CUPRINS

INTRODUCERE

Contextul constituirii Planului de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova

Caracteristici generale ale Planului de Acţiuni

Domeniile prioritare ale Planului de Acţiuni U.E. – Republica Moldova

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Planul de Acţiuni Uniunea Europeană este un document politic încheiat între autorităţile moldovene şi Uniunea Europeană şi care a stabilit programul, obiectivele strategice şi priorităţile relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova pentru 2005 – 2007. Planul de Acţiuni preconizează un „înalt nivel de integrare” şi intensificarea relaţiilor politice, economice, culturale şi de securitate dintre RM şi UE, iar de modul în care au fost realizate obiectivele PA depinde profunzimea relaţiilor dintre UE şi RM în viitor. Deşi nu prevede aderarea RM la UE, PA constituie o „fereastră de oportunităţi” pentru realizarea obiectivului de integrare europeană a RM şi un document strategic de primă importanţă pentru RM.

Din aceste considerente lucrarea dată se constituie ca un studiu asupra procesului de

realizare şi implementare al Planului de Acţiuni UE – RM ca factor determinant pentru perspectiva

integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană

Semnarea şi implementarea Planului de Acţiuni UE-RM a constituit un imbold pentru

apariţia diversor studii, cercetări şi rapoarte care au avut ca scop analiza şi monitorizarea realizării

şi implementării acestui document realizate de diverşi cercetători, centre analitice ca şi organele

guvernamentale. Printre acestea putem numi publicaţiile Centrului pentru Democraţie Participativă

“ADEPT”, rapoartele guvenramentale cu privire la implementarea Planului de Acţiuni, publicaţiile

Institutului de Politici Publice, o serie de alte studii legate de problematica integrării Republicii

Moldova în Uniunea Europeană.

3

1.Contextul constituirii Planului de Acţiuni

Uniunea Europeană – Republica Moldova

Consacrarea Republicii Moldova ca subiect al dreptului internaţional, la 27 iunie 1991, a

constituit un moment important în calea evoluţiei statului.

În timp, politica externă a Republicii Moldova a oscilat de la Est la Vest, aceasta datorită

lipsei unei orientări clare şi a problemelor mari de ordin economic, politic, social cu care se

confruntă ţara noastră.

Faptul că Republica Moldova a devenit din 2004 stat vecin al NATO şi din ianuarie 2007 în

apropiata vecinătate a Uniunii Europene, au determinat cursul politicii pro-europene la Chişinău1.

Prin urmare la moment obiectivul esenţial o reprezintă integrarea în Uniunea Europeană,

structură care antrenează într-un proces dinamic de transformare şi consolidare economică, politică

şi militară a statelor membere2.

În unanimitate este recunoscut faptul că Republica Moldova este un stat european, atît

geopolitic, economic cît şi cultural, care pe parcursul secolelor a fost influenţat de diverse culturi3.

În relaţiile cu Comunitatea Europeană, Republica Moldova a moştenit cadrul juridic al

relaţiilor dintre CE şi URSS – un Tratat de Comerţ şi Cooperare care acorda URSS statutul de cea

mai favorizată naţiune în relaţiile comerciale cu CE în schimbul angajamentului primei de a

continua reformele politice şi economice. În plus, în 1991 Moldova a devenit beneficiară a

programului CE de Asistenţă Tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente (TACIS).

Includerea Moldovei în programul TACIS a fost un prim semnal al politicii diferenţiate pe care CE

urma să o poarte vizavi de statele baltice (incluse într-un program de asistenţă conceput special

pentru statele cu o perspectivă clară de aderare, PHARE) şi RM, care aderase de curînd la

Comunitatea Statelor Independente (CSI).

Astfel, în timp ce statele baltice şi o serie de state central şi est-europene semnează Acorduri

Europene cu CE, ale căror finalitate era aderarea acestor state la CE, Moldovei, de rînd cu alte state

din CSI, îi este propus un Acord de Parteneriat şi Cooperare – un tratat bilateral axat mai mult pe

1 Avram I. UE şi aderarea României, Buc.: ALL BECK, 2001, p. 782 Valeriu Gheorghiu. Republica Moldova în cooperarea regională//„Transporturi şi comunicaţii“, nr. 1, 2000, Chişinău, p. 10.3 Ibidem, p. 11

4

relaţiile economice şi comerciale dintre CE şi statele partenere şi care nu prevedea accederea

acestora la CE4.

Abia după semnarea unui Acord de Parteneriat şi Cooperare (APC) dintre UE şi RM în

1994, autorităţile de la Chişinău încep să atragă tot mai multă atenţie UE şi să formuleze tot mai

clar opţiunea europeană a RM. Astfel, în 1995 Parlamentul de la Chişinău a adoptat o declaraţie de

politică externă în care califică semnarea APC drept un prim pas spre integrarea europeană a RM.

În decembrie 1996, nou-alesul Preşedinte Petru Lucinschi adresează un mesaj oficial

Preşedintelui Comisiei Europene, Jaques Santer, în care formulează dorinţa Moldovei de a deveni

membru asociat al UE pînă în 2000, deziderat reiterat într-un alt mesaj oficial al Preşedintelui

Lucinschi în octombrie 1997.

Odată cu victoria relativă a forţelor pro-europene în alegerile parlamentare din 1998,

integrarea europeană оncepe să devină o temă dominantă a discursului politic autohton. După criza

financiară din Rusia, Alianţa pentru Democraţie şi Reforme, majoritară în Parlament, votează în

1998 o hotărîre care stipula că orientarea spre integrarea europeană devine “obiectiv strategic major

al ţării”.

În paralel, aderarea la UE este declarată obiectivul strategic al Moldovei în Concepţia

Politicii Externe pentru 1998 – 2002 adoptată de noul guvern.

Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre UE şi RM a intrat în vigoare abia în iulie 1998,

pentru o perioadă de zece ani.

APC creează cadrul juridic şi instituţional pentru relaţiile dintre Moldova şi UE, care este

valabil şi astăzi. Obiectivele principale ale APC sоnt următoarele5:

a. Continuarea dialogului politic;

b. Promovarea comerţului şi investiţiilor;

c. Cooperarea în domeniul legislativ, economic, social, financiar şi cultural;

d. Susţinerea eforturilor Moldovei de a consolida democraţia, a dezvolta economia şi a

finaliza tranziţia la economia de piaţă6.

APC reiterează valorile comune împărtăşite de către părţi şi care stau la baza parteneriatului

dintre UE şi RM: democraţia, statul de drept, drepturile omului, economia de piaţă etc.

Atenţia principală este acordată relaţiilor comerciale şi cooperării economice. UE şi

Moldova îşi acordă reciproc statutul de cea mai favorizată naţiune în schimburile comerciale şi

limitează posibilitatea impunerii unor restricţii la importuri şi exporturi.

4 Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Moldova www.mfa.md5 Ibidem6 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova : Ghid.— Ch. : Gunivas, 2006, – p. 27.

5

APC prevede posibilitatea creării unei zone de liber schimb dintre UE şi Moldova în cazul în

care Moldova înregistrează progrese în reformele de piaţă. APC mai prevede armonizarea legislaţiei

Moldovei cu cea a UE şi instituţionalizarea dialogului în domeniile de cooperare, inclusiv cel

politic, prin crearea unor instituţii commune pentru implementarea APC: Consiliul de Cooperare

UE-Moldova este compus din membri ai Consiliului European şi ai Comisiei Europene, pe de o

parte, şi din membri ai Guvernului Republicii Moldova, pe de altă parte, şi se întruneşte o dată pe

an. Acesta este asistat de către Comitetul de Cooperare, la care participă înalţi funcţionari şi care îşi

duce activitatea în cadrul a cinci subcomitete. În plus, este creat Comitetul Parlamentar de

Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar7.

În perioada următoare intrării în vigoare a APC are loc o activizare vădită a diplomaţiei

moldoveneşti pe vectorul european, în special în vederea aderării RM la Pactul de Stabilitate pentru

Europa de Sud-Est, eforturi încheiate cu succes în 2001, cînd Moldova aderă la această iniţiativă.

Participarea la Pact este văzută de autorităţile moldovene drept o posibilitate de a include Moldova

în Procesul de Stabilizare şi Asociere al UE pentru Balcanii de vest, o „scurtătură” pentru procesul

de aderare a RM la UE8.

În paralel, pe plan intern se conturează tot mai mult consensul politic din Moldova cu privire

la opţiunea europeană a statului nostru, exprimat printr-un document-apel cu privire la integrarea

europeană semnat de 25 de formaţiuni politice, în mai 2000, şi un Apel către preşedintele ţării, din

iunie 2002, semnat de o serie de partide politice şi organizaţii neguvernamentale care revendică

crearea unei Comisii naţionale pentru integrarea europeană şi elaborarea unei strategii de integrare

europeană a RM.

De la sfîrşitul anului 2002, autorităţile moldovene purced la crearea cadrului instituţional

intern pentru realizarea obiectivului de integrare europeană a RM: Comisia Naţională pentru

Integrarea Europeană, Comisia parlamentară pentru integrare europeană (CPIE), Departamentul de

Integrare Europeană din cadrul MAE. În septembrie 2003, cînd Moldova fusese deja invitată să

participe la Politica Europeană de Vecinătate, CNIE elaborează şi transmite Comisiei Europene o

Concepţie de integrare a RM în UE9.

Peste cîteva luni, la Chişinău se află în vizită Comisarul European pentru Extindere Gunter

Verheugen, care prezintă autorităţilor moldoveneşti priorităţile strategice şi principiile de bază ale

PEV. Verheugen invită autorităţile moldoveneşti să elaboreze un Plan individual de acţiuni, care

7 Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Moldova www.mfa.md8 www.europa.eu.int9 www.mfa.gov.md

6

urmează să ţină cont de specificul, capacităţile şi problemele RM şi care va defini obiectivele

cooperării RM cu UE. În acelaşi timp, Verheugen constată că politica de vecinătate a UE nu

presupune aderarea statelor vecine la UE, dar că aceasta „nu închide uşa pentru aspiraţiile europene

ale oricărei dintre ţările vecine”.

În urma a patru runde de negocieri asupra Planului individual de Acţiuni UE – RM

desfăşurate pe parcursul anului 2004, acesta este aprobat de către Comisia Europeană la 9

decembrie 2004 şi semnat de către părţi la 22 februarie 200510.

La 24 martie 2005, în prima şedinţă a Parlamentului ales în scrutinul din 6 martie 2005,

acesta a adoptat unanim Declaraţia cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor

integrării europene. “Noi pornim de la faptul că dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova

nu poate fi asigurată decît prin promovarea consecventă şi ireversibilă a cursului strategic spre

integrarea europeană, spre soluţionarea paşnică şi democratică a problemei transnistrene, spre

funcţionarea eficientă a instituţiilor democratice şi garantarea drepturilor minorităţilor naţionale.

Realizarea acestor sarcini este posibilă în condiţiile unei cooperări responsabile a puterii şi

opoziţiei, ale stabilităţii vieţii politice interne, ale unor garanţii democratice pentru dezvoltarea

liberă a mijloacelor de informare în masă şi ale unei asigurări riguroase a independenţei Republicii

Moldova în relaţiile ei reciproce cu statele vecine,” se menţionează în declaraţia adoptată11.

Obiectivul strategic al integrării europene este reiterat şi de către nou-alesul Preşedinte al

Republicii Moldova, Vladimir Voronin, în discursul său de investitură din 7 aprilie 2005, care a

chemat la consolidarea tuturor forţelor politice şi a societăţii în vederea atingerii acestui scop. În

plus, programul de activitate al Guvernului pentru 2005-2009 „Modernizarea ţării – bunăstarea

poporului” proclamă integrarea europeană şi realizarea Planului de Acţiuni UE – RM drept

priorităţi fundamentale ale activităţii noului Guvern, de rînd cu dezvoltarea economică durabilă

social orientată şi reintegrarea ţării. Prin decret prezidenţial, Ministerul Afacerilor Externe este

transformat în „Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”, iar funcţia ministrului de

Externe este promovată la rangul de viceprim-ministru12.

Astfel, în momentul intrării în vigoare a PA, RM este un stat care defineşte clar obiectivul

de integrare europeană drept obiectiv naţional fundamental: acest obiectiv este sprijinit printr-un

consens politic intern fără precedent, există un cadru instituţional intern cuprinzător pentru

10 Ibidem11 Moldova şi UE оn contextul Politicii Europene de Vecinătate; Realizarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (febr. 2005-ian. 2008)/ Asoc. pentru Democraţie Participativă ADEPT; EXPERT-GRUP; red.: Ana Bălăţel – Ch.: Arc, 2008. (F.E.-P. „Tipogr. Centrală“)., 1212 Ibidem, p. 18

7

realizarea obiectivului în cauză, iar circa 65% din cetăţenii RM sînt în favoarea aderării RM la

UE13.

Oportunitatea şi urgenţa realizării acestui deziderat este cu atît mai mare în contextul

regional favorabil existent la momentul actual: România a devenit membru al UE în 2007, iar

autorităţile ucrainene alese în urma revoluţiei „oranj” din 2004 şi-au exprimat clar dorinţa de a

adera la UE şi de a continua reformele politice şi economice necesare pentru realizarea acestui

deziderat14.

În aceste condiţii, APC – acord semnat în 1994, care pune accentul pe relaţiile economice şi

comerciale dintre UE şi RM15 şi care, important, nu recunoaşte aspiraţiile europene ale RM – este

un acord care în mare parte nu corespunde actualei conjuncture politice interne şi regionale. În

februarie 2005 acesta nu a fost înlocuit, ci suplimentat prin Planul individual de Acţiuni UE – RM,

care acoperă golurile din APC reieşind din realităţile actuale şi acordă mai multă substanţă şi

urgenţă prevederilor din APC.

2. Caracteristici generale ale Planului de Acţiuni

Iniţiativa UE privind vecinătatea sa a adus în Moldova noi speranţe legate de un viitor destin european.

Deşi Politica Europeană de Vecinătate nu oferă o perspectivă de aderare la UE, autorităţile moldovene au luat această iniţiativă drept o cale suplimentară de cooperare cu UE şi drept „un pod către o etapă nouă – asocierea şi integrarea în UE“16.

Comisia Europeană a lansat pe 9 decembrie 2004 Planul de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM), pe lîngă alte şase documente similare pentru Autoritatea Palestiniană, Iordania, Israel, Maroc, Tunisia şi Ucraina. La 22 februarie 2005, în cadrul reuniunii a VII-ea a Consiliului de Cooperare UE-Moldova de la Bruxelles, documentul a fost semnat de Jean Asselborn, viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Externe şi Imigrării al Luxemburgului din partea Consiliului UE şi de Vasile Tarlev, prim-ministru al Moldovei.13 Ibidem, p. 1814 Ibidem, p. 1915 Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Moldova www.mfa.md

16 PAUEM a formulat necesitatea (obiectivul 4) ratificării Protocolului Opţional cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Convenţia privind drepturile copilului, ceea ce s-a realizat anterior prin Legea nr. 15-XV din 6 februarie 2004 (Monitorul oficial, nr.39-41/216 din 05.03.2004).

8

Deşi negocierile asupra Planului de Acţiuni UE-Moldova s-au sfîrşit în iunie 2004, datorită intenţiei UE să încheie documente similare cu un grup de state în acelaşi timp, Planul pentru Moldova a fost semnat, aşadar, cu aproape un an mai tîrziu decît se promisese iniţial. Aceasta contrazice evident principiul diferenţierii anunţat de UE spre a fi utilizat în cadrul PEV. O altă problemă pe care procesul de negociere a PAUEM a scos-o în evidenţă a fost lipsa reciprocă de cunoştinţe a UE faţă de evoluţiile politicilor din Moldova şi a ultimei faţă de politicile şi standardele UE. De exemplu, PAUEM a formulat sarcini care, chiar înainte de finalizarea negocierilor pe marginea conţinutului acestuia în iunie 2004, erau deja realizate de Moldova17. Pe parcursul negocierilor UE a trebuit să mizeze în mare măsură pe informaţiile furnizate de Guvernul moldovean, în timp ce ultimul a trebuit să aştepte feedbackul UE în ce priveşte standardele şi cerinţele sale18.

Aceasta ar putea fi o altă explicaţie a temporizării procesului de negocieri. Abordarea documentului se bazează pe parteneriat, responsabilitate împărţită şi pe diferenţiere, şi ţine să contribuie la dezvoltarea viitoare a relaţiilor bilaterale dintre UE şi Moldova. Prin încheierea PAUEM, prevăzut pentru implementare în trei ani de zile, UE a invitat Moldova să intre în relaţii politice, de securitate, economice şi culturale mai intense, în cooperare transfrontalieră mai strînsă şi să-şi împartă responsabilitatea în prevenirea şi soluţionarea conflictelor.

Planul de Acţiuni recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei, dar specifică, de asemenea, că pentru viitorul apropriat APC rămîne o bază validă pentru cooperarea UE-Moldova. În acest fel, PAUEM nu substituie APC-ul existent, dar îl suplimentează.

De aici, Planul de Acţiuni nu este un document juridic, precum APC, ci unul politic. PAUEM stabileşte un set comprehensiv de priorităţi în domeniile cuprinse de APC. Şapte priorităţi din cele zece vizează dimensiunea politică a procesului de cooperare dintre UE şi Moldova.

17 Comisia Europeană (2004), EU-Moldova Action Plan, http://ec.europa.eu/ comm/world/enp/pdf/action_plans/moldova_enp_ap_final_en.pdf.18 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova : Ghid. — Ch. : Gunivas, 2006, p. 22

9

Planul de Acţiuni UE-Moldova conţine 46 de pagini, formulează 80 de obiective şi 294 de acţiuni/ măsuri de urmat în şapte domenii principale: dialogul politic şi reformele; cooperareapentru soluţionarea conflictului transnistrean; reforma şi dezvoltarea social-economică; comerţul, piaţa şi reforma regulatorie; cooperarea în domeniul justiţiei; transport, energie, telecomunicaţii,mediu şi cercetări, dezvoltare şi inovaţii; şi contactele interumane.

Majoritatea acestor obiective şi acţiuni/măsuri cade pe responsabilitatea Moldovei, 14 se referă explicit la UE, iar 40 vizează în egală măsură UE şi Moldova19. De aceea, unii observatori consideră că, în pofida retoricii utilizate, PAUEM „nu este un document bilateral“, deoarece există puţine obligaţii pentru UE20.

Într-adevăr, PAUEM, de altfel ca şi celelalte documente similare încheiate în cadrul PEV reflectă mai curînd interesul UE, denotă un volum asimetric de sarcini şi caracteristici definitorii raporturilor „centru-periferie“21. Excepţie constituie Planul de Acţiuni încheiat cu Israel, care este mai puţin o listă de lucruri pe care să le facă Israel şi mai mult o listă de lucruri pe care acest stat trebuie să le facă împreună cu UE.

Dincolo de acestea, în cazul unor obiective şi acţiuni/ măsuri formulate de PAUEM este dificil de văzut care parte este responsabilă pentru realizarea lor. Uneori, chiar dacă acest lucru este clar, datorită lipsei unor repere precise pentru evaluarea implementării documentului, nu este clar cum se măsoară progresul, fiind dificil de demonstrat că unele sarcini au fost sau nu îndeplinite.

De asemenea, deşi este clar că PAUEM trebuie implementat într-o perioadă de trei ani, nu există cerinţe exacte cantitative sau referitoare la timpul în care anumite obiective şi acţiuni trebuie îndeplinite.

Toate acestea conduc la ideea că PAUEM este departe de a fi un document foarte bine elaborat. Un motiv în acest sens este faptul că 19 Buscaneanu, S. (2006), How far is the European Neighbourhood Policy a substantial offer for Moldova?, Anexa 5, http://www.e-democracy.md/files/enp-moldova. pdf.20 Gheorghiu, V. (2005), EU-Moldova Action Plan: Negotiations and Implementation, http://www.ipp.md/public/biblioteca/92/en/Yerevan272.doc.21 Smith, K. E. (2005), ‘The outsiders: The European neighbourhood policy’, International Affaires, 81(4), pp. 757-773; Stetter, S. (2005), ‘Theorising the European Neighbourhood Policy: Debordering and Rebordering in the Mediterranean’, EUI Working Papers, RSCAS nr. 34, http://www.iue.it/RSCAS/WPTexts/ 05_34.pdf.

10

Documentul de Strategie al PEV şi Raportul de Ţară – Moldova au fost publicate atunci cînd Planul pentru Moldova era la etapa finală de elaborare22.

Planul prevede o serie de perspective noi pentru dezvoltarea relaţiilor de parteneriat dintre

UE şi RM:

a. Perspectiva de a trece de la cooperare la integrare prin participarea RM la piaţa internă a

UE şi la politicile şi programele UE;

b. Intensificarea cooperării politice prin elaborarea unor mecanisme de dialog politic;

c. Angajamentul ferm al UE de a sprijini soluţionarea conflictului transnistrean;

d. Convergenţa legislativă, deschiderea economică, reducerea barierelor comerciale;

e. Asistenţă financiară sporită pentru realizarea acţiunilor propuse in PA;

f. Posibilitatea participării RM la programe culturale, educaţionale, ştiinţifice, ecologice ale

UE etc.;

g. Sprijin pentru armonizarea legislaţiei RM la acquis-ul comunitar

h. Stabilirea unui dialog in domeniul vizelor şi posibilitatea acordării RM a unor facilităţi cu

privire la vize etc23.

Observăm că PA ajustează cadrul de relaţii dintre RM şi UE la cerinţele şi conjunctura

internă şi externă actuală a acestor relaţii şi anume:

• Introduce mai multă claritate şi precizie în ceea ce priveşte domeniile de cooperare

bilaterală şi stabileşte nişte acţiuni prioritare în acest sens;

• Încearcă să echilibreze aspectul preponderent economic al relaţiilor UE-RM prevăzut în

APC printr-o serie de prevederi cu privire la cooperarea politică şi de securitate, inclusiv prevede

posibilitatea alinierii RM la poziţiile de politică externă luate de UE24;

• Ia seama de programele şi strategiile naţionale în vigoare ale RM ca SCERS, Planul

Naţional de Acţiune în domeniul Drepturilor Omului, Strategia Naţională de Prevenire şi

Combatere a Corupţiei etc.;

• Acordă o atenţie deosebită eforturilor de soluţionare a conflictului transnistrean şi prevede

participarea UE la acestea, recunoscind indirect că problema transnistreană este un obstacol-cheie

pentru dezvoltarea RM;

• Ia act de aspiraţiile europene ale RM, dar în acelaşi timp conţine un puternic element de

condiţionalitate: parteneriatul dintre UE şi RM urmează a fi construit în baza valorilor comune,

22 Gheorghiu, V. (2005), EU-Moldova Action Plan: Negotiations and Implementation, http://www.ipp.md/public/biblioteca/92/en/Yerevan272. doc.23 Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, www.mfa.md24 Ibidem

11

perspectiva de integrare europeană fiind pusă în relaţie directă cu mersul şi succesul reformelor

interne.

Planul de Acţiuni UE-Republica Moldova cuprinde un set bine definit de domenii prioritare

prevăzute nu doar de Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Republica Moldova.

În cadrul acestor obiective prioritare, care de altfel au acelaşi grad de importanţă, în

conformitate cu Planul de Acţiuni RM-UE, “o atenţie deosebită va fi acordată25” priorităţilor

menţionate mai jos.

Uniunea Europeană şi Moldova s-au angajat să acorde atenţie deosebită tuturor priorităţilor

Planului de Acţiuni, iar pînă în luna martie 2006, să acorde o atenţie specială îndeosebi priorităţilor

din acest document26.

Comitetul de Cooperare UE-Moldova, preconizat pentru luna noiembrie 2005, şi Consiliul

de Cooperare UE-Moldova prevăzut pentru luna martie 2006, conform documentului au constituit

ocazii importante pentru a revizui implementarea acestor priorităţi şi a priorităţilor mai generale din

cadrul Planului de Acţiuni RM-UE.

3. Domeniile prioritare ale Planului de Acţiuni U.E. – Republica Moldova

Planul de Acţiuni UE-Republica Moldova cuprinde un set bine definit de domenii prioritare

prevăzute de Acordul de Parteneriat şi Cooperare UE-Republica Moldova, precum şi o serie de

domenii care nu erau menţionate în APC.

În cadrul acestor obiective prioritare, care de altfel au acelaşi grad de importanţă, în

conformitate cu Planul de Acţiuni RM-UE, “o atenţie deosebită va fi acordată27” priorităţilor

menţionate mai jos.

Uniunea Europeană şi Moldova s-au angajat să acorde atenţie deosebită tuturor priorităţilor

Planului de Acţiuni, iar pină în luna martie 2006, să acorde o atenţie specială îndeosebi priorităţilor

din acest document.

Comitetul de Cooperare UE-Moldova, preconizat pentru luna noiembrie 2005, şi Consiliul

de Cooperare UE-Moldova prevăzut pentru luna martie 2006, conform documentului au constituit

25 Ibidem, p. 1226 Ibidem, p. 227 Ibidem

12

ocazii importante pentru a revizui implementarea acestor priorităţi şi a priorităţilor mai generale din

cadrul Planului de Acţiuni RM-UE.

Priorităţile menţionate in Planul de Acţiuni al PEV cărora trebuie acordată o „atenţie

deosebită”

1. Conflictul transnistrean

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: „Eforturi susţinute

vizînd soluţionarea conflictului transnistrean”. Concluziile GAERC din 14 iunie 2004: „Consiliul

reafirmă angajamentul continuu al UE de a susţine soluţionarea conflictului, utilizind instrumentele

puse la dispoziţie, şi într-o cooperare strînsă cu OSCE. Uniunea declară disponibilitatea sa de a

considera căi privind consolidarea în continuare a implicării sale, şi aşteaptă ca mediatorii şi părţile

la acest conflict să faciliteze aceasta.”

În acest context:

- Republica Moldova încurajează implicarea cît mai activă a Uniunii Europene în

reglementarea conflictului transnistrean şi facilitează realizarea iniţiativelor acesteia vizînd

identificarea în termeni optimi a unei soluţii paşnice durabile.

- Republica Moldova trebuie să se implice împreună cu Reprezentantul Special al UE în

toate aspectele conflictului transnistrean şi să informeze deplin UE despre activităţile şi

iniţiativele realizate în acest sens (pe parcursul perioadei)28.

2. Democraţia şi supremaţia legii

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: „continuarea

consolidării stabilităţii şi eficienţei instituţiilor ce garantează democraţia şi supremaţia legii;

asigurarea derulării democratice a alegerilor parlamentare (martie 2005) în Moldova în conformitate

cu standardele europene”. Concluziile Consiliului GAERC din 14 iunie 2004 :

„UE doreşte ca Moldova să se transforme într-o ţară puternică şi stabilă cu legături apropiate

cu Uniunea în baza valorilor comune de democraţie, supremaţia legii, drepturile omului inclusiv

libertatea mass-mediei, precum şi în baza intereselor comune, precum este stabilit în Politica

Europeană de Vecinătatea (PEV)”

Acţiuni care urmau a fi intreprinse:

- Elaborarea proiectelor de legi privind reforma parlamentară în conformitate cu propunerile

pentru regulile de procedură din partea Consiliului Europei, APCE, precum şi privind

28 Valeriu Gheorgiu, EU-Moldova Action Plan: Negotiations and Implementation (Planul de Acţiuni UE-Moldova: negocieri şi implementare), Institutul pentru Politici Publice, www.ipp.md

13

imunitatea parlamentară, şi solicitarea comentariilor de la Consiliul Europei, APCE,

Comisia de la Veneţia29;

- Aprobarea proiectelor de legi privind reforma parlamentară, incluzînd deplin fiecare

comentariu, sugestie a Consiliului Europei, APCE, Comisiei de la Veneţia;

- Elaborarea proiectelor de legi privind reformarea codului electoral, incorporînd deplin

recomandările OSCE-BIDDO, Consiliului Europei privind alegerile şi examinarea

aspectelor negative identificate în concluziile parlamentare şi concluziile misiunii

internaţionale de monitorizare a alegerilor OSCE-BIDDO, Consiliul Europei, prezentă în

Republica Moldova la alegerile parlamentare din martie 2005. Solicitarea comentariilor de

la BIDDO şi de la Comisia Veneţiană, Consiliul Europei (noiembrie 2005)

- Aprobarea proiectelor de legi privind reformarea codului electoral, încorporind deplin

comentariile, sugestiile pentru modificare a Consiliului Europei, BIDDO30;

- Moldova a trebuit să sporească activităţile de instruire sistematică a judecătorilor şi

procurorilor la subiectul Convenţiei Europene privind Drepturile Omului;

- Moldova a trebuit să întreprindă acţiuni decisive în abordarea deficienţelor organelor de drept,

inclusiv operarea transparentă şi controlul democratic, prin instruirea funcţionarilor

organelor de drept;

- realizarea de acţiuni decisive pentru abordarea problemei de tratament inadecvat a persoanelor

deţinute în arest, inclusiv prin implementarea recomandărilor CPT şi ratificarea Protocolului

Opţional la Convenţia privind Tortura;

- ratificarea Cartei de la Roma privind Curtea Penal Internaţională şi pregătirea aprobării

amendamentelor constituţionale şi legislative precum e prevăzut. UE urmînd a examina

posibila cerere a Moldovei privind asistenţă în acest sens;

- implementarea Strategiei Naţionale privind Combaterea Corupţiei, şi Planul de Acţiuni bazat

pe standardele europene şi internaţională şi recomandările GRECO31.

3. Libertatea mass mediei

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: „asigurarea respectării

drepturilor mass mediei şi libertăţii expresiei”

Acţiuni ce urmau a fi intreprinse:

- modificarea legislaţiei existente în vederea sporirii transparenţei relaţiilor între autorităţi şi

instituţiile mass media şi asigurării libertăţii expresiei

4. Reforma administrativă şi reforma judiciară 29 Ibidem, p.2130 Ibidem, p.2131 Ibidem

14

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: “continuarea consolidării

capacităţii administrative şi judiciare”

Acţiuni care urmau a fi intreprinse:

- Adoptarea Codului Etic a funcţionarilor publici, judecătorilor şi colaboratorilor organelor de drept;

- Elaborarea unui program de lucru pentru reforma regulatorie bazată pe o listă de activităţi care

trebuie să fie întreprinse, sortarea legislaţiei conform priorităţilor şi indicarea structurilor

responsabile de implementare cu date limită reale a acestor acţiuni;

- Introducerea modificărilor în legile privind independenţa şi imparţialitatea justiţiei în concordanţă

cu expertiza şi standardele Consiliului Europei32;

- Continuarea reformei administrative în domeniul guvernării locale, în special prin implementarea

“Programului de Lucru pentru o mai bună guvernare locală”, prezentat la Conferinţa Miniştrilor

Europeni responsabili de guvernarea locală şi regională din februarie 2005, de la Budapesta.

5. Cooperarea cu Instituţiile Financiare Internaţionale, stabilitatea macroeconomică şi

reducerea sărăciei33

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: “reluarea cooperării cu

Instituţiile Financiare Internaţionale, implementarea acţiunilor privind dezvoltarea economică,

consolidarea creşterii economice asigurate de dezvoltarea sectorului privat şi durabilitatea

fiscală”34.

Acţiuni care urmau a fi intreprinse:

- În contextul desfăşurării subcomitetului pentru probleme economice, financiare şi statistice, de

revăzut cu personalul Comisiei politicile macroeconomice şi structurale. De convenit asupra

formatului şi periodicităţii monitorizării şi evaluării progresului în implementarea acestora.

- Domeniile supuse monitorizării:

a) dezvoltarea şi perfecţionarea Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu, în concordanţă cu SCERS

şi în cooperare cu Instituţiile Financiare Internaţionale

b) consolidarea managementului şi transparenţei finanţelor publice, în special prin îmbunătăţirea

Sistemul Trezorerial existent şi ajustarea auditului veniturilor şi cheltuielilor bugetare în

conformitate cu sugestiile analizei managmentului economico-public al Băncii Mondiale.

- întreprinderea acţiunilor necesare pentru încheierea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional,

privind un program economic credibil;

32 Ibidem33 www.mfa.md

34 Ibidem

15

- iniţierea unui studiu privind posibilitatea reformării sistemului de impozite în vederea promovării

transparenţei şi echităţii sistemului de impozite şi extinderea bazei impozitării, în special prin

eliminarea treptată a scutirilor de impozite;

- dezvoltarea unei Strategii comprehensive de Administrare a Impozitelor, acordind atenţie

particulară consolidării sistemelor de colectare a impozitelor şi de control;

- în sectorul Managementului Finanţelor Publice, extinderea Sistemului Trezorerial prin includerea

în Contul Trezorerial Unic a fondului asigurărilor sociale şi a fondului asigurărilor medicale

obligatorii, precum şi crearea şi implementarea sistemului informaţional integrat pentru

managementului finanţelor publice35.

6. Imbunătăţirea climatului investiţional

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: ameliorarea

climatului investiţional prin reforme structurale adecvate în vederea asigurării condiţiilor

nediscriminatorii, transparente şi previzibile pentru afaceri, inclusiv prin lupta cu corupţia36;

S-a inţeles că măsurile incluse la sub punctul 2 (consolidarea democraţiei şi statului de

drept) şi 4 (Reforma administrativă şi reforma judecătorească) va ajuta la atingerea acestor

obiective. Adiţional urmau a fi intreprinşi următorii paşi :

- UE să acorde Moldovei Chestionarul Cărţii Europene;

- UE să faciliteze întregul proces de implicare a Moldovei în cadrul Cartei; să invite Moldova la

şedinţele Europene anuale şi la şedinţele regionale semestriale, să asiste şi să participe la

organizarea întîlnirilor bilaterale în Moldova pentru consultări cu finanţatorii cheie;

- UE va începe procesul de pregătire a raportului şi va integra sarcinile şi bunele practice ale

Moldovei în raportul European anual;

- UE va acorda suport pentru crearea Centrelor Europene de Informare şi Corespondenţă;

- Moldova efectua screeningul complet al legislaţiei naţionale în vederea identificării barierelor

investiţionale cu scopul de a le exclude treptat;

- Moldova trebuia să facă paşi decisivi în reducerea reglementărilor excesive, în particular în

vederea consolidării transparenţei şi previzibilităţii, şi de a reduce pe viitor povara licenţierii şi

regimurilor de inspectare.

35 Wim van Moers, Moldova ante portas: the EU Agendas of Conflict Management and ‘Wider Europe’ (Moldova ante portas: agenda UE de gestiune a conflictelor şi „Europa Lărgită”), www.eurojournal.org36 Planul de Acţiuni Moldova-UE: de la realitate la euforie, Integrarea europeană pas cu pas, „Timpul”, octombrie 2005

16

- Moldova iniţiază un dialog cu investitorii străini privind reglementările şi politicile industriale şi

antreprenorial;

- Consolidarea cadrului regulatoriu prudenţial pentru pieţele financiare şi supraveghere în vederea

ajustării la cel existent în UE;

- Realizarea unui studiu de către Moldova privind pirateria şi contrafacerea, asigurarea dialogului cu

deţinătorii de drepturi;

- Sporirea resurselor alocate pentru consolidarea, în particular pentru autorităţile vamale şi pentru

sistemul judiciar în vederea întreprinderii acţiunilor contra produselor contrafăcute/piratate în

sectoarele cheie specifice;

- Crearea Agenţiei Naţionale de Protecţie a Concurenţei, asigurindu-i suficiente mijloace bugetare

pentru îndeplinirea mandatului ce-i revine37.

7. Managementul frontierei moldo-ucrainene (inclusiv pe sectorul Transnistrian)

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni progresul spre un

sistem eficient şi cuprinzător de management al frontierei pe toate sectoarele hotarului Moldovei

inclusiv sectorul transnistrean,” concluziile GAERC din 14 iunie 200438: „Consiliul reafirmă

importanţa problemelor extraordinare de management al frontierei la hotarul moldo-ucrainean, în

particular pe sectorul transnistrean, adresate părţilor implicate. Consiliul solicită Moldova şi

Ucraina să-şi consolideze cooperarea în acest domeniu. Uniunea Europeană este disponibilă să

acorde asistenţa in acest proce39s.”

Acţiuni care urmau a fi întreprinse:

- Moldova va coopera eficient cu Ucraina în probleme de frontieră, acoperind întreaga frontieră

moldo-ucraineană, inclusiv întreprinderea acţiunilor decisive spre asigurarea unui eficient

schimb de informaţii privind fluxul de bunuri şi persoane peste frontiera comună. Comisia să

lanseze studiul de fezabilitate în acest sens;

- Moldova se va implica activ şi practic va monitoriza, consultările trilaterale dintre Moldova,

Ucraina şi Comisia Europeană.

- UE va încuraja Ucraina să coopereze cu Moldova în vederea re-aplicării Protocoului din 13 mai

2003 privind ştampilele vamale, potrivit căruia toate importurile şi exporturile din şi spre

Moldova trebuie să dispună de ştampile vamale oficiale.

37 Ibidem38 www.europa.eu.int

39 The EU’s Eastern Borders (Frontierele estice ale UE), “The Economist”, 25 iunie 2005

17

- Republica Moldova va coopera cu Ucraina şi UE în instituirea treptată a controlului comun pe

întreg perimetrul frontierei moldo-ucrainene. Uniunea Europeană este disponibilă să asiste în

acest proces.

- Îmbunătăţirea cadrului instituţional şi procedurilor de control a originii prin sporirea capacităţilor

instituţiilor vamale şi revizuirea delimitării competenţelor cu Camera de Comerţ şi Industrie

pentru emiterea şi verificarea certificatelor de origine preferenţiale şi nepreferenţiale în vederea

creării unei baze solide pentru eventualele preferinţe comerciale asimetrice;

- reactualizarea Sistemul Armonizat utilizat, în vederea adoptării Nomenclatorului Vamal40;

- Sporirea cooperării dintre instituţiile naţionale participante la procesul de gestionare a frontierei de

stat şi a cooperării acestora cu instituţiile similare din ţările vecine;

- Stabilirea unui mecanism care ar asigura petrecerea consultărilor /schimbului de informaţie

periodice a comunităţii comerciale privind regulamentele şi procedurile pentru import şi export;

- Sporirea resurselor de constrîngere pentru a fi utilizate de către autorităţile vamale şi sistemul

judiciar în vederea luptei cu falsificarea documentelor de origine41;

8. Promovarea comerţului reciproc, inclusiv Preferinţele Comerciale Autonome

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: „acţionarea în

vederea oferirii de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome prin asigurarea controlului

efectiv al originii mărfurilor din Moldova42”

Acţiuni întreprinse:

- Susţinerea şi cooperarea deplină cu Delegaţia Comisiei Europene privind verificarea sistemului de

control şi certificare originii bunurilor în Moldova, oferind toate detaliile solicitate de Delegaţie;

- Elaborarea legislaţiei şi modificarea procedurilor astfel încît să ia în consideraţie sugestiile

experţilor Comisiei privind certificarea controlului originii;

- Elaborarea unui plan care stabileşte acţiunile ce necesită a fi întreprinse pentru realizarea treptată a

cerinţelor UE la subiectul sănătăţii animaliere şi prelucrării produselor animaliere;

- Identificarea laboratoarelor naţionale de referinţă în sectorul sanitar şi fitosanitar, acordind o

atenţie deosebită echipamentului necesar şi metodelor de analiză potrivite (rezidii de pesticide /

contaminanţi) şi acreditării acestora.

- Elaborarea unei liste de măsuri privind apropierea treptată la principiile UE de igienă in

procesarea alimentară;

40 Ibidem41 Planul de acţiuni UE-RM, Chişinău 2006

42 www.europa.eu.int

18

- Aderarea Republicii Moldova ca membru asociat la Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi a

Organizaţiei Internaţionale de Metrologie „Convenţia Metrului”, pentru a putea iniţia semnarea

Acordului de recunoaştere reciprocă a etaloanelor de referinţă;

- Aderarea Republicii Moldova la comitetul European de Standardizare (CEN), pentru a putea avea

acces la standardele europene cu scopul adoptării lor în calitate de standarde moldovene43;

9. Lupta impotriva crimei organizate

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: „intensificarea luptei

împotriva crimei organizate, inclusiv traficul de fiinţe umane44”

Acţiuni întreprinse:

- Adaptarea legislaţiei privind lupta impotriva traficului de fiinţe umane în vederea apropierii la

standardele Consiliului Europei şi principiilor şi recomandărilor OSCE;

- Finalizarea procesului de ratificare a Convenţiei ONU privind Crima Organizată Transnaţională şi

protocoalele sale;

10. Managementul eficient al fluxului migraţiei

Politica Europeană de Vecinătate – Prioritatea din Planul de Acţiuni: « asigurarea eficienţei

managementului fluxurilor migraţional, inclusiv iniţierea procesului vizind incheierea unui Acord

de readmisie intre UE şi Moldova »45.

Acţiunile necesare de indeplinit:

- Adoptarea Planului Naţional de Acţiuni privind migraţia şi azilul;

- Stabilirea şi realizarea primei intruniri cu experţii grupului de lucru în domeniul migraţiei;

- Progresarea Republicii Moldova spre ratificarea Convenţiei Consiliului Europei asupra Statutului

legal al lucrătorilor migranţi;

Statistica

- demararea acţiunilor privind elaborarea unei strategii pentru armonizare statistică;

- asigurarea conformităţii legislaţiei naţionale în domeniul statisticei cu principiile ONU.

Energetică

- Stabilirea măsurilor de apropiere treptată la principiile UE privind piaţa internă de electricitate şi

de gaze.

Transport

- Semnarea unui acord orizontal UE-Moldova în domeniul aviaţiei civile;

- Devenirea membrului cu drepturi depline ale Autorităţii Aeronautice Unite (JAA)

43 Ibidem44 Ibidem45 The EU’s Eastern Borders, op. Cit.

19

- Adoptarea şi implementarea Planului de Acţiuni în domeniul Securităţii Rutiere (inclusiv

transportarea bunurilor periculoase şi bunăstarea drumurilor) pentru îmbunătăţirea securităţii

rutiere.

Mediul inconjurător

- Pregătirea de către Moldova a unui inventar a situaţiei curente în domeniul planificării chestiunilor

ce ţin de mediul înconjurător şi coordonarea dintre participanţii relevanţi

- Participarea Moldovei la întrunirile Grupului de Lucru Dunărea – Marea Negară privind

implementarea concepţiei transfrontaliere de management al apelor şi în Europa de Est, Caucaz

şi Asia Centrală în cadrul Iniţiativei UE privind managementul apelor.

- Moldova va raporta la subiectul implementării Protocolului de la Kyoto

- Moldova va pregăti primul proiect al Planului de Acţiuni privind convergenţa cu legislaţia UE în

domeniul mediului46.

Societatea informaţională

- Realizarea unor progrese semnificative spre stabilirea unui cadru în domeniul comunicaţiilor

electronice în conformitate cu noul cadru regulatoriu al UE.

Facilitarea regimului de vize

- UE şi Moldova vor depune eforturi pentru iniţierea negocierilor privind facilitarea regimului de

vize.

- Iniţierea procesului vizind încheierea Acordului de readmisie între UE şi Moldova.

Aproximarea legislaţiei

- Moldova va iniţia procesul de aproximare a legislaţiei naţionale la acquis-ul comunitar în

corespundere cu priorităţile de implementare a Planului de Acţiuni UE – Moldova;

- UE va întreprinde măsuri decisive pentru ca Moldova să beneficieze de Programul TAIEX şi

Twinning şi va defini priorităţile de asistenţă47;

Sănătate Publică

- Efectuarea schimbului de informaţii şi experienţă tehnică în vederea facilitării participării în

Reţeaua Uniunii Europene destinată Prevenirii şi Controlului bolilor Infecţioase;

- Participarea în reţelele de supraveghere, în special cele de colectare a datelor şi informaţiilor

privind SIDA, infecţiile sexual transmisibile, hepatita C şi B;

Cultura

- Ratificarea Convenţiei UNESCO privind salvgardarea patrimoniul imaterial;

Contacte interumane

46 Ibidem47 www.gov.md

20

- Elaborarea Codului de legi a invăţămantului;

- Instituirea Serviciului de recunoaştere şi echivalare a actelor de studii

- Elaborarea Codului Audiovizualului etc.

Observăm că, deşi, într-o perspectivă mai îndelungată, RM trebuie să întreprindă măsuri în

toate domeniile largi de acţiune ale PA, acţiunile prioritare vizează rezolvarea unui set de probleme-

cheie existente la momentul semnării PA şi care trezesc cea mai mare îngrijorare din partea UE.

Aceste probleme reprezintă deopotrivă obstacole importante pentru procesul de democratizare şi

dezvoltare economică a RM existente la momentul actual, dar şi surse majore de insecuritate şi

instabilitate atît pentru RM, cît şi pentru restul Europei. Se pare aşadar că în perspectiva apropiată

aceste priorităţi vor constitui obiectul relaţiilor dintre UE şi RM, iar credibilitatea opţiunii europene

a RM va depinde de voinţa şi coerenţa de care vor da dovadă autorităţile Republicii Moldova în

soluţionarea acestor probleme prioritare48.

CONCLUZII

Planul de acţiuni Uniunea Europeană — Republica Moldova promovează relaţiile dintre UE şi RM la un nivel calitativ nou, deschizînd noi perspective pentru procesul de integrare europeană a RM, acordоnd mai multă urgenţă realizării angajamentelor asumate de către RM faţă de UE în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare, stabilind domenii prioritare de acţiune şi consolidоnd rolul

UE în realizarea uneia dintre principalele sarcini care stau în faţa autorităţilor moldovene în prezent – reintegrarea teritorială.

PA este atît un program de aprofundare a relaţiilor bilaterale dintre UE şi RM, cît şi o hartă de parcurs pentru continuarea procesului de reforme politice şi economice interne. De reuşita PA, dar şi a eforturilor noastre de integrare europeană în sens mai larg, va depinde viitorul european al ţării noastre. La rîndul său integrarea depinde în egală măsură de astfel de factori ca gradul de 48 Ibidem

21

aproximare a legislaţiei RM cu cea europeană sau de integrare a RM în reţelele de transport şi comunicaţii europene, cît şi de coerenţa acţiunilor autorităţilor moldovene pe plan intern şi voinţa de care vor da acestea dovadă în continuarea procesului de democratizare a societăţii şi de reforme socioeconomice.

PA nu este un acord de asociere la UE, deci nu are drept finalitate aderarea RM la UE în urma realizării acestuia, dar prevede că nivelul şi amploarea relaţiilor dintre RM şi UE va depinde de gradul în care RM îşi va realiza angajamentele asumate. Acest lucru a decepţionat oarecum autorităţile moldovene, care vedeau în semnarea PA drept un prim pas spre obţinerea statutului de stat asociat la UE şi a făcut mai mulţi observatori să afirme că fără un angajament clar din partea UE de a oferi Moldovei perspective de aderare, RM nu va fi destul de motivată să implementeze reformele propuse. Pe de altă parte, acest lucru are şi un mare avantaj – s-a obţinut timpul şi sprijinul tehnic şi financiar din partea UE necesare pentru a ne apropia de criteriile de aderare la UE,

Este un lucru cunoscut că procesul de integrare europeană a statelor din Europa Centrală şi de Est le-a dat acestora motivaţia şi modelul necesar pentru a pune pe picioare nişte democraţii stabile şi economii de piaţă funcţionale şi pentru a atinge rate de creştere economică înalte şi stabile în termene foarte scurte. Către sfîrşitul anilor 1990, aceste state au atins un nivel de dezvoltare politică şi instituţională care a făcut imposibil refuzul UE de a le accepta în calitate de membre, în ciuda veniturilor şi salariilor încă destul de mici faţă de cele din statele UE. ratele de creştere economică actuale din aceste noi state membre sînt net superioare celor din restul UE, de exemplu în statele baltice creşterea economică este de patru ori mai mare decît în zona euro, iar investitorii adoră aceste noi state pentru salariile mici, productivitatea înaltă şi taxele simple.

Astfel, chiar dacă nici Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre UE şi RM, şi nici PA nu prevăd aderarea RM la UE, aceste două acorduri formează baza juridică şi politică a relaţiilor dintre UE şi RM, iar prioritatea absolută a autorităţilor de la Chişinău trebuie să fie realizarea obiectivelor trasate în acestea. Realizarea deplină şi în termen a acestor acorduri, însoţită de un

22

proces viguros de reforme politice şi economice interne, dar şi de eforturi susţinute pe plan diplomatic ne poate permite apropierea de Uniunea Europeană.

BIBLIOGRAFIE

Izvoare

23

1. Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, www.mfa.md (varianta оn limba română),

2. Tranziţie: retrospective şi perspective, Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Editura Gunivas, Chişinău, 2002

3. A survey of the European Union (O analiză a extinderii europene), „The Economist”, 22 noiembrie 2003

4. Nicu Popescu, EU in Moldova –Settling conflicts in the neighbourhood (UE оn Moldova – reglementarea diferendelor din vecinătate), Occasional Paper no. 60, Institute for Security Studies, www.iss-eu.org

5. Valeriu Gheorgiu, EU-Moldova Action Plan: Negotiations and Implementation (Planul de Acţiuni UE-Moldova: negocieri şi implementare), Institutul pentru Politici Publice, www.ipp.md

6. 5. The EU’s Eastern Borders (Frontierele estice ale UE), “The Economist”, 25 iunie 2005

7. Wim van Moers, Moldova ante portas: the EU Agendas of Conflict Management and ‘Wider Europe’ (Moldova ante portas: agenda UE de gestiune a conflictelor şi „Europa Lărgită”), www.eurojournal.org

8. Hellen Wallace, William Wallace, Procesul politic în Uniunea Europeană, Editura ARC, Chişinău, 2004

9. Ann Lewis (ed.), The EU and Moldova (UE şi Moldova), The Federal Trust for Education and Research, Londra, 2004

10. Alegeri 2005, Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT), Editura Gunivas, Chişinău, 2005

11. The EU Security Strategy: Implications for EU Conflict Prevention (Strategia de securitate a UE: implicaţii pentru activităţile UE de prevenire a conflictelor), International Alert and Saferworld EU Policy Paper, Londra, 2004, www.international-alert.org

12. Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova : Ghid.— Ch. : Gunivas, 2006

Articole

13. Planul de Acţiuni Moldova-UE: de la realitate la euforie, Integrarea europeană pas cu pas, „Timpul”, octombrie 2005

24

14. Memoriu al organizaţiilor neguvernamentale de media cu prilejul zilei mondiale a libertăţii presei, 3 mai 2005, http://ijc.md

25