17
1 Cuprins Cuprins __________________________________________________________________________1 Argument ________________________________________________________________________2 Capitolul I. Noţiuni generale _________________________________________________________3 I.1 Părţi componente __________________________________________________________________ 3 I.2 Importanţa suspensiilor _____________________________________________________________ 4 I.3 Clasificarea suspensiilor _____________________________________________________________ 5 I.4 Elementele elastice ale suspensiei _____________________________________________________ 6 I.4.1 Arcurile în foi____________________________________________________________________________ 6 I.4.2 Arcurile elicoidale ________________________________________________________________________ 7 I.4.3 Arcurile bare de torsiune___________________________________________________________________ 7 I.4.4 Elemente elastice pneumatice ______________________________________________________________ 8 Capitolul II. Modele constructive de suspensii __________________________________________9 II.1 Suspensii cu roţi dependente ________________________________________________________ 9 II.2 Suspensii cu roţi independente ______________________________________________________ 10 II.3 Suspensia cu elemente elastice pneumatice ___________________________________________ 11 Capitolul III. Procedee de service ____________________________________________________12 III.1 Verificare ţinuta de drum __________________________________________________________ 12 III.2 Verificare componente suspensie ___________________________________________________ 13 III.3 Verificare ansamblu jambă elastică __________________________________________________ 13 III.4 Service componente ______________________________________________________________ 13 Capitolul IV. Întreţinerea suspensiei _________________________________________________14 IV.1 Defectele în expoatare ale suspensiei ________________________________________________ 14 Capitolul V. Repararea suspensiei ___________________________________________________15 Bibliografie______________________________________________________________________17

Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

1

Cuprins

Cuprins __________________________________________________________________________ 1

Argument ________________________________________________________________________ 2

Capitolul I. Noţiuni generale_________________________________________________________ 3

I.1 Părţi componente __________________________________________________________________ 3

I.2 Importanţa suspensiilor _____________________________________________________________ 4

I.3 Clasificarea suspensiilor _____________________________________________________________ 5

I.4 Elementele elastice ale suspensiei _____________________________________________________ 6I.4.1 Arcurile în foi____________________________________________________________________________ 6I.4.2 Arcurile elicoidale ________________________________________________________________________ 7I.4.3 Arcurile bare de torsiune___________________________________________________________________ 7I.4.4 Elemente elastice pneumatice ______________________________________________________________ 8

Capitolul II. Modele constructive de suspensii __________________________________________ 9

II.1 Suspensii cu roţi dependente ________________________________________________________ 9

II.2 Suspensii cu roţi independente ______________________________________________________ 10

II.3 Suspensia cu elemente elastice pneumatice ___________________________________________ 11

Capitolul III. Procedee de service ____________________________________________________ 12

III.1 Verificare ţinuta de drum __________________________________________________________ 12

III.2 Verificare componente suspensie ___________________________________________________ 13

III.3 Verificare ansamblu jambă elastică __________________________________________________ 13

III.4 Service componente ______________________________________________________________ 13

Capitolul IV. Întreţinerea suspensiei _________________________________________________ 14

IV.1 Defectele în expoatare ale suspensiei ________________________________________________ 14

Capitolul V. Repararea suspensiei ___________________________________________________ 15

Bibliografie______________________________________________________________________ 17

Page 2: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

2

Argument

Tema aleasă se intitulează „ Întreţinerea,defectele şi remedierea acestora la suspensie”

deoarece este o parte componentă a mecanicii unui automobil şi am găsit de cuviinţă că merită o

abordare în detaliu.

Pentru a dezbate această temă cât mai în profunzime am studiat materiale de specialitate şi

am fost atent supravegheat şi îndrumat de profesorul coordonator de lucrare. Orele de laborator

practic şi cele de specialitate mi-au fost de un real ajutor.

Mecanicul auto este calificat să evalueze funcţional, calitativ şi cantitativ, starea părţilor

mecanice ale autovehiculelor. El execută operaţii de reglare, ajustare, instalare, întreţinere şi

reparare la sistemele, mecanismele şi instalaţiile autovehiculelor, utilizând aparate, utilaje şi

instrumente specifice. Este abilitat să conducă şi exploateze autovehicule înzestrate pentru depanare

la locurile solicitate de clienţi. Mecanicul auto îşi desfăşoară activitatea principală în unităţi

organizate ca service-uri auto, dupa standard.

Standardul de pregătire profesională s-a axat pe relaţia prestatorului de servicii cu clientul,

într-un domeniu deosebit de dinamic şi complex, în care sunt implicate valori materiale

semnificative.

Page 3: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

3

Capitolul I. Noţiuni generale

I.1 Părţi componente

Suspensia unui automobil cuprinde elemente elastice, dispozitive de ghidare, amortizare şi

stabilizatoare.

Elementele elastice servesc pentru micşorarea sarcinii dinamice rezultate la trecerea roţilor

peste neregularităţile drumului

Elementele de ghidare transmit componentele longitudinale şi transversale ale forţelor de

interacţiune, precum şi momentele acestor forţe, determinând cinemateca roţilor faţă de cadru sau

caroserie.

Elementele de amortizare împreună cu frecarea dintre foile arcurilor amortizează oscilaţiile

caroseriei şi ale roţilor.

Funcţiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi îndeplinite de unul şi acelaşi

element sau de elemente diferite.

În unele cazuri, suspensia automobilului mai conţine elemente suplimentare-stabilizatoare,

care au rolul de a reduce înclinările laterale ale autovehiculelor în viraje.

Suspensia automobilului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii principale:

caracteristică elastică, care să asigure un grad de confort satisfăcător;

construcţie simplă şi rezistentă;

amortizarea vibraţiilor caroseriei şi roţilor;

asigurarea cinematicii corecte a mecanismului de direcţie;

greutatea minimă;

să transmită forţele şi momentele reactive de la roţi la caroserie etc.

Page 4: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

4

I.2 Importanţa suspensiilor

Suspensia automobilului are rolul de a asigura confortabilitatea pasagerilor şi de a proteja

încărcătura şi organele componente împotriva şocurilor, trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare,

cauzate de neregularităţile drumului.

Suspensia automobilului realizează legătura elastică între cadru sau caroserie şi punţi, sau

direct cu roţile automobilului.

La deplasarea autovehiculelor pe drumuri cu suprafaţa neregulată, de obicei, viteza nu este

limitată de puterea motorului, ci de calitatea suspensiei.

Suspensia autovehiculelor realizează legătura elastică între caroserie şi punţile

autovehiculului sau direct cu roţile, şi are rolul de a proteja încărcătura şi organele componente

împotriva şocurilor, trepidaţiilor şi oscilaţiilor dăunătoare cauzate de neregularităţile drumului.

Suspensia autovehiculului cuprinde trei elemente principale: elementul elastic, elementul de

amortizare si elementul de ghidare.

Elementul elastic serveşte pentru micşorarea sarcinilor dinamice, rezultate în urma acţiunii

componentelor verticale ale forţei de interacţiune dintre roţi şi drum, asigurând prin aceasta

confortabilitatea necesară. În suspensia automobilului se introduc uneori elemente elastice

suplimentare, cum sunt stabilizatoarele, care au rolul de a micşora sau anihila înclinările laterale pe

timpul virajelor.

Elementul de amortizare, împreună cu frecarea din suspensie, creează forţele de rezistenţă

care amortizează vibraţiile caroseriei şi ale roţilor.

Elementul de ghidare asigură posibilitatea unor deformaţii elastice corespunzătoare

sarcinilor, determinând caracterul mişcării (cinematica) roţilor faţă de saşiul autovehiculului.

Funcţiile celor trei elemente principale ale suspensiei pot fi îndeplinite de unul şi acelaşi

element sau de elemente diferite. Astfel, la multe autovehicule echipate cu arcuri lamelare

longitudinale, acestea servesc nu numai ca element elastic, ci determină şi cinematica roţilor,

transmit toate tipurile de forţe şi contribuie la amortizarea vibraţiilor, datorită frecării dintre lamele

şi din articulaţii.

Cerinţele impuse suspensiei automobilului sunt următoarele:

să fie elastică şi să funcţioneze fără zgomot;

să aibă o construcţie simpla şi rezistenta;

să nu permită oscilaţia roţilor în plan orizontal;

să asigure o cinematică corectă a roţilor de direcţie şi o ţinută de drum corectă;

Page 5: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

5

să asigure transmiterea forţelor de tracţiune şi a forţelor de frânare de

la roti la caroserie, dacă această funcţie nu este îndeplinită de dispozitive

speciale;

să execute amortizarea vibraţiilor caroseriei şi a roţilor;

elementele suspensiei să aibă durabilitatea corespunzătoare;

să aibă greutatea minimă, ceea ce contribuie la micşorarea masei nesuspendate a

automobilului;

să aibă o caracteristică care asigură un comfort corespunzător , cu înclinări

transversale reduse fără lovituri în tampoanele limitatoare şi cu o stabilitate bună;

caracteristica amortizorului să corespundă cu cea cerută de comfortabilitate;

să asigure transmiterea forţelor orizontale şi a momentelor reactive de la roată la

caroserie;

să aibe o durabilitate elementele elastice , care fac parte din elementele cele mai

solicitate ale automobilului;

să aibe o greutate minimă .

I.3 Clasificarea suspensiilor

Clasificarea suspensiilor automobilelor se face după tipul punţii şi după caracteristica

elementelor elastice.

După tipul punţii, suspensiile se clasifică în suspensii cu roţi dependente şi suspensii cu roţi

independente.

Page 6: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

6

Suspensia cu roţi dependente se întâlneşte în cazul punţilor rigide (fig. IV.1., a), iar suspensia

cu roţi independente, în cazul punţilor articulate (fig. IV.1., b), la care fiecare roată este suspendată

direct de cadru sau caroserie.

După tipul caracteristicii elastice, suspensiile se clasifică în: suspensii cu caracteristica

elastică lineară şi suspensii cu caracteristica elastică neliniară.

Caracteristica elastică a unei suspensii reprezintă variaţia deformaţiei (săgeţii) f a elementului elastic

în funcţie de sarcina F care produce această săgeată (fig. IV.2).

I.4 Elementele elastice ale suspensiei

Elementele elastice ale suspensiei întâlnite la automobile sunt: arcurile în foi, arcurile

elicoidale, barele de torsiune şi elementele elastice pneumatice şi hidropneumatice.

I.4.1 Arcurile în foi

Elementele componente ale unui arc în foi sunt reprezentate în

figura IV.3. Foaia principală 1 a arcului are capetele îndoite în formă de

ochiuri în care se introduc bucşe din bronz sau inele din cauciuc, prin

intermediul cărora se fixează de partea suspendată a automobilului.

Celelalte foi 2, 3, 4 şi 5 se numesc foi secundare şi sunt strânse cu

bulonul central 7 de foaia principală. Bridele 5 nu dau posibilitatea

foilor de arc să se deplaseze lateral una faţă de alta. Se întâlnesc şi

arcuri cu două foi principale, la care ochiul primei foi principale este

dublat de a doua foaie principală.

Page 7: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

7

Prin a micşora tensiunile ce apar în foaia principală, foile arcului sunt executate cu raze de

curbură diferite, din ce în ce mai mici (springuite), iar la strângerea lor , cu butonul central, apare o

pretensionare a foii principale, care-şi va micşora raza de curbură.

Frecarea care ia naştere între foile arcului contribuie la amortizarea oscilaţiilor

automobilului.

Frecarea între foi fiind mare, arcul este prea rigid şi pentru a i se mării elasticitatea la

montare, foile sunt unse cu unsoare consistentă grafitată. Prinderea arcului de cadru se poate face în

mai multe feluri. Arcurile pot fi dispuse longitudinal sau transversal pe cadru.

Un avantaj al suspensiei cu arcuri în foi îl constituie faptul că, pe lângă forţele verticale,

poate prelua şi forţele orizontale.

I.4.2 Arcurile elicoidale

Arcurile elicoidale se execută din bare de oţel înfăşurate după o elice. La acest tip de arcuri,

nu apare frecarea, ca urmare, suspensia cu astfel de arcuri necesită folosirea unor amortizoare mai

puternice. De asemenea, aceste arcuri preiau numai sarcini ce lucrează în lungul axei lor şi din

această cauză la o suspensie cu astfel de arcuri se prevăd dispozitive de ghidare. Arcul elicoidal este

de circa 2,5 ori mai uşor şi mai puţin voluminos decât arcul în foi. Aceste arcuri se utilizează, în

special, la suspensiile independente.

I.4.3 Arcurile bare de torsiune

Page 8: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

8

Suspensiile ce folosesc ca element elastic, bare de torsiune au început să se utilizeze la un

număr din ce în ce mai mare de autoturisme şi la unele autobuze.

Arcul bară de torsiune este format dintr-o bară de secţiune circulară sau dreptunghiulară; mai multe

bare de secţiune circulară; din lamele suprapuse.

Barele de torsiune 1 (fig. IV.5) sunt fixate cu un capăt de braţele 2 şi 3, iar cu celălalt de

caroserie. Ele sunt dispuse transversal, dar pot fi dispuse şi longitudinal.

Avantajele barelor de torsiune sunt: consum redus de metal şi posibilitatea de reglare a poziţiei

suspensie.

Un dezavantaj al suspensiei cu bare de torsiune în constituie faptul că prezintă condiţii

tehnologice mai grele pentru fabricaţie.

I.4.4 Elemente elastice pneumatice

La suspensia pneumatică, arcurile metalice sunt înlocuite cu elemente elastice pneumatice.

Suspensia cu elemente elastice pneumatice prezintă următoarele avantaje:

- caracteristica parabolică faţă de caracteristica liniară a arcurilor metalice, ceea ce permite să se

micşoreze spaţiul destinat pentru jocul suspensiei şi deci să existe posibilitatea coborârii centrului de

masă;

- permite reglarea automată a nivelului caroseriei faţă de sol, în funcţie de sarcină şi starea drumului.

În figura IV.6, a se reprezintă elementul elastic pneumatic sub formă de burduf. El se

compune dintr-o ţesătură de nailon cauciucată 2, având între fiecare etaj câte un inel de oţel 3, care

limitează deformările radiale. La capete, elementul elastic este prevăzut cu armăturile 1 şi 4, prin

intermediul cărora se fixează pe partea suspendată, respectiv nesuspendată a automobilului.

Un alt tip de element elastic pneumatic este elementul tip diafragmă (fig. IV.6, b şi c) sau cu

burduf cu un singur etaj utilizat la autobuzele Roman. El se compune, în principiu, dintr-un cilindru

Page 9: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

9

4, legat de partea suspendată şi dintr-o armătură (piston) 1, legată de partea nesuspendată. Aceste

părţi sunt unite printr-o membrană sau diafragmă 2, care se înfăşoară sau desfăşoară pe armătură în

funcţie de poziţia relativă a cilindrului faţă de armătură.

Spre deosebire de arcurile în foi, elementul elastic pneumatic prezentat nu poate prelua decât

forţele verticale.

Capitolul II. Modele constructive de suspensii

II.1 Suspensii cu roţi dependente

În majoritatea cazurilor, suspensia automobilelor cu puntea rigidă foloseşte arcurile în foi

dispuse longitudinal, datorită construcţiei simple.

Suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal. În figura IV.10. se reprezintă

suspensia din spate a unui autoturism cu arcuri în foi dispuse longitudinal. Arcul în foi 6 este dispus

longitudinal faţă de cadru. Partea din faşă a arcului este în legătură cu cadrul prin intermediul unui

bolţ de articulaţie, iar partea din spate prin intermediul cercelului 12. Pentru limitarea cursei arcului

este prevăzut tamponul de cauciuc 15.

Un capăt al arcului este fixat printr-un bolţ de articulaţie (pentru a transmite forţele de

tracţiune şi frânare la cadru), iar celălalt prin intermediul cercelului 12 care permite arcului să

se deformeze sub acţiunea sarcinii (prin încovoierea arcului distanţa dintre centrele ochiurilor se

modifică).

Amortizarea oscilaţiei este asigurată de amortizoarele hidraulice telescopice 8 cu dublu efect.

Page 10: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

10

Suspensia cu arcuri în foi semieliptice dispuse longitudinal cu caracteristică neliniară.

Suspensia cu arcuri în foi cu caracteristică neliniară se utilizează mai ales la puntea din spate a

autocamioanelor. O suspensie corespunzătoare pentru cazul când autocamionul este încărcat va fi

prea rigidă pentru autocamionul gol. Pentru a realiza o suspensie care să corespundă în ambele

cazuri, se foloseşte suspensia cu arc suplimentar.

În figura IV.11 se reprezintă suspensia din spate cu arc suplimentar utilizată la

autocamioane. Ea se compune din arcul principal 3 ce lucrează la sarcini mici şi mijlocii. La sarcini

mari, începe să lucreze şi arcul secundar 2, care se sprijină pe suporturile 1 ale cadrului.

Suspensia dependentă cu arcuri elicoidale. În figura IV.12 se reprezintă suspensia dependentă cu

arcuri elicoidale a punţii din spate a unui autoturism. Datorită faptului că arcurile elicoidale preiau

numai sarcini verticale, puntea este prevăzută cu braţele 1 şi 5 pentru preluarea forţelor orizontale.

II.2 Suspensii cu roţi independente

Datorită avantajelor pe care le prezintă, suspensia cu roţi independente este foarte răspândită.

Page 11: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

11

Ea predomină la roţile din faţă, însă, în ultimul timp, s-a răspândit la toate roţile

autoturismelor.

În figura IV.13 este reprezentată suspensia cu roţi independente. Braţele oscilante 2 şi 8 sunt

articulate la un capăt de punte, iar cu celălalt de pivotul

roţii. Amortizorul hidraulic telescopic 5, cu dublu efect,

este montat în interiorul arcului 6. Suportul de cauciuc 7

limitează comprimarea arcului.

În figura IV.14 este reprezentată suspensia tip Mc Pherson,

la care elementul elastic 1 este amplasat concentric cu

amortizorul telescopic 2. Acestea împreună înlocuiesc

braţul superior al suspensiei. Tot pe corpul amortizorului se

fixează şi fuzeta 3. Forţele verticale sunt preluate de arcul

elicoidal, iar forţele de tracţiune sau frânare se transmit la

cadru prin tirantul de legătură 4, articulat de braţul inferior

5.

II.3 Suspensia cu elemente elastice pneumatice

Corectorul este legat prin ţeava a de rezervorul de aer comprimat, prin ţeavă de elementele

elastice pneumatice iar prin ţeava c comunică cu atmosfera.

La o creştere a sarcinii autobuzului, distanţa dintre partea suspendată şi nesuspendată se

micşorează, iar tija va roti pârghia, în sensul acelor de ceasornic, iar aceasta prin intermediul

excentricului, va ridica pistonul, care deschide supapa de admisie a aerului. Din rezervorul, aerul

Page 12: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

12

intră prin ţeava de legătură a, supapa, ţeava, în elementele elastice pneumatice. În această

situaţie,partea suspendată e va ridica până când supapa se închide (pârghia ocupă poziţia 0).

La scăderea sarcinii, partea suspendată de ridică şi tija va roti pârghia în sens invers acelor

de ceasornic, care, prin intermediul excentricului, deplasează pistonul în jos, deschizând supapa. În

felul acesta, o parte din aerul comprimat va ieşi din elementele elastice, prin ţeava, supapa, orificiul

din interiorul pistonului, garnitura cu pâslă, orificiul, în atmosferă, până când masa suspendată

revine în poziţia de echilibru.

Rezultă, deci, că acest corector de poziţie intervine de fiecare dată când distanţa dintre partea

suspendată şi nesuspendată variază. Tija, cu lungimea reglabilă, serveşte la reglarea iniţială a

suspensiei, când elementele elastice pneumatice trebuie să aibă distanţa între partea suspendată şi

cea nesuspendată. Corectorul este prevăzut şi cu supapa de suprapresiune.

Capitolul III. Procedee de service

III.1 Verificare ţinuta de drum

Procedura de verificare a ţinutei de drum la suspensie este urmãtoarea:

Se inspecteazã:

1) Cu ajutorul altui tehnician se trage în sus de bara de protecţie din faţã şi se ridicã vehiculul cât de

mult este posibil. Se lasã încet bara de protecţie şi se lasã vehiculul sã ajungã la înãlţimea normalã

de funcţionare

Se mãsoarã:

-Distanţa de la podea la centrul barei de protecţie.

2) Se apasã pe bara de protecţie, se elibereazã uşor, lãsând vehiculul la înãlţimea normalã de

funcţionare.

Se mãsoarã:

-Distanţa de la podea la centrul barei de protecţie.

Diferenţa între cele douã mãsurãtori trebuie sã fie mai micã de 12,7 mm. Dacã diferenţa depãşeşte

aceastã limitã, examinaţi defectele sau uzura la braţele inferioare, amortizoare şi rotule.

Page 13: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

13

III.2 Verificare componente suspensie

Componentele suspensiei care sunt îndoite, uzate sau distruse trebuie înlocuite cu piese noi.

Nu încercaţi sã recuperaţi, sã încãrcaţi sau sã îndreptaţi vreo piesã.

III.3 Verificare ansamblu jambă elastică

Rotulele trebuie înlocuite dacã se observã slãbirea articulaţiei sau tãierea burdufului.

Se inspecteazã:

1) Rotula:

a. Se ridicã partea din faţã a vehiculului permiţând suspensiei faţã sã atârne liber.

b. Se apucã roata de sus şi de jos, se mişcã deplasând-o du-te-vino din interior spre exterior.

c. Se determinã dacã existã vreo mişcare orizontalã a suportului jambei faţã de braţul inferior. Dacã

capul rotulei este desfãcut din suportul jambei sau se observã o tocire, sau când capul rotulei poate fi

mişcat în soclul sãu folosind presiunea degetelor, se schimbã rotula.

2) De asemenea, când se examineazã rotula, trebuie verificatã înţepenirea capului rotulei în lãcaşul

din jambã. Aceasta se poate face zgâlţâind roata şi sesizând mişcarea capului sau a piuliţei crenelate

faţã de lãcaşul din jambã.

O altã metodã de examinare a uzurii este verificarea cuplului de strângere al piuliţei

crenelate - o piuliţã slãbitã poate indica un cap uzat sau un început de fisurã la lãcaşul din pivot.

Pivoţii şi rotulele uzate sau distruse trebuie înlocuite.

III.4 Service componente

Când sunt înlocuite articolele de mai jos, va trebuie verificatã poziţionarea nominalã la:

-Rotulã inferioarã

-Braţ inferior

-Suport jambã

Page 14: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

14

Capitolul IV. Întreţinerea suspensiei

Întreţinerea suspensiei cu arcuri metalice constă din:

verificarea vizuală a stării tehnice a arcurilor;

strângerea bridelor şi articulaţiilor arcurilor;

controlul fixării amortizorului;

controlul etanşeităţii amortizoarelor;

lucrări de degresare (bolţurile, cerceii, săniile arcurilor, plăcile de alunecare).

Întreţinerea elementelor elastice pneumatice constă în controlul zilnic al etanşeităţii şi al

poziţiei elementului la locul de montare.

Diferenţa maximă admisă pentru presiunea din diferite elemente elastice pneumatice este de

0,2 bar.

Anual, elementele elastice pneumatice trebuie demontate pentru îndepărtarea apei şi a

impurităţilor depuse pe fundul pistonului. Se recomandă ca această operaţie să se efectueze după

trecerea sezonului friguros.

Autobuzele prevăzute cu elemente elastice pneumatice necesită reglarea nivelului caroseriei

faţă de sol. Poziţia corectă a caroseriei faţă de sol este dată de corectoarele de nivel ale suspensiei.

IV.1 Defectele în expoatare ale suspensiei

Ruperea foii principale de arc. Cauzele care duc la ruperea foii principale de arc sunt:

oboseala materialului, încărcătura neuniform repartizată, şocuri produse de denivelările căii,

demarării sau frânării bruşte. Defecţiunea se poate produce atât la arcurile din faţă, cât şi la cele din

spate, în apropierea achiului de arc sau în dreptul orificiului bulonului central de strângere.

La ruperea foii principale de arc, automobilul se înclină în partea în care s-a produs

defecţiunea. Conducerea automobilului devine mai grea întrucât caroseria poate freca pe suprafaţa

anvelopei. Remedierea se poate face numai la un atelier de reparaţii. Pe parcurs se fac remedierii

provizorii prin sprijinirea capătului rupt în locaşul suportului arcului şi legarea punţii din faţă de

traversa cadrului astfel, încât acesta să nu se deplaseze faţă de cadru.

Page 15: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

15

Ruperea foilor secundare de arc. În afara a cauzelor enumerate la ruperea foilor principale,

defecţiunea poate avea loc şi datorită următorilor factorii: neînlocuirea foii principale defecte,

slăbirea bridelor de arc, întreţinerea necorespunzătoare.

Remedierea se efectuează numai în atelierul de reparaţii.

Ruperea bulonului central de arc. Această defecţiune se datorează exploatării

automobilului cu bridele de arc nestrânse.

Înlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii.

Uzarea sau ruperea filetului bridelor sau bulonului de arc. Defecţiunea apare datorită

următoarelor cauze: ruperea foilor secundare de arc, slăbirea bridelor, ruperea foii principale de arc.

Înlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii.

Ruperea sau slăbirea arcului elicoidal. Cauzele care produc defecţiunea sunt similare cu

cele de la ruperea foilor de arc.

Înlăturarea definitivă a defecţiunii se face la atelierul de reparaţii prin schimbarea arcului. Pe

parcurs se poate introduce o şaibă metalică între părţile rupte ale arcului şi legarea acestora.

Defectarea amortizoarelor. Cele mai frecvente defecţiuni ale amortizoarelor se referă la:

scurgerea lichidului, înfundare canalelor de legătură, deteriorarea supapelor sau a arcurilor acestora.

Înlăturarea defectului se face la atelierul de reparaţii până la care automobilul se va deplasa

cu o viteză corelată cu denivelările drumului.

Suspensia vibrează sau face zgomot datorită următoarelor principale cauze: montarea

necorespunzătoare a amortizoarelor; deformarea cadrului; funcţionarea necorespunzătoare a

amortizoarelor; slăbirea suportului amortizorului; uzura cerceilor, bulonului central, bridelor. În

parcurs se realizează strângerile, iar la atelierul de reparaţii se înlocuiesc amortizoarele defecte,

bridele deteriorate etc.

Capitolul V. Repararea suspensiei

Arcul în foi poate reprezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

modificarea caracteristicii elastice se verifică cu ajutorul unui dispozitiv de controlat arcuri

lamelare. Arcul se recondiţionează prin reşpringuirea foilor, urmată de tratamentul termic

corespunzător;

foaia principală sau altă foaie din componenţa arcului ruptă sau fisurată se înlocuieşte;

bulonul central rupt sau cu filetul deteriorat se înlocuieşte;

Page 16: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

16

bucşa arcului uzată se înlocuieşte cu alta nouă.

Cercelul arcului poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

bucşa uzată se înlocuieşte cu una nouă alezată la dimensiunea nominală;

alezajul pentru bolţul arcului uzat se recondiţionează prin încărcarea cu

sudură, urmată de frezare şi găurire la cota nominală;

suportul bucşei uzat în lungime se recondiţionează prin frezare şi utilizarea

şaibelor compensatoare la montare;

suprafaţa laterală interioară a furcii cercelului deteriorată se recondiţionează

prin: frezare şi utilizarea şaibelor compensatoare la montare; dacă uzura

depăşeşte o anumită limită, suprafaţa uzată se va încărca cu sudură, urmată de

frezare la cota nominală;

orificiul pentru şurubul de strângere uzat se recondiţionează prin majorarea

găurii, utilizându-se la montaj un şurub majorat;

lăţimea tăieturii elastice micşorată se recondiţionează prin frezarea

deschizăturii la dimensiunea iniţială şi refacerea circularităţii alezajului.

Bolţul de arc poate prezenta următoarele defecte care se înlătură după cum urmează:

-suprafaţa de lucru uzată se recondiţionează prin cromare dură şi rectificare la cota nominală;

-filetul pentru suportul gresorului deteriorat se recondiţionează prin încărcare cu sudură, găurire şi

refiletare la dimensiunea iniţială.

Page 17: Intretinerea, Defectele Si Remedierea Acestora La Suspensie

17

Bibliografie

Poenaru M., Dinescu, N. – Exploatarea autovehiculelor, Manual pentru licee, anii IV-V şi

şcoli de maiştri

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

Dan Ignat - Exploatarea automobilelor

Editura Tehnică, Bucureşti

Frăţilă Gh., Popa M.V. - Automobile şofer mecanic auto – manual pentru şcolile

profesionale

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti – 1993

Andreiescu, C. S.A. – Tehnici şi echipamente pentru diagnosticarea autovehiculelor.

Îndrumar de aplicaţii practice

Editura Universităţii „Politehnica”, Bucureşti, 1997

Frăţilă, Gh. – Automobile – cunoaşterea, întreţinerea şi repararea automobilelor

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995