Intellectus-2-2002 - agepi.md · gametofitului masculin la tomate (analizã comparativã) LIDIA TODERAª, CSA INTERVIUL NUMÃRULUI Invenþii ce determinã calitatea roadei (dialog

Chiºinãu * 2002

,,

,

2/2002

Apare din 1995Apare din 1995Apare din 1995Apare din 1995Apare din 1995

REVISTÃ DE PROPRIETATE INTELECTUALÃ MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY

33333

CUPRINS / CONTENTS

5

10

15

19

23

25

31

37

42

44

51

ASPECTE ACTUALE ALE PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE

AGEPI creeazã un start favorabil inovaþiilor

ªTEFAN GAJIM, ANA ZAVALISTÂI, AGEPI

Corelaþia dintre drepturile asupra mãrcii ºi numelui comercial

ALA CRECETOV, AGEPI

Mãrci ºi nume de domene pe Internet

VIOLETA JALBÃ, AGEPI

Managementul activelor nemateriale. Particularitãþi de evaluare ºi contabilizarea acestora

VASILE BUCUR, ASEM, RAISA CRAVCENCO, AGEPI,

COOPERARE INTERNAÞIONALÃ

Adunarea anualã INTA - eveniment marcant privind conlucrarea internaþionalã în domeniul mãrcilor de

produse ºi servicii

NICOLAE TARAN, AGEPI

Rolul oficiului de stat pentrui invenþii ºi mãrci în sprijinirea IMM

OVIDIU DINESCU, OSIM, România

Reglementarea problemelor aferente protecþiei juridice a OPI la nivel regional

MARIA ROJNEVSCHI, AGEPI

INVENÞII ªI INVENTATORI

Estimarea riscului chimic ºi importanþa sa pentru deciziile de mediu

GHEORGHE DUCA, IGOR MARDARE, USM

Automatizarea procesului de vãlþuire

ILIE BOTEZ, ALEXEI BOTEZ, UTM

Proprietãþile luminescente ale luminoforilor activaþi cu europiu sau terbiu

MIHAIL NAZAROV, UTM, TATIANA NAZAROV, AªM, FLAVIA FORGACIU, ELISABETH-JEANNE POPOVICI,

Institutul de Chimie ”Raluca Ripan”, Cluj-Napoca, România

TEHNOLOGII INOVATIVE

Principii tehnologice de separare a fracþiunilor solide ºi lichide ale pulpelor de tomate ºi ardei

PAVEL TATAROV, UTM, VALENTINA CALMÂª, ASEM

CURRENT ASPECTS OF INDUSTRIAL PROPERTY

AGEPI creates an auspicious start for the innovations

ªTEFAN GAJIM, ANA ZAVALISTÂI, AGEPI

Correlation between rights in trademarks and trade names

ALA CRECETOV, AGEPI

Trademarks and domain names over the Internet

VIOLETA JALBÃ, AGEPI

Management of intangible assets. (Valuation peculiarities and accounting thereof)

VASILE BUCUR, ASEM, RAISA CRAVCENCO, AGEPI

INTERNATIONAL COOPERATION

INTA annual conference - far-reaching event on international cooperation in the field of services and trade marks

NICOLAE TARAN, AGEPI

The role of the state office for inventions and marks in assisting the SME

OVIDIU DINESCU, OSIM, Romania

Settlement of matters adherent to the legal protection of industrial property objects at regional level

MARIA ROJNEVSCHI, AGEPI

INVENTIONS AND INVENTORS

Estimation of chemical risk and importance thereof for the environment decision

GHEORGHE DUCA, IGOR MARDARE, MSU

Authomatization of the rolling process

ILIE BOTEZ, ALEXEI BOTEZ, MTU

Luminescent properties of the luminophores activated by europium or terbium

MIHAIL NAZAROV, MTU, TATIANA NAZAROV, ASM, FLAVIA FORGACIU, ELISABETH-JEANNE POPOVICI, Institute of Chemistry “Raluca Ripan”, Cluj-Napoca, Romania

INNOVATORY TECHNOLOGIES

Technological principles of separation of the solid and liquid fractions of the tomato and pepper pulp

PAVEL TATAROV, TUM, VALENTINA CALMÂª, ASEM

44444

CUPRINS / CONTENTS

The materials from the main columns of the periodi-cal “Intellectus” are considered by the High Commit-tee for Attestation (HCA) to be scientific works

Materialele din rubricile de bazã ale revistei “Intellectus” sunt considerate de CSA lucrãri ºtiinþifice.

55

59

62

68

71

74

75

76

77

79

81

86

Caracterele morfologice ºi citochimice ale nucleilor gametofitului masculin la tomate

(analizã comparativã)

LIDIA TODERAª, CSA

INTERVIUL NUMÃRULUI

Invenþii ce determinã calitatea roadei

(dialog cu dna GALINA LUPAªCU, dr. hab. în biologie, Institutul de Geneticã al AªM)

MIHAI CUCEREAVÂI, AGEPI

ÎNAINTAªI DE EXCEPÞIE

Un inventator care ºi-a anticipat timpul (evocare Henri Coandã)

TEODOR COJOCARU, AGEPI

NUME NOTORII

Un cãlãtor în stele (medalion Ion Vatamanu – savant, inventator ºi poet)

DUMITRU BATÂR

AGEPI NEWS

Simpozionul internaþional ”Lecturi AGEPI”

Conºtientizarea imperativului: legislaþia în domeniul PI

Conferinþa ºtiinþificã interuniversitarã “Economia Republicii Moldova: opþiuni pentru secolul XXI”

“Vismos” în procesul relansãrii

O nouã ocazie de afirmare pentru inventatorii noºtri: ”Inventica - 2002”, Iaºi, România

Integrarea europeanã: realitãþi ºi perspective

Ziua inventatorului ºi raþionalizatorului-2002

CUGETÃRI

Mihai Eminescu

Morphological and cytochemical properties of thetomatoos gametophite neclei tomatoes (Comparative analysis)

LIDIA TODERAª, CSA

INTERVIEW IN THE ISSUE

Inventions determining the harvest quality

(Dialogue with Mrs. GALINA LUPAªCU, Dr. Habilitate in biology, Institute of Genetics of the ASM) - MIHAI CUCEREAVÂI, AGEPI

OUTSTANDING FORERUNNER

An inventor having his time anticipated ( evocation of Henry Coandã)

TEODOR COJOCARU, AGEPI

NOTORIOUS NAMES

A star traveller (medallion dedicated to Ion Vatamanu – scientist, inventor and poet)

DUMITRU BATÂR

AGEPI NEWS

International symposium “AGEPI readings”

Perception of the importance: IP legislation

Interuniversity Scientific Conference “Economy of the Republic of Moldova: options for the XXI century”

“Vismos” in the process of reinstatement

A new opportunity of assertion for our inventors: “Inventiveness-2002”, Iaºi, Romania

European integration: realities and prospects

The Inventor”s and Innovator”s Day - 2002”

REFLECTIONS

Mihai Eminescu

5151515151

PRINCIPII TEHNOLOGICEPRINCIPII TEHNOLOGICEPRINCIPII TEHNOLOGICEPRINCIPII TEHNOLOGICEPRINCIPII TEHNOLOGICEDE SEPARAREDE SEPARAREDE SEPARAREDE SEPARAREDE SEPARAREA FRAC|IUNILOR SOLIDEA FRAC|IUNILOR SOLIDEA FRAC|IUNILOR SOLIDEA FRAC|IUNILOR SOLIDEA FRAC|IUNILOR SOLIDE{I LICHIDE ALE PULPELOR{I LICHIDE ALE PULPELOR{I LICHIDE ALE PULPELOR{I LICHIDE ALE PULPELOR{I LICHIDE ALE PULPELORDE TOMATE {I ARDEIDE TOMATE {I ARDEIDE TOMATE {I ARDEIDE TOMATE {I ARDEIDE TOMATE {I ARDEI

dr., Valentina dr., Valentina dr., Valentina dr., Valentina dr., Valentina CALM~{CALM~{CALM~{CALM~{CALM~{, ASEM,, ASEM,, ASEM,, ASEM,, ASEM,dr. hab. Pavel dr. hab. Pavel dr. hab. Pavel dr. hab. Pavel dr. hab. Pavel TATAROVTATAROVTATAROVTATAROVTATAROV, UTM, UTM, UTM, UTM, UTM

D upã cum se ºtie cele mai bogateconserve în

substanþe biologic active suntprodusele concentrate, careconcentrate se obþin din unasau mai multe materii prime,pot fi ameliorate cu diferiþiaditivi alimentari, obþinându-se astfel diverse proprietãþinutritive ºi sensoriale. Curegret, sortimentul produselorconcentrate din legumefabricate în RepublicaMoldova este foarte restrâns.

Cea mai înaltã pondere în volumul

de producere a conservelor

concentrate din legume o deþine

pasta ºi piureul de tomate. Pentru

fabricarea acestor produse se

utilizeazã diverse linii tehnologice

cu diferit nivel de tehnicitate, însã

tehnologiile de obþinere sunt

practic identice. De aceea ºi în

cazul folosirii utilajelor moderne

este imposibil de obþinut produse

de calitate superioarã din cauza

tehnologiilor învechite. În prezent

în industria de prelucrare

predominã utilizarea tomatelor

recoltate mecanizat, care se

caracterizeazã printr-un conþinut

sporit de celulozã. Reieºind din

acest fapt, am iniþiat o serie de

cercetãri ºtiinþifice ºi experimentale

în vederea modificãrii schemelor

tehnologice de producere a

pastelor ºi piureurilor de legume.

Majoritatea soiurilor de tomate ºi

ardei dulce folosite pentru

fabricarea sucurilor ºi produselor

concentrate se caracterizeazã

printr-un conþinut majorat de

polizaharide insolubile

(hemicelulozã, celulozã). În special

celuloza, fiind într-o concentraþie

majoratã de 0,9...1,2%, influenþezã

negativ asupra proprietãþilor

tehnologice, condiþionând majo-

rarea duratei de concentrare ºi,

drept urmare, reducerea calitãþii

produsului finit.

În modernizarea procesului de

concentrare a pulpei ºi

ameliorarea calitãþii produselor

finite o direcþie importantã

revine reducerii vâscozitãþii

pulpei. [1, 2]

Una din sarcinile cercetãrilor

noastre a fost elaborarea metodei

de reducere a vâscozitãþii

pulpei de tomate, pulpei de

ardei prin separarea fracþiunii

solide a pulpei. Pentru rezolvarea

acestei probleme s-au cercetat

mai întâi indicii fizico-chimici ºi

tehnologici ai pulpelor de legume

(tabelul 1).

Ca obiecte de cercetare s-au

folosit legume de soiuri noi, de

perspectivã (cu productivitate

înaltã, rezistenþã sporitã la boli ºi

condiþii climaterice nefavorabile,

cu valoare nutritivã ºi biologicã

înaltã), propuse de Institutul de

Cercetãri ªtiinþifice pentru

porumb ºi sorg “ Porumbeni”

( R. Moldova).


5252525252

Din datele prezentate în tabelul 1

rezultã cã raportul dintre

substanþele solubile ºi insolubile

ale pulpei de tomate este redus în

comparaþie cu valoarea raportului

necesar:

7≥=SuinsSUsolR [1].

Raportul (R) al pulpei de ardei

dulce are valori cuprinse între

3,4...5,9 ºi caracterizeazã structura

specificã a þesutului, care conþine o

masã destul de mare de

substanþe insolubile 1,35...1,81%.

Practic pulpa de ardei dulce cu

raportul R=3,4...5,9% poate fi

concentratã pânã la 12-15% de

substanþe uscate solubile. Anume

din aceste considerente nu se

produce în condiþii industriale

pulpã sau pastã concentratã de

ardei dulce.

Reducerea conþinutului de

substanþe insolubile (SUins), care

în pulpã sunt prezentate sub formã

de miez, impulsioneazã sporirea

raportului (R) ºi favorizeazã

proprietãþile tehnologice ale pulpei

de legume.

Miezul pulpei prezintã un sistem

dispers a particulelor de þesut

vegetal în suc ºi conþine conglom-

erate de celule vegetale cu diferite

dimensiuni, particule formate dintr-

un numãr mic de celule, chiar ºi

celule singulare. Structura

complexã a miezului din punct de

vedere fizico-chimic poate fi

apreciatã ca fracþiune solidã .

Prin urmare, pentru reducerea

conþinutului de substanþe insolubile

este necesarã micºorarea unei

pãrþi de fracþiune solidã în pulpã.

D in punct de vederepractic pot fi folosite

urmãtoarele procedee dereducere:

– presarea legumelor zdrobite;

– filtrarea pulpelor finisate;

– separarea fracþiunii solideprin centrifugare;

– metode combinate deseparare.

Analiza prealabilã a procedeelor

de eliminare a fracþiunii solide din

pulpã ne-a determinat sã

examinãm procedeul de separare

a fracþiunii solide prin centrifugare.

Prin centrifugare este posibil de

reglat volumul de separare a

fracþiunii solide. Capacitatea de

separarea a aparatelor se

caracterizeazã prin coeficientul

factorului de separare [1, 3].

9000

2nRK = ,

unde:

K – coieficient de separare;

R – raza rotorului centrifugii; m

n – numãrul de turaþii, tur/min

Coeficientul (K) permite analiza

efectului procesului de separare în

funcþie de R ºi n a centrifugilor.

Valorile K, obþinute prin utilizareadiferitelor centrifugi, sunt

comparabile prin raportul –K=constant la R=variabil ºi variazãla modificarea numãrului deturaþii (n).

Caracteristicile procesului de

separare sunt prezentate în tabelul 2.

Majorarea valorii coeficientului(k>6000) pânã la 8000-9000 nuinfluenþiazã practic asupra

volumului de separare afractiunilor lichide ºi solide. Efectulobservat este legat cu proprietãþilefizico-chimice ale pulpei, în specialcu gradul de finisare a ei.

Pentru pulpele analizate randa-

mentul mediu al fracþiunilor

obþinute a fost la urmãtorul nivel:

Denumirea produsului

Conþinutul substanþelor

uscate solubile, (%)

Conþinutul substanþelor

uscate insolubile, (%)

Conþinutul de miez

(%)

Raportul dintre subst. uscate

solubile la cele insolubile SUsol/SUins

Pulpa de tomate

4,5-4,7

0,7-0,9

30-33

5.0-7.0

Pulpa de ardei de soiul:

“Lumina” 6,2 1,8 31,9 3,4 “Rubinovâi” 7,0 1,55 37,4 4,5 “Zolotoi iubilei” 7,9 1,35 36,3 5,9

Indicii fizico-chimici ºi tehnologici de bazã ai pulpelor de legume

TABELUL 1


53

3 fracţiunea lichidă (suc) –63...70%;

3 fracţiunea solidă ( miez) –30...37%.

Caracteristica proprietăţilor fizico-

chimice ale pulpei ini ţiale este

prezentată în tabelul 3.

În baza datelor obţinute au fost

determinaţi indicii tehnologici ai

pulpei de tomate şi de ardei, care

pot fi utilizaţi la fabricarea pastei cu

concentraţia substanţelor uscate

solubile de 30,0%.

Luându-se în calcul raportul

necesar dintre conţinutul de

substanţe solubile şi insolubile în

pulpă de R=7,5, a fost determinat

că relaţia ( R=7,5) se respectă

dacă pulpa de tomate conţine 20-

25% de fracţiune solidă şi pulpa

de ardei dulce – 14...15%.

Prin urmare, s-a demonstrat că în

pulpa de tomate este necesar de

separat numai o parte de frac ţiune

solidă de 5,0...10,0%, iar din pulpa

de ardei dulce e nevoie să se

separe 18,0-22,0%.

La separarea pulpei de ardei prin

centrifugare se obţine fracţiunea

lichidă care constituie 63-67% şi

fracţiunea solidă 33-37%, formată

din substanţe insolubile şi o parte

de suc de ardei. Pentru reducerea

sucului de ardei sub formă de

miez în componenţa fracţiunii

solide a fost efectuată cercetarea

metodei combinate de tratare a

pulpei: tratarea cu preparatul

enzimatic

“Celloviridin Г-20 X” şi separarea

ulterioară a pulpei tratate.

În urma analizei datelor experi-

mentale am ajuns la următoarea

concluzie: tratarea pulpei de ardei

dulce cu preparatul enzimatic

“Celloviridin Г-20 X” permite

reducerea conţinutului de fracţiune

solidă până la 25-28%, faţă de 33-

37% de fracţiune solidă obţinută

prin centrifugare simplă. În baza

acestor rezultate a fost elaborat şi

brevetat un procedeu de obţinere a

pastelor de legume cu un con ţinut

înalt de substanţe uscate solubile

(Brevet de invenţie MD 99 – 0277

A23L1/212; 1/06; 3/00; „Procedeu

de obţinere a pastei de legume”,

publicat BOPI, Nr. 10, 2000).

BIBLIOGRAFIE:

1. Gould, W., 1974 , Tomato

Production , Processing and

Quality Evaluation , Avi

Publishiung Co .

2. Татаров , П.Г.,1985, “Новое в

консервной отрасли

промышленности в

Молдавии”, Кишинёв, Картя

Молдовенеаскэ.

3. Anisei , A., “Cercetari privind

prelucrarea tomatelor prin

separarea fractiei solide.”,

1997,Conferinta tehnico-

stiintifica .UTM., Chişinau.

Nr. Tipul centrifugii Raza rotorului

R, m

Numărul turaţiilor, tur/min

Factorul de separare, K

1. Centrifuga de laborator, 212 0,09 3000...7000 900...4900 2. Centrifuga de laborator

(Polonia) 0,12 2000...6000 530...4800

3. Centrifuga LU - 418 0,20 2000...6000 890...8000

Parametrii procesului de separare a pulpelor de legume

TABELUL 2

Nr. Indicii fizico-chimici

Pulpa de tomate Pulpa de ardei

Pulpa Fracţi-| unea

Lichidă

Fracţi-unea

Solidă

Pulpa Fracţi-unea

Lichidă

Fracţi-unea

Solidă 1.

Conţinutul miezului, %

30...33

-

80...75

32...37

-

85...80

2. Substanţe uscate solubile, %

4,5...4,7 4,5...4,7 4,5...4,7 6,2....8,0

6,2...8,0 6,2...8,0

3. Substanţe uscate insolubile, %

0,7...0,9 - 2,8...3,4 1,3...1,8 - 4,2...7,5

4. Raportul SUsol SUins

5,0...7,0 - 1,3...2,1 4,4...6,2 - 1,5...1,9

Caracteristica proprietăţilor fizico – chimice a pulpei de tomate şi ardei

TABELUL 3


5454545454

SUMMARY

T he concentrated products of vegetables (juices, puree, paste, sauce etc.) are the important

sources of the active biologic substances (BAS). BAS degradate during the technological

process, including the concentration.

The concentration process duration is depending of some multiple factors, among which we may

liste concentration of the insoluble glucides (cellulose, hemicellulose etc.).

Redusing the insoluble glucides content in the vegetable pulp (of tomatos and sweet pepper)

permits to obtain some concentrade products, containing soluble dry substances ³ 30% and

anincreased content of the biologhic active substances.

One of the aims of our examination is elaboration of a method for reducing infragments the

vegetable pulp by separation of the solide pulp fraction from the liquid one.


Robot alimentator

Specialiºtii suedezi au inventat un robot care înlocuieºte cu succes pe salariaþii staþiilorde benzinã, alimentând cu cantitatea necesarã de carburanþi orice tip de mijloc detransport auto. În momentul în care conducãtorul maºinii introduce cartea de credit înorificiul corespunzãtor al robotului, braþul-senzor al acestuia cautã, gãseºte ºideºurubeazã buºonul ce închide gura rezervorului. Apoi furtunul pompei intrã înrezervor ºi începe transferul benzinei. Când rezervorul s-a umplut (de aceasta“îngrijindu-se” o garniturã specialã de cauciuc, fixatã o datã cu introducereafurtunului în rezervor), instalaþia revine la starea iniþialã, pe cartea de credit fiindimprimat preþul carburantului preluat.

Procesul de umplere a rezervorului se întrerupe instantaneu în cazul în care automobilul semiºcã. Acelaºi lucru îl poate face ºi conducãtorul auto printr-o simplã apãsare pe buton.Robotul, prevãzut ºi cu aspersor de vapori, poate servi orice tip de automobil, cu condiþiaca buºonul rezervorului sã corespundã standartului cerut.

5555555555


C.M.Rick [3] a detectat în medie omutantã recesivã homozigotã msla o populaþie de 10000 plante detomate. Potrivit unor aprecierii [3] laspeciile autogame apariþiaspontanã a mutaþiilor pentrusterilitatea masculã este favorabilãadaptãrii, deoarece contribuie lapolenizarea încruciºatã careasigurã formarea unor planteheterozigote.

În absenþa genelor marker msidentificarea plantelor masculfertile heterozigote se poaterealiza, eventual, pe baza efectelorpleiotropice ale alelei Ms sau ms(în stare homozigotã). La tomateplantele mascul sterile suntsesizate fãrã dificultate pe bazamorfologiei florii.

Astfel, pornind de la considerentulcã în ameliorarea geneticã amultiplelor culturi rezultateleobþinute depind în mare mãsurãde cunoaºterea bazei genetice agenitorilor, modul de transmitere laurmaºi a diferitelor caractere,însuºiri ºi valoarea combinativã asoiurilor genitoare, scopul princi-pal al cercetãrilor noastre s-a

CARACTERELE MORFOLOGICECARACTERELE MORFOLOGICECARACTERELE MORFOLOGICECARACTERELE MORFOLOGICECARACTERELE MORFOLOGICE{I CITOCHIMICE ALE{I CITOCHIMICE ALE{I CITOCHIMICE ALE{I CITOCHIMICE ALE{I CITOCHIMICE ALENUCLEELOR GAMETOFITULUINUCLEELOR GAMETOFITULUINUCLEELOR GAMETOFITULUINUCLEELOR GAMETOFITULUINUCLEELOR GAMETOFITULUIMASCULIN LA TOMATEMASCULIN LA TOMATEMASCULIN LA TOMATEMASCULIN LA TOMATEMASCULIN LA TOMATE

dr. Lidia dr. Lidia dr. Lidia dr. Lidia dr. Lidia TODERA{TODERA{TODERA{TODERA{TODERA{Comisia Superioar= de AtestareComisia Superioar= de AtestareComisia Superioar= de AtestareComisia Superioar= de AtestareComisia Superioar= de Atestarea Republicii Moldovaa Republicii Moldovaa Republicii Moldovaa Republicii Moldovaa Republicii Moldova

Majoritatea mutantelor adaptivecreeazã în urma recombinãrilorgenetice o stare de heterozigoþiefavorabilã populaþiei. S-a stabilit,însã, cã mutaþiile nu orienteazãprocesul evoluþiei organismelor viiconform cerinþelor de adaptare lamediul acestora. Mutaþiile nudirijeazã în nici un fel cursulevoluþiei, dovadã cã majoritateamutaþiilor sunt neutre sau deletorii.Cu toate aceste dificultãþimutantele pot fi utilizate casursã de germoplasmã înameliorare.

Astfel, de exemplu, unele formemutante de tomate secaracterizeazã prin capacitatea dea produce gameþi masculinefuncþionali. Polenul, fie cã nu seformeazã, fie cã este neviabil,sterilitatea masculã estemonogenicã ºi recesivã. În puþinecazuri, douã sau câteva geneinteracþioneazã pentru producereasterilitãþii mascule. La tomate, [2]au fost menþionate mai mult de 30gene nealelice pentru sterilitatemasculã.

C onformcercetãrilorefectuate pânã

în prezent, deºi autrecut mai bine de80 anide când mutaþiile s-auimpus pe arenaevoluþiei, nici pânã azinu au fost elucidateunele aspecte aleacestora. Mai multchiar, în ultimul timp, oserie de pãreri asuprarolului mutaþiilor înevoluþie, considerateinacceptabile în trecut,au început sã fierediscutate ºi sã li seacorde o atenþie tot maimare [1].

5656565656


concentrat asupra studierii unoraspecte de ordin citogenetic laformele mutante de tomate, ºisoiuri de culturã.

În calitate de material biologic aufost utilizate urmãtoarele 6 formemutante de tomate. Mo 406, Mo517, Mo 61, Mo 570, Mo 836; Mo878 ºi soiurile de culturã Preliudiaºi Delta.

La toate genotipurile mutantemutaþiile se referã la genele ceregleazã structura ºi activitateafuncþionalã a sferei de reproducere.

Polenul prelevat de la fiecaremutantã a fost fixat în soluþiaFarmer (3:1). Ulterior am efectuatreacþia Feulgen ºi conformmetodei [4] au fost pregãtitepreparate pentru studierea lor lasistemul complex automatizat“Morphoquant” cuplat cu SM-4.

Am analizat opt caracteremorfologice ºi citochimice alenucleilor vegetativi ºi generativi.

Rezultatele obþinute (tab. nr. 1)denotã o anumitã eterogenitate anucleilor conform caracterelorstudiate. Astfel, forma Mo 878, custerilitate masculinã, dispune decele mai mici valori medii alesuprafeþei, perimetrului ºidiametrului mare ale nucleuluigenerativ. Aceleaºi structuri,analizate la formele Mo 61 (ps,c,a), care se caracterizeazã prinlipsã de antocian ºi frunzã potato(cartof), ºi Mo 570 (cpt) au,deasemenea, valori mai mici,statistic asigurate. Aºa cum seobservã din tabelul menþionatcaracterul Wide (diametrul mic alnucleului generativ din grãunciorul

de polen) nu este atât de heterogen, comparativ cu celelalte. Valori mediiridicate, statistic semnificative, s-au determinat la formele mutante Mo 836ºi Mo 517. Foarte apropiate dupã toate caracterele s-au dovedit a fi nucleiigenerativ ai formei Mo836 ºi soiului Delta.

Analiza parametrilor morfologici ai nucleului vegetativ la toate formelestudiate, demonstreazã o omogenitate mai mult sau mai puþin relativã atuturor caracterelor. Excepþie face doar forma mutantã Mo 61, care seevidenþiazã prin valori medii mai mici, comparativ cu celelalte genotipuri ºisoiul Delta, al cãrui valori medii ale caracterelor Area (suprafaþa nucleului) ºiPerim (perimetrul) sunt mai mari.

Valoarea medie (m) a caracterelor morfologice ale gametofituluimasculin la tomate

TABELUL 1

Genotipul Area (suprafaþa)

Perim (perimetrul)

Diam (diamtrul

mare)

Wide (diametrul

mic) G – nucleul generativ

Mo 61 (ps,c,a) 7,7 14,3 5,1 1,8 Mo 406 (gq, dl, wd) 8,1 15,5 5,7 1,6 Mo 517 (g, p) 9,5 16,4 6,8 1,8 Mo 570 (cpt) 7,4 14,4 5,4 1,6 Mo 836 (Lpg) 10,4 18,5 6,9 1,6 Mo 878 (ms-16) 7,3 13,7 4,9 1,7 Preliudia 8,99 16,3 6,1 1,6 Delta 10,3 18,3 6,9 1,6

V – nucleul vegetativ Mo 61 (ps,c,a) 10,7 14,5 4,6 3,8 Mo 406 (gq, dl, wd) 13,6 15,8 4,9 3,1 Mo 517 (g, p) 13,1 15,2 4,8 3,1 Mo 570 (cpt) 13,2 15,1 4,8 3,1 Mo 836 (Lpg) 13,4 15,5 4,8 3,2 Mo 878 (ms-16) 13,5 15,3 4,8 3,3 Preliudia 15,6 16,3 5,2 3,2 Delta 18,8 15,6 4,8 3,3

În tabelul 2 sunt înscrise rezultatele obþinute în urma analizeiparametrilor citochimici ai nucleilor gametofitului masculin la aceleaºigenotipuri.

Analiza valorilor medii ale nucleului generativ la mutantele ºi soiurile detomate indicate în tabelul 2 denotã o superioritate a cantitãþii integrale deADN (Sdens 1) la forma Mo 836 (1.14) ºi la soiul Delta (1.06). Conformparametrului Dens 1 (cantitatea de ADN la o unitate de suprafaþã) seobservã, deasemenea, o diferenþiere a genotipurilor, în care formelemutante Mo 876 ºi Mo 570 se deosebesc prin valori mai mari, plantelesoiurilor Preliudia ºi Delta – valori medii.

57


Forma Mo 406 se evidenţiază prin cantităţi minime de ADN în nucleulgenerativ comparativ cu toate celelalte mutante şi soiuri analizate. Respectivşi valoarea medie a parametrului Dens 1 este mai mic ă. Dispersiacromatinei (Disp.1) în nucleul generativ, reflectat ă prin valoarea medie maijoasă de 13.1 arată, că funcţionalitatea nucleului generativ al polenului lamutanta menţionată este cea mai sporită. Analizând acelaşi caracter alnucleului vegetativ, observăm că forma Mo 517, soiurile de cultură Delta şiPreliudia dispun de valori medii mici, statistic asigurate, comparativ cu toatecelelalte genotipuri analizate. Aceste date remarc ă funcţionalitatea sporită anucleului generativ.

Rezultatele referitoare la funcţionalitatea nucleului vegetativ din aceleaşigrăuncioare de polen evidenţiază următorul fapt. Cantitatea integrală deacid dezoxiribonucleic (Sdens 1) şi cantitatea relativă de ADN la unitate desuprafaţă în nucleul vegetativ este aproximativ de 1,5-2 ori mai mic ă încomparaţie cu nucleul generativ. Privitor la dispersia cromatinei (Disp 1),trebuie să remarcăm că valorile medii sunt net inferioare celor din nucleulgenerativ. Aceasta demonstrează activitatea funcţională sporită a nucleuluivegetativ interfazic al polenului matur la formele luate în studiu, deoarece s-a stabilit o corelaţie invers proporţională a dispersiei cromatinei cuactivitatea funcţională a nucleului.

Histograma repartiţiei nucleilor,conform celor mai informativecaractere, a relevat apariţia unorclase de gameţi ce secaracterizează prin valorideosebite.

În concluzii remarcămfaptul că analiza histogramică arepartiţiei nucleilor conform celormai informative caractere adepistat apariţia unor noi clase,ce se disting prin valorideosebite atât maximale, cât şiminimale. Prezintă interesformele mutante de tomateMo 570 şi Mo 836 prin funcţiona-litatea sporită a gametofituluimasculin.

BIBLIOGRAFIE

1. Schmalz H. Селекциярастений (traducere din l.germanг) – Москва, Колос,1973 – p. 295.

2. Corneanu G.C., Poştaliu Gh. –Caracterizarea genetică a unorgenitori şi hibrizi de tomate(Lycopersicon esculentumMill.). Analele Univ. Craiova,Biol., Agron., Hortic., 1989,p.20.

3. Rick C.M. – The tomato.Scientific American, 239 (2), p.66-76, 1980.

4. Kравченко A.Н. Методикаприготовления постоянныхпрепаратов пыльцы дляанализа на Морфокванте. –Рекомбиногенез в эволюциии селекции растений.Кишинёв, 1988. 78 с.

Valoarea medie a caracterelor citochimice ale gametofitului masculin latomate

TABELUL 2

Genotipul Caracterele citochimice Sdens 1 Dens 1 Mean 1 Disp 1

G – nucleul generativ Mo 61 (ps,c,a) 0,956 0,096 47,3 33,4 Mo 406 (gq, dl, wd) 0,71 0,068 58,2 13,1 Mo 517 (g, p) 0,87 0,073 49,6 14,6 Mo 570 (cpt) 0,973 0,099 46,9 34,6 Mo 836 (Lpg) 1,14 0,087 48,2 33,1 Mo 878 (ms-16) 0,984 0,103 46,6 34,3 Preliudia 0,86 0,074 49,5 16,3 Delta 1,06 0,08 48,5 17,6

V – nucleul vegetativ Mo 61 (ps,c,a) 0,585 0,045 53,7 4,97 Mo 406 (gq, dl, wd) 0,42 0,036 54,9 3,36 Mo 517 (g, p) 0,57 0,036 53,6 3,29 Mo 570 (cpt) 0,598 0,048 53,4 4,08 Mo836 (Lpg) 0,685 0,045 53,8 4,9 Mo878 (ms-16) 0,644 0,043 53,9 5,05 Preliudia 0,55 0,034 54,3 3,98 Delta 0,68 0,04 52,8 4,5

5858585858


SUMMARY

T he morphological and cytological parametres of pollen grain nuclei of different tomato

mutants was studied. It shi necessary to underline that the mutations concern only

reproductive sphere. A Feulgen reaction was perfomed in order to study such vegetative and

generative parametres of nuclei: as:area, perimeter, diameter, total DNA content and DNA

content per unit area, degree of studies traits has related with the aid of automatization complex

“Morphoquant” – SM – 4.

The histogram of distribution of nuclei with respect to some of the informative characters showed

the appearance of classes with higher and lower values. So, the Mo 570 mutant form had the

higher functional activity of vegetative nucleus and the Mo 836 one was characterized by the

higher functional activity of generative nucleus.

Pe parcursul timpului în medicinã s-au descris cazuri rarisime, practic de necrezut, dacãdescrierea lor nu ar fi fost fãcutã de personalitãþi medicale, care au girul probitãþii ºiprofesionalitãþii medicale. Între aceste ”unicate” se încadreazã ºi informaþia prin care seaducea la cunoºtinþã cã în anul 1981, la New York, pacientul Nick Hill a fost operat într-un serviciu de neurochirurgie pentru o veche suferinþã cerebralã. De ani de zile el acuzadureri atroce de cap, durabile ºi mai ales rezistente la analgetice. Medicii au decis cãsingura soluþie este operaþia cranianã pentru a se constata (ºi, eventual, înlãtura) cauzaacestei acute suferinþe.

Nu micã le-a fost mirarea când, deschizând cutia cranianã în timpul operaþiei, neurochirurgiiau gãsit pe substanþa cerebralã un mic fãt (embrion de copil). Medicii au conchis cã estevorba despre embrionul fratelui sãu geamãn, o sarcinã gemelarã a mamei sale, în carecelãlalt embrion s-a dezvoltat anormal, în cutia cranianã (rãmânând, însã, în involuþie).Îndepãrtarea acestui embrion a dus la vindecarea bolnavului de crizele de cefalee. Cazulrãmâne interesant ºi unic în lume ca localizare.

5959595959


– Vã rog sã ne vorbiþi desprepreocupãrile Dvs. actuale?

– Cercetãrile sunt axate peproblema sporirii rezistenþeiplantelor de culturã lapatogeni fungici, în special acelor din genul Fusarium, câtºi a elaborãrii noilor metodeºi procedee rapide –biotehnologice, molecularede apreciere a nivelului derezistenþã. Sunt autor ºicoautor a 24 brevete deinvenþii ºi a câtorva invenþiiînaintate spre examinare laAGEPI.

– Aþi implementat vreoinvenþie?

– La moment, uneleinvenþii sunt implementate înpropriile cercetãri ºifaciliteazã în mare mãsurãdiferite metode ºi procedee,de exemplu, cele ce se referãla noile medii nutritive pentrudepistarea patogenilor internidin seminþe de culturi

cerealiere spicoase. Aplicând acestemedii de culturã se poate depista un ºirde patogeni, unii chiar cu efectcancerigen, care prin utilizarea mediilornutritive tradiþionale nu pot fi detectaþi.Aceasta se referã ºi la diferite procedeede sporire a rezistenþei plantelor la boli.

Cu pãrere de rãu, în prezent, proprietariimicilor gospodãrii þãrãneºti, dar ºi uneleunitãþi economice nu dispun deposibilitãþi tehnologice pentru aimplementa procedee sau metode noice le-ar aduce, cu certitudine, un profitincontestabil. Dacã seminþele de culturicerealiere ar fi testate înainte desemãnat privind gradul de infectare cupatogeni conform invenþiilor noastre,credem cã s-ar evita posibilitateautilizãrii partidelor de seminþe cu poluaremicoticã înaltã. Aceasta ar contribui lasalvarea multor semãnãturi ºi la evitareasau reducerea de 3-4 ori a consumuluide pesticide care sunt foarte scumpeîn raport cu costul boabelor degrãunþoase.

– Cum aþi obþinut aceste medii?

– La elaborarea mediilor am utilizatsubstanþe fiziologic active, numiteglicozide steroidice. Ele sunt obþinute de

INVEN|IIINVEN|II INVEN|II CEINVEN|II INVEN|II DETERMIN+ CALITATEADETERMIN+ CALITATEADETERMIN+ CALITATEADETERMIN+ CALITATEADETERMIN+ CALITATEAROADEI…ROADEI…ROADEI…ROADEI…ROADEI…

Dialog cu dna Galina LUPA{CU,Dialog cu dna Galina LUPA{CU,Dialog cu dna Galina LUPA{CU,Dialog cu dna Galina LUPA{CU,Dialog cu dna Galina LUPA{CU,dr. hab. ]n biologie, [efa Laboratorului Imunogenetic=dr. hab. ]n biologie, [efa Laboratorului Imunogenetic=dr. hab. ]n biologie, [efa Laboratorului Imunogenetic=dr. hab. ]n biologie, [efa Laboratorului Imunogenetic=dr. hab. ]n biologie, [efa Laboratorului Imunogenetic=vegetal=, Institutul de Genetic= al A{M, membr=vegetal=, Institutul de Genetic= al A{M, membr=vegetal=, Institutul de Genetic= al A{M, membr=vegetal=, Institutul de Genetic= al A{M, membr=vegetal=, Institutul de Genetic= al A{M, membr=a Asocia\iei Na\ionale a Femeilor Inventatoare, laureat=a Asocia\iei Na\ionale a Femeilor Inventatoare, laureat=a Asocia\iei Na\ionale a Femeilor Inventatoare, laureat=a Asocia\iei Na\ionale a Femeilor Inventatoare, laureat=a Asocia\iei Na\ionale a Femeilor Inventatoare, laureat=a Medaliei de Aur OMPI “Inventator Remarcabil”a Medaliei de Aur OMPI “Inventator Remarcabil”a Medaliei de Aur OMPI “Inventator Remarcabil”a Medaliei de Aur OMPI “Inventator Remarcabil”a Medaliei de Aur OMPI “Inventator Remarcabil”

6060606060


un grup de cercetãtori care

activeazã la Institutul de Geneticã

sub conducerea prof. Pavel

Chintea.

Totodatã, tratând boabele de culturi

cerealiere înainte de semãnat cu

aceste substanþe, se produce

sporirea rezistenþei plantelor la

fuzariozã – o boalã foarte

devastatoare în întreaga lume,

care compromite roada sub

aspect cantitativ ºi, în special,

calitativ, poluând-o cu o mulþime de

toxine foarte nocive pentru

sãnãtatea omului ºi animalelor.

– Din ce se obþin preparatele?

– Glicozidele steroidice se obþin

din diverse surse de materie primã

vegetalã, inclusiv din deºeuri de la

fabricile de conserve, cum ar fi:

seminþe de ardei, tomate, vinete.

Aceste substanþe se aplicã în

cantitãþi foarte mici – câteva grame

la hectar ºi sunt absolut inofensive

din punct de vedere toxicologic,

ceea ce le fac deosebit de avanta-

joase sub aspect economic ºi

ecologic. Pe lângã faptul cã

substanþele joacã un rol imunomo-

dulator în raport cu patogenii

fungici ºi virotici, ele mãresc,

totodatã, procentul de legare a

fructelor la diferite culturi, atât în

condiþii de câmp, cât ºi de serã,

sporesc energia de creºtere ºi

germinaþia seminþelor ºi boabelor.

– La ce fel de culturi pot fi

aplicate invenþiile Dvs.?

– Majoritatea invenþiilor elabo-

rate pot fi utilizate cu succes

pentru sporirea productivitãþii ºi

rezistenþei culturilor triticale, grâu,

secarã la fuzariozã, cât ºi la

accelerarea proceselor ameliora-

tive. În scopul vizat am înaintat o

invenþie ºi pentru mazãre. Deþinem

ºi o invenþie pentru soia, în care se

propune o soluþie de detectare a

substanþelor cu efect bioreglator ºi,

anume, auxinic.

– Care invenþii le consideraþi

mai perspicace din punct de

vedere al modernizãrii proceselor

de ameliorare?

– Aº menþiona douã invenþii în

care s-au detectat marcheri

proteici ºi ADN ai rezistenþei

genotipurilor de triticale la fuzarioza

radicularã. La fel, au fost elaborate

alte douã metode “in vitro”, bazate

pe reacþia anterelor, cât ºi a

embrionilor imaturi de triticale,

grâu ºi secarã la metaboliþi ai

ciupercilor Fusarium. Aº mai

menþiona, la fel, o metodã

citogeneticã de identificare a

soiurilor rezistente de mazãre la

fuzarioza radicularã în baza

nivelului de aberaþii cromozomale

în prezenþa ciupercilor Fusarium.

Modificãrile produse de metaboliþii

ciupercilor la nivel molecular,

celular ºi de organ coreleazã cu

reacþia plantelor mature la

patogeni. În baza acestor corelaþii

s-au elaborat invenþiile care

accelereazã în mare mãsurã

procedeele de detectare a

formelor sau a soiurilor cu

rezistenþa sporitã la aceastã boalã

(ºi, totodatã, a mecanismelor

genetice de formare a însuºirii de

rezistenþã), deoarece se evitã

necesitatea testãrilor laborioase ºi

costisitoare în cadrul experienþelor

de câmp timp de câþiva ani.

– Aveþi terenuri propice

cercetãrilor?

– Experienþele le efectuãm pe

suprafeþe relativ mici, conform

metodelor ºtiinþifice, dar în ultimii

ani avem posibilitatea sã

participãm la expediþii, în cadrul

cãrora colectãm probe de grâu

pentru testarea gradului de atac al

plantelor ºi izolarea patogenilor de

pe lanurile gospodãriilor ce

cuprind zonele de Nord, Centru ºi

Sud ale R. Moldova.

– În timpul cercetãrilor V-aþi

confruntat cu probleme

neprevãzute?

– În cadrul experienþelor se

întâmplã ºi cazuri curioase, chiar

surprinzãtoare: aºtepþi un efect

pozitiv, dar obþii unul negativ. Apoi

îþi pui mintea la contribuþie ºi te

gândeºti cum sã faci dintr-un

rezultat nedorit ceva bun. Din

asemenea situaþii, la drept vorbind,

au ºi început primele mele invenþii.

Am tratat boabe de triticale cu o

glicozidã steroidicã Moldstim ºi,

conform pronosticului, aºteptam

ca plantele în variantele cu aceastã

substanþã sã creascã mai repede,

sã fie mai viguroase. Aºa ºi s-a

întâmplat, dar în paralel cu aceasta

am observat cã sub acþiunea

substanþei din boabe au apãrut

multe colonii de ciuperci Fusarium

ºi Alternaria, ceea ce pentru

experienþa datã era nedorit. Atunci

6161616161


ne-am gândit cum sã rezolvãm

problema. Ne-a venit ideea sã

introducem Moldstimul (ulterior am

utilizat ºi o altã substanþã

analoagã) în mediul nutritiv deja

cunoscut, unde am plasat boabe

de triticale cu suprafaþa sterilizatã.

S-a constatat cã prin introducerea

glicozidelor steroidice în anumite

concentraþii, într-adevãr sporeºte

numãrul de colonii de ciuperci care

ies din seminþe. În felul acesta

s-au creat noi medii nutritive cu o

capacitate de rezoluþie de vreo 5-6

ori mai mare decât mediile nutritive

cunoscute ºi care permit stabilirea

nivelului real de infectare a

boabelor cu ciuperci patogene ºi

saprofite. Invenþia are o mare

importanþã atât pentru agriculturã,

cât ºi pentru industria de

panificaþie – în sensul evitãrii

utilizãrii boabelor cu înalt nivel de

poluare micoticã.

– Astfel, dintr-un efect negativ, aþi

creat un efect pozitiv - o invenþie de

valoare.

– Aºa a fost.

– Dacã se poate, Vã rog sã ne

iniþiaþi în planurile Dvs. de viitor.

– Aº vrea sã orientez

investigaþiile asupra rezistenþei

grâului la un ºir de boli care, în

ultimul timp, capãtã un caracter

epifitotic în condiþiile R. Moldova:

fuzarioza spicului, septorioza,

rugina brunã. Aceastã culturã a

rãmas cumva în umbrã în

comparaþie cu triticalele în vedereacercetãrilor cu caracterimunogenetic. Chestia e cã acesteboli se dezvoltã în asemeneaproporþii ºi intensitãþi în culturilecerealiere, încât chiar ºi

nespecialiºtii le observã: poþi ieºidintr-un lan de grâu parcã presuratcu ruginã, iar oamenii cusensibilitate alergicã se aleg custrãnuturi ºi tuse timp de câtevazile. Situaþia economicã înrepublicã, precum se ºtie, este

foarte precarã ºi, desigur, accentulse pune pe cantitatea roadei, darîn þãrile cu economie avansatã,care îºi asigurã pe deplinnecesitãþile interne ºi au suficiente

cantitãþi pentru export, accentul a

trecut pe calitatea ecologicã aroadei: sã nu fie poluatã cu toxine,produse de ciuperci, care au oacþiune foarte nocivã asupraorganismului uman, sub formã deleucemie, stãri de vomã, ameþeli,dureri de cap, cancer, osteoporozãº.a. Deci, invenþiile noastre rezolvãîn mare parte anume aspectulcalitativ al roadei - de a consumaproduse agricole ecologic pure.

– La ce saloane au fost expuseinvenþiile Dvs.?

– La Salonul Internaþional deInventicã din Geneva (1999, 2000),la care am obþinut medalii de

argint ºi de bronz, apoi la Salonul“Inventa-99”, Bucureºti, fiindmenþionaþi cu o medalie de aur, laExpoziþiile InternaþionaleSpecializate “INFOINVENT”-1999,2000, 2001, Chiºinãu, iar anultrecut am devenit deþinãtoare a

Medaliei de Aur a OrganizaþieiMondiale de ProprietateIntelectualã (OMPI) “InventatorRemarcabil”.

– Vã mulþumesc.

CONSEMNARE: Mihai CUCEREAVÂI,redactor, AGEPI

(O variantã a interviului a fost publicatã în “Moldova Suveranã” nr. 88 din 25. IV. 02)

6262626262


HENRI COANDÃe una dintre personalitãþilenoastre cele maiextraordinare care, prinideile ºi activitatea saprodigioasã, a revoluþionatºtiinþa ºi inventica mondialã,deschizând orizonturi noi,inimaginabile pânã atunci.

El vede lumina zilei la 7 iunie 1886la Bucureºti. Tatãl sãu,Constantin, a urcat toate trepteleierarhiei militare, ajungând pânã lagradul de general. E organizatorulartileriei antiaeriene în România.Un timp a fost preºedinte alConsiliului de Miniºtri, deþinând în1918 ºi portofoliul Ministrului deexterne. Un unchi, Ion Coandã, afost amiral, fondator al ServiciuluiMaritim Român (1896) ºi al LigiiNavale Române (1927).Menþionãm în acest context cãbunicul pe linie paternã,Mihalache, a fost nepot de vãr al luiTudor Vladimirescu, conducãtorulrãscoalei antifanariote (1821). Înschimb mama sa, pre numeHayde, era franþuzoaicã, fiica

doctorului Maurice Danet, originardin Morlaix, provincia Bretagne.Tatãl ei s-a aflat o vreme înserviciul medical al lui NapoleonIII. Ulterior s-a stabilit cu traiul înRomânia. A fost amic personal alunor oameni de vazã: LouisPasteur, Vasile Alecsandri,Alexandru Odobescu etc. Precumvedem - o familie ilustrã, cufrumoase tradiþii. În treacãt fie zis,însuºi Henri Coandã avea sã secãsãtoreascã mai târziu cuMargareta Lecca, nepoatã a luiMihail Kogãlniceanu

ªi dacã de la mamã a moºtenitîndeosebi pasiunea faþã demuzicã, poezie ºi artele frumoase,în schimb tatãl i-a transmiscuriozitatea faþã de fenomenelenaturii, perseverenþa ºi tenacitateaîn atingerea obiectivelorpreconizate.” Cel dintâi ºi cel maimare dascãl mi-a fost însuºi tatãlmeu, avea sã-ºi aminteascã Henrimai târziu, pentru cã el a ºtiut sã-mi fie ºi prieten”. ( Ion Iacovachi,Ion Cojocaru, “Henri Coandã”.Editura ªtiinþificã ºi enciclo-pedicã, /Savanþi români /, B., 1983,p.15).

Iniþial Henri a urmat cursurileliceului “Sfântul Sava” din capitalã,

iar apoi, respectând tradiþiafamilialã, s-a înscris la LiceulMilitar din Iaºi, absolvindu-l ca ºefde promoþie. Surprinzãtoarecoincidenþã: astfel începuse ºiNapoleon. ªi dacã Balzac aexclamat, adolescent fiind: ”Aceeace n-a reuºit sã facã Napoleon cuspada, voi face eu cu pana”, apoiHenri Coandã a ales o altã cale:ºtiinþa ºi inventica.

Întrucât impresiile din copilãriesunt adeseori decisive în alegereaitinerarului în viaþã, formareaomului de mai târziu, esemnificativã urmãtoareaîntâmplare. În timpul unei vacanþeHenri, împreunã cu familia sa face,ca de obicei, o cãlãtorie în EuropaOccidentalã. Poposeºte ºi peþãrmul Mãrii Nordului. Mulþi ani maitârziu avea sã povesteascãurmãtoarele: ”Vãzând pentru primaoarã marea, am fost martor laizbucnirea unei furtuni. M-a fascinatcum vântul ridica valurile. Mi s-anãscut o enormã admiraþie pentruputerea acestuia. Atunci m-amîndrãgostit de vânt ºi de zborulpãsãrilor marine, care au intrat înviaþa mea pentru totdeauna”.

Acest moment a fost hotãrâtor,declanºându-i aptitudinile native,

UN INVENTATORUN INVENTATORUN INVENTATORUN INVENTATORUN INVENTATORCARE {I-A ANTICIPATCARE {I-A ANTICIPATCARE {I-A ANTICIPATCARE {I-A ANTICIPATCARE {I-A ANTICIPATTIMPULTIMPULTIMPULTIMPULTIMPUL

6363636363


zãvorâte oarecum pânã atunci.Aflându-se încã la Iaºi el,împreunã cu fratele Petre ºi uncoleg, Gheorghe Dinescu, în viitoringiner notoriu, va schiþa prima sacreaþie tehnicã: un plug ºi osecerãtoare acþionate de vânt. Dar,concomitent, aici, în dulcele târg alIeºilor, unde poezia, muzica ºiartele frumoase se îngemãneazãîntr-o perfectã armonie, tânãrulHenri se va simþi atras ºi deuniversul sunetelor, îndrãgindvioloncelul, instrument cãruia îi vaconsacra în fiecare zi câteva ore.Fiindu-i remarcate neobiºnuitelecalitãþi în aceastã posturã, va fiinclus în orchestra liceului iar apoiva evolua ºi într-o formaþie decamerã. Iar numai dupã câþiva ani,fiind student în Germania, în urmaunui concurs de împrejurãri, “… acântat în faimoasa orchestrãimperialã din Berlin”. (Aurel Leon,“Umbre”, Editura “Junimea”, Iaºi,1972, v. 2, p. 27 ) .

În 1903 el se înscrie la ªcoalaTehnicã Superioarã de laCharlottenburg (Germania). Dupãabsolvirea Academiei Regale deArtilerie din Berlin este incorporatîn armata românã cu gradul desublocotenent. În aceastãperioadã, începând cu anul 1905,studiazã problemele propulsieiprin reacþie, experimentând o seriede rachete pirotehnice. Tot atunci,pe când avea 19 ani, a fãcut laArsenalul de Construcþii al Armateidin Bucureºti, o machetã de avion,al cãrui motor era o rachetã.

Dar curând pãrãseºte armata,înscriindu-se la Universitatea dinLiege (Belgia) iar apoi îºi continuãstudiile la ªcoala Superioarã deElectricitate Montefiori din Torino(Italia) unde, împreunã cu uncoleg, construieºte un planor cu

care a zburat. Obþinând diplomade inginer specialist în mecanicãºi electricitate, pleacã în 1906 laªcoala Superioarã de Aeronauticãºi Construcþii Mecanice din Paris,desãvârºindu-ºi cunoºtinþele îndomeniul construcþiilor de avioaneºi în aerodinamica experimentalã.

În 1908-1909, cu spijinulcunoscutului inginer Gustave Eiffelºi al savantului Paul Painleve,obþine spijinul necesar, construindun banc mobil de cercetãri, montatpe o locomotivã, precum ºi unoriginal dispozitiv de înregistrarecu care a studiat fenomeneleaerodinamicii din jurul aripilorgroase. Foloseºte, totodatã, osuflare aerodinamicã cu fum, încare studiazã profilele de aripi,realizând, cu acest prilej, nume-roase fotografii de spectre aerodi-namice, cu ajutorul unui aparatfotografic de construcþie proprie.

Rezultatele cercetãrilor le-aprezentat în cadrul uneicomunicãri, susþinutã la ªcoalaSuperioarã de Aerodinamicã dinParis, publicând în 1910 ºi unstudiu referitor la aceastã temã înrevista “La TechniqueAeronautique”.

Concomitent se simte atras ºi desculpturã, luând chiar lecþii “… lacelebrul Rodin, care îl considerape Coandã un mare talent” înaceastã ramurã a artelor

frumoase (“Univers ingineresc”,nr. 13, 1 -15 iulie 2001). Facecunoºtinþã cu ConstantinBrâncuºi, pãrintele sculpturiimoderne, care a fost deasemenea un timp ucenic a luiAugust Rodin, precum ºi cuscriitorul Antoine de Saint-Exuperyetc. Ulterior, în 1936, ei vor face întrei o excursie în România.

O ra astralã pentru Henri Coandã a fost cel de al

doilea Salon Internaþional deAeronauticã de la Paris(octombrie 1910), unde aprezentat “avionul fãrã elice”,adicã proiectat sã zboare cuajutorul propulsiei prin reacþie.Graþie originalitãþii sale,aparatul conceput a constituitpunctul principal de atracþie alSalonului, provocândcomentarii înflãcãrate, adeseoridiametral opuse, în presa vremiidin numeroase þãri ale lumii.

“Un biplan care a trezit interes laSalonul Internaþional deAeronauticã a fost expus de dlCoandã, scria revista germanã“Zeitschrift fur Flugtechnic undMotor-Luftfahrt”, caracteristica ceamai remarcabilã a biplanuluiCoandã o constituie înlocuireaelicei cu o elice-turbinã (uncompresor-n.n.). Avantajelemenþionatei “elice” constau înaceea cã are un diametru mai micºi cã este complet închisã într-uncarenaj tronconic, fiind astfel maibine protejatã decât o eliceobiºnuitã. Cercetãrile domnului

6464646464


Coandã au stabilit, în plus, cãeficacitatea elicei-turbinã este maimare decât a celor maiperfecþionate elice actuale” (IonIacovachi, Ion Cojocaru,”HenriCoandã, p. 168).

Iar G. Espitalier, directorul revistei“La Technique Aeronautique”,menþiona la rându-i, cu acest prilej:”Aeroplanul Coandã este unuldintre rarele aparate, în care totule nou, iar modul judicios ºi raþionalprin care inventatorul sãu iese dinfãgaºele drumului bãtut în aceastãdirecþie, pentru a înfrunta riscurilelucrului inedit, este un motiv destulde puternic, spre a ne decide sãexaminãm cu atenþie mijloacelepe care inventatorul le foloseºte înconstrucþia sa. Cea mai mareingeniozitate creatoare d-l Coandãa dovedit-o în concepþia acestuipropulsor. În lipsa încercãrilordefinitive, care sã îngãduie apreciza randamentul aparatului, nuputem spune dacã acest sistem arputea înlocui elicea în propulsiaaerianã, totuºi d-lui Coandã nu i semicºoreazã meritul de a fi abordatproblema aceasta sub un unghinou ºi de a fi dat cea mai elegantãsoluþie” (Ibidem).

Pentru a spulbera toate dubiile -lucru explicabil - care existau înprivinþa aparatului sãu, H. Coandãse decide la o acþiune temerarã.La 16 decembrie 1910, lângã Issyles Moulineaux, o suburbie aParisului, a prezentat ºi pilotatsingur acest avion cu reacþierealizat de dânsul, fiind astfelconsiderat în istoria aeronauticiimondiale pionierul aviaþiei cureacþie.

Sunt interesante amintirile luiHenri Coandã despre acestmoment epocal: ”Eram foarte

nervos, pentru cã terenul de zborera foarte moale. Am pornit motorulºi flãcãrile jeturilor au început sãse abatã pe deasupra fuselajului.Am redus motorul ºi ele s-aumicºorat. Nu mi-am dat seama cese petrece în jurul meu, doar amridicat capul ºi am vãzut cã nu maieram pe pãmânt. În acelaºi timp,mi-au apãrut în faþã zidurileParisului (zidurile fortificaþiilormilitare - n. n.), care veneau cuvitezã enormã asupra mea. ªiatunci, iar mi s-a fãcut fricã, încâtgândul îmi era numai la salvareamea, la evitarea unei coliziuni cuacele ziduri, la prevenireacatastrofei ce pãrea iminentã. Amtras de mânere, fãcând practicceea ce în teorie se numeºtereducerea motorului… Aparatul acãzut ºi a luat foc. Noroc cã înacele timpuri carlinga nu eracaptatã, astfel cã am fost proiectatafarã. Aparatul, bineînþeles, a ars,iar eu am scãpat numai cu uneleleziuni corporale ºi cu o fracturã laantebraþ… Dar zburasem. Asta eraesenþial”.

Trebuie sã menþionãm cu acestprilej cã, dupã cum susþinspecialiºtii în materie, HenriCoandã a preconizat ºi a realizatzborul sãu cu circa trei deceniiînainte de apariþia primeloravioane cu reacþie produse înserie. Sunt memorabile în acestsens ºi cuvintele lui Gustave Eiffel:”Tinere, te-ai nãscut cu 30 de aniînainte de vreme!” Iar într-oscrisoare marele inginer,referindu-se la compatriotul nostru,afirmã: ”E vorba de un om compe-tent, perfect documentat (avea înacel moment trei diplomeinginereºti - n. n.) ºi ale cãruirealizãri sunt destinate uneireuºite, unei depline reuºite în

folosul tehnicii mondiale, alîntregii omeniri. ªtie mai multdecât alþi ingineri cu experienþã ºipãrul alb, ºtie ce vrea mai binedecât toþi, ce trebuie sã facã ºi cumsã lucreze. Eu îl voi sprijini cu totelanul pentru cã vãd în pregãtirealui tot ceea ce am visat sã fac eudacã, vai, vârsta mea mi-ar mai fipermis-o, dar sunt trecut deºaptezeci de ani ºi de încercat numai pot cuteza nimic. Iatã de cesimt cã acest Coandã face ceea ceaºi fi vrut sã fac eu însumi pentruomenire, pentru tehnica ei” (V.Firoiu, “Din nou acasã”(Convorbiri cu Henri Coandã),Editura tineretului, B., 1969, p.110-111).

Construcþia avionului cu reacþiede cãtre Henri Coandã, zborullui care a deschis o erã nouã înaviaþia mondialã, a fostsemnalat în multe cercuri ºipublicaþii de specialitate. Astfel,bunãoarã, în lucrarea ”The jetAirorcraft of The World”,apãrutã la Londra în 1955, sesubliniazã faptul cã “… primulaeroreactiv din lume a fost celexpus de inginerul Coandã înanul 1910” (V. Firoiu, “Dinnou acasã”, p. 15). În numãruldin 5 decembrie 1955 revista“American Aviation”, avea sãscrie cã ”…Henri Coandã estepãrintele aviaþiei reactive” (IonIacovachi, Ion Cojocaru,“Henri Coandã”, 169). Un anmai târziu, în 1956 dreptconsacrare a activitãþii sale,primeºte la “Wungs Club”, dinNew York, într-un cadru solemn,medalia de aur, fiind considerat”pãrinte al aviaþiei cu reacþie”(Ion Iacovachi, Ion Cojocaru,

6565656565


”Henri Coandã”, p. 38). Încunoscuta publicaþie “L’omme,l’air et l’espace aeronautique,astronautique”, EditturaL’Illustration, Paris, 1965, semenþioneazã: ”Unul dintreavioane, cel mai revoluþionar, afost biplanul “Coandã”,prezentat de inventatorul sãu,inginer român, la Salonul Aero-nautic din 1910” (IonIacovachi, Ion Cojocaru,“Henri Coandã”, p. 167). Iarla 5 mai 1966 în “Le FigaroLitteraire” apare un importantarticol sub titlul cu litere mari:”En 1910 Henri Coandãinventait l’aviation a reaction”, încare se elogiazã activitateacreatoare ºi de pionier ainginerului….” (V. Firoiu, “Dinnou acasã”, p. 15).

Inventatorul nostru ajunsese astfelo celebritate mondialã. Iatã de ceatunci când în 1912 propuneuzinelor Bristol din Marea Britanieproiectul unui avion pentru a fiprodus în serie, conducereaîntreprinderii îi acceptã nu numaioferta dar, totodatã, îl angajeazã ºiîn calitate de director tehnic. ªi elsi-a onorat de minune noile saleobligaþii. ”Având ºi un deosebitsimþ de om de afaceri, face caaceastã uzinã sã devinã una dincele mai importante întreprindericonstructoare de avioane din lume.Coandã a reuºit sã vândã aparatulBristol în Germania, Spania, Italiaºi chiar statul român a cumpãratcâteva avioane de acest tip(“Univers ingineresc”).

In preajma izbucnirii Primuluirãzboi mondial (1914-1918) H.Coandã inventeazã întâia saniemecanicã turbo-propulsatã din

lume, anticipând cu mai mult dejumãtate de secol þãrile producã-toare de sãnii cu propulsie turbo-reactoare. Declanºarea confla-graþiei a zãdãrnicit contractul ce sepreconizase deja între inventatorºi Rusia þaristã, care intenþiona sãcontribuie la producerea acesteimaºini în serie, pentru a cumpãraulterior întregul lot.

În 1914 el inventeazã tunul fãrãrecul pentru avioanele devânãtoare, pe care l-a perfecþionatîn cursul celui de al doilea rãzboimondial ºi în anii urmãtori când arealizat tipurile de 75 ºi 105 mm,ultimul perforând de la 1.000 mdistanþã un blindaj de 40 mm.

Spre finele lui 1918, probabil ca oreplicã a dezastrelor survenite înurma marelui rãzboi, el concepecea mai îndrãzneaþã clãdire vãzutãpânã atunci. E vorba de un edificiuuriaº, un bloc piramidal de 4 000de apartamente, în formã de cruce,utilizându-se pentru aceastaprimele prefabricate din betonpentru construcþii de locuinþe.Invenþia a fost medaliatã cu aur laexpoziþiile de la Paris, Nisa(Franþa) ºi Padova ( Italia). Dar ºiea a început sã fie implementatã,cu pãrere de rãu, mulþi ani maitârziu. Într-adevãr: Coandã ºi-aanticipat timpul cu decenii.

Nu uitã, însã, nici de Þarã. În timpulunei reveniri viziteazã exploatãrilepetroliere din Valea Prahovei(Muntenia), inventând un dispozitivoriginal de extracþie a petroluluiprin ”gas-lift”, simplu ºi cu mareeficienþã faþã de alte sisteme.

Obsedat de ideea folosiri energieisolare ºi de insuficienþa apeipotabile, inventeazã o instalaþie dedesalinizare a apei marine, fiind ºi

în aceasta privinþã unînaintemergãtor în explorareaacestei chestiuni deosebit deactuale ºi astãzi.

U n rol extrem de importantîn seria de descoperiri ºi

invenþii ale genialului nostrusavant, pe care o putem calificade asemenea drept orã astralã,revine “efectului Coandã”.Despre ce este vorba? În ziua de16 decembrie 1910, în timpulzborului cu avionul construit deel ºi echipat cu un motor cureacþie, Coandã, urmãrindevoluþia flãcãrilor care pãrãseauajutajele, constatã cusurprindere cã acestea nu suntdeviate în exterior, ci sunt atraseºi lipite de pereþii fuselajului.Verificã observaþiile de multe oriºi, încredinþându-se deveridicitatea ºi importanþaextraordinarã a acestuia, obþinela 8 octombrie 1934 în Franþabrevetul cu denumirea de”Procedeu ºi dispozitiv pentru adevia o venã de fluid carepãtrunde în alt fluid”. Peste unan breveteazã invenþia ºi înRomânia. Prin descoperireaacestui fenomen fizic a fost adusã”…o contribuþie importantã lapatrimoniul cunoºtinþelorfundamentale ale omenirii, cucare pune bazele mecaniciifluide moderne, citat în tratatelede specialitate ca ”efectulCoandã” (“Univers ingineresc”).

6666666666


E necesar sã menþionãm cã acestfenomen are multiple aplicaþii,generând alte invenþii. Astfel“efectul Coandã” a fost folosit decãtre inventatorii români laatenuatoarele de zgomot, diverseajutaje, dispozitiv de ventilaþie,arzãtor cu ajutaj, poºtapneumaticã, dispozitiv de gaz-liftare etc., brevetate atât în þarã, câtºi peste hotare (Anglia, Belgia,Franþa, Germania, SUA etc.).

În 1932 autorul, aplicând “efectulCoandã”, a inventat un aparatpentru maºini ce prevedeatransformarea monoxidului decarbon în bioxid de carbon, înaintede a fi expulzat prin eºapament. Elregretã cã nu a fost aplicatãaceastã invenþie, destinatã sãcontracareze poluarea catastrofalãa mediului ambiant: ”În epocamodernã omul e nevoit sã respiredin ce în ce mai puþin aer, adeclarat dânsul mulþi ani maitârziu, în 1954, într-un interviuacordat ziarului “New York HeraldTribune”. Prin motoare auto ºicuptoare din uzine ardem an de an6 000 000 000 tone de gazotrãvitor. Distrugem într-un an cât i-a trebuit naturii vreme de 200 000secole pentru a produce. Dacãvom continua în viteza aceasta,urmãrile vor fi grave. Întreagaînfãþiºare a naturii va fi modificatã.Temperatura se va schimba. Vomavea o cãldurã extremã ºi un frigextrem. Vegetaþia ne va fi în modgrav afectatã. Unicul remediu estea transforma acest gaz otrãvitor înceva bun. Necazul ce se întâmplãazi cu toate tipurile de motoare ºicuptoare este cã acestea nu-ºiasumã integral carburantul ºi deaceea eliminã în afarã gaze toxice.Prin metoda mea carburantul esteintegral consumat, astfel încât

gazele eliberate vor fi bioxid decarbon ºi apã”. (Ion Iacovahi, IonCojocaru, “Henri Coandã”, p. 196).

F olosind “efectul Coandã”,a inventat de asemenea în

1935 ºi “Aerodina zburãtoare”(discul zburãtor) sau, altfel spus,“farfuria zburãtoare”.Posibilitãþile acestuia erauconsiderate cu totul ciudate,inexplicabile, întrucât îi asigurafacultatea de a se înãlþa vertical.Aparatul a fost brevetat înacelaºi an în Franþa iar un anmai târziu - în România. Abiadupã 1955 specialiºtii americaniºi francezi se lanseazã înconstrucþia “farfuriilor luiCoandã” (revista “L’aircomprime”, 27.11.1968), acesteaintrând la regimul “secret” alþãrilor respective. (“Inventicã ºieconomie”, nr.11-12, noiembrie-decembrie 1999, p. 116).

Pasiunea faþã de posibilitãþileneordinare ale acestui aparat dezbor l-a obsedat pe H. Coandãpânã în ultimii ani ai vieþii. “Cuaproape doi ani înaintea morþiisale el se gândea la “farfuriile lui”,cuplate la un fuselaj, adicã laavionul fãrã aripi”, ne informeazãsavantul ºi inventatorul Dinuªtefan Moraru (“Inventicã ºiEconomie”, nr.11-12/noiembrie-decembrie 1999, p.116-117).

Din garnitura invenþiilorremarcabile ale lui H. Coandãface parte ºi “ clopotul oceanic”.Acesta, ne informeazã acelaºiautor, era prevãzut ”…pentru

înmagazinarea în plinã mare apetrolului neprelucrat (þiþei brut),extras din zãcãminte apropiate,mai alesi cel în premierã mondialãîn Emiratul Dubai (1967), unde“Chicago Bridge and Iron Re-search” de la Planifield-Illinois.Acest rezervor uriaº, în formã declopot fãrã fund, avea un diametrude 82 m, înãlþimea de 62 ºigreutatea gol de 15 000 tone deoþel. Construirea “clopotului” a avutloc pe o platformã plutitoare laþãrm, dupã care a fost tractat pemare fixat pe perne de aer.”(“Inventicã ºi economie”, nr. 9,septembrie 1998, p. 57).

Lista invenþiilor lui Henri Coandã,aria acestora, impresioneazã. Neoprim, însã, aici.

Revista “Univers ingineresc”, lacare am fãcut trimiteri, ne asigurãde urmãtoarele: ”Numele mareluisavant ºi inventator român esteînscris în cartea de aur a aceloracare ºi-au adus contribuþia ladezvoltarea tehnicã fãrã precedentcare a avut loc în secolul XX. Eleste autorul a 250 de invenþiiimportante, pentru care a obþinut700 de brevete de proprietateintelectualã ºi protecþie înnumeroase þãri ale lumii”.

Ei, cum sã nu-þi zvâcneascã inimade mândrie, când lecturezi acesterânduri?

ªi dacã e aºa, atunci numele luitrebuie sã fie inclus, desigur, înmarile enciclopedii. Or, numaiastfel poate fi mai lesne cunoscutde cãtre toþi. Sã vedem, aºa dar, cene spune în acest sens “Bolºaiasovietskaia enþiklopedia”, cea maiaccesibilã nouã. Prima ediþie (65de volume), a doua (50 v.) ºi a întreia - ultima - (30 v.) nu-i consacrã

6767676767


lui Henri Coandã nici un rând! Într-un fel e ºi explicabilã aceastãatitudine. A activat în Occident. ªi,cu toate cã nu a fost un adept alnoii ordini, preconizatã de Hitler,dar nu era nici un simpatizant alUniunii Sovietice.

Sã consultãm atunci “La GrandeEncyclopedie Francaise”, adicãcelebrul, Marele Larousse (20 v.).Mai ales dacã þinem cont de faptulcã H. Coandã era dupã mamãfrancez ºi, practic, toatã viaþa ºi-atrãit-o în a doua lui patrie, cã laMuzeul Aerului din Paris pe unstand figureazã ”Primul avionturbopropulsat din lume”,menþionându-se ºi numeleautorului, cã odinioarã guvernulfrancez îi atribuise prestigioasadistincþie, “Officier d’Academie”, cumenþiunea ”pentru servicii aduseaviaþieie”. Dar, stupefiaþi,descoperim cã ºi aici lipseºte. El eabsent ºi în volumul “Les livremondial de inventions”, Paris,1998, autor Valerie Anne!

Sã ne deplasãm în Germania,unde zborul lui epocal a fost deasemenea apreciat elogios. Bamai mult. Atunc, când descoperãfaimosul ”efect”, el se adreseazãpentru consultaþii profesoruluiTheodor von Karman, o notorietatede la cunoscuta Universitate dinGottingen ºi acesta, conºtient deimportanþa extraordinarã adescoperirii, insistã ca autorul sãlase modestia la o parte, numind-l“efectul Coandã”. Dar ºi “MeyersNeus Lexikon” (16 v.) nu-lgãzduieºte pe genialul inventatorºi om de ºtiinþã.

Sã trecem, însã, Canalul Mânecii,în Marea Britanie, sã vedem cum e

semnalatã acolo activitatea safructuoasã la uzinele din Bristol. ªinu numai. El a beneficiat de înaltadistincþie Honorary Fellow of theRoyal Aeronautical Society dinLondra (1971). Constatãm cuuimire cã ºi ”The New Encyclope-dia Britanica” ( 28 v.), ºi “TheCompact Encyclopedia” (16 v.) l-auostracizat pe Henri Coandã dinpaginile lor.

Sã pãrãsim atunci bãtrânulcontinent, deplasându-ne pesteOceanul Atlantic, în SUA, o altãpromotoare a democraþieiveritabile, unde omul e apreciat,zice-se, dupã valoarea sa realã,indiferent de culoarea pielii,originea etnicã etc. Or, numele luiH. Coandã e bine cunoscut ºi înaltapreciat în rândul specialiºtilor dinaceastã þarã. Iar cu ocaziaSimpozionului internaþional deautomaticã, þinut la New York(1965), inginerul român a fostomagiat ºi distins cu diplomaHarry Diamond laboratories. Dar -surprizã. ªi “The EncyclopediaAmericana”, International edition,(30 v.), ºi “Colier”S Encuclope-dia”(24 v.) sunt refractare lanumele lui Henri Coandã.

În schimb în Internet articoleledespre Henri Coandã sunt nume-roase, fiiind semnate de specialiºtidin diverse þãri… Posibilitatea de ate face auzit pretutindeni, anihilândtoate zãgãzuirile ºi încorsetareasufocantã a potentaþilor, deprinºi sãierarhizeze dupã propriul lor placvalorile, e una dintre cele maiimportante pârghii alecalculatorului.

Sã nu ne mire, deci, prea multfaptul cã Panait Istrati ºi Henri

Coandã au preferat, totuºi, sã seîntoarcã ºi sã moarã acasã, dupãce au colindat lumea, culegândlauri de pretutindeni. Dupã cum sevede, acele fastuoase diademe,oricât de strãlucitoare, nu le-auîncãlzit în schimb sufletele, astfelca soarele de la baºtinã, acolounde au vãzut pentru întâia oarãlumina binefãcãtoare a zilei…

SUMMARY

Henry Coandã is one of ourmost remarcable personalitieswhose prodigious activity andideas made a revolution in theworld science ans inventiveness,discovering the new horisonsunconceivable up to nowdays.

He is a founder of the first jetplane (ISIO), he is author o a so-called “Coandã effetc” ofmultiple utiliation. On basisthereof itwas invented the first“flying plate” (1935). Moreover,in 1913 he has invented the forstmecanical turbo-propulsivesledge etc., etc.

Majority of his life he live inFrance and partially in GreatBritain and USA. Henri Coandãis a famous name in the speciallitterature. He is owner of manyprestigious decorations from therespective countreies. It isincredible, but in the mostaccessible litterature that is theBig Encyclopedies of thesecountries his name is absent …

Teodor COJOCARU, redactor-jurnalist, AGEPI

6868686868

NUME NOTORII

T rei sunt

ipostazele în care

s-a manifestat

fiinþa de om a celuia care a

fost ºi rãmâne pentru noi

înveºnicit în numele de

Ion Vatamanu: cea de poet,

plãsmuitor de ritmuri ºi

metafore; cea de savant, care

“a scotocit prin foliante,

scurgându-ºi ochii asupra

retortelor spre a depista ºi

formula niºte noi adevãruri,

legi ale materiei, naturale” ºi,

în sfârºit, cea de politician,

coborâtor dintr-o nouã

generaþie de politicieni

basarabeni de dupã Cel de-al

doilea rãzboi mondial,

preocupatã cu adevãrat de

destinele acestui pãmânt.

Ion Vatamanu face parte din familiade spirite rare, care a fost profundpasionatã ºi marcatã de întrebãrilefundamentale ale existenþeiomeneºti, pe care a încercat sã lerezolve, dominat fiind necruþãtor deele. Îmi iau îndrãznealã sã afirm cutoatã certitudinea cã dispariþia luinedreaptã face ca zeci de generaþiide oameni tineri sã piardã înpersoana-i nu exemplu imens ºiirecuperabil: acela cã orice ai faceîn viaþa asta, fie poezie, fie chimie,fie deputãþie, la toate li se asociazãdemnitatea de om ºi bun patriot.Ion Vatamanu a pus preþul supremîn viaþã pe talent, inspiraþie ºiadevãr - dimensiuni definitorii aleexistenþei omeneºti. El era pedeplin convins cã “dintre multelenedreptãþi cele mai grele ºinejustificate le îndurã talentul”. Dinaceastã pricinã ºi izbucneºterevolta sa împotriva acelora careau dãunat creaþiei, substituindvalorile cu nonvalorile, dezorien-tând omul, decretând limbi, cuvinteºi dictând teme. Poetul ºi savantulera conºtient de necesitatearuperii mãºtilor de tot felul de pefaþã pentru ca “sã ne cunoaºtem

rãnile din casã ºi din lume” ºi neîndemna “sã nu tãinuim durerile ºicauza durerilor, greºeala ºi cauzagreºelii, destinul ºi albia lui pentrua revendica demnitatea de om” ºitoate sã le trecem prin lumina ºi“mãsura adevãrului”.

Creaþia literarã a fost o coordonatãfundamentalã a spiritului sãu. S-auscris anumite studii ºi se vor maiscrie în continuare altele desprevalenþele poeziei de avangardãcreate de Ion Vatamanu. Specialiºtiise vor apleca mereu asupra cãrþilorlãsate moºtenire de poet. Noi însãam meditat adeseori îndelung,întrebându-ne de unde s-a luatpasiunea poetului pentru chimie,pentru cã ambele au izbucnitconcomitent, în aceeaºi perioadãde timp, la începutul anilor 70 aiunui secol care ne-a pãrãsitîntristat. Mi-am zis la început cãpoate chimia a fost o simplãîntâmplare în viaþa lui, poezia fiindu-i marea vocaþie, ca mai apoi sã mãconving ºi sã-i conving ºi pe alþii,prin lecturi proprii, prin discuþii cucolegii: chiar dacã a fost o întâm-plare, ea ºi-a avut rolul ei.

UN C+L+TORUN C+L+TORUN C+L+TORUN C+L+TORUN C+L+TOR}N STELE}N STELE}N STELE}N STELE}N STELE

“Pe lângã-atâtea stele… plutesc în ochii mei planete…întrebãtoare de soarta unui vechi pãmânt…de acolo din vecie cu neodihnã… te-întreb:Ce face el strãbun cuvântul, ºi cum e viaþa ºi pãmântul”…,

Ion VATAMANU

6969696969

NUME NOTORII

Ion Vatamanu a ruptzãgazurile ce despart ºtiinþeleexacte de literaturã, artã ºiviceversa, lãrgind astfel ºiinnobilând orizonturilecunoaºterii. “Atâta timp cât aactivat în domeniul chimiei ºi acultivat… poezia, era ca ºi cumar fi evoluat pe douã linii…paralele, ca douã ºine de caleferatã care, de altfel, l-au ºi adusla Chiºinãu… Douã linii ce secompletau în mod fericit una pealta ºi strãbãteau atât dedeparte ºi zugrãveau (proiectau)un viitor ademenitor, fascinant,care promitea (contura),suprema realizare a omului pepãmânt: întâlnirea idealuluipoetic cu… raþiunea absolutã”,menþioneazã subtil VladimirBeºleaga, bunul lui prieten ºicoleg de generaþie, înrãscolitorul eseu “Evadare dintriunghi” (triunghiulîntruchipând cele trei ipostazeale existenþei poetului).

Astfel se face cã atunci când seafla în laboratorul de Chimie eracopleºit de Dorul de Poezie, iarcând se afla la vreuna din caselede creaþie, un fel de Laborator dePoezie - mintea îi era antrenatã înprobleme de chimie. De altfel,documentele din arhiva lui IonVatamanu demonstreazã elocventafirmaþia noastrã. Într-o scrisoareexpediatã în 1984 soþiei, pe timpulcând se afla la o asemenea casã

de creaþie, la Suzdal, în Rusia,poetul mãrturiseºte, profundimpresionat de turlele nenumã-ratelor biserici de acolo, “înfipte cusemnele lor mãreþe în limpezimeacereascã”, cã a avut marearevelaþie a descoperirii: “O nouãramurã a ºtiinþei am aflat-o aici, laSuzdal, se cheamã ecometrie.Pãcat cã e târziu, dar dacã aº ºticâtã forþã mai este înainte, aºîncepe de la început ºi m-aº apucaanume de ecometrie. Probabil cãabia aici aº gãsi un adevãrat terende îmbinare a poeziei cu ºtiinþa,adicã a emoþiei cu informaþia, asubiectivismului cu obiectivismul.Fiindcã n-am acceptat nicicândvorba pustie, fãrã ecou. Fiindcã m-am sãturat sã cuvântez în golulurechilor de la Chiºinãu, cu toatesurde, cu toate sterile ºi jalnic deegoiste. Îmi vine sã mã întuneccând mã gândesc la acest trai cuburta înainte, pe care la Chiºinãu îlîntãlnesc la pretinºii poeþi, artiºti,oameni de ºtiinþã. ªi nu ºtiu undele este intelectul. ªi nu ºtiu de ce eaºa de gol interesul de spaþiu, -aminteºte-þi! - Nu de timp, ci despaþiu…”.

El a trasat largi orizonturi deaplicare a polarografiei în analizadiverselor obiecte atât naturale, câtºi industriale, punând la îndemânachimiºtilor analiºti metode practicede o promptitudine optimã, certitu-dine teoreticã ºi precizie maximã.

Ion Vatamanu a demonstrat pe viucã numai poezia-i poate de oextraordinarã supleþe chimieianalitice, fãcând-o cea maicaptivantã între celelalte ramuri alechimiei. Anume poezia i-a deschislui Ion Vatamanu noi direcþii înmunca de cercetare, cãrãri

necunoscute. Spiritul înnoitor ºi decãutare atât de caracteristic poezieia impulsionat cercetãrile lui,condiþinându-i ºi asigurându-itrecerea de la metodele clasice deinvestigare la metode noi, extremde sensibile ºi rapide, electrochi-mice, printre care deosebit de utiles-au dovedit a fi cele polarografice.Astfel, s-a ajuns, spre exemplu, ladetectarea infinitezimalelor urmede pesticide în produsele tratate(sol, apã, frunze, fructe, legume) -visul dintotdeauna al chimistuluianalist. În urma acestor febrilecãutãri au apãrut asemenea studiivaloroase, precum “Cinetica ºimecanismul proceselor chimiceeterogene ºi omogene” ºi “Termo-dinamica hidrolizei ionilor meta-lici”, cãrþile “Aventurile lui Atomicã”,o iniþiere poeticã în enigmelechimiei pentru cei mai mici cititori,ºi “O sutã de probleme de chimie”,brevetele de invenþie care confirmãelaborarea unui nou aliaj pe bazãde nichel (mr. 788798), a uneisoluþii pentru cuprarea dielectricilor(nr. 1520143), inventarea unorprocedee de determinare voltam-perometricã a ionilor de clorurã,bromurã ºi iodurã (nr. 1096558),de determinare oscilopolarograficãindirectã a calciului ºi magneziuluiprezente concomitent (nr.1223124), de determinare oscilo-polarograficã a indiului în semi-conductoare (nr. 1443572) etc.

Savant chimist fiind, Ion Vatamanupunea la baza construcþiilor salepoetice imaginare o temelieconceptualã teoreticã sigurã ºiconsistentã. Intuiþia se asocia în totce a scris, poetul ºi savantul, cu origuroasã disciplinã a reflecþiei ºicu un mare har speculativ. Avem tot

7070707070

NUME NOTORII

temeiul sã afirmãm: chimia i-a datorizont poeziei lui Ion Vatamanusau, exprimându-ne metaforic, ointensitate de diamant, o mobilitatea argintului viu (mercurului),valenþele nobile ale aurului ºipietrelor rare.

Ion Vatamanu a trecut prinviaþã asemeni fulgerului, risipinddarurile unei minþienciclopedice. Ca un fulger afost sã-i fie versul fãrãasemãnare; un fulger carerãsuna prin flexiunileireproºabile ale vocii sale astfel,încât o poezie vatamanianã înpropria-i lecturã dovedea cazulcând doi plus doi însemna cumult mai mult decât patru.

Ion Vatamanu a fost în primul rândun poet veritabil, pasionat demisterele chimiei, astfel credemnoi, împlinindu-ºi menirea ºidestinul, ºi strãmutându-se întãcere în amintire. Dacã mai existãamintire dupã secolul zbuciumat ºiînrãit în care a trãit poetul.

De acum încolo viaþa poetului ºiomului de ºtiinþã Ion Vatamanu, înconcordanþã cu anumite legienigmatice ale chimiei, pe carenumai el era în stare sã ledescifreze, s-a transformat înluminã incandescentã, radiinddemnitate ºi credinþã, dãruire ºisacrificiu, iubire de neam ºi de graimatern etc. ªi el, ca ºi mulþii din

mult prea lungul ºir de dispariþiiregretabile din ultimul deceniu alsecolului trecut, pierderi grele ºiirecuperabile, a avut parte de undestin nedrept. Aceste dispariþii dinultimul deceniu ºi trebuie sã ospunem acum, când scriemdespre distinsa lui personalitate -pentru cã este unul din strãluciþiiexponenþi al dispãruþilor din ultimuldeceniu, sunt ca un blestem pecapul neamului nostru. Sã fie oareun blestem ce se abate numaiasupra fiilor cei mai buni aineamului? Nu este cumva unsemn al fatalitãþii? Aºa suntemzidiþi, probabil, ca sã ne trecem perând ºi mereu sã deplângemmarile dispariþii, aºa suntempredestinaþi, probabil, sã necãlãtorim prin viaþã sub semnulneogoitor al lacrimii ºi durerii.

Acum când ar fi trebuit sãprimeascã din partea noastrãurãrile frumoase de cât mai mulþiani (iar anii lui de viaþã ºi destin arfi fost încãrcaþi neîndoielnic deroadele spiritului sãu fertil ºizbuciumat), simþind din plinintensa ºi pura noastrã emoþie,suntem nevoiþi ºi dialogãmimaginar cu Ion Vatamanu cel depe alte tãrâmuri, unde suferinþã ºidurere nu existã ºi peste care apogorât Vecia.

Potolit deplin ºi ireversibil în“liniºtea cuvintelor” sale, care suntale neamului nostru întreg “puþin ºiaºa de împrãºtiat”, purtându-ºiveºnicia “Pe sub Carpaþi, la casã,la Siret”, învãluit de ameþitorul aer“matern la Bucovina, acasã lapãrinþi”, poetul ºi chimistul IonVatamanu, “atât de mult al pãmân-

tului”, nepotolitul ºi declanºatorulde reacþii chimice ºi spirituale, fire,de altfel, eminamente cataliticã, atrecut cea din urmã barierã adestinului ºi a devenit Cãlãtor înStele.

SUMMARY

I n the article it is presented a portrait of Ion Vatamanu, a

polyvalent personality of oursocial, cultural and scientificlife. His activity is directed to theliterary creativity (poetry,publicism, essay, universalpoetry translations etc.) andscience as well as tackling theproblems in chemistry. Theauthor of this article is first of allinclined to elucidate the scien-tific activity of Ion Vatamanu, theactivity in chemistry which isn’twell-known to our society. Beingthe chief of a Laboratory(Electrochemical researchmethods), today (analyticalchemistry), Ion Vatamanu wasrewarded with a title of Doctor ofchemistry. Here, in this Labora-tory have been opened largehorizons of utilizing the polarog-raphy in examination of differentnatural and industrial objects.

Ion Vatamanu’s life 1937-1997literary and scientific creativeactivity an example of a person-ality which devoted his life to hisnation and selflessly did his duty.

dr. hab. Dumitru BATÂR,laureat al Premiului de Stat, profesor universitar

7171717171

AGEPI NEWS

S impozionul internaþionalanual

“Lecturi AGEPI”,ediþia V,s-a desfãºurat la 24-25aprilie a.c. în sala deconferinþe a Agenþiei,condus dedl V. Rusanovschi, rector,conf. univ. al Institutului deProprietate Intelectualã.

Lucrãrile simpozionului aufost deschise cu alocuþiuneadlui Nicolae TARAN,Director General AGEPI,dr. hab., prof. univ.

La simpozion au fost date citirii 28de rapoarte privind protecþia PI,printre care: “Situaþia curentã ºidirecþiile de dezvoltare asistemului naþional de protecþie aproprietãþii industriale” (I. Daniliuc,Prim-vicedirector General AGEPI),

“Principiile protecþiei proprietãþii industriale ºi rolul oficiului în realizareapoliticii în acest domeniu” (A. Moisei, ºef Secþie Legislaþie), “PLT: facilitãrioferite solicitantului” (A. Ciobanu, ºef Secþie Metodologie ºi Norme),“Promovarea proprietãþii intelectuale - o ºansã pentru relansareaeconomicã” (dr. I. Badâr, ºef Secþie Cercetãri ºtiinþifice, IPI), “Protecþia ºievaluarea Know-how” (V. Crecetov, director-adjunct DepartamentExaminare), “Protecþia indirectã suplimentarã” (T. Jovmir, ºef DirecþieInvenþii), “Metamorfoza moralei ºi poziþia ei în cadrul proprietãþii intelectuale”(O. Javgureanu, sp. coordonator, Secþia Mãrci internaþionale), “Structurilecvasiperiodice ca sursã a designului industrial” (dr. V. Sosnovschi, ºefCatedrã Proprietate Intelectualã, IPI), “Rãspunderea penalã pentruîncãlcarea dreptului la marcã” (dr., conf. univ. T. Bodiul, USM), “Naturajuridicã a contractelor comerciale de concesiune” (T. Miºin, lector, ULIM),“Unele aspecte asupra proprietãþii intelectuale în contractul de franchising”(V. Laticevschi, lector, ULIM).

Au mai fost prezentate lucrãri ºtiinþifice: “Protecþia juridicã a tehnologiilorinformaþionale în R. Uzbekistan” (V. Alimov, directorul Centrului inovaþional“InfoTehnoService”, Uzbekistan), ºi “Depunerea ºi prelucrarea cererilor debrevet de invenþie în formã electronicã cu utilizarea sistemelor expert”(A. Azimov, directorul Oficiului de Stat de Brevete din Uzbekistan,M Kurbanov, examinator superior, Secþia Documentare).

Participanþii ºi-au expus opiniile ºi sugestiile privind desfãºurareasimpozionului, au trasat planuri pe viitor.

În încheiere dl N. Taran, Director General AGEPI, a înmânat diplome departicipare tuturor raportorilor, dorindu-le succese în materializarea ideilorapãrute în timpul discuþiilor.

Reproducem câteva opinii, sugestii ºi propuneri expuse la simpozion.

Lecturi

SIMPOZIONSIMPOZIONSIMPOZIONSIMPOZIONSIMPOZIONINTERNA|IONALINTERNA|IONALINTERNA|IONALINTERNA|IONALINTERNA|IONAL

7272727272

AGEPI NEWS

––––– F iecare simpozion îºi traseazã anumite scopuri. Ediþia din acest an a fostaxatã pe urmãtoarele probleme: perfecþionarea cunoºtinþelor, schimbul de opinii,familiarizarea cu ultimele noutãþi din domeniul protecþiei proprietãþii intelectuale,etc. În principiu, obiectivul a fost atins. Au fost ascultate ºi discutate 28 de rapoartecu tematicã variatã ºi analizã profundã. Colaboratorii Agenþiei au demonstrat oactivitate fructuoasã, lucru pentru care le sunt recunoscãtor. Însã scopul principal- de a atrage un auditoriu cât mai numeros: solicitanþi din industrie, agriculturã,instanþe juridice, serviciul vamal ºi oameni de afaceri - nu a fost, totuºi, atins.Pentru realizarea acestui obiectiv pe viitor e necesarã o mai mare publicitate înmass-media.

– Simpozionul internaþional care s-a desfãºurat la AGEPI a fost o activitateºtiinþifico-practicã. În unele rapoarte s-a pus accentul pe partea teoreticã, iar înaltele - pe cea practicã.

Anul trecut am avut participanþi din România ºi din alte þãri, pe când a.c. raportoriiau fost numai din R. Moldova.

Pe parcursul desfãºurãrii simpozionului participanþii au avut posibilitatea de apune în discuþie ºi de a analiza diverse chestiuni ºi situaþii. S-au discutatproblemele dificile, referitor la care au fost expuse opinii ºi propuse modalitãþi desoluþionare. Au fost trasate direcþiile principale de activitate pe o perioadã de unan de zile, pânã la urmãtoarea ediþie.

N. TARAN,Director General AGEPI:

V. RUSANOVSCHI,rector IPI:

7373737373

AGEPI NEWS

– Lecturile le facem nu numai pentru solicitanþi ºi mandatari dar, în primulrând pentru noi, specialiºtii din cadrul Agenþiei. La lecturile din a.c. au fostabordate multe probleme concrete de examinare ºi la mãrci ºi la invenþii, auapãrut multe momente specifice. În baza discuþiilor pe care le-am avut ar fi binesã elaborãm propuneri concrete pentru modificarea legislaþiei, pentru modifica-rea regulamentelor, deoarece va fi ºi în beneficiul nostru, ºi al solicitanþilor.

– Organizând simpozionul, nu trebuie sã venim cu idei generale. Ca sã neperfecþionãm nivelul de cunoºtinþe e nevoie de idei ce prezintã noutate.

Mã bucur pentru colegii mei de la mãrci, care au avut curajul de a veni cu unelepropuneri, poate uneori prea îndrãzneþe. Dar fiecare are dreptul la opinie.Pentru însuºi faptul cã au cutezat sã pãtrundã în esenþa unor termeni ºi au avutcurajul sã-ºi expunã pãrerile, pentru aceasta cred cã trebuie sã-i apreciem ºisã-i susþinem, dar nicidecum nu trebuie sã aruncãm replici ofensatoare.

– Aº vrea sã fac o micã remarcã, fiindcã am primit unele reproºuri cu privirela faptul pe care l-am menþionat cã nu trebuie utilizate granturile în finanþarealucrãrilor de cercetare-dezvoltare, în invenþii, în promovarea inovaþiilor, etc.

Într-adevãr, sunt convins cã o finanþare bazatã pe aceste principii destabilizeazãdeseori activitatea economicã, dar în cazul dat am avut în vedere finanþareastrict de la bugetul de stat. Aceasta nu înseamnã cã nu trebuie sã cãutãm cãide finanþare specifice pentru lucrãrile de cercetare, invenþii, pentru implemen-tarea inovaþiilor.

– Vreau sã mã refer la partea practicã a referatelor, deoarece, dacã aþiobservat, de fiecare datã, noi singuri ne ascultãm pe noi. Ca sã ajungã laceilalþi, trebuie sã editãm rapoartele ºi sã le expediem unde e nevoie de ele.

E necesar sã organizãm seminare tematice, ca sã nu ne “împrãºtiem” în toateproblemele, deoarece altfel e greu sã gãseºti aceea ce te intereseazã.

– Sunt de acord cu dl A. Moisei. Putem organiza lecturi tematice ºi de patruori pe an pentru specialiºti din diferite domenii.

– Suntem oameni practici. Propun sã organizãm astfel de seminare pentrutoþi colaboratorii AGEPI. Ca sã ºtim cum se protejeazã PI ºi în alte þãri.

– Existã problema - lipsa mandatarilor, a solicitanþilor, a oaspeþilor. Poate cãlecturile nu-s la nivel? Ca sã nu auzim an de an aceleaºi comunicãri, poate ar ficazul sã punem în discuþie problemele arzãtoare, care decurg din practicaexaminãrii, sã abordãm un program care încã nu este “rumegat” ºi este noupentru noi.

A înregistrat: Mihai Cucereavâi

V. CRECETOV,director-adjunctDepartament Examinare:

S. MUNTEANU,ºef Direcþie Mãrci ºimodele industriale:

I. BADÂR,ºef Secþie Cercetãriºtiinþifice, IPI:

A. MOISEI,ºef Secþie Legislaþie:

A. ARNAUT,ºef adjunct, SecþiaPromovare a PIºi marketing:

I. NOVICOV,sp. principal, SecþiaMãrci naþionale:

O. JAVGUREANU,sp. coordonator, SecþiaMãrci internaþionale:

7474747474

AGEPI NEWS

U nitatea de acþiuni “ELIRI” reprezintã un institut de cercetãri

ºtiinþifice care pânã în prezent aobþinut 24 de brevete deinvenþie. Aceasta, însã, estedoar o laturã a activitãþii S.A.“ELIRI”, care depune eforturiconsiderabile la elaborarea,fabricarea ºi livrarea proprieiproducþii. Astfel spus înºiºi autoriiinvenþiilor de la institut muncesc laimplementarea propriilor creaþii.Este vorba de aparate ºi sistemepentru industria de prelucrare aproducþiei agricole, industriaelectronicã, reglatoare de tempera-turã, aparate de condiþionare aaerului, de încãlzit, dispozitiveelectronice de pornire ºi reglarepentru lãmpi luminiscente etc. Însãpentru desfãºurarea cu succesasemenea activitate, nu-i suficientsã fii un bun specialist, mai enecesarã ºi cunoaºterea legisla-þiei în vigoare. Anume din acesteconsiderente la recenta întrunire acolectivului au fost invitaþi ºispecialiºti de la Agenþia de Statpentru Protecþia ProprietãþiiIndustriale.

Cei prezenþi au audiat prelegerile constructive ºi pline deconþinut prezentate de Andrei Moisei, ºeful Secþiei Legislaþieºi Aurelia Ciobanu, ºefa Secþiei examinare preliminarã ºimetodologie. Iar Teodor Cojocaru, redactor la revista“Intellectus”, editatã la AGEPI, a vorbit despre criteriile caresunt înaintate articolelor prezentate spre publicare,menþionând cã în paginile revistei autorii îºi fac publicitate

atât în RepublicaMoldova, cât ºi dincolo dehotarele ei.

Toate comunicãrile aufost urmate derãspunsuri la întrebãri.Cel mai mare interes s-aaxat pe modalitãþile de

brevetare aleinvenþiilor, taxele deplatã, privilegii,situaþia la acestcapitol în RepublicaMoldova ºi în alteþãri, posibilitãþilede documentare laBiblioteca AGEPI etc.

Opinia expusã de Efim Badinter, directorul “ELIRI-ului, la încheierea acestuidialog este ºi o apreciere a importanþei întrunirii:

– Probabil, fiecare dintre noi a conºtientizat faptul cã atuncicând invenþia nu poate fi transformatã în final în marfã, ca sã-i aducãautorului beneficii materiale, ºi nu doar ”satisfacþie moralã”,nici nu are rost sã-ºi usuce creierii ºi sã-ºi piardã timpul în zadar. Prinurmare, în activitatea noastrã sunt necesare contacte permanente cuspecialiºtii de la AGEPI, altfel nu avem ºanse de reuºitã în activitateanoastrã.

Nu încape îndoialã cã la acest adevãr vor ajunge mai devreme, ori maitârziu de voie sau de nevoie, toþi acei care intenþioneazã sã se consacrecercetãrilor ºtiinþifice ºi business-ului.

CON{TIENTIZAREA IMPERATIVULUI:CON{TIENTIZAREA IMPERATIVULUI:CON{TIENTIZAREA IMPERATIVULUI:CON{TIENTIZAREA IMPERATIVULUI:CON{TIENTIZAREA IMPERATIVULUI:LEGISLA|IA }N DOMENIUL PILEGISLA|IA }N DOMENIUL PILEGISLA|IA }N DOMENIUL PILEGISLA|IA }N DOMENIUL PILEGISLA|IA }N DOMENIUL PI

7575757575

AGEPI NEWS

{ i-a incheiat cu succes lucrãrile ediþia a II-a a Conferinþei ºtiinþifice

interuniversitare a studenþilor, cugenericul: „Economia RepubliciiMoldova: opþiuni pentru secolulXXI”. Ea a avut loc între 23 ºi 24mai 2002 în sala de conferinþe aAgenþiei sub egida catedreiEconomie ºi Management aInstitutului de ProprietateIntelectuala (IPI) din cadrul AGEPI.

Au participat studenþi de laUniversitatea de Stat (5), Academiade Studii Economice (2), InstitutulInternaþional de Management (3),Universitatea Tehnicã,Universitatea Cooperatist-Comerciala, Liceul “Ion Creangã”din Chiºinãu, Liceul “VasileAlecsandri” din Ungheni, Institutulde Proprietate Intelectualã - în totalpeste 20 de tineri cercetãtori.

Tinerii economiºti ºi manageri auavut posibilitate ºã-ºi expunã viziuneaasupra procesului de tranziþie,exprimându-ºi liber pãrerea privindproblemele economice actuale ºicãile de soluþionare a lor.

În cadrul discuþiilor aprinse, careau decurs într-o atmosfera de

lucru, participanþii ºi-au expus dorinþa de a face conferinþa mai combativã ºimai eficientã. Printre altele s-a înaintat propunerea sã fie convocaþispecialiºti care activeazã deja în economia naþionalã sau în domeniulcercetãrilor, pentru a afla care este starea realã a lucrurilor, astfelcãpãtându-se o imagine veridicã a situaþiei.

Juriul constituit din colaboratorii AGEPI, profesori de la IPI ºi de la alteinstituþii de învãþãmânt a desemnat cele mai bune lucrãri. Tuturor celor careau prezentat comunicãri li s-au acordat diplome de participare.

Diploma de gradul I ºi un premiu bãnesc i s-a decernat studentului IPIªerbaniuc Sergiu (Marketingul de relaþie – posibilitãþi de aplicare în cadrulAGEPI). De locul doi, pentru care au obþinut diplome de gradul II ºi premiibãneºti, s-au învrednicit studentele IPI Popa Ana (Modernizarea serviciuluivamal – condiþie de eficientizare economicã) ºi Ciobanu Elena (Migrareaforþei de muncã: exod de creieri sau soluþie benefica?). Pentru locul treistudentei USM Macaru Liliana (Problema datoriei de stat in republicã) i s-aacordat Diploma de gradul III ºi un premiu bãnesc.

Majoritatea participanþilor ºi-au exprimat dorinþa de a participa cucomunicãri ºi mai interesante la ediþiile viitoare.

Succesul incontestabil al Conferinþei ºtiinþifice studenþeºti interuniversitarevorbeºte elocvent atât despre marele interes al tinerilor cercetãtori pentru aschimba ceva în bine, pentru a face viaþa mai bunã, cât ºi despre bunaorganizare a acþiunii ºi întregului proces de pregãtire a studenþilor pentruactivitatea lor profesionalã în viitor.

CONFERIN|ACONFERIN|ACONFERIN|ACONFERIN|ACONFERIN|A {TIIN|IFIC+{TIIN|IFIC+{TIIN|IFIC+{TIIN|IFIC+{TIIN|IFIC+INTERUNIVERSITAR+INTERUNIVERSITAR+INTERUNIVERSITAR+INTERUNIVERSITAR+INTERUNIVERSITAR+

7676767676

AGEPI NEWS

S eminarul cu genericul “Marca ºi denumirea de origine a produselor. Desenul ºi modelul industrial. Funcþiile ºi clasificarea acestora” a

fost organizat la 24 mai 2002 de Secþia Promovare aproprietãþii industriale ºi marketing AGEPI laCombinatul de vinuri spumante ºi de marcã “VISMOS”din Chiºinãu.

Dupã mai mult de ºase luni destaþionare, capacitatea de producerefiind 1mln. de sticle pe an,conducerea combinatului cautãcãile de ieºire din impas. Una dincele mai eficiente este protecþiaproprietãþii industriale aîntreprinderii pe teritoriul RepubliciiMoldova ºi peste hotarele ei. Acest

lucru a fost menþionat de Nadina Pripa, ºef SecþieMãrci naþionale, ºi Violeta Jalbã, ºef Secþie MãrciInternaþionale, în discursule pe tema: “Marca deprodus, indicaþiile geografice ºi denumirile de originea produselor. Înregistrarea internaþionalã a mãrcilor ºidenumirilor de origine”. Simion Leviþchi, ºef SecþieDesene ºi modele industriale a prezentat informaþia“Înregistrarea ºi protecþia DMI. Drepturile titularuluiDMI”.

Administraþia ºi specialiºtii combinatului au luat cunoºtinþã de legislaþia naþionalã privind protecþia proprietãþiiindustriale, modalitãþile de soluþionare a conflictelor, lupta cu contrafacerea ºi concurenþa neloialã. Aceastãinformaþie, precum ºi rãspunsuri la multiplele întrebãri, a oferit-o Andrei Moisei, ºef Direcþie Juridicã.

Seminarul s-a încheiat cu o discuþie fructuoasã.

Constantin Tofilat, director tehnic, Combinatul de vinuri spumante ºi de marcã “VISMOS” din Chiºinãu, a apreciatastfel desfãºurarea lucrãrilor Seminarului: “Întrunirea de astãzi s-a desfãºurat la momentul cel mai potrivit,deoarece suntem la stadiul analizei situaþiei în domeniul protecþiei proprietãþii industriale, pentru a ne desfãºura încontinuare activitatea, apãrându-ne drepturile asupra obiectelor ce ne aparþin de ani ºi ani, pentru a menþine ºi încontinuare prestigiul “VISMOS”.

“VISMOS”“VISMOS”“VISMOS”“VISMOS”“VISMOS”}N PROCESUL RELANS+RII}N PROCESUL RELANS+RII}N PROCESUL RELANS+RII}N PROCESUL RELANS+RII}N PROCESUL RELANS+RII

7777777777

AGEPI NEWS

B revetarea unei invenþii constituie un pas important în confirmarea, de cãtre o

comisie specializatã de experþi, afaptului cã aceasta este o elaborare cecorespunde perfect celor trei condiþiiprincipiale: noutatea, caracterul tehnic-aplicativ ºi superioritate faþã de soluþiileexistente. Dar obþinerea protecþieijuridice prin brevet este doar primul pasîn afirmarea unei idei. Un al doilea passpre valorificarea sa profitabilã îlconstituie prezentarea la un saloninternaþional de prestigiu.

În perioada 12–16 iunie curent lacomplexul muzeistic “Palatul Culturii” dinIaºi s-a desfãºurat a V-a ediþie aSalonului Internaþional al Invenþiilor,Cercetãrii ºi Transferului Tehnologiccare a întrunit 60 de inventatori din 7 þãri- România, Republica Moldova, Ucraina,Polonia, Croaþia, Rusia ºi Maroc. Aceºtiaau prezentat circa 300 de invenþiirepartizate în 26 de secþiuni, printre carenominalizãm domeniile: antipoluare ºimediu, energie, industrie chimicã, textilã,alimentarã, agriculturã, electricitate ºielectronicã, ºtiinþe medicale ºi sãnãtate,geneticã ºi ºtiinþe biologice, securitate-protecþie-salvare etc.

Echipa de inventatori din Republica Moldova a prezentat cea mainumeroasã colecþie de invenþii - peste 70 - ºi a cules 4 medalii deaur, dintre care una cu menþiunea specialã a juriului, 5 medalii deargint ºi 21 - de bronz. Juriul internaþional condus de dr. profesorBoris Plahteanu de la Universitatea Tehnicã “Gh. Asachi” din Iaºi,avându-l în calitate de viceprecedinte pe dr. Milenko Manigodic, careeste ºi vicepreºedinte al Salonului de invenþii “Eureka” de laBruxelles, a evaluat cu aur invenþiile: Metodã de tratament a infecþieicu herpes simplex (autori C. Spânu, T. Holban, P. Chintea),Procedeu de obþinere a glicozidelor furostanolice (autori P. Chintea,N. Mascenco, N. Balaºov), Catalizator pentru descompunerearadioliticã a apei (autori A. Gulea, A. Cecal. A. Paraschivescu, V.Stãvilã), Tehnologie de obþinere a complecºilor biologic activi deorigine microbianã pentru reproducerea ºi creºterea peºtelui (autoriV. Rudic. I Toderaº, A. Usatâi). Profesorul Constantin Spânu, directoral Centrului de Medicinã Preventivã al Ministerului Sãnãtãþii, a fostdecorat cu medalia de aur “Henri Coandã” pentru merite deosebiteîn domeniul inventicii iar Centrul nominalizat a intrat în posesia

OOOOO NOU+NOU+NOU+NOU+NOU+ OCAZIEOCAZIEOCAZIEOCAZIEOCAZIEDEDEDEDEDE AFIRMAREAFIRMAREAFIRMAREAFIRMAREAFIRMARE PENTRUPENTRUPENTRUPENTRUPENTRUINVENTORIIINVENTORIIINVENTORIIINVENTORIIINVENTORII NO{TRINO{TRINO{TRINO{TRINO{TRIINVENTICA-2002INVENTICA-2002INVENTICA-2002INVENTICA-2002INVENTICA-2002IA{I, ROM~NIAIA{I, ROM~NIAIA{I, ROM~NIAIA{I, ROM~NIAIA{I, ROM~NIA

7878787878

AGEPI NEWS

Marelui Premiu al Salonului.13 dintre inventatorii noºtri au fostdecoraþi cu Insigna de aur“Inventator de Elitã”. Premiile specialeale Juriului pentru participarereprezentativã au fost decernateUniversitãþii de Stat de Medicinã ºiFarmacie “N. Testemiþanu”, Universitãþiide Stat din Moldova ºi Agenþiei de Stat

OSCAR “Inventica-2002” dlui Constantin Antohi din România,inventator consacrat, managrerul general al Salonului. De o mareprizã la public s-a bucurat invenþia sa “Luminã din luminã” - ocandelã ce se aprinde de la lumina solarã ºi poate arde zi ºinoapte circa 35 de ani la rând. Principiul foloseºte conversiaenergiei solare prin cumularea acesteia în doi acumulatori de micãputere, care e transmisã apoi la un led de 1.000 candela fiind

aºezatã în faþa unei iconiþe. Bineînþeles cã majoritatea lucrãrilorexpuse au constituit rezultatul unor cercetãri fundamentale în sfere deo importanþã vitalã pentru þãrile noastre. Inventatorii noºtri au maipropus, printre altele, urmãtoarele invenþii: “Procedeu de stabilizare amateriei prime vinicole ºi vinurilor spumante clasice” (autori: Gh.Duca, M. Gonþa, N. Taran); “Procedee noi de dezactivare ºi utilizare adeºeurilor toxice vinicole ºi galvanice” (autori: Gh. Duca, V. Covaliov, O.Covaliova); Balsam “Legenda Haiducului” º.a. Vã prezentãm ºi uneleinvenþii prezentate de inventatorii români: “Husã protectoare împotrivaradiaþiilor emise de telefoanele celulare”; “Îmbrãcãminte energeticã cucapacitatea de alimentare a unui fierbãtor mic”; “ªah pentru optjucãtori” º.a.

În cadrul Salonului a avut loc ºi un alt eveniment legat direct deprocesul inovaþional care contribuie nemijlocit la avansareatehnologiilor informaþionale. Pentru prima datã la televiziunea românãa avut loc o conferinþã video în direct exclusiv prin intermediulInternetului. Animatorul acestui proiect este jurnalistul Cãtãlin Grosu,redactor la TV România de Mâine, care a transmis deschidereaSalonului “INVENTICA-2002” în cadrul emisiunii “Universulcunoaºterii” la Televiziunea Românã. Pe când ºi la noi o atareperformanþã?

pentru Protecþia Proprietãþii Industriale -pentru promovarea consecventã aproprietãþii industriale în RepublicaMoldova.

Organizatorii Salonului - Institutul deInventicã din Iaºi (condus de reputatulVitalie Belousov, inventator, profesor,doctor, originar din oraºul Bãlþi),Asociaþia Inventatorilor din România -oferã inventatorilor noºtri, la fiecareediþie a acestui remarcabil for,posibilitatea de a-ºi expune lucrãrile, dea comunica cu inventatorii români, cuoamenii de afaceri din þarã ºi strãini.Anul acesta Salonul s-a bucurat ºi deînaltul patronaj al Ministerului Educaþieiºi ªtiinþei din România, al Consiliuluimunicipal Iaºi, de sprijinul financiar acirca 10 întreprinderi ºi instituþii ieºene.Prin vot secret participanþii la expoziþie ºipublicul ieºean au acordat Premiul

Ana ZAVALISTÂI,ºef adjunct Direcþie Promovarea PI, AGEPI

7979797979

} n ziua de 21 iunie 2002, în sala de conferinþe aAgenþiei de Stat pentru

Protecþia Proprietãþii Industriale(AGEPI) a avut loc un atelier delucru cu tema “IntegrareEuropeanã: perspective ºimodalitãþi de participare acercetãtorilor ºtiinþifici din Repub-lica Moldova la Programul Cadru 6al Uniunii Europene”, organizat încomun de cãtre Consiliul Suprempentru ªtiinþã ºi DezvoltareTehnologicã din cadrul GuvernuluiRepublicii Moldova ºi Institutul dePolitici Publice. ªedinþa a fostdeschisã de cãtre dnii AnatolRotaru, preºedinte al ConsiliuluiSuprem pentru ªtiinþã ºiDezvoltare Tehnologicã ºi ArcadieBarbãroºie, director executiv,Institutul de Politici Publice.

Comunicãri interesante, axate peproblemele în cauzã, au prezentatdnii Ion Tighineanu, prorector,Universitatea Tehnicã a Moldovei,preºedinte al Comisiei de experþipentru colaborare internaþionalãîn domeniul cercetare-dezvoltaredin Republica Moldova, MirceaSbârnã, director general adjunct,Direcþia Generalã IntegrareEuropeanã ºi RelaþiiInternaþionale, MinisterulEducaþiei ºi Cercetãri, România, ,Mircea Staraº, director, InstitutulNaþional de Cercetare ºiDezvoltare “Delta Dunãrii”, Anca

Gafencu, cercetãtor, Institutul deBiologie ºi Patologie Celularã“Nicolae Simionescu”, PetruGaugaº, prim prorector, Univer-sitatea de Stat din Moldova etc.

Au participat de asemenea ºi dniiValeriu Canþer, academiciancoordonator, Academia de ªtiinþe aMoldovei, Secþia ªtiinþeMatematice, Fizice ºi Tehnice;Dumitru Ghiþu, director, BiroulSpecializat de Construcþii ºiTehnologii, Academia de ªtiinþe aMoldovei; Nicolae Gãrbãlãu, ºeflaborator, Institutul de Chimie,Academia de ªtiinþe a Moldovei etc.

Scopul acþiunii l-a constituitstimularea cooperãrii în planeuropean ºi integrarea înProgramele Cadru (PC) decercetare ºi dezvoltare tehnologicãale Uniunii Europene a cercetãrilordin Republica Moldova.

Problemele de pe agenda de lucruau fost urmãtoarele:

familiarizarea cu obiectivele ºiproprietãþile PC 6;

familiarizarea cu regulile departicipare la PC 6;

schimb de experienþã cucercetãtorii din România,participanþi la PC 5;

crearea grupurilor de creaþiemixte;

stabilirea principiilor de partici-pare în comun cu oameni deºtiinþã din România la PC 6.

Spre deosebire de PC-5,Programul 6 (PC 6) va folosi noiinstrumente financiare ºimetodologice orientate sprelãrgirea spaþiului comun decercetare spre est, ceea cefaciliteazã ºi accesul la programulcadru a cercetãtorilor din Repub-lica Moldova.

Programul Cadru 6 este o nouãºansã pentru Republica Moldovasã se afirme cu potenþialul ºtiinþificîn spaþiul european. Participarea laProgramul Cadru 6 creazãposibilitãþi ºi facilitãþi mai largi înrealizarea parteneriate, beneficiindde potenþialul ºtiinþific ºi tehnological þãrilor respective, în beneficiulambelor pãrþi. Aceasta permiteaccesul la programele decercetare cu un buget de circa 17miliarde Euro pentru perioada2002-2006. Atelierul de lucru vaavea o contribuþie importantã lastimularea cooperãriiinternaþionale ºi participãrii încomun la Programele de cercetareºi dezvoltare tehnologicã a UniuniiEuropene. Întrucât RepublicaMoldova poate participa doar înparteneriat cu þãrile membre sauasociate a Uniunii Europene,prezenþa specialiºtilor dinRomânia la acest seminar este

INTEGRAREA EUROPEAN+:INTEGRAREA EUROPEAN+:INTEGRAREA EUROPEAN+:INTEGRAREA EUROPEAN+:INTEGRAREA EUROPEAN+:REALIT+|I {I PERSPECTIVEREALIT+|I {I PERSPECTIVEREALIT+|I {I PERSPECTIVEREALIT+|I {I PERSPECTIVEREALIT+|I {I PERSPECTIVE

AGEPI NEWS

8080808080

AGEPI NEWS

strategic necesarã. Formarea grupurilor delucru va fi un pas spre elaborarea proiectelorcomune, germeni ce vor coordona acþiunile decolaborare ºi participarea lor la PC 6.

E cazul sã menþinem în acest contexturmãtoarele.

Activitãþile de cercetare ºtiinþificã în UniuneaEuropeanã se bazeazã pe realizarea unorprograme periodice. În prezent ComisiaEuropeanã finalizeazã elaborareaProgramului Cadru 6 (PC 6), care vadetermina strategia dezvoltãrii tehnico-ºtiinþifice a Uniunii Europene în perioada2002-2006. Acest program se va baza peconcepþia creãrii Spaþiului european decercetare (ERA), care prevede, printre altele,integrarea comunitãþilor ºtiinþifice din Europade vest ºi Europa de est. Programul se varealiza pe 7 direcþii tematice în cadrul a 3compartimente de activitãþi:

integrarea cercetãrilor;

crearea ERA;

consolidarea bazei ERA.

Existã 3 instrumente de bazã pentrurealizarea Programului 0150 reþelei deexcelenþã, proiecte majore cu participareasectorului de stat ºi cel privat ºi participareaUniunii Europene în programele naþionale aþãrilor membre ale UE realizate în comun.

Reamintim cu acest prilej cã la 21 februarie2001 Comisia Europeanã (CE) a prezentattextul primului proiect a Programului Cadru6 pentru perioada 2002-2006. În mai 2001CE a aprobat proiectele de hotãrâri privinddrepturile de participare ºi diseminare arezultatelor, precum ºi în privinþa progra-melor speciale ºi a realizãrii ProgramuluiCadru. Documentul a fost examinat laConsiliul de Miniºtri ºi în ParlamentulEuropean. La 3 iunie 2002 Consiliul deMiniºtri a adoptat textul final al docu-mentului, iar la anunþuri de concursuri deproiecte vor avea loc la începutul anului2003.

8181818181

AGEPI NEWS

Actualmente în Republica Moldova activeazã circa 1500 inventatori

În anul 2000 a fost intemeiatã Asociaþia Naþionalã a Femeilor Inventatoare din Moldova(ANFI), din care fac parte circa 500 de persoane

La ora actualã solicitanþii naþionali au depus la AGEPI peste 3.000 cereri de brevet deinvenþie. De la instituirea Agenþiei au fost eliberate circa 1800 de brevete

Anual la AGEPI se reactualizeazã CD-ul “Invenþii protejate în Republica Moldova”

AGEPI constituie primul producãtor ºi furnizor de informaþie din þara noastrã în domeniulbrevetelor de invenþie

Republica Moldova este parte la principalele tratate internaþionale ºi regionale în domeniulbrevetelor: Convenþia de la Paris pentru protecþia proprietãþii industriale (din anul 1991),Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor (PCT) (din anul 1991), Convenþia privindbrevetul eurasiatic (din anul 1996) ºi Tratatul privind dreptul brevetelor (PLT) (din anul 2001)

Începând cu anul 2000, þãrile europene îºi orienteazã activitatea legislativã spre un brevet deinvenþie comunitar.

MOIR AGEPI

Agenþia de Stat pentru Protecþia Proprietãþii Industriale a Republicii Moldova ºi Miºcarea Obºteascã a Inventatorilor ºi Raþionalizatorilor din Moldova „Inovatorul”

Vã adreseazã sincere felicitãri cu prilejulZilei Inventatorului ºi Raþionalizatorului,

dorindu-Vã sãnãtate, prosperitate, realizãri creatoare, noi idei ºi elaborãri de prestigiu.Cu aceastã ocazie, Vã invitãm la o colaborare cât mai prodigioasã,

din partea noastrã oferindu-Vã tot sprijinul în protecþia ºi promovarea inovaþiilor Dvs.

Nicanor Solcan,Preºedintele Consiliului Republicanal MOIR „Inovatorul”

ZIUA INVENTATORULUIZIUA INVENTATORULUIZIUA INVENTATORULUIZIUA INVENTATORULUIZIUA INVENTATORULUI{I RA|IONALIZATORULUI–2002{I RA|IONALIZATORULUI–2002{I RA|IONALIZATORULUI–2002{I RA|IONALIZATORULUI–2002{I RA|IONALIZATORULUI–2002

Nicolae Taran,Director General AGEPI

8282828282

AGEPI NEWS

Constituitã prin Decret prezidenþialla 19 iunie 1995, Ziua Inventa-torului ºi Raþionalizatorului estemarcatã anual în RepublicaMoldova în ultima sâmbãtã dinluna iunie. Cu acest prilej, AGEPI adesfãºurat în mod tradiþional, oserie de acþiuni consacrate acesteidate de o semnificaþie cardinalãpentru un stat tânãr, aflat în dificilaperioadã de tranziþie la economiade piaþã, pentru care activitateainovaþionalã trebuie sã se bucurede toatã atenþia ºi grija acestuia.

Programul acþiunilor derulate anulacesta de AGEPI cu ocazia ZileiInventatorului ºi Raþionalizatoruluiau cuprins un seminar la Busi-ness-incubatorul ELIRI INC petema “Aspecte generale alebrevetãrii invenþiilor în RepublicaMoldova”, la care au fãcutcomunicãri dnul Andrei MOISEI, ºefDirecþie Juridicã, ºi dna AureliaCIOBANU, ºef Secþie ExaminarePreliminarã ºi Metodologie; a fostorganizat un seminar, destinatîntreprinderilor businessului mic ºimijlociu, întitulat „Relansarea

economiei naþionale pe bazaaplicãrii industriale a elaborãrilorinovaþionale” în oraºul Rezina.

Miºcarea Inventatorilor ºiRaþionalizatorilor din RepublicaMoldova (MOIR), a organizat înconlucrare cu AGEPI, ºedinþafestivã consacratã sãrbãtoriirespective, în cadrul cãreia s-auînmânat diplome de excelenþã dinpartea MOIR ºi AGEPI, care aacordat acesre distincþii inventato-rilor Ludmila Eþco (Centrul Mameiºi Copilului), Victor Þapcov,Alexandru Crãciun (USM), VasileRusu (“Farmaco”), Iurie Molotcov(ICSCT pentru Tutun ºi Produsedin Tutun). AGEPI a difuzatmateriale informaþionale dindomeniul protecþiei juridice ainvenþiilor, altor obiecte deproprietate industrialã. În pragulsãrbãtorii AGEPI de asemenea aremis un set impunãtor de brevetede invenþie titularilor acestora.

Programul manifestãrilor a maicuprins ºedinþe festive la instituþiileîn cadrul cãrora activitatea

inventatorilor este apreciatã ºionoratã, o decadã promoþionalãconsacratã produsului intelectualîn presã, la Radio ºi TV.

Cu prilejul Zilei Inventatorului ºiRaþionalizatorului ºi jubileului de10 ani de la instituirea sa, AGEPIediteazã primul volum al lucrãrii„Nume notorii de inventatori dinRepublica Moldova”, în care aufost incluse primele 60 de CV-uriale unor inventatori moldovenicunoscuþi atât în þarã, cât ºi pestehotare.

Cu ocazia sãrbãtorii, adresãmsincere felicitãri tuturor autorilor ºititularilor de invenþii, specialiºtilordin domeniul protecþiei juridice ainvenþiilor, examinatorilor AGEPI,care depun maxim de efort pentruaprecierea noilor elaborãri privindconformitatea lor celor trei criteriide brevetare: noutate, activitateinventivã, aplicabilitate industrialã.Le dorim tuturor sãnãtate, aplicareprofitabilã în economia þãrii ainvenþiilor, modelelor de utilitate,noilor idei de valoare.

CUV~NT DE FELICITARECUV~NT DE FELICITARECUV~NT DE FELICITARECUV~NT DE FELICITARECUV~NT DE FELICITARE

LA CASA CONFEDERAÞIEI SINDICATELOR, ÎN CADRUL ªEDINÞEI SOLEMNE CONSACRATE

ZILEI INVENTATORULUI ªI RAÞIONALIZATORULUI,A FOST CITIT MESAJUL DE SALUT

AL DLUI PREªEDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA V. VORONIN,PE CARE ÎL REPRODUCEM ÎN PAGINA A DOUA A REVISTEI “INTELLECTUS”.

UN CUVÂNT DE FELICITARE DIN PARTEA GUVERNULUI A ROSTIT ªI

DL ªT. ODAGIU, VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRU AL ECONOMIEIPE CARE ÎL PREZENTÃM ÎN CONTINUARE.

8383838383

AGEPI NEWS

C u un deosebit respect ºi

o meritatã recunoºtinþã

pentru prodigioasa

activitate a Domniilor voastre vã

adresez un mesaj de salut cordial

ºi urãri de bine din partea

Guvernului Republicii Moldova ºi a

mea personal cu ocazia sãrbãtorii

profesionale – “Ziua inventatorului

ºi raþionalizatorului”.

Pronunþând cuvintele “inovator”,

“inventator”, “savant”, “cercetãtor”,

“raþionalizator” subînþelegem

personalitãþi cu dorinþa arzãtoare

de a descoperi, a inventa, a inova

ºi a crea, oameni care, prin

activitatea lor creatoare, pãtrund în

tainele naturii ºi, descoperind noi

legitãþi, impulsioneazã progresul,

fãuresc viitorul.

Trebuie sã-i menþionãm în acest

context pe contemporanii noºtri,

deþinãtori ai Medaliei de Aur aOrganizaþiei Mondiale deProprietate Intelectualã – Valeriu

RUDIC, Ion BOSTAN, Gheorghe

DUCA, Aurelian GULEA,

Nicolae TARAN, Pavel VLAD,

Ludmila EÞCO, Valentin

GUDUMAC.

Pornind de la aceste sincere

sentimente, vreau sã vã informez

pe scurt despre mãsurile care se

întreprind la nivel de stat întru

eficientizarea activitãþii inovaþionale

ºi, drept urmare, întru renaºterea

economiei naþionale.

În primul rând, trebuie sã

menþionez calitatea ºi plenitudinea

cadrului legislativ în domeniul

protecþiei proprietãþii intelectuale.

Republica Moldova, datoritã unei

activitãþi creatoare ºi profesioniste

a specialiºtilor de la AGEPI,

dispune în prezent de o legislaþie

elaboratã la nivelul cerinþelor

actuale ºi armonizatã cu actele

normative internaþionale, în

deosebi cu Acordul privind

aspectele drepturilor proprietãþii

intelectuale legate de comerþ

(TRIPs). Drepturile autorilor ºi

titularilor de proprietate industrialã

sunt protejate atât de legislaþia

naþionalã, cât ºi de circa 25 de

convenþii, tratate, acorduri ºi

aranjamente internaþionale ºi

regionale la care Republica

Moldova este parte.

Întru familiarizarea completã ºi

promptã a publicului larg cu

normele dreptului naþional ºi

internaþional în domeniul

proprietãþii intelectuale, în Repub-

lica Moldova se organizeazã

sistematic seminare, conferinþe,

simpozioane cu participarea celor

mai buni specialiºti în domeniu din

þarã ºi de peste hotare. Un ajutor

considerabil în aceastã activitate

ne este oferit de Organizaþia

Mondialã de Proprietate

Intelectualã, Uniunea Europeanã,

Statele Unite ale Americii etc.

În ultimii ani Republica Moldova a

intensificat considerabil activitatea

pe plan internaþional, colaborând

fructuos cu 7 organizaþii

internaþionale ºi circa 50 state ale

lumii. Putem afirma cu certitudine

cã a fost atins obiectivul strategic:

MULT STIMA|IMULT STIMA|IMULT STIMA|IMULT STIMA|IMULT STIMA|IINVENTATORIINVENTATORIINVENTATORIINVENTATORIINVENTATORI{I RA|IONALIZATORI,{I RA|IONALIZATORI,{I RA|IONALIZATORI,{I RA|IONALIZATORI,{I RA|IONALIZATORI,ONORAT+ ASISTEN|+!ONORAT+ ASISTEN|+!ONORAT+ ASISTEN|+!ONORAT+ ASISTEN|+!ONORAT+ ASISTEN|+!

MOIR AGEPI

8484848484

AGEPI NEWS

integrarea armonioasã în sistemul

mondial de protecþie a proprietãþii

intelectuale.

Un eveniment deosebit de impor-

tant pentru titularii obiectelor de

proprietate intelectualã este

intrarea în vigoare în acest an a

Legii cu privire la gaj.

Conform prevederilor acestei legi,

drepturile asupra obiectelor de

proprietate intelectualã pot fi

gajate, în special pentru

garantarea creditelor. Acest lucru

permite titularului sã obþinã credite

bancare întru iniþierea unei activitãþi

de producere, inclusiv celor legate

de utilizarea obiectului de

proprietate industrialã, dreptul

asupra cãruia a fost gajat.

Pentru a pune în aplicare

prevederile acestei legi a fost

nevoie de un act normativ în baza

cãruia drepturile asupra obiectelor

de proprietate intelectualã sã fie

evaluate. Întru soluþionarea acestor

probleme Parlamentul a adoptat la

18 aprilie curent Legea cu privire la

activitatea de evaluare.

În prezent se elaboreazã

regulamentele respective de

punere în aplicare a acestei legi. În

preyent întreprindem mãsuri ca

legile despre care am vorbit sã

devinã un sprijin eficient al

oamenilor de creaþie, al

inventatorilor ºi raþionalizatorilor.

Dacã pentru inventatori cadrul

normativ-legislativ se aplicã deja

de circa 10 ani, aceastã afirmaþie

nu este pe deplin valabilã pentru

raþionalizatori. Raþionalizatorii

noºtri ani la rând au activat în baza

unui Regulament provizoriu ºi

numai cu un an în urmã

Parlamentul a adoptat Legea cu

privire la activitatea de

raþionalizare, care pune bazele

reglementãrii juridice a raporturilor

dintre autori ºi utilizatori, apãrute în

legãturã cu elaborarea ºi aplicarea

propunerilor de raþionalizare.

În prezent, spre regret, se

definitiveazã cu mare întârziere

Regulamentul de punere în

aplicare a acestei legi.

Ultimul moment la care aº dori sã

mã opresc este legat de

Programul de stat de susþinere a

micului business.

În luna iunie Guvernul a aprobat

Programul ºi Planul de mãsuri

privind susþinerea ºi dezvoltarea

întreprinderilor mici ºi mijlocii

pentru anii 2002-2005, în care, pe

lângã mai multe mãsuri normativ-

legislative, orientate spre crearea

unor condiþii favorabile de activitate

întreprinderilor micului business,

sunt formulate mãsuri de integrare

a sistemului proprietãþii

intelectuale în dezvoltarea

economicã ºi culturalã a þãrii,

prioritãþile economico-industriale

fiind în strânsã corelaþie cu cele

din sfera cercetare-dezvoltare, cea

inovaþionalã. Guvernul va susþine

crearea centrelor tehnico-

inovaþionale, incubatoarelor

tehnologice, tehnoparcurilor etc. În

proiectul structurii de reorganizare

a Ministerului Economiei este

prevãzutã o subdiviziune care va

determina politica de dezvoltare în

domeniul respectiv.

Aceste ºi alte mãsuri vin sã

încurajeze ºi sã susþinã din punct

de vedere moral ºi material

inventatorii ºi raþionalizatorii în

activitatea lor de creare ºi utilizare

a invenþiilor, modelelor de utilitate,

soiurilor de plante ºi altor produse

intelectuale.

În încheiere, vã felicit încã o datã cu

ocazia sãrbãtorii Dvs. profesionale,

vã mulþumesc pentru rezultatele

remarcabile obþinute ºi vã urez

multã sãnãtate, prosperitate ºi noi

realizãri de prestigiu în activitatea

dumneavoastrã nobilã, întru

renaºterea economiei naþionale.

ªt. ODAGIU,Viceprim-ministru, Ministru al Economiei

8585858585

POSESORII DIPLOMELORDE EXCELENÞÃ CONFERITE DE AGEPI

1. CRÃCIUN Alexandru

2. MOLOTCOV Iurie

3. RUSU Vasile

4. ÞAPCOV Victor

5. EÞCO Ludmila

AGEPI NEWS

1. BABIN Gheorghe 2 cereri, 1 brevet

2. BABII Sergiu 2 cereri, 2 brevete

3. BEGANSCHI Stanislav 4 cereri, 10 brevete

4. CALUÞCHI Alexandru 4 cereri, 5 brevete

5. BOSTAN Ion 19 cereri —

6. DULGHERU Valeriu 15 cereri —

7. CRÃCIUN Alexandru 11 cereri, 11 brevete

8. DOROGAN Valeriu 6 cereri, 3 brevete

9. COVALIOV Victor 12 cereri, 12 brevete

10. COVALIOV Olga 12 cereri, 11 brevete

11. MOLOTCOV Iurie 6 cereri, 5 brevete

12. HURMUZACHI Viorel 4 cereri, 1 brevete

13. HÃBÃªESCU Ion 6 cereri, 4 brevete

14. LUPAªCU Galina 6 cereri, 2 brevete

15. PRIDA Ion 3 cereri, 4 brevete

16. PRIDA Andrei 3 cereri, 6 brevete

17. TONCIUC Vladimir 1 cerere, 4 brevete

18. EMILIAN Valentina 1 cerere, 4 brevete

19. RUSU Vasile 3 cereri, 2 brevete

20. SEMENCIUC Alexandru 12 cereri, 5 brevete

21. ÞAPCOV Victor 6 cereri, 3 brevete

22. EÞCO Ludmila 4 cereri, 2 brevete

23. NICOLAU Gheorghe 2 cereri, 2 brevete

CEI MAI ACTIVI INVENTATORICEI MAI ACTIVI INVENTATORICEI MAI ACTIVI INVENTATORICEI MAI ACTIVI INVENTATORICEI MAI ACTIVI INVENTATORIPRIVIND DEPUNEREA CERERILOR {I OB|INEREA BREVETELORPRIVIND DEPUNEREA CERERILOR {I OB|INEREA BREVETELORPRIVIND DEPUNEREA CERERILOR {I OB|INEREA BREVETELORPRIVIND DEPUNEREA CERERILOR {I OB|INEREA BREVETELORPRIVIND DEPUNEREA CERERILOR {I OB|INEREA BREVETELOR

DE INVEN|IE PE PARCURSUL ANILOR 2001-2002DE INVEN|IE PE PARCURSUL ANILOR 2001-2002DE INVEN|IE PE PARCURSUL ANILOR 2001-2002DE INVEN|IE PE PARCURSUL ANILOR 2001-2002DE INVEN|IE PE PARCURSUL ANILOR 2001-2002

8686868686

CUGETÃRI

A lupta cu idei contrare e uºor, dacã eºti cu adevãrul.

Martirul, eroul ºi înþeleptul sunt numai trei forme ale unei ºiaceleiaºi substanþe: adevãrul.

Condiþia civilizaþiei statului este civilizaþia economicã. Aintroduce formele unei civilizaþii strãine, fãrã ca sã existecorelativul ei economic, e curat muncã zadarnicã.

O lungã experienþã învaþã cã pasuri îndãrãt nu se pot face.Vom pierde multã vreme încã pentru a împlea formelecivilizaþiei pe care le-am împrumutat, dar ele trebuiescîmplute, nu nimicite.

Cultura omenirii, adicã grãmãdirea unui capital intelectual ºimoral, nu seamãnã cu grãmãdirea capitalelor în bani.

Educaþiunea are a cultiva inimi ºi moravurile, cultura are aeduca mintea.

Fiecãrui-i datã de naturã mãsura de minte pe care a fost s-o aibã. Educaþia poate sã dezvolte puterile minþii existente,nu poate pune însã ceea ce nu-i.

Când discuþia, în loc de a fi o comparare de argumente,degenereazã în ceartã pentru vorbe, în logomachie desubtilitãþi, discuþia e stearpã.

Lumina nu se aprinde decât pentru cei ce vãd, nu pentruorbi.

Între caracter ºi inteligenþã n-ar trebui sã existe alegere…Inteligenþe se gãsesc adesea, caractere - foarte rar.

Introducând legile cele mai frumoase ºi mai perfecte într-oþarã cu care se potrivesc, duci societatea de râpã, oricât decurat þi-ar fi cugetul ºi de bunã inima.

MIHAI EMINESCUMIHAI EMINESCUMIHAI EMINESCUMIHAI EMINESCUMIHAI EMINESCUREFLEC|II:REFLEC|II:REFLEC|II:REFLEC|II:REFLEC|II:

Precum viaþa consistã din miºcare,ºa ºi adevãrul social, oglinda realitãþii,este de-a pururea în miºcare. Ceeace azi e adevãrat, mâine e îndoielnicºi pe roata acestei lumi suie ºicoboarã nu numai sorþile omeneºti, ciºi IDEILE.

8787878787

CUGETÃRI

Legislaþiunea trebuie sã fieaplicarea celei mai înaintateidei de drept pusã în raportcu trebuinþele poporului.

Libertatea muncii productiveeste motorul societãþii,sâmburile care-i dãconsistenþã este capitalul.

Mãsurariul civilizaþiunei unuipopor în ziua de azi e o limbãsonorã ºi aptã de a exprimaprin sunete noþiuni, prin ºir ºiaccent logic cugete, prinaccent etic sentimente.

Numai o limbã în carecuvintele sunt împreunate cu-n înþeles hotãrât de veacurieste clarã, ºi numai ocugetare, care se serveºtede o asemenea limbã, elimpede ºi cu temeiu.

Nu existã nici libertate,nici culturã fãrã muncã ºi cinecrede cã prin profesarea uneiserii de fraze a înlocuitmunca, deci libertatea ºicultura,acela se prenumbrã, fãrã s-oºtie, între paraziþii societãþiiomeneºti, între aceia caretrãiesc pe pãmânt spreblestemul, ruina ºidemoralizarea poporului lor.

Progresul omenirii nu zaceadesea în mulþimea geniilorsãi - naþiuni cu genii mulþi ºistrãluciþi sunt adesea neferi-cite - ci în acele personagiimute ale istoriei, care lucreazãneobosit, fãrã altã rãsplatãdecât conºtiinþa datorieiîmplinite. În fine progresul e întoþi, nu în unul ori în unii.

Omul ce are ceva, omul careare ce pierde, fie numeistoric, fie avere, fie razimulmoral al unei mari inteligenþesau a unei mari culturi,numai acela cumpãneºtecând face legi, judecã cuprecauþiune ºi nu are interesde a sta neapãrat la putere,numai ºi numai pentru a sehrãni din buget.

Valoarea întregii activitãþiomeneºti nu atârnã de laceea ce face omul, ci de lacum o face.

Oricare bun cetãþean aredatoria de a se ocupa deviitorul patriei sale.

Pe cât educaþia unui poporse câºtigã ºi se pãstreazãcu anevoie, tot atât de lesnese pierde ºi se compromite oasemenea moºtenire, când

se dau de sus exemple deneorânduialã, de neîncredere,de nedreptate, de incoerenþã.

Niciodatã o vorbã nu poateînlocui o realitate, niciodatãfraza culturii nu e echivalentãcu munca realã a inteligenþii,niciodatã fraza libertãþii nu eechivalentã cu libertateaadevãratã.

Echilibrul în stat e casãnãtatea în corp.

Secretul vieþii lungi a unuistat este pãstrarea ierarhieimeritului.

Materia vieþii de stat emunca, scopul muncii - bunultrai. De aceea se ºi vedecare e rãul cel mare: sãrãcia.

A nu ºti carte, a nu fi învãþatnimic serios în viaþã, nu este însine privit nici nenorocire, nicidefect, ci o împrejurareindiferentã pentru viaþa statului.

Arta de a guverna e ºtiinþade a se adapta naturiipoporului, a surprindeoarecum stadiul dedezvoltare în care se aflã ºia-l face sã meargã liniºtit ºicu mai mare siguranþã pecalea pe care-a apucat.

8888888888

Editor:Agenþia de Stat pentru Protecþia Proprietãþii Industriale a Republicii Moldova.

Consiliul editorial:N. TARAN (preºedinte), A. AFANASIEV, V. CANÞER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, GH. DUCA,V. DULGHERU, ªT. GAJIM, A. MOISEI, S. MUNTEANU, L. PASENCO, M. RAPCEA, M. ROJNEVSCHI,V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU

Colegiul de redacþie:

T. COJOCARU, M. CUCEREAVÂI, E. NICA, A. ZAVALISTÂI

Tehnoredactare computerizatã: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER

Opiniile exprimate în revistã aparþin autorilor articolelor respective ºi nu reflectãîn mod obligatoriu punctul de vedere al editorului. Responsabilitatea pentru conþinutul articoleloraparþine în exclusivitate autorilor. AGEPI, 2002

Imprimat la

Documents

Intellectus-2-2002 - agepi.md · gametofitului masculin la tomate (analizã comparativã) LIDIA TODERAª, CSA INTERVIUL NUMÃRULUI Invenþii ce determinã calitatea roadei (dialog