21
INTERVENTIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA LA UN PACIENT AFLAT �N CRIZA Locotenent colonel psiholog Alexandru JIANU* Motto: "Oamenii sunt perturbati nu de �mprejurari, ci de modul cum le interpreteaza " - EPICTET - A R G U M E N T Privitor la reusitele existentiale viitoare, sunt multe situatiile �n care - desi hotar�ti, vrednici voitori, �narmati cu nenumarate cunostinte, �n posesia metodelor, tehnicilor si instrumentelor care mai de care mai bune, sprijiniti de reusitele trecute si animati de dorinte demne de invidiat - ni se �nt�mpla totusi sa devenim, dintr-o data, neputinciosi, descurajati, lipsiti de speranta, ne�ncrezatori, dar si mai trist, deznadajduiti. Instantaneu, se porneste asaltul sumedeniilor de �ntrebari care, �ntr-un mars asurzitor pe culoarele mintii noastre, �si cer raspunsurile. Surprinsa, coplesita si neputincioasa �n fata "invaziei", ratiunea, la sfaturile emotiei, adopta strategii defensive, prima dintre ele, si cea mai paguboasa, fiind cea de "ferecare a usilor". Nedumerirea capata proportii, se ad�nceste �n necunoscut si ne face sa ne simtim incapabili de a iesi din str�nsoarea chinuitoare a neputintei de a ne explica pe noi �nsine. Teama ne cuprinde �ntreaga fiinta, iar �ncercarile de a ne oferi raspunsuri nu contenesc. Mai mult sau mai putin multumitoare, raspunsurile ne biciuiesc imaginea despre noi si ne erodeaza �ncrederea, cu truda si �n timp c�stigate, �n propria persoana si �n tot ce ne �nconjoara. Fara sa ne dam seama, deodata, "rasfoindu-ne", constatam ca nimic din ceea ce ne �nc�nta privirea �n noi, nu mai este, ca totul este naruit, lipsit de continut si de �nteles. Facem cunostinta cu imagini despre noi confuze, sterse, neclare, h�de, cu convingeri suspendate pe coloane si arcade care stau sa se prabuseasca, cu asteptari spulberate si sentimente �nselate. �n �ncaperea din noi, usile �nchise, ferecate si ferestrele zabrelite �si ascund cadrele si permit sa patrunda prin c�teva fante doar o lumina difuza, iar atmosfera ne " inunda" cu incertitudini. Efectele unor asemenea situatii conduc deseori la trairi psihice dezadaptative, care ne dezarticuleaza �ntreaga viata. “Pseudo-pledoaria pentru noi si cel de l�nga noi", urmareste readucerea �n atentie a cotidianului care ne "inunda" sistematic pe noi, omul societal si care ne supune unor presiuni carora, din nefericire uneori, nu le putem face fata, iar alteori chiar ne �ngenuncheaza. Iata asadar, obiectul nostru de interes - omul pe care-l �nt�lnim �n fiecare zi, pe care �l salutam, �l gratulam sau �l criticam, omul pe fata caruia citim bucurie, tristete, preocupari, griji, �ntr-un cuv�nt omul obisnuit, dar din pacate, uneori Omul coplesit de propriul univers. Ne intereseaza �n mod deosebit pentru ca EL reprezinta termenul bazal al ecuatiilor care exprima sistemele si subsistemele personale, �n special, si cele ale societatii umane, �n general, care da nota dezvoltarii, stagnarii sau regresiei sistemelor si subsistemelor psiho-societale, indiferent de registrele �n care acesta se manifesta. “Omul - spunea Protagoras - este masura tuturor lucrurilor". Nelu�nd �n consideratie, chiar si pentru o secunda, faptul ca aceasta masura �ncepe cu el �nsusi, cu toate aspectele ce- i �ntregesc definirea, orice �ncercare de a cerceta, explica si actiona �n acest sens, este sortita esecului, frizeaza ridicolul si ne arunca �n derizoriu. CUM DEFINIM CRIZA ?... Termenul de criza acopera o arie larga �n registrele vietii sociale, politice si economice fiind folosit pentru a defini generic starea extrema

INTERVENTIA COGNITIV

  • Upload
    -

  • View
    237

  • Download
    3

Embed Size (px)

DESCRIPTION

ps

Citation preview

INTERVENTIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA LA UN PACIENT AFLAT N CRIZA

INTERVENTIA COGNITIV-COMPORTAMENTALA LA UN PACIENT AFLAT N CRIZALocotenent colonel psiholog Alexandru JIANU*

Motto: "Oamenii sunt perturbati nu de mprejurari,ci de modul cum le interpreteaza "- EPICTET -

A R G U M E N T

Privitor la reusitele existentiale viitoare, sunt multe situatiile n care - desi hotarti, vrednici voitori, narmati cu nenumarate cunostinte, n posesia metodelor, tehnicilor si instrumentelor care mai de care mai bune, sprijiniti de reusitele trecute si animati de dorinte demne de invidiat - ni se ntmpla totusi sa devenim, dintr-o data, neputinciosi, descurajati, lipsiti de speranta, nencrezatori, dar si mai trist, deznadajduiti. Instantaneu, se porneste asaltul sumedeniilor de ntrebari care, ntr-un mars asurzitor pe culoarele mintii noastre, si cer raspunsurile. Surprinsa, coplesita si neputincioasa n fata "invaziei", ratiunea, la sfaturile emotiei, adopta strategii defensive, prima dintre ele, si cea mai paguboasa, fiind cea de "ferecare a usilor". Nedumerirea capata proportii, se adnceste n necunoscut si ne face sa ne simtim incapabili de a iesi din strnsoarea chinuitoare a neputintei de a ne explica pe noi nsine. Teama ne cuprinde ntreaga fiinta, iar ncercarile de a ne oferi raspunsuri nu contenesc.

Mai mult sau mai putin multumitoare, raspunsurile ne biciuiesc imaginea despre noi si ne erodeaza ncrederea, cu truda si n timp cstigate, n propria persoana si n tot ce ne nconjoara. Fara sa ne dam seama, deodata, "rasfoindu-ne", constatam ca nimic din ceea ce ne ncnta privirea n noi, nu mai este, ca totul este naruit, lipsit de continut si de nteles. Facem cunostinta cu imagini despre noi confuze, sterse, neclare, hde, cu convingeri suspendate pe coloane si arcade care stau sa se prabuseasca, cu asteptari spulberate si sentimente nselate. n ncaperea din noi, usile nchise, ferecate si ferestrele zabrelite si ascund cadrele si permit sa patrunda prin cteva fante doar o lumina difuza, iar atmosfera ne " inunda" cu incertitudini. Efectele unor asemenea situatii conduc deseori la trairi psihice dezadaptative, care ne dezarticuleaza ntreaga viata. Pseudo-pledoaria pentru noi si cel de lnga noi", urmareste readucerea n atentie a cotidianului care ne "inunda" sistematic pe noi, omul societal si care ne supune unor presiuni carora, din nefericire uneori, nu le putem face fata, iar alteori chiar ne ngenuncheaza. Iata asadar, obiectul nostru de interes - omul pe care-l ntlnim n fiecare zi, pe care l salutam, l gratulam sau l criticam, omul pe fata caruia citim bucurie, tristete, preocupari, griji, ntr-un cuvnt omul obisnuit, dar din pacate, uneori Omul coplesit de propriul univers. Ne intereseaza n mod deosebit pentru ca EL reprezinta termenul bazal al ecuatiilor care exprima sistemele si subsistemele personale, n special, si cele ale societatii umane, n general, care da nota dezvoltarii, stagnarii sau regresiei sistemelor si subsistemelor psiho-societale, indiferent de registrele n care acesta se manifesta. Omul - spunea Protagoras - este masura tuturor lucrurilor". Nelund n consideratie, chiar si pentru o secunda, faptul ca aceasta masura ncepe cu el nsusi, cu toate aspectele ce- i ntregesc definirea, orice ncercare de a cerceta, explica si actiona n acest sens, este sortita esecului, frizeaza ridicolul si ne arunca n derizoriu.

CUM DEFINIM CRIZA ?...

Termenul de criza acopera o arie larga n registrele vietii sociale, politice si economice fiind folosit pentru a defini generic starea extrema (abaterea de la cursul normal al vietii, n toate planurile) pe timpul declansarii, consumarii sau n perioada imediat urmatoare unuia sau mai multor evenimente de tipul: razboaielor, atentatelor teroriste, actelor criminale, calamitatilor naturale, accidentelor de mari proportii etc.

Acceptiunea psihologica a termenului de criza, n acest context, vizeaza complexul trairilor unor asemenea evenimente negative care atenteaza la integritatea fizica si psihica a persoanei. Criza poate fi considerata pierderea sau amenintarea cu pierderea unei relatii apropiate (Golenberg, 1983), a prestigiului ori pozitiei sociale, sau confruntarea cu o situatie cu caracter competitiv, iar Slaiku (1990) o defineste ca reprezentnd o stare temporara de dezorganizare, caracterizata de incapacitatea subiectului de a face fata unei anumite situatii stresante cu ajutorul metodelor obisnuite de rezolvare a problemelor.

Viata de zi cu zi a demonstrat nsa ca nu numai tipul evenimentelor deja mentionate conduc la instalarea unei stari de criza pentru indivizii umani, ci si anumite dificultati existentiale majore carora, unii dintre acestia, dintr-un motiv sau altul, nu le pot face fata, chiar daca persoanele n cauza prezinta o structura de personalitate echilibrata, sunt bine integrati social si profesional.

n consens cu filozoful grec Epictet, criza nu trebuie privita doar sub aspectul situatiei stresante, ci mai ales prin prisma semnificatiei pe care o are pentru individ, precum si a modului n care acesta si apreciaza posibilitatile de a-i face fata n mod eficient (Holdevici, 1993).

Consecintele frecvent ntlnite n situatii de criza sunt anxietatea si depresia. n cazurile mai severe pot aparea fenomene de dezorganizare globala care presupun: confuzie mentala, conduite dezadaptative, labilitate emotionala, pierderea stimei de sine, pierderea stimei din partea celorlalti sau instalarea unor afectiuni nevrotice si psihosomatice (Holdevici, 2003).

Conceptului de interventie n situatii de criza i-au fost atribuite mai multe sensuri, conform conceptiilor autorilor care au abordat aceasta problematica potrivit diverselor categorii de subiecti.

Astfel, Caplan (1961) definea situatia de criza ca fiind acea situatie n care o persoana se confrunta cu un obstacol major ce i blocheaza obiectivele de viata si care nu poate fi depasit cu ajutorul metodelor obisnuite de rezolvare de probleme. De asemenea, acest concept a fost utilizat pentru supravietuitorii unor dezastre (Joseph si altii, 1992), ai violurilor (Elis, 1983), pentru consilierea telefonica n cazuri de urgenta sau pentru camerele de garda ale spitalelor psihiatrice (Winter si altii, 1987).

Greenstone si Leviton (1993) sunt de parere ca putem vorbi despre o situatie de criza atunci cnd stresul si tensiunea psihica depasesc un anumit nivel de intensitate, iar Burgers si Holstrom (1974) considera ca avem de a face cu o criza atunci cnd homeostazia individului este perturbata si acesta nu mai poate face fata situatiei n mod eficient. Asadar, subiectul va prezenta o serie de simptome care constituie indiciul necesitatii unei interventii psihologice.

n literatura de specialitate se disting doua tipuri de reactii la stres (Lazarus, 1993):- Reactia asupra sarcinii, aceasta fiind adecvata atunci cnd subiectul apreciaza faptul ca este ceva de facut n situatia data. - Reactia orientata asupra emotiilor, aceasta aparnd n cazul n care persoana nu ntrevede nici o solutie pentru problema sa (modifica doar modul de interpretare sau de tolerare a situatiei). Tabloul manifestarilor reactive la stres, puse n actiune de mecanismele defensive ale persoanei, mbraca forme precum:- Negarea - persoana considera ca problema sa nu mai exista - auto - ntarire negativa de evitare a confruntarii cu problema, ceea ce conduce la amnarea rezolvarii acesteia si implicit la agravarea ei. - Regresia - persoana se ntoarce la modele de comportament timpurii care sunt utile n mica masura si care conduc la transferarea rezolvarii problemei altora. - Inertia - persoana nu ntrevede nici o solutie pentru rezolvarea problemei, fapt care o conduce spre dezvoltarea starii de inactivitate, depresive si lipsei de speranta. - Evitarea - persoana se ntareste negativ prin adoptarea unor paliative compensatorii - recurgerea la alcool, droguri, alte comportamente de evitare.

n general, interventia n situatii de criza are ca obiectiv rezolvarea psihologica a situatiei imediate, precum si ajutarea individului sa revina macar la nivelul de functionare pe care l- a avut nainte de instalarea crizei (Aguilera, 1990); iar pentru ca durata unei crize dureaza n medie ntre patru si sase saptamni, interventia terapeutica trebuie sa fie imediata si pe termen scurt.

CARE NE SUNT OBIECTIVELE ?

- Identificarea si modificarea schemei cognitive care directioneaza organizarea si procesarea informatilor, precum si interpretarea experientelor de viata. Schemele cognitive sunt cele care produc distorsionarile cognitive, generatoare de stari afective si comportamente disfunctionale (Beck, 1967, 1976), accentund sau diminund vulnerabilitatea persoanei n anumite mprejurari de viata. Schemele cognitive reprezinta reguli de viata ce se formeaza nca din copilarie ca efect al experientelor acumulate n familie precum si n cadrul grupurilor de referinta/apartenenta culturale si subculturale (scolare, religioase, etnice, regionale). Schemele cognitive pot fi active (cele care directioneaza interpretarea informatiilor din viata cotidiana) sau latente (cele care structureaza interpretarea informatiilor cu caracter mai profund si care preiau controlul n situatii de stres). - Cunoasterea si modificarea modului de raportare a individului la ceilalti. Se urmareste identificarea si evaluarea particularitatilor matriceale atitudinale si motivelor circumstantiale care dezvolta comportamentele subiectului n registrele relationarii si comunicarii cu ceilalti. - Achizitionarea de catre subiect a unor abilitati de a face fata mai eficient situatiilor stresante ale existentei. Subiectul si va nsusi noi modele de comportament, va testa efectele punerii n actiune a acestora si si va dezvolta disponibilitatile psihice latente.

CUM INTERVENIM ?

Situatia de criza, reprezentnd n fapt o situatie de urgenta, necesita o interventie rapida si focalizata " aici si acum", obiectivul prioritar fiind cel de reducere a simptomelor, ulterior urmarindu-se restructurarilor n sfera personalitatii.

n aceasta idee, Greenstone si Levinton (1993) prescriu urmatoarele recomandari care trebuie respectate la interviul cu pacienti aflati n criza:- Terapeutul trebuie sa nceapa interventia imediat ce ntlneste persoana aflata n criza. Acesta trebuie sa nteleaga semnificatia situatiei, sa reduca anxietatea, sa amelioreze dezorientarea si sa se asigure ca pacientul nu- si va face rau lui nsisi sau celorlalti. - Terapeutul si asuma controlul asupra pacientului aflat n criza, n sensul ajutarii acestuia sa realizeze o anumita ordine n viata psihica si n situatia psihica n care se gaseste (structureaza universul psihologic al pacientului pna cnd acesta si gaseste autocontrolul, face eforturi sa structureze situatia si exercita un anumit control emotional asupra pacientului, pe fondul mentinerii unui comportament calm si suportiv). - Terapeutul cauta sa nteleaga cum si de ce a intrat persoana n criza, care sunt elementele specifice carora trebuie sa le acorde prioritar atentie si sa identifice acele variabile care mpiedica mentinerea situatiei sub control.

Etapele de principiu ale interventiei cognitiv - comportamentale n situatii de criza, propuse de Freeman si Dattilio (2000), sunt urmatoarele:1) Realizarea unei relatii terapeutice corespunzatoare, ceea ce presupune necesitatea ca terapeutul sa cstige ncrederea pacientului care, prin aceasta, sa se simta n largul sau si n siguranta pentru a putea relata situatia n care se afla. 2) Evaluarea severitatii crizei, cu precizarea elementelor care pot constitui pericole potentiale pentru persoana n cauza, precum si pentru cei din jur. Se identifica de asemenea, schemele cognitive prin intermediul carora pacientul proceseaza informatiile n scopul adoptarii directiei de concentrare a eforturilor, precum si potentialii factori care amplifica vulnerabilitatea la stres:- Situatia de boala organica acuta a pacientului; - Situatia de boala organica cronica a pacientului;- Deteriorarea starii de sanatate a pacientului datorata naintarii n vrsta; - Deprivarea de hrana sau alimentatia insuficienta a pacientului; - Oboseala datorata deprivarii de somn sau fragmentarii somnului pacientului (cazurile somnului arhaic) n situatii speciale; - Singuratatea datorata izolarii sau deprivarii senzorio - informationale a pacientului n situatii speciale; - Starea de iritare sau furie a pacientului;- Pierderi emotionale majore - obiecte sau fiinte semnificative (prin deposedare fortata sau accidentala, deces, divort sau separare); - Abilitati de rezolvare de probleme, ale pacientului, insuficient dezvoltate; - Abuzul de substante care genereaza doua tipuri de probleme: a. acute - judecata perturbata n starile de intoxicatie; b. cronice - consecinte pe termen lung asupra capacitatilor intelectuale; - Durerile cronice persistente - suferintele fizice conduc la alegerea unor solutii extreme pentru stoparea acestora; - Autocontrolul scazut - cazurile de pacienti psihotici bipolari, pacienti cu tulburari de personalitate (antisociale, "borderline", histrionice, dependente, evitante etc.); - Schimbari majore n viata pacientului - schimbarea statusului marital, schimbarea locuintei sau a serviciului.

Demersul terapeutic n aceasta etapa se va centra, cu precadere, pe ajutorul acordat pacientului de a-si defini problema. 3) Ajutarea pacientului sa-si evalueze si sa-si mobilizeze resursele pentru a-i face fata (resursele de natura interna - disponibilitatile psihologice latente; resursele de natura externa - familie, rude, prieteni). 4) Alcatuirea unui plan de actiune pentru rezolvarea problemei, pe baza unui acord comun ntre terapeut si pacient. Terapeutul evalueaza totodata motivatia si dorinta pacientului de a duce la ndeplinire planul stabilit. 5) Directionarea pacientului. Terapeutul, ntr-o maniera directiva, l ajuta pe pacient sa adopte decizii si sa testeze noile strategii de a face fata situatiei stresante.

PREZENTARE DE CAZ: tulburare prin anxietate generalizata la un pacient cu structura de personalitate obsesiva

REZUMATPrezentul studiu prezinta cazul unui subiect cu tulburare prin anxietate generalizata, dezvoltata pe o structura de personalitate cu elemente obsesive-fobice: perfectionist si hiperexact, teama de ridicol. Anamneza psihologica, polimorfismul simptomatologic si demersul terapeutic constituie continutul studiului de fata. Totodata acestea ne-au permis, echipei terapeutice, sa stabilim corect diagnosticul final.

Cuvinte cheie: anxietate, obsesie, fobie sociala, psihoterapie.

Motivul solicitarii consilierii psihologiceDaniel, inginer, dealer de vnzari la reprezentanta unei firme straine de automobile n Romnia, n vrsta de 27 de ani, s-a prezentat pentru starea de anxietate pe care o resimtea, legata de reusitele sub asteptari ale actiunilor pe care le initia si de autocontrolul scazut al impulsurilor de uz al alcoolului. Pacientul afirma: "Am impresia ca nimic nu-mi reuseste ", "Mi-e teama sa nu devin ridicol" si "Cred ca am capatat obiceiul de a consuma alcool". Aceste convingeri i creau o stare de neliniste permanenta, ngrijorare pentru ceea ce i se ntmpla, stare de oboseala si dificultatea de a adormi.

Antecedente heredocolaterale- interviurile realizate nu au scos n evidenta aspecte caracteristice acestui registru.

Antecedente personale patologice ale subiectului- Nu se afla n evidenta cu antecedente psihiatrice personale. - Nu se afla n conditii si tratamente medicale curente. - Nu a suferit de boli si tratamente majore anterioare. - A fost spitalizat n 1987 pentru operatie de extirpare a apendicelui.

Istoric- Copilaria nu a fost marcata de evenimente traumatizante. Subiectul povesteste ca de la vrsta de 4 ani pna la vrsta de 11 ani a locuit cu bunicii din partea tatalui (bunicii locuind tot n aceeasi localitate cu parintii sai - n Bucuresti - la adrese diferite), ntlnirea cu parintii avnd loc de 2-3 ori saptamnal. " Altfel nu s-a putut - spune subiectul - pentru ca parintii locuiau ntr-o garsoniera n care nu era loc pentru patru persoane ". - Subiectul afirma ca a avut o copilarie frumoasa si nu a simtit lipsa afectiunii din partea membrilor familiei. " Faptul ca - spune acesta - eram cu adevarat cel mic (fratele este mai mare cu 13 ani dect mine) m- a facut sa ma simt permanent la adapost; protejat, ngrijit si iubit de toti ".- n viata afectiva a subiectului a survenit o deteriorare semnificativa cauzata de ruperea relatiei cu prietena sa, n urma cu doi ani. Acesta a precizat ca nici pna n momentul n care ne- a contactat nu a putut ntelege motivul declarat de prietena sa - graba acesteia de a se casatori cu subiectul, care si dorea acest lucru, dar la timpul la care ar fi dobndit o relativa stabilitate ocupationala, materiala si financiara pentru noul cuplu. Relatia s-a rupt n mod brusc, fara explicatii, prietena reorientndu-se catre alta persoana, savrsind actul casatoriei cu aceasta. socul emotional suferit de catre subiect, pe fondul pierderii obiectului investitiei afective si al nentelegerii suficiente a motivului, precum si pe fondul unei structuri de personalitate perfectioniste si hiperexacte, au condus la distorsionari cognitive care au constituit baza dezvoltarii gndurilor negative cu referire la imaginea de sine a acestuia si la destructurarea ncrederii de sine. - Dupa terminarea facultatii subiectul s-a angajat ca dealer de vnzari la o reprezentanta straina de promovare si vnzare a autoturismelor. Motivat de atractivitatea noilor oferte ale pietii muncii, din anul 2003 a schimbat locul de munca, pe aceeasi functie, la o alta reprezentanta straina de promovare si vnzare a autoturismelor, despre care afirma ca i satisface expectantele, att din punct de vedere al conditiilor de munca, ct si din cel al satisfactiilor profesionale si financiare.

Relatiile familiale- Copil dorit, crescut de catre bunici si de catre familia de origine. - Familia de origine:- Tatal - autoritar, aducator de venituri, exigent, moderat afectiv. - Mama - educativa - este preocupata de cresterea si educarea copiilor. - Bunicii - bonomi, binevoitori, educativi. - Relatiile de cuplu ale bunicilor si parintilor subiectului pot fi caracterizate ca fiind armonioase, de ntelegere si ntrajutorare. - Tipurile de relatii:- subiect - tata - armonioase, condescendente. - subiect - mama - afectuoase, condescendente. - subiect - frate - reciproc armonioase, de ntrajutorare.

Ruta scolara- Evolutia scolara a subiectului a avut o traiectorie ascendenta datorita, att mediului educogen, ct capacitatilor sale intelectuale. A parcurs formele de pregatire scolara primara, gimnaziala, liceala (profil economic), universitara (politehnica) si post - universitara (politehnica).

Relatii, prietenii- Subiectul afirma ca relatiile cu prietenii si colegii de munca sunt bune, bazate pe stima si respect, de colaborare si ajutor reciproc ". - Afirma ca are o noua prietena cu care relatiile sunt nsa ntr-o faza incipienta.

Diagnostic diferential

Axa I - tulburare de dispozitie prin anxietate generalizata. Axa II - structura de personalitate obsesiv-fobica (perfectionism, hiperexactitate). Axa III - fara conditie sau tulburare somaticaAxa IV - problema psihosociala de mediu - s-a produs fenomenul separarii definitive de prietena, fenomen pe care pacientul l-a trait ca pe un simtamnt de separare de o persoana semnificativa. Axa V - functionare buna n toate domeniile, eficient social si ocupationala, cu dispozitie anxioasa tranzitorie - scor 75.

Examen psihic generalConform datelor din fisa de observatie psihologica, completata la prima ntlnire, rezulta:- tinuta fizica foarte ngrijita, pedanta;- Caracteristica posturala flexibila, usor defensiva;- Minile sprijinite n maniera " diplomatica ";- Picioarele usor deschise, cu miscare controlata;- Gestica controlata;- Mimica relaxata, controlata;- Mersul ferm;- Ritm respirator moderat cu apnee, urmate de oftat prelung. - Vorbirea cu intensitate medie, cu fluenta continua, avnd o intonatie modulara cu debit mediu;- Pronuntia si constructia frazelor sunt clare, coerente, cu exprimare elaborata;- Vocabular bogat;- Memorie foarte buna;- Caracteristici aptitudinale: rabdator, atent, ntelege usor si repede ntrebarile adresate, nu suprapune interlocutorul, atitudine conformista; si sustine cu perseverenta opiniile, iar la opiniile noastre raspunde cu calm, ntelegere si acceptare;- Programarea neuro-lingvistica se manifesta cu preponderenta n registrele cognitiv (a sti, a cunoaste) si vizual (a vedea);- Afect restrictionat;- Viata sexuala normala - interesul sexual al pacientului este centrat n exclusivitate pe prietena actuala;- Dispozitie anxioasa, cu stari de neliniste, ngrijorare, iritabilitate, dificultatea de a adormi si teama de a nu se face de rusine, pe fondul unei structuri de personalitate cu elemente obsesive (perfectionism si hiperexactitate).

Teste aplicatea. Chestionarul pentru evaluarea anxietatii (ASQ)- Am administrat subiectului chestionarul ASQ pentru a surprinde nivelul anxietatii prin dimensiunile cognitive, somatice si comportamentale asociate acesteia. Ca urmare a aplicarii chestionarului, subiectul a obtinut urmatoarele scoruri:- La dimensiunea cognitiva - scor: 59 (din totalul de 88) - La dimensiunea somatica - scor: 11 (din totalul de 128) - La dimensiunea comportamentala - scor: 16 (din totalul de 72) - Anxietatea generala - scor global: 86 (din totalul de 288)- Din analiza de continut a rezultatelor obtinute, reies urmatoarele aspecte:- Dimensiunile somatica si comportamentala nregistreaza scoruri mici care reprezinta indicatori pentru un nivel redus al anxietatii. Acest fapt ne conduce la concluzia ca la subiect nu sunt manifeste simptome somatice asociate dispozitiei anxioase si nu au survenit modificari comportamentale care sa-i altereze functionarea sociala si ocupationala. - Dimensiunea cognitiva nregistreaza un scor ridicat, acesta reprezentnd un nivel crescut de anxietate. Acesta evidentiaza o stare de neliniste persistenta pe fondul unei preocupari si ngrijorari excesive pentru anumite gnduri sau evenimente de viata cum ar fi: obsesia unor gnduri si imagini care au legatura cu evenimente neplacute din trecut sau care catastrofizeaza viitorul subiectului ori persoanelor semnificative pentru acesta; hipervigilenta datorata nevoii de control total asupra sa sau a mediului nconjurator pe fondul unei temeri excesive fata de potentiale pericole (teama de a deveni ridicol, afirma subiectul).

b. Scala de anxietate Hamilton- Cu ajutorul interviului semistructurat dezvoltat de Hamilton am evaluat severitatea simptomelor asociate anxietatii si, totodata, am urmarit corelarea rezultatelor celor doua instrumente administrate. - Analiza rezultatelor pe fiecare scala a interviului ne arata:- Dispozitie anxioasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii ngrijorare, pesimism si iritabilitate n legatura cu situatia " de neputinta " n care se afla si n legatura cu perspectivele sale, daca nu va reusi sa-si depaseasca conditia prezenta. - Tensiune nervoasa evidentiata de nivelul ridicat al cotelor la descriptorii ncordare, fatigabilitate, incapacitatea de a se relaxa si starea permanenta de neliniste, ca fenomene asociate, se coreleaza ca intensitate cu cea descriptorilor de pe scala precedenta. - Tulburarile hipnice evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul dificultatea la adormire reprezinta fenomenul asociat ngrijorarii excesive si coreleaza cu cotele celorlalti descriptori. - Tulburare prosexica evidentiata de nivelul ridicat al cotei la descriptorul hipoprosexie. Subiectul constientizeaza diminuarea orientarii sale selective spre activitati de cunoastere, afirmnd ca din tot ce si-a propus n acest scop, a ales, " nu stiu cum, dar numai lucruri grosiere alegeam, indiferent la ce registru apelam: literatura, muzica, film etc.". - Comportamentul pe timpul interviurilor asociat dispozitiei anxioase a fost evidentiat tinuta usor ncordata (facem precizarea ca subiectul are o mare capacitate de autocontrol).

c. Testul AUDIT- Deoarece, la primul interviu, subiectul a afirmat ca a capatat obisnuinta de a consuma alcool n mod repetat, am centrat discutia pe continutul itemilor testului AUDIT. Din interviu a rezultat ca subiectul:- si-a format obisnuinta de a consuma alcool cu o frecventa de 2- 3 ori pe saptamna. - Consuma alcool n cantitati mici (1- 2 beri, seara dupa serviciu, acasa). - Nu consuma niciodata mai mult de doua beri sau 30- 40 ml. de bauturi spirtoase ntr-o singura zi. - Nu i s-a ntmplat vreodata sa nu se poata opri din baut odata ce a nceput. - Nu simte nevoia de a consuma alcool, dar nu stie de ce consuma. - Am concluzionat ca subiectul nu a dezvoltat dependenta fata de alcool, explicarea comportamentului sau n acest sens regasindu-se n alt registru.

Demersuri terapeuticeInterventia psihoterapeutica:Tehnici cognitiv - comportamentale utilizate:- Tehnica adresarii ntrebarilor cu caracter provocativ;- Tehnica metaforelor;- Tehnica utilizarii unor scale de evaluare a asteptarilor;- Tehnica examinarii avantajelor si dezavantajelor;- Tehnica transformarii unui eveniment negativ ntr-un avantaj;- Tehnica descoperirii dirijate;- Tehnici de relaxare; - Tehnica sarcinilor pentru acasa.

Structura sedintelor:Prima ntlnire- Prezentarea calitatii de specialist psiholog nu a mai fost necesara deoarece subiectului i fusesem prezentat de un alt client. - I-am adresat subiectului rugamintea de a ne comunica motivul pentru care a solicitat ntlnirea. Subiectul a relatat ca se confrunta cu anumite probleme care nu numai ca nu i-au fost caracteristice, dar, amplificndu-se, au nceput sa-i produca un disconfort intens si mai mult au nceput sa-l ngrijoreze ntr-att nct se afla ntr-o permanenta stare de neliniste. Referirile sale concrete s-au centrat probleme legate de nencrederea de sine, la teama de a nu fi ridicol si de obisnuinta de a consuma alcool. - n cadrul interviului pe care l-am desfasurat am urmarit sa culeg date anamnestice despre subiect, si sa verific daca orientarea spre stabilirea tipurilor de probleme (pre-diagnostic) este ndreptatita. - Spre finalul ntlnirii l-am rugat pe subiect sa-mi confirme daca am nteles bine problemele pe care le acuza, reformulndu-i-le:- Daca a devenit nencrezator n reusita actiunilor sale. - Daca are impresia ca nu se ridica la naltimea a ceea ce ar vrea sa fie. - Daca simte ca nu-si mai poate stopa pornirile pe care le are privitor la consumul de alcool. - Daca toate acestea reprezinta cauzele nelinistii si ngrijorarii sale crescute. - Raspunsul subiectului a fost afirmativ si cu acest prilej ne-a facut cunoscute asteptarile pe care le avea de la urmatoarele ntlniri, anume ca ne ruga sa-l ajutam sa nteleaga de ce trece printr-o asemenea situatie si cum sa o depaseasca. - ntlnirea a luat sfrsit dupa o discutie de principiu, referitoare la modul si conditiile n care vom desfasura ntlnirile, facnd schimb de adrese si numere de telefon pentru cazurile n care ar fi aparut modificari n cele stabilite. - Pentru prima sedinta i-am solicitat subiectului sa parcurga si sa completeze protocolul terapeutic, n asa fel nct la nceputul primei sedinte sa ne dam acordul pentru ce vom realiza mpreuna, cu specificatia expresa ca pentru ce va urma alegerea i va apartine n exclusivitate, cu respectarea conditiilor noastre tehnice specifice.

+ sedinta I: Obiectivele fixate pentru prima sedinta au fost:o Dezvoltarea relatiei terapeutice. o Conceptualizarea problemelor pacientului si stabilirea prioritatilor. - Dupa discutarea protocolului si stabilirea de comun acord a conditiilor (frecventa: o sedinta / saptamna - de regula, n ziua de joi dupa - amiaza), am solicitat subiectului sa ne relateze cum decurg relatiile cu familia, prietena / prietenii, colegii de serviciu si n general ce toti cei cu care intra n contact. Scopul acestei solicitari l-a constituit identificarea eventualelor disfunctii de relationare. Chiar daca nu am identificat aspecte disfunctionale n acest registru, am evidentiat retinerea si selectivitatea subiectului n investirea ncrederii n altii:- T: banuiesc ca despre unele probleme pe care mi le-ai spus mie, le-ai discutat si cu parintii sau prietena, ori cu cel mai bun prieten ?!- P: nu, categoric. Esti primul si singurul caruia i le spun - Dialogul purtat n continuarea ne-a ajutat sa conceptualizam problemele subiectului, care ne-au aparut n felul urmator:- schema cognitiva neconditionala - "sunt un om caruia nu-i reuseste mare lucru", " nu am voie sa mi se ntmple asa ceva", "orice greseala de vorbire n engleza, nseamna o bila neagra", " nu sunt n stare";- schemele cognitive conditionale (convingerile) - " daca nu sunt n stare sa ma organizez, nseamna ca nu merit nimic de la viata "; " daca nu renunt la prostul obicei de a bea, se va termina cu mine"; "daca nu fac tot ce mi-am propus, n cel mai scurt timp, nu voi mai avea nici o valoare", " trebuie sa reusesc sa vnd microbuzul tatalui, pentru ca numai asa se va asterne linistea n casa", " daca clientii afla ca nu cunosc prea multe despre masinile pe care le vor ei, ma vor ocoli ". - Comportamentele:- supra dezvoltate - stabilirea unor standarde foarte nalte, autocontrolul si asumarea responsabilitatilor n mod excesiv;- sub dezvoltate - spontaneitatea, frivolitatea si caldura afectiva. - Starea afectiva - anxios, ngrijorat, nelinistit, nemultumit, descurajat. - Distorsionarile cognitive identificate la subiect:- perfectionismul - manifest la subiect prin auto - impunerea repetata a imperativelor categorice (" trebuie sa am casa mea ", " trebuie sa vorbesc perfect o limba straina ", " nu trebuie sa ma pierd n nimicuri")- abstractia selectiva - subiectul pierde din vedere, cu buna stiinta, realizarile obtinute, capacitatile sale intelectuale, statusul sau socio -ocupational, si se centreaza pe nerealizarea unor proiecte (nereusita pe care o amplifica artificial, fara a cauta argumente). - personalizarea - subiectul se percepe ca fiind singurul vinovat pentru nereusita. - iluzia autocontrolului - subiectul percepe nerealizarea proiectelor ca pe vina sa exclusiva (auto-culpabilizare) cauzata de lipsa de autocontrol, fapt care favorizarea gndurilor negative ("trebuie sa detin controlul n tot ce ma priveste). - Simtindu-l pe subiect, ca prioritatea sa este ndreptata spre a i se spune cum sa renunte la obisnuinta de consuma alcool, i-am sugerat (tipul valorizarii paradoxale) urmatoarele:- Alcoolul este o inventie buna, Dan. Recomandabil ar fi sa nu renunti la obiceiul pe care ti l-ai format, pentru ca ti-e mult mai usor sa te linistesti. As dori sa bei n continuare seara. Chiar si acum, cnd vei merge catre casa, acelasi lucru ar fi bine sa-l faci. "- Ca tema pentru acasa, i-am solicitat subiectului sa ntocmeasca o lista cu planurile pe care si le-a facut si sa le ordoneze prioritar.

+ sedinta a II-a:Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea listei de prioritati ale subiectului (asteptarile, prioritatile si ncadrarile temporale pe care acesta si le asuma). - sedinta a debutat cu ntrebari adresate de subiect cu privire la nedumerirea sa fata de sfatul primit n sedinta trecuta. Raspunsul nostru a fost intentionat evaziv. - P: apropo, de ce m-ai sfatuit sa nu-mi schimb obiceiul de seara ? - T: eu am nteles ca povara pe care o duci, este tocmai sa eviti obisnuinta de a bea seara asa mi-ai spus tu ca ti este greu sa renunti la obisnuinta - P: povara mea este obisnuinta nsasi - T: daca asta este povara ta, atunci da-o jos, arunc-o la prima ghena - Am continuat cu discutarea temei. Lista proiectelor subiectului cu intensitatile prioritatilor acordate de acesta pe o scala de la 0 la 100, este urmatoarea:ProblemePunctajncadrare temporal

Cas10003.2005

Renunare la alcool100Rapid

Perfecionare la limba englez95Rapid

nvarea noiunilor tehnice Wolksvagen90Rapid

Constituirea bazei de date cu clienii mei (ai firmei)90Rapid

Vnzare utilaje patiserie85Rapid

Baz de date personale80Rapid

Vnzarea microbuzului TV80Rapid

Cumprarea a dou costume80Rapid

Asisten stomatologic (lucrri la dantur)75Rapid

Program fittness70Rapid

Renunare la fumat65Rapid

Achiziionarea unei imprimante + scaner60Rapid

Intrarea n posesia premiului Suzuki60Rapid

Analiza CASH60Rapid

Analiza burs60Rapid

Conceperea i argumentarea tehnic a unor planuri de investiii55Rapid

Deschiderea unei firme (acte, documentaie etc.)40Rapid

Dezvoltare personal analiz tranzacional40Rapid

Dezvoltare personal programare neuro- lingvistic40Rapid

- Consultarea listei si raspunsul subiectului n legatura cu stadiul rezolvarii acestor probleme ne-a edificat asupra modului acestuia de a-si fixa, att standardele, ct si termenele de realizare a lor. Astfel, s-a conturat clar tendinta acestuia spre perfectionism. Subiectul si-a fixat scopuri nalte, dar pentru ca nu a luat n calcul anumite variabile (ex.: timpul, posibilitatile pe care le are la dispozitie etc.) si-a auto-indus simtamntul de neputinta, de incapacitate de a duce la bun sfrsit proiectele pe care si le-a propus, a devenit nencrezator n fortele proprii, fapt care a condus la destructurarea imaginii de sine. Judecata sa negativa, privind imposibilitatea rezolvarii acestor probleme, i-a influentat modul de gndire, sentimentele si comportamentele (si-a ntarit convingerea ca nu poate, s-a simtit rusinat si a dezvoltat temerea ca ntr-o astfel de situatie poate fi perceput ridicol n fata celorlalti, a abandonat orice efort de iesire din situatie si a adoptat comportamente dezadaptative - consumul de alcool ca paliativ compensator pe care l adopta numai atunci cnd este singur si n lipsa altor activitati - gndurile negative automate i induc anxietatea de care spera sa scape prin ngurgitarea alcoolului). - Asa cum am mentionat anterior, principala variabila pe care subiectul nu a luat-o n consideratie, a fost cea temporala. Am considerat ca este necesar sa facem un calcul al timpului minim necesar a fi afectat pentru fiecare proiect. Raportarea am facut-o la numarul de ore ale unei saptamni, astfel:

Problemetimp minim necesar(minute)locul(unde)tipul de aciune

Cas (apartament)300oraCutare

Renunare la alcool *20*oriundeVoin

Perfecionare la limba englez300acasStudiu

nvarea noiunilor tehnice Wolksvagen120*serviciuStudiu

Constituirea bazei de date cu clienii mei (ai firmei)120acasLucru

Vnzare utilaje patiserie60oraCutare

Baz de date personale120acasLucru

Vnzarea microbuzului TV30*serviciucutare

Cumprarea a dou costume60oracutare

Asisten stomatologic (lucrri la dantur)60cabinetAsist.

Program fittness240salLucru

Renunare la fumat20*oriundeVoin

Achiziionarea unei imprimante + scaner60oraCutare

Intrarea n posesia premiului Suzuki30*serviciuCutare

Analiza CASH30acasinformare

Analiza burs30acasInformare

Conceperea i argumentarea tehnic a unor planuri de investiii60acasStudiu

Deschiderea unei firme (acte, documentaie etc.)60orainformare

Dezvoltare personal analiz tranzacional60acasStudiu

Dezvoltare personal programare neuro- lingvistic60acasStudiu

Calculul timpului:- ore de serviciu (inclus si transportul la /de la serviciu): (12ore / zi) = 60 de ore- ore de odihna (inclus timpul de pregatire dnainte si dupa odihna) = 56 de ore- ore destinate servirii mesei (acasa) = 10 ore- ore petrecute n compania prietenei = 10 ore- orele marcate cu asterisc nu se contorizeaza. - Total ore ocupate = 136 ore- Total ore la dispozitie (din totalul de 168 de ore)= 32 de ore- Total ore necesare pentru nfaptuirea proiectelor (1620 minute) = 27 de ore- Participarea la calculul timpului a subiectului s-a dovedit a fi fost benefica. Acesta a afirmat ca niciodata nu-si pusese problema ntr-o astfel de maniera, convins fiind pna n acel moment ca ar fi fost o pierdere de timp. - Dupa explicatiile pe care le-am dat subiectului cu privire la modul cum si-a construit asteptarile, l-am ntrebat pe acesta ce alte tipuri de probleme i creeaza stari asemanatoare cu cea descrisa de el. Raspunsul sau a fost negativ, subliniind ca pentru celelalte tipuri de probleme care apar gaseste usor solutiile de rezolvare. - Pentru a ntelege mai bine de ce uneori nu reusim sa ne atingem scopurile, i-am solicitat ca atunci cnd va ajunge acasa, sa-si noteze pe cte o hrtiuta fiecare din cele 20 de proiecte si sa le aseze, n functie de valoarea pe care i-a acordat-o fiecaruia, pe rafturile bibliotecii - marimea scorului trebuie sa fie direct proportionala cu naltimea rafturilor). Dupa un anumit timp sa ncerce sa ajunga la ele si sa le culeaga, initial fara a se ajuta de vreun obiect, iar apoi sa recurga la orice mijloc pentru a finaliza actiunea. n tot acest timp sa-si monitorizeze toate eforturile si gndurile sunt asociate acestora, pentru a ne mpartasi impresiile. - Tema propriu-zisa pentru sedinta urmatoare a constat n: pe baza listei de proiecte, sa formuleze raspunsuri la un set de ntrebari pe care le va asocia fiecarui proiect. Obiectivul pe care l-am urmarit a fost de a-l determina pe subiect, pe de-o parte sa gaseasca noi solutii la proiectele sale, iar pe de alta parte, sa faca distinctia dintre centrarea pe problema de cea axata pe starea afectiva. ntrebarile au fost:1. Cum gndesti ca ai putea pune n practica proiectul 1, 2, 20 ?2. Ce crezi n legatura cu ce gndesti referitor la proiectul 1, 2 20 ?3. Ce simti n legatura cu ce crezi si ce gndesti referitor la proiectul 1, 2, 20 ?4. Care este starea n care te afli cnd te gndesti, crezi si simti referitor la proiectul 1, 2, 20 ?

+ sedinta a III-a: Obiectivul sedintei l-a constituit identificarea, modificarea si acceptarea de catre subiect a gndurilor si sentimentelor negative. - Subiectul ne-a povestit ca sarcina primita, referitoare la cele 20 de hrtiute, i s-a parut interesanta si a trecut la actiune. Acesta relateaza ca pna n momentul n care a trecut la faza culegerii hrtiutelor (proiectelor) nu s-a gndit de ce trebuie sa faca acel lucru. Odata cu sporirea eforturilor, a nceput sa construiasca variante explicative. O singura nelamurire a avut si pe care o redam ca fragment din dialog: - T: proiectele pe care ti le-ai propus sunt, n fapt, asteptarile tale... - P: da, m-am gndit si eu la asta - T: iar asteptarile tale n-au fost altceva dect hrtiutele pe care le- ai scris, nu-i asa ?- P: m-am lamurit cu ct asteptarile mele sunt mai mari, cu att ajung mai greu la ele - T: nu mai greu, cu eforturi mai mari, dar si cu mijloace adecvate. - sedinta s-a centrat discutarea sarcinii pentru acasa:

prioritatecum gndesc c a putea pune n practicce cred n legtur cu ce gndescce simt n legtur cu ce cred i ce gndescstarea n care m aflu cnd m gndesc, cred i simt

Achiziionarea unui apartamentPrin obinerea unui creditNu e uor dar este posibilM bucur, m-a simi mplinit, mi-a putea ntemeia o familieConfortabil

Obinerea creditului de ctre prietena meaMult mai avantajos, mai ales c eu am banii pentru avansTemere/ nencredere (dac prietenia se va rupe , toat agoniseala mea de trei ani )Nelinitit

Renunare la alcoolPrin a gsi un substitut (lucruri captivante, ntlniri cu prietena i prieteni, lectur)Pot s m las definitiv; mi lipsete timpul necesarC pot i vreauConfortabil, optimist

nvarea lb. englezePrintr- un program zilnic (cel puin o or; prin discuii cu persoane native); prin meditaii.n- am folosit toate ocaziile, dar nu s-au terminat;lipseteOptimismConfortabil

Baz de date clieniPrin nvarea ACCESS lui, i construirea bazei de datemi lipsete timpul necesarOptimismConfortabil

Vnzare utilajeS apelez la cunotinele care se ocup cu aa cevami lipsete timpul necesarNu-mi convine, dar depinde de cererea pieeiConfortabil

nvarea noiunilor tehnice WVS- mi procur mai multe materialeS apelez la colegii din ServiceVoi putea rspunde prompt la ntrebrile clienilorM liniteteConfortabil

Baza de date personalO voi rezolva odat cu baza de date clienimi lipsete timpul necesarM liniteteConfortabil

Vnzare microbuz TVS apelez la cunotinele care se ocup cu aa cevami lipsete timpul necesar; i voi spune lui tata s se ocupe el, pentru c e al lui.Nu- mi convine, dar nu depinde numai de mine.Confortabil

Repararea danturiiS merg la dentistChiar dac n- am timp, nimeni nu o poate face n locul meu pentru mineM simt hotrtMi se face ruine de mine

- Analiznd gndurile, simtamintele si proiectia actiunilor subiectului, s-a evidentiat o reducere considerabila a proiectelor (ca motivare, afirma ca le-a selectat, celelalte ne mai constituind prioritati) si formulari corecte, coerente a modalitatilor de rezolvare a proiectelor. Dispozitia subiectului s-a ameliorat, fapt confirmat de adoptarea n cadrul sedintei a unei pozitii posturale relaxate (n locul celei usor defensive), a exprimarii unei angajari mai ferme cu referire la proiectele de viitor si a jovialitatii care se mbunatateste vizibil de la o ntlnire la alta. Pentru a ne asigura de schimbarile survenite n modul de abordare al subiectului a prioritatilor, am insistat asupra ctorva aspecte legate de prioritatea numarul 1 - achizitionarea unei locuinte. Redam un fragment din cele discutate:- T: care a fost primul gnd care ti-a venit n minte cnd ai ales sa rezolvi problema achizitionarii unui apartament ?- P: mi doresc sa am casa mea - T: corect. si apoi - P: ca trebuie neaparat - T: te ai ntrebat daca poti, daca esti pregatit pentru a-l achizitiona ?- P: binenteles, dar cnd mi propun ceva nu ma las pna nu rezolv?- T: reusesti ntotdeauna ?- P: nu chiar, dar de cele mai multe ori... - T: n situatia pe care o discutam nca n-ai reusit, asa cum vrei tu, iar lucrul acesta te descurajat putin. - P: asa se ntmpla cnd nu iei toate variantele n calcul. - T: de data asta ai chibzuit mai mult asupra aspectului ?- P: da, dupa ce am raspuns la cele 4 ntrebari la care mi-ai cerut sa raspund. - T: mda, am nteles ! cum te simti acum cnd te gndesti la proiectele tale ?- P: le privesc altfel, oricum mult mai relaxat. mi dau seama ca desi sunt prioritati, e bine sa le rezolv sistematic. Cred ca ai vazut ca multe dintre ele au disparut. - T: te-ai gndit sa ti le mparti n functie de locul unde ai mai multe sanse sa te ocupi de ele ?- P: binenteles, mi tot vin idei cnd si unde au fiecare timpul si locul. - - Am continuat sedinta ajutndu-l sa-si ntareasca noile gnduri si sa caute permanent argumente valide la gndurile care-l nelinistesc. Ne-am exprimat acordul referitor la variabila timp, care ocupa o pondere nsemnata n rezolvarea oricarei probleme, dar pe care de cele mai multe ori o introducem gresit n ecuatiile pe care le construim. - Catre sfrsitul sedintei l-am ntrebat pe subiect daca ar fi interesat sa l nvat o metoda de relaxare, pe care sa o folosim la sfrsitul fiecarei sedinte si, de asemenea, sa o poata folosi si singur ori de cte ori va simti nevoia sa se linisteasca. Astfel, sedinta s-a terminat cu un exercitiu de relaxare (antrenamentul autogen Schultz).

+ sedintele a IV- a si a V- a: Pentru aceste sedinte ne-am propus sa fixam gndurile si convingerile pozitive dobndite n sedintele anterioare. - sedintele au debutat cu discutii referitoare la ce s-a mai ntmplat ntre sedinte pna n momentele ntlnirilor. Subiectul a povestit ca majoritatea timpului l-a avut ocupat cu problemele de serviciu care i-au adus si satisfactii privind exersarea limbii engleze. Participnd la un curs de management organizat de Reprezentanta, pe parcursul a doua zile, a avut ocazia sa converseze n limba engleza cu unii dintre participantii straini. Mai mult dect att a fost solicitat sa translateze oficial cteva discutii, motiv pentru care a fost apreciat si felicitat n acest sens. Am exploatat situatia ntarindu-i convingerea ca n-are motive de ngrijorare privind cunostintele de limba engleza.

+ sedintele a VI-a si a VII-a: n aceaste sedinte ne-am propus, ca prin discutiile purtate, sa exploram posibile evenimente de viata, ale caror gnduri asociate sa-i destructureze ncrederea n sine si n ceilalti.

- La nceputul sedintelor, a relatat ca parcurgerea schemei l-a ajutat sa-si recunoasca faptul ca i place sa detina un anumit control asupra evenimentelor sale de viata si asupra modului cum reactioneaza, dar ca a reusit n ultimele zile sa adopte si alte maniere de aborda anumite situatii care l indispuneau. Astfel, ne-a povestit ca, daca nainte nu se putea abtine sa nu se opreasca la barul cu pricina si sa consume 1- 2 beri (ca de obicei), ca apoi sa-l evite, ca reactie la sugestia noastra. n ultimele zile (asa dintr-o data - spune acesta) a intrat n bar, si-a cumparat o cutie cu bere, fara sa mai simta nevoia sa ramna sa o consume, ndreptndu-se linistit spre casa. A relatat situatiile noi s-au repetat, dar ca a simtit aceeasi stare de satisfactie ca dupa evenimentul legat de conversatia n limba engleza.

- ntr-una dintre sedinte, pentru ca l-am simtit nelamurit si ntrebator cum de survenise "dintr-o data" o asemenea schimbare, n continuare am explicat subiectului ca n multe dintre cazurile de consum al alcoolului, nu dependenta de acesta este cauza, ci un mod subconstient prin care o persoana si sustine, si ntareste anumite convingeri negative despre sine. Am ales exemplul subiectului nsusi, care desi nu simtea nevoia, adoptase un asemenea comportament. Reamintindu-i cum vedea nerealizarea proiectelor sale - aflat n postura persoanei care nu vedea nici o iesire din situatie, ajunsese sa creada ca nu este n stare, ca nu poate - se descurajase si intrase n panica. Gndurile " negre " nu conteneau sa-l asalteze, i se ntarea convingerea ca ntr-adevar (pseudo adevarul) este "un nimic", iar ca sa-i demonstreze ca asa este, prietenul sau, "subconstientul", l-a determinat sa adopte obisnuinta bautorilor de mare "clasa" (pe care "tu i detesti - i-am precizat noi"), iar atunci poza omului de nimic a fost completa. Astfel, i-am facut precizarea ca, nu "dintr-o data" s-a produs modificarea, ci ca urmare a schimbarilor pe care le-a simtit el nsusi si pe care ni le-a povestit.

- Discutiile care au avut loc s-au centrat pe relatia subiectului cu prietena sa si cu ceilalti prieteni. Subiectul a recunoscut ca n ultimul timp ntlnirile cu acestia au nregistrat o frecventa scazuta din cauza exclusiva a lipsei de timp si ntr-o anumita masura si din cauza dispozitiei pe care a avut-o. Am insistat nsa asupra aspectului semnalat de subiect ntr-una din sedintele anterioare cu privire la necomunicarea nici uneia dintre persoanele semnificative despre starea n care s-a aflat. - Pentru sedinta urmatoare, i-am solicitat subiectului sa-si urmareasca si sa noteze reactiile (gnduri, sentimente si comportamente) pe care le are dar nu ar vrea sa le aiba la situatiile pe care le ntlneste.

+ sedinta a VIII-a: Scopul sedintei a fost de a identifica abilitatile pe care subiectul le-a dobndit pentru a evita ntoarcerea la gndurile si modelul comportamental care a instituit interventia terapeutica. - Discutiile de nceput ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a mai ntmplat de la ultima sedinta pna n momentul respectiv. Subiectul a afirmat ca starea sa de dispozitie a fost buna n toata aceasta perioada; a discutat cu tatal sau cum trebuie sa procedeze pentru a rezolva vnzarea microbuzului TV si a primit asigurari de la acesta (tatal sau) ca se va ocupa personal de problema aceasta; la serviciu a reusit sa convinga doi clienti sa achizitioneze cte o masina, fapt care, adaugat succeselor de pna la acel moment, i-a asigurat un loc n prima serie, care va fi repartizata reprezentantei la care lucreaza, la o specializare de patru luni n Germania (cndva n primavara). - ntrebat daca poate sa ne spuna care crede ca este secretul unei existente linistite, ne-a raspuns ca pe primul loc este calmul, apoi o gndire justa, iar apoi, " ceea ce cred eu cu tarie ca nseamna linistea ". - Discutiile au continuat, capatnd nsa o tenta filosofica, dar care ne- a ajutat sa identificam realele abilitati/resurse ale subiectului: acceptarea de sine si acelorlalti, spontaneitatea, obiectivitatea, independenta, implicarea sociala, capacitatea de discriminare. Beneficiul identificarii acestor resurse ne-a creat convingerea ca demersul terapeutic se derula n directia dorita (aprecierea este numai n raport cu progresul nregistrat de subiect). - Pentru sedinta urmatoare am solicitat subiectului sa se gndeasca la o mini-strategie (de principiu) de abordare a unei situatii-problema.

+ sedinta a IX-a: Scopul sedintei a fost de a ajuta subiectul sa identifice conduite de raspuns (de principiu) pentru a obtine autocontrolul dorit.

- Discutiile de nceput ale sedintei s-au axat pe relatarile subiectului despre ce s-a mai ntmplat de la ultima sedinta pna n momentul respectiv. Subiectul ne-a povestit ca n perioada care a trecut a fost asaltat de probleme de tot felul (de la probleme de ordin administrativ pna la problemele sale de promovare si vnzare a masinilor), carora le-a facut fata cu succes. A precizat ca desi n volum mare si cu o complexitate crescuta, nu s-a simtit nicidecum obosit, dimpotriva l-au mobilizat si mai mult. Explicatia pentru buna dispozitie a subiectului, pe care o remarcaseram deja, nu s-a lasat prea mult asteptata. Acesta ne-a relatat ca urma sa plece, la nceputul lunii aprilie, la o specializare n Germania la firma Wolksvagen, pentru o perioada de 4 luni de zile. Ne-a povestit ca evenimentul se datora promisiunilor primite cu ocazia unui eveniment despre care ne relatase ntr-o sedinta anterioara.

- ntelegnd ca aceasta era ultima sedinta pe care urma sa o desfasuram, am hotart de comun acord, sa trecem direct la analiza sarcinii pe care a avut-o de ndeplinit. Redam un fragment din dialogul purtat:- Concluzia asupra temei am prezentat-o subiectului ntr-o maniera ncurajatoare, apreciindu-l pentru modul cum a raspuns cerintelor la ntlnirile noastre. I-am reamintit ca problemele existentiale nu vor semana niciodata unele cu altele, iar, pentru fiecare dintre ele abordarile, vor avea un specific aparte. De asemenea, i-am amintit ca vietii i sunt caracteristice paradoxurile si ambiguitatile care ne creeaza tuturor, n nenumarate rnduri, stari de disconfort, de deznadejde sau de teama, dar important este sa nvatam si sa ne dezvoltam abilitatile de a face fata problemelor care se ivesc. Redam dialogul dinaintea ncheierii sedintei:- T: Dan, ce este pentru tine altfel dect a fost ?- P: ma simt linistit, calm, privesc lucrurile dintr-o alta perspectiva, ma simt bine, asa cum eram mai demult. - T: dar, ce seamana cu ce a fost ?- P: eu dar numai pe dinafara. n ncheiere, i-am adresat subiectului invitatia sa ne viziteze ori de cte ori va simti placerea sau nevoia sa o faca.

BILIOGRAFIE

1. POPESCU-NEVEANU, P. - Dictionar de psihologie, ed. Albatros, Bucuresti, 19792. *** American Psychiatric Association - D.S.M.-IV, ed. Washington D. C. - A. P. A. - 19943. IONESCU, C - Psihiatrie Clinica, ed. Univers enciclopedic, Bucuresti, 2000. 4. KAPLAN & SADOCK - Psihiatrie clinica, ed. Medicala, Bucuresti, 2001. 5. DAFINOIU, I. - Elemente de psihoterapie integrativa, ed. Polirom, Iasi, 2001. 6. DAFINOIU, I - Hipnoza clinica, ed. Polirom, Iasi, 2003. 7. HOLDEVICI, I, VASILESCU, I. P. - Psihoterapia. Tratament fara medicamente, ed. Ceres, Bucuresti, 1993. 8. HOLDEVICI, I - Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie, ed. Orizonturi, Bucuresti, 1993.9. HOLDEVICI, I. - Psihoterapie, ed. Ceres"Bucuresti 1993. 10. HOLDEVICI, I - Sugestie si psihoterapie sugestiva, ed. Victor, Bucuresti, 1995. 11. HOLDEVICI, I. - Autosugestie si relaxare. ed. ALL, Bucuresti 1995. 12. HOLDEVICI, I - Gndirea pozitiva, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2000. 13. HOLDEVICI, I. - Hipnoza clinica. ed, Ceres, Bucuresti 2001. 14. HOLDEVICI, I - Noua hipnoza ericksoniana, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2001. 15. HOLDEVICI, I - Psihoterapia cazurilor dificile, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2003. 16. HOLDEVICI, I - Psihoterapia de scurta durata, ed. Dual-tech, Bucuresti, 2004. 17. HOLDEVICI, I - Psihoterapii scurte, ed. Ceres, 2004. 18. HUBER, W - Psihoterapiile, ed stiinta si Tehnica, Bucuresti,1997. 19. IAMANDESCU, I. B. - Dimensiunea psihosociala a practicii medicale, ed. Info - Medica, Bucuresti, 200320. IAMANDESCU, I. B. - Muzicoterapia receptiva, ed. Info - Medica, Bucuresti, 200421. MITROFAN, I.-Cuplul conjugal. Armonie si dizarmonie. Ed. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1989. 22. MITROFAN, I MITROFAN, N. - Elemente de psihologie a cuplului. Ed. sansa S. R. L., Bucuresti, 1994. 23. MITROFAN, I - Psihoterapie experentiala, Ed. Info-Medica, Bucuresti 1997. 24. MITROFAN, I., CIUPERCa, C. - Psihologia relatiilor dintre sexe. Ed. Alternativa, Bucuresti, 1997. 25. VERZA, E - Psihologia vrstelor, ed. Hyperion XXI, Bucuresti 1993.