nvƒ£ƒm¢ntul superior din Republica Moldova: realizƒri, provocƒri, perspective

  • View
    32

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Învăţământul superior din Republica Moldova: realizări, provocări, perspective. Ana GUŢU Prim- Vicerector ULIM Biblioteca Universitară şi implementarea Principiilor Spaţiului European al Învăţământului Superior: resurse documentare, servicii şi produse informaţionale, cultura informaţiei - PowerPoint PPT Presentation

Text of nvƒ£ƒm¢ntul superior din Republica Moldova: realizƒri, provocƒri,...

PowerPoint Presentation

nvmntul superior din Republica Moldova: realizri, provocri, perspectiveAna GUUPrim-Vicerector ULIMBiblioteca Universitar i implementarea Principiilor Spaiului European al nvmntului Superior: resurse documentare, servicii i produse informaionale, cultura informaieiULIM, DIB, 2 februarie, 2012

1Universitatea, n inima societilor organizate diferit, din punct de vedere al condiiilor geografice i importana istoric, este o instituie autonom, care, ntr-un mod critic, produce i transmite cultura prin cercetare i nvmnt. (Magna Charta Universitatum, 1988)2 Valorile eseniale ale universitas europea, chemat astzi s contribuie la construirea unei noi universaliti, unui nou umanism, sunt deja definite: libertatea gndirii i a cercetrii,autonomia didactic, tiinific i organizaional, participarea democratic i responsabilitatea societal, inovarea i transparena. 3Misiunea universitiiPapa Alexandru al IV ctre Universitatea din Paris, care afirma n aprilie 1255 c universitatea trebuie s se dedice cercetrii, predrii i educaiei studenilor care se asociaz n libertate deplin cu profesorii lor n dragostea comun pentru cunoatere (Alexander IV, 1958: p.602). Ana GUU, Prim-Vicerector ULIMAderarea la Procesul BolognaRepublica Moldova a aderat la Procesul de la Bologna la 19 mai 2005, Reuniunea Minitrilor Educaiei de la Bergen, Norvegia.Procesul de la Bologna este un for european ce vizeaz reformarea nvmntului superior european ntru asigurarea dezvoltrii sociale, economice, politice durabile n baza cercetrii i cunoaterii la nivel european.Procesul de la Bologna, la cei 13 ani de la demararea sa, ns nu un succes realizat n baza tratatelor interstatale, ci un succes performat de universiti i ministere ale educaiei. Comunitatea universitar european i-a fixat obiective concrete i le-a realizat ntr-un termen destul de scurt, opernd transformri n sistemele de nvmnt superior, n organizarea universitilor, n designul curriculei, elemente ce au avut un impact simitor asupra societi prin intermediul studenilor. Ana GUU, Prim-Vicerector ULIM6Ana GUU, Prim-Vicerector ULIMPrincipii de bazAsigurarea dezvoltrii durabile a spaiului european n baza cercetrii i cunoateri.Impulsionarea calitii nvmntului superior.Orientarea formrii specialistului spre necesitile pieei forei de munc.Ana GUU, Prim-Vicerector ULIMPrincipii de bazImplementarea sistemului european de credite transferabile (ECTS).Transparena.Eliberarea suplimentului la diplom.nvarea pe parcursul ntregii viei.Crearea ctre 2010 a Ariei Europene a nvmntului Superior (EHEA).

Ana GUU, Prim-Vicerector ULIMPrincipii de bazAsigurarea accesului absolvenilor din ciclurile de studii a) la piaa forei de munc i b) la ciclul universitar urmtor.Structurarea studiilor universitare pe 3 cicluri de baz: licen (3 ani), master (2 ani), doctorat (3 ani).Impulsionarea mobilitii academice profesor i studeni.Recunoaterea titlurilor i calificrilor.

Structura studiilor universitare pe cicluriAna GUU, Prim-Vicerector ULIMPentalateralul calitii CALITATEA PROCESELOR UNIVERSITARERelevanaStandardeExcelena Eficiena financiarIntegritatea academicTransfor-mareaStrategii New Bologna (dup 2010):La nivel instituional/naional:Reorientarea coninuturilor curriculei universitare spre diferite categorii de vrst (problema demografic) asigurarea accesului larg la studiile superioareDezvoltarea la nivel de universiti a unei reele de activiti, documente, entiti organizaionale pentru promovarea integritii academice (Dclaraia de la Bucureti, 2004)

12Cadrul legislativ dup aderarea RM la Procesul Bologna en mai 2005Legea nvmntului din 1995, amendamente la lege din mai 2005 Loi de lenseignement. Institutirea celor 2 cicluri universitare licen i masterat.Proiectul Codului Educaiei elaborat i prezentat Guvernului.Nomenclatorul domeniilor de formare profesional la ciclul licen, adoptat de Parlament n mai 2005, Planul-cadru elaborat de Ministerul Educaiei, hotrrea guvernului cu privire la organizarea studiilor de masterat adoptat n decembrie 2007Ghidul naional al Creditelor Transferabile n baz de ECTS adoptat de ME n 2005

13Carene n legislaieLipsa unei legislaii clare i exhaustive n domeniul nvmntului superior Incoerena existent ntre documentele normative ce reglementeaz activitatea sistemului nvmntului superior din RM (problema ciclului doctorat)

14Carene macro-insituionaleMinisterul Educaiei nu i asum competenele de gestionare a cercetrii universitare, funcia revenindu-i AM i CNAAPrea multe instituii de nvmnt superior 14 de stat i 16 private pentru 3 mln 300 mii locuitoriFinanarea insuficient a instituiilor de nvmnt superior

Carene intrainstituionaleNumr mare de studeni n serii i torenteTrasee i curricula universitar la pachetProces educaional centrat pe profesor i nu pe studentLipsa sistemelor de management al calitii bazat pe transparen, sondaje anonime i activiti participative ale studenilor

Universitatea centrat pe studentn organizarea nvmntului superior i construirea universitii studentul trebuie s fie punctul de plecare, i nu cunotinele profesorului. Universitatea trebuie s fie proiecia instituional a studentului i cele dou dimensiuni ale sale sunt: perfecionarea abilitii lui de a achiziiona cunotine i satisfacerea necesitilor studentului n cunotine specifice pentru via (Ortega y Casset, 1930: p.86). SoluiiDialog permanent ntre ME i instituiile de nvmnt superior n spiritul Recomandrii No 1762 APCE ce ine de libertatea academic (Parlamentary Assembly. Recommandation 1762 (2006).//http://assembly. Coe.int/docuemnts/adoptedtext/ta06Art. 4. Adunarea PCoE reafirm dreptul la libertatea academic i autonomia universitar Art 11. Subsidiaritate, transparena i asigurarea calitii sunt precondiii

Ana GUU, Prim-Vicerector ULIM18SoluiiAdoptarea Codului Educaiei n spiritul documentelor adoptate la reuniunile minitrilor nvmntului superior de la Bologna, Praga,Berlin, Bergen, Londra, Louvain la Neuve .a. documente europene reglatoare Augmentarea rolului Consiliului Rectorilor din RM

19SoluiiCrearea Ageniei Naionale de Evaluare a Calitii n nvmnt Superior i CercetareTransferul competenelor de management al cercetrii de la AM ctre ME i schimbarea denumirii acestuia n Ministerul Educaiei i CercetriiUnificarea unor instituii de nvmnt superior publiceSistarea activitii unor instituii de nvmnt superior private

RecomandriDifuzarea larg n mijloace de informare n mas a mersului reformei nvmntului superior.

21RecomandriConcertarea eforturilor universitarilor n promovarea i interpretarea corect a reformei Bologna printre studeni i profesori.

22RecomandriDinamizarea comunicrilor interactive ntre universiti i ME prin crearea unei reele de experi universitari i cadre guvernamentale responsabile de reforma Bologna.

23

Semnarea Magna Charta Universitatum, Universitatea din Bologna, Italia, septembrie, 200724Universitatea este promotoarea tradiiilor umaniste europene, grija ei permanent este cognoscibilitatea universal ntru realizarea vocaiei sale prin transcenderea frontierelor geografice i politice (Magna Charta Universitatum, 1988). 25Sources AIU Horizons, mai 2007, vol.2-3.AIU Horizons, octobre 2007, No- 13-14, p. 14-17Comit Directeur de lEnseignement suprieur et de la Recherche(CDESR), 7-me session plnire, Strasbourg, 6 7 mars 2008, Luniversit entre humanisme et march: redfinir ses valeurs et fonctions pour le XXI-e sicle. Rapport et Conclusions de la Confrence de lancement (Strasbourg 20-21 novembre 2007).Declaraia de la Bucureti despre Valorile i Principiile Etice ale nvmntului Superior din Europa, adoptat n cadrul Conferinei Internaionale Dimensiunile Etice i Morale ale nvmntului Superior i tiinei din Europa 2-5 septembrie 2004, Bucureti, Romnia; http://www.almamater.md/articles/879/index.html, consultat la 10 septembrie 2007.Higher Education Governance between democratic culture, academic aspirations and market forces. Synopses of presentations. Strasbourg, 22-23 september 2005.26SourcesHarvey L. and Green D. Defining quality. In Assessment and Evaluation in Higher Education, 18 (1), 1993. Il ruolo delle Universita nello Spazio Europeo dellInstruzione e della Ricerca. Sapienza Universita di Roma, 22 giugno 2007.Olsen J. P.and Gornitzka A. Comprendre la signification du changement dans la gouvernance de luniversit. Organisation et performances de l'universit. In: AIU Horizons fevrier 2006, Vol.11.4-12.1, p.1,2,10.Ortega y Casset J. Mision de la Universidad. In: Revista de Occidente, First Edition, Madrid, 1930.Magna Charta Universitatum. Bologna, Italia, settembre, 1998. http://www3.unibo.it/avl/charta/charta.htm, consultat la 3 septembrie 2007Alexander IV. Letter to the University of paris, on the April 14, 1255. In: Introdaction. Bullarium Diplomatum. Vol.III, Torino, 1958. London Communique, May 18. http://www.cicic.ca/docs/bologna/2007LondonCommunique.en.pdf, consultat la 25 mai 2007.

27

Ana GUTUPrim- VicerectorUniversitatea Liber Internaional din Moldova

www.ulim.mdagutu@ulim.mdSite personnel: www.anagutu.net Mulumesc pentru atenie!28