150
1 PROGRAME ANALITICE SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel I. Obiectivele cursului * sa poata desprinde principalele caracteristici ale psihicului , asa cum au fost si sunt intelese * sa enumere principalele ramuri ale psihologiei * sa clasifice si sa descrie principalele directii de explicare ale invatarii * sa diferentieze memoria de invatare * sa enunte si sa descrie procesele memoriei * sa descrie citeva din cele mai importante metode, orientari si rezultate experimentale in studiul memoriei * sa analizeze principalii factori ce intervin in performantele memoriei * sa diferentieze si sa explice cele trei forme ale memoriei * sa descrie rezultatele unor cercetari mai recente privitor la mecanismele psihofiziologice ale memoriei * sa poata explica in lumina diferitelor teorii si rezultate experimentale activitatea intelectuala * sa caracterizeze, in general punctul de vedere al psihologiei genetice privitor la evolutia mecanismelor inteligentei (Piaget) * sa poata explica mecanismele limbajului in general si rolul lui in dezvoltarea inteligentei infantile potrivit lui J.Piaget si J. Bruner * sa poata demonstra importanta fiecarui dintre cei trei factori ai dezvoltarii implicati in performantele intelectuale * sa exemplifice aplicatii practice ale psihologiei diferentiale, cu precadere referitoare la inteligenta * Sa poata opera cu concepte aferente celui de motivatie, in lumina paradigmei homeostazice * Sa poata explica motivatia in lumina paradigmei homeostaziei * sa inteleaga si sa poata descrie model;ul psihanalitic in lumina paradigmei homeostatice * sa se familiarizeze si sa poata utiliza citeva dintre conceptele psihanalizei: pulsiune, conflict, refulare, sublimare, proiectie, libido obiectal, narcicisic, imago, lapsus; * sa descrie motivatie In lumina teoriei lui K. Lewin ( conflictul motivelor). * sa inteleaga si sa explice mecanismele motivatiei in lumina etologiei; * sa poata explica atasamentul si agresiunea in lumina unor cercetari recente; * sa poata explica conceptele de coerenta cognitiva, nivel de aspiratie, trebuinta, de performanta. *sa poata descrie cele 2 faze ale somnului: lent si paradoxal; * sa descrie sumar mecanismele fiziologice ale somnului; * sa poata prezenta citeva aspecte importante referitor la fiziologia somnului, cu sublinierea rolului formatiunii reticulate;

INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

  • Upload
    ana

  • View
    268

  • Download
    4

Embed Size (px)

DESCRIPTION

PROGRAME ANALITICESPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

Citation preview

Page 1: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

1

PROGRAME ANALITICE

SPECIALIZAREA ASISTENTA SOCIALA

INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I. Obiectivele cursului * sa poata desprinde principalele caracteristici ale psihicului , asa cum au fost si sunt intelese * sa enumere principalele ramuri ale psihologiei * sa clasifice si sa descrie principalele directii de explicare ale invatarii * sa diferentieze memoria de invatare * sa enunte si sa descrie procesele memoriei * sa descrie citeva din cele mai importante metode, orientari si rezultate experimentale in studiul memoriei * sa analizeze principalii factori ce intervin in performantele memoriei * sa diferentieze si sa explice cele trei forme ale memoriei * sa descrie rezultatele unor cercetari mai recente privitor la mecanismele psihofiziologice ale memoriei * sa poata explica in lumina diferitelor teorii si rezultate experimentale activitatea intelectuala * sa caracterizeze, in general punctul de vedere al psihologiei genetice privitor la evolutia mecanismelor inteligentei (Piaget) * sa poata explica mecanismele limbajului in general si rolul lui in dezvoltarea inteligentei infantile potrivit lui J.Piaget si J. Bruner * sa poata demonstra importanta fiecarui dintre cei trei factori ai dezvoltarii implicati in performantele intelectuale * sa exemplifice aplicatii practice ale psihologiei diferentiale, cu precadere referitoare la inteligenta * Sa poata opera cu concepte aferente celui de motivatie, in lumina paradigmei homeostazice * Sa poata explica motivatia in lumina paradigmei homeostaziei * sa inteleaga si sa poata descrie model;ul psihanalitic in lumina paradigmei homeostatice * sa se familiarizeze si sa poata utiliza citeva dintre conceptele psihanalizei: pulsiune, conflict, refulare, sublimare, proiectie, libido obiectal, narcicisic, imago, lapsus; * sa descrie motivatie In lumina teoriei lui K. Lewin ( conflictul motivelor). * sa inteleaga si sa explice mecanismele motivatiei in lumina etologiei; * sa poata explica atasamentul si agresiunea in lumina unor cercetari recente; * sa poata explica conceptele de coerenta cognitiva, nivel de aspiratie, trebuinta, de performanta. *sa poata descrie cele 2 faze ale somnului: lent si paradoxal; * sa descrie sumar mecanismele fiziologice ale somnului; * sa poata prezenta citeva aspecte importante referitor la fiziologia somnului, cu sublinierea rolului formatiunii reticulate;

Page 2: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

2

* sa poata descrie manifestarile emotiei ; * sa poata defini si caracteriza conceptul de personalitate; * sa poata prezenta succint modelul factoreial al personalitatii; * sa poata caracteriza citeva din cele mai importante tipologii si teorii ale personalitatii; * sa prezinte citeva caracteristici mai importante ale "psihologiei umanista". II. Planul tematic al cursului: Identitatea psihologiei ca stiinta Obiectul psihologiei; metode ale psihologiei; ramurile psihologiei; Senzatiile Analizatorul; clasificarea senzatiilor; pragurile senzoriale; contrastele; interfertenta; adaptarea. Perceptiile Organizarea perceptiva; legile gestaltismulului; constructia obiectului; perceptia spatiului; contexte; contextul individual; contextul social; perceptia spatiului social; Invatarea Conditionarea pavloviana, instrumentala, operanta; teoriile invatarii; aspecte psihofiziologice ale invatarii; aplicatiile psihologiei invatarii. Memoria Cercetari experimentale; pluralitatea mecanismelor memoriei; aspecte psihofiziologice ale memoriei; Activitatile intelectuale si limbajuj Cercetarea experimentala a proceselor intelectuale; stadiile genetice ale lui J. Piaget; functia simbolica si semiotica; rolul limbajului in dezvoltarea inteligentei infantile; aspecte diferentiale; deficienta mentala Motivatia Modelul homeostatic de reducere a tensiunii; pulsiunile in psihanaliza; studierea experimental� a motivatiei si etiologiei; Somnul si vigilenta Aten�ia Emotia Personalitatea Psihologia umanista (Allport, Rogers, Maslow) Planul tematic al seminarului: - Metodele psihologiei: observatia, experimentul ( natural si de laborator), testele psihologice, tehnicile proiective, studiul produselor activitatii, matematica si statistica in psihologie, prelucrarea datelor pe calculator. - Diversitatea psihologiei contemporane: psihologie generala, psihologie aplicata, psihologia in scoala, psihologia clinica, intreprinderea industriala, sport, arta, psihologia cosmonautilor. - Perceptie si activitate: orientarea asociationista, gestaltista, behaviorista in explicarea perceptiei; perceptia ca proces adaptativ in lumina teoriei informatiei si a ciberneticii.

Page 3: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

3

- Diversitatea teoriilor invatarii: orientarea S - R, gestaltista si cognitivista in explicarea mecanismelor invatarii; aplicatiile teoriilor invatarii in educatie si terapeutica. - Factorii dezvoltarii: ereditate, mediu(educatie) analiza interactionista, aplicatii practice ale psihologiei diferentiale, elemente de geminologie. - Conceptul de homeostazie si motivatia; analiza trebuintei de foame. - elemente de psihanaliza: instantele personalitatii, conceptele psihanalizei, psihanaliza ca metoda terapeutica; contributile lui Jung, A. Adler, E. Fromm - Principalele elemente ale teoriei si metodei lui E. Kretchmer si Sheldon - Orientarea umanista in psihologie: G.Allport, C.Rogers, Maslow - Metoda testelor ; aplicatii - - Seminar recapitulativ. III. Bibliografie:

Grand Dictionnaire de la Psyhologie, Paris, P.U.F., 1992. Atkinson, R., �.a., - Introduction to Psyhology, Geneva, Harcourt Brace

Jovanovich Inc. 1990. Carlos, N.R., - Psyhology. The Science of Behaviour, Massachusetts,

Allyn and Bacon Inc., 1984. Dolle, J-M., - Pour comprendre Jean Piaget, Toulouse, Edouard Privat,

editeur, 1974 Cosmavici, A., - Psihologie general�, Ia�i, Editura Policron, 1996. Keachie, Mc., J.W., - Psyhology, Michigan, Addison-Wesley Publishing Doyle, Ch.,

L., Company, 1996

Page 4: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

4

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE

Titular disciplina conf.univ. dr. Pascuta Adrian I. Obiectivele cursului: - are menirea de a completa identitatea culturalã a viitorului lucrãtor social - opera�ionalizeazã principalele categorii care conferã particularitatea epistemicã sociologiei ca disciplinã �i-�i propune sã-i familiarizeze pe studen�i cu metodologia cercetãrii de teren - completeazã setul de metode specifice asisten�ei sociale II. Planul tematic al cursului: - Obiectul de studiu �i problematica sociologiei generale. - Sistemul categorial al sociologiei. - Personalitate �i culturã. - Personalitatea �i socializarea. - Grupul social. - Ac�iunea socialã. - Stratificarea socialã. - Comunicarea ca fapt social. - Procese sociale fundamentale: integrarea socioprofesionalã. - Mobilitatea socioprofesionalã. - Fluctua�ia socio profesionalã. - Devian�a �i echilibrul dinamic al societã�ii. - Metode tehnici �i procedee de cercetare sociologicã a spa�iului social. III. Bibliografie: - A.Mihu - Introducere în sociologie, E. Dacia, Cluj-Napoca 1992 - �. Buzãrnescu - Istoria doctrinelor sociologice, Curs, Timi�oara 1992 /1993 - L. Vlãsceanu - Metode �i tehnici de cercetare sociologicã, E. �tiin�ificã, Buc. 1986

Page 5: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

5

ELEMENTE DE MEDICIN� INTERN� �I SOCIAL�

Titular disciplinã: lect. drd. Valentina Baciu I. Scopul: Dobîndirea de c�tre studentii din anul I a unor cuno�tin�e esen�iale despre principalele st�ri de dezechilibru fizic ale organismului uman, efectele acestora la nivelul Integr�rii sale sociale, consecin�ele asupra societ��ii în ansamblu II. Obiective: La finalul semestrului I, studen�ii trebuie s� demonstreze asimilarea de cuno�tin�e privind: - principalele afec�iuni fizice ce influen�eaz� negativ capacit��ile de adaptare �i integrare ale clien�ilor - evaluarea cauzelor �i consecin�elor de natur� social� a afec�iunilor - evaluarea obiectiv� a situa�iei st�rii de s�n�tate la nivelul comunit��ii locale �i la nivel na�ional III. Planul tematic: 1. Organismul uman ca sistem. Subsistemele organismului uman. 2. Elemente esen�iale de fiziologíe uman� 3. Afec�iuni ale sistemului cardio-vascular 4. Afec�iuni ale sistemului digestiv 5. Boli metabolice 6. Boli infec�ioase �i cu transmisie sexual� 7. Boli degenerative, tumori maligne 8. Sistemul de îngrijire a s�n�t��ii ca sistem de control social 9. Promovarea s�n�t��ii comunit��ilor umane, principiul profilactic 10. Influen�a mediului de via�� �i a modului de via�� asupra st�rii de s�n�tate 11. Clasificarea �i preven�ia social� a bolilor 12 Aspecte sociale ale unor afec�iuni contagioase, cronice �i degenerative 13. Evolu�ia st�rii de s�n�tate a popula�iei în România în decursul perioadei de tranzi�ie 14. Spitalul: structur� �i func�ii, adaptarea bolnavului la via�a în spital Activitatea de seminar Se vor discuta principalele subiecte ale temelor din perspectiva asisten�ei sociale. Studen�ii vor prezenta referate, con�inutul acestora va fi analizat cu participarea colegilor. IV. Bibliografie: C. Dumitrache, B. Ionescu, A. Ranetti, Endocrinologie, Ed. Na�ional, 1998 L. Gherasim, red., Medicin� intern�, vol. I �i II, Ed. Medical�, 1995 Gh. Mogo�, Mic� enciclopedia de boli interne, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1986 Marin Gh. Voiculescu, Boli infec�ioase, vol. I, II, Bucure�ti, Ed. Medical�, 1989 N. Ilinca, Geografie uman�. Popula�ia �i a�ez�rile omene�ti, Editura Corint, Bucure�ti, 1999 Cornelia Mure�an, Evolu�ia demografic� a României. Tendin�e vechi, schimb�ri recente, perspective (1870 - 2030), Editura Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca, 1999 Ministerul S�n�t��ii- Raportul asupra cercet�rii s�n�t��ii reproducerii 1999 Banca Mondial�- Indicatori de dezvoltare pe anul 2001, Washington DC, The World Bank, 2001 Ministerul S�n�t��ii – S�n�tate pentru to�i pîn� în anul 2000. Indicat,ori ai s�n�t��ii pentru intervalul 1993 – 1995. Bucure�ti, 1997 Ministerul S�n�t��ii – Main Health Surveys, Bucure�ti, 1997

Page 6: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

6

BAZELE ASISTEN�EI SOCIALE Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I. Obiectivele cursului Cursul urm�re�te familiarizarea studentului cu problemele generale ale teoriei �i practicii asisten�ei sociale care voi fi reluate �i adâncite concentric la disciplinele de specialitate în urm�torii ani. - în�elegerea conceptului ( ideii) de asisten�� social� (printr-o scurt� analiz� diacronic� si sincron�); - în�elegerea si opera�ionalizarea conceptului de trebuin��; - în�elegerea naturii profesiei de asisten�� social�; - în�elegerea si opera�ionalizarea valorilor, cunostin�elor �i deprinderilor / priceperilor necesare profesiei de asistent social; - în�elegerea activit��ii de asisten�a social� cu proces de rezolvare a problemelor; - în�elegerea si opera�ionalizarea conceptelor de interven�ie, tranzac�ie influen��; II. Planul tematic al cursului 1.Ideea de asisten�� social�; scurt istoric al asisten�ei sociale 2. Asisten�a social�, o profesie în dezvoltare 3. Activitatea de asisten�� social� ca raspuns la grij� �i trebuin�� 4. Asisten�a social�, o activitate creativ� de întârire a cunostin�elor, valorilor �i deprinderilor / priceperilor 5. Asisten�a social� ca proces de rezolvare a problemelor.Problema, stadiile procesului de rezolvare a problemei, rezolvarea practic� a problemelor 6. Asisten�a social� ca interven�ie în tranzac�iile umane. Interven�ia, tranzac�ia, influen�a, schimbarea ca rezultat al asisten�ei sociale Planul tematic al seminarului: - Asisten�a social� ca idee �i praxis în decursul timpului în lume - Asisten�a social� ca idee �i praxis în Romania - Prestigiul profesiei de asistent social - Trebuin�e, modele homeostatice, modelul lui A. Maslow - Eseu (dezbatere), asisten�a social� ca r�spuns la grij� �i trebuin�� - Ce cuno�tin�e asimilate pân� acum a� putea valorifica în domeniul asisten�ei sociale? De ce a� mai avea nevoie? - Eseu (dezbatere) asisten�a social� - activitate creativ� de îmbinare a cuno�tin�elor, valorilor �i deprinderilor/ priceperilor - Codul etic al asistentului social

Page 7: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

7

- Algoritmizabil �i euristic în rezolvare a problemelor - Eseu (dezbatere) asisten�a social� ca proces de rezolvare a problemelor - Recenzii dezbatere - Seminar de încheiere III. Bibliografie:

1. Charles Zastrow The Practice of Social work , Dorsey Press, Homewood, USA 1985

2. Charles Zastrow, The Practice of Social Work, sixth edition, Brooks/Cole

Publisihing, Homewood, USA 1999 Egan Gerrard The Skilled Helper, 1994, Brooks Cole Publishing, California 1994

Page 8: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

8

PSIHOLOGIE SOCIAL� APICAT�

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: - sã dezvãluie pecetea �i natura socioculturalã a personogenezei �i, de fapt, a tot ceea ce este esen�ial la un om - conduita omeneascã, învã�area, semnifica�iilor, comunicarea �i percep�ia interpersonalã, sociabilitatea, profesia etc. - sã contribuie la formarea tinerilor asisten�i sociali - speciali�ti în ameliorarea condi�iei umane, individuale �i de grup. II. Planul tematic al cursului: - Obiectul psihologiei sociale. - Istoricul constituirii psihologiei sociale ca �tiin�ã. - Persoana în psihologia socialã. - Statul �i rolul persoanei. - Rela�ii interpersonale. - Psihologia grupurilor mici. - Dinamica de grup. - Probleme ale liderului �i ale conducerii în grupurile sociale mici. - Aspecte psihologice ale motiva�iei. Conduite �i activitã�i umane în situa�ia de grup. - Grupurile mari �i fenomenele de masã. - Metodele psihologiei sociale. Planul tematic al seminarului: - Categorii �i principii în psihologia socialã. - Orientarea individual psihologicã în psihologia socialã. - Persoanã - subiect - individualitate. - Infuen�a factorilor socioculturali asupra percep�iei, memoriei, inteligen�ei �i afectivitã�ii. - Rela�ia statut, rol, nivel de aspira�ie, comportament. - Aptitudine de a adopta un rol �i pozi�ia lui. - Fenomenul contaminãrii în actul interpersonal. - Schemele comunicãrii - privire comparativã. - Specificul percep�iei interpersonale. - Normativitatea, capacitatea de autoorganizare �i eficien�a grupului social mic. - Câmpul psihologic în percep�ia lui Lewin. - Stiluri de conducere, tipuri de lideri. - Psihologia mul�imilor de G. Le Bon. - Metodele de scãri de opinii �i atitudini �i folosirea adecvatã a acestora în cadrul cercetãrilor concrete. - Sociometria - mijloc de cunoa�tere a grupului mic �i a membrilor acesteia. III. Bibliografie: - A. Adler - Cunoa�terea omului, E.S. Buc. 1991

Page 9: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

9

- G. Le Bon - Psihologia mul�imilor, E.D.Anima 1991 - S. Chelcea - Experimentul psihologic, E. �tiin�ificã �i Enciclopedicã, Buc. 1982 - S. Chelcea - Psihologia cooperãrii �i întrajutorãrii umane, E. Militarã, Buc. 1990 - R.S. Feldman - Social Psihology, University of Massachusettes - Amtrest. 1985 - S. Freud - Totem �i tabu, Angoasã �i civiliza�ie, E. �tiin�ificã, Buc. 1991 - P. Golu - Psihologie socialã, E.D. Bucure�ti - P. Golu - Fenomene �i procese psihologice, E.E.E. Buc. 1989 - R. Linton - Fundamentul cultural al personalitã�ii, E. �tiin�ificã, Buc 1968 - A. Mitru - Sociometria, E.P. 1967 Buc. - C. Matei - Sociabilitatea �i temeiurile ei morale în colectivele �colare, E.D.P. Buc. 1973 - P. Mure�an - Ce este ini�iativa, E.E. Bucu. 1980

Page 10: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

10

TEORII �I METODE ÎN ASISTEN�� SOCIAL�

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu I. Obiective: 1. S� ofere studen�ilor o revizuire a principalelor abord�ri teoretice care fundamenteaz� practica Asisten�ei Sociale. 2. Studen�ii s� în�eleag� bazele teoretice ale fiec�rei metode �i tehnici de interven�ie în Asisten�a Social�. 3. S� formeze studen�ilor o imgine sintetic� a dezvolt�rii actuale a sistemului cuno�tin�elor teoretice în domeniul Asisten�ei Sociale. 4. S� eviden�ieze limitele �i lipsurile în diferitele teorii �i s� fundamenteze domeniile prioritare pentru continuarea cercet�rilor în Asisten�a Social�. 5. S� ofere studen�ilor o perspectiv� interdisciplinar� eviden�iindu-se interferen�ele �i colabor�rile între diferitele �tiin�e în explicarea fenomenelor socio - umane. II. Planul tematic al cursului: 1.. Introducere - o taxonomie a teoriilor în Asisten�a Social�. 2. Tradi�ia psihanalitic� în Asisten�a Social�. 3. Behaviorismul în Asisten�a Social�. 4. C�utarea semnifica�iei ac�iunilor. 5. Orientarea centrat� pe client. 6. Orientarea orientat� pe con�tientizare. 7. Orientarea revolu�ionar� în Asisten�a Social�. 8. Teoria sistemelor. 9. Teoria comunic�rii. 10. Psihologia "Eului" în Asisten�a Social�. 11. Orientarea func�ionalist� în Asisten�a Social�. 12. Interven�ia în criz� - teorii �i metode. 13. Orientarea familial� în Asisten�a Social�. 14. Revizuirea principalelor teorii. Rolul teoriei în activitatea asistentului social PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Metodele �i tehnicile difer� în func�ie de orientarea teoretic�. 2. Orientarea diagnostic� - tehnici de interven�ie. 3. Orientarea func�ional� - tehnici de interven�ie. 4. Orientarea spre rezolvarea problemelor - tehnici de interven�ie. 5. Orientarea spre modificarea comportamentului - tehnici de interven�ie. 6. Interven�ia în situa�ie de criz�. 7. Orientarea centrat� pe sarcin� - tehnici de interven�ie. 8. Orientarea familial� - terapie structural�. 9. Orientare familial� - teoria contraparadoxului. 10. Orientarea familial� - genograma, sculptura, jocul de rol. 11. Orientarea sociolizant� - tehnici de interven�ie. 12. Analiza tranzac�ional� - tehnici de interven�ie.

Page 11: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

11

13. Teoria realit��ii în terapia ra�ional�. 14. Analiza orient�rilor terapeutice. III.BIBLIOGRAFIE: David Howe: Au introduction to Social Work Theory, University Press Cambridge, 1987 Nathilde du Rouquet: L'approche eu Service Social, Edisem/Le Centurion, Quebec, Canada,1981

Page 12: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

12

POLITICI SOCIALE

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu I. Obiective: 1. S� formeze studen�ilor deprinderea de a analiza problemele sociale la nivel macrosocial. 2. S� permit� în�elegerea �i analiza preocup�rilor privind protec�ia social� din partea conduc�torilor sistemelor sociale. 3. Studen�ii s� cunoasc� sistemul actual de protec�ie social� cu posibilit��ile �i limitele sale. 4. Studen�ii s� poat� compara sistemele de protec�ie social� din "��rile bun�st�rii" pentru a repera experien�ele transferabile. 5. Studen�ii s� aibe o imagine clar� a transform�rilor necesare din sistemul protec�iei sociale din România �i o ierarhizare a priorit��ilor. II. Planul tematic al cursului: 1. Introducere: conceptul de politic� social�; Bun�starea - obiectiv al politicii sociale. 2. Economia �i producerea bun�st�rii. Tipuri de economie: socialist� �i economia de pia��. 3. Mecanismele producerii bun�st�rii în economia de pia��. Structuri �i resurse. 4. Modele ale statutului bun�st�rii. Economia de pia�� �i economia socialist�. 5. Evaluarea politicilor sociale ale bun�st�rii. Metode de cre�tere a eficien�ei politicilor sociale. 6. Cre�terea statutului bun�st�rii. C�ile ie�irii din criz�. 7. S�r�cia - teorii �i factori. Distribu�ia veniturilor. Teorii asupra s�r�ciei. 8. Asigur�rile sociale. Modalit��i de organizare a asigur�rilor sociale în România. 9. Serviciile de asisten�� social�: func�ii �i caracteristici. Asisten�a Social� în România.. 10. Asisten�a Social� pe baza test�rii mijloacelor . Criterii de evaluare. Distorsiuni. 11. Politici sociale în domeniul popula]iei �i familiei. Asisten�a Social� prin politici specializate. 12. Politica de protec�ie a copilului în România. Posibilit��i de modificare a sistemului. 13. Politici sociale în Europa de Est în faza de tranzi�ie. Condi�ii interne �i interna�ionale. 14. Politica social� în România tranzi�iei. Limite �i perspective. PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Structura veniturilor individuale - aplica�ii. 2. Indicatori na�ionali ai politicii sociale. 3. S�r�cia - curba Loren �i coeficientul Gini. 4. Dou� tipuri de s�r�cie - rela�ia dintre ele - aplica�ii. 5. Asigur�rile sociale - sisteme de asigur�ri private. 6. Sistemul serviciilor actuale de Asisten�� Social� din România. 7. Calcularea valorii relative a servicilor oferite de Asisten�a Social� în România. 8. Testarea mijloacelor pentru ��rile în tranzi�ie. 9. Sectorul nonprofit - furnizor de servicii sociale (o compara�ie cu sectorul guvernamental). 10. Controlul comportamentului demografic - tip de politic� social� în domeniul popula�iei �i familiei. 11. Modele familiale tradi�ionale �i moderne. 12. Politica social� fa�� de popula�iile minoritare (�iganii).

Page 13: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

13

13. Politica social� în domeniul educa�iei. 14. Politica social� în domeniul s�n�t��ii. III. BIBILIGRAFIE: C�t�lin Zamfir: Dimensiuni ale s�r�ciei, ed. Expert, Bucure�ti, 1994 Elena / C�t�lin Zamfir: România în context european, ed. Alternative, Bucure�ti, 1995 ******************* Central and Eastern European in Transition: Public Policy and Social Conditions, Nov. 1993, Unicef, Florence Italia C�t�lin / Elena Zamfir Marius Augustin Pop: Romania '89 -'93 Dynamics of Welfare and Social Protection, Unicef, Bucure}ti, 1994 ************************************ Cartea alb� a copilului din România, Comitetulul

Na�ional Român, Unicef, Bucure�ti, 1993

Page 14: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

14

PSIHOSOCIOLOGIA ORGANIZA�IILOR Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I. Scopul cursului 1.S� ofere studen�ilor cuno�tin�ele teoretice necesare evalu�rii organiza�iilor II. Obiective La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: - evaluarea eficacit��ii activit��ii în cadrul organiza�iilor din domeniul asisten�ei sociale - cre�terea nivelului de cooperare în interiorul organiza�iilor III.Tematica Sociologia organiza�ional�: sfer� de cuprindere. Perspectiva sistematic� a organiz�rii, alternative în abordarea sociologic� a organiz�rii. Cadrul �i premisele sociologice. Cooperare �i conflict Perspectiva sociologic� asupra puterii �i conflictului, analiza conflictelor din perspectiva sociologiei organiza�ionale. Structuri �i configura�ii organiza�ionale. Perspective sociologice ale schimb�rii sociale, limite organiza�ionale. Cultur� �i climat organiza�ional. Studii de caz. IV. Bibliografie Leavitt J. H., 1964, Managerial Psychology an Instruction to Individuals, Paris and Groups in Organization, 2nd ed., The University of Chicago Press, USA Linton R., 1968, Fundamentul cultural al personalit��ii, Ed. �tiin�ific�, Bucure�ti Morgan G., 1989, Creative Organization Theory, Sage Publication Steg�roiu C.D., 1992, Sociologia muncii, Facultatea de Istorie �i Filosofie, Universitatea Babe�-Bolyai Cluj-Napoca Vl�sceanu Mihaela, 1993, Psihosociologia organiza�iilor �i conducerii, Ed. Paideia, Bucure�ti Zamfir C., 1974, Psihosociologia organiz�rii �i a conducerii, Ed. Politic�, Bucure�ti Weber M., 1974, The Theory of Social and Economic Organization, edited by Talcott Parsons, A Free Press Paperback, MacMillan Publishing Co., INC, USA.

Page 15: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

15

PSHIOPATOLOGIE �I PSIHOTERAPII

Titular disciplina: Dr. Mieta Ha�egan, medic specialist psihiatru, doctor în medicin�

I. Scopul disciplinei: S� ofere studen�ilor elementele necesare pentru în�elegerea conceptelor psihopatologice S� promoveze gândirea critic� asupra problemelor teoretice, metodologice �i/sau aplicative ale psihopatologiei

II. Obiective La finalul cursului studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în: Exprimarea, în scris sau verbal, a opiniilor personale precum �i acceptarea opiniilor diferite Identificarea factorilor de risc pentru tulbur�ri psihiatrice, Identificarea patologiei psihiatrice, evaluarea �i aprecierea oportunit��ii �i modalit��ilor interven�ie În�elegerea factorilor care influen�eaz� gândirea �i comportamentul bolnavului psihic, Alegerea abilit��ilor necesare pentru realizarea unei atitudinii adecvate fa�� de client

III. Planul tematic Curs: Cap.1 Psihopatologie general�: normalitate, anormalitate, disontogeneza psihic�, teoria vulnerabilitate-stress Cap.2 Psihopatologie general�: influen�e psiho-sociale în ontogenez� �i disontogenez�, re�ea de suport social, nivel de func�ionare social�, factori psiho-sociali în terapia psihiatric� a copilului, tulbur�ri în perioada micii copil�rii, tulbur�ri specifice vârstei adulte cu debut în copil�rie �i adolescen�� Cap.4 Psihopatologie developmental�: interven�ii psiho-sociale în asisten�a copilului �i adolescentului cu tulbur�ri psihice; circumstan�e speciale, urgen�e, perioade de tranzi�ie, sarcina la adolescente, copilul �i adolescentul bolnav fizic, copiii p�rin�ilor bolnavi psihic Cap.5 Psihopatologie clinic�: sindromul de delirium, sindromul demen�ial,sindromul obsesiv-compulsiv, sindromul de dependen��, sindromul anetic Cap. 6 Psihopatologie clinic�: sindromul cataton, . sindromul deficitar schizomorf, sindromul dezorganiz�rii schizomorfe, sindromul disociativ, sindromul schizomorf productive, sindromul delirant, sindromul halucinator Cap.7Psihopatologie clinic�: sindromul maniacal, sindromul depresiv, sindromul anxios, sindromul fobic Cap.8. Psihopatologie clinic�: locul interven�iilor psiho-sociale în patologia psihiatric� a adultului Cap.9. Psihoterapia- no�iuni esen�iale, locul �i rolul acesteia Cap. 10 Principalele psihoterapii.

Page 16: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

16

Planul tematic al seminarului 1.Rolul activ al asistentului social în depistarea, evaluarea �i diagnosticul în cazul copilului cu risc crescut pentru tulbur�ri psihice; identificarea �i evaluarea factorilor de risc 2. Rolul familiei de origine în dezvoltarea persoanei umane; func�ionalitate, disfunc�ionalitate �i patologia psihic� 3. Rolul mediului �colar �i al microgrupului de prieteni în dezvoltarea persoanei umane 4. Activitatea profesional�- surs� de stress sau protec�ie împotiva stress-ului 5. Rolul re�elei de suport social în s�n�tatea uman�.

IV. Bibliografie � Radu Vra�ti �i Martin Eisemann (ed.), Depresii-noi perspective, Ed. All, Bucure�ti,

1996 � Mircea L�z�rescu, Psihopatologie clinic�, Ed. Helicon, Timi�oara, 1994 � Tiberiu Mircea, Violeta Stan, Curs de psihiatrie a copilului �i adolescentului,

Universitatea de Medicin� �i Farmacie, Timi�oara,1997 � V.Anghelu��, St. Nica-Udangiu, Psihiatrie epidemiologic�, Editura Medical�, 1983

Page 17: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

17

DREPT ÎN ASISTEN�� SOCIAL�

Titular disciplina: lector drd Mihaela Tomi��

I. Obiective cursului O bun� cunoa�tere a cadrului juridic în care func�ioneaz� organiza�iile de servicii sociale. Ob�inerea capacit��ii de a interpreta actele normative care reglementeaz� direct, sau indirect, activitatea organiza�iilor si a activit��ilor de asistenta social�. Ob�inerea capacit��ii de a identifica oportunit��ile oferite de dreptul pozitiv al României pentru buna desf��urare a activit��ilor de protec�ie social� (servicii sociale). II. Tematica

1. Introducere în drept norma juridic�, izvoarele dreptului, raportul juridic, r�spunderea juridic�.

2. Elemente de drept constitu�ional coordonate ale regimului politic actual din România, Institu�ia Avocatul Poporului.

3. Elemente de drept civil caracterizarea general� a unor institu�ii de drept civil, teoria legii civile, raportul juridic civil, bunurile, persoanele.

4. Elemente de dreptul familiei:rela�iile de familie, c�s�toria, rudenia �i afinitatea. 5.Ocrotirea persoanei fizice prin mijloace de drept ocrotirea minorilor prin p�rin�i,

ocrotirea minorilor prin tutel�, protec�ia minorilor prin curatel�, ocrotirea minorilor prin mijloace de drep interna�ional, r�spunderea penal� a minorilor în legisla�ia României, sistemul sanc�ionar al minorilor infractori.

6. Asisten�a social� în sociatatea contemporan� beneficiarii de asisten�� social�, drepturile �i modalit��ile de asisgurare a asisten�ei sociale.

III. Bibliografie Popa, N., Teoria general� a dreptului, Ed.Actami, Bucure�ti, 1998 Sida, A., Introducere în teoria general� a dreptului, Editura Augusta, Timi�oara, 1998 Voicu, A. V., Elemente de dreptul familiei �i protec�ia copilului, Editura Inter-Tonic, Cluj-Napoca, 1998. Voicu, A. V., Drept �i legisla�ie social�, Curs UBB, 2000 Godea, M., S., Minoritatea în dreptul penal român, Editura SERVO-SAT, Arad, 1998 Lupan, E, Drept civil – Persoana fizic�, Ed. Lumina Lex, Bucure�ti, 1999 Mure�an, M., Boar, Ana, Diaconescu, �., Drept civil – Persoanele, Editura Cordial LEX, Cluj-Napoca, 2000 N�stase, A., Drepturile omului – Religie a sfâr�itului de secol, I. R. D. O., Bucure�ti, 1992 Zl�tescu Moroianu, I., Stoica, I., Drepturile omului în pragul mileniului III – Carta Social� European�, I.R.D.O., Buc, 1997 Zl�tescu Moroianu, I., Marinache, E., �erb�nescu, R. (cood.), Drepturile copilului �i tân�rului, I. R. D. O., Bucure�ti, 1998.

Page 18: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

18

DREPTURILE OMULUI �I STRATEGII ANTIDISCRIMINATORII

Titular disciplina: lector dr. Alexandru Neagoe

DREPTURILE OMULUI �I POLITICI ANTIDISCRIMINATORII

Titular disciplin�: Lector univ. dr. Alexandru Neagoe

I. Scopul disciplinei Oferirea de informa�ii despre evolu�ia conceptului de drepturi ale omului, despre aspectele esen�iale ale teoriei �i despre caracteristicile specifice ale implement�rii acestora. II Obiective La finalul cursului studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în:

- Folosirea conceptelor ce apar�in fundamentelor istorice �i filosofice ale drepturilor omului

- Evaluarea modului în care sunt respectate principalele categorii de drepturi umane - Implementarea principiilor din principalele documente care stau la baza

drepturilor omului la nivel global, european �i na�ional III. Planul tematic al cursului Cap. I. Defini�ie �i istoric

1. De la grecii antici la ra�ionali�tii sec. XVIII 2. Primele ini�iative interna�ionale 3. Crearea dreptului interna�ional modern al drepturilor omului

Cap. II. Documente care stau la baza disciplinei drepturilor omului 1. Acte constitutive ale unor institu�ii specializate (ONU �i institu�ii din cadrul s�u) 2. Carta Interna�ional� a drepturilor omului

Cap. III. Raportul dintre ONU, Europa �i România în materie de drepturi umane 1. Organele Na�iunilor Unite 2. Drepturile Omului �i institu�iile europene 3. România �i drepturile omului

Cap. IV. Libertatea fizic� 1. Dreptul la via�� 2. Dreptul la integritate �i demnitate 3. Dreptul la libertate �i siguran��

Cap. V. Libertatea vie�ii private 1. Respectul pentru via�a de familie 2. Respectul pentru via�a privat� 3. Respectul pentru domiciliu 4. Respectul pentru coresponden��

Cap. VI. Libertat��ile spirituale

Page 19: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

19

1. Libertatea religiei 2. Libertatea de exprimare 3. Dreptul la instruire

Cap. VII. Mijloace de implementare a drepturilor omului în România 1. Controlul constitu�ionalit��ii legilor 2. Contenciosul administrativ 3. Mijloacele judiciare 4. Avocatul poporului 5. Ac�iunea politic� 6. Ac�iunea cet��eneasc�

Cap. VIII. Raportul dintre drepturile omului �i asisten�a social� 1. Raportul dintre drepturile publice �i cele private 2. Raportul dintre drepturile omului �i cultur� 3. Raportul dintre drepturi �i trebuin�e

IV. Bibliografie 1. Lidia Barac, Europa �i drepturile omului; România �i drepturile omului, Bucure�ti:

Lumina Lex, 2001. 2. Ionel Clo�c� �i Ion Suceav�, Tratat de Drepturile Omului, Lugoj : Europa Nova,

1995. 3. Jack Donelly, Universal Human Rights in Theory and Practice, Ithaca: Cornell U.P.,

1989. 4. Costas Douzinas, The End of Human Rights, Oxford: Hart, 2000. 5. Tudor Dr�ganu, Declara�iile de drepturi ale omului �i repercusiunile lor în dreptul

interna�ional public, Bucure�ti: Lumina Lex, 1998. 6. Gheorghe Iancu, Drepturile, libert��ile �i îndatoririle fundamentale în România,

Bucure�ti: All Beck, 2003. 7. Michaline R. Ishay, The Human Rights Reader : Major Political Essays, Speeches,

and Documents From the Bible to the Present, London: Routledge, 1997. 8. Jeffrey Jowell & Jonathan Cooper (ed.), Understanding Human Rights Principles,

Oxford: Hart, 2001. 9. John Warwick Montgomery, Drepturile omului �i demnitatea uman�, Oradea: Editura

Cartea Cre�tin�, 2004. 10. Michael J. Perry, The Idea of Human Rights: Four Inquries, Oxford: Oxford Univ.

Press, 1998. 11. Stelian Sc�una�, Dreptul interna�ional al drepturilor omului, Bucure�ti: All Beck,

2003. 12. Ioan Vida, Drepturile omului în reglement�ri interna�ionale, Bucure�ti: Lumina Lex,

1999.

Page 20: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

20

TEHNICI DE INTERVEN�IE ÎN ASISTEN�� SOCIAL�

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: 1. S� ofere studen�ilor posibilitatea de ai forma �i accepta un set de valori specifice Asisten�ei Sociale. 2. S� obi�nuiasc� studen�ii cu studierea principiilor teoretice care fundamenteaz� o disciplin� cu mare aplicabilitate practic�. 3.S� ofere studen�ilor principiile care stau la baza tipurilor de interven�ie la diferite niveluri: individ, familie, grup, comunitate. 4. S� ofere studen�ilor posibilitatea de a-�i forma deprinderile necesare activit��ii specifice Asisten�ei Sociale. 5. S� formeze o atitudine tolerant� din partea studen�ilor care vor lucra cu persoane defavorizate, în activitatea lor viitoare. 6. Studen�ii vor dobândi câteva elemente teoretice �i practice ale procesului de consiliere în Asisten�� Social�.

II. Planul tematic al cursului: 1. Introducere. Scurt istoric al preocup�rilor metodologice în Asisten�a Social�. 2. Valorile în Asisten�a Social�Rolul sistemului de valori în activitatea asistentului social. 3. Respectarea individualit��ii persoanei. Dreptul clien�ilor la autodeterminare. Confiden�ialitatea - valoare esen�ail� a Asisten�ei Sociale 4. Interviul în Asisten�a Social� . Reguli specifice privind ini�ierea, desf��urarea �i încheierea interviului. 5. Comunicarea în practica Asisten�ei Sociale. Bariere în comunicarea cu clien�ii 6. Procesul de rezlvare de probleme - procesul de baz� în practica Asisten�ei Sociale 7. Faza de contact. Identificarea �i definirea problemei. Stabilirea obiectivelor. 8. Faza de contact – continuare. Contractul preliminar. Surse �i metode pentru strângerea datelor �i evaluare ini�ial�. 9. Faza de contract. Definirea contractului, evaluarea împreun� cu clientul, stabilirea alternativelor de solu�ionare. 10. Faza de contract – continuare. Luarea deciziei, stabilirea obiectivelor �i planificarea interven�iei. 11. Metode de realizare a obiectivului planificare.Rolurile în interven�ia asistentului social. 12. Metode de interven�ie: implementerea rolurilor încurajarea. Cre�terea con�tientiz�rii clien�ilor. Socializarea �i sistemul de sprijin al clien�ilor. 13. Munca în echip� - caracteristic� a Asisten�ei Sociale. Problema competi�iei. Metode de planificare �i cooordonare a profesioni�tilor. 14. Încheierea în Asisten�� Social�. Referirea, transferul �i terminarea rela�iei cu clientul.

Page 21: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

21

15. Evaluarea în Asisten�� Social�. Evaluarea sumativ� �i formativ�. Evaluare continu� a clientului. PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Dezvoltarea abilit��ii de a percepe sentimentele clientului. Diferen�ierea sentimentelor profunde de cele de suprafa��. 2. Dezvoltarea capacit��ii de a r�spunde empatic. 3. Opera�ionalizarea tehnicilor folosite în cadrul interviului. 4. Con�tientizarea �i eliminarea barierelor de comunicare în rela�ia cu clientul 5. Modalit��i de a motiva clien�ii involuntari �i / sau ambivalen�i. 6. Opera�ionalizarea evalu�rii in�iale �i a determin�rii multidimensionale: Identificarea problemei �i a manifest�rilor acesteia; Delimitarea factorilor implica�i de problem�; Determinarea nevoilor �i dorin�elor clientului. 7. Negocierea obiectivelor împreun� cu clientul - aplica�ie. 8. Formularea contractului împreun� cu clientul - aplica�ie. 9. Planificarea �i implementarea strategiilor de schimbare. 10. Dezvoltarea abilit��olir de a împuternicii clientul s�-�i rezolve problemele Deprinderi de rezolvare a problemelor; Deprinderi de rela�ionare social�; Managementul stressului. 11. Modificarea mediului. Neconcordan�a între nevoile individului �i resursele mediului. 12. Dezvoltarea resurselor. Suplimentarea resurselor. Dezvoltarea re�elei de suport. Folosirea voluntarilor 13. Evaluarea interven�iei. Evaluarea rezultatelor ob�inute în compara�ie cu obiectivele stabilite. Percep�ia clientului cu privire la rezultatele ob�inute. 14. Interven�ia în criz�. Crizele �i stressul. Modalit��i de interven�ie.(studiu de caz) 15. Tehnici �i procedee în Asisten�a Social� comportamental�.(studiu de caz)

III. BIBLIOGRAFIE:

Vasile Miftode: Teorie �i metod� în Asisten�a Social�, Editura Axis, Ia�i, 1995; Forica M�noiu/Viorica Epureanu: Asisten� Social� în Rom$nia, Editura All, Bucure�ti, 1996; Veronica Coulshed: Practica Asisten�ei Sociale, Editura Alternative, Bucure�ti, 1996; Charles Zostrow: The practice of Social Work, The Dorsey Press, Illinois, 1986; Beulah Compton/Burt Galaway: Social Work Process, Te Dorsey Press, Illinois, 1984; Mathilde du Rauquet: L'approche en service social, Edisem, Canada, 1981; Deau H. Hepvorth/ Jo Ann Larseu: Direct Social Work Practice, Brooks/Cole Publishing Company, California 1993.

Page 22: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

22

SOCIOLOGIA DEVIAN�EII.

Titular disciplina conf.univ. dr. Pascuta Adrian

I.Obiective: De a oferi cuno�tin�e despre principalele teorii privind comportamentul deviant �i delincvent. În prima parte cursul prezint� critica sociologic� asupra perspectivelor biologic� �i psihologic�, iar în cea de-a doua pune în eviden�� principalele contribu�ii teoretice �i metodologice subsumate perspectivei sociologice propriu-zise. II.Tematica 1.Conformare �i devian��. 2.Defini�ia �i caracteristicile normelor sociale. 3.Teorii biologice. 4.Critica sociologic�. 5.Teorii psihologice. 6.Critica sociologic�. 7.Criminologia �i sociologia devian�ei. 8.Teoria asocierilor diferen�iale (Edwin Sutherland). Teoria dezorganiz�rii (�coala de la Chicago). 9.Teorii structurale (R. Merton, A. Cohen).

10.Teorii subculturale (A. Cohen, R. A. Cloward&L. Ohlin, D. Matza, Walter B. Miller). 11.Perspectiva reac�iei societale: interac�ionismul simbolic �i teoriile etichet�rii (H. Becker, E. Lemert, E. Goffman). 12.Alternative metodologice în sociologia devian�ei (�coala de la Chicago �i Etnometodologia). 13.Pozitivismul �i naturalismul în studiul devian�ei - Contribu�ia principalelor curente teoretice la promovarea naturalismului sociologic. III.Bibliografie E. Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1981 E. Durkheim, Despre sinucidere, Institutul European, Ia�i 1991 Sorin M. R�dulescu, Dan Banciu, Introducere în sociologia delincven�ei juvenile, Editura Medical, Bucure�ti, 1990 T. Bilton, Introductory Sociology, 2nd Edition, Macmillan Press, 1987, p. 446-460 E. Sutherland, Donald R. Cressay, Principles of Criminology, J.B. Lippincott Company, Chicago, 1960, p. 74-97 Albert K. Cohen, Delinquent Boys: The cultura of the Gang, The Free Press, 1958, p. 25-31; 121-126 David Matza, Becoming Deviant, Prentice-Hall, Inc. New Jersey, 1969

Page 23: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

23

DEZVOLTARE UMAN� Titular disciplinã: Conf. Univ. Dr. Ana Muntean

1. Scopul cursului este de a oferi studen�ilor cuno�tin�e legate de specificul fiecãrei vârste. 2. Obiective La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: 1. evaluarea sistemic� a persoanei umane aflat� în permanent� rela�ie cu mediul sãu 2. însu�irea no�iunilor esen�iale despre particularit��ile clientului în func�ie de stadiul s�u de dezvoltare 3. Tematica pentru curs: - Conceptul de dezvoltare, stadiu. Psihologia dezvoltãrii. Psihologia dezvoltãrii �i biologia. Sistem �i organizare. - Psihologia dezvoltãrii �i biologie: genotip / fenotip, canalizare, perioade sensibile. Sociobiologia. - Metode de cercetare în psihologia dezvoltãrii: Studiul longitudinal, Studiul transec�ional, Studiul longitudinal modificat, Metode normative. - Stressuri biologice �i de mediu în peridoada dezvoltãrii prenatale: tulburãri genetice. Stressul de mediu: malnutri�ia, boli infec�ioase, incompatibilitate sangvinã, medicamente, droguri, radia�ii, vârsta pãrin�ilor, starea em�ionalã a mamei. - Ritmuri biologice: dezvoltarea bioritmului. Bioritm REM / NERM. Bioritmul în �ipãt �i supt. - Bioritmul organizãrii între mamã �i copil. Stilul de hrãnire �i orarul. Hrãnirea la piept / sticlã. Orarul de hrãnire �i foamea copilului. - Oragnizarea dezvoltãrii fizice �i motorii. Organizarea sistemului nervos. Subdivizionãri ale sistemului nervos. Maturizarea creirului. Lateralitatea. Evaluarea noului nãscut. - Organizarea proceselor de maturizare. Modelul lui Cratty asupra organizãrii comportamentului. Maturizarea fizicã: greutatea, înãl�imea. Denti�ia. Tempratura corpului. Tematica pentru seminar: - Viziunea holisticã asupra individului uman, sistemicã, ecologistã. - Discutarea conceptelor specifice diverselor teorii asupra dezvoltãrii stadiale. Chestionar. - Teoria lui Erikson. - Transmiterea informa�iei biologice. - Trebuin�ele: bazã a dezvoltãrii comportamentelor. - Deprivarea socialã: efecte la om, observarea acestui comportament la animal. - Entropia. - Critica teoriei lui Piaget. - Kohlberg - extinderea teoriei lui Piaget. - Dezvoltarea sinelui, Când se recunosc copiii pe ei în�i�i? - Sinele pre�colarului. - Încrederea în sine.

Page 24: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

24

4. Bibliografie: Dolto, F., Giodet, D. - Naitre et ensuite?, ed. Stock, Paris, 1985 Walton, H. - Evolutia psihologicã a copilului, ed. Didacticã �i Pedagogicã, Buc., 1975 Drãghici, I. - Esen�a vie�ii, ed. �tiin�ificã, Buc. 1981 Oancea - Ursu, Gh. - Ereditatea �i mediul social în formarea personalitã�ii, ed. Facla, Tim., 1985 Schaffer, D., R. - Social and Personality development, Brooks / Cole Publishing Company Pacific Grave, California, 1988. Bee, H. - The developing child, Harper International ed., 1981 �chiopu, U., Verza, E. - Psihologia vârstelor, ed. Didacticã �i Pedagogicã, Buc., 1981 Marcus, S. - Timpul, ed. Albatros, Buc. 1983 Nadel, J. - Imitation et comunicatin, PUF, Paris, 1986.

Page 25: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

25

PEDAGOGIA SOCIAL�

Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel I. 1. Obiective: La finalul cursului, studen�ii trebuie: - sã caracterizeze �i sã exprime în cuvinte proprii principalele no�iuni �i paradigme ale �tiin�elor educa�iei - sã exprime în cuvinte proprii o tematicã sau o problemã educativã - sã deosebeascã ac�iunea educa�ionalã de celelalte tipuri de ac�iuni educa�ionale socialã - sã poatã deosebi obiectivele educa�ionale de scopuri �i idealuri pedagogice �i sociale - sã poatã diferen�ia principiile, metodele, taxonomiile cognitive, afective, psihomotorii, tehnicile de evaluare etc. - sã poatã opera�ionaliza obiectivele educa�ionale - sã poatã aplica principii, metode - sã poatã interpreta o situa�ie educativã. 2. Planul tematic al cursului: - Teoriile educa�iei �i �tiin�ele pedagogice. - Educabilitatea - Sistemul de învã�ãmânt în România. - Con�inutul procesului de învã�ãmânt. - Obiectivele educa�ionale. - Principiile de învã�ãmânt. - Metodelele pedagogice. - Forme de organizare a procesului de învã�ãmânt. - Evaluarea activitã�ilor didactice. - Creativitatea �i stimularea ei în procesul de învã�ãmânt. - Clasa de elevi. - Factori educativi. - Orientarea �i selec�ia profeisonalã. - Profesorul. - Conducerea învã�ãmântului. Planul tematic al seminarului: - Teoria educa�iei �i �tiin�ele pedagogice. - Modele istorice de educa�ie. - Rolul ereditã�ii în formarea personalitã�ii. - Planuri �i programe de învãtãmânt. - Taxonomii în domeniul cognitiv. - Taxonomii în domeniul psihomotor �i afectiv. - Opera�ionalizarea obiectivelor. - Problematica accesibilitã�ii. - Metodele expozitive. - Metodele interogative. - Procedee de învã�are eficientã. - Învã�area prin descoperire.

Page 26: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

26

- Metode �i tehnici de evaluare. - Metode de stimulare a creativitã�ii. 3. Bibliografie: - Dictionar de pedagogie, Buc. E.D.P. 1979 - Pedagogie, Univ Ia�i,1982 - Sinteze de pedagogie contemporanã, Probleme fundamentale ale pedagogiei, Buc. E.D.P. 1982 - Ceghit -Metode de învã�ãmânt, Buc. E.D.P. 1980 - A. Comenius - Didactica Magna, Buc. E.D.P. 1970 - Planchard - Introducere în pedagogie, Buc. E.D.P. 1976 - I. Nicola - Pedagogie, Buc. E.D.P. 1992 - I. Radu- Teorie �i practicã în evaluarea eficien�ei învã�ãmântului, Buc. E.D.P. 1981 - V. Prelici - Pedagogie, Curs Universiatatea de Vest Timi�oara 1985 - E. Surdu - Prelegeri de pedagogie, Univ. Timi�oara, 1994

Page 27: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

27

TEHNICI DE COMUNICARE ÎN ASISTEN�� SOCIAL�, LIMBAJ MIMICO-

GESTUAL Titular disciplin�: conf dr. Ana Muntean

I. Obiectivele cursului: La sfâr�itul cursului studen�ii vor fi capabili s�: 1. În�eleag� �i s� utilizeze corect concepte din sfera comunic�rii; 2. Manifeste o aten�ie deosebit� pentru a-�i forma deprinderei ale unei bune comunic�ri; 3. În�eleag� importan�a comunic�rii la nivelul vie�ii sociale �i mai ales în domeniul

profesiei lor. 4. Poat� evalua o situa�ie social� problematic� sub aspectul deficien�elor de comunicare; 5. În�eleag� riscurile unei comunic�ri defectuoase; 6. În�eleag� c� valorile de baz� în asisten�a social� (unicitatea individului �i capacitatea

lui de autodeterminare) pot fi eviden�iate doar printr-o bun� comunicare. II.Tematica pentru curs: 1. Aspecte definitorii ale conceptului de comunicare; Limba, limbaj, vorbire 2. Omul – fiin�a care comunic� prin vorbire; Comunicarea �i interac�iunea social�; 3. Regulile unei bune comunic�ri; Deprinderile de comunicare ca elemente componente ale educa�iei pentru via�a comunitar�; Deprinderile de comunicare ale asistentului social ca profesionist al comunic�rii; Negocierea �i compromisul ca forme de preven�ie �i solu�ionare a conflictului; 4. Predestinarea fiin�ei umane pentru comunicare; Forme preg�titoare de comportament social �i comunicare la nou n�scut; 5. Arta ca form� de comunicare �i comunicarea ridicat� la nivelul artei; 6. Caracteristici ale interac�iunilor adult/copil în compara�ie cu interac�iunea adult/adult; dista�ele social impuse; comunicarea asistentului social cu diverse categorii sociale; 7. Preg�tirea copilului pentru comunicare �i utilizarea cuvintelor; 8. Comunicarea în cadrul echipei interdisciplinare; 9. Deficien�e ale comunic�rii: interprofesional, în interven�ia profesionist�, la locul de munc�; 10. Violen�a domestic� ca urmare a lipsei abilit��ilor de comunicare în familie; tipare defectuoase de comunicare; 11. Consilierea clientului – form� de asisten�� care necesit� deprinderi speciale de comunicare; 12. Forme de comunicare: mesajul total (empatie, limbaj non-vocal, vocal �i verbal), comunicare în context; Tematica pentru seminar: 1. Mesajul dublu având ca surs� incongruent� între limbajul verbal �i cel corporal �i vocal; Juc cu rol; situa�ie luat� din via�a de zi cu zi; 2. Preg�tirea unei întâlniri de grup; animarea discu�iilor (moderator); joc cu rol; 3. Comunicarea prin telefon; joc cu rol;

Page 28: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

28

4. Comunicare – înn�scut/înv��at; dezbatere; Mijloacele mass-media: forme de comunicare sau nu? 5. Prezentare de referate, dezbateri, comentarii, întreb�ri �i r�spunsuri III. Bibliografie: � Comunicarea � Marcus,S., Timpul, Ed. Albatros, Bucure�ti, 1985. � Berger, R., Art� �i comunicare, Ed. Meridiane, Bucure�ti, 1976. � Vergez, A., Huisman,D., Curs de filosofie, Ed. Humanitas, Bucure�ti, 1995. � Wurtz, B., New Age, Ed. de Vest, Timi�oara, 1994. � Jaccard, R., Nebunia, Ed. de Vest, Timi�oara, 1994.

Page 29: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

29

METODOLOGIA CERCET�RII ÎN �TIIN�ELE SOCIO-UMANE

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: - câ�tigarea experien�ei prin interac�iunea în clasã - utilizarea tehnicilor joc de rol, folosirea echipamentului audio-vizual pentru tratamentul, evaluarea �i educarea clientului - sã î�i dezvolte capacitãti de interventie în cazul interviului, consilierii, activitãtii de grup �i organizãrii comunitare - principiile de bazã în cadrul valorilor în asistentã socialã vor fi încorporate în dezvoltarea aptitudinilor - î�i vor dezvolta încrederea în activitatea de muncã cu o varietate de clien�i specifici activitãtii de asistentã socialã cum ar fi: copii, familii, adulti, bãtrâni, �omeri etc. - vor câ�tiga experientã în rezolvarea de probleme, ca metodã de intervenþie - identificarea problemei - dezvoltarea relaþiei cu clientul - motivarea clientului pentru a rezolva problema - începutul explorãrii familiei - explorarea strategiilor pentru rezolvarea problemei - selectarea strategiei - implementarea strategiei - evaluarea strategiei - revizuirea formelor de documentare pentru asisten�a socialã, istoria socialã, procesul de înregistrare - dezvoltarea abilitã�ilor specifice pentru cercetare necesare întocmirii lucrãrii de diplomã II. Planul tematic al cursului: - Etapele investiga�ei sociale

concepte, dimensiuni, indicatori - Determinarea obiectivelor, formarea ipotezelor cercetãrii moduri de formulare a ipotezelor - E�antionarea metoda aleatoare, metoda pe cote - Tehnica observãrii observa�ia directã, observarea indirectã - Prelucarea datelor codificarea, analiza de con�inut - Analiza �i interpretarea rezultatelor teste de semnifica�ie, corela�ii - Analiza cauzalitã�ii introducerea variabilei test - Chestionarul defini�ie, alcãtuire, tipuri - Tipuri de întrebãri închise, deschise, introductive, de trecere, de control

Page 30: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

30

- Moduri de administrare a chestionarului autoadministrate, extemporal, cu operatori probleme ale operatorilor de audien�ã - Structura chestionarului, func�ii, efecte ale unor întrebãri - Sociometria, testul sociometric metode de elaborare sociomatrice, socio�intã - Sondaj, anchetã, investiga�ie delimitãri epistemologice - Experimentul - formã de cunoa�tere a fenomemnelor sociale Planul tematic al seminarului: - Concepte, dimensiuni, indicatori - Analiza ipotezelor - cercetare aplicativã - Construirea e�antioanelor, metode de e�antionare - Observare coparticipativã - Codificare. Tehnici specifice - Analiza de con�inut - cercetare aplicativã - Analiza rezultatelor - teste de seminifica�ie - Analiza corela�iei - coeficien�i - Mãrimi medii, metode de aproximare - Analiza multivariatã a cauzalitã�ii - Tipuri de întrebãri - cercetare aplicativã - Interviul, focus - grupul - Sociometria - tehnici sociometrice - Experimentul de investigaþie socialã III. Bibliografie: * Septimiu, C. - Chestionarul în investigaþia socialã, ed.�tiin�ificã, Buc. 1975 * Moser, C., A. - Metode de anchetã în investigarea fenomenelor sociale, ed. �tiin�ificã, Buc. 1967 * Zastrow, C. - Practice of Social Work, Doresy Press, Illinois, 1981

Page 31: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

31

ASISTEN�A SOCIAL� A FAMILIEI �I COPILULUI

Titular disciplinã:conf. dr. Ana Muntean

I. Obiectivele cursului: La încheierea cursului studen�ii vor fi capabili sã: - în�eleagã �i utilizeze corect concepte care �in de asisten�a socialã a familiei - în�eleagã familia ca unul din cele mai importante domenii de interven�ie a asistentului social - sã devinã con�tien�i de serviciile existente precum �i de cele necesare pentru ameliorarea calitã�ii vie�ii familiei - sã aibã cuno�tin�ele �i atitudinile necesare pentru a deveni promotori ai unor schimbãri în asisten�a socialã a familiei, a individului ca parte a familiei - sã devinã con�tien�i de riscul prejudecã�ilor - sã în�eleagã conceptul de calitate a vie�ii cu aplica�ie pentru familie - sã vadã individul ca parte a familiei �i familia ca parte a comunitã�ii într-o integrare progresivã ca fiind una din cerin�ele "normalitã�ii", a stãrii de comfort a fiin�ei umane - sã în�eleagã specificul interven�iei, a raporturilor între specialist �i familie în anumite situa�ii. II. Tematica pentru curs: - Familia ca sistem - Distribuirea �i realizarea rolurilor în familiei - Comunicarea în cadrul familiei - Asisten�a socialã a familiei. Rolul asistentului social - Legisla�ia de ocrotire a familiei - Violen�a în cadrul familiei - Concilierea conflictelor - Practici de consiliere a familiei - Divor�ul Tematica pentru seminarii: - Evaluare activitã�ii de protec�ie socialã în România - Grija pentru bunãstarea copilului în �ãrile industializate - Cuno�tin�e �i valori actuale în practica asisten�ei sociale - Influen�a familiei asupra dezvoltãrii personalitã�ii copilului - Reintegrarea copiilor institu�inaliza�i în familiile lor biologice - Programe de men�inere a familiei - Servicii sociale pentru copii �i familiile lor - Adop�ia ca alternativã pentru copiii care nu pot rãmâne în familiile lor - Comitetul român de adop�ii - Servicii de plasament temporar în familii - Îngrijirea copiilor în institu�ii - Planificarea familialã - Dezbatere de caz - Dezbaterede caz - prezentarea referatelor

Page 32: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

32

III. Biblografie: 1. Bejan, A., Buruianã, D. - Constituirea familiei tinere, Bucure�ti 1989 2. Mircea, T. - Familia, de la fantasmã la nebunie 3. Grant, L., M., Hollis, F. - Counselling for family violence and abuse, world publishing, 1987 4. Woods, M., Hollis, F. - Casework, a psyhosocial therapy, ed. Mc Graw-Hilll, Inc. 1990 5. Pelsser, R. - Manuel de psychopatologie de l'enfant et de l'adolescent, Gaetan morin, 1989 6. Zamfir, E., Zamfir, C. - Politici sociale, ed. Alternative, Buc. 1995 7. Hartman, A., Laird., J. - Family - centered social work practice, the free press, 1983 8. Davis, H. - Counselling parents of childre with chronic ilness or disability, B.P.S., 1993 9 Coulsed, V. - Practica asisten�ei sociale, ed. Alternative, 1993 10 Smith, C. - Adop�ie �i plasament familial ed. Alternative, 1993 11 Parkinson, L. - Separarea, divor�ul �i familia ed. Alternative, 1993 12 Mental handicap - a handbook of care, ed Eamon Shanley, Churchill Livingstone, 1986

Page 33: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

33

POLITICI SOCIALE, ASIGUR�RI DE S�N�TATE �I �OMAJ

Titular disciplin�: conf. dr. Alexiu Teodor Mircea I. Obiective: 1. S� formeze studen�ilor deprinderea de a analiza problemele sociale la nivel macrosocial. 2. S� permit� în�elegerea �i analiza preocup�rilor privind protec�ia social� din partea conduc�torilor sistemelor sociale. 3. Studen�ii s� cunoasc� sistemul actual de protec�ie social� cu posibilit��ile �i limitele sale. 4. Studen�ii s� poat� compara sistemele de protec�ie social� din "��rile bun�st�rii" pentru a repera experien�ele transferabile. 5. Studen�ii s� aibe o imagine clar� a transform�rilor necesare din sistemul protec�iei sociale din România �i o ierarhizare a priorit��ilor. II. Planul tematic : 1. Politici sociale – scurt istoric 2. Serviciile de asisten�� social�: func�ii �i caracteristici. Asisten�a Social� în România.. 3. Asigur�rile sociale – concept, tipuri de asigur�ri, structuri. 4. Asigur�rile sociale. Modalit��i de organizare a asigur�rilor sociale în România. 5. �omajul – concept, cauze 6. �omajul în România 7.Cre�terea statutului bun�st�rii. C�ile ie�irii din criz�. 8. Evaluarea politicilor sociale ale bun�st�rii. Metode de cre�tere a eficien�ei politicilor sociale 9. Politica social� în România tranzi�iei. Limite �i perspective. III. BIBILIGRAFIE: C�t�lin Zamfir: Dimensiuni ale s�r�ciei, ed. Expert, Bucure�ti, 1994 Elena / C�t�lin Zamfir: România în context european, ed. Alternative, Bucure�ti, 1995 ******************* Central and Eastern European in Transition: Public Policy and Social Conditions, Nov. 1993, Unicef, Florence Italia C�t�lin / Elena Zamfir Marius Augustin Pop: Romania '89 -'93 Dynamics of Welfare and Social Protection, Unicef, Bucure}ti, 1994 ************************************ Cartea alb� a copilului din România, Comitetulul

Na�ional Român, Unicef, Bucure�ti, 1993

Page 34: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

34

ASISTEN�A SOCIAL� A PERSOANELOR CU BOLI CRONICE, BOLI

TERMINALE �I HIV/SIDA Titular disciplina: lect.dr. Venera Bucur

I. Scopul cursului Dobândirea de c�tre student a cuno�tin�elor teoretice neecsare identificarea si intelegerea rolului asistentului social in serviciile oferite persoanelor cu boli cronice, In�elegerea drepturilor muribundului, ingrijirea muribundului precum si politicile sociale existente II. Obiective La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: - evaluarea gradului de adaptare �i integrare social� a clientului - elaborarea unui plan individualizat de asistare - folosirea cuno�tin�elor teoretice �i a deprinderilor practice III. Tematica Bolile cronice. Consecin�e asupra integr�rii familiale �i sociale a clientului Metode specifice de asistare a pacientului cronic Asisten�a social� în spital Bolile terminale- definirea conceptuala. Asistenta sociala a familiei Ingrijirile paleative- prezentare dupa A. Henderson. Neoplaziile ca boli terminale Infectia cu HIV CA BOALA TERMNALA Asisten�a social� în neoplaziile copilului, malformatiile congenitale Ingrijirea muribundului, drepturile muribundului Asistenta sociala si nursingul muribundului in EUROPA �i România Politici sociale in bolile terminale IV. Bibliografie 1. Ciufescu, C., Ciufescu, E. HIV/SIDA-manual practic, Ed. Via�a medical�

româneasc�, 1995 2. C. Dumitrache, B. Ionescu, A. Ranetti, Endocrinologie, Ed. Na�ional, 1998 3. L. Gherasim, red., Medicin� intern�, vol. I �i II, Ed. Medical�, 1995 4. Gh. Mogo�, Mic� enciclopedia de boli interne, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1986 5. Marin Gh. Voiculescu, Boli infec�ioase, vol. I, II, Bucure�ti, Ed. Medical�, 1989 6. Mechanic, D, edit. Handbook of Health, Health Care and Health Professions, Free

Press, New York, 1983

Page 35: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

35

VALORI ÎN ASISTEN�A SOCIAL� (ETICA PROFESIONAL�) Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I.Obiective: 1. Va în�elege conceptul de valoare, în general, în contextul eticii. 2. Va putea distinge diferite tipuri de valori. 3. Va putea opera cu conceptul de valoare în domeniul asisten�ei sociale. 4. Va în�elege �i va opera cu cele 10 valori ale asisten�ei sociale. 5. Se va familiariza cu modul în care sunt prezentate valorile în coduri etice. 6. Se va familiariza cu conceptul de bioetic�. 7. Se va familiariza cu problematica dreptului la avort ca valoare. 8. Se va familiariza cu problematica dreptului la eutanasie ca valoare. Se va familiariza cu problematica transplantului de organe ca valoare. II. Tematica:

Teme de curs: 1. Conceptul de valoare 2. Clasificarea valorilor 3. Valorile în domeniul asisten�ei sociale 4. Analiza valorii de a acorda importan�� primordial� individului 5. Schimbarea social� ca valoare în asisten�a social� 6. Justi�ia social� (bun�starea economic�, psihic� �i mental�) 7. Respectul �i aprecierea diferen�elor individuale 8. Dezvoltarea priceperilor clientului de a se ajuta singur 9. Transmiterea cuno�tin�elor �i valorilor altora 10. Priceperea asistentului social de a p�stra sentimentele �i valorile personale separat

de rela�iile profesionale 11. Respectul pentru confiden�ialitate – valoare de baz� în asisten�a social� 12. Capacitatea de a persista în depunerea de eforturi necesare în activitatea cu clien�ii

în pofida frustr�rii 13. Obliga�ia de a avea o comportare profesional� �i personal� la standarde ridicate 14. Codurile etice. Codul etic al N.A.S.W. 15. Principiile în asisten�a social� 16. Valori în domeniul bioeticii; implica�ia în asisten�a social� 17. Avortul ca valoare 18. Sterilizarea ca valoare 19. Experimentul asupra omului 20. Transplantul ca valoare bioetic� 21. Eutanasia ca valoare bioetic�

Teme de seminar:

1. Ce valori despre oameni �i rela�iile lor unii cu al�ii le considera�i necesare ? Dezbatere pe baz� de eseuri

Page 36: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

36

2. Valorile Dumneavoastr� sunt congruente sau incongruente cu valorile societ��ii ? Cum opta�i în situa�iile în care valorile Dumneavoastr� �i valorile societ��ii sunt diferite ? Dezbatere pe baz� de eseuri

3. De ce este necesar un cod etic în domeniul asisten�ei sociale ? Dezbatere pe baz� de eseuri

4. Exerci�ii privind confiden�ialitatea 5. Pro / contra avortului. Dezbatere 6. Dreptul la eutanasie. Dezbatere Seminar de încheiere III. Bibliografie: 1. * * * Encyclopedia of Social Work, 19th Edition. Suppliment Washington DC,

NASW Press, 1997, pp. 371 – 385 2. Prelici, V., Asisten�a social�: idee, demers, profesie, Timi�oara, Editura Mirton,

2001 3. Sgreccia, C., Tambone, V., Manual de bioetic�, Arhiepiscopia Romano –

Catolic� de Bucure�ti, 2001 4. Wells, C.C., Masch, M.K., Social Work Ethics Day to Day Guidelines For

Professional Practice, New York et London, Longman Inc., 1986 Wilson, S.J., Confidentiality in Social Work Issues and Principles, New York, The Free Press, A Division of Macmillan Publishing Co., Inc., 1978

Page 37: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

37

POLITICA OCUP�RII FOR�EI DE MUNC� Titular disciplin�: conf. dr. Alexiu Teodor Mircea

I. Obiective: 1. s� se familiarizeze cu ctrategiile internationale si nationale de ocupare a fortei de munca; 2.sa exerseze metode de dezvoltare a modalitatilor de imbunatatire, eficientizare a politicilor de ocupare a fortei de munca; II. Tematica: 1. Agenda politicii sociale 2. Ocuparea fortei de munca - strategia europeana pentru ocuparea fortei de munca,

analize privind ocuparea fortei de munca, EURES; 3. Dezvoltare locala, Fondul Social European - prezentare, EQUAL, masuri

inovatoare, 4. Conditii de munca si sindicate - dialog social, responsabilitate sociala, legislatia

muncii si sindicatele, sanatate si siguranta la locul de munca, libera circulatie a fortei de munca;

5. Coordonarea schemelor de securitate sociala, situatia sociala si demografica, integrarea sociala, protectia sociala, MISSOC, anti-discriminare si relatiile cu societatea civila, societatea civila;

6. Probleme legate de persoanele cu deficiente, 7. Egalitatea intre sexe, extindere, probleme internationale, societatea cunoasterii,

evaluari, 8. Cercetare socio-economica, 9. Cardul european de asigurare medicala, sistemul de pensii; 10. Egalitate si non-discriminare intr-o Europa extinsa.

III.Bibliografie Demier, Francis: Istoria politicilor sociale. Ia�i: Institutul European, 1998. Dogan, Mattei – Pelassy, Dominique: Economia mixt�. Bucure�ti: Alternative, 1992. (Cap. I-II) Molnar, Maria: S�r�cia �i protec�ia social�. Bucure�ti: Editura Funda�iei România de Mâine, 1999. Mungiu-Pipidi, Alina - Ioni��, Sorin: Politici publice. Teorie �i practic�. Ia�i: Polirom, 2002. (Cap. II, III, IV) Pierson, Christopher – Castles, Francis Geoffrey: The Welfare State Reader. Cambridge: Polity Press, 2000. (selec�ii în colec�ia de lecturi) Pop, Luana Miruna (ed.): Dic�ionar de politici sociale. Bucure�ti: Expert, 2002. Popescu, Livia: Protec�ia Social� în Uniunea European�. Cluj-Napoca: Presa Universitar� Clujean�, 1998. Preda, Marian: Politica social� româneasc�. Ia�i: Polirom, 2002. (Cap. I, II, III, IV)

Page 38: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

38

Rosanvallon, Pierre: Noua problem� social�. Ia�i: Institutul European, 1998. (Cap. III, IV, VI) Zamfir, C�t�lin (ed.): Politici sociale în România: 1990-1998. Bucure�ti: Expert, 1999. Zamfir, Elena – Zamfir, C�t�lin (eds.): Politici sociale. România în context european. Bucure�ti: Alternative, 1995. Resurse on-line The European Commission on Employment and Social Affairs: National Action Plans for Social Inclusion. [http://europa.eu.int/comm/employment_social/ news/2001/jun/napsincl2001_en.html]

Page 39: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

39

SISTEMUL DE ASISTEN�� SOCIAL� Titular disciplina: lect.dr. Cosmin Goian

I. Obiective: Cunoa�terea componentelor �i conexiunilor sistemului de asisten�ã socialã. Motivarea studen�ilor de a ac�iona în echipe de speciali�ti, de a construi re�ele. II. Tematica: 1. Societatea ca sistem organiza�ional.

Componentele si rela�iile sistemice ale societã�ii. 2. Ac�iunea socialã de concep�ie. Politica socialã.

Programe �i strategii sociale na�ionale. 3. Programe �i strategii sociale zonale �i locale. 4. Ac�iunea socialã opera�ionalã. Implementarea politicii sociale. Competen�ele �i

atribu�iile institu�iilor centrale, teritoriale �i locale. Administra�ia publica �i justitia.

5. Institu�iile protec�iei sociale. 6. Institu�iile asisten�ei sanitare. 7. Institu�iile persoanelor cu handicap. 8. Institu�iile educa�iei publice. 9. Institu�iile protec�iei drepturilor copilului. 10. Partenerii sociali în asisten�ã socialã. 11. Tipuri de re�ele �i particularitã�ile acestora. 12. Metodologia construirii de re�ele în asisten�a socialã. 13. Condi�iile func�ionãrii optime a re�elelor în asisten�a socialã. Comunicarea interpersonalã �i interinstitu�ionalã. III. Bibliografie: • Bocancea, Cristian – Neam�u, George: Elemente de asisten�ã socialã. Ed.Polirom,

Ia�i, 1999. • Buzarnescu, �tefan: introducere în sociologia organiza�ionalã �i a conducerii.

E.D.P.Bucure�ti, 1995. • Coulshed, Veronica: Practica asisten�ei sociale. Ed.Alternative, Bucure�ti, 1993. • Cre�u, Virginia: Educa�ia pentru drepturile copilului. Ed.Semne, 1999. • Miftode, Vasile (coord.): Dimensiuni ale asisten�ei sociale. Ed.EIDOS, Boto�ani,

1995. • Tacsi, Ladislau: Re�eaua de asisten�ã soialã în mediul rural. Ed.Mirton, Timi�oara,

2001. • Zamfir, Elena: Situa�ia familiei �i a copilului în România. UNICEF, Bucure�ti, 1994. • Programul de guvernare. • Strategia de dezvoltare economicã �i socialã a zonei Timi�oara. Primãria Timi�oara,

2000.

Page 40: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

40

• Strategia guvernamentalã în domeniul protec�iei copilului în dificultate. M.O.Nr.321 din 14.06.2001.

Strategia na�ionalã privind protec�ia specialã �i integragrea socialã a persoanelor cu handicap din România. M.O.Nr.853 din 26.11.2002.

Page 41: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

41

CONSILIERE ÎN ASISTEN�� SOCIAL�

Titular disciplina: lect.dr. Alexandru Neagoe I. Scop

- prezentarea principalelor abord�ri �i tehnici folosite în consiliere, urm�rind elucidarea modului în care acestea se raporteaz� la trebuin�ele �i sensibilit��ile clien�ilor

- familiarizarea cu metodele concrete de consiliere în câteva tipuri specifice de situa�ii

II. Obiective La finalul cursului, studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în: - evaluarea situa�iei specifice a clientului - abordarea profesionist� a problematicii clientului - elaborarea unui plan de interven�iei - implementarea metodelor �i tehnicilor prezentate la curs III.Planul tematic al cursului

1. Consilierul: calit��i, motiva�ii, resurse �i domenii de vulnerabilitate 2. Consilierea: obiective �i tehnici de baz� 3. Rela�ia terapeutic�, dinamica ei, contratransferul 4. Evaluarea �i preg�tirea interven�iei, ascultarea 5. Abordarea problemelor : definirea, descrierea lor 6. Identificarea factorilor ce favorizeaz� problemele 7. Coordonarea st�rilor emo�ionale 8. Coordonarea gîndurilor 9. Sf�tuirea în timpul crizei 10. Sf�tuirea în post-criz� 11. Anxietatea �i depresia 12. Consiliere premarital� 13. Consiliere marital� 14. Consilierea în doliu

Activitatea la seminar În orele de seminar se vor exemplifica diferite tehnici de consiliere prin intermediul jocului de rol, studen�ii vor prezenta referate pe marginea c�rora vor avea loc discu�ii în cadrul întregii grupe. IV.Bibliografie selectiv�: Jay E. Adams, Manualul Consilierului spiritual cre�tin, Wheaton, Illinois: Societatea

Misionar� Român�, 1993. D.B. Allender, The Wounded Heart, Grand Rapids: Zondervan, 1986. Gary R. Collins, Christian Counseling, Waco, Texas: Word Books, 1980. A. Corners, Divorce and Remarriage, London: Hodder and Stoughton, 1993. Larry Crabb, Inside Out, Colorado Springs: Navpress, 1988. R. Hemfelt, Labirintul codependen�ei: drumul spre rela�ii interumane s�n�toase, Cluj:

Logos, 2001. P. Meier, Introduction to Psychology and Counseling, second ed., Grand Rapids: Baker,

1991. G. Rekers, Counseling Families, Dallas: Word.

Page 42: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

42

K.M. Strom, Helping Women in Crisis, Colorado Springs: Navpress, 1990. C. Oancea, Tehnici de sf�tuire/ consiliere, Bucure�ti, edit. Vavila Edinf, 2002 E.L. Worthington, Counseling Before Marriage, Dallas: Word.

Page 43: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

43

MANAGEMENTUL �I EVALUAREA PROGRAMELOR DE ASISTEN��

SOCIAL� Titular disciplin�: conf. dr. Teodor Mircea Alexiu

I. Obiectivele cursului: 1. Studen�ii s� se obi�nuiasc� cu tratarea riguroas�, exact�, a conceptelor specifice disciplinei; 2. Studen�ii s� în�eleag� contextul social în care î�i dezvolt� activitatea agen�iile de asisten�� social�. 3. Studen�ii s� cunoasc� principiile de organizare a unei agen�ii de asisten�� social�; 4. Studen�ii s� evalueze activitatea unei agen�ii de asisten�� social�; 5. Studen�ii s� poat� ac�iona ca manageri, s� poat� organiza activitatea unei agen�ii; 6. Studen�ii s� poat� scrie un proiect pentru a primi fonduri necesare deschiderii unei agen�ii de asisten�� social�; 7. Studen�ii s� poat� întocmi fi�a postului pentru personalul unei agen�ii �i s� poat� organiza interviul pentru angajare. II. Planul tematic al cursului

Asisten�a social� �i managementul - scurt istoric - câteva principii de baz� Procesul de luare a deciziilor - tehnici �i c�i specifice - evaluarea deciziilor Asistentul social ca administrator - atitudinea administratorului - comportarea etic� Activitatea financiar� �i managementul - tipuri de buget - planificarea financiar� Organizarea în vederea furniz�rii serviciilor - factori structurali ai organiza�iei - factori umani ai organiza�iei Opera�ii în Consilii �i comitete - avantaje �i dezavantaje Conducerea - teorii ale conducerii - atribute ale conduc�torilor - valorile �i conflictele conducerii Natura conducerii unei echipe - caracteristicile echipei - valorile �i conflictele conducerii Motiva�ia �i satisfac�ia profesiei - teorii ale motiva�iei - scurt-circuitul Comunicarea în administra�ie - importan�a comunic�rii verbale �i nonverbale

Page 44: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

44

Rela�iile comunitare - organizarea proceselor comunitare - agen�ii �i voluntarii Func�ia de personal - încadrarea �i promovarea personalului Supervizarea - un proces dual - principiile de baz� ale superviz�rii - modele de supervizare - îmbun�t��irea procesului de supervizare

Planul tematic al seminarului - Cadrul formal al colabor�rii - Posibilit��ile de descentralizare a institu�iilor - Asistentul social ca administrator - Procesul de luare a deciziilor - Impactul activit��ii agen�ilor asupra angaja�ilor �i asupra comunit��ii - Inflen�a comunit��ii asupra organiz�rii serviciilor sociale - Conducerea. Forme de conducere �i concep�ia despre om - Organizarea întrunirilor pentru dezvoltarea noilor idei - Instrumentele conducerii. Managementul financiar - Planificarea �i angajarea personalului - Conducerea �edin�elor. Comunicarea în administra�ie. - Studierea unor proiecte privind realizarea unui nou sistem de protec�ie social� pentru persoanele aflate în grija statului; - Comunicarea �i utilizarea informa�iei în mamagement; - Evaluarea personalului III. BIBLIOGRAFIE Rex Skidmore - Social Work Administration, Prentice-Hall, 1993 Horia Pitariu - Managementul resurselor umane, Ed. All, Bucure�ti, 1994

Page 45: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

45

ELABORARE PROIECT Titular disciplina: conf.dr. Teodor Mircea Alexiu

I.Obiective: - vor câ�tiga experientã în rezolvarea de probleme, ca metodã de intervenþie - identificarea problemei - dezvoltarea relaþiei cu clientul - motivarea clientului pentru a rezolva problema - începutul explorãrii familiei - explorarea strategiilor pentru rezolvarea problemei - selectarea strategiei - implementarea strategiei - evaluarea strategiei - revizuirea formelor de documentare pentru asisten�a socialã, istoria socialã, procesul de înregistrare - dezvoltarea abilitã�ilor specifice pentru cercetare necesare întocmirii lucrãrii de diplomã Tematic� 1.Discu�ii generale despre tematica, structura, obiectivele, bibliografia folosita; modalitatea de examinare. 2.Un alt mod de a gândi – cercetarea. Propunerea de cercetare. 3.Ce este un design de cercetare social�? Elementele unui design de cercetare social�. 4.Tipuri de designuri: experimental, longitudinal, sec�ional �i studiu de caz. 5.Problema de cercetare. Interoga�iile, ipotezele �i obiectivele cercet�rii. 6.Strategia de cercetare. 7.Tipuri de strategii: inductiv�, deductiv�, retroductiv�, abductiv�. 8.Concepte �i variabile. 9.Metode �i instrumente. 10.Surse de date. Tipuri �i forme de date. 11.Analiza �i interpretarea datelor. 12.Raportul de cercetare. 13.Exemple de cercet�ri. Bibliografie David de Vaus, Research Design in Social Research, 2001, Sage Publications, London Norman Blaikie, Designing Social Research, 2000, Polity Press, Cambridge Audrey Dunsmuir, Lynn Williams, How to do Social Research, 1999, Collins Educational, London Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba, Fundamentele cercet�rii sociale, 2000, Editura Polirom, Ia�i Ion M�rginean, Proiectarea cercet�rii sociologice, 1999, Editura Polirom, Ia�i

Page 46: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

46

Page 47: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

47

PRACTIC�

Obiective: Anul I:

O1 - sa ia contact cu setul de valori, cunostinte si deprinderi specifice profesiei de asistent social si sa le identifice la nivelul locului de practica. O2 - sa identifice atributele calitative necesare si specifice asistentului social profesionist si sa inteleaga importanta lor in munca cu clientii O3 - sa inteleaga modul in care se construieste relatia de asistenta sociala dintre asistent si sistemul client , precum si rolul asistentului social in agentia respectiva O4 - sa surprinda etapele unui proces de asistare si sa cunoasca metodele, tehnicile si instrumentele de lucru ale respectivei agentii. O5 - sa dezvolte abilitati de redactare a materialului de practica folosind limbajul de specialitate asimilat.

Anul II: O1 - sa inteleaga care este problematica specifica clientului, strategia si metodele prin care agentia raspunde nevoilor lui;

O2 - sa deprinda abilitati de evaluare a clientului “in situatie”si sa deprinda construirea unui plan specific de interventie;

O3 - sa participe la activitatile agentiei si sa initieze contacte cu clientii folosind metodele si tehnicile asimilate, sub indrumarea supervizorului de practica;

O4 - sa dezvolte abilitati de redactare a materialului de practica folosind limbajul de specialitate asimilat.

Anul III: O1 - sa exerseze contactarea initiala a clientilor, intervievarea si sa participe la etapele de strangere de date si construire a contractului cu clientii agentiei; O2 - sa elaboreze planuri de interventie personalizate si sa parcurga etapele unei interventii de asistenta sociala pentru cel putin doi clienti ai agentiei; O3 - sa construiasca si sa propuna grupul/ reteaua de suport pentru cele minim doua cazuri; O4 - sa realizeze analiza organizatiei si sa redacteze concluziile evaluarii sub forma unui eseu; O5 - sa identifice oportunitati privind ameliorarea activitatii respectivei agentii, imbogatirea ofertei de servicii in concordanta cu nevoile clientilor sau sa realizeze studii utile dezvoltarii strategice a agentiei pe care sa le prezinte coordonatorului de practica.

Page 48: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

48

II. Tematica: Dezvoltarea abilit��ilor avansate de rela�ionare cu diverse categorii de clien�i ai asisten�ei prin exersarea rolurilor de consilier, mediator de conflicte, educator social în func�ie de specificul organiza�iei sau institu�iei loc de practic�. Generalizarea �i integrarea abilit��ilor de rezolvare a problemelor în cadrul procesului de asisten�� social� la toate nivelele de organizare social�: individual, a cuplului marital, familial, de grup, organiza�ional sau institu�ional, comunitar �i societal: identificarea problemelor, colectarea datelor, stabilirea scopurilor, planificarea sarcinilor, selectarea �i implementarea interven�iilor sociale, monitorizarea �i evaluarea impactului interven�iei, terminarea adecvat� a rela�iei de ajutor. Formarea �i exersarea abilit��ilor politice: advocacy, lobby, ini�ierea de ac�iuni legislative, negociere, organizare, publicitate, demonstra�ii. Dezvoltarea abilit��ilor profesionale de: înregistrare a cazurilor în practica asisten�ei sociale, cercetare, managementul timpului �i munca în echip�. Proiectarea �i evaluarea eficacit��ii unor strategii alternative de interven�ie pentru solu�ionarea aceleia�i probleme sociale la trei nivele diferite de organizare social�. Evaluarea realiz�rii scopului interven�iei sociale, monitorizarea interven�iei, revizuirea �i reformularea planului de interven�ie atunci când este necesar. Dezvoltarea �i folosirea autocon�tientiz�rii de c�tre studentul practician. Utilizarea func�iilor manageriale, educative �i de sprijin ale superviz�rii de c�tre student pentru dezvoltarea personal� �i profesional� a acestuia. Bibliografie Compton, B.R. and Galaway B., (1999), Social Work Processes, 6 th Ed., Pacific Grove, California, Brooks Cole Publishing Company Gal D., (coordonator), (1997), Lucr�ri practice �i metode de asisten�� social�, Cluj-Napoca, Universitatea Babe�-Bolyai, Catedra de Asisten�� Social� Ivey, A.E., (1994), Intentional Interviewing and Counseling, Facilitating Client Development in a Multicultural Society, 3rd Ed., Pacific Grove, California, Brooks Cole Publishing Company Neam�u, N. (coordonator), Fabian, A., (2001), Metode �i tehnici de asisten�� social� a familiei, Ghid practic, Cluj-Napoca, Editura Word System Neam�u N. (coordonator), Ciornei C. (2001), Practica asisten�ei sociale: competen�e specifice, Cluj-Napoca, Editura Pro Vita. Evaluare Verificare pe parcurs �i examen. Criterii de evaluare: participarea activ� la practica direct�, de teren,- 50% din not�; prezentarea scris� a raportului final de practic� - 30%; participarea la analiza �i evaluarea practicii - 10%; examen oral - 10% din not�.

Page 49: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

49

LIMBA ENGLEZ�

Titular disciplina: conf. Dr. Cheveresan Constantin

I. Obiective: - sã sistematizeze �i sã consolideze cuno�tin�ele acumulate în liceu, aptitudini care se referã la ascultare, vorbire, citire, scriere. - men�inerea �i dezvoltarea capacitã�ii studen�ilor de a comunica, de a folosi limba englezã în situa�ii reale sau cât mai apropiate de realitate, asisten�a socialã desfã�urându-se �i cu participarea multor speciali�ti strãini în momentul de fa�ã �i în viitor. - considerând cã to�i ace�ti studen�i au nevoie de limba englezã pentru informare �i documentare din materiale originale, se pune accent pe crearea aptitudinilor de citire rapidã, rezumare, re�inerea detaliilor, transferare sistematizatoare a cuno�tin�elor prin fi�are, prelucrare de date în tabele etc. . II. Planul tematic al cursului: Anul I: - Sistemul fonetic englez. Recapitulare. - Folosirea timpurilor. Recapitulare. - Verbele neregulate. - Limbile pe care le vorbim. - Expresii idiomatice. - Oameni �i locuri. Modalitate, Explorând lumea. Compara�ia. - Moduri de via�ã. Vorbirea indirectã - Prioritã�i condi�ionale. - Minuni naturale în lume. Prezentul perfect. - Realizãri de seamã a mâinii omului. Anul II: - Studiul textelor de specialitate din bibliografia clasic� - Conversa�ia cu clientul. Generalit��i - Interviul cu clientul - Câ�tigarea existen�ei. Propozi�ii subordonate. - Alimente �i hranã. Transport. - Bani �i opera�iuni bancare. - Traduceri de texte de specialitate. - Cãlãtorii. III. Bibliografie: English for Today, vol 2, 3 ed. National Council of Teachers of English, USA, 1973. Bouchard, Donald L., Sound Reading, EDT, ICA: Washington DC, 1982. Curry, Dean (ed.), Mind Speaks to Mind. Selected American Essays for Advanced Students of English as a Foreign Language, USIA: Washington DC, 1988. Flower, John; Berman, Michael, Build Your Vocabulary, Language Teaching Publications: Hove, 1989.

Page 50: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

50

French, Allen, Facets. Progressive Reading Series, Book 8, ELS, ICS, USIA: Washington DC, 1976. Cheveresan Constantin, Cheveresan Luminita, Care-giving. English for Social Workers Editura Universitatii de Vest, 2003;

Page 51: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

51

PROGRAMA ANALITIC� SPECIALIZAREA PROBA�IUNE �I PROTEC�IA VICTIMELOR

INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I. Obiectivele cursului * sa poata desprinde principalele caracteristici ale psihicului , asa cum au fost si sunt intelese * sa enumere principalele ramuri ale psihologiei * sa clasifice si sa descrie principalele directii de explicare ale invatarii * sa diferentieze memoria de invatare * sa enunte si sa descrie procesele memoriei * sa descrie citeva din cele mai importante metode, orientari si rezultate experimentale in studiul memoriei * sa analizeze principalii factori ce intervin in performantele memoriei * sa diferentieze si sa explice cele trei forme ale memoriei * sa descrie rezultatele unor cercetari mai recente privitor la mecanismele psihofiziologice ale memoriei * sa poata explica in lumina diferitelor teorii si rezultate experimentale activitatea intelectuala * sa caracterizeze, in general punctul de vedere al psihologiei genetice privitor la evolutia mecanismelor inteligentei (Piaget) * sa poata explica mecanismele limbajului in general si rolul lui in dezvoltarea inteligentei infantile potrivit lui J.Piaget si J. Bruner * sa poata demonstra importanta fiecarui dintre cei trei factori ai dezvoltarii implicati in performantele intelectuale * sa exemplifice aplicatii practice ale psihologiei diferentiale, cu precadere referitoare la inteligenta * Sa poata opera cu concepte aferente celui de motivatie, in lumina paradigmei homeostazice * Sa poata explica motivatia in lumina paradigmei homeostaziei * sa inteleaga si sa poata descrie model;ul psihanalitic in lumina paradigmei homeostatice * sa se familiarizeze si sa poata utiliza citeva dintre conceptele psihanalizei: pulsiune, conflict, refulare, sublimare, proiectie, libido obiectal, narcicisic, imago, lapsus; * sa descrie motivatie In lumina teoriei lui K. Lewin ( conflictul motivelor). * sa inteleaga si sa explice mecanismele motivatiei in lumina etologiei; * sa poata explica atasamentul si agresiunea in lumina unor cercetari recente; * sa poata explica conceptele de coerenta cognitiva, nivel de aspiratie, trebuinta, de performanta. *sa poata descrie cele 2 faze ale somnului: lent si paradoxal; * sa descrie sumar mecanismele fiziologice ale somnului;

Page 52: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

52

* sa poata prezenta citeva aspecte importante referitor la fiziologia somnului, cu sublinierea rolului formatiunii reticulate; * sa poata descrie manifestarile emotiei ; * sa poata defini si caracteriza conceptul de personalitate; * sa poata prezenta succint modelul factoreial al personalitatii; * sa poata caracteriza citeva din cele mai importante tipologii si teorii ale personalitatii; * sa prezinte citeva caracteristici mai importante ale "psihologiei umanista". II. Planul tematic al cursului: Identitatea psihologiei ca stiinta Obiectul psihologiei; metode ale psihologiei; ramurile psihologiei; Senzatiile Analizatorul; clasificarea senzatiilor; pragurile senzoriale; contrastele; interfertenta; adaptarea. Perceptiile Organizarea perceptiva; legile gestaltismulului; constructia obiectului; perceptia spatiului; contexte; contextul individual; contextul social; perceptia spatiului social; Invatarea Conditionarea pavloviana, instrumentala, operanta; teoriile invatarii; aspecte psihofiziologice ale invatarii; aplicatiile psihologiei invatarii. Memoria Cercetari experimentale; pluralitatea mecanismelor memoriei; aspecte psihofiziologice ale memoriei; Activitatile intelectuale si limbajuj Cercetarea experimentala a proceselor intelectuale; stadiile genetice ale lui J. Piaget; functia simbolica si semiotica; rolul limbajului in dezvoltarea inteligentei infantile; aspecte diferentiale; deficienta mentala Motivatia Modelul homeostatic de reducere a tensiunii; pulsiunile in psihanaliza; studierea experimental� a motivatiei si etiologiei; Somnul si vigilenta Aten�ia Emotia Personalitatea Psihologia umanista (Allport, Rogers, Maslow) Planul tematic al seminarului: - Metodele psihologiei: observatia, experimentul ( natural si de laborator), testele psihologice, tehnicile proiective, studiul produselor activitatii, matematica si statistica in psihologie, prelucrarea datelor pe calculator. - Diversitatea psihologiei contemporane: psihologie generala, psihologie aplicata, psihologia in scoala, psihologia clinica, intreprinderea industriala, sport, arta, psihologia cosmonautilor.

Page 53: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

53

- Perceptie si activitate: orientarea asociationista, gestaltista, behaviorista in explicarea perceptiei; perceptia ca proces adaptativ in lumina teoriei informatiei si a ciberneticii. - Diversitatea teoriilor invatarii: orientarea S - R, gestaltista si cognitivista in explicarea mecanismelor invatarii; aplicatiile teoriilor invatarii in educatie si terapeutica. - Factorii dezvoltarii: ereditate, mediu(educatie) analiza interactionista, aplicatii practice ale psihologiei diferentiale, elemente de geminologie. - Conceptul de homeostazie si motivatia; analiza trebuintei de foame. - elemente de psihanaliza: instantele personalitatii, conceptele psihanalizei, psihanaliza ca metoda terapeutica; contributile lui Jung, A. Adler, E. Fromm - Principalele elemente ale teoriei si metodei lui E. Kretchmer si Sheldon - Orientarea umanista in psihologie: G.Allport, C.Rogers, Maslow - Metoda testelor ; aplicatii - - Seminar recapitulativ. III. Bibliografie:

Grand Dictionnaire de la Psyhologie, Paris, P.U.F., 1992. Atkinson, R., �.a., - Introduction to Psyhology, Geneva, Harcourt Brace

Jovanovich Inc. 1990. Carlos, N.R., - Psyhology. The Science of Behaviour, Massachusetts,

Allyn and Bacon Inc., 1984. Dolle, J-M., - Pour comprendre Jean Piaget, Toulouse, Edouard Privat,

editeur, 1974 Cosmavici, A., - Psihologie general�, Ia�i, Editura Policron, 1996. Keachie, Mc., J.W., - Psyhology, Michigan, Addison-Wesley Publishing Doyle, Ch.,

L., Company, 1996

Page 54: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

54

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE

Titular disciplina conf.univ. dr. Pascuta Ioan I. Obiectivele cursului: - are menirea de a completa identitatea culturalã a viitorului lucrãtor social - opera�ionalizeazã principalele categorii care conferã particularitatea epistemicã sociologiei ca disciplinã �i-�i propune sã-i familiarizeze pe studen�i cu metodologia cercetãrii de teren - completeazã setul de metode specifice asisten�ei sociale II. Planul tematic al cursului: - Obiectul de studiu �i problematica sociologiei generale. - Sistemul categorial al sociologiei. - Personalitate �i culturã. - Personalitatea �i socializarea. - Grupul social. - Ac�iunea socialã. - Stratificarea socialã. - Comunicarea ca fapt social. - Procese sociale fundamentale: integrarea socioprofesionalã. - Mobilitatea socioprofesionalã. - Fluctua�ia socio profesionalã. - Devian�a �i echilibrul dinamic al societã�ii. - Metode tehnici �i procedee de cercetare sociologicã a spa�iului social. III. Bibliografie: - A.Mihu - Introducere în sociologie, E. Dacia, Cluj-Napoca 1992 - �. Buzãrnescu - Istoria doctrinelor sociologice, Curs, Timi�oara 1992 /1993 - L. Vlãsceanu - Metode �i tehnici de cercetare sociologicã, E. �tiin�ificã, Buc. 1986

Page 55: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

55

ELEMENTE DE MEDICIN� INTERN� �I SOCIAL�

Titular disciplinã: lect. drd. Valentina Baciu I. Scopul: Dobîndirea de c�tre studentii din anul I a unor cuno�tin�e esen�iale despre principalele st�ri de dezechilibru fizic ale organismului uman, efectele acestora la nivelul Integr�rii sale sociale, consecin�ele asupra societ��ii în ansamblu II. Obiective: La finalul semestrului I, studen�ii trebuie s� demonstreze asimilarea de cuno�tin�e privind: - principalele afec�iuni fizice ce influen�eaz� negativ capacit��ile de adaptare �i integrare ale clien�ilor - evaluarea cauzelor �i consecin�elor de natur� social� a afec�iunilor - evaluarea obiectiv� a situa�iei st�rii de s�n�tate la nivelul comunit��ii locale �i la nivel na�ional III. Planul tematic: 1. Organismul uman ca sistem. Subsistemele organismului uman. 2. Elemente esen�iale de fiziologíe uman� 3. Afec�iuni ale sistemului cardio-vascular 4. Afec�iuni ale sistemului digestiv 5. Boli metabolice 6. Boli infec�ioase �i cu transmisie sexual� 7. Boli degenerative, tumori maligne 8. Sistemul de îngrijire a s�n�t��ii ca sistem de control social 9. Promovarea s�n�t��ii comunit��ilor umane, principiul profilactic 10. Influen�a mediului de via�� �i a modului de via�� asupra st�rii de s�n�tate 11. Clasificarea �i preven�ia social� a bolilor 12 Aspecte sociale ale unor afec�iuni contagioase, cronice �i degenerative 13. Evolu�ia st�rii de s�n�tate a popula�iei în România în decursul perioadei de tranzi�ie 14. Spitalul: structur� �i func�ii, adaptarea bolnavului la via�a în spital Activitatea de seminar Se vor discuta principalele subiecte ale temelor din perspectiva asisten�ei sociale. Studen�ii vor prezenta referate, con�inutul acestora va fi analizat cu participarea colegilor. IV. Bibliografie: C. Dumitrache, B. Ionescu, A. Ranetti, Endocrinologie, Ed. Na�ional, 1998 L. Gherasim, red., Medicin� intern�, vol. I �i II, Ed. Medical�, 1995 Gh. Mogo�, Mic� enciclopedia de boli interne, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1986 Marin Gh. Voiculescu, Boli infec�ioase, vol. I, II, Bucure�ti, Ed. Medical�, 1989 N. Ilinca, Geografie uman�. Popula�ia �i a�ez�rile omene�ti, Editura Corint, Bucure�ti, 1999 Cornelia Mure�an, Evolu�ia demografic� a României. Tendin�e vechi, schimb�ri recente, perspective (1870 - 2030), Editura Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca, 1999 Ministerul S�n�t��ii- Raportul asupra cercet�rii s�n�t��ii reproducerii 1999 Banca Mondial�- Indicatori de dezvoltare pe anul 2001, Washington DC, The World Bank, 2001 Ministerul S�n�t��ii – S�n�tate pentru to�i pîn� în anul 2000. Indicat,ori ai s�n�t��ii pentru intervalul 1993 – 1995. Bucure�ti, 1997 Ministerul S�n�t��ii – Main Health Surveys, Bucure�ti, 1997

Page 56: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

56

INFORMATIC� �I STATISTIC� SOCIAL� Titular disciplina: lect.dr. Grosscek Gabriela

I. Obiective: Dezvoltarea cuno�tin�elor metodologice ale studen�ilor sociologi prin familiarizarea acestora cu proceduri de analiz�, prelucrare �i interpretare a datelor utilizând programe statistice pe calculator. II. Planul tematic: - Bazele teoretice ale prelucrãrii automate a datelor. - Arhitectura sistemelor electronice de calcul. - Calculatoare personale. - Logica programãri calculatoarelor electronice. - Reþele de calculatoare. - Tendinþe în utilizarea calculatoarelor electronice. -Statistica aplicat�; Pachetul de programe SPSS. -Statistica inferen�ial� �i teste de semnifica�ie. Teste de semnifica�ie. Semnifica�ia testelor de semnifica�ie; Teste de semnifica�ie pentru e�antioane mari; Teste de semnifica�ie pentru e�antioane mici. -Proceduri SPSS. III. Bibliografie Moineagu, C. et al., Statistica, Editura �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1976 Moser, C.A., Metode de anchet� în investigarea fenomenelor sociale, Editura �tiin�ific�, Bucure�ti, 1967 Radu, I. et al, Metodologia psihologic� �i analiza datelor, Editura Sincron, 1993 Rotariu,T., Curs de metode �i tehnici de cercetare sociologic�, Universitatea Babe�-Bolyai, edi�ia a III-a, 1994 Sandu, D., Statistic� în �tiin�ele sociale, Univ. Bucure�ti, 1992

Page 57: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

57

BAZELE ASISTEN�EI SOCIALE Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I. Obiectivele cursului Cursul urm�re�te familiarizarea studentului cu problemele generale ale teoriei �i practicii asisten�ei sociale care voi fi reluate �i adâncite concentric la disciplinele de specialitate în urm�torii ani. - în�elegerea conceptului ( ideii) de asisten�� social� (printr-o scurt� analiz� diacronic� si sincron�); - în�elegerea si opera�ionalizarea conceptului de trebuin��; - în�elegerea naturii profesiei de asisten�� social�; - în�elegerea si opera�ionalizarea valorilor, cunostin�elor �i deprinderilor / priceperilor necesare profesiei de asistent social; - în�elegerea activit��ii de asisten�a social� cu proces de rezolvare a problemelor; - în�elegerea si opera�ionalizarea conceptelor de interven�ie, tranzac�ie influen��; II. Planul tematic al cursului 1.Ideea de asisten�� social�; scurt istoric al asisten�ei sociale 2. Asisten�a social�, o profesie în dezvoltare 3. Activitatea de asisten�� social� ca raspuns la grij� �i trebuin�� 4. Asisten�a social�, o activitate creativ� de întârire a cunostin�elor, valorilor �i deprinderilor / priceperilor 5. Asisten�a social� ca proces de rezolvare a problemelor.Problema, stadiile procesului de rezolvare a problemei, rezolvarea practic� a problemelor 6. Asisten�a social� ca interven�ie în tranzac�iile umane. Interven�ia, tranzac�ia, influen�a, schimbarea ca rezultat al asisten�ei sociale Planul tematic al seminarului: - Asisten�a social� ca idee �i praxis în decursul timpului în lume - Asisten�a social� ca idee �i praxis în Romania - Prestigiul profesiei de asistent social - Trebuin�e, modele homeostatice, modelul lui A. Maslow - Eseu (dezbatere), asisten�a social� ca r�spuns la grij� �i trebuin�� - Ce cuno�tin�e asimilate pân� acum a� putea valorifica în domeniul asisten�ei sociale? De ce a� mai avea nevoie? - Eseu (dezbatere) asisten�a social� - activitate creativ� de îmbinare a cuno�tin�elor, valorilor �i deprinderilor/ priceperilor - Codul etic al asistentului social - Algoritmizabil �i euristic în rezolvare a problemelor

Page 58: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

58

- Eseu (dezbatere) asisten�a social� ca proces de rezolvare a problemelor - Recenzii dezbatere - Seminar de încheiere III. Bibliografie:

3. Charles Zastrow The Practice of Social work , Dorsey Press, Homewood, USA 1985

4. Charles Zastrow, The Practice of Social Work, sixth edition, Brooks/Cole

Publisihing, Homewood, USA 1999 3. Egan Gerrard The Skilled Helper, 1994, Brooks Cole Publishing, California 1994

Page 59: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

59

PSIHOLOGIE SOCIAL� APICAT�

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: - sã dezvãluie pecetea �i natura socioculturalã a personogenezei �i, de fapt, a tot ceea ce este esen�ial la un om - conduita omeneascã, învã�area, semnifica�iilor, comunicarea �i percep�ia interpersonalã, sociabilitatea, profesia etc. - sã contribuie la formarea tinerilor asisten�i sociali - speciali�ti în ameliorarea condi�iei umane, individuale �i de grup. II. Planul tematic al cursului: - Obiectul psihologiei sociale. - Istoricul constituirii psihologiei sociale ca �tiin�ã. - Persoana în psihologia socialã. - Statul �i rolul persoanei. - Rela�ii interpersonale. - Psihologia grupurilor mici. - Dinamica de grup. - Probleme ale liderului �i ale conducerii în grupurile sociale mici. - Aspecte psihologice ale motiva�iei. Conduite �i activitã�i umane în situa�ia de grup. - Grupurile mari �i fenomenele de masã. - Metodele psihologiei sociale. Planul tematic al seminarului: - Categorii �i principii în psihologia socialã. - Orientarea individual psihologicã în psihologia socialã. - Persoanã - subiect - individualitate. - Infuen�a factorilor socioculturali asupra percep�iei, memoriei, inteligen�ei �i afectivitã�ii. - Rela�ia statut, rol, nivel de aspira�ie, comportament. - Aptitudine de a adopta un rol �i pozi�ia lui. - Fenomenul contaminãrii în actul interpersonal. - Schemele comunicãrii - privire comparativã. - Specificul percep�iei interpersonale. - Normativitatea, capacitatea de autoorganizare �i eficien�a grupului social mic. - Câmpul psihologic în percep�ia lui Lewin. - Stiluri de conducere, tipuri de lideri. - Psihologia mul�imilor de G. Le Bon. - Metodele de scãri de opinii �i atitudini �i folosirea adecvatã a acestora în cadrul cercetãrilor concrete. - Sociometria - mijloc de cunoa�tere a grupului mic �i a membrilor acesteia. III. Bibliografie: - A. Adler - Cunoa�terea omului, E.S. Buc. 1991

Page 60: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

60

- G. Le Bon - Psihologia mul�imilor, E.D.Anima 1991 - S. Chelcea - Experimentul psihologic, E. �tiin�ificã �i Enciclopedicã, Buc. 1982 - S. Chelcea - Psihologia cooperãrii �i întrajutorãrii umane, E. Militarã, Buc. 1990 - R.S. Feldman - Social Psihology, University of Massachusettes - Amtrest. 1985 - S. Freud - Totem �i tabu, Angoasã �i civiliza�ie, E. �tiin�ificã, Buc. 1991 - P. Golu - Psihologie socialã, E.D. Bucure�ti - P. Golu - Fenomene �i procese psihologice, E.E.E. Buc. 1989 - R. Linton - Fundamentul cultural al personalitã�ii, E. �tiin�ificã, Buc 1968 - A. Mitru - Sociometria, E.P. 1967 Buc. - C. Matei - Sociabilitatea �i temeiurile ei morale în colectivele �colare, E.D.P. Buc. 1973 - P. Mure�an - Ce este ini�iativa, E.E. Bucu. 1980

Page 61: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

61

TEORII �I METODE ÎN ASISTEN�� SOCIAL�

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu I. Obiective: 1. S� ofere studen�ilor o revizuire a principalelor abord�ri teoretice care fundamenteaz� practica Asisten�ei Sociale. 2. Studen�ii s� în�eleag� bazele teoretice ale fiec�rei metode �i tehnici de interven�ie în Asisten�a Social�. 3. S� formeze studen�ilor o imgine sintetic� a dezvolt�rii actuale a sistemului cuno�tin�elor teoretice în domeniul Asisten�ei Sociale. 4. S� eviden�ieze limitele �i lipsurile în diferitele teorii �i s� fundamenteze domeniile prioritare pentru continuarea cercet�rilor în Asisten�a Social�. 5. S� ofere studen�ilor o perspectiv� interdisciplinar� eviden�iindu-se interferen�ele �i colabor�rile între diferitele �tiin�e în explicarea fenomenelor socio - umane. II. Planul tematic al cursului: 1.. Introducere - o taxonomie a teoriilor în Asisten�a Social�. 2. Tradi�ia psihanalitic� în Asisten�a Social�. 3. Behaviorismul în Asisten�a Social�. 4. C�utarea semnifica�iei ac�iunilor. 5. Orientarea centrat� pe client. 6. Orientarea orientat� pe con�tientizare. 7. Orientarea revolu�ionar� în Asisten�a Social�. 8. Teoria sistemelor. 9. Teoria comunic�rii. 10. Psihologia "Eului" în Asisten�a Social�. 11. Orientarea func�ionalist� în Asisten�a Social�. 12. Interven�ia în criz� - teorii �i metode. 13. Orientarea familial� în Asisten�a Social�. 14. Revizuirea principalelor teorii. Rolul teoriei în activitatea asistentului social PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Metodele �i tehnicile difer� în func�ie de orientarea teoretic�. 2. Orientarea diagnostic� - tehnici de interven�ie. 3. Orientarea func�ional� - tehnici de interven�ie. 4. Orientarea spre rezolvarea problemelor - tehnici de interven�ie. 5. Orientarea spre modificarea comportamentului - tehnici de interven�ie. 6. Interven�ia în situa�ie de criz�. 7. Orientarea centrat� pe sarcin� - tehnici de interven�ie. 8. Orientarea familial� - terapie structural�. 9. Orientare familial� - teoria contraparadoxului. 10. Orientarea familial� - genograma, sculptura, jocul de rol. 11. Orientarea sociolizant� - tehnici de interven�ie. 12. Analiza tranzac�ional� - tehnici de interven�ie.

Page 62: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

62

13. Teoria realit��ii în terapia ra�ional�. 14. Analiza orient�rilor terapeutice. III.BIBLIOGRAFIE: David Howe: Au introduction to Social Work Theory, University Press Cambridge, 1987 Nathilde du Rouquet: L'approche eu Service Social, Edisem/Le Centurion, Quebec, Canada,1981

Page 63: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

63

POLITICI SOCIALE

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu I. Obiective: 1. S� formeze studen�ilor deprinderea de a analiza problemele sociale la nivel macrosocial. 2. S� permit� în�elegerea �i analiza preocup�rilor privind protec�ia social� din partea conduc�torilor sistemelor sociale. 3. Studen�ii s� cunoasc� sistemul actual de protec�ie social� cu posibilit��ile �i limitele sale. 4. Studen�ii s� poat� compara sistemele de protec�ie social� din "��rile bun�st�rii" pentru a repera experien�ele transferabile. 5. Studen�ii s� aibe o imagine clar� a transform�rilor necesare din sistemul protec�iei sociale din România �i o ierarhizare a priorit��ilor. II. Planul tematic al cursului: 1. Introducere: conceptul de politic� social�; Bun�starea - obiectiv al politicii sociale. 2. Economia �i producerea bun�st�rii. Tipuri de economie: socialist� �i economia de pia��. 3. Mecanismele producerii bun�st�rii în economia de pia��. Structuri �i resurse. 4. Modele ale statutului bun�st�rii. Economia de pia�� �i economia socialist�. 5. Evaluarea politicilor sociale ale bun�st�rii. Metode de cre�tere a eficien�ei politicilor sociale. 6. Cre�terea statutului bun�st�rii. C�ile ie�irii din criz�. 7. S�r�cia - teorii �i factori. Distribu�ia veniturilor. Teorii asupra s�r�ciei. 8. Asigur�rile sociale. Modalit��i de organizare a asigur�rilor sociale în România. 9. Serviciile de asisten�� social�: func�ii �i caracteristici. Asisten�a Social� în România.. 10. Asisten�a Social� pe baza test�rii mijloacelor . Criterii de evaluare. Distorsiuni. 11. Politici sociale în domeniul popula]iei �i familiei. Asisten�a Social� prin politici specializate. 12. Politica de protec�ie a copilului în România. Posibilit��i de modificare a sistemului. 13. Politici sociale în Europa de Est în faza de tranzi�ie. Condi�ii interne �i interna�ionale. 14. Politica social� în România tranzi�iei. Limite �i perspective. PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Structura veniturilor individuale - aplica�ii. 2. Indicatori na�ionali ai politicii sociale. 3. S�r�cia - curba Loren �i coeficientul Gini. 4. Dou� tipuri de s�r�cie - rela�ia dintre ele - aplica�ii. 5. Asigur�rile sociale - sisteme de asigur�ri private. 6. Sistemul serviciilor actuale de Asisten�� Social� din România. 7. Calcularea valorii relative a servicilor oferite de Asisten�a Social� în România. 8. Testarea mijloacelor pentru ��rile în tranzi�ie. 9. Sectorul nonprofit - furnizor de servicii sociale (o compara�ie cu sectorul guvernamental). 10. Controlul comportamentului demografic - tip de politic� social� în domeniul popula�iei �i familiei. 11. Modele familiale tradi�ionale �i moderne. 12. Politica social� fa�� de popula�iile minoritare (�iganii).

Page 64: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

64

13. Politica social� în domeniul educa�iei. 14. Politica social� în domeniul s�n�t��ii. III. BIBILIGRAFIE: C�t�lin Zamfir: Dimensiuni ale s�r�ciei, ed. Expert, Bucure�ti, 1994 Elena / C�t�lin Zamfir: România în context european, ed. Alternative, Bucure�ti, 1995 ******************* Central and Eastern European in Transition: Public Policy and Social Conditions, Nov. 1993, Unicef, Florence Italia C�t�lin / Elena Zamfir Marius Augustin Pop: Romania '89 -'93 Dynamics of Welfare and Social Protection, Unicef, Bucure}ti, 1994 ************************************ Cartea alb� a copilului din România, Comitetulul

Na�ional Român, Unicef, Bucure�ti, 1993

Page 65: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

65

PSHIOPATOLOGIE �I PSIHOTERAPII Titular disciplina:

Dr. Mieta Ha�egan, medic specialist psihiatru, doctor în medicin� I. Scopul disciplinei: S� ofere studen�ilor elementele necesare pentru în�elegerea conceptelor psihopatologice S� promoveze gândirea critic� asupra problemelor teoretice, metodologice �i/sau aplicative ale psihopatologiei

II. Obiective La finalul cursului studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în: Exprimarea, în scris sau verbal, a opiniilor personale precum �i acceptarea opiniilor diferite Identificarea factorilor de risc pentru tulbur�ri psihiatrice, Identificarea patologiei psihiatrice, evaluarea �i aprecierea oportunit��ii �i modalit��ilor interven�ie În�elegerea factorilor care influen�eaz� gândirea �i comportamentul bolnavului psihic, Alegerea abilit��ilor necesare pentru realizarea unei atitudinii adecvate fa�� de client

III. Planul tematic Curs: Cap.1 Psihopatologie general�: normalitate, anormalitate, disontogeneza psihic�, teoria vulnerabilitate-stress Cap.2 Psihopatologie general�: influen�e psiho-sociale în ontogenez� �i disontogenez�, re�ea de suport social, nivel de func�ionare social�, factori psiho-sociali în terapia psihiatric� a copilului, tulbur�ri în perioada micii copil�rii, tulbur�ri specifice vârstei adulte cu debut în copil�rie �i adolescen�� Cap.4 Psihopatologie developmental�: interven�ii psiho-sociale în asisten�a copilului �i adolescentului cu tulbur�ri psihice; circumstan�e speciale, urgen�e, perioade de tranzi�ie, sarcina la adolescente, copilul �i adolescentul bolnav fizic, copiii p�rin�ilor bolnavi psihic Cap.5 Psihopatologie clinic�: sindromul de delirium, sindromul demen�ial,sindromul obsesiv-compulsiv, sindromul de dependen��, sindromul anetic Cap. 6 Psihopatologie clinic�: sindromul cataton, . sindromul deficitar schizomorf, sindromul dezorganiz�rii schizomorfe, sindromul disociativ, sindromul schizomorf productive, sindromul delirant, sindromul halucinator Cap.7Psihopatologie clinic�: sindromul maniacal, sindromul depresiv, sindromul anxios, sindromul fobic Cap.8. Psihopatologie clinic�: locul interven�iilor psiho-sociale în patologia psihiatric� a adultului Cap.9. Psihoterapia- no�iuni esen�iale, locul �i rolul acesteia Cap. 10 Principalele psihoterapii.

Page 66: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

66

Planul tematic al seminarului 1.Rolul activ al asistentului social în depistarea, evaluarea �i diagnosticul în cazul copilului cu risc crescut pentru tulbur�ri psihice; identificarea �i evaluarea factorilor de risc 2. Rolul familiei de origine în dezvoltarea persoanei umane; func�ionalitate, disfunc�ionalitate �i patologia psihic� 3. Rolul mediului �colar �i al microgrupului de prieteni în dezvoltarea persoanei umane 4. Activitatea profesional�- surs� de stress sau protec�ie împotiva stress-ului 5. Rolul re�elei de suport social în s�n�tatea uman�.

IV. Bibliografie � Radu Vra�ti �i Martin Eisemann (ed.), Depresii-noi perspective, Ed. All, Bucure�ti,

1996 � Mircea L�z�rescu, Psihopatologie clinic�, Ed. Helicon, Timi�oara, 1994 � Tiberiu Mircea, Violeta Stan, Curs de psihiatrie a copilului �i adolescentului,

Universitatea de Medicin� �i Farmacie, Timi�oara,1997 � V.Anghelu��, St. Nica-Udangiu, Psihiatrie epidemiologic�, Editura Medical�, 1983

Page 67: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

67

SOCIOLOGIA DEVIAN�EI

Titular disciplin�: conf dr. P��cu�� Ioan I.Obiective O1: Asimilarea de cuno�tin�e despre principalele teorii privind comportamentul deviant �i delincvent. O2: Familiarizarea cu critica sociologic� asupra perspectivelor biologic� �i psihologic� privitoare la comportamentul deviant. O3: Însu�irea critic� a principalelor contribu�ii teoretice �i metodologice subsumate perspectivei sociologice propriu-zise. II.Tematica: 1.Conformare �i devian��. 2.Defini�ia �i caracteristicile normelor sociale. 3.Teorii biologice. 4.Critica sociologic�. 5.Teorii psihologice. 6.Critica sociologic�. 7.Criminologia �i sociologia devian�ei. 8.Teoria asocierilor diferen�iale (Edwin Sutherland). Teoria dezorganiz�rii (�coala de la Chicago). 9.Teorii structurale (R. Merton, A. Cohen). 10.Teorii subculturale (A. Cohen, R. A. Cloward&L. Ohlin, D. Matza, Walter B. Miller). 11.Perspectiva reac�iei societale: interac�ionismul simbolic �i teoriile etichet�rii (H. Becker, E. Lemert, E. Goffman). 12.Alternative metodologice în sociologia devian�ei (�coala de la Chicago �i Etnometodologia). 13.Pozitivismul �i naturalismul în studiul devian�ei - Contribu�ia principalelor curente teoretice la promovarea naturalismului sociologic. III.Bibliografie E. Durkheim, Regulile metodei sociologice, Editura �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1981 E. Durkheim, Despre sinucidere, Institutul European, Ia�i 1991 Sorin M. R�dulescu, Dan Banciu, Introducere în sociologia delincven�ei juvenile, Editura Medical, Bucure�ti, 1990 T. Bilton, Introductory Sociology, 2nd Edition, Macmillan Press, 1987, p. 446-460 E. Sutherland, Donald R. Cressay, Principles of Criminology, J.B. Lippincott Company,

Page 68: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

68

Chicago, 1960, p. 74-97 Albert K. Cohen, Delinquent Boys: The cultura of the Gang, The Free Press, 1958, p. 25-31; 121-126 David Matza, Becoming Deviant, Prentice-Hall, Inc. New Jersey, 1969

Page 69: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

69

ELEMENTE DE DREPT PENAL

Titular disciplin�: lector drd. Mihaela Tomi�� I. Obiective: O1: Asimilarea de c�tre studen�i a unor elemente de drept penal necesare desf��ur�rii activit��ilor asistentului social �i întelegerea interdisciplinarit��ii cu alte �tiin�e conexe penalului; O2: Cunoa�terea, în�elegerea de c�tre studen�i a modului de abordare din perspective problemelor sociale a doemniului administr�rii justi�iei �i în special a celei penale; O3: Însu�irea institu�iilor juridice specifice dreptului penal, precum �i a normelor juridice penale de referin�� din principalele discipline ale �tiin�elor penale: drept penal, dreptul procesual penal, penologie, etc. II. Tematica cursurilor: 1. Definitia, obiectul si scopul dreptului penal roman. 2. Regulile de baza ale dreptului penal roman. 3. Dreptul penal in sistemul nostru de drept. 4. Stiinta dreptului penal. Geneza si evolutie. 5. Legea penala si norma penala. Faptele juridice penale si raportul penal. 6. Aplicarea legii penale in spatiu. Aplicarea legii penale in timp. 7. Definitia infractiunii. Trasaturile esentiale ale infractiunii. Structura sau elementele infractiunii. 8. Formele infractiunii intentionate in functie de faza pana la care aceasta a ajuns. 9. Participatia penala. Formele participatiei. Pedeapsa in caz de participatie. Participatia improprie. 10. Sanctiunile penale. Pedepsele. III. Bibliografie: Budai C., Filipa� A, Mitrache C., Drept Penal Român, Ed. Edit Press Mihaela, Bucure�ti, 1997; Abraham P., Justi�ie Penal� – Norme Juridice, Ed. Na�ional, Bucure�ti, 2001;

Page 70: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

70

CRIMINOLOGIE

Titular disciplin�:lector drd. Mihaela Tomi�� I. Obiective: O1: În�elegerea de c�tre studen�i a criminalit��ii ca fenomen social fenomen social general: curs, cause, dimensiuni �i a nevoii de cercetare în domeniul criminologiei în context multidisciplinar. O2: Asimilarea unor cuno�tin�e �i no�iuni de baz� cu privire la criminal, criminalitate, cauzele sociale ale crimei precum �i la cele mai moderne teorii din literature de specialitate. O3: Cunoa�terea unor elemente specifice cercet�rii �tiin�ifice în criminology (metodologie, etapele cercet�rii, rolul ipotezelor de lucru, interpretarea rezultatelor cercet�rii);

II. Tematica cursului: 1. Fenomenul criminal-un prim obiect al cercetarii criminologice. 2. Practica anti-criminala al doilea obiect al cercetarii criminologice. 3. Modalitati de cunoastere , procedee, finalitate in cercetarea criminologica. 4. Modalitati de cunoastere in cercetarea criminologica. 5. Procedee in cercetarea criminologica. Finalitatea cercetarii criminologice. 6. Definirea criminologiei. 7. Primele explicatii stiintifice ale fenomenului criminal. 8. Pozitivismul italian. 9. Teoriile etiologice moderne. Trecerea la act ca prelungire a explicatiilor etiologice. 10. Teoriile dinamice. 11. Stadiul actual al cunostintelor criminologice. III. Bibliografie: Ursa V., Criminologie, Ed. Argenaut, Cluj-Napoca, 1996 Szabo D., Unele reflec�ii asupra criminologiei contemporane, S.C.J., 1983;

Page 71: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

71

VICTIMOLOGIE

Titular disciplin�: lector dr. Ioan B�la

I.Obiective: O1: Familiarizarea studen�ilor cu no�iunile specifice personalit��ii criminale �i a infrac�ionalit��ii în general din perspective cuplului penal victim�-agresor; O2: În�elegerea �i însu�irea de c�tre studen�i a conceptelor de baz� din victimplogie în cadrul exerci�iului complex al combaterii infrac�ionalit��ii prin intermediul elementelor mediului infrac�ional; II. Tematica cursului: 1.Teoria stress-ului. 2.Teoria crizei în literatura psiho-social�. Indicatori ai st�rii de dezechilibru sau ai crizei. 3.Fazele crizei: protestul, disperarea �i indiferen�a. 4.Descurajarea �i deprimarea ca rezultat al crizei. 5.Neputin�a înv��at� – un r�spuns comportamental al situa�iilor de criz�. Interven�ia în criz�: perceperea realist� a evenimentului declan�ator. Sursele demotiv�rii �i ac�iunea motivat�. 6.C�utarea unui sprijin adecvat în mediul înconjur�tor. Utilizarea capacit��ilor �i a resurselor. 7.Diagnosticul crizelor – tipologia conflictelor. Formele interven�iei în criz�. 8.Fazele interven�iei în criz�. Principalele tehnici folosite în interven�ie. Tematica seminarului: 1.Aspectele disfunc�ionale ca simptome ale crizei. 2.Starea de conflict: deschis, latent, asumat, evitat. 3.Conflicte interindividuale, conflicte de grup (conflicte de valori, conflicte de strategie �i de tactic�, conflicte de rol). 4.Indicatori ai st�rii de echilibru. 5.Factori de stress ai vie�ii cotidiene. 6.Indicatorii st�rii de dezechilibru – aplica�ie. Caracteristici ale crizei – aplica�ie. 7.Practica interven�iei în situa�ie de criz�. 8.Obiectivele primei �edin�e în situa�ie de criz�. 9.Diagnosticarea situa�iei de criz�. Acompanierea �i determinarea implic�rii clientului în rezolvarea situa�iei de criz�. 10.Stabilirea obiectivelor �i determinarea planului de interven�ie dup� detensionarea ini�ial�. 11.Reducerea anxiet��ii clientului. Tehnici de interven�ie în criz� – aplica�ie. III. Bibligrafie: Neagu I., Drept penal. Tratat. Ed. Global Lex, Bucure�ti, 2002; T�n�sescu I., Criminologie, Ed. INS Brâncu�i, Craiova, 1995; Butoi T, Victimologie, Curs Universitar, Ed. Pinguin Book, Bucure�ti, 2004;

Page 72: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

72

SOCIOLOGIE JURIDIC�

Titular disciplin�: conf. dr. Mircea Alexiu

I.Obiective: O1: Cunoa�terea de c�tre studen�i a determin�rilor reciproce dintre drept �i societate, prin însu�irea unor concepte, metode �i thenici de cercetare care apar�in �tiin�elor juridice �i sociologice; O2: Cunoa�terea, în�elegerea �i însu�irea de c�tre studen�i a principalelor concepte �i no�iuni specifice sociologiei juridice: ordine social�, constrângere, control social, normativitate, etc. II. Tematic�: Sociologia juridic� între semnifica�ia sa tradi�ional� �i dezvolt�rile sale recente. Socializare �i integrare social�. Fenomene �i procese sociale. Ordinea social� �i ordinea juridic�. Fenomenul juridic �i cercetarea sociologic�. Responsabilitatea social� �i r�spunderea juridic�.

Formele �i mijloacele controlului social. Normativitatea �i r�spunderea penal� din perspectiv� sociologic�. Acultura�ia juridic�. Formele �i efectele acestuia. Problematica special� a sociologiei juridice. Sociologia dreptului penal, a

delincven�ei juvenile. Sociologia corup�iei �i crimei organizate. III. Bibliografie: Banciu D., Elemente de sociologie juridic�, Ed. Lumina Lex, Bucure�ti, 2000; Voinea M., Sociologie general� �i juridc�, Ed. Sylvi, Bucure�ti, 2000; Popa V., Dr�gan I, L�p�dat L., Psiho-sociologie juridic�, Ed. Lumina Lex, Bucure�ti, 1999;

Dic�ionar de sociologie (Larousse), Bucure�ti, Ed. Univers Enciclopedic, 1996; Ungureanu I., Noi teorii, vechi dileme ideologice, Ed. Politic�, Bucure�ti, 1987;

Page 73: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

73

METODE �I TEHNICI ÎN PROBA�IUNE Titular disciplin�: conf. dr. Mircea Alexiu

I. Obiective: O1: Asimilarea celor mai noi teorii în domeniul asisten�ei �i interven�iei la nivelul personalit��ii infractorilor în vederea reintegr�rii lor sociale. O2: Formarea de competen�e generale în munca cu infractorii, bazat� pe profilul professional al consilierului de proba�iune. II. Tematica: Procesarea informa�iilor legate de comportamentul infrac�ional �i evaluarea acestuia. Interven�ia direct� – teorii – aspecte caracteristice. Interven�ia centrat� pe sarcin�, rezolvarea de probleme �i schimbarea comportamentului. Interven�ia familial� – tehnici specifice. Specificul asist�rii sociale a persoanelor aflate în supraveghere. Metode �i tehnici individuale �i de grup în munca social� cu infractorii. III. Bibliografie: Tomi�� M., Metode �i tehnici de munc� cu delincven�ii, Ed. Mirton, 2003;

Page 74: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

74

ASISTEN�A SOCIAL� ÎN PENITENCIAR

Titular disciplin�: lector. dr. Ioan B�la

I. Obiective: O1: Însu�irea de c�tre studen�i a unei game largi de cuno�tin�e specifice domeniului custodial; O2: Asimilarea de c�tre studen�i a cuno�tin�elor �i îndemân�rilor profesionale proprii asisten�ei sociale în penitenciar �i centre de reeducare pentru minori, precum �i a metodologiei de lucru specifice. II. Tematic�: Sanc�iunile penale �i sistemul penitenciar din România. Specificul asist�rii sociale a persoanelor private de libertate. Motivarea aplicabilit��ii domeniului asisten�ei sociale la specificul muncii în penitenciar. Func�ia custodial� �i cea de resocializare a penitenciarului. Intreven�ia formative-educativ� în procesul de socializare a de�inu�ilor. Rela�iile interpersonale, influen�a grupului �i rolul comunit��ii custodiale. Regulile Europene pentru Penitenciare – Principiile de baz� pentru tratamentul de�inu�ilor. Rolul asistentului social în penitenciar �i centrele de reeducare pentru minori.

Planificarea interven�iei. Rolul programelor socio-educa�ionale. Reinser�ia social�. Rolul familiei �i al comunit��ii. III. Bibliografie:

A pune regulile în ac�iune – Manual interna�ional privind o bun� practic� în penitenciare. Publicat� de PR I-Haga, 1995;

Gheorghe F., Psihologie Penitenciar�, Ed. Oscar Print, Bucure�ti, 2002; Gheorghe F., Fenomenologie penitenciar�, Ed. Oscar Print, Bucure�ti, 2003; B�lan A., St�ni�or E., Penologie, Ed. Oscar Print, Bucure�ti, 2002;

Page 75: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

75

METODOLOGIA CERCET�RII ÎN �TIIN�ELE SOCIO-UMANE Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: - câ�tigarea experien�ei prin interac�iunea în clasã - utilizarea tehnicilor joc de rol, folosirea echipamentului audio-vizual pentru tratamentul, evaluarea �i educarea clientului - sã î�i dezvolte capacitãti de interventie în cazul interviului, consilierii, activitãtii de grup �i organizãrii comunitare - principiile de bazã în cadrul valorilor în asistentã socialã vor fi încorporate în dezvoltarea aptitudinilor - î�i vor dezvolta încrederea în activitatea de muncã cu o varietate de clien�i specifici activitãtii de asistentã socialã cum ar fi: copii, familii, adulti, bãtrâni, �omeri etc. - vor câ�tiga experientã în rezolvarea de probleme, ca metodã de intervenþie - identificarea problemei - dezvoltarea relaþiei cu clientul - motivarea clientului pentru a rezolva problema - începutul explorãrii familiei - explorarea strategiilor pentru rezolvarea problemei - selectarea strategiei - implementarea strategiei - evaluarea strategiei - revizuirea formelor de documentare pentru asisten�a socialã, istoria socialã, procesul de înregistrare - dezvoltarea abilitã�ilor specifice pentru cercetare necesare întocmirii lucrãrii de diplomã II. Planul tematic al cursului: - Etapele investiga�ei sociale

concepte, dimensiuni, indicatori - Determinarea obiectivelor, formarea ipotezelor cercetãrii moduri de formulare a ipotezelor - E�antionarea metoda aleatoare, metoda pe cote - Tehnica observãrii observa�ia directã, observarea indirectã - Prelucarea datelor codificarea, analiza de con�inut - Analiza �i interpretarea rezultatelor teste de semnifica�ie, corela�ii - Analiza cauzalitã�ii introducerea variabilei test - Chestionarul defini�ie, alcãtuire, tipuri - Tipuri de întrebãri

Page 76: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

76

închise, deschise, introductive, de trecere, de control - Moduri de administrare a chestionarului autoadministrate, extemporal, cu operatori probleme ale operatorilor de audien�ã - Structura chestionarului, func�ii, efecte ale unor întrebãri - Sociometria, testul sociometric metode de elaborare sociomatrice, socio�intã - Sondaj, anchetã, investiga�ie delimitãri epistemologice - Experimentul - formã de cunoa�tere a fenomemnelor sociale Planul tematic al seminarului: - Concepte, dimensiuni, indicatori - Analiza ipotezelor - cercetare aplicativã - Construirea e�antioanelor, metode de e�antionare - Observare coparticipativã - Codificare. Tehnici specifice - Analiza de con�inut - cercetare aplicativã - Analiza rezultatelor - teste de seminifica�ie - Analiza corela�iei - coeficien�i - Mãrimi medii, metode de aproximare - Analiza multivariatã a cauzalitã�ii - Tipuri de întrebãri - cercetare aplicativã - Interviul, focus - grupul - Sociometria - tehnici sociometrice - Experimentul de investigaþie socialã III. Bibliografie: * Septimiu, C. - Chestionarul în investiga�ia socialã, ed.�tiin�ificã, Buc. 1975 * Moser, C., A. - Metode de anchetã în investigarea fenomenelor sociale, ed. �tiin�ificã, Buc. 1967 * Zastrow, C. - Practice of Social Work, Doresy Press, Illinois, 1981

Page 77: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

77

SISTEMUL DE PROBA�IUNE ÎN ROMÂNIA

Titular disciplin�: prof. dr. Pavel Abraham

I. Obiective: O1: În�elegere �i însu�irea de c�tre studen�i a filisofiei, teoriei �i practicii sanc�iunilor alternative la pedeapsa cu închisoarea. O2: Însu�irea de c�tre studen�i a principalelor concepte specifice proba�iunii, a principiilor �i valorilor acesteia, a competen�elor profesionale necesare pentru activit��i în domeniul reintegr�rii sociale �î supravegherii infractorilor care execut� sanc�iuni neprivative de libertate. II. Tematic�: Baza juridic� a sanc�iunilor neprivative de libertate în unle ��ri member ale C.E. Alternative la pedeapsa custodial� – costuri �i beneficii ale implement�rii Principii �i valori în implementarea institu�iei proba�iuniii în România. Interven�ia proba�iunii. Supravegherea �i asisten�a persoanelor condamnate. Aspecte axiologice �î de practic� nondiscriminatorie în munca cu persoanele delincvente. Raportul infractor-comunitate; programare de reinser�ie social�, alternative post-deten�ie. Modele de bun� practic� în munca de reintegrare. Standardele profesionale în asisten�a infractorilor. III. Bibliografie: Tomita M, Consilierea în Proba�iune, Editura Universit��ii de Vest, Timi�oara, 2005 XXX “Ghid privitor la proba�iune” – Guvernul Provinciei Quebec – Canada, DGP, Buc. 1997 (traducere)

Page 78: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

78

PRINCIPII �I STANDARDE PRIVIND PROTEC�IA VICTIMELOR

Titular disciplin�: doctor in medicina si drept Gâld�u Florin

I. Obiective: O1: Familiarizarea cu principiile justi�iei restaurarive �i ale protec�iei victimelor. O2: Dezvoltarea de abilit��i, punându-se bazele pe profilul professional al asistentului social ca mediator II. Tematica:

1. Conceptul justi�iei restaurative �i formele acesteia. 2. Conceptul de mediere �i istoricul lui. 3. Teorii referitoare la mediere. Dimensiuni �î coordinate definitorii. 4. Principiile generale ale justi�iei restaurative. Standarde de etic� profesional� �i

organiza�ional� în procesul de mediere. 5. Cadrul juridic al medierii. Recomand�ri interna�iona;e. Institu�ia medierii în

legisla�ia altor ��ri. 6. Medierea în cadrul procesului penal. Conflictul �î metodele de solu�ionare.

Etapele procesului de mediere. 7. Medierea în cauzele cu minori. 8. Serviciile de protec�ie a victimelor �i reintegrare social� a infractorilor �i

asisten�a specializat� în vederea diminu�rii impactului psihologic al infrac�iunii asupra victimelor.

III. Bibiligrafie: T�n�sescu I., Criminologie, Ed. INS Brâncu�i, Craiova, 1995; Butoi T, Victimologie, Curs Universitar, Ed. Pinguin Book, Bucure�ti, 2004; Neagu I., Drept penal. Tratat. Ed. Global Lex, Bucure�ti, 2002;

Page 79: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

79

ASISTEN�� SOCIAL� A PERSOANELOR TOXICO-DEPENDENTE

Titular disciplin� Dr. Mieta Gabriela Ha�egan, psihiatru, doctor în medicin�

I. Scopul disciplinei: Intelegerea reala de cate studenti a situatiei si nevoilor complexe ale persoanelor care prezint� diverse forme de addictii II. Obiective La sfârsitul cursului, studentii trebuie s� demonstreze competen�e in:

1. Evaluarea dependentei speciale a diferitelor tipuri de clienti 2. Planificarea �i implementarea interventiilor in cazul persoanelor dependente 3. Dezvoltarea unei atitudini empatice, de acceptare si de toleranta fata de

persoanele dependente 4. Aplicarea profesionista a principiilor necesare in consilierea de catre asistentii

sociali a persoanelor dependente III. Planul tematic al cursului

1. Curs introductiv. Asistenta sociala a persoanelor dependente – intre reusita si esec. Precizari terminologice (addictiile, dependenta de substante, toleranta, abuzul de substante, toxicitatea, substante psihoactive, intoxicatia, starea reziduala).

2. Clasificarea substantelor psihoactive si etiologia toxicomaniei. 3. Istoricul consumului de droguri si recunoasterea consumatorilor de droguri 4. Alcoolismul (criterii de dependenta, tipuri de alcoolism, etiologie). 5. Alcoolismul (comorbiditati, interactiunea alcoolicilor cu mediile familial, 6. social si profesional, forme de alcoolopatie comportamentala). 7. Alcoolismul. Abordarile sociologica, psihanalitica si comportamentala. 8. Preventiile (primara secundara si tertiara) 9. Euforicele. Utopiacee (Opiacee si alcaloizii din arbustul de coca) 10. Inebriantele 11. Halucinogenele (LSD, DMt, PCP, ketamina, marijuana) 12. Excitantele (amfetaminele, ecstasy, cofeina, IMAO, antidepresivele) 13. Sedativele, hipnoticele si anxioliticele 14. Steroizii anabolizanti si nicotina. Tabagismul. Comorbiditati. Particularit��i în

România. 15. Alte tipuri de dependenta (de sex, de televizor, de munca, de calculator) 16. Principii de consiliere in addictii. Criteriile echipei pluridisciplinare

Planul tematic al seminarului 1. Etiologia adic�iei. Factori genetici, neurochimici, psihopatologici, sociali.

Vulnerabilitatea individuala si factorii contextuali 2. Comorbiditati in adictii. Abuzuri si prevederi legale. Alcoolismul – problema

sociala. 3. Echipa pluridisciplinara in cazul persoanelor toxico-dependente. Particularitati in

Romania 4. Management de caz

Page 80: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

80

IV. Bibliografie 1. American Psichiatric Association, Diagnostic and Statistic Manual of Mental

Disorders, 4.th edition, (DSM IV), Wahington, DC, 1994. 2. Belis, V., Aspecte toxicologice, clinice si medico-legale in etilism, Editura Medicala,

Bucuresti, 1988. 3. Campbell, R., Copiii nostri si drogurile, Curtea Veche Publishing (traducere), Bucuresti, 2001 4. Frankl, E.V., Das Leiden am sinnlosen leben, 3. Auflage, Herder Verlag, Wien, 1993. 5. Gorun, S., Paradisuri artificiale – Toxicomaniile, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003. 6. Ioan, B.G., Consumul de droguri si toxicomania. Aspecte bio-psihosociale, medico-legale si legislative, Editura Junimea, Iasi, 2003. 7. Prelipceanu, D. (editor), Ghid de tratament in abuzul de substante psiho- active, editia a doua, Editura Infomedica, Bucuresti, 2002.

Page 81: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

81

VALORI ÎN ASISTEN�A SOCIAL� (ETICA PROFESIONAL�)

Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I.Obiective: 9. Va în�elege conceptul de valoare, în general, în contextul eticii. 10. Va putea distinge diferite tipuri de valori. 11. Va putea opera cu conceptul de valoare în domeniul asisten�ei sociale. 12. Va în�elege �i va opera cu cele 10 valori ale asisten�ei sociale. 13. Se va familiariza cu modul în care sunt prezentate valorile în coduri etice. 14. Se va familiariza cu conceptul de bioetic�. 15. Se va familiariza cu problematica dreptului la avort ca valoare. 16. Se va familiariza cu problematica dreptului la eutanasie ca valoare. Se va familiariza cu problematica transplantului de organe ca valoare. II. Tematica:

Teme de curs: 22. Conceptul de valoare 23. Clasificarea valorilor 24. Valorile în domeniul asisten�ei sociale 25. Analiza valorii de a acorda importan�� primordial� individului 26. Schimbarea social� ca valoare în asisten�a social� 27. Justi�ia social� (bun�starea economic�, psihic� �i mental�) 28. Respectul �i aprecierea diferen�elor individuale 29. Dezvoltarea priceperilor clientului de a se ajuta singur 30. Transmiterea cuno�tin�elor �i valorilor altora 31. Priceperea asistentului social de a p�stra sentimentele �i valorile personale separat

de rela�iile profesionale 32. Respectul pentru confiden�ialitate – valoare de baz� în asisten�a social� 33. Capacitatea de a persista în depunerea de eforturi necesare în activitatea cu clien�ii

în pofida frustr�rii 34. Obliga�ia de a avea o comportare profesional� �i personal� la standarde ridicate 35. Codurile etice. Codul etic al N.A.S.W. 36. Principiile în asisten�a social� 37. Valori în domeniul bioeticii; implica�ia în asisten�a social� 38. Avortul ca valoare 39. Sterilizarea ca valoare 40. Experimentul asupra omului 41. Transplantul ca valoare bioetic� 42. Eutanasia ca valoare bioetic�

Teme de seminar:

7. Ce valori despre oameni �i rela�iile lor unii cu al�ii le considera�i necesare ? Dezbatere pe baz� de eseuri

Page 82: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

82

8. Valorile Dumneavoastr� sunt congruente sau incongruente cu valorile societ��ii ? Cum opta�i în situa�iile în care valorile Dumneavoastr� �i valorile societ��ii sunt diferite ? Dezbatere pe baz� de eseuri

9. De ce este necesar un cod etic în domeniul asisten�ei sociale ? Dezbatere pe baz� de eseuri

10. Exerci�ii privind confiden�ialitatea 11. Pro / contra avortului. Dezbatere 12. Dreptul la eutanasie. Dezbatere Seminar de încheiere III. Bibliografie: 5. * * * Encyclopedia of Social Work, 19th Edition. Suppliment Washington DC,

NASW Press, 1997, pp. 371 – 385 6. Prelici, V., Asisten�a social�: idee, demers, profesie, Timi�oara, Editura Mirton,

2001 7. Sgreccia, C., Tambone, V., Manual de bioetic�, Arhiepiscopia Romano –

Catolic� de Bucure�ti, 2001 8. Wells, C.C., Masch, M.K., Social Work Ethics Day to Day Guidelines For

Professional Practice, New York et London, Longman Inc., 1986 Wilson, S.J., Confidentiality in Social Work Issues and Principles, New York, The Free Press, A Division of Macmillan Publishing Co., Inc., 1978

Page 83: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

83

PREVENIREA �I CONTROLUL CRIMINALIT��II

Titular disciplin�: prof. dr. Pavel Abraham

I. Obiectivele cursului:

O1: Familiarizarea studen�ilor cu no�iunile specifice din domeniul criminalit��ii �i a rolului pe care îl are prevenirea în reducerea �i/sau stoparea fenomenului infrac�ional. O2: Însu�irea unor cuno�tin�e �î no�iuni de baz� cu privire la rolul prevenirii �î mijloacele de control a criminalit��ii. II. Tematica cursului:

1. Statisticile criminalit��ii. Sisteme de indicatori. Erori de înregistrare �u centralizare a datelro statistice.

2. Rolul comunit��ii în prevenirea criminalit��ii. 3. Cooperarea autorit��ilor publice �i societ��ii civile în administrarea justi�iei �i

impunerea legii. 4. Rreac�ia social� cu privire la fenomenul infractional. 5. Evolu�ia infrac�iunilor �i delictelor în România în perioada de tranzi�ie. 6. Semnifica�ii �i dimensiuni ale fenomenului de delincven�� juvenil�. 7. Orient�ri �i direc�ii reprezentative în activitatea de diagnoz�, predic�ie �i evaluare

a fenomenului infrac�ional.

III. Bibliografie: Banciu D., Radulescu S., Teodorescu V., Tendin�e actuale ale crimei �i criminalit��ii în România, Ed. Lumina Lex, Bucure�ti, 2002; Preda V., Profilaxia Delincven�ie �i reintegrarea social�, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1981; Banciu D., Control social �i sanc�iuni sociale, Ed. Funda�iei Victor, Bucure�ti, 1999; St�noiu R., Brezeanu O., Dianu T., Tranzi�ia �i criminalitatea, Ed. Oscar Pruit, Bucure�ti, 1994; Concepte, principii, structuri �i modele europene de prevenire a criminalit��ii – Culegere de studii Ministerul de Interne – Bucure�ti, 1993;

Page 84: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

84

REINTEGRAREA SOCIAL� A DELINCVEN�ILOR

Titular disciplin�: conf. dr. Mircea Alexiu

I. Obiective Obiective generale - familiarizarea studen�ilor cu domeniul asisten�ei sociale pentru persoane cu comportament delincvent; Obiective specifice – în�elegerea �i însu�irea de c�tre studen�i a obiectivelor, metodelor �i particularit��ilor muncii cu delincven�ii. Con�tientizarea nevoilor �i problemelor sociale ale acestei categorii de beneficiari ai muncii de asisten�� social�, dezvoltarea competen�elor profesionale pentru implementarea unor strategii de interven�ie posibile, cu scopul realiz�rii reinser�iei sociale a infractorilor. II. Tematica 1. Rela�ia devian��, infrac�ionalitate, asisten�� social�: clarific�ri conceptuale, probleme �i limite ale interferen�ei asisten�ei sociale cu sistemul de justi�ie. Ce �tim despre infrac�iuni �i infractori ? Aplicabilitatea principalelor teorii criminologice în munca de asistare social� a infractorilor (teoria tensiunilor sociale, teoria controlului social, teoria devian�ei culturale, interac�ionismul simbolic, teoriile criminologiei feministe); surse de informare cu privire la comportamentul infrac�ional. 2. R�spunsul / reac�ia social� fa�� de fenomenul infrac�ional: pedeapsa, tratamentul, ajutorul, abord�rile alternative. 3. Metode �i tehnici individuale �i de grup în munca social� cu infractorii, cu aplicabilitate la: explorarea conduitei infrac�ionale, evaluarea �i interven�ia la nivelul valorilor �i convingerilor, evaluarea �i imbun�t��irea stimei de sine, evaluarea �i modificarea comportamentului violent. 4. Raportul infractor-comunitate: familia, programele comunitare pre-reinser�ie, alternativele la încarcerare, alternative post-deten�ie. III. Bibliografie Barry, J., Megurk, D., Thornton, D. (Ed.) 1987, Applying Psychology to Inprisonment. Theory and Practice, London; Boudon, A. (coord.), 1997, Tratat de sociologie, Ed. Humanitas, Bucure�ti; Cook., D J., Howison, B.J., Psychology in Prisons, London; Foucault, M., 1997, A supraveghea �i a pedepsi, Ed. Humanitas, Bucure�ti; Locke, T. A, 1992, New Approach to Crime in the 1990's , Planning Responses to Crime, London; Heidesohn, F., 1986, Women and crime, London; Lupton, C., Gillespie, T., 1994, Working weith Violence, London;

Page 85: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

85

Smith, A. B., Berlin, L., 1988, Treating the Criminal Offender, New York; Smith, D., 1995, Criminology for Social Work, London; Vass, A., 1990, Alternative to Prison, Punishment, Custody and the Community, London.

Page 86: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

86

ASISTEN�A SOCIAL� A TOXICOMANILOR ÎN PENITENCIAR

Titular disciplin�: lector dr. Mieta Ha�egan

I.Obiectivele cursului: O1: formarea de competente generale în munca cu infractorii dependen�i; O2: dezvoltarea de abilit��i privind munca cu infractorii dependen�i în general �i gestionarea situa�iilor de criz� în special, precum �i în�elegerea de c�tre studen�i a obiectivelor, metodelor �i particularit��ilor muncii cu toxicomanii în penitenciar; II.Tematica cursului:

1. No�iuni de drog, dependen��, toleran��, consum abuziv; 2. Particularit��i ale consumului de droguri în România în general �i în mediul

penitenciar în special. 3. Rolul asisten�ei sociale în probleme ce vizeaz� s�n�tatea de grup �i educa�ia pe

linia prevenirii consumului de droguri. 4. Tendin�a de culpabilizare �i marginalizare a toxicomanilor. 5. Metoda de interven�ie terapeutic� – De Hoop. 6. comunitatea terapeutic� în penitenciar 7. Modele de bun� practic� în munca de recuperare a toxicomanilor 8. Reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri.

III. Bibliografie: Pop O., Drogurile un flagel al lumii contemporane, Ed. Mirton, Timi�oara, 2002 Regulile europene pentru Penitenciare Conven�ia împotriva traficului illicit de stupefiante �i psihotrope, 1988 Abraham P., Asisten�a �i Reabilitarea persoanelor consumatoare de droguri, Ed. Na�ional, Bucure�ti, 2004; Bereche�an V., Pletea C, Drogurile �î trafican�ii de droguri, Ed. Paralela 45, Pite�ti, 1998;

Page 87: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

87

CONSILIERE �I TERAPIE DE GRUP

Titular disciplin�: dr. Ha�egan Mieta Gabriela I. Scopul disciplinei Cunoa�terea de c�tre studen�i a principalelor �coli de psihoterapie, a noilor idei aduse de acestea în psihologie Cunoa�terea unor tehnici psihoterapeutice de baz� �i a formelor de psihoterapie care se practic� în �ar� II. Obiectivele disciplinei La sfâr�itul cursului, studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în:

1. evaluarea necesit��ii ca un client s� urmeze un anumit tip de psihoterapie 2. aplicarea tehnicilor terapeutice de baz� într-o situa�ie real� de consiliere 3. a decide dac� �i în ce tip de psihoterapie dore�te s� se formeze �i s� lucreze

III: Planul tematic Curs

1. Conceptul de teorie psihoterapeutic�. Modalit��i de evaluare a unei �coli de psihoterapie.

2. Psihanaliza 3. Neopsihanaliza 4. Logoterapia �i Analiza existen�ial� 5. Psihoterapii de origine ne-european� �i analiza bio-energetic� 6. Psicoterapia comportamental-cognitiv� 7. Psihodrama lui J.L. Moreno 8. Terapia familial� 9. Psihoterapia de grup(I) �i (II) 10. Psihoterapia centrat� pe persoan� a lui Carl Rogers 11. Terapia ra�ional- emotiv� a lui A. Ellis; Psihoterapia multimodal� a lui Arnold

Lazarus 12. Orientarea �i alegerea formei de psihoterapie la persoanele f�r� patologie psihic� 13. Orientarea �i alegerea formei de psihoterapie la persoane cu patologie psihic�

Seminar

1. Constituirea �i deschiderea unui grup de tip deschis- introducere, cunoa�terea membrilor, familiarizarea cu mediul

2. Teme de discu�ii în grup: testarea preocup�rilor predominante ale grupului, alegerea temei de discu�iei, dezbaterea temei, medierea conflictelor

3. Elemente de psihodram�(I) �i (II) 4. Psihoterapie individual�: exersarea atitudinilor centrale în cadrul unei rela�ii

individuale cu un clien- joc de rol 5. Training autogen Schultz; tehnici de autoprogramare psihic� 6. Psihoterapia asertiv�.

Page 88: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

88

IV. Bibliografie 1. H.B. Danesh, The Psychology of Spirituality, Wienacht, Landegg Academy Press,

1997 2. I. Holdevici, Ameliorarea performan�elor individuale prin tehnici de

psihoterapie, Editura Orizonturi, 3. I. Holdevici, Elemente de psihoterapie, Editura All, edi�ia a III-a, Bucure�ti, 1997 4. W. Huber, Psihoterapiile- Terapia potrivit� fiec�rui pacient, Bucure�ti, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1997

5. Pipes B. Randolph, Donna S. Davenport, Introduction to Psychoterapy, Englewood Cliffs New Jersey, Prentice Hall, 1990

6. G. Weinberg, The Heart of Psychoterapy, New York, St.Martin’s Press, 1984;

Page 89: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

89

ELABORARE PROIECT

Titular disciplina: conf.dr. Teodor Mircea Alexiu I.Obiective: - vor câ�tiga experientã în rezolvarea de probleme, ca metodã de intervenþie - identificarea problemei - dezvoltarea relaþiei cu clientul - motivarea clientului pentru a rezolva problema - începutul explorãrii familiei - explorarea strategiilor pentru rezolvarea problemei - selectarea strategiei - implementarea strategiei - evaluarea strategiei - revizuirea formelor de documentare pentru asisten�a socialã, istoria socialã, procesul de înregistrare - dezvoltarea abilitã�ilor specifice pentru cercetare necesare întocmirii lucrãrii de diplomã Tematic� 1.Discu�ii generale despre tematica, structura, obiectivele, bibliografia folosita; modalitatea de examinare. 2.Un alt mod de a gândi – cercetarea. Propunerea de cercetare. 3.Ce este un design de cercetare social�? Elementele unui design de cercetare social�. 4.Tipuri de designuri: experimental, longitudinal, sec�ional �i studiu de caz. 5.Problema de cercetare. Interoga�iile, ipotezele �i obiectivele cercet�rii. 6.Strategia de cercetare. 7.Tipuri de strategii: inductiv�, deductiv�, retroductiv�, abductiv�. 8.Concepte �i variabile. 9.Metode �i instrumente. 10.Surse de date. Tipuri �i forme de date. 11.Analiza �i interpretarea datelor. 12.Raportul de cercetare. 13.Exemple de cercet�ri. Bibliografie David de Vaus, Research Design in Social Research, 2001, Sage Publications, London Norman Blaikie, Designing Social Research, 2000, Polity Press, Cambridge Audrey Dunsmuir, Lynn Williams, How to do Social Research, 1999, Collins Educational, London Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba, Fundamentele cercet�rii sociale, 2000, Editura Polirom, Ia�i Ion M�rginean, Proiectarea cercet�rii sociologice, 1999, Editura Polirom, Ia�i

Page 90: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

90

PRACTIC� Obiective: Anul I:

O1 - sa ia contact cu setul de valori, cunostinte si deprinderi specifice profesiei de asistent social si sa le identifice la nivelul locului de practica. O2 - sa identifice atributele calitative necesare si specifice asistentului social profesionist si sa inteleaga importanta lor in munca cu clientii O3 - sa inteleaga modul in care se construieste relatia de asistenta sociala dintre asistent si sistemul client , precum si rolul asistentului social in agentia respectiva O4 - sa surprinda etapele unui proces de asistare si sa cunoasca metodele, tehnicile si instrumentele de lucru ale respectivei agentii. O5 - sa dezvolte abilitati de redactare a materialului de practica folosind limbajul de specialitate asimilat.

Anul II: O1 - sa inteleaga care este problematica specifica clientului, strategia si metodele prin care agentia raspunde nevoilor lui;

O2 - sa deprinda abilitati de evaluare a clientului “in situatie”si sa deprinda construirea unui plan specific de interventie;

O3 - sa participe la activitatile agentiei si sa initieze contacte cu clientii folosind metodele si tehnicile asimilate, sub indrumarea supervizorului de practica;

O4 - sa dezvolte abilitati de redactare a materialului de practica folosind limbajul de specialitate asimilat.

Anul III: O1 - sa exerseze contactarea initiala a clientilor, intervievarea si sa participe la etapele de strangere de date si construire a contractului cu clientii agentiei; O2 - sa elaboreze planuri de interventie personalizate si sa parcurga etapele unei interventii de asistenta sociala pentru cel putin doi clienti ai agentiei; O3 - sa construiasca si sa propuna grupul/ reteaua de suport pentru cele minim doua cazuri; O4 - sa realizeze analiza organizatiei si sa redacteze concluziile evaluarii sub forma unui eseu;

Page 91: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

91

O5 - sa identifice oportunitati privind ameliorarea activitatii respectivei agentii, imbogatirea ofertei de servicii in concordanta cu nevoile clientilor sau sa realizeze studii utile dezvoltarii strategice a agentiei pe care sa le prezinte coordonatorului de practica. II. Tematica: Dezvoltarea abilit��ilor avansate de rela�ionare cu diverse categorii de clien�i ai asisten�ei prin exersarea rolurilor de consilier, mediator de conflicte, educator social în func�ie de specificul organiza�iei sau institu�iei loc de practic�. Generalizarea �i integrarea abilit��ilor de rezolvare a problemelor în cadrul procesului de asisten�� social� la toate nivelele de organizare social�: individual, a cuplului marital, familial, de grup, organiza�ional sau institu�ional, comunitar �i societal: identificarea problemelor, colectarea datelor, stabilirea scopurilor, planificarea sarcinilor, selectarea �i implementarea interven�iilor sociale, monitorizarea �i evaluarea impactului interven�iei, terminarea adecvat� a rela�iei de ajutor. Formarea �i exersarea abilit��ilor politice: advocacy, lobby, ini�ierea de ac�iuni legislative, negociere, organizare, publicitate, demonstra�ii. Dezvoltarea abilit��ilor profesionale de: înregistrare a cazurilor în practica asisten�ei sociale, cercetare, managementul timpului �i munca în echip�. Proiectarea �i evaluarea eficacit��ii unor strategii alternative de interven�ie pentru solu�ionarea aceleia�i probleme sociale la trei nivele diferite de organizare social�. Evaluarea realiz�rii scopului interven�iei sociale, monitorizarea interven�iei, revizuirea �i reformularea planului de interven�ie atunci când este necesar. Dezvoltarea �i folosirea autocon�tientiz�rii de c�tre studentul practician. Utilizarea func�iilor manageriale, educative �i de sprijin ale superviz�rii de c�tre student pentru dezvoltarea personal� �i profesional� a acestuia. Bibliografie Compton, B.R. and Galaway B., (1999), Social Work Processes, 6 th Ed., Pacific Grove, California, Brooks Cole Publishing Company Gal D., (coordonator), (1997), Lucr�ri practice �i metode de asisten�� social�, Cluj-Napoca, Universitatea Babe�-Bolyai, Catedra de Asisten�� Social� Ivey, A.E., (1994), Intentional Interviewing and Counseling, Facilitating Client Development in a Multicultural Society, 3rd Ed., Pacific Grove, California, Brooks Cole Publishing Company Neam�u, N. (coordonator), Fabian, A., (2001), Metode �i tehnici de asisten�� social� a familiei, Ghid practic, Cluj-Napoca, Editura Word System Neam�u N. (coordonator), Ciornei C. (2001), Practica asisten�ei sociale: competen�e specifice, Cluj-Napoca, Editura Pro Vita. Evaluare Verificare pe parcurs �i examen. Criterii de evaluare: participarea activ� la practica direct�, de teren,- 50% din not�; prezentarea scris� a raportului final de practic� - 30%; participarea la analiza �i evaluarea practicii - 10%; examen oral - 10% din not�.

Page 92: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

92

LIMBA ENGLEZ�

Titular disciplina: conf. Dr. Cheveresan Constantin

I. Obiective: - sã sistematizeze �i sã consolideze cuno�tin�ele acumulate în liceu, aptitudini care se referã la ascultare, vorbire, citire, scriere. - men�inerea �i dezvoltarea capacitã�ii studen�ilor de a comunica, de a folosi limba englezã în situa�ii reale sau cât mai apropiate de realitate, asisten�a socialã desfã�urându-se �i cu participarea multor speciali�ti strãini în momentul de fa�ã �i în viitor. - considerând cã to�i ace�ti studen�i au nevoie de limba englezã pentru informare �i documentare din materiale originale, se pune accent pe crearea aptitudinilor de citire rapidã, rezumare, re�inerea detaliilor, transferare sistematizatoare a cuno�tin�elor prin fi�are, prelucrare de date în tabele etc. . II. Planul tematic al cursului: Anul I: - Sistemul fonetic englez. Recapitulare. - Folosirea timpurilor. Recapitulare. - Verbele neregulate. - Limbile pe care le vorbim. - Expresii idiomatice. - Oameni �i locuri. Modalitate, Explorând lumea. Compara�ia. - Moduri de via�ã. Vorbirea indirectã - Prioritã�i condi�ionale. - Minuni naturale în lume. Prezentul perfect. - Realizãri de seamã a mâinii omului. Anul II: - Studiul textelor de specialitate din bibliografia clasic� - Conversa�ia cu clientul. Generalit��i - Interviul cu clientul - Câ�tigarea existen�ei. Propozi�ii subordonate. - Alimente �i hranã. Transport. - Bani �i opera�iuni bancare. - Traduceri de texte de specialitate. - Cãlãtorii. III. Bibliografie: English for Today, vol 2, 3 ed. National Council of Teachers of English, USA, 1973. Bouchard, Donald L., Sound Reading, EDT, ICA: Washington DC, 1982. Curry, Dean (ed.), Mind Speaks to Mind. Selected American Essays for Advanced Students of English as a Foreign Language, USIA: Washington DC, 1988. Flower, John; Berman, Michael, Build Your Vocabulary, Language Teaching Publications: Hove, 1989.

Page 93: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

93

French, Allen, Facets. Progressive Reading Series, Book 8, ELS, ICS, USIA: Washington DC, 1976. Cheveresan Constantin, Cheveresan Luminita, Care-giving. English for Social Workers Editura Universitatii de Vest, 2003;

Page 94: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

94

PROGRAME ANALITICE SPECIALIZAREA CONSILIERE IN ASISTENTA SOCIALA

INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I. Obiectivele cursului * sa poata desprinde principalele caracteristici ale psihicului , asa cum au fost si sunt intelese * sa enumere principalele ramuri ale psihologiei * sa clasifice si sa descrie principalele directii de explicare ale invatarii * sa diferentieze memoria de invatare * sa enunte si sa descrie procesele memoriei * sa descrie citeva din cele mai importante metode, orientari si rezultate experimentale in studiul memoriei * sa analizeze principalii factori ce intervin in performantele memoriei * sa diferentieze si sa explice cele trei forme ale memoriei * sa descrie rezultatele unor cercetari mai recente privitor la mecanismele psihofiziologice ale memoriei * sa poata explica in lumina diferitelor teorii si rezultate experimentale activitatea intelectuala * sa caracterizeze, in general punctul de vedere al psihologiei genetice privitor la evolutia mecanismelor inteligentei (Piaget) * sa poata explica mecanismele limbajului in general si rolul lui in dezvoltarea inteligentei infantile potrivit lui J.Piaget si J. Bruner * sa poata demonstra importanta fiecarui dintre cei trei factori ai dezvoltarii implicati in performantele intelectuale * sa exemplifice aplicatii practice ale psihologiei diferentiale, cu precadere referitoare la inteligenta * Sa poata opera cu concepte aferente celui de motivatie, in lumina paradigmei homeostazice * Sa poata explica motivatia in lumina paradigmei homeostaziei * sa inteleaga si sa poata descrie model;ul psihanalitic in lumina paradigmei homeostatice * sa se familiarizeze si sa poata utiliza citeva dintre conceptele psihanalizei: pulsiune, conflict, refulare, sublimare, proiectie, libido obiectal, narcicisic, imago, lapsus; * sa descrie motivatie In lumina teoriei lui K. Lewin ( conflictul motivelor). * sa inteleaga si sa explice mecanismele motivatiei in lumina etologiei; * sa poata explica atasamentul si agresiunea in lumina unor cercetari recente; * sa poata explica conceptele de coerenta cognitiva, nivel de aspiratie, trebuinta, de performanta. *sa poata descrie cele 2 faze ale somnului: lent si paradoxal; * sa descrie sumar mecanismele fiziologice ale somnului;

Page 95: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

95

* sa poata prezenta citeva aspecte importante referitor la fiziologia somnului, cu sublinierea rolului formatiunii reticulate; * sa poata descrie manifestarile emotiei ; * sa poata defini si caracteriza conceptul de personalitate; * sa poata prezenta succint modelul factoreial al personalitatii; * sa poata caracteriza citeva din cele mai importante tipologii si teorii ale personalitatii; * sa prezinte citeva caracteristici mai importante ale "psihologiei umanista". II. Planul tematic al cursului: Identitatea psihologiei ca stiinta Obiectul psihologiei; metode ale psihologiei; ramurile psihologiei; Senzatiile Analizatorul; clasificarea senzatiilor; pragurile senzoriale; contrastele; interfertenta; adaptarea. Perceptiile Organizarea perceptiva; legile gestaltismulului; constructia obiectului; perceptia spatiului; contexte; contextul individual; contextul social; perceptia spatiului social; Invatarea Conditionarea pavloviana, instrumentala, operanta; teoriile invatarii; aspecte psihofiziologice ale invatarii; aplicatiile psihologiei invatarii. Memoria Cercetari experimentale; pluralitatea mecanismelor memoriei; aspecte psihofiziologice ale memoriei; Activitatile intelectuale si limbajuj Cercetarea experimentala a proceselor intelectuale; stadiile genetice ale lui J. Piaget; functia simbolica si semiotica; rolul limbajului in dezvoltarea inteligentei infantile; aspecte diferentiale; deficienta mentala Motivatia Modelul homeostatic de reducere a tensiunii; pulsiunile in psihanaliza; studierea experimental� a motivatiei si etiologiei; Somnul si vigilenta Aten�ia Emotia Personalitatea Psihologia umanista (Allport, Rogers, Maslow) Planul tematic al seminarului: - Metodele psihologiei: observatia, experimentul ( natural si de laborator), testele psihologice, tehnicile proiective, studiul produselor activitatii, matematica si statistica in psihologie, prelucrarea datelor pe calculator. - Diversitatea psihologiei contemporane: psihologie generala, psihologie aplicata, psihologia in scoala, psihologia clinica, intreprinderea industriala, sport, arta, psihologia cosmonautilor.

Page 96: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

96

- Perceptie si activitate: orientarea asociationista, gestaltista, behaviorista in explicarea perceptiei; perceptia ca proces adaptativ in lumina teoriei informatiei si a ciberneticii. - Diversitatea teoriilor invatarii: orientarea S - R, gestaltista si cognitivista in explicarea mecanismelor invatarii; aplicatiile teoriilor invatarii in educatie si terapeutica. - Factorii dezvoltarii: ereditate, mediu(educatie) analiza interactionista, aplicatii practice ale psihologiei diferentiale, elemente de geminologie. - Conceptul de homeostazie si motivatia; analiza trebuintei de foame. - elemente de psihanaliza: instantele personalitatii, conceptele psihanalizei, psihanaliza ca metoda terapeutica; contributile lui Jung, A. Adler, E. Fromm - Principalele elemente ale teoriei si metodei lui E. Kretchmer si Sheldon - Orientarea umanista in psihologie: G.Allport, C.Rogers, Maslow - Metoda testelor ; aplicatii - - Seminar recapitulativ. III. Bibliografie:

Grand Dictionnaire de la Psyhologie, Paris, P.U.F., 1992. Atkinson, R., �.a., - Introduction to Psyhology, Geneva, Harcourt Brace

Jovanovich Inc. 1990. Carlos, N.R., - Psyhology. The Science of Behaviour, Massachusetts,

Allyn and Bacon Inc., 1984. Dolle, J-M., - Pour comprendre Jean Piaget, Toulouse, Edouard Privat,

editeur, 1974 Cosmavici, A., - Psihologie general�, Ia�i, Editura Policron, 1996. Keachie, Mc., J.W., - Psyhology, Michigan, Addison-Wesley Publishing Doyle, Ch.,

L., Company, 1996

Page 97: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

97

INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIE

Titular disciplina conf.univ. dr. Pascuta Ioan I. Obiectivele cursului: - are menirea de a completa identitatea culturalã a viitorului lucrãtor social - opera�ionalizeazã principalele categorii care conferã particularitatea epistemicã sociologiei ca disciplinã �i-�i propune sã-i familiarizeze pe studen�i cu metodologia cercetãrii de teren - completeazã setul de metode specifice asisten�ei sociale II. Planul tematic al cursului: - Obiectul de studiu �i problematica sociologiei generale. - Sistemul categorial al sociologiei. - Personalitate �i culturã. - Personalitatea �i socializarea. - Grupul social. - Ac�iunea socialã. - Stratificarea socialã. - Comunicarea ca fapt social. - Procese sociale fundamentale: integrarea socioprofesionalã. - Mobilitatea socioprofesionalã. - Fluctua�ia socio profesionalã. - Devian�a �i echilibrul dinamic al societã�ii. - Metode tehnici �i procedee de cercetare sociologicã a spa�iului social. III. Bibliografie: - A.Mihu - Introducere în sociologie, E. Dacia, Cluj-Napoca 1992 - �. Buzãrnescu - Istoria doctrinelor sociologice, Curs, Timi�oara 1992 /1993 - L. Vlãsceanu - Metode �i tehnici de cercetare sociologicã, E. �tiin�ificã, Buc. 1986

Page 98: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

98

ELEMENTE DE MEDICIN� INTERN� �I SOCIAL�

Titular disciplinã: lect. drd. Valentina Baciu I. Scopul: Dobîndirea de c�tre studentii din anul I a unor cuno�tin�e esen�iale despre principalele st�ri de dezechilibru fizic ale organismului uman, efectele acestora la nivelul Integr�rii sale sociale, consecin�ele asupra societ��ii în ansamblu II. Obiective: La finalul semestrului I, studen�ii trebuie s� demonstreze asimilarea de cuno�tin�e privind: - principalele afec�iuni fizice ce influen�eaz� negativ capacit��ile de adaptare �i integrare ale clien�ilor - evaluarea cauzelor �i consecin�elor de natur� social� a afec�iunilor - evaluarea obiectiv� a situa�iei st�rii de s�n�tate la nivelul comunit��ii locale �i la nivel na�ional III. Planul tematic: 1. Organismul uman ca sistem. Subsistemele organismului uman. 2. Elemente esen�iale de fiziologíe uman� 3. Afec�iuni ale sistemului cardio-vascular 4. Afec�iuni ale sistemului digestiv 5. Boli metabolice 6. Boli infec�ioase �i cu transmisie sexual� 7. Boli degenerative, tumori maligne 8. Sistemul de îngrijire a s�n�t��ii ca sistem de control social 9. Promovarea s�n�t��ii comunit��ilor umane, principiul profilactic 10. Influen�a mediului de via�� �i a modului de via�� asupra st�rii de s�n�tate 11. Clasificarea �i preven�ia social� a bolilor 12 Aspecte sociale ale unor afec�iuni contagioase, cronice �i degenerative 13. Evolu�ia st�rii de s�n�tate a popula�iei în România în decursul perioadei de tranzi�ie 14. Spitalul: structur� �i func�ii, adaptarea bolnavului la via�a în spital Activitatea de seminar Se vor discuta principalele subiecte ale temelor din perspectiva asisten�ei sociale. Studen�ii vor prezenta referate, con�inutul acestora va fi analizat cu participarea colegilor. IV. Bibliografie: C. Dumitrache, B. Ionescu, A. Ranetti, Endocrinologie, Ed. Na�ional, 1998 L. Gherasim, red., Medicin� intern�, vol. I �i II, Ed. Medical�, 1995 Gh. Mogo�, Mic� enciclopedia de boli interne, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1986 Marin Gh. Voiculescu, Boli infec�ioase, vol. I, II, Bucure�ti, Ed. Medical�, 1989 N. Ilinca, Geografie uman�. Popula�ia �i a�ez�rile omene�ti, Editura Corint, Bucure�ti, 1999 Cornelia Mure�an, Evolu�ia demografic� a României. Tendin�e vechi, schimb�ri recente, perspective (1870 - 2030), Editura Presa Universitar� Clujean�, Cluj-Napoca, 1999 Ministerul S�n�t��ii- Raportul asupra cercet�rii s�n�t��ii reproducerii 1999 Banca Mondial�- Indicatori de dezvoltare pe anul 2001, Washington DC, The World Bank, 2001 Ministerul S�n�t��ii – S�n�tate pentru to�i pîn� în anul 2000. Indicat,ori ai s�n�t��ii pentru intervalul 1993 – 1995. Bucure�ti, 1997 Ministerul S�n�t��ii – Main Health Surveys, Bucure�ti, 1997

Page 99: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

99

INFORMATIC� �I STATISTIC� SOCIAL� Titular disciplina: lect.dr. Grosscek Gabriela

I. Obiective: Dezvoltarea cuno�tin�elor metodologice ale studen�ilor sociologi prin familiarizarea acestora cu proceduri de analiz�, prelucrare �i interpretare a datelor utilizând programe statistice pe calculator. II. Planul tematic: - Bazele teoretice ale prelucrãrii automate a datelor. - Arhitectura sistemelor electronice de calcul. - Calculatoare personale. - Logica programãri calculatoarelor electronice. - Reþele de calculatoare. - Tendinþe în utilizarea calculatoarelor electronice. -Statistica aplicat�; Pachetul de programe SPSS. -Statistica inferen�ial� �i teste de semnifica�ie. Teste de semnifica�ie. Semnifica�ia testelor de semnifica�ie; Teste de semnifica�ie pentru e�antioane mari; Teste de semnifica�ie pentru e�antioane mici. -Proceduri SPSS. III. Bibliografie Moineagu, C. et al., Statistica, Editura �tiin�ific� �i Enciclopedic�, Bucure�ti, 1976 Moser, C.A., Metode de anchet� în investigarea fenomenelor sociale, Editura �tiin�ific�, Bucure�ti, 1967 Radu, I. et al, Metodologia psihologic� �i analiza datelor, Editura Sincron, 1993 Rotariu,T., Curs de metode �i tehnici de cercetare sociologic�, Universitatea Babe�-Bolyai, edi�ia a III-a, 1994 Sandu, D., Statistic� în �tiin�ele sociale, Univ. Bucure�ti, 1992

Page 100: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

100

BAZELE ASISTEN�EI SOCIALE Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I. Obiectivele cursului Cursul urm�re�te familiarizarea studentului cu problemele generale ale teoriei �i practicii asisten�ei sociale care voi fi reluate �i adâncite concentric la disciplinele de specialitate în urm�torii ani. - în�elegerea conceptului ( ideii) de asisten�� social� (printr-o scurt� analiz� diacronic� si sincron�); - în�elegerea si opera�ionalizarea conceptului de trebuin��; - în�elegerea naturii profesiei de asisten�� social�; - în�elegerea si opera�ionalizarea valorilor, cunostin�elor �i deprinderilor / priceperilor necesare profesiei de asistent social; - în�elegerea activit��ii de asisten�a social� cu proces de rezolvare a problemelor; - în�elegerea si opera�ionalizarea conceptelor de interven�ie, tranzac�ie influen��; II. Planul tematic al cursului 1.Ideea de asisten�� social�; scurt istoric al asisten�ei sociale 2. Asisten�a social�, o profesie în dezvoltare 3. Activitatea de asisten�� social� ca raspuns la grij� �i trebuin�� 4. Asisten�a social�, o activitate creativ� de întârire a cunostin�elor, valorilor �i deprinderilor / priceperilor 5. Asisten�a social� ca proces de rezolvare a problemelor.Problema, stadiile procesului de rezolvare a problemei, rezolvarea practic� a problemelor 6. Asisten�a social� ca interven�ie în tranzac�iile umane. Interven�ia, tranzac�ia, influen�a, schimbarea ca rezultat al asisten�ei sociale Planul tematic al seminarului: - Asisten�a social� ca idee �i praxis în decursul timpului în lume - Asisten�a social� ca idee �i praxis în Romania - Prestigiul profesiei de asistent social - Trebuin�e, modele homeostatice, modelul lui A. Maslow - Eseu (dezbatere), asisten�a social� ca r�spuns la grij� �i trebuin�� - Ce cuno�tin�e asimilate pân� acum a� putea valorifica în domeniul asisten�ei sociale? De ce a� mai avea nevoie? - Eseu (dezbatere) asisten�a social� - activitate creativ� de îmbinare a cuno�tin�elor, valorilor �i deprinderilor/ priceperilor - Codul etic al asistentului social - Algoritmizabil �i euristic în rezolvare a problemelor

Page 101: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

101

- Eseu (dezbatere) asisten�a social� ca proces de rezolvare a problemelor - Recenzii dezbatere - Seminar de încheiere III. Bibliografie:

5. Charles Zastrow The Practice of Social work , Dorsey Press, Homewood, USA 1985

6. Charles Zastrow, The Practice of Social Work, sixth edition, Brooks/Cole

Publisihing, Homewood, USA 1999 Egan Gerrard The Skilled Helper, 1994, Brooks Cole Publishing, California 1994

Page 102: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

102

PSIHOLOGIE SOCIAL� APICAT�

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: - sã dezvãluie pecetea �i natura socioculturalã a personogenezei �i, de fapt, a tot ceea ce este esen�ial la un om - conduita omeneascã, învã�area, semnifica�iilor, comunicarea �i percep�ia interpersonalã, sociabilitatea, profesia etc. - sã contribuie la formarea tinerilor asisten�i sociali - speciali�ti în ameliorarea condi�iei umane, individuale �i de grup. II. Planul tematic al cursului: - Obiectul psihologiei sociale. - Istoricul constituirii psihologiei sociale ca �tiin�ã. - Persoana în psihologia socialã. - Statul �i rolul persoanei. - Rela�ii interpersonale. - Psihologia grupurilor mici. - Dinamica de grup. - Probleme ale liderului �i ale conducerii în grupurile sociale mici. - Aspecte psihologice ale motiva�iei. Conduite �i activitã�i umane în situa�ia de grup. - Grupurile mari �i fenomenele de masã. - Metodele psihologiei sociale. Planul tematic al seminarului: - Categorii �i principii în psihologia socialã. - Orientarea individual psihologicã în psihologia socialã. - Persoanã - subiect - individualitate. - Infuen�a factorilor socioculturali asupra percep�iei, memoriei, inteligen�ei �i afectivitã�ii. - Rela�ia statut, rol, nivel de aspira�ie, comportament. - Aptitudine de a adopta un rol �i pozi�ia lui. - Fenomenul contaminãrii în actul interpersonal. - Schemele comunicãrii - privire comparativã. - Specificul percep�iei interpersonale. - Normativitatea, capacitatea de autoorganizare �i eficien�a grupului social mic. - Câmpul psihologic în percep�ia lui Lewin. - Stiluri de conducere, tipuri de lideri. - Psihologia mul�imilor de G. Le Bon. - Metodele de scãri de opinii �i atitudini �i folosirea adecvatã a acestora în cadrul cercetãrilor concrete. - Sociometria - mijloc de cunoa�tere a grupului mic �i a membrilor acesteia. III. Bibliografie: - A. Adler - Cunoa�terea omului, E.S. Buc. 1991

Page 103: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

103

- G. Le Bon - Psihologia mul�imilor, E.D.Anima 1991 - S. Chelcea - Experimentul psihologic, E. �tiin�ificã �i Enciclopedicã, Buc. 1982 - S. Chelcea - Psihologia cooperãrii �i întrajutorãrii umane, E. Militarã, Buc. 1990 - R.S. Feldman - Social Psihology, University of Massachusettes - Amtrest. 1985 - S. Freud - Totem �i tabu, Angoasã �i civiliza�ie, E. �tiin�ificã, Buc. 1991 - P. Golu - Psihologie socialã, E.D. Bucure�ti - P. Golu - Fenomene �i procese psihologice, E.E.E. Buc. 1989 - R. Linton - Fundamentul cultural al personalitã�ii, E. �tiin�ificã, Buc 1968 - A. Mitru - Sociometria, E.P. 1967 Buc. - C. Matei - Sociabilitatea �i temeiurile ei morale în colectivele �colare, E.D.P. Buc. 1973 - P. Mure�an - Ce este ini�iativa, E.E. Bucu. 1980

Page 104: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

104

TEORII �I METODE ÎN ASISTEN�� SOCIAL�

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu I. Obiective: 1. S� ofere studen�ilor o revizuire a principalelor abord�ri teoretice care fundamenteaz� practica Asisten�ei Sociale. 2. Studen�ii s� în�eleag� bazele teoretice ale fiec�rei metode �i tehnici de interven�ie în Asisten�a Social�. 3. S� formeze studen�ilor o imgine sintetic� a dezvolt�rii actuale a sistemului cuno�tin�elor teoretice în domeniul Asisten�ei Sociale. 4. S� eviden�ieze limitele �i lipsurile în diferitele teorii �i s� fundamenteze domeniile prioritare pentru continuarea cercet�rilor în Asisten�a Social�. 5. S� ofere studen�ilor o perspectiv� interdisciplinar� eviden�iindu-se interferen�ele �i colabor�rile între diferitele �tiin�e în explicarea fenomenelor socio - umane. II. Planul tematic al cursului: 1.. Introducere - o taxonomie a teoriilor în Asisten�a Social�. 2. Tradi�ia psihanalitic� în Asisten�a Social�. 3. Behaviorismul în Asisten�a Social�. 4. C�utarea semnifica�iei ac�iunilor. 5. Orientarea centrat� pe client. 6. Orientarea orientat� pe con�tientizare. 7. Orientarea revolu�ionar� în Asisten�a Social�. 8. Teoria sistemelor. 9. Teoria comunic�rii. 10. Psihologia "Eului" în Asisten�a Social�. 11. Orientarea func�ionalist� în Asisten�a Social�. 12. Interven�ia în criz� - teorii �i metode. 13. Orientarea familial� în Asisten�a Social�. 14. Revizuirea principalelor teorii. Rolul teoriei în activitatea asistentului social PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Metodele �i tehnicile difer� în func�ie de orientarea teoretic�. 2. Orientarea diagnostic� - tehnici de interven�ie. 3. Orientarea func�ional� - tehnici de interven�ie. 4. Orientarea spre rezolvarea problemelor - tehnici de interven�ie. 5. Orientarea spre modificarea comportamentului - tehnici de interven�ie. 6. Interven�ia în situa�ie de criz�. 7. Orientarea centrat� pe sarcin� - tehnici de interven�ie. 8. Orientarea familial� - terapie structural�. 9. Orientare familial� - teoria contraparadoxului. 10. Orientarea familial� - genograma, sculptura, jocul de rol. 11. Orientarea sociolizant� - tehnici de interven�ie. 12. Analiza tranzac�ional� - tehnici de interven�ie.

Page 105: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

105

13. Teoria realit��ii în terapia ra�ional�. 14. Analiza orient�rilor terapeutice. III.BIBLIOGRAFIE: David Howe: Au introduction to Social Work Theory, University Press Cambridge, 1987 Nathilde du Rouquet: L'approche eu Service Social, Edisem/Le Centurion, Quebec, Canada,1981

Page 106: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

106

DEZVOLTARE UMAN� Titular disciplinã: Conf. Univ. Dr. Ana Muntean

1. Scopul cursului este de a oferi studen�ilor cuno�tin�e legate de specificul fiecãrei vârste. 2. Obiective La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: 1. evaluarea sistemic� a persoanei umane aflat� în permanent� rela�ie cu mediul sãu 2. însu�irea no�iunilor esen�iale despre particularit��ile clientului în func�ie de stadiul s�u de dezvoltare 3. Tematica pentru curs: - Conceptul de dezvoltare, stadiu. Psihologia dezvoltãrii. Psihologia dezvoltãrii �i biologia. Sistem �i organizare. - Psihologia dezvoltãrii �i biologie: genotip / fenotip, canalizare, perioade sensibile. Sociobiologia. - Metode de cercetare în psihologia dezvoltãrii: Studiul longitudinal, Studiul transec�ional, Studiul longitudinal modificat, Metode normative. - Stressuri biologice �i de mediu în peridoada dezvoltãrii prenatale: tulburãri genetice. Stressul de mediu: malnutri�ia, boli infec�ioase, incompatibilitate sangvinã, medicamente, droguri, radia�ii, vârsta pãrin�ilor, starea em�ionalã a mamei. - Ritmuri biologice: dezvoltarea bioritmului. Bioritm REM / NERM. Bioritmul în �ipãt �i supt. - Bioritmul organizãrii între mamã �i copil. Stilul de hrãnire �i orarul. Hrãnirea la piept / sticlã. Orarul de hrãnire �i foamea copilului. - Oragnizarea dezvoltãrii fizice �i motorii. Organizarea sistemului nervos. Subdivizionãri ale sistemului nervos. Maturizarea creirului. Lateralitatea. Evaluarea noului nãscut. - Organizarea proceselor de maturizare. Modelul lui Cratty asupra organizãrii comportamentului. Maturizarea fizicã: greutatea, înãl�imea. Denti�ia. Tempratura corpului. Tematica pentru seminar: - Viziunea holisticã asupra individului uman, sistemicã, ecologistã. - Discutarea conceptelor specifice diverselor teorii asupra dezvoltãrii stadiale. Chestionar. - Teoria lui Erikson. - Transmiterea informa�iei biologice. - Trebuin�ele: bazã a dezvoltãrii comportamentelor. - Deprivarea socialã: efecte la om, observarea acestui comportament la animal. - Entropia. - Critica teoriei lui Piaget. - Kohlberg - extinderea teoriei lui Piaget. - Dezvoltarea sinelui, Când se recunosc copiii pe ei în�i�i? - Sinele pre�colarului. - Încrederea în sine.

Page 107: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

107

4. Bibliografie: Dolto, F., Giodet, D. - Naitre et ensuite?, ed. Stock, Paris, 1985 Walton, H. - Evolutia psihologicã a copilului, ed. Didacticã �i Pedagogicã, Buc., 1975 Drãghici, I. - Esen�a vie�ii, ed. �tiin�ificã, Buc. 1981 Oancea - Ursu, Gh. - Ereditatea �i mediul social în formarea personalitã�ii, ed. Facla, Tim., 1985 Schaffer, D., R. - Social and Personality development, Brooks / Cole Publishing Company Pacific Grave, California, 1988. Bee, H. - The developing child, Harper International ed., 1981 �chiopu, U., Verza, E. - Psihologia vârstelor, ed. Didacticã �i Pedagogicã, Buc., 1981 Marcus, S. - Timpul, ed. Albatros, Buc. 1983 Nadel, J. - Imitation et comunicatin, PUF, Paris, 1986.

Page 108: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

108

POLITICI SOCIALE

Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu I. Obiective: 1. S� formeze studen�ilor deprinderea de a analiza problemele sociale la nivel macrosocial. 2. S� permit� în�elegerea �i analiza preocup�rilor privind protec�ia social� din partea conduc�torilor sistemelor sociale. 3. Studen�ii s� cunoasc� sistemul actual de protec�ie social� cu posibilit��ile �i limitele sale. 4. Studen�ii s� poat� compara sistemele de protec�ie social� din "��rile bun�st�rii" pentru a repera experien�ele transferabile. 5. Studen�ii s� aibe o imagine clar� a transform�rilor necesare din sistemul protec�iei sociale din România �i o ierarhizare a priorit��ilor. II. Planul tematic al cursului: 1. Introducere: conceptul de politic� social�; Bun�starea - obiectiv al politicii sociale. 2. Economia �i producerea bun�st�rii. Tipuri de economie: socialist� �i economia de pia��. 3. Mecanismele producerii bun�st�rii în economia de pia��. Structuri �i resurse. 4. Modele ale statutului bun�st�rii. Economia de pia�� �i economia socialist�. 5. Evaluarea politicilor sociale ale bun�st�rii. Metode de cre�tere a eficien�ei politicilor sociale. 6. Cre�terea statutului bun�st�rii. C�ile ie�irii din criz�. 7. S�r�cia - teorii �i factori. Distribu�ia veniturilor. Teorii asupra s�r�ciei. 8. Asigur�rile sociale. Modalit��i de organizare a asigur�rilor sociale în România. 9. Serviciile de asisten�� social�: func�ii �i caracteristici. Asisten�a Social� în România.. 10. Asisten�a Social� pe baza test�rii mijloacelor . Criterii de evaluare. Distorsiuni. 11. Politici sociale în domeniul popula]iei �i familiei. Asisten�a Social� prin politici specializate. 12. Politica de protec�ie a copilului în România. Posibilit��i de modificare a sistemului. 13. Politici sociale în Europa de Est în faza de tranzi�ie. Condi�ii interne �i interna�ionale. 14. Politica social� în România tranzi�iei. Limite �i perspective. PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Structura veniturilor individuale - aplica�ii. 2. Indicatori na�ionali ai politicii sociale. 3. S�r�cia - curba Loren �i coeficientul Gini. 4. Dou� tipuri de s�r�cie - rela�ia dintre ele - aplica�ii. 5. Asigur�rile sociale - sisteme de asigur�ri private. 6. Sistemul serviciilor actuale de Asisten�� Social� din România. 7. Calcularea valorii relative a servicilor oferite de Asisten�a Social� în România. 8. Testarea mijloacelor pentru ��rile în tranzi�ie. 9. Sectorul nonprofit - furnizor de servicii sociale (o compara�ie cu sectorul guvernamental). 10. Controlul comportamentului demografic - tip de politic� social� în domeniul popula�iei �i familiei. 11. Modele familiale tradi�ionale �i moderne. 12. Politica social� fa�� de popula�iile minoritare (�iganii).

Page 109: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

109

13. Politica social� în domeniul educa�iei. 14. Politica social� în domeniul s�n�t��ii. III. BIBILIGRAFIE: C�t�lin Zamfir: Dimensiuni ale s�r�ciei, ed. Expert, Bucure�ti, 1994 Elena / C�t�lin Zamfir: România în context european, ed. Alternative, Bucure�ti, 1995 ******************* Central and Eastern European in Transition: Public Policy and Social Conditions, Nov. 1993, Unicef, Florence Italia C�t�lin / Elena Zamfir Marius Augustin Pop: Romania '89 -'93 Dynamics of Welfare and Social Protection, Unicef, Bucure}ti, 1994 ************************************ Cartea alb� a copilului din România, Comitetulul

Na�ional Român, Unicef, Bucure�ti, 1993

Page 110: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

110

PSHIOPATOLOGIE �I PSIHOTERAPII Titular disciplina:

Dr. Mieta Ha�egan, medic specialist psihiatru, doctor în medicin� I. Scopul disciplinei: S� ofere studen�ilor elementele necesare pentru în�elegerea conceptelor psihopatologice S� promoveze gândirea critic� asupra problemelor teoretice, metodologice �i/sau aplicative ale psihopatologiei

II. Obiective La finalul cursului studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în: Exprimarea, în scris sau verbal, a opiniilor personale precum �i acceptarea opiniilor diferite Identificarea factorilor de risc pentru tulbur�ri psihiatrice, Identificarea patologiei psihiatrice, evaluarea �i aprecierea oportunit��ii �i modalit��ilor interven�ie În�elegerea factorilor care influen�eaz� gândirea �i comportamentul bolnavului psihic, Alegerea abilit��ilor necesare pentru realizarea unei atitudinii adecvate fa�� de client

III. Planul tematic Curs: Cap.1 Psihopatologie general�: normalitate, anormalitate, disontogeneza psihic�, teoria vulnerabilitate-stress Cap.2 Psihopatologie general�: influen�e psiho-sociale în ontogenez� �i disontogenez�, re�ea de suport social, nivel de func�ionare social�, factori psiho-sociali în terapia psihiatric� a copilului, tulbur�ri în perioada micii copil�rii, tulbur�ri specifice vârstei adulte cu debut în copil�rie �i adolescen�� Cap.4 Psihopatologie developmental�: interven�ii psiho-sociale în asisten�a copilului �i adolescentului cu tulbur�ri psihice; circumstan�e speciale, urgen�e, perioade de tranzi�ie, sarcina la adolescente, copilul �i adolescentul bolnav fizic, copiii p�rin�ilor bolnavi psihic Cap.5 Psihopatologie clinic�: sindromul de delirium, sindromul demen�ial,sindromul obsesiv-compulsiv, sindromul de dependen��, sindromul anetic Cap. 6 Psihopatologie clinic�: sindromul cataton, . sindromul deficitar schizomorf, sindromul dezorganiz�rii schizomorfe, sindromul disociativ, sindromul schizomorf productive, sindromul delirant, sindromul halucinator Cap.7Psihopatologie clinic�: sindromul maniacal, sindromul depresiv, sindromul anxios, sindromul fobic Cap.8. Psihopatologie clinic�: locul interven�iilor psiho-sociale în patologia psihiatric� a adultului Cap.9. Psihoterapia- no�iuni esen�iale, locul �i rolul acesteia Cap. 10 Principalele psihoterapii.

Page 111: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

111

Planul tematic al seminarului 1.Rolul activ al asistentului social în depistarea, evaluarea �i diagnosticul în cazul copilului cu risc crescut pentru tulbur�ri psihice; identificarea �i evaluarea factorilor de risc 2. Rolul familiei de origine în dezvoltarea persoanei umane; func�ionalitate, disfunc�ionalitate �i patologia psihic� 3. Rolul mediului �colar �i al microgrupului de prieteni în dezvoltarea persoanei umane 4. Activitatea profesional�- surs� de stress sau protec�ie împotiva stress-ului 5. Rolul re�elei de suport social în s�n�tatea uman�.

IV. Bibliografie � Radu Vra�ti �i Martin Eisemann (ed.), Depresii-noi perspective, Ed. All, Bucure�ti,

1996 � Mircea L�z�rescu, Psihopatologie clinic�, Ed. Helicon, Timi�oara, 1994 � Tiberiu Mircea, Violeta Stan, Curs de psihiatrie a copilului �i adolescentului,

Universitatea de Medicin� �i Farmacie, Timi�oara,1997 � V.Anghelu��, St. Nica-Udangiu, Psihiatrie epidemiologic�, Editura Medical�, 1983

Page 112: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

112

CONSILIERE ÎN ASISTEN�� SOCIAL� Titular disciplina: lect.dr. Alexandru Neagoe

I. Scop - prezentarea principalelor abord�ri �i tehnici folosite în consiliere, urm�rind

elucidarea modului în care acestea se raporteaz� la trebuin�ele �i sensibilit��ile clien�ilor

- familiarizarea cu metodele concrete de consiliere în câteva tipuri specifice de situa�ii

II. Obiective La finalul cursului, studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în: - evaluarea situa�iei specifice a clientului - abordarea profesionist� a problematicii clientului - elaborarea unui plan de interven�iei - implementarea metodelor �i tehnicilor prezentate la curs III.Planul tematic al cursului

12. Consilierul: calit��i, motiva�ii, resurse �i domenii de vulnerabilitate 13. Consilierea: obiective �i tehnici de baz� 14. Rela�ia terapeutic�, dinamica ei, contratransferul 15. Evaluarea �i preg�tirea interven�iei, ascultarea 16. Abordarea problemelor : definirea, descrierea lor 17. Identificarea factorilor ce favorizeaz� problemele 18. Coordonarea st�rilor emo�ionale 19. Coordonarea gîndurilor 20. Sf�tuirea în timpul crizei 21. Sf�tuirea în post-criz� 22. Anxietatea �i depresia 12. Consiliere premarital� 15. Consiliere marital� 16. Consilierea în doliu

Activitatea la seminar În orele de seminar se vor exemplifica diferite tehnici de consiliere prin intermediul jocului de rol, studen�ii vor prezenta referate pe marginea c�rora vor avea loc discu�ii în cadrul întregii grupe. IV.Bibliografie selectiv�: Jay E. Adams, Manualul Consilierului spiritual cre�tin, Wheaton, Illinois: Societatea

Misionar� Român�, 1993. D.B. Allender, The Wounded Heart, Grand Rapids: Zondervan, 1986. Gary R. Collins, Christian Counseling, Waco, Texas: Word Books, 1980. A. Corners, Divorce and Remarriage, London: Hodder and Stoughton, 1993. Larry Crabb, Inside Out, Colorado Springs: Navpress, 1988. R. Hemfelt, Labirintul codependen�ei: drumul spre rela�ii interumane s�n�toase, Cluj:

Logos, 2001. P. Meier, Introduction to Psychology and Counseling, second ed., Grand Rapids: Baker,

1991. G. Rekers, Counseling Families, Dallas: Word. K.M. Strom, Helping Women in Crisis, Colorado Springs: Navpress, 1990.

Page 113: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

113

C. Oancea, Tehnici de sf�tuire/ consiliere, Bucure�ti, edit. Vavila Edinf, 2002 E.L. Worthington, Counseling Before Marriage, Dallas: Word.

Page 114: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

114

METODE SI TEHNICI UTILIZATE ÎN ASISTEN�� SOCIAL� Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: 1. S� ofere studen�ilor posibilitatea de ai forma �i accepta un set de valori specifice Asisten�ei Sociale. 2. S� obi�nuiasc� studen�ii cu studierea principiilor teoretice care fundamenteaz� o disciplin� cu mare aplicabilitate practic�. 3.S� ofere studen�ilor principiile care stau la baza tipurilor de interven�ie la diferite niveluri: individ, familie, grup, comunitate. 4. S� ofere studen�ilor posibilitatea de a-�i forma deprinderile necesare activit��ii specifice Asisten�ei Sociale. 5. S� formeze o atitudine tolerant� din partea studen�ilor care vor lucra cu persoane defavorizate, în activitatea lor viitoare. 6. Studen�ii vor dobândi câteva elemente teoretice �i practice ale procesului de consiliere în Asisten�� Social�.

II. Planul tematic al cursului: 1. Introducere. Scurt istoric al preocup�rilor metodologice în Asisten�a Social�. 2. Valorile în Asisten�a Social�Rolul sistemului de valori în activitatea asistentului social. 3. Respectarea individualit��ii persoanei. Dreptul clien�ilor la autodeterminare. Confiden�ialitatea - valoare esen�ail� a Asisten�ei Sociale 4. Interviul în Asisten�a Social� . Reguli specifice privind ini�ierea, desf��urarea �i încheierea interviului. 5. Comunicarea în practica Asisten�ei Sociale. Bariere în comunicarea cu clien�ii 6. Procesul de rezlvare de probleme - procesul de baz� în practica Asisten�ei Sociale 7. Faza de contact. Identificarea �i definirea problemei. Stabilirea obiectivelor. 8. Faza de contact – continuare. Contractul preliminar. Surse �i metode pentru strângerea datelor �i evaluare ini�ial�. 9. Faza de contract. Definirea contractului, evaluarea împreun� cu clientul, stabilirea alternativelor de solu�ionare. 10. Faza de contract – continuare. Luarea deciziei, stabilirea obiectivelor �i planificarea interven�iei. 11. Metode de realizare a obiectivului planificare.Rolurile în interven�ia asistentului social. 12. Metode de interven�ie: implementerea rolurilor încurajarea. Cre�terea con�tientiz�rii clien�ilor. Socializarea �i sistemul de sprijin al clien�ilor. 13. Munca în echip� - caracteristic� a Asisten�ei Sociale. Problema competi�iei. Metode de planificare �i cooordonare a profesioni�tilor. 14. Încheierea în Asisten�� Social�. Referirea, transferul �i terminarea rela�iei cu clientul.

Page 115: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

115

15. Evaluarea în Asisten�� Social�. Evaluarea sumativ� �i formativ�. Evaluare continu� a clientului. PLANUL TEMATIC AL SEMINARULUI 1. Dezvoltarea abilit��ii de a percepe sentimentele clientului. Diferen�ierea sentimentelor profunde de cele de suprafa��. 2. Dezvoltarea capacit��ii de a r�spunde empatic. 3. Opera�ionalizarea tehnicilor folosite în cadrul interviului. 4. Con�tientizarea �i eliminarea barierelor de comunicare în rela�ia cu clientul 5. Modalit��i de a motiva clien�ii involuntari �i / sau ambivalen�i. 6. Opera�ionalizarea evalu�rii in�iale �i a determin�rii multidimensionale: Identificarea problemei �i a manifest�rilor acesteia; Delimitarea factorilor implica�i de problem�; Determinarea nevoilor �i dorin�elor clientului. 7. Negocierea obiectivelor împreun� cu clientul - aplica�ie. 8. Formularea contractului împreun� cu clientul - aplica�ie. 9. Planificarea �i implementarea strategiilor de schimbare. 10. Dezvoltarea abilit��olir de a împuternicii clientul s�-�i rezolve problemele Deprinderi de rezolvare a problemelor; Deprinderi de rela�ionare social�; Managementul stressului. 11. Modificarea mediului. Neconcordan�a între nevoile individului �i resursele mediului. 12. Dezvoltarea resurselor. Suplimentarea resurselor. Dezvoltarea re�elei de suport. Folosirea voluntarilor 13. Evaluarea interven�iei. Evaluarea rezultatelor ob�inute în compara�ie cu obiectivele stabilite. Percep�ia clientului cu privire la rezultatele ob�inute. 14. Interven�ia în criz�. Crizele �i stressul. Modalit��i de interven�ie.(studiu de caz) 15. Tehnici �i procedee în Asisten�a Social� comportamental�.(studiu de caz)

III. BIBLIOGRAFIE:

Vasile Miftode: Teorie �i metod� în Asisten�a Social�, Editura Axis, Ia�i, 1995; Forica M�noiu/Viorica Epureanu: Asisten� Social� în Rom$nia, Editura All, Bucure�ti, 1996; Veronica Coulshed: Practica Asisten�ei Sociale, Editura Alternative, Bucure�ti, 1996; Charles Zostrow: The practice of Social Work, The Dorsey Press, Illinois, 1986; Beulah Compton/Burt Galaway: Social Work Process, Te Dorsey Press, Illinois, 1984; Mathilde du Rauquet: L'approche en service social, Edisem, Canada, 1981; Deau H. Hepvorth/ Jo Ann Larseu: Direct Social Work Practice, Brooks/Cole Publishing Company, California 1993.

Page 116: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

116

Consiliere �i terapie de familie Titular disciplin� Dr. Roxana Tudorache, psihiatru, dr. în medicin�

I. Scopul disciplinei

1. Prezentarea principalelor �coli de psihoterapie �i consiliere familial�. 2. Prezentarea principalelor tipuri de problematic� familial�, în func�ie de

diferitele etape ale ciclului de via�� familial� �i de unele din posibilele evenimente de via��. II. Obiectivele cursului La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: - evaluarea tipului de problematic� familial� a clientului - folosirea metodelor specifice - abordarea sistemic� a rela�iilor intra-familiale - abordarea sistemic� a rela�iei asistent social-client Tematica cursului

1. Precursorii consilierii �i terapiilor familiale. 2. Principalele �coli de psihoterapie familial�.

i. Psihoterapiile familiale psihanalitice. ii. Psihoterapiile familiale structurale.

iii. Psihoterapiile familiale strategice. iv. Psihoterapiile familiale sistemice. v. Psihoterapiile familiale conmtextuale

vi. Psihoterapiile familiale comportamental-cognitiviste. vii. Psihoterapiile familiale scurte centrate pe problem�.

viii. Psihoterapiile familiale scurte solu�ioniste. ix. Psihoterapia familial� narativ�.

3. Indica�iile �i limitele terapiilor familiale. 4. Consilierea de cuplu. 5. Consilierea parental�. 6. Trainig-ul parental.

Tematicile seminariilor Asisten�a social� �i practicarea consilierii familiale. Asisten�a social� �i psihoterapia familial�. Asisten�a social� �i consilierea de cuplu. Asisten�a social� �i consilierea parental�. Analiza cererii de consiliere familial�.

Page 117: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

117

IV. Bibliografia

1. Bateson G., Steps to an Ecology of Mind, Chandler Pub. Company, New York, 1972.

2. Coyne J.C. Strategic Therapy with depressed married: personal agenda, themes and intervention, Journal of Marital and Family Therapy, 10, 1994. 4. Neuburger Robert, L'autre demande. Psychanalise et therapie familiale systemyque.

3. Mugnier Jean-Paul, L'identite virtuelle, Les jeux de l'offre et de la demande dans le champ social.

4. Madanes Cloe, Strategies en therapie familiale. 5. Mc Goldrick Monica, Randy Gerson, Genogrammes et entretien familial. 6. Elkaim Mony, Panorama des Therapies Familiales. . 7. Satir Virginia, Pour retrouver l'harmonie familiale. 8. Lebbe Berrier, Pouvoir et creativite de travailleur social, 9. Minuchin Salvador, La guerison familiale. Memoires d’ un therapeute. 10. Minuchin Salvador, Patricia Minuchin, Jorge Colapinto, Travailler avec les

familles demunis. 11. Malarewicz Jacques-Antione, Quatorze lecons de therapie strategique. 12. Cirillo Stefano, Di Blasio Paola, La famille maltraitante. 13. Watzlawick Paul, Nardone Giorgio, Strategie de la therapie breve, 14. Eiguer Alberto, Le generationenel. L’approche en therapie familiale

psychanalitique, 15. Toman Walter, Constellations fraternelles et structures familiales. Leurs effets

sur la personalite et le comportement, ESF

Page 118: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

118

PSIHOTERAPII INDIVIDUALE �I DE GRUP Titular disciplin�: dr. Ha�egan Mieta Gabriela

I. Scopul disciplinei Cunoa�terea de c�tre studen�i a principalelor �coli de psihoterapie, a noilor idei aduse de acestea în psihologie Cunoa�terea unor tehnici psihoterapeutice de baz� �i a formelor de psihoterapie care se practic� în �ar� II. Obiectivele disciplinei La sfâr�itul cursului, studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în:

1. evaluarea necesit��ii ca un client s� urmeze un anumit tip de psihoterapie 2. aplicarea tehnicilor terapeutice de baz� într-o situa�ie real� de consiliere 3. a decide dac� �i în ce tip de psihoterapie dore�te s� se formeze �i s� lucreze

III: Planul tematic Curs

1. Conceptul de teorie psihoterapeutic�. Modalit��i de evaluare a unei �coli de psihoterapie.

2. Psihanaliza 3. Neopsihanaliza 4. Logoterapia �i Analiza existen�ial� 5. Psihoterapii de origine ne-european� �i analiza bio-energetic� 6. Psicoterapia comportamental-cognitiv� 7. Psihodrama lui J.L. Moreno 8. Terapia familial� 9. Psihoterapia de grup(I) �i (II) 10. Psihoterapia centrat� pe persoan� a lui Carl Rogers 11. Terapia ra�ional- emotiv� a lui A. Ellis; Psihoterapia multimodal� a lui Arnold

Lazarus 12. Orientarea �i alegerea formei de psihoterapie la persoanele f�r� patologie psihic� 13. Orientarea �i alegerea formei de psihoterapie la persoane cu patologie psihic�

Seminar

1. Constituirea �i deschiderea unui grup de tip deschis- introducere, cunoa�terea membrilor, familiarizarea cu mediul

2. Teme de discu�ii în grup: testarea preocup�rilor predominante ale grupului, alegerea temei de discu�iei, dezbaterea temei, medierea conflictelor

3. Elemente de psihodram�(I) �i (II) 4. Psihoterapie individual�: exersarea atitudinilor centrale în cadrul unei rela�ii

individuale cu un clien- joc de rol 5. Training autogen Schultz; tehnici de autoprogramare psihic� 6. Psihoterapia asertiv�.

Page 119: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

119

IV. Bibliografie

1. H.B. Danesh, The Psychology of Spirituality, Wienacht, Landegg Academy Press, 1997

2. I. Holdevici, Ameliorarea performan�elor individuale prin tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi,

3. I. Holdevici, Elemente de psihoterapie, Editura All, edi�ia a III-a, Bucure�ti, 1997 4. W. Huber, Psihoterapiile- Terapia potrivit� fiec�rui pacient, Bucure�ti, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1997

5. Pipes B. Randolph, Donna S. Davenport, Introduction to Psychoterapy, Englewood Cliffs New Jersey, Prentice Hall, 1990

6. G. Weinberg, The Heart of Psychoterapy, New York, St.Martin’ s Press, 1984

Page 120: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

120

METODOLOGIA CERCET�RII ÎN �TIIN�ELE SOCIO-UMANE Titular disciplinã: conf. dr. Tedor Mircea Alexiu

I. Obiective: - câ�tigarea experien�ei prin interac�iunea în clasã - utilizarea tehnicilor joc de rol, folosirea echipamentului audio-vizual pentru tratamentul, evaluarea �i educarea clientului - sã î�i dezvolte capacitãti de interventie în cazul interviului, consilierii, activitãtii de grup �i organizãrii comunitare - principiile de bazã în cadrul valorilor în asistentã socialã vor fi încorporate în dezvoltarea aptitudinilor - î�i vor dezvolta încrederea în activitatea de muncã cu o varietate de clien�i specifici activitãtii de asistentã socialã cum ar fi: copii, familii, adulti, bãtrâni, �omeri etc. - vor câ�tiga experientã în rezolvarea de probleme, ca metodã de intervenþie - identificarea problemei - dezvoltarea relaþiei cu clientul - motivarea clientului pentru a rezolva problema - începutul explorãrii familiei - explorarea strategiilor pentru rezolvarea problemei - selectarea strategiei - implementarea strategiei - evaluarea strategiei - revizuirea formelor de documentare pentru asisten�a socialã, istoria socialã, procesul de înregistrare - dezvoltarea abilitã�ilor specifice pentru cercetare necesare întocmirii lucrãrii de diplomã II. Planul tematic al cursului: - Etapele investiga�ei sociale

concepte, dimensiuni, indicatori - Determinarea obiectivelor, formarea ipotezelor cercetãrii moduri de formulare a ipotezelor - E�antionarea metoda aleatoare, metoda pe cote - Tehnica observãrii observa�ia directã, observarea indirectã - Prelucarea datelor codificarea, analiza de con�inut - Analiza �i interpretarea rezultatelor teste de semnifica�ie, corela�ii - Analiza cauzalitã�ii introducerea variabilei test - Chestionarul defini�ie, alcãtuire, tipuri - Tipuri de întrebãri

Page 121: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

121

închise, deschise, introductive, de trecere, de control - Moduri de administrare a chestionarului autoadministrate, extemporal, cu operatori probleme ale operatorilor de audien�ã - Structura chestionarului, func�ii, efecte ale unor întrebãri - Sociometria, testul sociometric metode de elaborare sociomatrice, socio�intã - Sondaj, anchetã, investiga�ie delimitãri epistemologice - Experimentul - formã de cunoa�tere a fenomemnelor sociale Planul tematic al seminarului: - Concepte, dimensiuni, indicatori - Analiza ipotezelor - cercetare aplicativã - Construirea e�antioanelor, metode de e�antionare - Observare coparticipativã - Codificare. Tehnici specifice - Analiza de con�inut - cercetare aplicativã - Analiza rezultatelor - teste de seminifica�ie - Analiza corela�iei - coeficien�i - Mãrimi medii, metode de aproximare - Analiza multivariatã a cauzalitã�ii - Tipuri de întrebãri - cercetare aplicativã - Interviul, focus - grupul - Sociometria - tehnici sociometrice - Experimentul de investigaþie socialã III. Bibliografie: * Septimiu, C. - Chestionarul în investigaþia socialã, ed.�tiin�ificã, Buc. 1975 * Moser, C., A. - Metode de anchetã în investigarea fenomenelor sociale, ed. �tiin�ificã, Buc. 1967 * Zastrow, C. - Practice of Social Work, Doresy Press, Illinois, 1981

Page 122: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

122

DREPTURILE OMULUI �I STRATEGII ANTIDISCRIMINATORII Titular disciplina: lector dr. Alexandru Neagoe

I. Scopul disciplinei Oferirea de informa�ii despre evolu�ia conceptului de drepturi ale omului, despre aspectele esen�iale ale teoriei �i despre caracteristicile specifice ale implement�rii acestora. II Obiective La finalul cursului studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în:

- Folosirea conceptelor ce apar�in fundamentelor istorice �i filosofice ale drepturilor omului

- Evaluarea modului în care sunt respectate principalele categorii de drepturi umane - Implementarea principiilor din principalele documente care stau la baza

drepturilor omului la nivel global, european �i na�ional III. Planul tematic al cursului Cap. I. Defini�ie �i istoric

1. De la grecii antici la ra�ionali�tii sec. XVIII 2. Primele ini�iative interna�ionale 3. Crearea dreptului interna�ional modern al drepturilor omului

Cap. II. Documente care stau la baza disciplinei drepturilor omului 1. Acte constitutive ale unor institu�ii specializate (ONU �i institu�ii din cadrul s�u) 2. Carta Interna�ional� a drepturilor omului

Cap. III. Raportul dintre ONU, Europa �i România în materie de drepturi umane 4. Organele Na�iunilor Unite 5. Drepturile Omului �i institu�iile europene 6. România �i drepturile omului

Cap. IV. Libertatea fizic� 4. Dreptul la via�� 5. Dreptul la integritate �i demnitate 6. Dreptul la libertate �i siguran��

Cap. V. Libertatea vie�ii private 5. Respectul pentru via�a de familie 6. Respectul pentru via�a privat� 7. Respectul pentru domiciliu 8. Respectul pentru coresponden��

Cap. VI. Libertat��ile spirituale 4. Libertatea religiei 5. Libertatea de exprimare 6. Dreptul la instruire

Cap. VII. Mijloace de implementare a drepturilor omului în România 7. Controlul constitu�ionalit��ii legilor 8. Contenciosul administrativ 9. Mijloacele judiciare

Page 123: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

123

10. Avocatul poporului 11. Ac�iunea politic� 12. Ac�iunea cet��eneasc�

Cap. VIII. Raportul dintre drepturile omului �i asisten�a social� 4. Raportul dintre drepturile publice �i cele private 5. Raportul dintre drepturile omului �i cultur� 6. Raportul dintre drepturi �i trebuin�e

IV. Bibliografie 13. Lidia Barac, Europa �i drepturile omului; România �i drepturile omului, Bucure�ti:

Lumina Lex, 2001. 14. Ionel Clo�c� �i Ion Suceav�, Tratat de Drepturile Omului, Lugoj : Europa Nova,

1995. 15. Jack Donelly, Universal Human Rights in Theory and Practice, Ithaca: Cornell U.P.,

1989. 16. Costas Douzinas, The End of Human Rights, Oxford: Hart, 2000. 17. Tudor Dr�ganu, Declara�iile de drepturi ale omului �i repercusiunile lor în dreptul

interna�ional public, Bucure�ti: Lumina Lex, 1998. 18. Gheorghe Iancu, Drepturile, libert��ile �i îndatoririle fundamentale în România,

Bucure�ti: All Beck, 2003. 19. Michaline R. Ishay, The Human Rights Reader : Major Political Essays, Speeches,

and Documents From the Bible to the Present, London: Routledge, 1997. 20. Jeffrey Jowell & Jonathan Cooper (ed.), Understanding Human Rights Principles,

Oxford: Hart, 2001. 21. John Warwick Montgomery, Drepturile omului �i demnitatea uman�, Oradea: Editura

Cartea Cre�tin�, 2004. 22. Michael J. Perry, The Idea of Human Rights: Four Inquries, Oxford: Oxford Univ.

Press, 1998. 23. Stelian Sc�una�, Dreptul interna�ional al drepturilor omului, Bucure�ti: All Beck,

2003. 24. Ioan Vida, Drepturile omului în reglement�ri interna�ionale, Bucure�ti: Lumina Lex,

1999.

Page 124: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

124

ASISTEN�� SOCIAL� �I CONSILIERE ÎN �COAL�

Titular disciplin�: Prof. univ. dr. Viorel Prelici

I. Scop Dobîndirea cuno�tin�elor esen�iale pentru realizarea asisten�ei sociale �i consilierii în �coalã Formarea deprinderilor specifice de rezolvare a problemelor sociale în �coalã. II. Obiective La finalul cursului, studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în:

- evaluarea particularit��ilor problemelor în mediul �colar - folosirea cuno�tin�elor teoretice în elaborarea interven�iei specifice - implementarea metodelor �i tehnicilor specifice

III. Planul tematic A. Curs

1. Argument pentru asisten�ã socialã în �coalã. Scopul �i obiectivele asisten�ei sociale în �coalã.

2. Învã�ãmântul – componentã a structurii sistemului social. Particularitã�ile învã�ãmântului.

3. Educa�ia �i starea de bine a elevilor. 4. Activitatea de consiliere-orientare a elevilor. 5. Componentele �i atribu�iile asistentului social �colar. 6. Clien�ii �i problematica asisten�ei sociale în �coalã. 7. Studiul mediului �colar �i cunoa�terea elevilor. 8. Rela�ia profesor – elev. 9. Familia – client �i colaborator al asistentului social �colar. 10. Principii �i metode în activitatea asistentului social �colar. 11. Modele practice ale asisten�ei sociale în �coalã. 12. Managementul conflictelor �colare. 13. Partenerii asistentului social �colar. 14. Drepturile copilului �i asisten�a socialã în �coalã.

B. Seminar: 1. Sistemul de învã�ãmânt în România. 2. Proiect de interven�ie în caz de abandon �colar. 3. Proiect de interven�ie în cazul elevilor defavoriza�i material. 4. Proiect de interven�ie în cazul elevilor cu tulburãri de comportament. 5. Proiect de interven�ie în cazul elevilor defavoriza�i moral (abuza�i, neglija�i). 6. Protec�ia copiilor cu dizabilitãti. 7. Strategie pentru rezolvarea unui conflict între profesor-elev. 8. Strategii pentru implicarea familiei în rezolvarea problemelor sociale din �coalã. 9. Construirea de re�ele pentru rezolvarea unor probleme sociale din �coalã. 10. Fi�a postului asistentului social �colar.

Page 125: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

125

IV. Bibliografie Anderson, R.J.: School social work, Child Welfare, 1974. Baban, Adriana (coord.): Consiliere educa�ionalã, Cluj Napoca, 2001. Coasan, Aurelia – Vasilescu, Anton: Adaptarea �colarã, Ed.�tiin�ificã �i Enciclopedicã, Bucure�ti, 1988. Costin, Lela B.: School social work practice, Social Work, 1975. Meares, Paula: Social Work Service in Schools, New Jersey, 1986. Neam�u, Cristina: Aspecte ale asisten�ei sociale în �coalã. În: Tratat de asisten�ã socialã. Ed.Polirom, Ia�i, 2003. Pãun, Emil: Sociopedagogie �colarã, E.D.P.Bucure�ti, 1992. Institutul de Cercetãri Pedagogice �i Psihologice: Holban, Ion (coord.): Cunoa�terea elevului. E.D.P.Bucure�ti, 1978.

Page 126: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

126

ASISTEN�� �I CONSILIERE PENTRU PERSOANE VÂRSTNICE

Lector univ. drd. Venera Bucur

I. Scopul disciplinei Oferirea bazei teoretice �i a deprinderilor pentru asisten�a social� profesionist� a persoanelor vârstnice

II. Obiective La sfâr�itul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în:

- evaluarea bio-psiho-social� a clientului - folosirea unor metode specifice în lucrul cu aceast� categorie de clien�i - elaborarea planurilor personalizate de interven�ie

III. Plan tematic I. Aspecte sociale privind persoanele vârstnice

a. Vârstnicul – o problem� social�? b. Drepturile persoanelor vârstnice în context european c. B�trâne�ea – accep�iuni �i controverse

II. Modific�ri fizice �i psihologice caracteristice îmb�trânirii III. Elemente de gerontologie.Vârstnicul – între normal �i patologic IV. Evaluarea bio-psiho-social� a clientului V. Evaluarea situa�iilor de criz� în via�a vârstnicului VI. Dependen�a �i codependen�a persoanelor vârstnice:

a. Defini�ii b. Diagnosticul dependen�ei c. Evaluare

VII. Asisten�a social� �i men�inerea la domiciliu a. Lupta contra incapacit��ilor �i tulbur�rilor func�ionale b. Adaptarea mediului la incapacitate

VIII. Aspecte privind maltratarea vârstnicului IX. Servicii comunitare pentru vârsnici X. Aspecte de gerontopsihiatrie XI. Management de caz

IV. Bibliografie � D�nil� L., Gheorghe M.D., Ploaie P., Boala Alzheimer, 1996. � Dehelean P., „Gerontopsihiatria”, în L�z�rescu M. (red.), Curs de psihiatrie general�,

partea a II-a, Lito. UMF Timi�oara, , 1998. � Gelder M., Gath D., Mayou R., Tratat de psihiatrie, Oxford, ed. II-a, 1994. � L�z�rescu M., Ogodescu D., Îndreptar de psihiatrie. � Lupu I., Zanc I. – Sociologie medical�: Teorie �i aplica�ii, Polirom: Ia�i, 1999. � Marshall Mary, Asisten�� social� pentru b�trâni, Ed. Alternative, ed. a II-a,

Bucure�ti, 1993.

Page 127: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

127

� Mihailide M., „B�trânii României – s�raci, umili�i �i bolnavi,” Via�a Medical� 15 (485), 1999.

� M.O.R., Legea privind asisten�a social� a persoanelor vârstnice, p. I, nr. 104/09.03.2003.

� Nicoar� O., Tulbur�ri psihice din cadrul vârstei a III-a, în Romo�an I., Szucsik I. (red.) Gerontologie, 1996, pag. 344-348.

Page 128: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

128

METODE �I STILURI DE COMUNICARE ÎN ASISTEN�A SOCIAL�

Titular disciplin�: Conf. Univ. Dr. Ana Muntean

I. Scopul disciplinei: Dobândirea de c�tre studen�i a cuno�tin�elor teoretice �i a deprinderilor practice pentru a comunica într-un mod adecvat cu clien�ii �i pentru a cre�te abilitatea de comunicare a clien�ilor II. Obiective La finalul cursului, studen�ii trebuie s� demonstreze competen�e în:

- folosirea unui stil de comunicare �i a unor abilit��i adecvate comunic�rii cu diferite categorii de clien�i

- implementarea principiului unicit��ii individului �i a dreptului la autodeterminare - evaluarea modurilor de comunicare în diferite grupuri sociale

III. Planul tematic al cursului Cap. I. Elemente ale definirii comunic�rii

1. Defini�ia lui Shannon �i critici 2. Inten�ia în comunicare 3. Acurate�� �i ajustare

Cap. II. Limb�, limbaj, vorbire 1. Defini�ii �i diferen�e specifice 2. Semn/simbol; semnificat/semnificant;

Cap. III. Paradigme ale comunic�rii eficiente 1. Raport între comunicare verbal� �i non-verbal�; 2. Raport între pragmatic�/semnatic�/gramatic� în comunicarea eficient� 3. Reguli ale bunei comunic�ri

Cap. IV. Raportul între gândire �i limbaj 1. Teorii antropologiste 2. Teorii cognitiviste 3. Teorii behavioriste 4. teoria relevan�ei

Cap. V. Condi�ii apriorice necesare unei bune comunic�ri 1. Condi�ii care �in de individ 2. Condi�ii care �in de context

Cap. VI. Comunicare �i interac�iune social� 1. Comunicare /interac�iune 2. Comunicarea verbal� 3. Comunicarea în scris: situa�ii private/situa�ii oficiale 4. Comunicarea telefonic� 5. Mesajul dublu

Cap. VII. Comunicare în dialog/comunicare în grup

Page 129: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

129

1. Raporturi între locutori �i eficien�a comunic�rii 2. Conflictele �i rezolvarea lor 3. Negociere �i compromis în comunicare 4. Abilit��i de comunicare 5. Comunicarea cu p�rin�ii: comunicare emo�ional�, cooperare, repararea rupturii, nara�iunea coerent�, reflec�ie 6. Dezvoltarea abilit��ilor de comunicare în cadrul familiei 7. Educarea unor bune abilit��i de comunicare 8. Conducerea unei discu�ii de grup

Cap. VIII. Autoevaluarea abilit��ilor �i a tipului de locutor 1. Dezv�luirea atu-urilor �i a punctelor slabe în abilit��ile de comunicare 2. Dezvoltarea abilit��ilor de ascultare activ� 3. Comunicarea în interven�ie:Consilierea �i diferite forme de educa�ie �i terapie 4. Comunicarea în procesul evalu�rii dificult��ilor IV. Bibliografie selectiv�

1. Messer,H., The Development of communication, Wiley,1994 2. Poole,D.A.,Lamb,M.E.,Investigative interviews of Children, Wiley,1998 3. Yule, G, THE study of language, Cambridge University Press,1985 4. Muntean, Ana, Rolul Limbajului În structurarea orient�rii temporo spa�iale, ed.

Mirton, 2001 5. Spring,D.,Shattered Images, MSP, ChicAgo,1993 6. Kiernan, C.,Reid B.,Goldbart,J.,Foundations of communication and language,

Manchester University Press,1995 7. Bloom, L., Lahey, M.,- Language and language disorders, Wiley, 1987

Page 130: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

130

SERVICII DE ASISTEN�� SOCIAL� PENTRU PROTEC�IA VICTIMELOR

Titular disciplin� conf. univ. dr. Ana Muntean

I. Scopul disciplinei: Oferirea cuno�tin�elor necesare asistentului social pentru o asistare profesionist� a clien�ilor afla�i în situa�ia de victim�.

II. Obiectivele cursului La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: - realizarea unei analize sistemice a suferin�ei - evaluarea calit��ii serviciilor sociale destinate victimelor - munca în echipa interdisciplinar� - evaluarea influen�elor contextului social - particularizarea protec�iei victimei în cazul copiilor maltrata�i - oferirea de servicii în cazul în care victima este adult - realizarea unei interven�ii autonome III. Planul tematic al cursului: 1. Definirea conceptelor de stress, doliu, traum�. . Interac�iunea cu alte domenii 2. Neurobiología suferin�ei. Efectele traumei asupra dezvolt�rii �i func�iilor cerebrale 3. Violen�a domestic�. Tipuri �i forme de interven�ie 4. Violen�a domestic� ca form� de tortur� a femeii 5. Dezvoltarea copilului ca victim� direct� �i indirect� a violen�ei domestice 6. Copilul victim� a maltrat�rii. Maltratare, abuz, neglijare. 7. Tipuri de abuz �i neglijare. Categorii de copii maltrata�i 8. Metode de interven�ie cu copii maltrata�i. 9. Servicii oferite în cazul victimelor cataclismelor naturale 10. Metode de interven�ie în cazul victimelor violen�ei, 9. Sistemul de servicii de asisten�� social� comunitar� pentru victime 10. Identificarea �i analiza serviciilor comunitare 11. Evaluarea eficacit��ii serviciilor comunitare. Instrumente de evaluare a calit��ii serviciilor 12. Ameliorarea calit��ii serviciilor 13. Supervizarea. III. Bibliografie: 8. Killen, K.,Copilul maltratat,ed. Eurobit, Timisoara, 1998 9. Killen, K., Copil�ria dureaz� genera�ii la rând, ed. First, Timisoara, 2003 10. Ionescu, S., (coord), Copilul maltratat, evaluare, prevenire, interven�ie, ed.extreme

group, Bucure�ti, 2001 11. Muntean, A.,Violen�a domestic� �i maltratarea copilului, 2000 12. Neam�u, G., (coord), Tratat de Asisten�� Social�, ed. Polirom, Ia�i, 2004 13. Robert-Ouvray, S., Copil abuzat, copil meduzat, ed. Eurostampa, Timi�oara, 2001

Page 131: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

131

14. Rupe�i T�cerea, Ghid de semnalare, redactare, Ana Muntean, ed. Extreme Group, Bucure�ti, 2003

Page 132: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

132

TERAPII OCUPA�IONALE INDIVIDUALE �I DE GRUP Titular disciplin�: dr. med. HA�EGAN MIETA GABRIELA

1. Scopul discplinei 1) Cunoa�terea de c�tre studen�i a principalelor tipuri de terapii ocupa�ionale �i rolul

acestora în cre�terea calit��ii vie�ii individului practicant 2) Formarea capacit��ii de aplicare a diferitelor tipuri de terapii ocupa�ionale 2. Obiective La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: 1) evaluarea tipului de terapie ocupa�ional� care este cel mai adecvat clientului 2) realizarea cadrului de desf��urare a terapiei ocupa�ionale 3) intelegerea aspectelor terapeutice, economice, sociale si ambientale ale sistemului de

ingrijire a sanatatii prin experienta practica si interactiune cu alti profesionisti de ingrjire a sanatatii

4) evaluarea exact� a unui anumit tip de terapie ocupationala 3. Planul tematic al cursurilor: 1. Originile si evolutia conceptului de adaptare ocupationala; adaptarea ocupationala si

starea de sanatate; intelegerea bazelor terapiei ocupationale; modele practice de terapii ocupationale; tendinte actuale in terapia ocupationala; invatarea metodelor de adaptare – tehnica de terapie novatoare

2. Adaptarea in comunitate: principii ale reintegrarii comunitare, indicatii, metode de ingrijire comunitara; analiza adaptarii in comunitate

3. Defect si restant functional in diferite domenii sociale; handicap medical vs.handicap social; instrumente pentru masurarea performantelor ocupationale

4. Procesul terapiei ocupationale: istoric; practici actuale; scopul, standardele si etica terapiei ocupationale; arii de aplicare; adaptarea tipului de terapie la dizabilitatile individuale

5. Cercetarea in terapia ocupationala: metode cantitative si calitative 6. Terapia prin crearea abilitatii de auto-ingrijire: obiective urmarite, domenii de

aplicare, selectarea clientilor, actiuni practice, proiectarea de programe de aplicare, evaluarea rezultatelor

7. Terapia prin munca: obiective urmarite, domenii de aplicare, selectarea clientilor, activitati practice, proiectarea de programe de aplicare, evaluarea rezultatelor

8. Art-terapie: obiective urmarite, domenii de aplicare, selectarea clientilor, activitati practice, proiectarea de programe de aplicare, evaluarea rezultatelor

9. Muzicterapie si dansterapie: obiective urmarite, domenii de aplicare, selectarea clientilor, activitati practice, proiectarea de programe de aplicare, evaluarea rezultatelor

10. Terapia fizica – pasiva si activa: obiective urmarite, domenii de aplicare, selectarea clientilor, activitati practice, proiectarea de programe de aplicare, evaluarea rezultatelor

Page 133: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

133

11. Terapia contextului ocupational, a comunicarii si integrarii sociale complexe – zilnica si creativa: emisie versus receptie, obiective urmarite, domenii de aplicare, selectarea clientilor, activitati practice, proiectarea de programe de aplicare, evaluarea rezultatelor; terapia spirituala – valori si modele

12. Domenii specifice de aplicare (I): reintegrarea sociala a copiilor cu dizabilitati, reintegrarea sociala a adolescentilor cu dizabilitati, mentinerea in comunitate a batranilor deteriorati

13. Domenii specifice de aplicare (II): reintegrarea sociala a pacientilor psihotici, reintegrarea sociala a pacientilor nevrotici

14. Domenii specifice de aplicare (III): reintegrare sociala a pacientilor cu handicap neurologic, reintegrare sociala a pacientilor cu handicap motor, reintegrare sociala a pacientilor cu handicap senzorial, reintegrarea sociala in alte afectiuni somatice.

15. Domenii specifice de aplicare (IV): reintegrarea sociala a copiilor institutionalizati, reintegrarea sociala a copiilor si adultilor fara adapost, reintegrarea sociala a delicventilor, reintegrarea sociala a abuzatilor, reintegrare sociala a minoritatilor inchise

4. Bibliografie 1. Bailey, D.M., Schwartzberg, S.L. – Ethical and Legal Dilemmas in Occupational

Therapuy, 2nd Edition 2. Breakey, W.R – Servicii integrate de sanatate mintala – psihiatrie comunitara

moderna, trad. In lb.romana, Ed.Fundatiei PRO, Bucuresti, 2001 3. Ienciu, M., Ciumageanu, D., Tamasan, S., Ile, L., Sturz, O., Dehelean, L., -

Reabilitare psiho-sociala in schizofrenie si alte tulburari psihotice, Ed.Augusta, Timisoara, 1999

4. Stein, F., Cutler, S.K. – Psychosocial Occupational Therapy, 2nd Edition.

Page 134: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

134

CONSILIERE �I ASISTEN�A SOCIAL� ÎN DOMENIUL ADIC�IILOR

Titular disciplin� Dr. Mieta Ha�egan, psihiatru, doctor în medicin�

I. Scopul disciplinei: Intelegerea reala de cate studenti a situatiei si nevoilor complexe ale persoanelor care sufera diverse forme de addictii II. Obiective La sfârsitul cursului, studentii trebuie s� demonstreze competen�e in: 1. Evaluarea dependentei speciale a diferitelor tipuri de clienti 2. Planificarea �i implementarea interventiilor in cazul persoanelor dependente 3. Dezvoltarea unei atitudini empatice, de acceptare si de toleranta fata de persoanele

dependente 4. Aplicarea profesionista a principiilor necesare in consilierea de catre asistentii sociali

a persoanelor dependente III. Planul tematic al cursului 1. Curs introductiv. Asistenta sociala a persoanelor dependente – intre reusita si esec.

Precizari terminologice (addictiile, dependenta de substante, toleranta, abuzul de substante, toxicitatea, substante psihoactive, intoxicatia, starea reziduala).

2. Clasificarea substantelor psihoactive si etiologia toxicomaniei. 3. Istoricul consumului de droguri si recunoasterea consumatorilor de droguri 4. Alcoolismul (criterii de dependenta, tipuri de alcoolism, etiologie). 5. Alcoolismul (comorbiditati, interactiunea alcoolicilor cu mediile familial, social si profesional, forme de alcoolopatie comportamentala). 6. Alcoolismul. Abordarile sociologica, psihanalitica si comportamentala. Preventiile (primara secundara si tertiara) 7. Euforicele. Utopiacee (Opiacee si alcaloizii din arbustul de coca) 8. Inebriantele 9. Halucinogenele (LSD, DMt, PCP, ketamina, marijuana) 10. Excitantele (amfetaminele, ecstasy, cofeina, IMAO, antidepresivele) 11. Sedativele, hipnoticele si anxioliticele 12. Steroizii anabolizanti si nicotina. Tabagismul. Comorbiditati. Particularit��i în

România. 13. Alte tipuri de dependenta (de sex, de televizor, de munca, de calculator) 14. Principii de consiliere in addictii. Criteriile echipei pluridisciplinare Planul tematic al seminarului 1. Etiologia adic�iei. Factori genetici, neurochimici, psihopatologici, sociali.

Vulnerabilitatea individuala si factorii contextuali 2. Comorbiditati in adictii. Abuzuri si prevederi legale. Alcoolismul – problema sociala.

Copilul provenit din familiile alcoolicilor 3. Echipa pluridisciplinara in cazul persoanelor dependente. Particularitati in Romania 4. Management de caz

Page 135: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

135

IV. Bibliografie 1. American Psichiatric Association, Diagnostic and Statistic Manual of Mental

Disorders, 4.th edition, (DSM IV), Wahington, DC, 1994. 2. Belis, V., Aspecte toxicologice, clinice si medico-legale in etilism, Editura Medicala,

Bucuresti, 1988. 3. Campbell, R., Copiii nostri si drogurile, Curtea Veche Publishing (traducere), Bucuresti, 2001 4. Frankl, E.V., Das Leiden am sinnlose Leben, 3. Auflage, Herder Verlag, Wien, 1993. 5. Gorun, S., Paradisuri artificiale – Toxicomaniile, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003. 6. Ioan, B.G., Consumul de droguri si toxicomania. Aspecte bio-psihosociale, medico-legale si legislative, Editura Junimea, Iasi, 2003. 7. Prelipceanu, D. (editor), Ghid de tratament in abuzul de substante psiho- active, editia a doua, Editura Infomedica, Bucuresti, 2002.

Page 136: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

136

VALORI ÎN ASISTEN�A SOCIAL� (ETICA PROFESIONAL�) Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel

I.Obiective: 17. Va în�elege conceptul de valoare, în general, în contextul eticii. 18. Va putea distinge diferite tipuri de valori. 19. Va putea opera cu conceptul de valoare în domeniul asisten�ei sociale. 20. Va în�elege �i va opera cu cele 10 valori ale asisten�ei sociale. 21. Se va familiariza cu modul în care sunt prezentate valorile în coduri etice. 22. Se va familiariza cu conceptul de bioetic�. 23. Se va familiariza cu problematica dreptului la avort ca valoare. 24. Se va familiariza cu problematica dreptului la eutanasie ca valoare. Se va familiariza cu problematica transplantului de organe ca valoare. II. Tematica:

Teme de curs: 43. Conceptul de valoare 44. Clasificarea valorilor 45. Valorile în domeniul asisten�ei sociale 46. Analiza valorii de a acorda importan�� primordial� individului 47. Schimbarea social� ca valoare în asisten�a social� 48. Justi�ia social� (bun�starea economic�, psihic� �i mental�) 49. Respectul �i aprecierea diferen�elor individuale 50. Dezvoltarea priceperilor clientului de a se ajuta singur 51. Transmiterea cuno�tin�elor �i valorilor altora 52. Priceperea asistentului social de a p�stra sentimentele �i valorile personale separat

de rela�iile profesionale 53. Respectul pentru confiden�ialitate – valoare de baz� în asisten�a social� 54. Capacitatea de a persista în depunerea de eforturi necesare în activitatea cu clien�ii

în pofida frustr�rii 55. Obliga�ia de a avea o comportare profesional� �i personal� la standarde ridicate 56. Codurile etice. Codul etic al N.A.S.W. 57. Principiile în asisten�a social� 58. Valori în domeniul bioeticii; implica�ia în asisten�a social� 59. Avortul ca valoare 60. Sterilizarea ca valoare 61. Experimentul asupra omului 62. Transplantul ca valoare bioetic� 63. Eutanasia ca valoare bioetic�

Teme de seminar:

Page 137: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

137

13. Ce valori despre oameni �i rela�iile lor unii cu al�ii le considera�i necesare ? Dezbatere pe baz� de eseuri

14. Valorile Dumneavoastr� sunt congruente sau incongruente cu valorile societ��ii ? Cum opta�i în situa�iile în care valorile Dumneavoastr� �i valorile societ��ii sunt diferite ? Dezbatere pe baz� de eseuri

15. De ce este necesar un cod etic în domeniul asisten�ei sociale ? Dezbatere pe baz� de eseuri

16. Exerci�ii privind confiden�ialitatea 17. Pro / contra avortului. Dezbatere 18. Dreptul la eutanasie. Dezbatere Seminar de încheiere III. Bibliografie: 9. * * * Encyclopedia of Social Work, 19th Edition. Suppliment Washington DC,

NASW Press, 1997, pp. 371 – 385 10. Prelici, V., Asisten�a social�: idee, demers, profesie, Timi�oara, Editura Mirton,

2001 11. Sgreccia, C., Tambone, V., Manual de bioetic�, Arhiepiscopia Romano –

Catolic� de Bucure�ti, 2001 12. Wells, C.C., Masch, M.K., Social Work Ethics Day to Day Guidelines For

Professional Practice, New York et London, Longman Inc., 1986 Wilson, S.J., Confidentiality in Social Work Issues and Principles, New York, The Free Press, A Division of Macmillan Publishing Co., Inc., 1978

Page 138: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

138

TERAPII PENTRU PERSOANELE TOXICO-DEPENDENTE

Titular disciplin�: Dr. Mieta Ha�egan, psihiatru, doctor în medicin�

I. Scopul disciplinei: în�elegerea formelor complexe de tratament a persoanelor dependente de substante II. Obiective: La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: 5. Folosirea cuno�tiin�elor teoretice si a deprinderilor practice de terapie a persoanelor

toxicodependente. Evaluarea avantajelor si dezavantajelor echipei interdisciplinare 6. Elaborarea unei interven�ii de asisten�� social� în managementul de caz al unei

persoane toxicodependente. 7. Implementarea metodelor de preven�ie a toxicodependen�ei

III. Plan tematic: Curs

1. Principii terapeutice in tratamentul toxicodependentei. Intrarea in programul de tratament. O prima evaluare multidisciplinara si un prim prognostic

2. Definitivarea unui program terapeutic pe termen lung sau scurt, in functie de caz 3. Farmacoterapia si ingrijirea continua necesare in alcoolism si tabagism.

Interventia de urgenta. 4. Farmacoterapia si ingrijirea continua in celelalte toxicodependente. Interventia de

urgenta. 5. Revaluarea completa bio-psiho-sociala a toxicodependentilor 6. Terapia cognitiv-comportamentala a toxicodependentilor (elaborarea unui sistem

de evaluare motivationala) 7. Terapia cognitiv-comportamentala a toxicodependentilor (ciclul fluctuatiilor in

timp si consecintele consecutive) 8. Posibilitatea monitorizarii uzului de substante pe parcursul tratamentului (indici

de recidiva) 9. Interviul motivational ca interviu terapeutic 10. Abordarea familiei persoanelor toxicodependente si terapia familial sistemica in

aceste cazuri 11. Includerea in grupuri suportive 12. Terapia toxicodependentilor in Romania: particularitati (intre ignoranta,

neimplicare si lipsa de experienta si posibilitati reale) 13. Rediscutarea principiilor generale de consiliere in addictii. Criteriile bunei

functionalitati ale echipei pluridisciplinare. Implicatii juridice 14. Reintegrarea sociala a toxicodependentilor

Page 139: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

139

Seminar 1. Tehnici de detectie precoce a toxicomanilor. Accesul si adresabilitatea la

serviciile de sanatate (modelul Minnesota, modelul BRENDA). 2. Detoxifierea. Constrangerea juridica. 3. Interventii psihologice si consilierea suportiva 4. Tratamentul de substitutie

5. Preventia tertiara (a recaderii) si evaluarea multidisciplinara. Principiul harm-reduction.

6. Implicatiile serviciilor de asistenta sociala in terapia toxicodependentilor 7. Management de caz 8. Eseu de sinteza. Revizuirea cunostintelor

IV Bibliografie 1. American Psychiatric Association, Diagnostic and Statistic Manual of Mental

Disorders, 4.th edition, (DSM IV), Wahington, DC, 1994. 2. Belis, V., Aspecte toxicologice, clinice si medico-legale in etilism, Editura Medicala, Bucuresti, 1988. 3. Campbell, R., Copiii nostri si drogurile, Curtea Veche Publishing (traducere), Bucuresti, 2001. 4. Frankl, E.V., Das Leiden am sinnlosen leben, 3. Auflage, Herder Verlag, Wien, 1993. 5. Gorun, S., Paradisuri artificiale – Toxicomaniile, Editura Viata Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2003. 6. Ioan, B.G., Consumul de droguri si toxicomania. Aspecte bio-psiho-sociale, medico-legale si legislative, Editura Junimea, Iasi, 2003. 7. Iovu, Mircea, Droguri legale, Monitorul oficial, Bucuresti, 2003. 8. Porot, A. et al., Toxicomaniile, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1999. 9. Prelipceanu, D. (editor), Ghid de tratament in abuzul de substante psiho-

active, editia a doua, Editura Infomedica, Bucuresti, 2002. 10. Prescott, C.A., et al., Genetic and enviromental contributions to alcohol

abuse and dependence in a population-based sample of male twins, American Journal Psychiatry, 1999.

Page 140: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

140

PEDAGOGIA SOCIAL�

Titular disciplina prof.univ. dr. Prelici Viorel I. 1. Obiective: La finalul cursului, studen�ii trebuie: - sã caracterizeze �i sã exprime în cuvinte proprii principalele no�iuni �i paradigme ale �tiin�elor educa�iei - sã exprime în cuvinte proprii o tematicã sau o problemã educativã - sã deosebeascã ac�iunea educa�ionalã de celelalte tipuri de ac�iuni educa�ionale socialã - sã poatã deosebi obiectivele educa�ionale de scopuri �i idealuri pedagogice �i sociale - sã poatã diferen�ia principiile, metodele, taxonomiile cognitive, afective, psihomotorii, tehnicile de evaluare etc. - sã poatã opera�ionaliza obiectivele educa�ionale - sã poatã aplica principii, metode - sã poatã interpreta o situa�ie educativã. 2. Planul tematic al cursului: - Teoriile educa�iei �i �tiin�ele pedagogice. - Educabilitatea - Sistemul de învã�ãmânt în România. - Con�inutul procesului de învã�ãmânt. - Obiectivele educa�ionale. - Principiile de învã�ãmânt. - Metodelele pedagogice. - Forme de organizare a procesului de învã�ãmânt. - Evaluarea activitã�ilor didactice. - Creativitatea �i stimularea ei în procesul de învã�ãmânt. - Clasa de elevi. - Factori educativi. - Orientarea �i selec�ia profeisonalã. - Profesorul. - Conducerea învã�ãmântului. Planul tematic al seminarului: - Teoria educa�iei �i �tiin�ele pedagogice. - Modele istorice de educa�ie. - Rolul ereditã�ii în formarea personalitã�ii. - Planuri �i programe de învãtãmânt. - Taxonomii în domeniul cognitiv. - Taxonomii în domeniul psihomotor �i afectiv. - Opera�ionalizarea obiectivelor. - Problematica accesibilitã�ii. - Metodele expozitive. - Metodele interogative. - Procedee de învã�are eficientã. - Învã�area prin descoperire.

Page 141: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

141

- Metode �i tehnici de evaluare. - Metode de stimulare a creativitã�ii. 3. Bibliografie: - Dictionar de pedagogie, Buc. E.D.P. 1979 - Pedagogie, Univ Ia�i,1982 - Sinteze de pedagogie contemporanã, Probleme fundamentale ale pedagogiei, Buc. E.D.P. 1982 - Ceghit -Metode de învã�ãmânt, Buc. E.D.P. 1980 - A. Comenius - Didactica Magna, Buc. E.D.P. 1970 - Planchard - Introducere în pedagogie, Buc. E.D.P. 1976 - I. Nicola - Pedagogie, Buc. E.D.P. 1992 - I. Radu- Teorie �i practicã în evaluarea eficien�ei învã�ãmântului, Buc. E.D.P. 1981 - V. Prelici - Pedagogie, Curs Universiatatea de Vest Timi�oara 1985 - E. Surdu - Prelegeri de pedagogie, Univ. Timi�oara, 1994

Page 142: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

142

CONSILIEREA SI ASISTEN�A SOCIAL� A PERSOANELOR CU BOLI CRONICE, BOLI TERMINALE �I HIV/SIDA

Titular disciplina: lect.dr. Venera Bucur

I. Scopul cursului Dobândirea de c�tre student a cuno�tin�elor teoretice neecsare identificarea si intelegerea rolului asistentului social in serviciile oferite persoanelor cu boli cronice, In�elegerea drepturilor muribundului, ingrijirea muribundului precum si politicile sociale existente II. Obiective La finalul cursului, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în: - evaluarea gradului de adaptare �i integrare social� a clientului - elaborarea unui plan individualizat de asistare - folosirea cuno�tin�elor teoretice �i a deprinderilor practice III. Tematica Bolile cronice. Consecin�e asupra integr�rii familiale �i sociale a clientului Metode specifice de asistare a pacientului cronic Asisten�a social� în spital Bolile terminale- definirea conceptuala. Asistenta sociala a familiei Ingrijirile paleative- prezentare dupa A. Henderson. Neoplaziile ca boli terminale Infectia cu HIV CA BOALA TERMNALA Asisten�a social� în neoplaziile copilului, malformatiile congenitale Ingrijirea muribundului, drepturile muribundului Asistenta sociala si nursingul muribundului in EUROPA �i România Politici sociale in bolile terminale IV. Bibliografie 7. Ciufescu, C., Ciufescu, E. HIV/SIDA-manual practic, Ed. Via�a medical�

româneasc�, 1995 8. C. Dumitrache, B. Ionescu, A. Ranetti, Endocrinologie, Ed. Na�ional, 1998 9. L. Gherasim, red., Medicin� intern�, vol. I �i II, Ed. Medical�, 1995 10. Gh. Mogo�, Mic� enciclopedia de boli interne, Ed. �tiin�ific� �i Enciclopedic�, 1986 11. Marin Gh. Voiculescu, Boli infec�ioase, vol. I, II, Bucure�ti, Ed. Medical�, 1989 12. Mechanic, D, edit. Handbook of Health, Health Care and Health Professions, Free

Press, New York, 1983

Page 143: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

143

REINTEGRARE SOCIAL� Titular disciplinã: lect. drd. Baciu Valentina Maria

I. Scopul: Oferirea bazei teoretice pentru realizarea planurilor individualizate de recuperare �i socializare. Dobândirea de c�tre studen�i a cuno�tin�elor necesare pentru asistarea clien�ilor în procesul de cre�tere a capacit��ii de adaptare �i integrare în mediul social. II. Obiective: La finalul semestrului al II-lea, studentul trebuie s� demonstreze competen�e în:

- evaluarea capacit��ii de adaptare �i a gradului de integrare social� a clientului s�u, - oferirea unor deprinderi de comportament prosocial

- oferirea bazei pentru cre�terea abilit��ilor sociale - elaborarea unor planuri individualizate în profilaxia ter�iar� III. Planul tematic al cursului:

1. Abilit��ile sociale, competen�a social� a persoanei 2. Evaluarea bio-psiho-social� 3. Evaluarea func�ion�rii �i a deprinderilor sociale 4. Metode de înv��are a abilit��ilor 5. Asertivitatea: caracteristici, tipologia comportamentului de afirmare social�,

înv��area asertivit��ii 6. Abordarea sistemic� a rela�iei client- familia �i lucrul cu familia 7. Metode de cre�tere a capacit��ii de adaptare �i eficien�ei personale. 8. Rela�iile integrative �i rolul lor în structurarea comportamentului uman 9. Influen�a mediului social asupra pacientului cronic neinstitu�ionalizat 10. Drepturile omului �i valorile în reintegrarea persoanelor cu boli cronice 11. Asisten�a persoanelor cu tulbur�ri psihice în afara institu�iei psihiatrice 12. Rolul asistentului social în timpul dezinstitu�ionaliz�rii/ transinstitu�ionaliz�rii 13. Problemática integr�rii minorit��ilor sexuale 14. Managementul de caz

Activitatea de seminar Se vor discuta principalele subiecte ale temelor. Studen�ii vor prezenta referate, con�inutul acestora va fi analizat cu participarea colegilor. IV. Bibliografie selectiv� 1. C. B�l�ceanu-Stolnici, Geriatrie practic�, Bucure�ti, Ed. Medical� Amaltea, 1998. 2. S. Bloch, P. Chodoff (editori), Etic� psihiatric�, Bucure�ti,Asocia�ia psihiatrilor liberi, 2000 3. W. R. Breakey (editor), Servicii integrate de s�n�tate mental�, Bucure�ti, Editura Funda�iei Pro, 2001.

Page 144: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

144

4. F. Lelord, C. Andre, Cum s� ne purt�m cu personalit��ile dificile, Bucure�ti, Ed. Trei, 1998. 5. Roberta G. Sands, Clinical social work practice in community mental health, New York, Macmillan Publishing Company, 1991. 6. Gh. Scripcaru, P. Boi�teanu , Psihiatrie medico-legal�, Ia�i, Ed.Polirom, 2002.

Page 145: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

145

ELABORARE PROIECT

Titular disciplina: conf.dr. Teodor Mircea Alexiu I.Obiective: - vor câ�tiga experientã în rezolvarea de probleme, ca metodã de intervenþie - identificarea problemei - dezvoltarea relaþiei cu clientul - motivarea clientului pentru a rezolva problema - începutul explorãrii familiei - explorarea strategiilor pentru rezolvarea problemei - selectarea strategiei - implementarea strategiei - evaluarea strategiei - revizuirea formelor de documentare pentru asisten�a socialã, istoria socialã, procesul de înregistrare - dezvoltarea abilitã�ilor specifice pentru cercetare necesare întocmirii lucrãrii de diplomã Tematic� 1.Discu�ii generale despre tematica, structura, obiectivele, bibliografia folosita; modalitatea de examinare. 2.Un alt mod de a gândi – cercetarea. Propunerea de cercetare. 3.Ce este un design de cercetare social�? Elementele unui design de cercetare social�. 4.Tipuri de designuri: experimental, longitudinal, sec�ional �i studiu de caz. 5.Problema de cercetare. Interoga�iile, ipotezele �i obiectivele cercet�rii. 6.Strategia de cercetare. 7.Tipuri de strategii: inductiv�, deductiv�, retroductiv�, abductiv�. 8.Concepte �i variabile. 9.Metode �i instrumente. 10.Surse de date. Tipuri �i forme de date. 11.Analiza �i interpretarea datelor. 12.Raportul de cercetare. 13.Exemple de cercet�ri. Bibliografie David de Vaus, Research Design in Social Research, 2001, Sage Publications, London Norman Blaikie, Designing Social Research, 2000, Polity Press, Cambridge Audrey Dunsmuir, Lynn Williams, How to do Social Research, 1999, Collins Educational, London Gary King, Robert Keohane, Sidney Verba, Fundamentele cercet�rii sociale, 2000,

Page 146: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

146

Editura Polirom, Ia�i Ion M�rginean, Proiectarea cercet�rii sociologice, 1999, Editura Polirom, Ia�i

Page 147: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

147

PRACTIC�

Obiective: Anul I:

O1 - sa ia contact cu setul de valori, cunostinte si deprinderi specifice profesiei de asistent social si sa le identifice la nivelul locului de practica. O2 - sa identifice atributele calitative necesare si specifice asistentului social profesionist si sa inteleaga importanta lor in munca cu clientii O3 - sa inteleaga modul in care se construieste relatia de asistenta sociala dintre asistent si sistemul client , precum si rolul asistentului social in agentia respectiva O4 - sa surprinda etapele unui proces de asistare si sa cunoasca metodele, tehnicile si instrumentele de lucru ale respectivei agentii. O5 - sa dezvolte abilitati de redactare a materialului de practica folosind limbajul de specialitate asimilat.

Anul II: O1 - sa inteleaga care este problematica specifica clientului, strategia si metodele prin care agentia raspunde nevoilor lui;

O2 - sa deprinda abilitati de evaluare a clientului “in situatie” si sa deprinda construirea unui plan specific de interventie;

O3 - sa participe la activitatile agentiei si sa initieze contacte cu clientii folosind metodele si tehnicile asimilate, sub indrumarea supervizorului de practica;

O4 - sa dezvolte abilitati de redactare a materialului de practica folosind limbajul de specialitate asimilat.

Anul III: O1 - sa exerseze contactarea initiala a clientilor, intervievarea si sa participe la etapele de strangere de date si construire a contractului cu clientii agentiei; O2 - sa elaboreze planuri de interventie personalizate si sa parcurga etapele unei interventii de asistenta sociala pentru cel putin doi clienti ai agentiei; O3 - sa construiasca si sa propuna grupul/ reteaua de suport pentru cele minim doua cazuri; O4 - sa realizeze analiza organizatiei si sa redacteze concluziile evaluarii sub forma unui eseu; O5 - sa identifice oportunitati privind ameliorarea activitatii respectivei agentii, imbogatirea ofertei de servicii in concordanta cu nevoile clientilor sau sa realizeze studii utile dezvoltarii strategice a agentiei pe care sa le prezinte coordonatorului de practica.

Page 148: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

148

II. Tematica: Dezvoltarea abilit��ilor avansate de rela�ionare cu diverse categorii de clien�i ai asisten�ei prin exersarea rolurilor de consilier, mediator de conflicte, educator social în func�ie de specificul organiza�iei sau institu�iei loc de practic�. Generalizarea �i integrarea abilit��ilor de rezolvare a problemelor în cadrul procesului de asisten�� social� la toate nivelele de organizare social�: individual, a cuplului marital, familial, de grup, organiza�ional sau institu�ional, comunitar �i societal: identificarea problemelor, colectarea datelor, stabilirea scopurilor, planificarea sarcinilor, selectarea �i implementarea interven�iilor sociale, monitorizarea �i evaluarea impactului interven�iei, terminarea adecvat� a rela�iei de ajutor. Formarea �i exersarea abilit��ilor politice: advocacy, lobby, ini�ierea de ac�iuni legislative, negociere, organizare, publicitate, demonstra�ii. Dezvoltarea abilit��ilor profesionale de: înregistrare a cazurilor în practica asisten�ei sociale, cercetare, managementul timpului �i munca în echip�. Proiectarea �i evaluarea eficacit��ii unor strategii alternative de interven�ie pentru solu�ionarea aceleia�i probleme sociale la trei nivele diferite de organizare social�. Evaluarea realiz�rii scopului interven�iei sociale, monitorizarea interven�iei, revizuirea �i reformularea planului de interven�ie atunci când este necesar. Dezvoltarea �i folosirea autocon�tientiz�rii de c�tre studentul practician. Utilizarea func�iilor manageriale, educative �i de sprijin ale superviz�rii de c�tre student pentru dezvoltarea personal� �i profesional� a acestuia. Bibliografie Compton, B.R. and Galaway B., (1999), Social Work Processes, 6 th Ed., Pacific Grove, California, Brooks Cole Publishing Company Gal D., (coordonator), (1997), Lucr�ri practice �i metode de asisten�� social�, Cluj-Napoca, Universitatea Babe�-Bolyai, Catedra de Asisten�� Social� Ivey, A.E., (1994), Intentional Interviewing and Counseling, Facilitating Client Development in a Multicultural Society, 3rd Ed., Pacific Grove, California, Brooks Cole Publishing Company Neam�u, N. (coordonator), Fabian, A., (2001), Metode �i tehnici de asisten�� social� a familiei, Ghid practic, Cluj-Napoca, Editura Word System Neam�u N. (coordonator), Ciornei C. (2001), Practica asisten�ei sociale: competen�e specifice, Cluj-Napoca, Editura Pro Vita. Evaluare Verificare pe parcurs �i examen. Criterii de evaluare: participarea activ� la practica direct�, de teren,- 50% din not�; prezentarea scris� a raportului final de practic� - 30%; participarea la analiza �i evaluarea practicii - 10%; examen oral - 10% din not�.

Page 149: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

149

LIMBA ENGLEZ�

Titular disciplina: conf. Dr. Cheveresan Constantin

I. Obiective: - sã sistematizeze �i sã consolideze cuno�tin�ele acumulate în liceu, aptitudini care se referã la ascultare, vorbire, citire, scriere. - men�inerea �i dezvoltarea capacitã�ii studen�ilor de a comunica, de a folosi limba englezã în situa�ii reale sau cât mai apropiate de realitate, asisten�a socialã desfã�urându-se �i cu participarea multor speciali�ti strãini în momentul de fa�ã �i în viitor. - considerând cã to�i ace�ti studen�i au nevoie de limba englezã pentru informare �i documentare din materiale originale, se pune accent pe crearea aptitudinilor de citire rapidã, rezumare, re�inerea detaliilor, transferare sistematizatoare a cuno�tin�elor prin fi�are, prelucrare de date în tabele etc. . II. Planul tematic al cursului: Anul I: - Sistemul fonetic englez. Recapitulare. - Folosirea timpurilor. Recapitulare. - Verbele neregulate. - Limbile pe care le vorbim. - Expresii idiomatice. - Oameni �i locuri. Modalitate, Explorând lumea. Compara�ia. - Moduri de via�ã. Vorbirea indirectã - Prioritã�i condi�ionale. - Minuni naturale în lume. Prezentul perfect. - Realizãri de seamã a mâinii omului. Anul II: - Studiul textelor de specialitate din bibliografia clasic� - Conversa�ia cu clientul. Generalit��i - Interviul cu clientul - Câ�tigarea existen�ei. Propozi�ii subordonate. - Alimente �i hranã. Transport. - Bani �i opera�iuni bancare. - Traduceri de texte de specialitate. - Cãlãtorii. III. Bibliografie: English for Today, vol 2, 3 ed. National Council of Teachers of English, USA, 1973. Bouchard, Donald L., Sound Reading, EDT, ICA: Washington DC, 1982. Curry, Dean (ed.), Mind Speaks to Mind. Selected American Essays for Advanced Students of English as a Foreign Language, USIA: Washington DC, 1988. Flower, John; Berman, Michael, Build Your Vocabulary, Language Teaching Publications: Hove, 1989.

Page 150: INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

150

French, Allen, Facets. Progressive Reading Series, Book 8, ELS, ICS, USIA: Washington DC, 1976. Cheveresan Constantin, Cheveresan Luminita, Care-giving. English for Social Workers Editura Universitatii de Vest, 2003;