu copilul jocuri de sortare şi cla-sicare după diferite criterii, ex. dupămediul de viaţă (animale sălbatice/do-mestice, păsări de curte/sălbatice).

701. Interacţionează cu insecte(atinge râme, observă furnici),cu animale (priveşte, arată ani-

male de companie sau de curte),cu plante (rupe ori, adună frun-ze sau crengi).

• Înlesniţi interacţiunea copilului cuplante, animale, insecte din mediul înconjurător; discutaţi despre noţiuni

de igienă în scopul păstrării sănătăţii.

704. Înţelege că inţele vii aunevoie de apă, hrană, lumi-nă pentru a creşte şi a se

dezvolta.

• Oferiţi copilului şansa de a observaplante în diferite momente ale anului(înorind, avînd fructe) sau animale

(care sunt hrănite, adăpate).




E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.2. Aspect specic:Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţice)Standard 12: Copilul ar trebui să e capabil să observe şi să descrie caracteristici ale Pământului şi Spaţiului





711. Observă cu ajutor şi in-dependent corpuri cereşti(soare, lună, stele).

• Asistaţi copilul şi explicaţi-i corpurile ce-reşti în plimbările în aer liber; ajutaţi-l să leidentice şi să le denumească.

715. Exprimă starea vremii prin re-laţie cu fenomenele cunoscute(„Soare”, „Ninge”, „Plouă”).

• Cereţi copilului să denumească fe-nomenele meteo întâlnite şi discu-taţi despre efectele asupra activită-

ţilor zilei.712. Observă cu ajutor sau in-dependent nori, mişcareaprodusă de vânt, schimbări în starea vremii.

• Discutaţi cu copilul schimbările pe care leobservaţi în decursul unei zile (Dimineaţae soare, după amiaza apar norii, e posibilsă plouă...).

716. Îşi extinde vocabularul privindmaterialele investigate în mediulnatural înconjurător (pietre, stân-ci).

• Diversicaţi experienţele de cu-noaştere ale copiilor în funcţie decontextul local.

713. Sesizează diferite supra-feţe ale pământului (iarbă,nisip, noroi, asfalt, apă).

• Permiteţi copilului să se joace pe diferitesuprafeţe în condiţii de siguranţă; denumiţisuprafeţele şi ajutaţi-l să exprime senzaţiile

pe care le trăieşte (Îţi place iarba? Cum mi-roase?).

717. Adresează întrebări despre fe-nomenele şi obiectele observate în mediu („Unde sunt stelele? De

unde vin norii?”).

• Răspundeţi întotdeauna întrebă-rilor copilului. Pentru temele inte-resante pentru copil puteţi discu-

ta urmărind schema: Ce ştiu?/Cevreau să ştiu?/Ce am aat?.714. Sesizează succesiunea zi/

noapte.• Discutaţi despre activităţi corespunzătoa-

re zilei/nopţii.




E. Domeniul: Dezvoltarea cognitivă şi cunoaşterea lumiiE. 2. Subdomeniul: Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice, cunoaşterea şi înţelegerea lumii E.2.2. Aspect specic:Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie, Pământul, spaţiul, metode ştiinţice)Standard 13: Copilul ar trebui să e capabil să descopere omul ca parte a lumii vii şi inţă socială

De la naştere la un an şi jumătate(0 18 luni)

De la un an şi jumătate la 3 ani(19 36 luni)




731. Face deosebirea dintre inţeleumane cunoscute/necunoscute,copii şi adulţi.

• Prezentaţi copilului persoanele care in-tră în interacţiune cu dvs.

733. Descrie câteva părţi ale cor-pului şi câteva organe de simţ.

• Jucaţi jocuri de identicare a păr-ţilor corpului; asociaţi cu numere(1: gura, nasul; 2: ochii...).

732. Sesizează diferenţa între cele 2sexe în rândul adulţilor familiari. • Ajutaţi copilul să înţeleagă apartenen-ţa sa de gen. 734. Întreţine (ordonează) mediulapropiat asistat de un adult. • Încurajaţi copilul să vă ajute în în-treţinerea unui mediu ordonat.




BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. Boţiş, A., Mihalca L.Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale alecopiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până în 7 ani – Ghid pentru cadrele didacticedin învăţământul preşcolar. Bucureşti UNICEF, Centrul Parteneriat pentruEgalitate, 2007.



Egalitate, 2007.

2. Kagan, S.L, Rebello, P. et al.,Washington State Early Learning and Development Benchmarks. A Guide to Young Children’s Learning and Development: From Birth toKindergarten Entry, The State of Washington, 2005.

3. Kagan, S.L., Rebello, P.,Early Learning & Development Standards: An Overview,ELDS Orientation Workhop, UNICEF, 2007.

4. Landers, C.Pediatrie axată pe dezvoltare . Chişinău, Epigraf, 2004.

5. Tomşa, Gh., Oprescu, N.Bazele teoretice ale psihopedagogiei preşcolare. Bucureşti, Editura V&I Integral, 2007.

6. Woodhead, M.Changing Perspectives in Early Childhood Theory, Research and Policy . În:Global Monitoring Report 2007. Paris, UNESCO.

7. ***Early Learning and Development Standards , Macedonia, UNICEF, 2007.8. *** llinois Early Learning Standards, Illinois State Board of Education, Division

of Early childhood Education, 2002.

9. *** Missouri Early Learning and Development Standards, MisssouriDepartment of Elementary and Secondary Education, Early childhoodSection, 2005.

10. *** Pennsilvania Early Learning Standards for pre-kindergarten , PennsylvaniaDepartment of Education and Department of Public Welfare, 2005.

11. *** Pennsylvania Standards for Kindergarten , Pennsylvania Department of Education and Department of Public Welfare, 2006.

12. *** Strong Foundations. Early Childhood Care and Education. Education for AllGlobal Monitoring Report. Paris, UNESCO, 2006.

13. ***Starting Strong II. Early Childhood Education and Care . Paris, OECD,

2006.

ATITUDINI ÎN ÎNVĂŢARE 113

STANDARDE



STANDARDEPROFESIONALE NAŢIONALEPENTRUCADRELE DIDACTICEDIN INSTITUŢIILEDE EDUCAŢIE TIMPURIE











STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN INSTITUŢIILE DE EDUCAŢIE TIMPURIE 119

Standard D.1.: Observarea copilului (înregistrarea observaţiilor privindprogresele în dezvoltarea copilului pe cele patru domenii deniteprin Standardele de Învăţare şi Dezvoltare a copilului: cognitiv, so-

cio-emoţional, zic şi sănătate, atitudine în învăţare)Standard D.2.: Utilizarea diverselor forme de evaluare a copiluluiStandard D.3.: Înregistrarea progreselor copiluluiStandard D.4.: Dezvoltarea de obiective pe termen scurt şi termen me-

Standard E.3.: Reecţie asupra propriei activităţi pentru îmbunătăţirearezultatelor

Standard E.4.: Lucrul în echipă cu cadre didactice şi alţi specialişti pentru

îmbunătăţirea activităţii didactice

F. Parteneriatul cu familia



p şdiu de dezvoltare individuală a copilului în baza rezultatelor eva-luării

E. Dezvoltarea profesională

Domeniul Dezvoltarea profesională vizează competenţele de autoreecţie,autoevaluare şi management al carierei profesionale. Standardele privind acestdomeniu pun accent pe capacitatea cadrului didactic de a utiliza şi a gestionaresursele pe care le are la dispoziţie (materiale şi literatură de specialitate, cursu-ri de formare continuă, expertiza altor specialişti, rezultatele propriei activităţi)pentru a-şi îmbunătăţi permanent performanţele profesionale.

Standard E.1.: Consultarea de materiale de specialitateStandard E.2.: Participarea la cursuri de formare continuă

Domeniul Parteneriatul cu familia vizează competenţele de comunica-re şi cooperare ale cadrului didactic cu familia copilului, considerat primuleducator al copilului. Acest domeniu reectă necesitatea construirii de cătrecadrul didactic, prin diferite modalităţi, a unui parteneriat durabil şi ecient.

Standard F.1.: Cunoaşterea nevoilor şi intereselor părinţilor privind dez-voltarea copilului, a contextului sociocultural al familiei

Standard F.2.: Informarea permanentă a părinţilor privind progresele şiproblemele copilului în dezvoltare

Standard F.3.: Colaborarea cu părinţii în luarea de decizii privind dez-voltarea copilului

Standard F.4.: Stimularea participării părinţilor la activităţile programu-lui educaţional.








C.1.5. Cadrul didactic creează pentru copiimultiple oportunităţi de alegere şi luare adeciziilor.

39. Planică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe posibilităţi de realizare,materiale diverse din care să aleagă.

40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativele existente şi a-şi asumaresponsabilitatea pentru alegerea făcută.

C.1.6. Cadrul didactic exploatează maximaloportunităţile de învăţare ale perioadelor de

41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnicativă.

42 Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare care apar inopinat spontan şi care suscită



p ţ ţ prutină şi adoptă atitudini exibile şi creative înfaţa unor momente neplanicate.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopinat, spontan şi care suscităinteresul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul, a învăţa noi concepte şi deprinderi.

C. Organizarea învăţăriiC.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare

Standard Indicatori

C.2.1. Cadrul didactic înţelege impactul puternical mediului asupra învăţării şi dezvoltăriicopiilor şi le asigură un mediu în care ecare

copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitatecu nevoile, interesele şi abilităţile sale.

43. Creează un mediu zic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şiconfortabil.

44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vârstă şi ale ecărui copil înparte, precum şi necesităţilor dictate de conţinuturile studiate.45. Spaţiul zic pregătit de educator facilitează managementul grupei de copii şi îi permiteutilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi, grup mic, grup mare.

46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi independentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile de dezvoltare, astfel încât săstimuleze explorarea, experimentarea, descoperirea şi învăţarea conceptuală.

C.2.2. Cadrul didactic creează un mediu zicpersonalizat şi prietenos ce conferă identitategrupului de copii.

48. Mediul creat de educator promovează la copii confort psihologic şi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.

49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promovând sensul deapartenenţă.

50. Mediul creat de educator invită părinţii ca parteneri la colaborare şi contribuie la spiritul decomunitate.

STANDARDE PROFESIONALE NAŢIONALE124

C.2.3. Cadrul didactic creează un climat socialcare promovează învăţarea.

51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentru a oferi încredere şisiguranţă în exprimarea liberă a acestora.

52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să e auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.

54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategiiadecvate de soluţionare şi prevenire a conictelor dintre copii



adecvate de soluţionare şi prevenire a conictelor dintre copii.

D. Evaluarea învăţării

În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut ecare copil să aibă încredere în sine, lăudându-l când reuşeşte, sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele pe care le întâmpină.

Standard Indicatori

D.1. Cadrul didactic utilizează permanentobservarea, pentru a înregistra date privinddezvoltarea copilului în toate domeniiledezvoltării.

55. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor.

56. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toate domeniile de dezvoltare.

57. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.

D.2. Cadrul didactic foloseşte evaluarea, pentrua sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.

58. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.

59. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora, având ca unic reperprogresele anterioare ale copilului.

D.3. Cadrul didactic foloseşte metode şiinstrumente de evaluare care sunt relevante

pentru activităţile de învăţare realizate de copiişi adecvate vârstei acestora.

60. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor, obiectivelor de referinţă aleactivităţilor de învăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul.

61. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţineanumite cunoştinţe, manifestă anumite atitudini, deprinderi şi abilităţi, în strânsă corelaţie cudomeniile de dezvoltare ale acestuia.

62. Cadrul didactic deţine un portofoliu al ecărui copil care conţine date privind progreselecopiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (zic,socioemoţional, cognitiv, atitudini în învăţare) şi produse ale activităţii copiilor.









INSTRUMENT DE EVALUARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ALE CADRELOR DIDACTICE DIN EDUCAŢIA TIMPURIE 129

INSTRUMENT



DE EVALUAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALEALE CADRELOR DIDACTICEDIN EDUCAŢIA TIMPURIE














22. Planică modalităţi de nalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să integreze cunoştinţeleinterdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi permit ecărui copil să simtă plăcerea reuşitei.

• Creează o carte (comună sau personală) referitoare la temă care să reecte învăţarea; un colaj; un aş etc.

• Creează oportunităţi de prezentare a proiectelor individuale şi de grup.

D U R

Standard B.3.: Planicarea activităţilor este un proces participativ, în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor, pentru a le oferi copiiloroportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.

23. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acord cu acestea. D U R



• Încorporează în temele mai cuprinzătoare, propuse de documentele curriculare, teme/subiecte/activităţisugerate de copii.

• Oferă copiilor posibilitatea de a interveni cu propria agendă de învăţare, ghidându-i în însuşirea deprinderiide a-şi pune întrebări şi a-şi extinde permanent învăţarea (planul unei „investigaţii” independente: ce?, cum?de unde pot aa?).

24. Implică familia în planicarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de învăţare din clasă.§ Invită familiile copiilor să contribuie la extinderea situaţiilor de învăţare prin propria expertiză (de exemplu,

excursii la locul de muncă, ocupaţii interesante etc.), prin crearea unui mediu îmbogăţit de învăţare, precumşi la planicarea şi desfăşurarea activităţilor din sala de grupă.

D U R

C. Organizarea învăţării

Pentru a-l ajuta pe copil să se dezvolte, deciziile mele pornesc de la nevoile şi interesele lui. Modul în care interacţionez cu copilul, situaţiile de învăţare pe care le creez, modul în care organizez spaţiul în care el învaţă vor inuenţa asupra progreselor pe care copilul le va face.

C.1. Subdomeniu: Strategii didactice

Standard C.1.1.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă, la construirea de către copii a

propriilor cunoştinţe, la dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor. 25. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare, selectează adecvat activităţi din spectrul largde opţiuni: de la cele iniţiate de adult la cele iniţiate de copil, de la cele de liberă explorare la cele modelate decadrul didactic.

D U R

26. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului.• Nu impune niciodată copiii mici să înveţe, adresează frecvent întrebări deschise, pentru a orienta şi susţine

învăţarea.

D U R




Standard C.1.3.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive.

32. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.§ Îi ghidează pe copii în identicarea temei, a planului/etapelor de realizare a unui proiect colectiv.§ Discută împreună cu copiii despre rolurile pe care ecare şi le poate asuma în realizarea proiectului.§ Formulează clar aşteptările privind comportamentul şi participarea copiilor.§ Încurajează copiii să conducă, să iniţieze şi să faciliteze activităţi în grup.

D U R

33. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul. D U R



§ Reacţionând la o întrebare a copilului, îi poate propune acestuia să întrebe mai întâi trei copii şi doar apoi săvină cu răspunsul în caz că nimeni nu-l cunoaşte.

§ Creează situaţii în care copiii să lucreze pe rând, să se asculte reciproc şi să facă schimb de materiale.§ Organizează copiii în grupuri (mici sau mari), în perechi, pentru a le da posibilitatea să-şi împărtăşeascăcunoştinţele, ideile şi opiniile.

§ Propune sarcini care necesită cooperarea între copii şi găsirea unei soluţii comune.§ Cu copii mai mari, deleagă responsabilitatea pentru lucrul în colaborare, soluţionarea problemelor şi realizarea

sarcinii comune.

34. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimulează dezvoltarea.

§ Pregăteşte şi aşează materiale interactive care îi ajută pe copii să reecteze şi să-şi extindă învăţarea (deexemplu, mesajul zilei, calendarul, harta conceptuală a studiului tematic, gracele, vocabularul nou etc.).

§ Extinde mediul de învăţare în afara grădiniţei/în comunitate.§ Realizează împreună cu copiii materiale pe care apoi le utilizează în activităţile curente (un aş, o construcţie, o

hartă etc.).

D U R

Standard: C.1.4. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării, cu sarcinile de învăţare, cuformele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi de experienţele de învăţare anterioare.

35. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare, pentru a realiza integrarea lor în activităţile/ studiile tematice.

D U R

36. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelor selectate.§ Propune să se activeze în grupuri mici atunci când oferă copiilor sarcini ce presupun cooperare; activitatea

în care grupuri de copii aşezaţi în jurul mesei îndeplinesc aceeaşi sarcină nu este considerată lucru în grupurimici.

D U R










52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să e auziţi şi apreciaţi.§ Prin propriul exemplu promovează la copii oascultare activă (în cadrul întîlnirii de dimineaţă şi altor

activităţi în grup mare).

§ Utilizează ecient situaţiile cotidiene pentru a-i învaţă pe copii cum să-i asculte pe ceilalţi şi să e atenţi unulfaţă de celălalt, cum să-şi aştepte rândul (de exemplu, la selectarea materialelor sau centrelor de activitateatunci când este un număr limitat de spaţii pentru activitate etc.).

§ Se asigură că ecare copil îşi aduce contribuţia în timpul activităţilor de grup.§ Expune lucrările tuturor copiilor, cu numele acestora şi data realizării lucrării, atât în sala de grupă, cât şi pe

hol, pentru a văzute de toată lumea, şi are grijă să predomine lucrările mai recente (de exemplu, lucrări ced ă d i d i d i i i i ă ă i l ă i idi i l ) i

D U R



demonstrează deprinderi de scriere incipientă, reprezentări grace, lucrări tridimensionale etc.) şi ca o partedin ele să e la nivelul ochilor copiilor.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.§ Cadrul didactic oferă copiilor posibilităţi de a-şi dezvolta deprinderi de comunicare legând prietenii,

învăţând strategii de soluţionare a conictelor şi cultivându-şi un comportament pro-social şi o imaginepozitivă de sine.

§ Oferă limbaj adecvat pentru exprimarea emoţiilor şi sentimentelor.

D U R

54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor nedorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conictelor dintre copii.

§ Utilizează metode pozitive de disciplinare, niciodată nu recurge la comportamente violente (verbale sauzice).§ Îi implică pe copii în stabilirea unorreguli clare ale grupei privind comportamentul şi participarea în activităţi,

discută cu ei des pre necesitatea acestora, manifestând respect pentru ideile şi părerile ecărui copil.§ Anticipează şi ia măsuri de prevenţie, pentru a evita comportamentul nedorit.

D U R

D. Evaluarea învăţării

În calitatea mea de cadru didactic trebuie să ajut ecare copil să aibă încredere în sine, lăudându-l când reuşeşte, sprijinindu-l la nevoie şi căutând soluţii pentru problemele cu care se confruntă.

Standard D.1.: Cadrul didactic utilizează permanent observarea, pentru a înregistra date privind progresul copilului în toate domeniile dedezvoltare.

55. Cadrul didactic utilizează zilnic observarea copiilor. D U R


56. Cadrul didactic realizează observarea copiilor pentru a surprinde progresul înregistrat de copii în toatedomeniile de dezvoltare.

§ Observările cadrului didactic vizează comportamente aparţinând domeniilor de dezvoltare prezentate înStandardele de învăţare şi dezvoltare timpurie.

D U R

57. Cadrul didactic păstrează un registru/dosar cu datele culese în urma observării copilului.

§ Registrul cu datele observării tuturor copiilor conţine: numele copilului, data calendaristică la care au fost înregistrate observările şi domeniul de dezvoltare de care ţine informaţia înregistrată.

D U R

Standard D 2 : Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil



Standard D.2.: Cadrul didactic foloseşte evaluarea pentru a sprijini dezvoltarea şi învăţarea la copil.

58. Utilizează momentul evaluării pentru a scoate în evidenţă reuşitele copilului şi a încuraja învăţarea.

§ De exemplu, la aprecierea unei activităţi, cadrul didactic scoate în evidenţă ceea ce a reuşit copilul să facă şi îl încurajează pentru o viitoare experienţă.

D U R

59. Recunoaşte diferenţele individuale dintre copii în evaluarea acestora, având ca unic reper progreseleanterioare ale copilului.

§ Apreciază individual copiii, fără a face comparaţii între ei, referindu-se la ceea ce au reuşit să facă mai binedecât într-o situaţie anterioară.

D U R

Standard D.3.: Cadrul didactic foloseşte metode şi instrumente de evaluare care sunt relevante pentru activităţile de învăţare realizate de copiişi adecvate vârstei acestora.

60. Utilizează metode de evaluare ce corespund vârstei copiilor, obiectivelor de referinţă ale activităţilor deînvăţare şi tipului de activitate în care este implicat copilul.

§ Utilizează permanent aprecieri verbale, laude, expune lucrările copiilor în spaţii amenajate în centrele deactivitate, îi recompensează, la vârste mai mari, cu jetoane cu imagini (oricele, steguleţe etc.), realizeazăun portofoliu cu toate lucrările copiilor, le permite copiilor să ducă acasă o lucrare executată de ei sau invită

părinţii să admire lucrările lor.

D U R

61. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsura în care copilul deţine anumitecunoştinţe, manifestă anumite atitudini, deprinderi şi abilităţi, în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltareale acestuia.

D U R

62. Cadrul didactic deţine un portofoliu al ecărui copil care conţine date privind progresele copiilor obţinuteîn urma observărilor şi evaluării în toate domeniile de dezvoltare (zic, socioemoţional, cognitiv, atitudini înînvăţare).

D U R


Standard D.3.: Cadrul didactic utilizează evaluarea, pentru a planica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare adecvat cerinţelorşi intereselor copiilor.

63. În baza rezultatelor evaluării, cadrul didactic proiectează activităţi adaptate nevoilor individuale ale ecărui copil, stimulând progresul copiilor.

D U R

64. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza, modica şi adapta mediul educaţional astfel încât săcreeze cât mai multe oportunităţi de învăţare şi dezvoltare pentru toţi copiii.

D U R

Standard D.4.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor, despre sănătate, nutriţie, igienă, despre



nevoile lor, despre comportamentele lor de învăţare si progresele lor din discuţiile cu familia, copilul însuşi, pentru a evalua progresul copilului.

65. Culege informaţii despre copil din discuţii permanente cu familia acestuia (experienţe anterioare de învăţare, sănătate, nutriţie, igienă, interese, nevoi).

D U R

66. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultatele activităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai delă şi validă a progresului înregistrat de acesta.

D U R

E. Dezvoltare profesională

În meseria de cadru didactic, niciodată nu poţi crede că ştii totul. Fiecare zi este o provocare, este o întrebare căreia trebuie să-i găsesc răspunsul...Standard E.1.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale.

67. Este permanent în contact cu noile informaţii privind teoria şi practica didactică privind educaţia timpuriedin publicaţiile de specialitate.

D U R

68. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de specialitate, în scopul oferirii oportunităţilor de învăţare şi dezvoltare cât mai adecvate şi eciente pentru toţi copiii.

D U R

Standard E.2.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă

69. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesionale specice educaţiei timpurii. D U R

70. Selectează cursurile de formare şi perfecţionare în funcţie de nevoile de îmbunătăţire a competenţelor sale profesionale.

D U R

71. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionate prin cursurile de formare continuă. D U R


Standard E.3. Cadrul didactic reectează permanent asupra activităţii sale profesionale, demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziile

profesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.

72. Reectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de a o îmbunătăţi. D U R

73. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri ale activităţii sale profesionale ca urmarea reecţiei asupra propriei practici.

D U R

74. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reecţiei asupra activităţii sale zilnice şi arezultatelor obţinute.

D U R



Standard E.4.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti, pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şi

practicile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.75. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multe informaţii privind dezvoltareacopilului.

D U R

76. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor pentru a asigura condiţii optime care sărăspundă nevoilor individuale de învăţare şi dezvoltare ale ecărui copil.

D U R


Succesul unei dezvoltări depline şi sănătoase a copilului depinde de convergenţa acţiunilor tuturor celor care îl înconjoară. Am nevoie de ajutorul părinţilor, precum şi părinţii au nevoie de ajutorul meu pentru a-i oferi copilului toate şansele pentru o educaţie de calitate.

Standard F.1.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copilul creşte şi se dezvoltă.

77. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi a crescut, prin discuţii cu părinţii

acestuia, în scopul individualizării învăţării şi oferirii de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia.

D U R

78. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic, etnic, cultural, religios a familiilor, pentru a asigura oportunităţi egale tuturor copiilor şi o comunicare ecientă cu familiile acestora.

D U R

79. Valorică experienţele familiale ale copiilor, pentru a reecta în activităţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor.

D U R


Standard F.2.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului, considerând importante aspiraţiile, interesele şidorinţele acestora în privinţa propriului copil.

80. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările, dorinţele şi cerinţele lor legate de dezvoltarea şi educaţiacopiilor.

D U R

81. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii, dezvoltării şi educaţiei propriului copil, asigurându-se de bunăstarea acestuia.

D U R

Standard F.3.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şib



bunăstarea acestuia.

82. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii pentru a culege cât mai multeinformaţii despre copil, despre starea lui de sănătate, despre interesele şi dorinţele lui, dar şi despre problemele acestuia.

§ Utilizează panouri pe care sunt aşate anunţuri/solicitări adresate părinţilor, carneţele de corespondenţăcu părinţii. Utilizează spaţiul destinat întâlnirilor cu părinţii, discuţiilor individuale cu părinţii etc.

D U R

83. Informează săptămânal părinţii despre progresele înregistrate de copil în toate domeniile dezvoltării,

precum şi despre dicultăţile întâmpinate, pentru a putea lua decizii în comun.

D U R

84. Furnizează părinţilor informaţii, exemple de practici, sugestii privind dezvoltarea şi educaţia copilului, pentru a-i sprijini pe aceştia în realizarea rolurilor parentale.

D U R

85. Demonstrează competenţe de comunicare cu părinţii, reuşind să evite conictele sau să le soluţioneze curezultate optime pentru copil.

D U R

Standard F.4.: Cadrul didactic implică permanent familia în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului.86. Implică părinţii în luarea de decizii privind educaţia şi dezvoltarea copilului, în special în privinţa acelor aspecte ale dezvoltării care necesită mai multă atenţie şi acţiuni specice.

D U R

87. Stabileşte împreună cu părinţii măsuri necesare pentru corectarea/recuperarea unor probleme dedezvoltare (prin acţiuni concertate ale cadrului didactic şi ale părinţilor sau prin apelul la alţi specialişti).

D U R


Standard F.5.: Cadrul didactic încurajează prin forme variate participarea părinţilor la programul educaţional al creşei/grădiniţei.

88. Invită părinţii să participe periodic la activităţile curente desfăşurate în grupa de creşă/grădiniţă, pentru aobserva copiii, a asista cadrul didactic în organizarea activităţilor etc.

D U R

89. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei, valoricând disponibilitatea şi experienţa acestora, în planicarea şi organizarea unor studii tematice, a unor evenimente speciale sau a unor sărbători etc.

D U R

90. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţii privind educaţia şi dezvoltareacopilului, să poată face schimb de opinii şi să colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/ grădiniţă

D U R



grădiniţă.

91. Organizează periodic întâlniri cu părinţii, pentru a organiza, a dezbate şi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă.

D U R


GHIDDE APLICARE

I l i d l



a Instrumentului de evaluare

a competenţelor profesionaleale cadrului didactic în bazaStandardelor profesionalenaţionale pentru cadreledidactice din instituţiilede educaţie timpurie







GHID DE APLICARE A INSTRUMENTULUI DE EVALUARE 153

5. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copiilor sub toate aspectele .

D U R

6. Utilizează orice moment al zilei, pentru a realiza integrarea cunoştinţelor,deprinderilor şi abilităţilor dobândite.

D U R

Cu cât curba este mai puţin sinusoidală şi se aă în registrul primei va-

Formularul de culegere a datelor în care se vor regăsi contextele în care au fostculese datele pentru ecare indicator:

- exemple de comportamente/activităţi, sarcini/contexte de învăţa-re/observate;

- întrebări adresate şi răspunsuri obţinute de la subiectul evaluăriisau alte persoane, pentru aarea anumitor informaţii referitoare launii indicatori;

- documente analizate din care au fost culese informaţii.Toate aceste informaţii reprezintă argumente în favoarea acordării une-

ia dintre valorile scalei de notare: Deseori, Uneori, Rareori.



lori a scalei, cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai aproape de aş-

teptările formulate prin standarde. Cu cât această curbă este distribuită maimult pe cele trei valori ale scalei sau se restrânge în zona ultimei valori (R),cu atât competenţele cadrului didactic sunt mai inconsistente sau chiar ne-conforme cu aşteptările formulate prin standardele profesionale şi necesităsprijin în îmbunătăţirea performanţelor sale profesionale.

Alături deInstrumentul de evaluare , care va completat în urma obser-vării şi a utilizării şi a altor metode de culegere a datelor, evaluatorul la anexa

4. CÂND SE UTILIZEAZĂ INSTRUMENTUL?Se recomandă ca, în scop de susţinere a creşterii profesionale, In-

strumentul de evaluare să e utilizat cel puţin de două ori pe an (perioa-da de evaluare durând cel mult o săptămână), dar nu mai frecvent decâto dată la trei luni, pentru a permite cadrului didactic să aplice planul deacţiuni în scopul optimizării propriilor practici.



FORMULAR DE ÎNREGISTRARE A DATELOR 155

FORMULARde înregistrare



de înregistrarea datelor


A. Concepţia despre copil şi educaţie timpurie

Standard A.1. : Cadrul didactic răspunde necesităţilor unice de învăţare şi dezvoltare ale ecărui copil şi asigură susţinerea necesară pentru catoţi copiii să-şi realizeze întregul potenţial.

Indicator Comentarii, observaţii 1. Recunoaşte unicitatea ecărui copil şi creează oportunităţi de a progresainteracţionând frecvent cu ecare, manifestând afecţiune, interes şi respect.



2. Respectă interesele şi nevoile de dezvoltare ale copilului şi oferă oportunităţi

pentru exprimarea lor.

3. Respectă ritmul individual de dezvoltare al ecărui copil.

Standard A.2.: Cadrul didactic abordează dezvoltarea copilului în mod integrat, asigurând în egală măsură dezvoltarea acestuia pe plancognitiv, socioemoţional şi zic.

4. Recunoaşte interdependenţa domeniilor de dezvoltare a copiilor prin acordareaunei atenţii egale pentru ecare dintre ele în proiectarea activităţilor zilnice.

Indicator Comentarii, observaţii

5. Propune copiilor activităţi cu caracter integrat care solicită dezvoltarea copii-lor sub toate aspectele.


6. Utilizează orice moment al zilei pentru a realiza integrarea cunoştinţelor, de-prinderilor şi abilităţilor dobândite.

Standard A.3.: Cadrul didactic cunoaşte specicitatea procesului de învăţare la copil de la naştere la 7 ani.

7. Respectă particularităţile dezvoltării copilului pentru ecare etapă de vârstăde la naştere la 7 ani, sub toate aspectele (cognitiv, socioemoţional, zic), printoate deciziile didactice curente.



8. Înţelege felul în care ecare copil îşi construieşte imaginea lumii şi creeazăoportunităţi de învăţare care reectă această înţelegere.

Standard A.4.: Cadrul didactic promovează incluziunea socială, oferind tuturor copiilor oportunităţi egale de dezvoltare şi învăţare, respectândvalorile bazate pe drepturile omului, principiile unei societăţi democratice deschise, promovând toleranţa faţă de tot ce este diferit prinrespectarea diversităţii.


9. Promovează respectul pentru diversitate datorată sexului, rasei, religiei, etniei,culturii, limbii, structurii familiei, nivelului socioeconomic, vârstei, abilităţilor.

10. Propune activităţi ce valorică diversitatea copiilor şi familiilor.


11. Creează oportunităţi egale de dezvoltare pentru copiii cu cerinţe educaţio-nale speciale.

12. Comunică cu toţi copiii pe un ton cald, prietenos, ce conferă încredere, con-fort afectiv, siguranţă, securitate.



13. Mediază conictele dintre copii cu scopul de a promova înţelegerea, res-pectul reciproc, acceptarea şi respectarea diversităţii.

B. Planicarea învăţării

Standard B.1.: Cadrul didactic realizează planicări zilnice şi săptămânale bine structurate, echilibrate, care se bazează pe cunoaştereadezvoltării copilului, pe o bună cunoaştere a copiilor din grupă şi pe obiectivele ariilor curriculare.


14. Cadrul didactic recunoaşte importanţa unei planicări zilnice şi săptămâna-le bine echilibrate.

15. Planicarea zilnică denotă abilitatea cadrului didactic de a reecta criticasupra obiectivelor imediate realizate, de a le corela cu obiectivele propuse înplanicarea săptămânală şi de a face ajustările necesare.


16. Planicarea este bine structurată, dar şi sucient de exibilă, permiţândadaptări şi modicări necesare pentru a le asigura tuturor copiilor posibilităţioptime de învăţare şi dezvoltare.

17. Include în planurile zilnice o varietate de activităţi pentru a satisface diver-sele nevoi, abilităţi şi stiluri de învăţare ale copiilor.




, ţ

18. Atât planicarea zilnică, cât şi cea săptămânală promovează o abordare ho-listă asupra dezvoltării copilului şi un mod integrat de abordare a curriculum-ului.

Standard B.2.: Cadrul didactic realizează planicări zilnice şi săptămânale care reectă abordarea integrată a curriculum-ului.

19. Planică unităţi tematice în care conţinuturile sunt strâns legate între ele şicare contribuie la o învăţare semnicativă.

20. Experienţele de învăţare planicate de educator sunt integrate şi favorizea-ză explorarea în mod global (şi nu fragmentat) a mai multor domenii de cu-noaştere, ajutându-i pe copii la stabilirea legăturilor dintre lucruri.

21. Planicarea unităţilor/proiectelor tematice reectă capacitatea cadrului di-dactic de a respecta o succesiune logică a etapelor de desfăşurare a acestora şi

de a le adecva la vârsta, nivelul de interes şi nevoile specice (individuale şi degrup) ale copiilor.

22. Planică modalităţi de nalizare a unităţilor/ proiectelor tematice care să in-tegreze cunoştinţele interdisciplinare şi deprinderile achiziţionate şi să permităecărui copil să simtă plăcerea reuşitei.


Standard B.3.: Planicarea activităţilor este un proces participativ, în care sunt implicaţi copiii şi familiile lor, pentru a le oferi copiiloroportunităţi optime de dezvoltare şi învăţare.


23. Este receptiv la sugestiile copiilor şi capabil să-şi ajusteze planurile în acordcu acestea.

24. Implică familia în planicarea unităţilor tematice şi a altor activităţi de în-



văţare din clasă.


C.1. Subdomeniu: Strategii didactice

Standard C.1.1.: Cadrul didactic cunoaşte şi utilizează diverse strategii care contribuie la învăţarea activă, la construirea de către copii apropriilor cunoştinţe, la dezvoltarea de deprinderi şi abilităţi.

25. În baza bunei cunoaşteri a copiilor şi a obiectivelor curriculare, selectea-ză adecvat activităţi din spectrul larg de opţiuni: de la cele iniţiate de adultla cele iniţiate de copil, de la cele de liberă explorare la cele modelate decadrul didactic.

Indicator Comentarii, observaţii 26. Demonstrează înţelegerea rolului său de facilitator al învăţării copilului.


27. Foloseşte interesul şi curiozitatea copiilor faţă de lumea înconjurătoare,pentru a-i antrena în explorarea unor conţinuturi noi prin intermediul în-trebărilor deschise.

28. Ajută copiii să facă conexiuni între concepte şi deprinderi noi şi cunoş-tinţele anterioare (evocare şi realizare a sensurilor).

Standard C.1.2.: Cadrul didactic demonstrează competenţă în utilizarea jocului ca formă integratoare pentru stimularea învăţarii şi dezvoltării.

29. Recunoaşte valoarea supremă a jocului (înţeles în sens larg) pentru în-



ş p j ( ţ g) p

văţarea şi dezvoltarea copiilor sub toate aspectele.

30. Ştie să creeze şi menţină situaţii care îmbogăţesc şi extind jocul copii-lor.


31. Ia permanent decizii strategice conştiente legate de rolul său şi rolul co-pilului în construirea propriei învăţări prin joc.

Standard C.1.3.: Cadrul didactic utilizează strategii predominant interactive.

32. Oferă proiecte la care copiii să lucreze în cooperare.


33. Creează situaţii în care copiii să înveţe unul de la altul.

34. Pune la dispoziţia copiilor materiale cu caracter deschis ce stimuleazădezvoltarea.

Standard: C.1.4. Cadrul didactic corelează obiectivele de referinţă ale ariilor curriculare cu conţinuturile învăţării, cu sarcinile de învăţare, cuformele de organizare a lucrului cu copiii ţinând de particularităţile de vârstă ale copiilor şi experienţele de învăţare anterioare.



35. Corelează obiectivele de referinţă din diferite arii curriculare, pentru arealiza integrarea lor în activităţile/studiile tematice.


36. Propune pentru lucru în grup mare sau mic sarcini adecvate formelorselectate.

37. Utilizează diverse forme de organizare a activităţii copiilor (în grup mare,grup mic, perechi, individual), potrivindu-le la obiectivele propuse şi res-pectând nevoile individuale şi de grup ale copiilor.

38. Corelează conţinuturile activităţilor cu vârsta copiilor şi cu cunoştinţeleanterioare ale acestora.


Standard C.1.5.: Cadrul didactic creează pentru copii multiple oportunităţi de alegere şi luare a deciziilor.

39. Planică situaţii de învăţare cu caracter deschis, sarcini cu mai multe po-sibilităţi de realizare, materiale diverse din care să aleagă.


40. Oferă copiilor posibilitatea de a face alegeri conştiente din alternativeleexistente şi a-şi asuma responsabilitate pentru alegerea făcută.



Standard C.1.6.: Cadrul didactic exploatează maximal oportunităţile de învăţare ale perioadelor de rutină şi adoptă atitudini exibile şi creative în faţa unor momente neplanicate.

41. Foloseşte rutina zilei ca sursă de învăţare semnicativă.

42. Recunoaşte şi exploatează oportunităţile de învăţare, care apar inopi-

nat, spontan şi care suscită interesul copiilor, pentru a le dezvolta limbajul,a învăţa noi concepte şi deprinderi.


C.2. Subdomeniu: Mediul de învăţare

Standard C.2.1.: Cadrul didactic înţelege impactul puternic al mediului asupra învăţării şi dezvoltării copiilor şi le asigură un mediu în careecare copil să se dezvolte şi să înveţe în conformitate cu nevoile, interesele şi abilităţile sale.

43. Creează un mediu zic atractiv şi plăcut, care îi ajută pe copii să se simtă în securitate şi confortabil.



44. Organizarea mediului corespunde necesităţilor diferitor grupuri de vâr-stă şi ale ecărui copil în parte, precum şi necesităţilor dictate de conţinu-

turile studiate.

45. Spaţiul zic pregătit de cadrul didactic facilitează managementul grupeide copii şi îi permite utilizarea diverselor forme de lucru: individual, perechi,grup mic, grup mare.



46. Mediul este bine organizat şi promovează învăţarea activă şi indepen-dentă.

47. Selectează materiale legate de toate ariile curriculare şi domeniile dedezvoltare, astfel încât să stimuleze explorarea, experimentarea, descoperi-rea şi învăţarea conceptuală.

Standard C.2.2.: Cadrul didactic creează un mediu zic personalizat şi prietenos ce conferă identitate grupului de copii.

48. Mediul creat de cadrul didactic promovează la copii confort psihologicşi o atitudine pozitivă faţă de învăţare.


49. Creează un mediu de învăţare personalizat şi prietenos copiilor, promo-vând sensul de apartenenţă.


50. Mediul creat de cadrul didactic invită părinţii ca parteneri la colaborareşi contribuie la spiritul de comunitate.

Standard C.2.3.: Cadrul didactic creează un climat social care promovează învăţarea.

51. Încurajează atitudini reciproce grijulii şi respectuoase între copii, pentrua oferi încredere şi siguranţă în exprimarea liberă a acestora.



52. Oferă multiple situaţii în care toţi copiii să e auziţi şi apreciaţi.

53. Facilitează stabilirea unor relaţii de prietenie între copii care încurajează învăţarea reciprocă.


54. Demonstrează înţelegerea cauzelor diverse ale comportamentelor ne-

dorite, abordând strategii adecvate de prevenire a conictelor dintre copii.




61. Utilizează şi elaborează instrumente de evaluare care apreciază măsu-ra în care copilul deţine anumite cunoştinţe, manifestă anumite atitudini,deprinderi şi abilităţi, în strânsă corelaţie cu domeniile de dezvoltare aleacestuia.

62. Cadrul didactic deţine un portofoliu al ecărui copil care conţine dateprivind progresele copiilor obţinute în urma observărilor şi evaluării în toa-te domeniile de dezvoltare (zic, socioemoţional, cognitiv, atitudini în în-văţare).

Standard D.3.: Cadrul didactic utilizează evaluarea, pentru a planica mai riguros activităţile şi a organiza mediul de învăţare mai adecvatcerinţelor şi intereselor copiilor.



Indicator Comentarii, observaţii 63. În baza rezultatelor evaluării, cadrul didactic proiectează activităţi adap-tate nevoilor individuale ale ecărui copil, stimulând progresul copiilor.

64. Utilizează rezultatele evaluării pentru a organiza, modica şi adapta me-diul educaţional astfel încât să creeze cât mai multe oportunităţi de învăţa-re şi dezvoltare tuturor copiilor.

Standard D.4.: Cadrul didactic solicită şi utilizează informaţii despre experienţele anterioare ale copiilor, despre sănătate, nutriţie, igienă,despre nevoile lor, despre comportamentele lor de învăţare şi progresele lor din discuţiile cu familia, copilul însuşi, pentru a evalua progresullui.

65. Culege informaţii despre copil prin discuţii permanente cu familia aces-tuia (experienţe anterioare de învăţare, sănătate, nutriţie, igienă, interese,nevoi).

66. Corelează informaţiile despre copil obţinute de la familie cu rezultateleactivităţii copilului în creşă/grădiniţă pentru o evaluare cât mai delă şi va-lidă a progresului înregistrat de acesta.


E. Dezvoltare profesională

Standard E.1.: Cadrul didactic consultă periodic materiale de specialitate în scopul îmbunătăţirii competenţelor sale profesionale.


67. Este permanent în contact cu noile ce ţin de privind teoria şi practicadidactică privind educaţia timpurie din publicaţiile de specialitate.

68. Experimentează noi idei şi practici inspirate de materialele de speciali-tate, cu scopul de a oferi copiilor oportunităţi de învăţare şi dezvoltare câtmai adecvate şi eciente.



Standard E.2.: Cadrul didactic participă periodic la cursuri de formare continuă.

69. Participă periodic la cursuri de formare continuă în domeniile profesio-nale specice educaţiei timpurii.

70. Selectează cursurile de formare continuă în funcţie de nevoile de îmbu-nătăţire a competenţelor sale profesionale.


71. Utilizează în practica zilnică informaţiile şi abilităţile noi achiziţionateprin cursurile de formare continuă.


Standard E.3. Cadrul didactic reectează permanent asupra activităţii sale profesionale, demonstrând capacitatea de a-şi motiva deciziileprofesionale şi de a-şi îmbunătăţi practica zilnică în urma analizei rezultatelor profesionale obţinute.

72. Reectează permanent asupra rezultatelor practicii zilnice cu scopul de

a o îmbunătăţi.

73. Poate aprecia punctele tari şi aspectele care necesită îmbunătăţiri aleactivităţii sale profesionale ca urmare a reecţiei asupra propriei practici.

74. Este capabil de a-şi motiva deciziile pedagogice în baza reecţiei asupra



p ş p g g ţ pactivităţii sale zilnice şi a rezultatelor obţinute.

Standard E.4.: Cadrul didactic utilizează lucrul în echipă cu alţi colegi şi specialişti, pentru a-şi îmbunătăţi propriile practici educaţionale şipracticile familiilor în educaţia şi dezvoltarea copiilor mici.

75. Colaborează cu colegi şi alţi specialişti pentru a culege cât mai multeinformaţii privind dezvoltarea copilului.


76. Se consultă cu alţi colegi şi specialişti în proiectarea activităţilor, în ve-derea asigurării condiţiilor optime pentru a putea răspunde nevoilor indivi-duale de învăţare şi dezvoltare ale ecărui copil.



Standard F.1.: Cadrul didactic recunoaşte importanţa cunoaşterii mediului familial în care copillul creşte şi se dezvoltă.

77. Se informează asupra contextului familial în care copilul s-a născut şi acrescut, prin discuţii cu părinţii acestuia, în scopul individualizării învăţării,şi oferirea de sprijin optim pentru dezvoltarea acestuia.

78. Manifestă interes pentru cunoaşterea diversităţii de ordin economic, et-nic, cultural, religios a familiilor, pentru a asigura oportunităţi egale tuturorcopiilor şi o comunicare ecientă cu familiile acestora.



79. Valorică experienţele familiale ale copiilor, pentru a reecta în activită-ţile curente şi în mediul educaţional diversitatea culturală a familiilor.

Standard F.2.: Cadrul didactic respectă calitatea părinţilor de primi educatori ai copilului, considerând importante aspiraţiile, interesele şidorinţele acestora în privinţa propriului copil.


80. Solicită informaţii părinţilor privind aşteptările, dorinţele şi cerinţele lorprivind dezvoltarea şi educaţia copiilor.

81. Respectă dorinţele şi cerinţele formulate de părinţi în privinţa sănătăţii,dezvoltării şi educaţiei propriului copil, asigurându-se de bunăstarea aces-tuia.

Standard F.3.: Cadrul didactic consideră fundamentală comunicarea permanentă cu părinţii, pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului şibunăstarea acestuia.

82. Utilizează metode informale şi formale de comunicare cu toţi părinţii,pentru a culege cât mai multe informaţii despre copil, despre starea lui desănătate, despre interesele şi dorinţele lui, dar şi despre problemele aces-tuia.





89. Implică părinţii sau alţi membri ai familiei, valoricând disponibilitateaşi experienţa acestora, în planicarea şi organizarea unor studii tematice, aunor evenimente speciale sau a unor sărbători etc.

90. Creează un spaţiu în care părinţii să dispună de resurse de informaţiiprivind educaţia şi dezvoltarea copilului, să poată face schimbări de opinii şisă colaboreze pentru susţinerea activităţilor realizate în creşă/grădiniţă.

ă d î âl ă d b



91. Organizează periodic întâlniri cu părinţii, pentru a organiza, a dezbateşi a lua decizii în comun privind programul de educaţie promovat de creşă/grădiniţă.

Documents

Invatare Si Dezvoltare Copil