instruirea stiintif

7/25/2019 instruirea stiintif

1/21

Mod. Coala N.Document

Semnat Data

Efectuat

Verificat

Litera Coala Coli

Consultant Lucrare de an

Aprobat

Contr.norm.

Cuprins

1. Introducere --------------------------------------------------------------------------------2

2. Pseudoceriale hrisca -----------------------------------------------------------------------3

3. Compozitia chimica -----------------------------------------------------------------------5

4. Productie agricola ---------------------------------------------------------------------------7

5. Particularitati biologice si ecologice --------------------------------------------------------9

. !erminarea semintelor. "actorii germinari. #etabolismul germinarii. ---------------1$

7. %risca in apicultura --------------------------------------------------------------------------11

&. %risca in alimentatie ------------------------------------------------------------------------12

9. Cum se consuma hrisca ---------------------------------------------------------------------14

1$. %risca in medicina ---------------------------------------------------------------------------1

11. Concluzie --------------------------------------------------------------------------------------2$

12. 'ibliogra(ie ------------------------------------------------------------------------------------21

1. Introducere


2/21

ModCoala

Semnt. Data

Cerealele Cerealele sunt plante de cultur) care (ac parte din (amilia mare a gramineelor.*eprezentan+ii cei mai importan+i ai cerealelor sunt, grul secara porumbul orezul o/)zul hri0cameiul sorgul.

Compozi+ia chimic) a boabelor de cereale ca 0i cea a di/erselor p)r+i anatomice componente aleacestora /ariaz) din punct de /edere calitati/ 0i cantitati/ la di(erite specii. Proteinele din cereale sunt

reprezentate de, albumina a(lat) n propor- +ie crescut) n embrion globulinele al(a beta gamma deltaprolamina eemplu gliadina din gru care ntr) n componen+a glutenului glute-nine purotonine.

!lutenul reprezint) principala mas) proteic) din ()ina de gru, el nu se g)se0te n ()ina altorcereale. 6in punct de /edere nutriti/ proteinele cerealelor au /aloare biologic) mai redus) dect cele dinalimentele de origine animal). 6e0i au n componen+a lor acizi amina+i esen+iali ace0tia nu sunt n

propor+ii optime pentru organism ast(el c) pot men+ine echilibrul azotat la omul matur dar nu satis(acne/oile organismului n cre0tere. Pentru acest moti/ este necesar) asocierea lor cu proteine de origineanimal) n alc)tuirea ra+iei. ceast) asociere m)re0te utilizarea proteinelor /egetale. !lucidele sunt

bogat reprezentate n bobul de cereale. Cele cu molecul) mic) se g)sesc mai ales n germen amidonul se

g)se0te n propor+ie mare n endosperm miez iar celuloza 0i hemiceluloza se g)sesc mai ales nstraturile de n/eli0. midonul reprezint) propor+ia cea mai mare dintre componentele glucidiceasimilabile. 8ipidele se g)sesc sub (orm) de trigliceride n germen 0i n t)r+e iar n endosperm maiales ca (os(olipide 0i glicolipide.

leiul din germenul de cereale este bogat n toco(eroli. :nzimele. 'oabele de cereale con+in o seriede enzime care au un rol important n cursul depozit)rii produselor de cereale. ;itaminele sunt prezenten cantitate important) n cereale dar propor+ia lor /ariaz) n (unc+ie de specie 0i de di/ersele p)r+ianatomice ale bobului.


3/21

ModCoala

Semnt. Data

%risca "agop?rum esculentum (ace parte din (amilia Pol?gonaceae este de obicei considerat uncereale n agricultur) i "ood @echnolog? din cauza utiliz)rii sale i tehnicile de culti/are (olosit. :ste recunoscut ca alimente /aloroase care nlocuiesc cu succes orez sau carto(i pe zi cu zi meniu. Ariginardin sia i introdus n :uropa n Burul secolul 15 culti/area de hrisca sa r)spndit n Canada >tatelenite ale mericii i n anumite zone din (rica i merica 8atin) mun i de epal i India cre te la altitudini mari de peste 3 $$$ de metri n epal India i 'hutan. %risca este omniprezent aproape pestetot dar cre te n principal n emis(era nordic) . %ri c) a absorbit o aten ie sporit) din oameni de stiinta

de produse alimentare pentru e(ectele sale terapeutice asupra bolilor cronice. %risca cereale secaracterizeaz) printr-un con inut ridicat de de amidon proteine cu o compozi ie de aminoacizi a/antaBosun con inut sc)zut de D-gliadina i o con inut ridicat de (ibre dietetice . >emin e de hri c) sunt una dintre cele mai bune surse de inalta calitate u or de digerat alimente glutenless i bogate in potasiu (os(or calciu (ier zinc /itaminele ' : i rutin. imptomele. >alubritatea de hrisca a (ost aprobat la con inutul de mai multe naturale antioidan i incluznd toco(eroli acizi (enolici (la/onoide i %ri c) distinct poate (i utilizat) n produc ia de alimente pentru persoanele cu boala celiaca pentru acei subiec i care su(er) de intoleranta la gluten (ebra ti(oid) i hepatice boli. %ri c) este singurul pseudocereal care con ine rutin i este o surs) bene(ic) a acestui (la/onoid. l i compu i (enolici i (la/onele cum ar (i hiperin Euercitrin i Euercetin) au (ost detectate i izolate din >emin e de hri c) imature. :i dobndesc propriet) i

medicinale speciale cum ar (i :(ectele antihipertensi/e i antihipercolesterolemici la concentra ii netoice la om. Protein) %risca prezinta /aloare biologic) ridicat) datorit) unui model de aminoacizi

bine echilibrat i este bogate n lizin) i arginin) i are multe (unc ii (iziologice unice cum ar (i /indecarea cronice boli umane sc)derea colesterolului din snge inhibarea cancerului mamar cauzat de712-dimetilbenzen imobilizarea biliar) i a a mai departe. >e presupune pentru a imbunatati sanatatea in di/erse moduri n special reducnd colesterolul seric suprimarea calculi biliari i tumori i inhibarea angiotensin)-I enzima de con/ersie. #ulte progrese au (ost realizate n mbun)t) irea nutri iei i de /indecare e(ecte de hri c) ca un aliment (unctional in ultimii ani. 8a om Consumul de hrisca esteasociat) cu o pre/alen ) mai mic) de hiperglicemie i mbun)t) ite toleran ei la glucoz) la persoanele cu

diabet zaharat. Principalele "enolii de etract hrisca a (ost rutin Euercitrin i Euercetin. *utinEuercetin-3-A-F-rutinoside este cel mai cunoscut-glicozida deri/ate din Euercetina (la/onol care aree(ecte de relaare asupra musculaturii netede i este e(icient pentru pre/enirea apopleie capilar) i hemoragie retinian) reducerea tensiunii arteriale crescute i arat) acti/it) i de peroidare antioidante i lipidelor. :a are de asemenea o acti/itate de reducere a lipidelor prin sc)derea absorb ia

colesterolului alimentar precum i sc)derea colesterolului plasmatic i hepatic) 6-Chiro-inozitol IC6 este principalul ingredient nutriti/ acti/ n hrisca. 6CI este probabil mediatorul principal almetabolismului insulinei prin sporirea actiunea insulinei si scaderea snge Concentra iile de presiuneconcentra ia plasmatic) a trigliceridelor i glucoz). Prin urmare are un mare 6CI poten ial de a lucra un medicament adBu/ant n tratamentul bolilor rezistenta la insulina cum ar (i diabet de tip 2 i sindromulo/arului polichistic. 6-"agomine este primul un iminoc?clitol izolate din semin e de hri c). Ca 6-

(agomine i alte iminosugars precum 1-deo?noBirim?cin 6G sunt inhibitori glicozidaz) intestinaleacestea sunt conectate la o reducere n riscul de a dez/olta rezistenta la insulina de/enind ecesul degreutate i su(er) de un eces bacterii patogene de poten ial. %ri c) a (ost gasit pentru a a/ea un ni/el ridicat de inhibitorii enzimei C: cti/itatea -inhibitor? de con/ersie I. :C trans(orm) angiotensinaI n II care este un hormon presor n reninangiotensin * sistemul de control al tensiunii arteriale.

i/elurile ridicate de /itamina : au (ost asociate cu o reducere a bolilor cardio/asculare reducereariscului de boli si cancerul de prostata lzheimer mbun)t) irea sistemului imunitar i ntrzierea att cataracta legate de /arsta si de /arsta legate de degenerescenta maculara care a (ost g)sit predominant nhri c). >pecii de oigen acti/ au (ost generate n preBudiciul cauza corpului la 6 i structura membraneide lipide a celulelor i Boac) un rol n procesul de mb)trnire i dez/oltarea cancerului. Prin urmare

3


4/21

ModCoala

Semnt. Data

este important s) se controla cantitatea de oigen acti/ n eces corpul nostru. Componenteleantioidante g)site n produsele alimentare s-au do/edit a (i e(iciente ca captatori de oigen acti/. n alt(enomen important care apar la hrisca este germinare ceea ce (ace hri c) mai nutraceutical(armaceutice i medicamente. !erminarea este un proces comple n care modi(ic)ri semni(icati/e ncaracteristicile biochimice nutri ionale i senzoriale apar datorit) la acti/area enzimelor latente. midon este cea mai (rec/enta carbohidrat rezer/) nsemin e i o surs) comercial important este endospermul cerealelor. miloza si amilopectin) n amidon

nati/ cereale sunt n primul rnd hidrolizate de a-amilaz) care sparge aleatoriu subunitatea -1 4 leg)turiglicozidice ntre resturile de glucoza. 6egradarea midonul este aButat de >> amilaz) care descompune

pe unit) i succesi/e dizaharidice maltoz) glucoza glucoz) din non-reducerea s(r itul oligomeri mari eliberate de atacuri amilolitice anterioare. tt D-amilaz) i F-amilaz) sunt prezente n semin e F- amilaz) este prezent) ntr-o (orm) inacti/) nainte de germinare ntruct D-amilaz) i proteaze aparodat) germinarea a nceput.

Ca rezultat germinate semin e sau /arza sunt nutri ional superioare semin e originale cu ni/eluri mai ridicate de elemente nutriti/e cantit) i mai mici de compu i care inter(ereaz) cu absorb ia nutrien ilor i a crescut proteina i digestibilitate amidon . %risca incoltit este o materie prim) important) pentru

produsele alimentare i produc ia de alimente (unctionale a a/ut mai bine /aloarea nutriti/) dect hrisca ungerminated. semin e germinate ar putea aButa n pre/enirea i tratamentul di(eritelor boli umane dar ar

putea (i de asemenea de aButor n mbun)t) irea dez/oltarea de componente acti/e pentru alimente(unctionale produse (armaceutice i. Prin urmare acest studiu sa concentrat pe studii biochimice peamilaze timpul germinare a semin elor n hri c) "agop?rum esculentum pentru a sublinia ;alorile de hri c) ca medicamente plante (armaceutice i nutraceutical unde umiditatea con inut n semin ele m)surarea lpha i acti/itatea amilazei 'eta la $ la 192 or) acti/itate i puri(icarea lpha speci(ice amilaz) de P!: @ehnica a (ost estimat

3.Compozitia chimica

4


5/21

ModCoala

Semnt. Data

%ri0ca este un aliment tradi+ional n *usia 0i craina n Polonia 0i "ran+a dar 0i n zona nordic) a*omniei n special 'uco/ina.

"ructul este de (orm) triunghiular) 0i culoare maroniu nchis. Pe lng) s)mn+) utilizat) pentrupine 0i pr)Bituri se mai (olosesc 0i plantulele de 5-7 zile sub (orm) de salat) sau ca hran) pentruanimale.

Prin m)cinarea semin+elor de hri0c) se pot ob+ine di(erte sortimente de ()inuri (unc+ie de schemade m)cini0 aplicat),

Compoziia chimic medie, a produselor de mcini din hric, in procente (%)

Produs Proteine 8ipide "ibre Cenu0) Carbohidra+i

%ri0c) cun/eli0

123 23 1$9 21 733

%ri0c)decorticat)

122 3 73 2$ 7&

- (os(or de pn) la 33$ mgH1$$ g

- potasiu 3&$ mgH1$$ g

- calciu magneziu pn) la 2$$ mgH1$$ g

- mangan 15 mgH1$$ g

- cobalt 3 mgH1$$ g

- bor siliciu /anadiu

- (ier & mgH1$$ g

- cupru zinc molibden 2$5 mgH1$$ g.

'1 $5& mgH1$$ g '2 '3 419 mgH1$$ g ' $4 mgH1$$ g : $2-7 mg H 1$$ g con ine

/itamina i caroten . ")cnd o compara+ie cu orezul 0i porumbul celeale ()r) gluten (rec/ent utilizate la noi nalimenta+ia persoanelor cu intoleran+) la gluten hri0ca are un con+inut de proteine mai mare con+ineaminoacidul de(icitar n gru 0i orez lizina are un con+inut mai mare de rsimi cca 4= 0i mult maimulte !i"re cca 1$=.

6in documentarea e(ectuat) prezent)m cele mai reprezentati/e bene(icii ale consumului de hri0c), este un miBloc etraordinar de men+inere a ni/elului glucozei din snge n limite normale (apt

demonstrat de speciali0ti (iind ast(el un miBloc de pre/enire a 6iabetului de tip II.

5


6/21

ModCoala

Semnt. Data

are propriet)+i antimutagene 0i antitumorale. Compu0ii (enolici /itaminele oligoelementele 0i(ibrele alimentare con+inute au darul de a sc)dea semni(icati/ probabilitatea de a (ace di(erite(orme de cancer.

pre/ine degenerarea sistemului ner/os stimuleaz) circula+ia cerebral) (a/orizeaz) men+inerii(unc+iilor de memorie 0i ra+ionament nealterate pn) la /rste naintate. >e recomand) n acestscop un consum min de 3$$g pe s)pt)mn).

pre/ine (ormarea calculilor biliari datorit) consumului ridicat de (ibre.

este un real aButor n men+inerea elasticit)+ii /aselor de snge datorit) con+inutului mare derutin i poli!enoli.

este do/edit (aptul c) persoanele care consum) n medie 1$$g de hri0c) pe zi au un ni/el sc)zutde colesterol 0i trigliceride.

aBut) la stabilizarea tensiunii arteriale datorit) unui principiu acti/ denumit colin.

pre/ine ngr)0area datorit) (aptului c) este s)rac) n calorii dar bogat) n (ibre insolubile n

lizin) n #g Cu /it ' "e P.

este tonic hepatic tot datorit) prezen+ei colinei n cantitate mare aBut) la regenerarea (icatuluidup) ecese. 6in acest moti/ se consum) sub di(erite (orme (iind nelipsit) la petrecerile

Baponezior 0i ucrainienilor de unde 0i rezisten+a incredibil) la alcool .

acoper) necesarul de #g Hzi numai n 12$g.

pre/ine gastrita 0i ulcerul gastric prin m)rirea rezisten+ei /aselor capilare datorit) con+inutuluimare de /itamin) P

#$ &' $*'#

#$ &' C+#*&I#IC-II

#$ ' C$#+/*' #ICI $# C0 ' '&I' H&I/C1


7/21

ModCoala

Semnt. Data

.Produc ia aricol

%ri ca poate (i culti/at) pe soluri mai slabe.


8/21

ModCoala

Semnt. Data

pentru consum. *ecoltarea se realizeaz) la momentul optim cnd umiditatea semin+elor nu este maimare de 2$=. >e aleg semin+ele cele mai mari. >e pun la uscat n podul casei iar prim)/ara nainte desem)nat se aleg semin+ele mari s)n)toase.

..untori

CiupercaPhytophthora omnivoradistruge ocazional l)stari. Printre insectele care dauneaz) plantei hr)nindu-se cu, tulpinile si (runzele MAgrotis tritici L. (runze

- omid)Hadena atriplicis L. i r)d)cini - carabu caruia i se mai zice popular, g)inu ) gndac-de-

mai #elolontha melolontha 6in categoria /iermilor cilindrici ematode microscopice @?lenchus de/astator Nhn

p)trunznd n interiorul tiBei ntrzie dez/oltarea ntregii plante mai ales in(lorescen ei.

&


9/21

ModCoala

Semnt. Data

4.Particularitati "ioloice si ecoloice'iologie."agop?rum esculentum #oach.- hrisca culti/ate este o planta anuala cu perioada de /egetatiescurtacirca 1$$ zile ierboasa cu radacina pi/otanta adinca de 2$-4$ cm cu numeroase rami(icatii(ibroase raspindite in deosebi in stratul arabil. Perii absorbanti sint (oarte lungi aBungind la 3-5 mm sicu capacitate ridicata de absorbtie a substantelor nutriti/e.@ulpina.:ste erecta rami(icata de la bazasuculenta si goala in interior. re supra(ata usor striata culoarea /erderosietica sau /erde. Inaltimea intre 3$-$ cm in conditii bune aBunge si pina la 13$ cm.

"runzele.>int triunghiulare sau sagitat cordate glabre de culoare /erde cele de la baza sint lungi petiolate iarcele de la /ir( aproape sesile. 8imbul este lung de 2-5 cm si lat de 15-5$ cm a/ind ner/urile usor

paroase de culoare /erde sau rosietica. >tipelele sint mici si /erzi.In(lorescenta.re mai (ec/ent (orma de racem alungit dar se intilneste in (orma de corimb sau semiumbela.In(lorescenta este lung pedunculata inserata la subsuoara (runzelor superioare cuprinzind pina la 3$$$de (lori. cestea sint mici de 2-3 mm compuse dintr-un perigon cu 5 sepale petaliode albe-rozii saurosii cu miros pronuntat. >taminele in numar de & dispuse pe 2 cercuri,5 la eterior si 3 la interior.

"ructul.:ste o nucula cu trei muchii de culoare bruna-castanie sau cenusie-argintie. !reutatea absoluta estecuprinsa intre 19-27 g. "orma marimea si culoarea sint caractere(oarte /ariate in (unctie de mediu/arietate si soi.

:cologia.

@emperatura de germinatie este & C ca plantula nu suporta temperaturi sub -3 C. Cu cit temperatura

creste peste limita minima cu atit boabele incoltesc si rasar mai repede.miditatea . Pentru germintie boabele absorb pina la 5$= apa (ata de greutatea proprie. In prima (aza de

/egetatie pina incepe (ormarea bobocilor (lorali nu are ne/oie de prea multa umiditate in schimb in(azele urmatoare in(lorirea si (ormarea bobului ne/oia de apa creste.>olul. :ste putin pretentioasa (ata de sol /alori(icind mai bine solurile mai sarace acide precum sisolurile nisipoase. >olurile bogate sau cele bine (ertilizate an de an nu sint intotdeauna potri/ite deoarece (a/orizeaza cresterile /egetati/e in dauna productiei de boabe determina caderea plantelor siintirzierea/egetatiei.

9


10/21

ModCoala

Semnt. Data

.!erminarea semintilor. "actorii germinarii.#etabolismul germinarii.

!ermina ia este un proces (iziologic de trecere a unui germen de la /ia a latent) la /ia a acti/) i care duce la na terea unei plantesau a unui organ /egetal.)mn a nmagazineaz) hrana pentru a aButa planta s) creasc). :a se desprinde de planta-p)rinte cnd este uscat). st(el s)mn a este proteBat) de mucegai i de/ine mai u oar). A s)mn ) u oar) poate (i dus) de /nt pe distan e mari pentru a aBunge pe un sol n care s) aib) condi ii de cre tere. Adat) aBuns) pe sol ea absoarbe ap) se um(l) i se deschide pentru ca noua plant) s) poat) cre te. cest proces se numeste germina ie. ccilerarea germinarii-Cnd plantele ncep s)creasc) ele trans(orm) hrana nmagazinat) n semin e n substan e care (ormeaz) r)d)cina tulpina i (runzele. ;iteza cu care se produc aceste schimb)ri este determinat) de c)ldur). 6ac) semin ele sunt

p)strate la temperaturi ridicate ca acelea dintr-o ser) aceste trans(orm)ri se produc mai repede iars)mn a /a germina n curnd. >emin ele plantate i inute la temperaturi mai reci au ne/oie de mai mult timp de a r)s)ri. "acultatea germinati/) m)soar) capacitatea semin elor de a germina eprimat) prin

procentul numeric de semin e germinate normal n condi ii optime i ntr-un timp stabilit pentru (iecare specien parte e. la cereale dup) 7 zile la s(ecl) dup) 1$ zile etc..

"acultatea germinati/) este in(luen at) de condi iile de cultur) (aza de recoltare modul de uscare i p)strare a semin elor.8imita maim) a (acult) ii germinati/e este 1$$ adic) din 1$$ de semin e plantate germineaz) toate 1$$. 8imita minim) pentru gru i orez este &5 iar la legume este de 5$.

!erminarea semin+elor reprezint) un ansamblu de modi(ic)ri mor(ologice anatomicebiochimice 0i(iziologice complee care permit trecerea embrionului de la starea de repaussau de /ia+) latent) la stareade /ia+) acti/). Pentru germinare semin+ele trebuie s) posede o anumit) capacitate sau (acultategerminati/) ce este condi+ionat) de o serie de (actori interni 0i eterni umiditatea solului aera+iasolului temperatura acestuia etc.. In cursul germin)rii are loc degradarea substan+elor de rezer/) din

semin+e pe cale enzimatic). 6up) natura substan+elor de rezer/) semin+ele pot (i grupate inamidonoasereprezentate prin cele care con+in in propor+ie mare hidra+i de carbon oleaginoase carecon+in in propor+ie mare lipide 0i albuminoase care con+in proteine in propor+ie mai mare. In timpul

proceselor de degradare a acestor substan+e de rezer/) substan+ele cu greutate molecular) mare setrans(orm) in substan+e cu greutate molecular) mic) solubile in ap) ele (iind utilizate in procesele decre0tere ale embrionului. midonul din semin+e este degradat sub ac+iunea enzimelor speci(icehidrolaze 0i (os(orilaze pan) la glucide simple. cestea se oideaz) 0i dau na0tere la @P. 8ipidele setrans(orm) sub ac+iunea lipazei in glicerin) 0i acizi gra0i. !licerina se trans(orm) in zaharuri iar aciziigra0i intr) in ciclul acizilor tricarbailici in procesul de respira+ie a embrionului. Proteinele de rezer/)

gr)unciorele de aleuron) sunt hidrolizate de c)tre proteaze 0i sunt descompuse in substan+e din ce in ce

1$
http://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Embrionhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Speciehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Plant%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Embrionhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Specie


11/21

ModCoala

Semnt. Data

mai simple peptide aminoacizi amide amoniac. moniacul se reutilizeaz) la sinteza de aminoacizicare constituie materialul de baz) pentru sinteza de noi molecule de proteine. >e consider) c) germina+iase des()0oar) pan) in momentul apari+iei cloro(ilei cand planta incepe s) relizeze reac+ii de (otosintez)0i de/ine autotro( (otosintetizant) independent) din punct de /edere tro(ic.

5.Hri ca 6n apicultur

%ri c) M e principalul plant) (uraBer n apicultur) producerea mierii pentru multe regiuni din *usia cu

un sol argilos nisipos lumin)


12/21

ModCoala

Semnt. Data

7.Hri ca 6n alimentatie

Cerealele de hri ca din comer sunt utilizate pentru pregatirea de terci musaca budinci supe

sarmale . 6easemenea se poate utiliza si la obtinerea de (ain) care la rindul ei se utilizeaz) n industria

de pani(ica ie dar din cauza lipsei de gluten nu este

potri/it pentru coacerea pinii ast(el se poate

utiliza la pregatirea de clatite briose praBituri

g)lu te . 6intr-un amestec de (ain) de hri c) i

(ain) gru sau de alt) natur) preg)tesc (idea

paste ()inoase care sunt tradi ionale n Gaponia

>oba i Italia pizzoccheri italian) .


13/21

ModCoala

Semnt. Data

7..Hri ca 8 aliment important

%r)nitoare aromat) gustoas) chiar este un aliment ntlnit n buc)t)ria multor popoare maimult sau mai pu in asiatice. >e consum) plantele /erzi plantulele de 5-7 zile i (ructele care sunt tari asem)n)toare cu semin ele de (loarea-soarelui dar mult mai mici n dimensiuni denumite tiin i(ic achene. 6e i nu este o cereal) hri ca ntrune te calit) ile ()inii de gru integral). :ste de (apt superioar) grului din multe puncte de /edere, con ine mai pu ine glucide nu con ine gluten con ine cantit) i mari de lisin) (ier seleniu i mai mult calciu cantit) i impresionante de antioidan i i se prezint) ca o

alternati/) la gru pentru cei care au intoleran ) la cereale.

>emin ele de hri c) sunt aromate i u or dulcegi. :le pot (i consumate crude (ierte sau pr)Bite simple sau n amestec cu alte alimente sau ca ()ina de asemenea n numeroase combina ii. >unt celebrit)ie eii Baponezi soba care constituie al)turi de orez un aliment de baz) n arhipelagul nipon. u mai

pu in gustoase sunt galetele (ran uze ti ()cute din O()ina neagr).


14/21

ModCoala

Semnt. Data

9.Cum se consum hri ca

e g)se te nmagazinele naturiste (iind un ingredient pentru pine se (ace din&$= gru i 2$= hri c) i pentru di(erite produse de patiserie.


15/21

ModCoala

Semnt. Data

%ri ca n QhisJ? M un QhisJ? numai din hri c) a (ost (abricat de O"rench

6istillerie des #enhirs n "ran a de c)tre :ddu >il/er i :ddu !old. >erealizeaz) un mal din hri c) i se (ermenteaz) ca la bere dar apoi estedistilat) i l)sat) la n/echit n butoaie de steBar.

15


16/21

ModCoala

Semnt. Data

:.Hri ca 6n medicin

*ratamente pre;enti;e

6iabetul de tip II M cercet)ri recente demonstreaz) c) hri ca aBut) la men inerea ni/elului de

glucoz) din snge n limite normale chiar n condi iile consumului mai ridicat de hidra i de carbon.


17/21

ModCoala

Semnt. Data

*ratamente interne

i/el ridicat al colesterolului i al trigliceridelor - Ro diet) bogat) n hri c) este de natur) s) in)

sub control ni/elul colesterolului negati/ 868 i scade procentaBul de trigliceride din sngeRsun) concluzia unui studiu realizat pe o popula ie asiatic) numit) Ti dintr-o zona muntoas) aChinei. 6atorit) climei hri ca este aliment de baz) n aceast) zon) (iecare persoan) consumndn medie 1$$ g pe zi. :i bine la to i consumatorii de hri c) in/estiga i ni/elul de colesterol era (oarte sc)zut iar trigliceridele erau de asemenea mult mai sc)zute n compara ie cu ni/elul lorla persoanele din aceea i zon) care adoptaser) deBa o alimenta ie Rmodern)R din care hri ca (usese eclus).

%ipertensiune - mai ales prim)/ara i /ara este recomandat consumul de hri c) (iart) sau crud)

pentru a ine sub control tensiunea arterial). n principiu acti/ con inut de hri c) numit colina

aBut) la reducerea i la stabilizarea /alorilor tensiunii arteriale. Ischemie cardiac) - (la/onoidele con inute de hri c) pre/in apari ia i mpiedic) e/olu ia

ischemiei cardiace. ceste substan e stopeaz) ngro area arterelor coronare pre/in (ormarea trombilor (iind recomandate i ca adBu/ant n trombo(lebit). >e recomand) consumul hri c)i crud) sau (iart) precum i al pinii (acut) cu ()ina de hri c) de m)car 4 ori pe s)ptamn).


18/21

ModCoala

Semnt. Data

lergie la gluten - se recomand) hri ca n toate (ormele deoarece acest aliment de i are calit) i

nutriti/e (oarte apropiate de cele ale grului nu con ine gluten i ca atare nu pro/oac) reac ii alergice la cei sensibili (a ) de aceast) substan ). #ai mult se pare ca hri ca reduce sensibilitatea alergic) general).

dBu/ant n diabetul de tip I i de tip II - ntr-un studiu de medicin) eperimental) s-a constatat

c) atunci cnd organismul este hr)nit cu ()in) de hri c) glicemia scade cu 12-19= /reme de 2-4

ore dupa administrare. R6e /in)R pentru aceste e(ecte este o substan ) chiro-inozitol care (acecelulele organismului s) (ie mult mai recepti/e la insulin). Ca atare consumul zilnic de hri c)mai ales crud) sau (iart) pu in timp este de natur) s) aBute la stabilizarea glicemiei i la o reducere semni(icati/) a dozelor de insulin) sau a medica iei anti-diabetice.


19/21

ModCoala

Semnt. Data

:..Precau ii i contraindica ii

%risca (ace parte dintre produsele alimentare pentru care nu eista contraindicatii. In literatura despecialitate nu eista nici macar un caz de alergie la hrisca care se numara totodata si printre

alimentele cele mai digerabile.

Ca precautii se recomanda ca la inceput - pana /a obisnuiti cu gustul si cu consistenta sa - sa consumati

cantitati mici de hrisca gatite cat mai di/ers. nele persoane nu pot tolera hrisca preparata dulce ca mic

deBun producandu-le o usoara greata. :ste bine ca in acest caz sa nu mai consumati /reme de cate/a

saptamani acest aliment si apoi sa il gatiti doar sarat.

:.2.Propriet ile terapeutice

%ri0ca are propriet)+i terapeutice do/edite,

scade ni/elul colesterolului 0i a trigliceridelor +ine sub control tensiunea arterial) pre/ine apari+ia 0i mpiedic) e/olu+ia ischeimiei cardiace pre/ine ngr)0area 0i men+ine o siluet) de in/idiat are e(ect tonic asupra (icatului (orti(ic) /asele de snge capilarele proteBeaz) sistemul ner/os 0i cel cardio/ascular

stabilizeaz) glicemia

.Concluzie

19


20/21

ModCoala

Semnt. Data

%risca reprezinta un produs cu o /aloare nutriti/a (oarte mare. :ste bogata in proteine si glucidecontine o cantitate mica de lipide. In hrisca se gasesc microelemente utile ca (os(orul iodul calciul(ierul /itaminele din grupa '. Ca aliment datorita aportului energetic deosebit este superior cerealelorclasice. >emintele de hrisca au un gust (oarte bun usor dulceag. %risca (iarta se poate adauga la supe ciorbesau tocanite pentru a le da aroma si un gust mai bun. :ste recomandata persoanelor cu asteroscleroza boli hepatice si de inima edeme de origine di(erita

diabet zaharat hipertensiune arteriala si anemie. %risca contine mai mult calciu decat graul si este bogata in lisina un aminoacid pe care organismuluman nu-l produce. Cei care sunt alergici la grau pot bene(icia de aceasta alternati/a.

2.


21/21

ait=

http,HHQQQ.s/genebanJ.ro http,HHen.QiJipedia.orgHQiJiH'ucJQheat http,HHQQQ.doctor.in(o.roHhriscaValimentVsiVmedicament.html http,HHQQQ.(ormula-as.roH2$$9H&73Hmedicina-naturii-44Hhrisca-(agop?rum-esculentum-1123$ agro(uture.ruWgrechia.html

Carte, Procesarea cerealelor n industria moraritului 'anu Iuliana :d.!8@I I;:*>I@T P*:>>

2$1$ 'lteanu !. 2$$3 Cereale 0i leguminoase pentru boabe :ditura Ceres 'ucure0ti

Xiar, a?zdoro/ WVgrechihaVpose/na?a. gazeta.ai(.ruHonlineHhealthH77H$&V$1 horticultura-bucuresti

're/et, 're/etul de in/entie *A 11 $1 13 si cele doua medalii de aur 199 la Iasi si 199& la 'russels

pentru metoda de (abricatie a (ulgilor de cereale germinate atesta /aloarea deosebita a acestui

produs.
http://www.svgenebank.ro/http://en.wikipedia.org/wiki/Buckwheathttp://www.doctor.info.ro/hrisca,_aliment_si_medicament.htmlhttp://www.formula-as.ro/2009/873/medicina-naturii-44/hrisca-fagopyrum-esculentum-11230http://agrofuture.ru/http://agrofuture.ru/grechixa.htmlhttp://gazeta.aif.ru/online/health/677/08_01http://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20II.pdfhttp://www.svgenebank.ro/http://en.wikipedia.org/wiki/Buckwheathttp://www.doctor.info.ro/hrisca,_aliment_si_medicament.htmlhttp://www.formula-as.ro/2009/873/medicina-naturii-44/hrisca-fagopyrum-esculentum-11230http://agrofuture.ru/http://agrofuture.ru/grechixa.htmlhttp://gazeta.aif.ru/online/health/677/08_01http://www.horticultura-bucuresti.ro/fisiere/file/ID/Manuale%20ID/Botanica%20II.pdf

Documents

instruirea stiintif