Interviu Andreia Stanciu director ACCA România, Bulgaria ... · Manualul de Reglementări Internaionale de Control al Calităii, Audit, Revizuire, Alte Misiuni de Asigurare și Servicii

Anul VI, Nr. 1( 1)/20 72 1

Câteva consideraţii despre

munca auditorilor interni

Managementul integrat

al riscului

Analiza bazei legale

a programelor

de cercetare finanţate

de Uniunea Europeană

pentru perioada 2007-2020

din perspectiva auditului

Facilită i fiscale pentruţ

activită ile de cercetare iţ ş

dezvoltare

Modificările fiscale actuale

şi impactul asupra

comportamentului

profesionistului contabil

i ţdei, sugestii, experien e

Andreia Stanciu,director ACCA România,

,Bulgaria Republica Moldova

Interviu

Cea mai nouă edi�ie aStandardelor

Interna�ionalede Audit

Sub egida Camerei Auditorilor Financi-ari din România și în urma acordului detraducere semnat cu Federa�ia Interna-

din�ională a Contabililor, începând lunafebruarie este disponibil în limba românăManualul de Reglementări Interna-�ionale de Control al Calită�ii, Au-dit, Revizuire, Alte Servicii de Asi-

.gurare și Servicii Conexe

Lucrarea, editată în 3 Volume, reunește:

� Standardele Interna�ionale de Audit (ISA);

� Standardul Interna�ional privind Controlul Calită�ii (ISQC);

� Nota Interna�ională privind Practica de Audit (IAPN);

� Standardele Interna�ionale privind Misiunile de Asigurare (ISAE);

� Standardele Interna�ionale privind Misiunile de Revizuire (ISRE);

� Standardele Interna�ionale privind Serviciile Conexe (ISRS), și

� Cadrul pentru calitatea auditului.

Manualul de Reglementări Interna�ionale de Control al Calită�ii, Audit, Revizuire, Alte

Misiuni de Asigurare și Servicii Conexe – Edi�ia 2015, include standardele interna�ionale de

audit care s-au revizuit sau care au fost nou emise fa�ă de edi�ia precedentă tradusă de CAFR, și care

produc efecte pentru audituri ale situa�iilor financiare pentru exerci�ii financiare care se încheie după 15

decembrie 2016, astfel:

� ISA 700 (Revizuit), Formarea unei opinii și raportarea cu privire la situa�iile financiare;

� Noul ISA 701, Comunicarea aspectelor cheie ale auditului în raportul auditorului independent;

� ISA 705 (Revizuit), Modificări ale opiniei raportului auditorului independent;

� ISA 706 (Revizuit), Paragrafele de eviden�iere ale unor aspecte și paragrafele privind alte

aspecte din raportul auditorului independent;

� ISA 720 (Revizuit), Responsabilită�ile auditorului cu privire la alte informa�ii din documentele

care con�in situa�ii financiare auditate;

� ISA 570 (Revizuit), Principiul continuită�ii activită�ii;

� ISA 260 (Revizuit), Comunicarea cu persoanele responsabile cu guvernan�a;

� ISA 800 (Revizuit), Considerente speciale – auditul situa�iilor financiare întocmite în confor-

mitate cu cadrele de raportare cu scop special;

� ISA 805 (Revizuit), Considerente speciale – audituri ale situa�iilor financiare individuale și alte

elemente specifice, ale conturilor sau aspectelor unei situa�ii financiare;

� ISA 810 (Revizuit), Misiuni de raportare cu privire la situa�iile financiare sintetizate;

� Amendamente de conformitate la alte ISA-uri (200, 210, 220, 230, 240, 300, 315, 320, 330, 450,

500, 510, 540, 560, 580, 600, 710).

Cele 3 volume al Manualului pot fi achizi�ionate de la sediul CAFR din București și de la reprezentan�ele

noastre din Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara sau pot fi comandate prin e-mail la adresa

[email protected], ori la numărul de fax: +4031.433.59.40.

Manualul este disponibil în format tipărit la pre�ul de (3 volume), precum și în format electronic135 lei

(stick USB) la pre�ul de .75 lei

Semnal editorial

interviu

Avantajele de a fi membru într-o asociaţie internaţională şi în unalocală – recunoaşterea

calificării şi dreptul de practică sunt esenţialepentru orice profesionist

Andreia STANCIU, director ACCA România –

Bulgaria – Republica Moldova

Idei, sugestii, experienţe

Câteva consideraţii despre munca auditorilor interniA few considerations regarding the work of the internal auditorsIonela-Corina CHERSAN,Universitatea „Alexandru IoanCuza”, Iași

Considerații privind managementul integrat al risculuiConsiderations on integratedrisk managementEmilia VASILE, Ion CROITORU,Universitatea „Athenaeum”,Bucureşti

Analiza bazei legale a programelor de cercetare finanţate deUniunea Europeană pentru perioada 2007-2020 din perspectiva audituluiAnalysis of the legal basis ofresearch programmes fundedby the European Union between 2007-2020 from an audit perspectiveAlexandru BOCEAN, AgențiaExecutivă a Consiliului Europeande Cercetare, Bruxelles, Belgia

Facilități fiscale pentruactivitățile de cercetare și dezvoltareTax incentives for researchand development activitiesSimona STĂNCULESCU,Academia de Studii Economice,București

Anul VI, Nr. 1 (21)/2017

SUMAR

3

15

23

7 39

46Modificările fiscale actuale şi impactul asupra comportamentului profesionistului contabilThe current tax changes and their impact on the accountant's behaviorFlavius-Andrei GUINEA, Academia de Studii Economice, Bucureşti

© CAFRToate drepturile asupra acestei ediţii aparţin Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR).

Reproducerea, fie şi parţială şi pe orice suport, este interzisă fără acordul prealabil al CAFR, fiind supusă prevederilor legii drepturilor de autor.

ACCA România, Bulgariași Republica Moldova aîmplinit de curând zeceani. Cum ați putea descrie, pe scurt, această perioadă?

Da, într-adevăr, în 2016 s-auîmplinit 10 ani de când ACCA,cea mai mare asociațieinternațională în domeniul finan-ciar-contabil, și-a înființat unbirou regional la București, res-ponsabil pentru România,Bulgaria și Republica Moldova.Biroul face parte acum dintr-orețea de aproximativ 100 de

birouri și centre ACCA dinîntreaga lume.

A fost o perioadă în care schim-bările aduse de tehnologie auînceput să se vadă din ce în cemai pregnant și în educație și încare contextul economic și demo-grafic mondial a influențat foartemult tendințele din dezvoltareapersonală.

Cum am abordat fiecare dintreaceste provocări? Schimbărileaduse de tehnologie au însemnatcă ACCA a introdus exameneexclusiv pe calculator, a dezvoltato platformă proprie de cursuri

online pentru primul modul alcalificării și, nu în ultimul rând,și-a îmbunătățit procesele inter-ne și de deservire a clienților.Contextul economic instabil ne-adeterminat să lucrăm și maistrâns cu partenerii noștri, pen-tru a vedea exact ce își doresc dela o calificare internațională și, înurma acestor discuții, am lansatde curând o nouă versiune a cali-ficării ACCA – „ACCAQualification the Future”.Schimbările care se manifestă înașteptările tinerilor ne-au făcutsă ne orientăm și spre calificărimodulare, scurte, ale căror exa-

3Anul 6 - 1/2017

interviu

„Avantajele de a fi membru într-oasociaţie internaţională şi în unalocală – recunoaşterea calificării şi dreptul de practică sunt esenţialepentru orice profesionist”

Andreia Stanciu, director ACCA România– Bulgaria – Republica

Moldova

mene pot fi susținute de maimulte ori pe an, pentru a neadapta nevoii de flexibilitate anoii generații.

Acești ani au însemnat, de ase-menea, creșterea și întărirea uneicomunități foarte frumoase demembri și studenți ACCA care,doar în România, sunt în acestmoment peste 5000.

Nu în ultimul rând, în 10 ani amavut șansa de a cunoaște mulțioameni deosebiți printre colabo-ratorii, partenerii și angajațiiACCA și mă bucur că în conti-nuare sunt alături de noi și căacest grup de oameni deosebițieste în continuă creștere.

Care sunt principaleleactivități ale reprezen -tanței ACCA în București?Ce putem rezolva maiușor apelând direct la unangajat ACCA România,Bulgaria și RepublicaMoldova decât să ne adre-săm online sediului cen-tral?

Suntem de cele mai multe ori pri-mul punct de contact pentru per-soane care doresc să se dezvoltepersonal și profesional folosindcea mai cerută calificareinternațională în domeniul finan-ciar-contabil. Încercăm să facemacest lucru pro-activ, venind noiînspre potențialii studenți șiexplicând că nu este nevoie săpărăsești România pentru aobține o calificare internaționalăde cea mai înaltă calitate.

De asemenea, suntem în legăturăconstantă cu membrii noștri dinregiunea Europei de Sud-Estpentru a le oferi informații inte-resante și relevante pentru carie-ra lor, dar și pentru a le propunecolaborări care au drept scopcreșterea vizibilității ACCA în

regiune – lucru care îi ajută atâtpe membrii, pe potențialii stu -denți, cât și pe partenerii noștri.

Pentru a răspunde celei de-adoua părți a întrebării, în gene-ral, doar discuțiile despre situațiispecifice regiunii ar trebui adre-sate nouă, biroului Europa deSud-Est. În rest, orice întrebareeste rezolvată de biroul centraldin Marea Britanie (acolo avem,de exemplu, Customer servicecare lucrează non-stop).

Cum putem să profitămmai mult de faptul căreprezentanța acestor treițări este în România?

Creăm foarte multe oportunitățide networking pentruprofesioniști, având cel puțin uneveniment pe lună. Aș îndemnaprofesioniștii din domeniulfinanciar-contabil și de audit săiasă cât mai mult din birou și săcunoască alți colegi. Bineînțeles,aceste evenimente sunt recunos-cute și ca dezvoltare profesională

de ACCA și de asociațiilenaționale partenere, deci avanta-jele sunt multiple.

De asemenea, prin biroul localACCA am avut onoarea de a lualegătura direct cu reprezentanțiiunor asociații și instituțiinaționale prestigioase dinRomânia și am putut încheiaacorduri de colaborare sau amorganizat varii proiecte care aufost reciproc avantajoase pentrumembrii noștri și ai acestora.Una dintre aceste colaborări decare suntem foarte mândri este șicea cu Camera AuditorilorFinanciari din România, a căreiprezență constantă în toți aceștiani ca partener al ACCA a însem-nat că am putut adapta, rafina șiîmbunătăți de la an la an proiec-tele noastre comune pentru a fimai aproape de cerințele și obiec-tivele membrilor noștri.

Ce presupune acordul decolaborare/parteneriatdintre ACCA și Camera

interviu

4

Auditorilor Financiari dinRomânia? Cu ce mă ajutăfaptul că sunt membruCAFR dacă vreau să devinmembru ACCA? Darinvers? Dacă sunt și mem-bru ACCA și CAFR pot săîmi îndeplinesc obligațiilefață de cele două organis-me mai ușor/în acelașitimp?

De fapt, CAFR și ACCA au maimulte acorduri încheiate, toatefiind gândite pentru a veni însprijinul membrilor comuni.Există un acord de recunoașterereciprocă, unul de recunoaștere aactivităților de dezvoltare profe-sională continuă și unul, cel mairecent, care oferă condiții finan-ciare avantajoase membrilorCAFR (și CECCAR) care dorescsă obțină și calificarea ACCA.Textele acordurilor sunt publica-te pe site-ul CAFR, dar, vorbinddespre îndeplinirea obligațiilorcătre ambele organisme mai ușor– am lucrat cu CAFR pentru a

găsi multe puncte comune înraportare și pentru a facilita câtmai mult procedurile administra-tive astfel încăt membrii noștricomuni nu sunt dezavantajațipentru că au calitatea de membruîn două asociații. Vorbind despreavantajele de a fi membru într-oasociație internațională și în unalocală, cred că sunt evidente –recunoașterea calificării și drep-tul de practică sunt esențialepentru orice profesionist.

În ce activități văimplicați alături de orga-nismele profesionale și deuniversitățile din țară?

Încercăm, în primul rând, săascultăm dorințele partenerilornoștri, apoi să propunem noi ideivenite din partea membrilorACCA din regiune sau de lasediul central ACCA. De obicei,colaborările de succes au repre-zentat o combinare între acestea.Paleta de activități este foartelargă, dar aș putea să menționezburse acordate studențilorexcepționali din universități, ate-liere de carieră cu profesionișticonsacrați pentru studenți, eveni-mente pentru profesioniști, ali-nierea programelor deînvățământ ale universităților șiasociațiilor profesionale cu cel alACCA etc. Numitorul comun alacestor activități este că întot-deauna avem ca obiectiv centralsatisfacerea nevoilor membrilornoștri, chiar și prin lucrul cuuniversitățile (de exemplu, atra-gem studenți mai bine pregătițiîn profesie).

Cum considerați că a evo-luat profesia contabilă dinRomânia în ultimii zeceani?

Voi lăsa CECCAR și CAFR săexprime un punct de vedere asu-pra evoluției profesiei contabile

din România, deoarece dânșiisunt singurii în măsură să emităopinii în această privință. Ce poteu să spun este că de la an la an,lucrând cu aceste două organis-me profesionale, am văzut că audevenit mai puternice, cu o viziu-ne mai clar conturată și cu oputere mai mare de a implemen-ta această viziune. Am văzut, deasemenea, o deschidere din ce înce mai accentuată în a lucra cuasociații internaționale de conta-bilitate. Pentru ACCA acest lucrunu poate fi decât îmbucurător, iarpentru profesia din România, deasemenea.

Care sunt caracteristicilecelor care încep acumdrumul pentru a devenimembri ACCA? Le estemai ușor decât acum zeceani? Ce a schimbat ACCApentru a veni în ajutorullor, pentru a se adapta laspecificul lor?

Cred că termenul „ușor” esterelativ și depinde de percepțiafiecăruia – meseria de contabil șide auditor este în continuare unasolicitantă, chiar dacă progresultehnologic pare a le fi ușurat.Provocările sunt altele acum –profesionistul are mai multedecizii de luat, raționamentulprofesional trebuie aplicat mai detimpuriu în carieră, volumul deinformații este mult mai mare.Cred că cel care începe o califica-re profesională în prezent trebuiesă fie mai disciplinat și să aibă oviziune mult mai clară a benefi-ciilor pentru care pornește peacest drum. Faptul că are maimulte surse de informații poateclarifica sau, dimpotrivă, îngreu-na acest drum. ACCA și-a adaptatcalificările în acești ultimi anipentru a le face mai flexibile șimodulare. De asemenea, amîncercat să îi încurajăm pe mem-

interviu

5Anul 6 - 1/2017

brii existenți să vorbească deschisdespre greutățile pe care le-auavut în timpul studiului, dar șidespre avantajele de care s-aubucurat după ce au promovatexamenele ACCA.

ACCA a anunțat de curândschimbări în examenelepe care o persoană trebu-ie să le susțină pentru adeveni membru. Cumconsiderați că poate CAFRsă își susțină membrii înpregătirea pentru noileexamene?

ACCA aduce schimbări majore încalificarea sa principală, ACCAQualification, cel puțin o dată lașapte ani, deci aceste modificărinu reprezintă o noutate. De ase-menea, de la sesiune la sesiune(din patru în patru luni),conținutul examenelor esteactualizat, dar în proporție maimică. Facem acest lucru pentru ane asigura că informațiile pe carele examinăm sunt relevante șiutile pentru profesioniștii careurmează să devină parteneri deaudit sau directori financiari înscurt timp. Din colaborareaextinsă cu CAFR am remarcatdorința constantă, care este șifoarte abil pusă în practică, de afi o organizație profesională careoperează la cele mai înalte stan-darde, în beneficiul și în consul-tare permanentă cu membrii săi.Sunt sigură că membrii CAFR șiorganizația care îi reprezintă suntextrem de echipați pentru a facefață acestor schimbări. Singurullucru care ne rămâne de făcutnouă, celor de la ACCA, este să lecomunicăm foarte clar, împreunăcu implicațiile lor. u

A consemnat,Mădălina Dumitru

6

interviu

7Anul 6 - 1/2017

Ionela-Corina CHERSANFacultatea de Economie și Administrarea Afacerilor,

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, e-mail: [email protected]

Câteva considerații despremunca auditorilorinterni

Articolul are drept obiectiv aducerea în atenția audi-torilor interni din România și a persoanelor caredoresc să devină auditori interni a câtorva elementecare să îi sprijine în procesul de pregătire profesio -nală. Pentru aceasta am avut în vedere, cu deose-bire, literatura de specialitate străină și studiile rea -lizate începând din anul 1972 de Corpul comun decunoştinţe privind auditul intern la nivel global(The Global Internal Audit Common Body ofKnowledge – CBOK). Am extras din acestea, pe de oparte, relațiile pe care le au auditorii interni cu di -feritele structuri de conducere ale unei organizații șicu auditorul financiar, și, pe de altă parte, cuno știn -țele, competențele și abilitățile pe care ar trebui săle dețină sau să și le dezvolte auditorii interni pen-tru îmbunătățirea relațiilor menționate anterior.

Cuvinte cheie: Abilități, CBOK, cunoștințe, comitetde audit, ISA.

The article aims to bring to the attention of internalauditors in Romania and individuals who want tobecome internal auditors several elements to support them in the process of training. For this wetook into account, in particular, the foreign literature and the studies carried out since 1972 byThe Global Internal Audit Common Body ofKnowledge – CBOK. We extracted, therefrom, onthe one hand, the relationships that internal auditors have with different management structuresof an organization and the auditor, and, on theother hand, the knowledge, skills and abilities thatshould held or developed by the internal auditors toimprove the relationships mentioned above.

Key words: Abilities, CBOK, knowledge, audit committee, ISA.

REZUMAT ABSTRACT

A few considerationsregarding the workof the internalauditors

JEL classification: M40, M42


IntroducereComplexitatea tot mai mare aactivităților economice și scanda-lurile financiare din ultimii aniau condus la o creștere a cereriipentru activitatea de audit internla nivel mondial. Aceasta a deve-nit nu doar o activitate necesară,ci chiar obligatorie uneori.

În unele țări, cum ar fi SUA,Canada și țările din EuropaOccidentală, funcția de auditintern are o vechime considerabi-lă, în timp ce în altele, cum suntcele din Africa și din OrientulMijlociu, este o funcție încă puțindezvoltată (CBOK, 2010). Canivel de dezvoltare a audituluiintern, România se află într-osituație similară cu cea din foste-le țări comuniste, cu marea majo-ritate (peste 65%) a structurilorde audit intern având o vechimede până la 10 ani.

Deși, în mod tradițional, auditulintern avea ca obiectiv principalmonitorizarea gradului de adec-

vare și a eficacității sistemului decontrol intern, în ultimii ani,domeniul de acțiune s-a extinsînspre asigurarea integritățiistructurilor de guvernare corpo-rativă, a procesului de evaluare ariscului și a sistemelor financiare,operaționale și informatice.Așadar, sesizând noileoportunități apărute ca urmare acreșterii complexitățiiactivităților economice și a riscu-rilor asociate lor, auditorii interniau inițiat noi tipuri de servicii, însensul că, față de activitățileinițiale, legate mai ales de dome-niul financiar-contabil, munca lora început să se extindă și asupratot mai multor sectoare nefinan-ciare din entitate. Auditoriiinterni știu că înregistrările con-tabile reflectă direct sau indirecttoate operațiunile entității. Înacest fel, un audit intern carevizează inițial sectorul financiar-contabil oferă ulterior posibilita-tea orientării și spre celelalteactivități. Cu alte cuvinte, o bunăacoperire de către auditul intern

a domeniului financiar-contabildin entitate, va permite extinde-rea lui și către celelalte sectoareoperaționale. În schimb, incapa-citatea auditorilor interni de aacoperi activitățile financiar-con-tabile din entitate a condus laposibilitatea externalizării audi-tului intern, în sensul că aceastăslăbiciune a fost speculată, înspecial, de marile firme de audit,care s-au arătat dispuse să ofereservicii de audit intern companii-lor cărora le ofereau deja serviciide audit financiar. Lucrul acestas-a întâmplat mulți ani și se maiîntâmplă și în prezent, cumențiunea că acum firmele deaudit extern nu pot oferi, înacelași an, servicii de audit intern entităților ale căror situațiifinanciare fac obiectul misiuniilor.

În acest context, considerămimportant să prezentăm câtevaaspecte referitoare la relația audi-tului intern cu structurile de con-ducere ale unei organizații.

8

idei, sugestii, experienţe

Relația dintre auditulintern și comitetul de auditÎn prezent, principala responsa-bilitate a comitetului de auditeste aceea de a supraveghea pro-cesul de raportare financiară caretrebuie să genereze informațiifiabile și credibile și de a obțineasigurări cu privire la existențaunui sistem eficient de controlintern. În plus, comitetului deaudit îi revine obligația de aselecta auditorii externi, de aînțelege și de a se asigura că toateinformațiile semnificative suntincluse în situațiile financiarepublicate de companie, de amonitoriza sistemul de manage-ment al riscului și conformitateacu legile și reglementările aplica-bile companiei.

Se constată, de asemenea, căresponsabilitățile comitetului deaudit au evoluat, existând otendință de orientare a acestuiaspre chestionarea și presareamanagementului cu privire laatingerea obiectivelor companiei.Dar și auditul intern are rolul dea sprijini entitatea în atingereaobiectivelor sale. În acest con text,apreciem că devine evidentă legă-tura puternică dintre auditulintern și structurile de guvernarecorporativă, mai ales prin inter-mediul comitetului de audit.

Principalele responsabilități alecomitetului de audit care pun înevidență relația dintre acesta șiauditul intern pot fi sintetizateastfel:

è să se asigure că situațiilefinanciare publicate prezintăo imagine fidelă a companieiși nu induc în eroare uti -lizatorii de informații finan-ciare;

è să se asigure că sistemul decontrol intern este adecvat;

è să verifice orice acuzație cuprivire la existența nereguli-lor materiale, financiare, eticeși legale;

è să aprobe selectarea audito-rului extern.

Cu excepția procesului de selecta-re a auditorului extern, audituluiintern îi revin responsabilitățiimportante în toate celelaltedomenii principale în care esteimplicat comitetul de audit.Plecând de la acesteresponsabilități ale auditorilorinterni, Fountain (2016) conside-ră că funcția de audit intern seconfruntă în prezent cu multeprobleme, cum ar fi:

è să „câștige un loc” la masaresponsabililor companiilor;

è să realizeze misiunile îndeplină independență și cuscepticism profesional;

è să mențină o relație deschisăși transparentă atât cu comi-

tetul de audit, cât și cu consi-liul de administrație;

è să câștige respectul și încre-derea managerilor;

è să stabilească o relație inde-pendentă și de încredere cuauditorii externi;

è să stabilească nivelul detoleranță la risc alorganizației;

è să întocmească și să emitărapoarte independente deaudit intern.

Relația dintre comitetul de audit și funcția de audit intern este foarte bine pusă înevidență prin intermediulFigurii 1.

Întrucât cei care iau decizii șipoartă întreaga responsabilitatepentru atingerea obiectivelorentității sunt managerii, devineoportună prezentarea succintă arelației dintre auditul intern și ceicare se ocupă de conducereaorganizațiilor.

9Anul 6 - 1/2017


Relația auditului intern cumanagementulPână nu demult, misiunile reali-zate de auditorii interni erau cudeosebire cele de asigurare. Orealitate a ultimilor ani estereprezentată de solicitarea totmai frecventă venită din parteamanagerilor ca auditorii internisă efectueze misiuni de consilie-re. În aceste condiții, devine totmai evident faptul că auditorulintern are rolul de a fi în ser-viciul managementului. În acelașitimp, în ultimii ani sarcinilemanagerilor au devenit tot maicomplexe, fapt ce a impus și oreconsiderare a modului de abor-dare de către auditorii interni aconceptului de asistență oferităorganizației și o intensificare aeforturilor de în țelegere a nevoi-lor managerilor.

O provocare a ultimelor douădecenii în România a fost și încămai este relația managementuluicu sistemul de control intern. Deregulă, managerii înțeleg caresunt elementele de bază ale unuibun sistem de control intern șiacceptă rolul auditorilor interniîn activitatea de validare a proce-selor de control. Mai există însăși situații în care managerii nuînțeleg că ei au responsabilitateaconceperii și implementării siste-mului de control intern și lasă săse înțeleagă că aceasta este sarci-na auditorilor interni. Situațiaeste explicabilă prin faptul că,după zeci de ani în care controlula fost organizat sub formă destructuri distincte (de exemplu,compartimente de control finan-ciar de gestiune, compartimenteale revizorilor de gestiuni etc.),proiectarea și implementareaunor sisteme de control după

mo delul COSO, nu sunt realizabi-le ușor și într-un timp scurt.

Pe de altă parte, auditorii internisunt ei înșiși manageri (stabilescobiective și concep strategii pen-tru atingerea lor), iar pentru a fimanager, unii autori (Drucker,2008) consideră că se cer anumi-te calități care oferă deținătoruluiabilitatea de a:

è lua decizii eficiente;

è comunica atât în cadrulorganizației, cât și în afara ei;

è utiliza în manieră adecvatăcontroalele și evaluările;

è întocmi bugete și de a realizaplanificări.

Pentru o bună relație între audi-tul intern și managementul uneiorganizații, Fountain (2016) con-sideră că, în exercitarea funcțieilor, auditorii interni ar trebui sățină cont de următoarele reco-mandări:

1. Să se lămurească cu privire laașteptările pe care manage-mentul le are de la ei.

2. Să asigure un echilibru întreașteptările managementuluiși standardele aplicabile audi-torilor interni.

3. Să se convingă de existențaunei carte a auditoruluiintern.

4. Să clarifice scopul și să efec-tueze un audit pe bază derisc.

5. Să definească „evaluareaindependentă a riscului” cânddezvoltă planul de audit.

6. Să adauge valoaremenținându-și indepen-dența.

7. Să servească comitetului deaudit.

8. Să clarifice toate aspecteleatunci când există obiecțiunidin partea managementului.

9. Să înțeleagă felul în care suntpercepuți responsabilulfuncției de audit intern șistructura de audit intern încadrul companiei.

10.Să „câștige un loc la masadiscuțiilor”.

Se poate spune că respectareaacestui „decalog” conduce la omai bună acceptare și înțelegerea rolului auditorilor interni înorganizație și, de asemenea, la omai eficientă îndeplinire aobligațiilor specifice funcției.

10


Relația dintre auditul intern și auditul financiarNu de puține ori, activitateaauditorilor interni este confunda-tă cu aceea a auditorilor finan-ciari, inclusiv în România, unde,în sectorul privat, entitățile caresunt obligate să aibă situațiilefinanciare anuale auditate decătre auditori financiari auobligația de a avea organizată șide a asigura exercitarea activitățiide audit intern. Însă activitățileauditorilor interni urmărescobiective diferite faţă de cele aleauditorilor externi, deși pot fi

identificate elemente comunecelor două activități.

Standardul Internațional deAudit (ISA) 610 – Utilizareamuncii auditorilor interni pre-zintă responsabilitățile auditoru-lui extern atunci când utilizeazămunca auditorilor interni. Astfel,auditorul extern poate decide săutilizeze munca auditorilorinterni pentru a obține probe deaudit sau să-i utilizeze pe aceștiaca „asistenți” în misiunea deaudit financiar, dar sub rezervacoordonării, supervizării și revi-zuirii activității lor. În acelașitimp, standardul menționează cănu există nicăieri vreo prevederecare să îl oblige pe auditorul

financiar să utilizeze munca audi-torilor interni pentru a modificanatura, durata și întinderea pro-cedurilor de audit. De asemenea,legătura dintre auditorul finan-ciar și cel intern este prezentatăîn Standardul Internațional deaudit (ISA) 315 (revizuit) –Identificarea și evaluarea riscu-rilor de denaturare semnificati-vă prin înțelegerea entității și amediului său. Acest standardprezintă modul în carecunoștințele și experiența audito-rilor interni îl pot sprijini peauditorul extern în procesul deînțelegere a entității și a mediuluisău, respectiv în identificarea șievaluarea riscurilor de denatura-re semnificativă.

Se impune a fi făcută mențiuneacă, oricare ar fi modalitatea încare auditorul extern utilizeazămunca auditorului intern, elrămâne singurul responsabil pen-tru opinia pe care o emite.

Ținând cont de competențele șide limitele activității auditorilorinterni și ale celor financiari,Moeller (2005) consideră că deci-zia de utilizare a activității audi-torului intern de către auditorulfinanciar trebuie luată în urmaparcurgerii următoarelor etape:

1. Înțelegerea de către auditorulfinanciar a funcției de auditintern.

2. Evaluarea competenței șiobiec tivității auditorilorinterni.

3. Luarea în considerare a efec-tului auditului intern asupraplanificării misiunii auditoru-lui extern.

4. Planificarea și coordonareaactivității auditorilor externicu cea a auditorilor interni.

5. Evaluarea și testareaeficienței muncii auditorilorinterni.

11Anul 6 - 1/2017


Așadar, deși responsabilitățile șiobiectivele celor două categoriide auditori sunt diferite, muncaauditorilor interni poate fi utili-zată de auditorii financiari, avândefect asupra naturii, duratei șiîntinderii procedurilor de auditpe care aceștia din urmă le voraplica.

Principala tentație pentru audito-rii financiari este aceea de a utili-za cât mai mult activitatea audi-torilor interni atunci când dinevaluările făcute rezultă că aceas-ta este de calitate. Dar, auditoriiinterni au ca principal scop săservească obiectivelororganizației ai cărei angajați suntși nu ale unui prestator extern deservicii.

Care sunt abilitățile și cunoștințele pe caretrebuie să le dețină un auditor intern?Așa cum am arătat anterior, cere-rea pentru serviciile oferite deauditorii interni cu o calificare totmai înaltă a crescut an de an. Înperioada 2003-2006 s-a înregis-trat cea mai spectaculoasăcreștere, de 54,6% (de la 82.645la 127.735), a membrilorInstitutului Auditorilor Interni(IIA - The Institute of InternalAuditors) (CBOK 2006).Creșterea numerică a auditorilorinterni este completată an de ande o intensificare a preocupăriipentru amplificarea roluluiactivităților de audit intern dinorganizații, ca o consecință a dez-voltării abilităților, acompetențelor și a cunoștințelorde care dispun auditorii interni,precum și a utilizării de tehnici șiinstrumente potrivite scopuluiurmărit.

Ca urmare a acestor evoluții,Institutul Auditorilor Interni aemis Principiile fundamentalepentru practica profesională aauditului intern în anul 2015(IIA, 2015). Ele afirmă că activi-tatea auditorilor interni trebuiesă se caracterizeze prin integrita-te, competență, conștiinciozitateprofesională, obiectivitate și in -de pendență. De asemenea, eatrebuie să fie aliniată strategiilor,obiectivelor și riscurilor orga ni -zației, să fie poziționată cores-punzător în cadrul organizației,să dispună de resurse adecvate,să fie de calitate și să se perfec -ționeze continuu, să asigure ocomunicare eficientă, să furnize-ze o asigurare bazată pe risc, săasigure o cunoaștere detaliată aorganizației, să fie pro-activă șiorientată către viitor, având cafinalitate ameliorarea activitățiiorganizației.

Plecând de la principiile generalecare, chiar dacă au fost formulateexplicit relativ târziu, au ghidatdintotdeauna activitatea auditori-lor interni, Corpul comun decunoştinţe privind auditul internla nivel global (The GlobalInternal Audit Common Body ofKnowledge – CBOK) a realizatde-a lungul timpului numeroasestudii care să indice stadiul pro-fesiei de auditor intern, așa cumreiese din Tabelul 1.

Se observă o creștere semnificati-vă a respondenților în cazul stu-diilor realizate în ultimul dece-niu, probabil ca urmare a expan-siunii profesiei de auditor intern,dar și ca o consecință a con -știentizării importanței ei pentruorganizații.

În acest fel, Institutul AuditorilorInterni, prin intermediul studii-lor realizate de CBOK, dorește să informeze profesia și pe ceicare beneficiază de serviciileauditorilor interni, cu privire la abilitățile, competențele șicunoștințele auditorilor interni,dar și să ofere un reper celor care vor să devină auditoriinterni.

Astfel, în Europa, cele maiimportante abilități cerute celorcare doresc să fie recrutați înstructurile de audit intern aleunei organizații sunt: gândirea șianaliza critică, abilitățile decomunicare, cele din domeniulmanagementului riscului, aleunor industrii specifice, IT, contabilitate și data mining(CBOK, 2015). O comparație lanivelul Europei cu privire laintensitatea cererii pentru astfelde abilități este prezentată înFigura 2.

Deși depășesc poate sfera clasicăa cerințelor specifice pentru

12


munca unui auditor intern dinRomânia, cele zece imperativeformulate de Harrington și Piper(2015), care trebuie să îi ghidezepe auditorii interni în solicitantalor muncă, sunt prezentate înFigura 3.

După cum se poate observa înTabelul 1, în anul 2015 a fostrealizat ultimul studiu CBOK,care a stat la baza întocmirii a 26de rapoarte în care sunt prezen-tate aspecte generale, dar și dedetaliu privitoare la activitatea și

pregătirea auditorilor interni dinîntreaga lume. O mare parte din-tre rapoarte fac referire lacompetențele generale ale audi-torilor interni, chestionarul carea stat la baza studiului conținândextrem de multe întrebări cu pri-vire la acestea. Întrebările au fostgrupate pe zece competențe debază, cu detalierea pentru fiecarea ceea ce se consideră că îi dăconținut. În urma analizei răs-punsurilor la solicitarea de aindica nivelul propriu de pregăti-re pentru fiecare dintre cele zececompetențe a rezultat următoa-rea ierarhie, la nivel internațional(Rose, 2015):

1. etică profesională;

2. comunicare;

3. persuasiune și colaborare;

4. realizarea auditului intern;

5. gândire critică;

6. managementul audituluiintern;

7. îmbunătățire și inovare;

8. raționament profesional;

9. guvernare, risc și control;

10.cadrul general privind practi-ca profesională internațională(a auditului intern).

La nivel european situația estefoarte asemănătoare, doar „reali-zarea auditului intern” urcând unloc și înlocuind „persuasiune șicolaborare”, care au coborâtunul.

Multe dintre aceste competențesunt deținute de către auditoriiinterni și ca urmare a obțineriiunor certificări naționale și/sauinternaționale, precum și caurmare a desfășurării activitățiiîn domenii care au presupusdeținerea sau au permis dezvolta-rea lor.

13Anul 6 - 1/2017


ConcluziiO activitate de audit intern decalitate nu poate fi realizată fărăo pregătire corespunzătoare acelor implicați în realizarea ei.Pentru aceasta, cei interesați deprofesia de auditor intern auposibilitatea obținerii de calificăriprin intermediul organizațiilorprofesionale, având posibilitateapracticării profesiei în moda li -tățile permise de legislațiilenaționale. Literatura de speciali-tate și studiile organizațiilor pro-fesionale ale auditorilor internisau financiari, precum și ale fir-melor care prestează activități deacest tip, oferă suficiente elemen-te care să-i ghideze pe profe -sioniști în demersul lor deobținere și de îmbunătățire acunoștințelor, a abilităților și acompetențelor cerute pentrupracticarea activităților de auditintern. Studiul nostru a evi -dențiat, plecând de la literaturade specialitate și de la studiilerealizate sub egida InstitutuluiAuditorilor Interni, câteva ele-mente care să vină în sprijinulprofesioniștilor din Româniainteresați de începerea uneicariere în domeniul audituluiintern. În egală măsură, studiulpoate fi util auditorilor interni,prin oferirea unor repere pentrumai buna organizare și desfă -șurare a activității lor. u

14


CBOK (2006), A Global Summary of the Common Body of Knowledge 2006,Altamonte Springs, Florida, USA: The Institute of Internal AuditorsResearch Foundation, disponibil la https://na.theiia.org/iiarf/Public%20Documents/A%20Global%20Summary%20of%20the%20Common%20Body%20of%20Knowledge%202006.pdf, [Accesat pe 11 decembrie 2016].

CBOK (2010), Global Internal Audit Practitioner Survey, Altamonte Springs,Florida, USA: The Institute of Internal Auditors Research Foundation.

CBOK (2015), Regional Reflection: Europe, [pdf], disponibil la http://thei-ia.mkt5790.com/CBOK_2015_Europe_Reflections/Europe_reflections?vs=MjNjMTk3ZDEtNTVkMS00Y2FkLTliOWItODViZjljNWMxZjIxOzsS1,[Accesat pe 19 decembrie 2016].

Drucker, P. (2008), Management, Revised Edition, Harper-Collins e-books.Fountain, L. (2016), Internal Audit and IT Audit, CRC Press.Harrington, L. şi Piper, A. (2015), Driving Success in a Changing World. 10

Imperatives for Internal Audit, [pdf], disponibil la:http://contentz.mkt5790.com/lp/2842/188608/PIPER_Ten_Imperatives.pdf , [Accesat pe 8 decembrie 2016].

International Standard on Auditing (ISA ) 315 (Revised), Identifying andAssessing the Risks of Material Misstatement through Understanding theEntity and Its Environment, în: IFAC, Handbook of International QualityControl, Auditing, Review, Other Assurance, and Related ServicesPronouncements, 2015 Edition, Part I, disponibil la adresahttps://www.iaasb.org/system/files/publications/files/IAASB-2015-Handbook-Volume-1_0.pdf, [Accesat pe 28 noiembrie 2016].

International Standard on Auditing (ISA) 610 (Revised 2013), Using theWork of Internal Auditors, in: IFAC, Handbook of International QualityControl, Auditing, Review, Other Assurance, and Related ServicesPronouncements, 2015 Edition, Part I, disponibil la adresahttps://www.iaasb.org/system/files/publications/files/IAASB-2015-Handbook-Volume-1_0.pdf, [Accesat pe 28 noiembrie 2016].

Moeller, R.R. (2005), Brink’s Modern Internal Auditing, Sixth Edition, JohnWiley & Sons, Hoboken, New Jersey.

O.M.F.P. nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privindsituațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anualeconsolidate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.963/30.12.2014.

Rittenberg, L.E., Interacting with Audit Committees, p.3, disponibil la:http://contentz.mkt5790.com/lp/2842/201068/IIARF%20CBOK%20Interacting%20with%20Audit%20Committees%20FEB%202016.pdf, [Accesatpe 2 aprilie 2016].

Rose, J. (2015), Mapping Your Career. Competencies Necessary for InternalAudit Excellence, [pdf], disponibil la: http://contentz.mkt5790.com/lp/2842/197389/IIARF%20CBOK%20Mapping%20Your%20Career%20Dec%202015_1.pdf, [Accesat pe 2 august 2016].

The Institute of Internal Auditors (2015), Core Principles for the ProfessionalPractice of Internal Auditing, disponibil la adresa https://na.theiia.org/stan dards-guidance/mandatory-guidance/Pages/Core-Principles-for-the-Professional-Practice-of-Internal-Auditing.aspx, [Accesat pe 4 decembrie2016].

Mai multe informații pot fi găsite în lucrarea Auditul intern, de la teoriela practică, apărută recent la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”din Iași, având autoare pe conf. univ. dr. Ionela-Corina Chersan și dr.Cristina-Ionela Precob.

Bibliografie

15Anul 6 - 1/2017

Cunoaşterea ameninţărilor care pot afecta realizareaobiectivelor permite dezvoltarea şi creştereaperformanţei organizaţionale. Procesul de management integrat al riscurilorreprezintă un instrument eficace al guvernanţei cor-porative, care îi permite acesteia cunoaştereaameninţărilor care pot afecta realizarea obiectivelor. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem integratde management al riscului permite managementu-lui să identifice şi să gestioneze acele riscuri carepot afecta realizarea obiectivelor. Astfel se asigură obună integritate a entității şi a gestiunii resurselor,precum şi luarea deciziilor bine fundamentate.Procesul de management integrat al riscurilor esteîn legătură directă cu obiectivele organizaţionale,legătură care este determinată de faptul că riscurilesunt identificate şi evaluate la nivelul fiecărui obiec-tiv organizaţional stabilit, iar măsurile de controlintern implementate asigură şi garantează că obiec-tivele vor fi îndeplinite.

Cuvinte-cheie: Activităţi financiar-contabile, ges-tionarea riscurilor, obiective, managementulintegrat al riscurilor, monitorizarea riscurilor,riscuri financiare, riscuri organizaţionale,riscuri operaţionale.

Knowing the threats that may affect objectives’achievement allows the development and growth ofthe organizational performance.Integrated risk management process represents aneffective corporate governance tool, which allows itsknowledge of threats that may affect the achieve-ment of objectives.Developing and implementing an integrated riskmanagement enables management to identify andmanage risks that may affect the achievement ofobjectives. This enables successful heritage integrityof the entity and resource management, as well asmaking informed decisions.Integrated risk management process is directlylinked to organizational goals, bond that stems fromthe fact that risks are identified and evaluated ateach organizational goal established, and implemented internal control measures assure andguarantee that the objectives will be met.

Key words: Financial-accounting activities, riskmanagement, objectives, integrated risk management, monitoring risk, financial risks,organizational risks, operational risks.

REZUMAT ABSTRACT

Emilia VASILEUniversitatea„Athenaeum” din Bucureşti

E-mail: [email protected]

Ion CROITORUUniversitatea „Athenaeum” din Bucureşti


Considerații privind managementul integrat al risculuiConsiderations on integrated risk management

JEL classification: M40


Riscul – caracterizaregeneralăRiscul este tot ceea ce poateinterfera cu realizarea obiective-lor. Implementarea unui procesde management al riscului seimpune din cauza existenţeiincertitudinilor de natura ame-ninţărilor, care pot afecta realiza-rea obiectivelor şi mediul în careacţionează organizaţia.

Scopul managementului riscuri-lor este de a identifica riscurileasociate obiectivelor şi de a eva-lua şi a aprecia capacitatea siste-mului de control intern de amenţine riscurile în limite accep-tabile.

Gestionarea riscului presupuneun proces de identificare, de eva-luare, de administrare şi de con-trol a ameninţărilor cu care orga-nizaţia se confruntă, efectuat înscopul asigurării că obiectivelevor fi realizate.

În funcţie de natura operaţiilorpe care le generează, riscurile sepot clasifica după cum urmează:

Riscurile strategice sunt în legă-tură directă cu strategia de dez-voltare a organizaţiei, fiind aso-ciate obiectivelor strategice.

Riscurile organizaţionale sunt înlegătură directă cu procesul orga-nizaţional, fiind asociate activită-ţilor şi procedurilor operaţionale.

Riscurile financiare sunt în legă-tură directă cu inflaţia, cu dobân-zile practicate, cu taxele şi impo-zitele existente, cu politica pro-tecţionistă şi cu reducerea pier-derilor.

Riscurile generate de schimbărisunt în legătură directă cu schim-bările legislative, cu etica profe-sională, cu pregătirea şi nevoilepersonalului, precum şi cu fluc-tuaţia personalului.

Riscurile operaţionale sunt înlegătură directă cu modul de or -ganizare şi funcţionare a organi-zaţiei, fiind asociate obiectivelorspecifice stabilite la nivelul struc-turilor funcţionale ale entităţii.

Responsabilitatea în implemen-tarea procesului de managemental riscurilor revine în sarcinaconducerii organizaţiei, acestproces putând fi considerat cafiind eficace numai dacă oferăgaranţia că obiectivele organiza-ţionale sunt îndeplinite, raportă-rile sunt fidele, iar legile şi regu-lamentele sunt aplicabile şi res-pectate întocmai.

Managementul integratal riscurilorProcesul clasic de management alriscurilor este unul fragmentat,respectiv fiecare compartiment,potrivit procedurilor şi metodo-logiilor elaborate, îşi identifică şiîşi gestionează în mod indepen-dent riscurile asociate obiective-lor stabilite.

Managementul integrat al riscu-lui presupune ca organizaţia săfie privită atât ca verigă a dome-niului în care aceasta îşi desfă-şoară activitatea, cât şi ca partecomponentă a acestuia, careacţionează în conformitate cuanumite principii şi în condiţiileanumitor factori, ce îi influen-

ţează activitatea, natura eveni-mentelor şi posibilităţile de evo-luţie.

Prin managementul integrat alriscurilor se pot gestiona riscurilecare afectează realizarea procese-lor şi activităţilor, se pot evaluaconsecinţele şi se pot adoptamăsuri în raport cu nivelul riscu-lui. Aceasta presupune luarea înconsiderare a relaţiilor şi a legă-turilor existente între obiective,activităţi şi riscuri.

16


Funcţiile procesului de manage-ment integrat al riscului se potîncadra astfel:

è stabilirea obiectivelor orga-nizaţionale care presupunedefinirea corectă a obiective-lor, astfel încât să fie înţeleseşi realizate de către salariaţi.Managementul integrat al ris-cului trebuie să furnizeze con-ducerii organizaţiei o asigura-re cu privire la gradul de rea-lizare a obiectivelor;

è stabilirea cerinţelor nece-sare pentru gestionarea riscului, respectiv a strate-giei cu privire la risc, a activităţilor de realizat, amodalităţii de evaluare arezultatelor şi de măsurare a performanţelor, precum şi a modalităţii de monitori-zare a riscului;

è stabilirea relaţiilor dintremanagementul integrat alriscului şi structurile funcţio-nale ale organizaţiei presu-pune obligaţia conduceriiorganizaţiei de a se asigura şide a menţine interdependen-ţa între obiective, structurilefuncţionale şi managementulriscului. Managementul riscu-lui identifică şi evaluează ris-curile care afectează realiza-rea obiectivelor şi stabileştemăsurile de răspuns;

è stabilirea responsabilităţilorcu privire la risc presupuneidentificarea tuturor activită-ţilor necesare implementăriiprocesului de management alriscurilor şi stabilirea respon-sabilităţilor pentru realizareafiecăreia dintre aceste activi-tăţi;

è definirea indicatorilor deperformanţă presupune capentru fiecare obiectiv plani-ficat să fie stabiliţi indicatoride performanţă, cu ajutorulcărora să fie măsurat gradulde realizare a obiectivelor şinivelul de performanţă obţi-nut;

è alocarea resurselor necesareîndeplinirii activităţilorînseamnă că pentru fiecareactivitate desfăşurată trebuieidentificate resursele (finan-ciare, umane, materiale şiinformaţionale) necesare rea-lizării acestora;

è comunicarea şi evaluareaperformanţelor legate de riscreprezintă comunicarea infor-maţiilor cu privire la riscuri şila măsurile luate cu privire laacestea, inclusiv a riscurilorasociate obiectivelor şi lamodul de gestionare a acesto-ra. Evaluarea urmăreşte săstabilească performanţa obţi-nută în raport cu costurilenecesare referitor la imple-mentarea măsurilor de con-trol, în vederea reduceriinivelului riscului.

Implementarea procesului demanagement integrat al riscurilorasigură conducerii organizaţieiposibilitatea de a concentraresursele în vederea limitării riscurilor care afectează rea -lizarea obiectivelor, cu scopul dea proteja activele, de a asiguracontinuitatea activităţilor şi de aadopta decizii eficiente. De ase-menea, prin implementarea acestui proces se asigură integra-rea activităţilor şi a acţiunilorlegate de risc şi management alriscului într-un sistem unitar,fiind astfel posibil să se acţionezeasupra riscurilor de la un singurnivel.

17Anul 6 - 1/2017

managementul riscului

Implementarea managementuluiintegrat al riscurilor asigură con-ducerii organizaţiei o imagine deansamblu asupra riscurilor aso-ciate, care pot afecta realizareaobiectivelor şi oferă pârghii înfundamentarea şi luarea decizii-lor manageriale.

Implementarea managementului integrat al riscurilorÎn practica organizaţiilor imple-mentarea managementului riscu-lui are abordări diferite, procesulfiind influenţat de complexitateaactivităţilor de realizat şi de nive-lul de cunoaştere al persoanelorimplicate. Acest proces este influ-enţat de experienţa organizaţieicu privire la managementul ris-curilor şi de problemele existentela nivelul organizaţiei referitoarela cunoaşterea şi înţelegerea pro-cesului, a metodelor şi metodolo-giilor aplicabile cu privire laidentificarea, evaluarea, tratarea,controlul şi monitorizarea riscu-rilor asociate obiectivelor şi acti-vităţilor derulate, care determinăun ritm lent de implementare amanagementului riscurilor.

Cadrul organizaţional al procesu-lui de management al riscurilorla nivelul activităţii financiar-contabile desfăşurate în cadrulunei organizaţii necesită realiza-rea următoarelor activităţi:

a. Definirea obiectivelor

Atingerea obiectivelor şi urmări-rea obţinerii rezultatelor planifi-cate trebuie să constituie o preo-cupare principală a conduceriidepartamentului financiar-conta-bil. Stabilirea şi realizarea obiec-tivelor presupune definireaobiectivelor (strategice, generale,specifice şi individuale) şi comu-

nicarea acestora personalului,stabilirea rezultatelor aşteptatepentru fiecare obiectiv definit(calitativ şi cantitativ), ajustareaobiectivelor în cazul insuficienţeiresurselor financiare necesarerealizării lor şi monitorizarea şievaluarea rezultatelor obţinute.

Problemele existente sunt legatede dificultatea definirii obiective-lor, astfel încât acestea să respec-te regulile şi caracteristicile spe-cifice, respectiv să fie măsurabile,posibil de atins, realiste şi să aibăprevăzute termene de realizare.

Definirea obiectivelor generale şia celor specifice reprezintă unpunct de referinţă în cadrul pro-cesului de management al riscu-rilor, având în vedere că riscurilese identifică în consens cu obiec-tivele stabilite.

b. Identificarea activităţilor

Asigurarea unui proces organiza-ţional coerent şi eficient presupu-ne ca activităţile financiar-conta-bile identificate să fie caracteris-tice domeniului şi repartizateobiectivelor în mod echilibrat şiomogen.

Riscurile identificate sunt specifi-ce activităţilor ataşate obiective-lor, iar identificarea activităţilorpresupune studierea documente-lor financiar-contabile, observa-rea la faţa locului, utilizarea ches -tionarului sau folosirea listelor decontrol, utilizarea tabelului riscu-rilor, interviul şi intervievareapersonalului responsabil cu coor-donarea activităţilor sau progra-melor şi analiza SWOT, care per-mite examinarea activităţii dinperspectiva punctelor tari, aoportunităţilor şi ameninţărilor,cu scopul de a analiza riscurile.Informaţiile obţinute sunt utiliza-te pentru a stabili riscurile cuprobabilitate mare de manifesta-

re şi impact ridicat şi posibilelemăsuri în vederea limitării aces-tora.

În cadrul procesului de identifi-care a activităţilor conducătorulcompartimentului financiar-con-tabil îndeplineşte responsabilităţicu privire la asigurarea cadruluiorganizaţional şi procedural pen-tru punerea în aplicare a măsuri-lor de control intern şi decide cuprivire la alegerea tipului de răs-puns la risc.

Responsabilul cu riscurile înde-plineşte sarcini cu privire lacolectarea, înregistrarea, analiza,selectarea şi clasarea riscurilorraportate de salariaţi, propunemăsuri de control pentru riscuri-le identificate şi necontrolate şimonitorizează modul de imple-mentare a acestora, completeazăşi conduce Registrul riscurilor.

Personalul departamentuluifinanciar-contabil identifică eve-nimentele cu care se confruntă şirealizează o evaluare preliminarăa acestora şi în cazul în care con-stată o ameninţare care afecteazărealizarea activităţilor o raportea-ză responsabilului cu riscurile.

c. Identificarea şi evaluareariscurilor

Riscurile sunt identificate la nive-lul activităţilor derulate.Evaluarea riscurilor se realizeazăcu scopul stabilirii ierarhiei riscu-rilor şi pentru a putea fixa măsu-rile adecvate de tratare a acesto-ra.

În contextul problemelor specifi-ce domeniului financiar-contabil,evaluarea riscurilor constituie unaspect important, dacă avem învedere faptul că modificarea ipo-tezelor de realizare a obiectivelorva modifica şi harta riscurilor.Evaluarea expunerii la risc presu-pune următoarele:

18


è evaluarea probabilităţii, prinanaliza circumstanţelor careau condus la apariţia riscului,pe o scală în trei trepte(Tabelul 1).

Evaluarea probabilităţii de mate-rializare a riscului presupuneaprecierea gradului de manifesta-re a riscului şi a gradului în careacesta poate afecta realizareaobiectivelor.

è evaluarea impactului prindeterminarea consecinţelorriscului asupra obiectivelorstabilite, pe o scală în treitrepte (Tabelul 2).

Evaluarea impactului risculuipresupune aprecierea impactuluiriscului în cazul în care riscul s-armanifesta.

è expunerea la risc reprezintăconsecinţele asupra organiza-ţiei în cazul materializării ris-cului, în raport cu gradul derealizare a obiectivelor şi sedetermină pe baza raportuluidintre probabilitate şiimpact. Evaluarea expuneriila risc este realizată pe o scalăbidimensională de tip matri-cial, în care liniile matriceidescriu variaţia probabilităţii,iar coloanele variaţia impac-tului (Tabelul 3).

Expunerea la risc prezintă semni-ficaţie numai dacă riscul nu s-amaterializat. După apariţie, risculnu mai este o incertitudine, cidevine un fapt împlinit.

è formularea opiniei presupu-ne gruparea riscurilor înfuncţie de rezultatul expune-rii la risc, stabilirea profiluluiriscului şi aplicarea măsurilornecesare pentru controlul ris-cului (Tabelul 4).

O bună identificare şi analiză ariscurilor contribuie la o bunăguvernanţă corporativă şi la pro-

tejarea organizaţiei în cazul apa-riţiei unor evenimente nedoriteîn realizarea obiectivelor şi activi-tăţilor.

Limitele de toleranţă la risc aucaracter obligatoriu pentrudepartamentul financiar-contabilşi reprezintă „nivelul” de risc pe

19Anul 6 - 1/2017


care entitatea publică este pregă-tită să-l accepte sau la care estedispusă să se expună la unmoment dat. Stabilirea limitei detoleranţă la risc este un act deresponsabilitate managerială.

d. Controlul riscurilor

În urma evaluării, riscurile se potaccepta în forma în care există,fără a mai fi necesare măsuri decontrol, sau pot fi tratate.Acceptarea riscurilor se realizea-ză în situaţiile în care expunereala risc este mai mică decât nivelulde tolerare acceptat. Tratarea ris-curilor este necesară în situaţiileîn care activităţile care le-augenerat continuă să se desfăşoa-re, iar pentru menţinerea riscuri-lor în limite acceptabile suntnecesare aplicarea de măsuri decontrol.

Obiectivul controlului riscuriloreste de a cunoaşte în ce măsurăinstrumentele de control suntadecvate şi conduc la diminuareaimpactului riscurilor.

e. Monitorizarea riscurilor

Această activitate se impune pen-tru a urmări riscurile gestionate,riscurile noi apărute, modificareaimpactului şi a probabilităţii ris-curilor existente şi eficacitateainstrumentelor de control internpuse în operă.

Conducătorul departamentuluifinanciar-contabil asigură cadrulorganizaţional şi proceduralpentru punerea în aplicare, decătre persoanele responsabile, a

măsurilor/dispozitivelor de con-trol stabilite.

Responsabilul cu riscurile elabo-rează Fişa de urmărire a riscu-lui, pentru fiecare risc identificatşi evaluat, în care sunt consem-nate acţiunile întreprinse în sco-pul urmăririi riscului şi a rezulta-telor constatate. Semestrial seimpune elaborarea de rapoarteprivind stadiul implementăriimăsurilor de control.

f. Revizuirea riscurilor

Activitatea se realizează la finalulimplementării măsurilor de con-trol de către responsabilul cumonitorizarea riscurilor şi constăîn evaluarea de ansamblu a acti-vităţii sau a programului încadrul căreia au fost implementa-te măsurile de control şi prezen-tarea îmbunătăţirilor aduse acti-vităţilor şi a măsurilor de controlimplementate.

Modalitatea de evidenţiere arezultatelor gestionării riscuriloro reprezintă Registrul riscurilor.Acesta este organizat la nivelulstructurilor funcţionale şi estecentralizat la nivelul organizației,fiind în responsabilitatea condu-cerii de la toate nivelurile.

Registrul riscurilor trebuie struc-turat pe obiectivele specifice alestructurii funcţionale la care seataşează riscurile şi activităţileasociate obiectivelor. Informaţiilereferitoare la riscuri fac referirela identificarea, evaluarea, trata-rea, controlul şi monitorizareariscurilor.

În cadrul procesului de manage-ment al riscurilor, conducătorulcompartimentului financiar-con-tabil are un dublu rol, pe de oparte aprobă măsurile de control,iar pe de altă parte coordoneazăactivităţile realizate în implemen-tarea acestor măsuri şi exercităcontrolul modului de implemen-tare.

ConcluziiConducerea organizaţiei este res-ponsabilă de crearea unui mediude control favorabil gestionăriiriscurilor şi implementării uneistrategii eficace de managemental riscurilor, care să ofere asigu-rarea că riscurile sunt analizate şimonitorizate periodic şi sunt sta-bilite dispozitive de control adec-vate în cazul riscurilor necontro-late.

Obiectivul procesului de manage-ment al riscurilor este de a iden-tifica riscurile asociate obiective-lor, de a evalua aceste riscuri şi,în funcţie de rezultatele obţinute,de a accepta riscurile în forma încare acestea există sau de a trataori elimina riscurile, în cazul încare costurile tratării sunt maimari decât beneficiile obţinuteulterior.

Prin implementarea unui sistemintegrat de management al riscu-rilor se poate asigura:

a. definirea obiectivelor strategi-ce şi a mecanismelor degestionare a riscurilor;

b. elaborarea planurilor de acti-vitate şi alocarea resurselor înfuncţie de nivelul de răspunsla risc;

c. identificarea riscurilor ce potameninţa realizarea obiective-lor, evaluarea şi controlulacestora;

20


d. administrarea riscurilor careafectează realizarea obiective-lor;

e. identificarea oportunităţilor şivalorificarea acestora în inte-resul entităţii publice;

f. utilizarea adecvată a resurse-lor şi orientarea deciziilorcătre activităţile cu riscurireduse, asigurând astfel obună utilizare a resurselor dis-ponibile.

Astfel se asigură posibilitatea caprin implementarea unei singuremăsuri de control să fie gestiona-te mai multe riscuri, cât şi posibi-litatea ca deciziile luate să fiefundamentate şi să aibă în vedereexpunerile la risc.

Managementul integrat al riscu-rilor prezintă şi unele limitărideterminate de implementareanecorespunzătoare a procesuluisau de judecata umană în luareadeciziilor, care poate fi uneorigreşită.

În prezent, la nivelul organizaţii-lor se manifestă o lipsă de claritate în privinţa definiriiobiectivelor, în identificarea ris-curilor şi asocierea acestora cuobiectivele. De asemenea, multi-tudinea riscurilor identificate lanivel de operaţie face imposibilăatât asigurarea unei corelări între riscuri şi obiectivele en -tităţii, cât şi garantarea realizăriiobiectivelor.

Caracteristica generală a sistemu-lui de management integrat alriscurilor este aceea că reuneştemecanismele de monitorizare ariscurilor la nivelul structurilorfuncţionale ale organizatiei, aten-ţia fiind îndreptată asupra riscu-rilor asociate obiectivelor. Întreorganizație, managementul inte-grat al riscului şi obiectiveleorganizaţiei trebuie să existe orelaţie directă. Avantajele siste-

mului integrat de management alriscului se pot concretiza prin:

a. asigurarea corelării apetituluila risc cu strategia organiza-ţiei;

b. contribuţia la îmbunătăţireadeciziilor cu privire la tratareariscurilor;

c. abordarea integrată a risculuipermite ca prin stabilirea uneisingure măsuri de controlintern să se poată trata maimulte riscuri sau un singurrisc, dar care se regăseşte încadrul mai multor structurifuncţionale ale organizaţiei;

d. valorificarea oportunităţilor.Managementul riscului ia înconsiderare în afara eveni-mentelor negative de naturariscurilor şi evenimentele po -zi tive de natura oportunităţi-lor;

e. îmbunătăţirea deciziei mana-

geriale. Cunoaşterea riscurilorşi a nivelului expunerii la riscacceptat contribuie la o anali-ză şi la o fundamentare multmai realistă a deciziilor mana-geriale.

Evaluarea riscurilor are la bazăcomponentele bidimensionale:probabilitatea de apariţie şiimpactul riscului. Apreciereaprobabilităţii, care este un ele-ment calitativ, se realizează prinevaluarea posibilităţii de apariţiea riscurilor şi prin luarea în con-siderare a factorilor de incidenţăcalitativi specifici contextului derealizare a obiectivelor. Apreci -erea impactului, care este un ele-ment cantitativ, se realizează prinevaluarea efectelor riscului, încazul în care acesta s-ar materia-liza, prin luarea în considerare afactorilor cantitativi specificinaturii financiare de realizare aobiectivelor. u

21Anul 6 - 1/2017


Crouhy, M., Galai, D., Mark R. (2001), Risk Management, McGrow-Hill.Griffiths, P. (2005), Risk-Based Auditing, Gower Publishing Limited,

England.Integrated Risk Management, Integrated Framework, COSO II, 2011.Pickett, S.K.H. (2006), The Internal Auditing Handbook, Second Edition,

Editura John Wiley & Sons, III, River Street, Hoboken, New York, USA.Popescu, M., Croitoru, I., Anghel, F. și Huduruc, N. (2010), Risk manage-

ment, International Conference on Risk Management, Assessementand Mitigation (Rima ’10),Universitatea Politehnică din Bucureşti.

Tomoială, M. și Mare, E. (2012), Internal control and managerial,Editura Ştef, Iaşi.

Vasile, E. și Croitoru, I. (2011), The Integrated System for RiskManagement - Key Factor in the Management System of theOrganization, capitol în cartea Risk Management, Editura InTech,Croaţia.

Vasile, E. și Croitoru, I. (2014), Risk management Considerations inEconomic organizations, International Conference Global Economy &Gouvernance GEG, 10-12 septembrie 2014, Bucureşti.

Pagini web:www.cafr.rowww.ec.europa.eu/internal_market/consultations/docs/2010/auditwww.ifac.or

Bibliografie

22


Alexandru BOCEANAgenția Executivă a Consiliului European de Cercetare, Bruxelles, Belgia


Analiza bazei legale a programelor de cercetarefinanţate de UniuneaEuropeană pentru perioada 2007-2020 din perspectiva audituluiAnalysis of the legal basis of research programmesfunded by the European Union between 2007-2020 from

an audit perspective

Programele-cadru pentru cercetare finanţate de UEsunt gestionate direct de către Comisia Europeană.Primul program de cercetare cu finanţare UE a fostderulat în perioada 1984–1987, cu un buget de 3,75miliarde EUR, iar cel de-al optulea şi ultim programdenumit Orizont 2020 (en. Horizon 2020) sederulează în perioada 2014-2020, cu un buget de80 miliarde EUR în preţuri curente. Cel de-alşaptelea program cadru [en. FrameworkProgramme (FP7)] s-a derulat pe o perioadă deşapte ani, din anul 2007 până în anul 2013, cu unbuget total de peste 50 miliarde EUR. Bugetul a fostîn mod semnificativ mai mare decât bugetul celuide-al şaselea program cadru [en. FrameworkProgramme (FP6)], ca urmare a priorităţii acordatecercetării în Uniunea Europeană. FP7 a fost con-ceput să răspundă nevoilor Europei din punct devedere al locurilor de muncă şi competitivităţii, pre-cum şi să menţină direcţia conducătoare în contex-

tul obiectivelor privind economia informaţionalăglobală.

Regulile administrative ale programelor cadru decercetare au cunoscut schimbări în ceea ce priveşteaccentul pus pe simplificare şi pe eliminareabirocraţiei. Cele mai importante critici aduse re -gulilor FP7 s-au referit la complexitatea acestora, lanumărul mare de proceduri, la perioadele lungi deaşteptare pentru încheierea de contracte definanţare şi pentru primirea finanţării. Comunitateacercetătorilor sugerează modificarea conceptului definanţare din unul bazat pe costuri în unul bazat perezultate. Lucrarea de faţă analizează măsurile desimplificare incluse în ultimele două programmecadru (2007-2020).

Cuvinte cheie: Audit, reguli, simplificare, programecadru, cercetare, baza legală.

REZUMAT

IntroducereBugetul UE pentru cercetare estecheltuit pentru acordarea degranturi participanţilor dinEuropa şi din afara Europei,granturi care sunt oferite pe bazacererilor de propuneri şi a eva-luării profesionale, cu o competi-ţie acerbă între cercetători. Multedomenii de cercetare, precumfuziunea nucleară, sunt atât decomplexe încât pot fi abordatedoar la nivel european (transna-ţional) cu participanţi din diferi-tele State Membre ale UE şi dinalte ţări. Programul cadru curentpentru finanţarea de proiecte încercetare şi inovaţie, denumit„Horizon 2020” aduce laolaltă,pentru prima dată într-un singurprogram, toate fondurile UE pen-tru cercetare şi inovaţie, cuaccent pe transformarea descope-ririlor ştiinţifice în produse şiservicii inovatoare care oferăoportunităţi de afaceri şi careîmbunătăţesc vieţile oamenilor.În acelaşi timp, programul urmă-reşte să reducă în mod radical

birocraţia prin simplificarearegulilor şi procedurilor pentru aatrage mai mulţi cercetători detop şi o gamă mai largă de afaceriinovatoare.

1. Ipotezele cercetării Au fost propuse câteva ipotezepentru cercetarea pe bază legalăcu privire la auditul fondurilorUE din perspectiva verificărilorde audit:

1. Evoluţia bazei legale pentruprevederile privind auditulfondurilor europene a urmărito simplificare a regulilor şi acerinţelor pentru a diminuapovara administrativă a bene-ficiarilor de finanţări şi a orga-nismelor de monitorizare şicontrol.

2. Modificările bazei legale aprogramului cadru au efectepozitive pentru beneficiarii degranturi, pentru organismelede monitorizare şi control şipentru implementarea proiec-telor în general.

3. Cadrul legal al fonduriloreuropene a urmărit să reducăpresiunea auditului asuprabeneficiarilor de finanţări dinpartea UE.

4. Baza legală pentru fondurileUE este elaborată ţinându-secont de cum poate fi împărţitmanagementul acestor fon-duri cu statele membre UEsau cum poate fi acesta reali-zat direct de către ComisiaEuropeană.

2. Baza legală pentruprogramul de cercetareFP7 (2007-2013) din perspectiva misiunilorde audit Reglementarea UE nr.1906/2006 [8] cu privire la regu-lile participării la acţiuni în pro-gramul FP7 conţine prevedericare sunt relevante pentru audi-tul granturilor (Art. 18-19 [8]),

23Anul 6 - 1/2017

Programele-cadru pentru cercetare

The Framework Programmes for research fundedby the EU are directly managed by the EuropeanCommission. The first programme of EU fundingfor research was conducted between 1984-1987 witha budget of €3.75 billion and the eighth and lastprogramme called Horizon 2020 runs from 2014-2020 with a budget of €80 billion in current prices.The 7th Framework Programme (FP7) was conducted over a period of seven years from 2007-2013 with a total budget of over €50 billion. Thebudget was a substantial increase compared to the6th Framework Programme (FP6), as a result of thepriority given to research in the European Union.FP7 was designed to respond to Europe's needs interms of jobs and competitiveness, and to maintain

leadership in the global knowledge economy targets.

The administrative rules of the framework programmes for research have experienced changeswith an emphasis on simplification and cutting redtape. The main criticism of the FP7 rules took intoaccount their complexity, large number of procedures, long waiting times for conclusion of thefinancing agreement and for receipt of financing.The research community suggests amending theconcept of funding from cost-based to the one basedon results. The current paper analyses the simplification measures included in the last twoFramework Programmes (2007-2020).

Cuvinte cheie: Audit, rules, simplification, framework programmes, research, legal basis.

ABSTRACT

JEL classification: M420, O320, O380

tipuri de granturi (Art. 30 [8]) şieligibilitatea costurilor (Art. 31-34 [8]).

Contractul de grant este instru-mentul legal care stabileşte pre-vederile pentru acordarea finan-ţării, drepturile şi obligaţiilebeneficiarilor (inclusiv noii bene-ficiari adăugaţi pe parcursulderulării proiectului) în confor-mitate cu cadrul legislativ pentruprogramul FP7 menţionat maisus şi cu legislaţia UE relevantă,inclusiv Reglementarea financia-ră UE [1] şi regulile sale deimplementare. Contractul trebuiesă specifice ce categorii de costurise bazează pe costuri eligibilereale sau pe costuri unitare, pesume globale sau tarife uniforme.Art. 19 [8] precizează că unmodel de contract de grant stabi-lit de Statele Membre va fi revi-zuit, dacă este cazul, tot în cola-borare cu Statele Membre.Contractul de grant va include şiprevederile cu privire la monito-rizare şi control financiar realiza-te de către Comisia Europeană şireprezentanţii săi, precum şi decătre Curtea Europeană aAuditorilor.

Art. 30 [8] prezintă patru tipuride finanţare: costuri reale, gra-dări ale costurilor unitare, sumeglobale şi tarife uniforme. Art. 31[8] privind costurile eligibilemenţionează principiile co-finan-ţării şi non-profitului (prin dedu-cerea oricărui venit generat deproiect la plata finală). Criteriilede eligibilitate includ:

è costurile sunt costuri reale;

è costurile sunt obţinute pedurata proiectului;

è costurile respectă manage-mentul şi practicile contabileale beneficiarilor;

è costurile sunt utilizate pentru

a realiza obiectivele proiectu-lui din punct de vedere aleconomiei, eficienţei şi efica-cităţii;

è costurile sunt înregistrate încontabilitatea beneficiarului,iar contribuţiile primite de laterţi se vor afla în conturileterţilor;

è costurile neeligibile suntTVA-ul, alte impozite identifi-cate indirect (impozit pe acci-ze), dobânzile din împrumu-turi, măsurile pentru posibi-lele pierderi viitoare, pierde-rile în urma schimbului valu-tar, veniturile din costuri deinvestiţie, costurile altor pro-iecte, costurile exagerate(supra-costuri) şi nesigure.

Termenul de supra-costuriînseamnă a plăti mult mai multpentru produse, servicii sau per-sonal în comparaţie cu tarifelepieţei pentru calitatea sau com-

petenţele cerute. Termenul decosturi nesigure se referă la lipsade precauţie în alegerea produse-lor, a serviciilor sau a personalu-lui, generând astfel o pierderefinanciară care ar fi putut fi evi-tată în cadrul proiectului [10, p.54].

Costurile medii cu personalul aufost considerate eligibile (dacăacestea respectă anumite criteriice trebuie detaliate într-o secţiu-ne specială în cadrul contractuluide grant) prin decizia C (2011)174 [9] a Comisiei Europene cuprivire la trei măsuri de simplifi-care care s-au aplicat retroactivîntregului program FP7. Celelaltedouă măsuri se referă la finanţa-rea cu tarif uniform pentru pro-prietarii întreprinderilor mici şimijlocii (en. SME – small andmedium-sized enterprises) saualte persoane care nu primescsalarii şi la stabilirea unui comi-tet de validare pentru cercetare

24


care să gestioneze problemelelegate de implemetarea întreguluiprogram FP7.

Art. 32 [8] explică conceptul decosturi directe şi pe cel de costuriindirecte. Costurile pot fi directesau indirecte în funcţie de posibi-litatea identificării legăturii cuacţiunea finanţată, caz în carecosturile sunt considerate direc-te. Costurile indirecte nu pot fialocate în mod direct proiectului,dar acestea trebuie să aibă o legă-tură directă cu costurile directeeligibile. În acest sens, un exem-plu poate fi cazul unui beneficiarcare are două clădiri A şi B, iarproiectul finanţat este derulat înclădirea A, alături de alte proiec-te. Costurile cu utilităţile clădiriiB nu pot fi considerate costuriindirecte faţă de costurile directeale proiectelor derulate în clădi-rea A. Costurile cu utilităţile pen-tru clădirea A sunt costuri indi-recte care nu pot fi atribuite

direct proiectului cu finanţare UEdeoarece alte activităţi (proiecte)au loc în acea clădire. În cazul încare modelul privind costurileindirecte adoptat de beneficiareste costul real, este necesară ometodă plauzibilă de calcul pen-tru costurile indirecte ale proiec-tului. Beneficiarii pot utiliza ometodă conformă cu practica lorcontabilă sau pot folosi o metodăsimplificată, descrisă detaliat înGhidul problemelor financiareale programului FP7 (en. FP7Guide to Financial Issues) [10, p.70].

Contractul de grant poate fixa olimită maximă privind rambursă-rile costurilor indirecte, subforma unui procent al costurilordirecte eligibile (minus costurilede subcontractare şi rambursărileprimite de la terţi) pentru acţiunide susţinere şi coordonare, pre-cum şi pentru măsuri specifice deinstruire. Beneficiarul poate alege

un tarif bazat pe un tarif uniformstabilit de Comisia Europeană înurma devizelor de costuri indi-recte, iar acest tarif trebuie speci-ficat în contractul de grant.

În general organizaţiile non-pro-fit, instituţiile de învăţământ uni-versitar şi preuniversitar, organi-zaţiile de cercetare sau SME nupot identifica cu precizie costurileindirecte efective şi, prin urmare,a fost aprobat un singur tarifdenumit „tarif uniform de tranzi-ţie”, care trebuia aplicat pentrugranturile rezultate din propune-rile întocmite înainte de01.01.2010. Obiectivul a fostacela de a ajuta organizaţiile înperioada de tranziţie să treacă dela calculul costurilor indirectebazat pe tariful uniform, la ometodă de calcul a costurilorindirecte reale. Totuşi, pe data de15.06.2009 Comisia Europeană adecis să menţină tariful uniformde tranziţie la 60% pentru costu-rile indirecte pentru restulperioadei programului cadru FP7(Decizia C (2009) 4459 [11] aComisiei Europene).

Art. 33 [8] descrie contribuţia UEcu privire la acțiunile de cerceta-re din programul al şaptelea FP7.Există diferite limite maxime definanţare, adică 50%, 75% sau100%, în funcţie de tipul de acti-vitate sau acţiune şi în funcţie detipul de beneficiar:

è finanţarea de 50% se aplicăcercetării, dezvoltării şidemonstraţiilor tehnologice;

è finanţarea de 75% se aplicăpentru cercetarea şi dezvolta-rea tehnologică conexă cusiguranţa dezvoltării echipa-mentelor în domeniile în caredimensiunea pieţei este foartelimitată şi pentru beneficiariicare sunt organisme publice,organizaţii non-profit, insti-

25Anul 6 - 1/2017


tuţii de învățământ universi-tar şi preuniversitar, organi-zaţii de cercetare, SME;

è finanţarea de 100% se aplicăactivităţilor privind acţiuni decoordonare şi susţinere a„frontier research”, instruireşi dezvoltare a carierei cerce-tătorilor, tuturor activităţilorde colaborare în reţea, de di -seminare şi de management.

Contribuţia financiară va ţinecont de eligibilitatea costurilor şi,dacă este cazul, de veniturile pro-iectelor conform principiului careare la bază non-profitul.

Art. 34 [8] se referă la raportareaşi auditul costurilor eligibile.Beneficiarii coordonatori ai pro-iectelor finanţate prin programulFP7 al Comisiei Europene trans-mit rapoarte periodice cu privirela costurile eligibile, veniturileconexe proiectului, dovada exis-tenţei co-finanţării şi, în funcţiede dimensiunea finanţării, uncertificat de audit care să atestecosturile solicitate. Certificatulde audit al costurilor pretinseeste necesar doar în cazul în carevaloarea agregată a plăţilor (inte-rimare şi finale) către un benefi-ciar ajunge la suma de 375.000EUR sau mai mult pentru unproiect. Pentru proiecte care seîntind pe o durată de doi ani saumai puţin, există un singur certi-ficat de audit la finalul proiectu-lui. Certificatul de audit nu estenecesar pentru acţiuni indirecte,rambursate integral prin inter-mediul sumelor globale sau atarifelor uniforme.

Pentru instituţiile publice, certifi-catul de audit poate fi emis de unfuncţionar public competent(pen tru alte cazuri, auditorul tre-buie să fie independent de bene-ficiar).

Reglementările nr. 1908/2006 şi

nr. 139/2012 ale Consiliului UEcu privire la regulile de participa-re la acţiunile programului FP7referitoare la cercetarea nuclearăconţin aceleaşi prevederi ca şireglementarea nr. 1906/2006privind eligibilitatea costurilor şiauditului: Art. 29-33 sunt echiva-lente cu Art. 30-34 din reglemen-tarea 1906/2006 [8] de mai sus.

3. Cadrul legal pentruprogramul de cercetare„Horizon 2020” (2007-2013) din punct devedere al misiunilor de audit Reglementarea nr. 1291/2013[12] care pune bazele programu-lui de cercetare „Horizon 2020”menţionează la Art. 9 manage-mentul direct al programului decătre Comisia Europeană con-form reglementării nr. 966/2012[1]. Un element nou al programu-lui „Horizon 2020” este concep-tul de sinergie la care face referi-re Art. 13 [12] şi, în special, siner-gia cu Fondurile Structurale şi deInvestiţii (en. Structural andInvestment Funds) (Art. 21 [12]).Conceptul de sinergie cu privirela programele UE este definitîntr-un document scris de ungrup de lucru condus de direcţiade politică urbană şi regională şide direcţia pentru cercetare şiinovare, în colaborare cu altedirecţii ale Comisiei Europene[2]. Sinergie înseamnă eforturicomune şi coordonate pentru aobţine un impact şi o eficienţămai mari, de exemplu prin com-binarea fondurilor structurale şia programului „Horizon 2020” înacelaşi proiect sau într-un grupde acţiuni coordonate (proiectesuccesive sau paralele), cu condi-

ţia să nu existe finanţare dublăpentru aceleaşi cheltuieli. Defapt, există o derogare de la prin-cipiul finanţării non-cumulateprin intermediul prevederilorreglementării nr. 1303/2013 [4]privind prevederile comune alefondurilor structurale (Art. 65.11)şi ale reglementării nr.1290/2013 referitoare la regulilede participare la programul„Horizon 2020” (Art. 37) careexclude dubla finanţare pentruaceleaşi costuri [2, p. 5].

Art. 29 [12] vorbeşte despre asi-gurarea rezonabilă oferită decontrolul şi de misiunile de auditreferitoare la managementul ris-cului, la operaţiile eficiente şiefective şi la tranzacţiile care res-pectă regulile şi baza legală.Aceasta urmăreşte misiunile deaudit bazate pe un eşantionreprezentativ al tuturor costurilorprogramului şi diminuează pre-siunea administrativă asuprabeneficiarilor. Art. 30 [12] preve-de posibilitatea efectuării auditu-rilor de către reprezentanţiiComisiei Europeane, ai CurţiiEuropene a Auditorilor, a investi-gaţiilor derulate de BiroulEuropean Anti-Fraudă (en.OLAF) la beneficiarii de finanţare(inclusiv subcontractori).Auditurile pot fi lansate pe dura-ta programului, la doi ani de laplata finală către beneficiar.

Reglementarea nr. 1290/2013[13] privind regulile de participa-re şi diseminare în cadrul progra-mului „Horizon 2020” aduce cla-rificări cu privire la eligibilitateacosturilor în Art. 26 [13] care facereferire la criteriile reglementăriinr. 966/2012, Art. 126 [1]. Unîntreg articol este dedicat costuri-lor cu personalul (Art. 27 [13])care pot include costuri pentrusalarii, contribuţii sociale şi altecosturi conexe, dacă sunt oferite

26


de legislaţia din statele membreale UE şi de contractele de anga-jare a persoanelor ce lucrează înproiectele finanţate prin pro-gram. Pentru beneficiarii caresunt persoane juridice non-pro-fit, se acceptă costuri suplimenta-re cu salariile de până la 8.000EUR anual per salariat, dacă per-soana în cauză îşi dedică tot tim-pul pentru lucrul la proiect. Dacăpersoana lucrează şi la alte pro-iecte, rata orară suplimentarăeste limitată la o valoare cecorespunde sumei de 8.000EUR, împărţită la numărul de orelucrate per an, respectând cerin-ţele Art. 31 [13] care vor fi deta-liate în continuare. Astfel de plăţipentru salariile suplimentare tre-buie să constituie o practică nor-mală a beneficiarului, să nu fiedoar subiectiv aplicată doar peproiectul finanţat prin program.

Principiile fundamentale alefinanţării fac obiectul Art. 28 [13]şi există o diferenţă faţă de pro-gramul anterior, adică stabilireaunui singur procent de finanţarepentru o acţiune finanţată. În„Horizon 2020” nu mai existăprocente de finanţare diferitepentru activităţi diferite (cerceta-re, management) sau în funcţiede tipul de beneficiar (în vremece în programul FP7 există unprocent de finanţare de 75% pen-tru universităţi, centre de cerce-tare şi SMEs, precum şi un pro-cent de finanţare de 50% pentrurestul beneficiarilor). Principiulfinanţării pe costuri eligibile esteîncă valabil. Veniturile proiecte-lor şi resursele primite gratuitsunt deduse din costurile eligibi-le. Finanţarea poate ajunge la unprocent de 100% din costurileeligibile, cu excepţia proiectelorde inovaţie şi a proiectelor co-finanţate din alte fonduri ajun-gând la 70% din costurile eligibi-

le. Totuşi, se acceptă 100% finan-ţare pentru proiectele de inovaţiederulate de entităţile non-profit.

Art. 29 [13] face referire la costu-rile indirecte şi trebuie menţiona-tă eliminarea costurilor reale şiutilizarea unui tarif uniform de25% din costurile eligibile directe(minus costurile subcontractăriişi costurile resurselor furnizatede terţi şi utilizate în afara sediu-lui beneficiarului). Pot fi folositecosturile indirecte bazate pe cos-tul unitar sau tariful uniform,dacă contractul de finanţare sti-pulează aceste aranjamente.

Art. 31 [13] este dedicat orelor delucru anuale care pot consta într-un număr fix sau pot fi cal-culate de către beneficiar folosindo metodă verosimilă. Beneficiarultrebuie să demonstreze numărulde ore lucrate, iar în acest sens,contractul de grant pentru„Horizon 2020” conţine o preve-dere nouă cu privire la înregistra-rea timpului lucrat: dacă există oalocare de 100% a oamenilor carelucrează la proiect, se acceptălipsa unei înregistrări referitoarela orele lucrate dar se furnizeazăo declaraţie din care reiese dedi-carea întregului timp lucrului încadrul proiectului. Numărul deore lucrate anual este utilizat lacalcularea ratei orare şi a costuri-lor cu personalul. Art. 32 [13]tratează problema costurilor uni-tare care pot fi folosite pentrupersoanele care nu primesc sala-riu, cu referire la Art. 124 alreglementării nr. 966/2012 [1].Aceste costuri unitare sunt stabi-lite de către Comisia Europeanăpe baze statistice şi istorice.Referitor la costurile unitare, Art.35 [13] indică posibilitatea cabeneficiarul să dezvolte o meto-dologie care trebuie să aibă apro-barea Comisiei Europene cu pri-vire la calculul costurilor revendi-

cate, iar aceasta se aplică tuturoracţiunilor la care ia parte benefi-ciarul în cadrul programului.

Art. 34 [13] şi Art. 36 [13] se refe-ră la certificatele de audit privindsituațiile de cheltuieli. Există omodificare a pragului finanţăriipeste care sunt necesare astfel decertificate, adică 325.000 EURfaţă de 375.000 EUR din progra-mul anterior. Este necesar doarun certificat de audit la finalulproiectului, în vreme ce în pro-gramul anterior era necesar uncertificat de audit pentru fiecaretranşă a finanţării care depăşeapragul de 375.000 EUR.Observăm că diminuarea pragu-lui pentru necesitatea certificatu-lui de audit (care este un controlex-ante) este, de asemenea, înlinie cu strategia reducerii con-troalelor ex-post, strategie careare în vedere lansarea de auditurifinanciare în timp de doi ani dela plata finală, în locul intervalu-lui de cinci ani de la finalizareaproiectului pentru iniţierea audi-tului, aşa cum prevedea progra-mul anterior pentru perioada2007–2013. Regulile spun că estenecesar un auditor independentcare să emită certificate de auditpentru beneficiar, în particular,auditorul nu trebuie să fie impli-cat în elaborarea situaţiilor decheltuieli.

4. Analiză comparativăîntre contractele degrant din programelede cercetare FP7 (2007-2013) şi „Horizon2020” (2014-2020)Contractul de grant (finanţare)este instrumentul legal care sta-bileşte prevederile pentru finan-

27Anul 6 - 1/2017


ţarea costurilor acţiunilor dincadrul programului de cercetare.Uniunea Europeană co-finanţea-ză costul total eligibil al proiectu-lui aşa cum este acesta definit încontractul de grant. Contractulde finanţare fixează limita supe-rioară a contribuţiei UE şi inclu-de devizul bugetului estimat şicontribuţia financiară pentru fie-care activitate derulată de fiecarebeneficiar (în cazul în care existăbeneficiari multipli care formeazăun consorţiu pentru proiect).Totuşi, contractul de finanţare nudefineşte suma totală reală ce seplăteşte beneficiarului odată ceproiectul a fost finalizat.Contribuţia financiară reală estecalculată în conformitate cu pre-vederile contractului de grant şise bazează pe costurile acceptateale beneficiarului unic sau aleîntregului consorţiu care includemai mulţi beneficiari.

Contractul de finanţare este alcă-tuit dintr-un text principal şicâteva anexe. De asemenea, exis-tă o listă de clauze speciale cetrebuie introduse în contract

dacă este cazul. Modelul este per-sonalizat pentru programe speci-fice din domeniul cercetării (deexemplu, „Marie Curie” sau„Ideas”).

Contractul de finanţare pentrunoul program „Horizon 2020”[15] este realizat într-un mod

Interviu Andreia Stanciu director ACCA România, Bulgaria ... · Manualul de Reglementări Internaionale de Control al Calităii, Audit, Revizuire, Alte Misiuni de Asigurare și Servicii

Text of Interviu Andreia Stanciu director ACCA România, Bulgaria ... · Manualul de Reglementări...

Propuneri de revizuire a proiectului strategiei guvernului romaniei

Cr6 - normativ zidarie revizuire exemple

CONTRACT DE SERVICII PENTRU REVIZUIRE STUDIU DE ...sitevechi.cnadnr.ro/docs/proceduri_derulare/Contract servicii Revizuire SF Autostrada... · o alte investigatii de sol si materiale;

Misiuni Speciale

CONSTITUTIA ROMANIEI, MODIFICARE, REVIZUIRE - DEZBATERE PUBLICA -

EVANGHELISM, UCENICIE ŞI MISIUNI

CONTRACT DE SERVICII PENTRU REVIZUIRE/ACTUALIZARE STUDIU ...sitevechi.cnadnr.ro/docs/proceduri_derulare/4... · Revizuire Studiu de Fezabilitate pentru „Autostrada Sibiu-Pitesti”

Munteanu a. Pentru Revizuire

Cat. II - Auditul statutar si alte misiuni de audit.pdf

Legea de Revizuire a Constitutiei

And 605 _ Revizuire 2014

Revizuire CR2-1-1.1 - Pereti b.a._proiect

Prorectorat Relaii Internaionale Biroul ERASMUS+ · 2019. 9. 10. · 1 ghid pentru studentul erasmus 2018-2019 programul erasmus + prorectorat relaii internaionale biroul erasmus+

FORMATOR Versiunea: 00 Data propusa pentru revizuire

Derularea Unei Misiuni de Audit Public Intern

CURTEA DE CONTURI A REPUBLICII MOLDOVAccrm.md/storage/upload/legal/postari/191/d062846d1c28ea... · 2017-06-09 · revizuire „la rece” a unei misiuni de audit, inclusiv: planificarea

Revizuire PE 120/94 – Instruc ţiuni pentru compensarea

Revizuire CD 31 2002

ANEXA nr. 1: RAPORT ANUAL privind activitatea desfasurata · Revizuire a situatiilor financiare (ISRE 2400) 0 Revizuire a situatiilor financiare interimar e (ISRE 2410) 0 Misiuni

Revizuire „Normativ pentru sisteme de protecţie pentru

bvb.robvb.ro/infocont/infocont18/BRK_20180219143424_Raport... · 2018-02-19 · Ca parte a acestei misiuni, nu am efectuat proceduri de audit, revizuire sau verificare a Informaÿiilor

NP 076 2002 RevizuiNP 076-2002-revizuire

Revizuire/Actualizare Studiu de Fezabilitate pentru „Pod peste

Cadrul Conceptual Pentru Misiuni de Asigurare

Misiuni spatiale în filatelie

Referat Protocol Misiuni Diplomatice

Etapele Unei Misiuni de Audit Intern

Aplicatie Practica Privind Executarea Unei Misiuni de Audit

Metodologia de realizare/revizuire a Planurilor Jude …...Romania – Ministerul Mediului Elaborarea metodologiei de realizare/revizuire a Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor

CIEL Audit si revizuire