Invatam Sa Respiram Correct

Embed Size (px)

Citation preview

Invatam sa respiram correctIn conditiile scolii contemporane educatia fizica capata o insemnatate deosebita.Activitatea motrica inainteaza catre sistemele organismului elevului cerinte tot mai mari. Pentru aceasta se cere o pregatire speciala a tuturor sistemelor functionale catre practicarea exercitiilor fizice.Daca capacitatile motrice a elevilor se afla sub controlul profesorului,datorita testelor motrice,apoi aceasta nu se poate spune despre respiratie. In legatura cu faptul ca exercitiile fizice care se efectuiaza cu efort maximal inainteaza cerinte mari catre aparatul respirator. Dar este necesar de clarificat posibilitatile respiratiei voluntare in procesul executarii a exercitiilor fizice. Si iata ce trebuie sa-i intereseze pe profesorii de educatie fizica : Este cunoscut pentru toti ce insemnatate are respiratia pentru elevi in timpul indeplinirii tuturor masurilor asanative cu practicarea exercitiilor fizice si in practica sportiva a scolii. Cercetarile fiziologice au demonstrat ca fregventa respiratiei in timpul activitatii motrice sportive efectuate cu o intensitate mare,se mareste de 7-8 ori in comparatie cu nivelul in stare de repaus, iar ventilatia pulmonara creste uneori inzecit. Este interesant si urmatorul fapt : ca masura(marimea) efortului fizic defacto depinde de faza respiratiei(inspiratie-expiratie sau retinere) in care el se executa.Cel mai mare nivel a fortei musculare se observa in momentul stoparii sau a retinerei a respiratiei,nivelul mijlociu a fortei musculare apare cind se cordoneaza cu faza de expiratie, si cel mai mic nivel,in timpul inspiratiei. Este cunoscut ca mijloc important in dezvoltarea(antrenarea) aparatului respirator sint exercitiile de respiratie.Dar in utilizarea lor este un factor care limiteaza folosirea lor.Acest factor este aparitia hiperventilatatii(respiratia foarte deasa si adinca) care aduce la spalarea CO2 din organism. Miscsorarea oxiginarii singelului,in rezultat simpotome neplacute : ameteli de cap,greata si pierderea scurta a cunostintei.Hipoventilatia apare in timpul retinerii indelungate a respiratiei cea ce contribuie la acumularea CO2 in organism, majorarea aciditatii singelui si scaderea brusca a oxigenului din singe. In asa mod la lectiile de educatie fizica,pentru a obtine o functionare efectiva si rationala a aparatului respirator in timpul executarii exercitiilor fizice e necesar a trece asa numita scoala respiratiei ca sa calculam la elevi cultura respiratiei,este foarte important a obtine de la ei indeplinirea constinta a tuturor recomandatiilor in respiratie. E necesar ca fiecare faza a respiratiei sa coincida exact anumitei faze a miscarilor.Competenta e complicate,dar necesara.Ea se poate de usurat daca copii preventive vor insusi deprinderile special a respiratiei.Sub deprinderile special a respiratiei intelegem : Deprinderea de a conduce cu acte de inspiratie si expiratie diverse dupa durata si viteza. A executa correct deprinderea respiratiei portionale(prin intreruperi). Capacitatea de a opri respiratia pe o perioada anumita de timp. Capacitatea de a reproduce un volum vital al plaminilor indicat,adica constient a mari sau a micsora volumul inspiratiei si expiratiei. A poseda cu respiratia toracica,abdominala(diafragmala) si mixta.In procesul invatarii respiratiei la elevi in timpul executarii a majoritatii exercitiilor de dezvoltare fizica generala,de gimnastica,aerobica si a altor exercitiilor absolut la toti elevii sau observant retinerea de respiratie,respiratie intrerupta,in fata si respiratie haotica.La elevi uneori ne le ajunge aer,ei involuntary intrerup executarea exercitiilor : alergarea,jocul pentru a respira.La toti profesorii sunt cunoscute expresii ca ma inadus, dati-mi sa ma rasuflu. Pentru a evita asa manifestare,profesorul trebuie sa-I invete pe elevi sa dirijeze voluntary cu respiratia.Respiratia voluntare este cea pe care elevul o efectueaza dupa indicatia orala a profesorului sau dupa autocomanda ( de respirat asa sau altfel si despre care el poate sa zica cum a respirat :m-am straduit sa respire intr-un mod sau altul ).Respiratia involuntara respiratia in care schimbarile in procesul respiratiei se executa automat liber,adica singur de la sine,fara controlul constiintei, si la care se poate asa raspunde : am respirat asa cum s-a primit.Metodica invatarii exercitilor de respiratieObiectivul a invata elevii sa regleze respiratia inspiratia si expiratia. In timpul executarii exercitiilor de dezvoltare fizica generala, in timpul jocurilor sportive, in sala de sport, la aer liber,executarii exercitiilor la domiciliu foarte des apar situatii cind e necesar de a scurta sau lungi,a mari sau a micsora fregventa inspiratiei sau a expiratiei se recomanda complexe de exercitii de respiratie. In timpul executarii exercitilor,respiratia se infaptuieste prin nas,iar in timpul executarii inspiratiei rapide e necesar de introdus respiratia prin gura.

Fiecare exercitiu se executa de 2-4 ori. Durata inspiratiei si expiratiei in rpocesul antrenamentului se poate treptat de marit pina la 5-8 numere.Exercitile se pot executa sub acompanimentul muzicii.Complexul 1Ex. 1 Pozitia corpului sprijin inapoi sezind. 1-2 inspiratii facute adinci,3-4 expiratii adinci.Ex. 2 1-3 inspiratii adinci,4-6 expiratii adinci.Ex. 31-4 inspiratii adinci,5-8 expiratii adinci.Ex. 4 1-8 respiratii libere. Complexul 2Ex. 1 P.I. - sprijin inapoi sezind, 1-2 inspiratie adinca lenta, 3-expiratie, 3- respiratii rapide depline.Ex. 2 1-3 inspiratie lenta adinca; 4 expiratie rapida deplinaEx. 3 1-4 inspiratie lenta adinca; 6-8 respiratie libera;Ex. 4 1-8 respiratie libera;Complexul 3. Exercitiile au scopul formarii deprinderilor de respiratie rapida,fortata cu o respiratie lenta prelungita.Ex.1 P.I. - sprijin inapoi asezat, 1 - inspiratie rapida deplina; 2-3 expiratie lenta adinca;Ex. 2 1- inspiratie rapida deplina;2-4 expiratie lenta deplina;Ex. 3 1- inspiratie rapida deplina; 2-5 expiratie lenta adinca;Ex. 4 1-8 expiratii libere;Complexul 4.Obiectivul formarii deprinderii respiratiei cu intrerupere: se executa exercitii cu oprirea respiratiei,cu respiratie partiala.Ex 1 P.I - sprijin inapoi sezind; 1 inspiratie prin nas cu o portiune mica; 2-3 retinerea respiratiei fara ispiratie; 4 - inspiratie cu o portiune neinsemnata; 5-6 retinerea respiratiei;7-8 expiratia libera deplina prin nas;9-10 - respiratie libera;Urmatoarele obiecte de invatare a respiratiei sunt: formarea derpinderii de respiratie pectorala; formarea deprinderii de respiratie abdominala formarea deprinderii de respiratie mixtaApoi urmeaza executarea exercitiilor pentru antrenarea acestor tipuri de respiratii in partea de bara a lectiilor de educatie fizica in procesul de executare a exercitiilor fizice,in partea de incheere a lectiei in forma de exercitii de respiratie si la domiciliu ca lucru pentru acasa.Pentru obtinerea unui rezultat bun la alergarea de durata "6 min" un rol important e formarea deprinderii a respiratiei corecte in timpul alergarii,dezvoltarea muschilor care participa la actul de respiratie.

Respiratia in timpul executarii a diverselor activitati motrice.Flotari in timpul indoirii bratelor se inspira, in timpul dezdoirii bratelor se expira.Ridicarea greutatilor pentru executarea efectiva a exercitilor, care necesita un effort (incordare) a unui numare mare de muschi e nevoie de retinut respiratia. De exemplu, in timpul ridicarii halterei ( ghirei) de la piept prin forta in sus participa muschii bratelor, centurii scapulare, abdomenului, spatelui si chiar a picioarelor. Unele grupe de muschi efectueaza lucru dinamic ridicarea aparatului in sus, altele static mentinerea anumitei pozitii a corpului si creeaza sprijin pentru mini in momentul ridicarii greutatii. Incordarea statica a principalelor si celor auxiliare grupe de muschi respiratori, care creeaza sprijinul static pentru mini in timpul ridicarii greutatii, ( nu permite ) nu da posibilitate cutiei toracale si diafragmei a eecuta miscari respiratoare. De aceea in timpul acesta expiratia se ingreuneaza, iar inspiratie este aproape imposibila. Ramine doar una de oprit respiratia . De aceea exercitiile de acest gen sunt contraindicate. Oprirea (retinerea) respiratiei in momentul cind muschii centurei scapulare si a trunchiului sunt incordati, influenteaza negativ asupra inimii.Exercitii de acest gen pot fi recomandate doar baietilor din clasele superioare dupa o pregatire prealabila si nu prea des.Din exercitiile utilizate pentru dezvoltarea viteza forta si rezistentei ne vom opri asupra alergarilor, sariturilor, fondarilor si aruncarilor a mingii medicinale.Mai intii respiratia trebuie sa fie destul de profunda. Respiratia deasa si-nfata nu-I eficienta,deoarece se reutileaza o parte neinseamnata a plaminilor. Oxigen in aerul alveolar se contine mai putin, ca urmare scade si nivelul lui in singe. Respiratia prea adinca tot nu e binevoita, deoarece ea se petrece in rezultatul muschilor auxiliar de respiratie care utlizeaza mult oxigen si in rezultat este neeconomica. E stabilit ca adincimea optimala a respiratiei este egala cu 40 50 % a volumul vital al plaminilor. De exemplu la volumul vital al plaminilor de 4000 cm3, voluml a fiecarei inspiratii si expiratie trebuie sa fie de 1000 2000 cm3 . In practica procedam in felul urmator : se executa o inspiratie si expiratie maximal de adinca ca in timpul aprecierii volumul vital al plaminilor si apoi de respirat in asa mod ca amplituda miscarilor sa fie egala aproximativ cu de cea a aplitudii maximale. In timpul alergarii, sariturilor, fondarilor chiar si cele mai mici retineri a respiratiei micsoreaza continutul oxigenului in singe. De aici reesa cerinta de respirat fara oprirea ei. Referitor la concrete tipuri de exercitii se poate de recomandat : coordonarea respiratiei cu miscarile corpului. In timpul alergarii pe loc la fiecarea ciclu de respiratie revine 4 6 pasi : 2-3 in timpul inspiratiei si tot atitia in timpul expiratiei. In timpul fondarilor ciclurile respiratiei coincid cu ciclurile miscarilor. In timpul fondarii se executa expiratia, iar in timpul inadaptarii inspiratia. In caz daca fondarile dureaza mai mult de 3 5 min., necesitatea organismului in oxigen creste intru cit raporturile se schimba in timpul unei miscari ( fondare sau ridicare ) se executa inspiratia si expiratia.Tempoul obisnuit in timpul sariturilor pe loc 60 ori pe minut, la 2 3 sarituri inspiratie, la 2 3 expiratie.Alergarea lenta majoreaza fregventa respiratiei pina la 30 pe minut. La fiecare ciclu de respiratie se executa aproximativ 6-8 pasi, 3 4 pasi inspiratie si 3 4 pasi expiratie.In caz cind se alearga mai mult timp, respiratia devine mai deasa, aproape de 2 ori.In timpul unui ciclu de respiratie elevul va putea sa execute 2 4 pasi. Necatind la schimbarea raportului fazelor de respiratie si a miscarilor, respiratia trebuie sa fie fara intreruperi si ritmica.In timpul aruncarii mingii medicinale, sariturilor in lungime de pe loc are manifestarea influentei reflectoare a fazelor de respiratie asupra lucrului muschilor. Deatita trebuie corect de respirat in felul urmator : in momentul aruncarii expiratie, in timpul pregatirii catre aruncare inspiratie; in pozitia initiala pentru saritura inspiratie, in momentul sariturii expiratie.In timpul invatarii elevilor coordonarii respiratiei cu miscarea la exercitiile nominalizate trebuie de avunt invedere, la copii de aceeasi virsta si gen diferenta in fregventa respiratiei mult mai mare decit in timpul miscarilor. Evident ca si raportul fazelor de respiratie si miscarilor nu-s egale. Invatarea copiilor respiratie corecte se incepe in timpul lectiilor teoretice. Elevii se familiarizeaza cu mecanismul respiratiei, indicii aparatului respirator, schimbarilor ce au loc in timpul activitatii motrice, in fluenta respiratiei asupra eficientii lucrului a muschilor .Prin folosirea unor exercitii tipice se demonstreaza coordonarea respiratiei cu miscarea.Invatind un exercitiu nou paralel cu insusirea tehnicii se indica cum de respirat corect. In timpul executarii exercitiilor din cind in cind se atentioneaza despre caracterul respiratiei, in loc de numarare se insufla, inspiratie, expiratie.In final trebuie de mentionat ca in timpul executarii exercitiilor, atit si strea de repaus elevii trebuie sa respire numai prin nas. Aceasta ese cea mai chibzuita respiratie naturala.Aerul trecind prin caile respiratoare se curata si se incalzeste. Curentul aerului ce vine de la plamini umezeste membranele mucoase si nu le da sa se usuce.Trebuie de mentionat ca miscarea aerului prin caile respiratoare influenteaza reflector asupra sistemului nerov, il tonizeaza.

Traseul biologic al fiecarui individ de la nastere pina la maturitate este parcurs in mai multe etape, care se intrepatrund intre ele, fiecare dintre aceastea corespunzand unei perioade de virsta.Nivelul mijlociu de dezvoltarea fizica a baietilor de 4 18 ani.Etapa I (4 18 ani)Virsta(ani)Greutate(kg)Inaltimea(cm)Perimetrul toracic(cm)

415.61.999.75.052.73.5

517.62.2106.55.354.42.7

619.62.7112.55.556.02.9

721.73.0118.25.757.83.0

823.83.4125.75.759,63.3

926.33.9128.96.161.43.5

1028.94.5133.86.163.43.9

1131.55.0138.26.665.34.0

1234.35.5143.17.067.44.3

1338.16.6148.68.269.94.8

1443.88.0155.99.073.75.6

1549.48.6162.19.177.55.9

1654.28.0166.97.981.05.8

1757.07.1168.77.083.35.2

1858.27.0168.06.483.33.1

Nivelul mijlociu de dezvoltare fizica a fetelor de 4 18 ani.Etapa I (4 18 ani)Virsta(ani)Greutate(kg)Inaltimea(cm)Perimetrul toracic(cm)

415.21.998.65.051.62.6

517.32.7105.75.353.42.7

619.32.8111.75.554.83.1

721.43.2117.45.656.53.3

823.53.5122.75.758,03.5

925.94.2128.15.959.94.0

1028.85.0133.56.562.14.5

1132.526.1139.17.364.95.2

1236.16.7145.17.468.05.5

1340.87.3140.57.371.45.6

1445.47.1155.07.574.65.3

1548.66.8157.05.876.75.0

1651.16.8158.05.778.35.1

1752.06.4158.25.679.05.0

1852.86.5158.25.680.35.3

Aparatul respirator Aparatul respirator este compus din caile de respiratie si plamini. Caile respiratoare se incep de la nari, care duc spre intrarea in cavitatea nazala. Ea la rindul sau se imparte in doua parti aproape simetrice. Pe peretii laterali a cavitatii nazale din fiecare parte se afla narile sub care se afla caile nazale, apoi urmeaza laringele, traheea se imparte : bronhiul drept si sting, care apoi se ramifica in bronhiole mici si se termina cu alveole pulmonare: citeva alviole care se alatura de bronhii formeaza strugurul. Din struguri se formeaza particele pulomnare hobuluy pulmonalis.Schimbul de gaze se petrece prin peretii vaselor sangivne si alveolele pulmonare.La efectuarea actului de respiratie participa mai multe grupe de muschi: Muschii scalene trag prima si a doua coasta in sus in timpul inspiratiei; Muschii pectoral mici ridica coastele in sus; Muschii intercostali externi participa la actul de inspiratie ( ridica coastele in sus); Muschii intercostali interior participa la actul de expiratie ( coboara coastele in jos); Muschii presului abdominal (oblici abdominali interior si exterior, transversal abdominal, drept abdominal) joaca un rol important la expiratie; Diafragma are un rol mare in procesul de respiratie, contribuie la marirea volumului cutiei pectorale.

Etapele experimentuluiEtapa I . Anul de studii 2011 2012, clasa VII.1. Aprecierea indicilor a testului cooper alergarea de durata ( 6 min), la inceputul anului de studii si la sfirsitul anului de studii.2. Aprecierea perimetrului cutiei toracale la inceput si la sfirsit de an.3. Aprecierea excursiei toracale la inceput si sfirsit de an.4. Aprecierea volumului vital al plaminilor la inceput si sfirsit de an.Indicii testului cooper alergarea de durata ( 6 min) :Nota10987654

ClasaSexRezR.R.R.R.R.R.R.

VIIB1430137013301270120011501100

F12201160112010601030990970

Participanti elevii clasei a VII a.Numele,prenumeleelevuluiAlergare de durata6(min)Perimetrul cutiei toracaleExcursia cutiei toracaleVolumul al plaminilor

Rez. InitialRez.FinalNotaRez.InitialRez.FinalRataRez.InitialRez.FinalRataRez.InitialRez.FinalRata

1.Donica Stanislav1330134587880278.0130003200200

2.Caceasov Andrei1290131077779288.30.329003000100

3.Mocanu Denis 1250127077878088.30.331003300200

4.Lambru Vasile1290130077981288.50.528003000200

5.Petcu Dan1270120077577299.0127002900300

6.Tolocenco Alexandru1300132077880288.30.328003000200

7.Tichian Petru1250127077577279.0127002900200

8.Stanier Alex1240126067475167.0126002800200

9.Zbrciog Viorel1300132078081188.60.632003300100

10.Bunescu Constantin1270130077879177.9028003000200

11.Guigova Loredana1010103067677167.0125002600100

12.Cantea Marina1080104567576167.0124002600200

13.Cernei Elena97097047475167.0123002500200

14.Rusu Laura1060108077677188.30.326002700100

15.Raru Doina1000102057475178.0123002550250

16.Pavel Daniela1040106077778178.0126002650150

17.Pnzaru Ionela1050107077576177.80.824502600200

18.Chiciuc Alisa970100057778166.80.823802500200

19.Crju Victoria980100057475166.30.323002500200

20.Boghean Daniela90094047577266.50.524002600200

Nota medie la testul cooper la inceput de an 5.96Nota medie la testul cooper la sfirsit de an 6.30Mijloacele de antrenament : exersarea,respiratia prin executare exercitiilor de dezvoltare fizica generala,executarea respiratiei in timpul mersului, exercitiilor de respiratie statica si dinamica.Etapele experimentuluiEtapa II . Anul de studii 2012-2013,clasa VIII.1. Testul cooper la alergarea de durata ( 6 min). Aprecierea rezultatelor la inceput si sfirsit de an.2. Perimetrul cutiei toracale la inceput si la sfirsit de an.3. Excursia toracale la inceput si sfirsit de an.4. Volumul vital al plaminilor la inceput si sfirsit de an.Indicii testului cooper alergarea de durata ( 6 min) :Nota10987654

ClasaSexRezR.R.R.R.R.R.R.

VIIB1470140013601300126012001150

F123011701130107010401000980

Participanti elevii clasei a VII - aNumele,prenumeleelevuluiAlergare de durata6(min)Perimetrul cutiei toracaleExcursia cutiei toracaleVolumul al plaminilor

Rez. InitialRez.FinalNotaRez.InitialRez.FinalRataRez.InitialRez.FinalRataRez.InitialRez.FinalRata

1.Donica Stanislav13601380880.180.80.78.88.90.134003600200

2.Caceasov Andrei13301350780.280.60.48.99.00.132003500300

3.Mocanu Denis 13001330779.5800.59.69.80.234003600200

4.Lambru Vasile1330135078283.10.69.09.10.132003400200

5.Petcu Dan1320134077980.10.28.88.90.131503300150

6.Tolocenco Alexandru13401360882830.19.09.30.332003400200

7.Tichian Petru13001320779810.29.09.0-32003400200

8.Stanier Alex12801300778800.29.09.30.331503250100

9.Zbrciog Viorel13401360783850.27.68.00.430003200200

10.Bunescu Constantin13201340781830.28.89.00.230003200200

11.Guigova Loredana104010007808.90.58.28.40.221002400300

12.Cantea Marina106010807798.80.87.88.00.228002900100

13.Cernei Elena10901110778800.27.68.10.528002900100

14.Rusu Laura11001130880.5810.68.38.50.228002800-

15.Raru Doina10401060677790.28.58.80.328002300-

16.Pavel Daniela10801100780820.28.38.50.228002900100

17.Pnzaru Ionela10901110778800.28.08.30.328002900100

18.Chiciuc Alisa1020104068080-7.58.00.527002800100

19.Crju Victoria10201040677790.27.88.00.228002900100

20.Boghean Daniela9801000577790.27.07.60.428002800-

Nota medie la testul cooper la inceput de an 6.40Nota medie la testul cooper la sfirsit de an 6.95.Mijloacele de antrenament : exercitii de respiratie,exercitii de gimnastica paradoxala,alergare lenta,sarituri cu coarda.

Etapele experimentuluiEtapa III . Anul de studii 2013-2014,clasa VIII.1. Aprecierea indicilor a testului cooper alergare de durata ( 6 min).2. Aprecierea perimetrului cutiei toracale.3. Aprecierea excursiei toracale.4. Aprecierea volumul vital al plaminilor.Indicii testului cooper alergarea de durata ( 6 min) :Nota10987654

ClasaSexRezR.R.R.R.R.R.R.

VIIB1490142014001350120011301120

F1240118011401080105010201010

Participanti elevii clasei a IX aNumele,prenumeleelevuluiAlergare de durata6(min)Perimetrul cutiei toracaleExcursia cutiei toracaleVolumul al plaminilor

Rez. InitialRez.FinalNotaRez.InitialRez.FinalRataRez.InitialRez.FinalRataRez.InitialRez.FinalRata

1.Donica Stanislav14201440985.587.01.5300035005008.59.00.5

2.Caceasov Andrei14301445982.084.52.5280031003008.78.80.1

3.Mocanu Denis 14101430983.086.03.0280030002008.38.80.5

4.Lambru Vasile14351450983.885.92.1290031002008.58.90.4

5.Petcu Dan14301455984.686.01.4290032003008.08.50.5

6.Tolocenco Alexandru14001440986.589.02.5260029003008.08.30.3

7.Tichian Petru14381448981.684.02.4260030004008.08.40.4

8.Stanier Alex12201240681.082.01290031502507.88.00.2

9.Zbrciog Viorel149014951088.090.02.0280031003008.99.01

10.Bunescu Constantin14001430984.386.82.5290032003008.28.90.7

11.Guigova Loredana11701190981.483.02600270028001007.08.51.5

12.Cantea Marina11701185978.980.11.2240026002007.58.00.5

13.Cernei Elena11001140880.882.01.2240027003008.08.40.4

14.Rusu Laura10951110784.086.02.027002780808.28.50.3

15.Raru Doina10801075682.584.21.7265027501008.38.60.3

16.Pavel Daniela11451170885.387.01.728002800-8.58.90.4

17.Pnzaru Ionela10801110881.583.01.526502700508.38.60.3

18.Chiciuc Alisa11001120784.887.02.2260027501508.28.60.4

19.Crju Victoria11401160880.382.62.3260027001008.18.70.6

20.Boghean Daniela11501170877.080.03.0270028001007.07.50.5

Mijloace de antrenament : respiratia paradoxala ( ex. De respiratie ) , alergarea lenta.

Rezultate finale obinute in cadrul experimentului la indicia aparatului respirator i testului cooperNumelePrenumelePerimetrulCutiei toraciceExecursiaCutiei toracaleVolumulVital alplmnilorTestul Cooper

IniialFinalIniialFinalIniialFinalIniialFinal

DonicaStanislav78 cm87 cm7 cm9 cm300035001330m.1440m.

Cacesov Andrei77 cm84,5 cm8 cm8,8 cm290031001290m.1445m.

MocanuDenis78 cm86 cm8 cm8,8 cm310030001250m.1430m.

LambruVasile79 cm85,9 cm8 cm8,9 cm280031001290m.1450m.

Petrov Ivan75 cm86 cm9 cm8,5 cm270032001270m.1455m.

TolocencoAlexandru78 cm89 cm8 cm8,3 cm280029001300m.1440m.

TichianPetru75 cm84 cm7 cm8,4 cm270030001250m.1445m.

BunescuConstantin78 cm86,8 cm6 cm8,9 cm260032001240m.1430m.

ZbrciogViorel80 cm90 cm8 cm9 cm320031001300m.1495m.

StanierAlex71 cm82 cm7 cm8 cm280031501270m.1240m.

BogheanDaniela75 cm80 cm6 cm7,5 cm250028001010m.1170m.

GuigovaLoredana76 cm83 cm6 cm8,5 cm240027001080m.1190m.

CanteaMarina75 cm80,1 cm6 cm8 cm23002600970m.1185m.

CerneiElena74 cm82 cm8 cm8,4 cm260027001000m.1140m.

RusuLaura76 cm86 cm7 cm8,5 cm230027801000m.1110m.

RaruDoina74 cm82,5 cm7 cm8,6 cm260027501040m.1775m.

PavelDaniela77 cm87 cm7 cm8,9 cm245028001050m.1170m.

PnzaruIonela75 cm83 cm6 cm8,6 cm23802700970m.1110m.

CrjuVictoria74 cm82,6 cm6 cm8,7 cm23002700980m.1160m.

ChiciucAlisa77 cm87 cm6 cm8,6 cm24002750900m.1120m.

Concluzie: Execiiile de respiraie contribuiesc evident la dezvoltarea aparatului respirator i sporirea capacitii funcionale a lui. Rezultatele la testul cooper s-au majorat datorit utilizrii in complex a ex. de resoraoe i a alergrii lente de lung durat.ConcluziiGimnastica de respiratie formeaza la copii deprinderea respiratiei corecte prin nas, ceea ce protejeaza organismul de boli.Sporeste vdit capacitatea functionala a aparatului respirator.Contribuie la o buna dezvoltare a cutiei toracale, ceea ce contribuie la formarea tinutei corecte a corpului.Ajuta inima in activitatea sa, in acelasi rind maseaza organele aparatului digestive prin efectuarea respiratiei diafragmatice.Alergarea de lunga durata cu o intensitate mica si dozata correct contribuie vadit la fortificarea capacitatii functionale a inimii si a rezistentei ei.

Concluzii generale : Pentru dezvoltarea rezistentei generale la copii e necesar la lectiile de educatie fizica de practicat gimnastica de respiratie in complex cu alergarea de rezistenta de lunga durata cu o intensitate mica si medie si correct dozata incepind de la virsta de 8 10 ani, asa dupa cum ne recomanda datele stiintifice a savantilor in domeniu.

RecomandatiiTestul (cooper) alergare de durata 6 min care a fost anulat trebuie de inlocuit cu alergare lenta de mica intensitate de lunga durata , care ne va aprecia nivelul de rezistenta generala la alergare si generala a organismului.Pentru dezvoltarea aparatului respirator si sporirea capacitatii functionale a lui in programul curricular de introdus gimnastica de respiratie. Obligatoriu in controlul medical a elevilor de apreciat volumul vital al plaminilor, care ne determina starea functionala a aparatului respirator si de efectuat electrocardiograma pentru a aprecia starea functionala a aparatului cardiovascular.De anexat in curriculum lista celor mai problematice boli cu indicarea termenului ( datei ) de incepere a activitatii motrice. Ca obiectiv obligatoriu in ciclul claselor primare , incepind cu clasa a II a, apoi in toate clasele ( ciclului gimnazial ) trebuie sa fie dezvoltarea rezistentei generale la copii. Apoi in clasele liceale de dezvoltat rezistenta speciala. A.Lidiard ( 1965 ) considera ca la virsta copilariei e necesar de pus baza rezistentei generale ca apoi de obtinut perfomante la alergari la distante mijlocii si lungi.

Mijloacele dezvoltarii generale trebuie sa contribuie la largirea diapazonului capacitatilor functionale a sistemului respirator si cardiovascular. Asa mijloace sunt : alergarea prelungita de durata si intensitate dozata, jocurile dinamice si sportive, patinajul, ciclismul.Exercitiile cu caracter ciclic, toate, contribuie la dezvoltarea rezistentei generale si pot fi folosite pentru copii. ( S.P. Letinov, R.G. Motlionscaea).Metodele de dezvoltare a rezistentei generale la copii si adolescent sunt : Metoda de alergare uniforma; Diverse programe de alergare schimbatoare( alergare inceata, apoi moderata) ; Jocuri dinamice, sportive; Antrenament in circuit;Factorii determinati in utilizarea mijloacelor de dezvoltare a rezistentei generale sunt termenii de utilizare ( virsta de la care pot fi practicare exercitiile);Raportul dintre volum si intensitate,complexitate;Pregatirea initiala se poate de inceput de la 8 10 ani, prin metoda complexa cu folosirea alergarii si a jocurilor dinamice. Adolescentilor de 13 14 ani e aceesibila alergarea la 5 8 km.B.V.Valic considera ca e posibil de marit volumul de la 12 14 ani. M. Rois recomanda alergarea de rezistenta cu intensitate mica pentru copii in asa volum 3-4 ori pe saptamina ( total 20 km);Adolescenti 4 6 ori pe saptamina ( total 40 km);Juniori 5 6 ori pe saptamina ( total 60 km);

Bibliografie1.Scarlet E. Lectia de educatie fizica,metode si mijloace.Bucuresti,Sport-Turism,1981,196p.2.Scarlet E,Scarlet M. Educatia fizica si sport. Bucuresti,2003,p 103-110.3. . 6 1991.4. . ,.. . ( , 1972).5. . ( , 1968)6. .. , .. . ( , ,1966)7. .. . ( , , 1969)8. .. . ( - , 2007)9. . ( 6, , , 1988)10. G.Gilmor Alergarea elexir al vieii. ( Editura Cartea moldovneasc, Chiinu, 1973)