Institutia pedepsei

8/13/2019 Institutia pedepsei

1/28

Introducere

Instituia rspunderii penale a persoanei juridice nu este o creaie a epociicontemporane, chiar dac ea a fost pe deplin mbriat n sistemele de common law abia

n secolul al XIX-lea, iar n dreptul continental a nceput s fie recunoscut cu precderencepnd cu ultimele decenii ale secolului trecut de un numr din ce n ce mai ridicat deri.

n istoria roman sunt consemnate numeroase situaii n care au fost pedepsite orae,ceti, municipii. Astfel, mpratul eodosie al !i"anului a pedepsit oraul Antiohialundu-i teatrul ,bile i titlul de metropol pentru #ina de a-i fi batjocorit statuia soieisale$.

ntr-un ca" menionat de %rotius, mpratul &eptimius &e#er a distrus !i"anullundu-i bile, teatrele, onorurile i podoabele'. (eferitor la aceste ca"uri, profesorulano#iceanu este de prere c msurile represi#e luate n epoca imperial romanmpotri#a unor colecti#iti erau de ordin poliienesc, a#nd un caracter politic i nu unul

penal)

.*reptul roman nu cunotea noiunea de persoan juridic n sensul pe care lacceptm n pre"ent. +istau asociaii ca rupuri de persoane, precum statul,municipalitile, coleiile de natur economic, dar noiunea de persona este destinatnumai persoanelor fi"ice.

Abia sub influena dreptului ermanic, care cunotea eistena asociaiilor libere, aanumitele Gilden, ideea de rspundere colecti# prinde contur chiar i n materie penal.n anul /, 0lotaire al II-lea creea" centurii, repre"entnd colecti#iti formate dinfamilii i instituie rspunderea acestora pentru infraciunile comise pe teritoriul lor.

(spunderea penal a persoanelor juridice a continuat s fie recunoscut n +uropapn la (e#oluia 1rance" 2$34/-$3/56. Astfel, se citea" eemplul oraului !ordeau

care a fost condamnat n $54 ntruct locuitorii si se re#oltaser mpotri#a stabiliriiunor dri i uciseser pe u#ernatorul oraului, pe locotenentul i ali ofieri ai reelui.7raul a fost condamnat s-i piard pri#ileiile, primria, tribunalul i celelalte oficii aleoraului.

8ai tr"iu, idealurile iluministe i (e#oluia 1rance" au nlturat concepiarspunderii penale a colecti#itilor. (e#oluia francea" a pus n centrul preocuprilorsale omul, libertatea i responsabilitatea indi#idual. 7rani"aiile, corpurile colecti#eerau pri#ite cu ostilitate, ca o ameninare la adresa re#oluiei, considerndu-se c seinterpun nejustificat ntre cetean i stat, nclcnd su#eranitatea celui din urm. 9rintr-un decret emis n $3/$, corporaiile au fost desfiinate. (spunderea penal a persoanelorjuridice era de neconceput n dreptul france" napoleonian.

n anul $//5, odata cu adoptarea :oului 0od 9enal, 1ranta #a recunoate i #aconsacra leislati# din nou rspunderea penal a persoanei juridice.n dreptul anlo-saon anterior anului $4;;, n centrul rspunderii penale se afl

indi#idul asupra corpului cruia puteau fi aplicate pedepse. 1laelarea, mutilarea,

$I. Tanoviceanu, Tratat de drept i procedur penal, #ol.I, +d. 0urierul , p.'5).)

$


2/28

pedeapsa cu moartea eecutat n cele mai di#erse moduri? spn"urarea, arderea pe ru,decapitarea etc., erau pedepsele fa#orite n acele timpuri.

0u toate acestea, sistemul de common law a fost primul care a reintrodus, n epocacontemporan, rspunderea penal a persoanei juridice. n dreptul enle", tribunalele aunceput s recunoasc rspunderea corporaiilor de la jumtatea secolului al XIX-lea

pentru infraciuni numite regulatoy offences sau public welfare offences 2infraciunicontra bunstrii publice6 atunci cnd ele constau ntr-o omisiune. n eneral, era #orbade nerespectarea unor dispo"iii leale pre#"ute de autoritatea public urmate deproducerea unor prejudicii sociale sau colecti#e.

n epoca actual, concepia care admite sancionarea cu mijloacele dreptului penal apersoanelor juridice pentru implicarea lor n s#rirea de infraciuni a renscut ntr-unnumr din ce in ce mai mare de state, ca urmare a de"#oltrii eplo"i#e a economiei depiaa la ni#el mondial, nsoit n mod ine#itabil nu doar de efecte po"iti#e, ci i de risculde cretere a criminalitii economice.

In limbajul comun, pedeapsa desemnea" o msur de represiune, o sanciuneaplicat celui care a s#rit o reeal. n domeniul juridic, ncercri de definire a

pedepsei au eistat din toate timpurile. 9otri#it lui %roticus, de eemplu, pedeapsa esterul suferinei ce se da pentru rul faptei. *up 8ommsen, pedeapsa este rul pe care limpune statul celui ce a nfrnt prescripia sa. *upa 0arrara pedeapsa este @rul pe care,n conformitate cu leile statului, maistratul l impune acelora care sunt, cu formelecu#enite, recunoscui #ino#ai de o infraciune.

7 alta definiie uni#ersal #alabil a pedepsei este ns dificil de formulat, ntructnoiunea are un coninut #ariabil, de la o epoc la alta, de la un stat la altul. ntr-ade#r,dreptul de a dispune pedepsele considerate drept adec#ate pentru reprimarea faptelorantisociale este deinut, n principiu, de stat. 9edeapsa nu este ns sinura sanciune dedrept penal pe care statul o poate stabili drept consecin a nclcrii leii penale. &tatulare deci dreptul de a decide ce msuri #or fi ncadrate n cateoria pedepselor i care sunt

acelea care #or rmne n afara acestei sfere. Afirmaia este #alabila n ca"ul persoanelorjuridice ? sanciunile aplicabile acestor entiti se mpart n pedepse, principale saucomplementare, i msuri de siuran.

Capitolul I.Pedepsele aplicabile persoanei juridice

Pedepsele posibile. 0odul penal n #ioare pre#ede trei cateorii de pedepse aplicabilepersoanelor fi"ice? pedepse principale, pedepse complementare i o pedeapsaccesorie. *intre acestea, n ca"ul persoanelor juridice sunt aplicabile doar o

pedeaps principal i mai multe pedepse complementare, de natur diferit fa decele aplicabile persoanelor fi"ice. :u eist pedepse accesorii care s poat fiaplicate n ca"ul acestor entiti.

Seciunea I. Pedeapsa principal aplicabil persoanei uridice $. Amenda, o sanciune patrimonial direct

BAmenda este sinura pedeapsa principal ce poate fi aplicat persoanei juridice ,dup cum pre#ede art.)C alin.' 0od penal. Amenda se aplic, aadar, n ca"ul oricrei

'


3/28

persoane juridice condamnate penal i n ca"ul oricrei infraciuni reinute n sarcinaacesteia i const n suma de bani pe care persoana juridica este condamnat s oplteasc. Amenda este considerat o sanciune cu un puternic caracter disuasi#, afectndn mod e#ident acti#itatea societiiD$.

'. Cuantumul amenziiBEimitele enerale ale pedepsei amen"ii, pre#"ute de art. art.)C alin.' 0od penalsunt ntre '.;; i '.;;;.;;; lei. 9rin comparaie, amenda pre#"ut de lee n ca"ulpersoanelor fi"ice este cuprins ntre $;; i ;.;;; lei. Aceasta nseamn c amendaaplicabil persoanei juridice este de ' pn la 5; de ori mai mare dect cea pre#"ut nca"ul persoanelor fi"ice.

Astfel, cnd leea pre#ede pentru infraciunea s#rit de persoana fi"icpedeapsa nchisorii de cel puin $; ani sau amenda, minimul special al amen"ii pentrupersoana juridic este de .;;; lei, iar maimul special al amen"ii este de >;;;.;;; lei.0nd leea pre#ede pentru infraciunea s#rit de persoana fi"ica pedeapsa deteniuniipe #ia sau pedeapsa nchisorii mai mare de $; ani, minimul special al amen"ii pentru

persoana juridic este de $;.;;; lei, iar maimul special al amen"ii este de /;;.;;; lei.9otri#it art.$5$C 0od penal prin Bpedeapsa pre#"ut de leeD se neleepedeapsa pre#"ut n tetul de lee care incriminea" fapta s#rit n formconsumat, fr luare n considerare a cau"elor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Aceasta nseamn, de eemplu, c pedeapsa maim aplicabil persoanei juridice2 n ca"ul n care nu sunt incidente cau"e ori stri de ara#are 6 pentru infraciunea de furtori pentru cea de trafic de drouri #a fi de /;;.;;; lei, a#nd n #edere c pedeapspre#"ut de lee pentru aceste infraciuni, n ca"ul persoanelor fi"ice, este nchisoarea dela $ la $' ani, pentru furt i de la ) la ' de ani, pentru trafic de drouri. *e eemplu, i nca"ul #tmrii corporale din culp 2art.$45 0.pen6 i al uciderii din culpa 2art.$34 alin$si ' 0.pen 6 ori a falsului material n nscrisuri oficiale 2 art.'44 0.pen 6, pentru care

persoana juridic #a putea fi sancionat cu o pedeaps cuprins ntre ;;; si >;;.;;; lei.n deci"iile de condamnare a persoanelor juridice pronunate pn n pre"ent,persoana juridic a fost condamnat la pedeapsa amen"ii n cuantum de ';.;;; lei2 pentru infraciuni pri#ind drepturile de autor6, $'.;;; lei 2 pentru #tmare corporaldin culp 6 i $;.;;; lei 2 pentru s#rirea infraciunii pre#"ute de art.)3 alin. ' i alin.)te"a a-II-a din Eeea nr.)$/=';;> a securitii i sntii n munc, constnd n neluare,din culp, a msurilor leale de securitate i sntate n munc de ctre persoana carea#ea ndatorirea de a lua aceste msuri, care a produs consecine deosebite6, $.;;; lei2 pentru nelciune 6 i >.;;; lei 2 pentru infraciunile pre#"ute de art.> din Eeeanr.'5$=';; pentru pre#enirea i combaterea e#a"iunii fiscale, respecti# din art./ alin.$din Eeea '5$=';; FF'.

). Punerea n executare a pedepsei amenzii.9otri#it art.53/ 0.proc.pen, persoanajuridic condamnat la pedeapsa amen"ii este obliat s depun recipisa de platinteral a amen"ii la instana de eecutare, n termen de ) luni de la rmnerea definiti#a hotrrii de condamnare. 0nd persoana juridic condamnat se sete n

$ 0.!ulai, A. 1ilipa, 0. 8itrache, Instituii de drept penal.0urs selecti# pentru eamenul de licen ';;4-';;/, +d. rei, !ucureti, ';;4, p.'5)'A.


4/28

imposibilitatea de a achita interal amenda n acest termen, instana de eecutare, lacererea acestuia, poate dispune ealonarea plii amen"ii pe cel puin ' ani, n ratelunare$.

n ca" de nendeplinire a obliaiei de plat a amen"ii n termenul de ) luni sau deneplat a unei rate, instana de eecutare #a comunica un etras pe de acea parte din

dispo"iti# care pri#ete aplicarea amen"ii oranelor competente, n #ederea eecutriiacesteia, potri#it dispo"itiilor leale pri#ind eecutarea silit a creanelor fiscale i cuprocedura pre#a"ut de aceste dispo"iii.

5. oul cod penal. i n noul 0od penal amenda este sinura pedeaps principalaplicabil persoanei juridice. ns, din cau"a criticilor aduse modului de stabilire apedepsei amen"ii, noul 0od aduce modificri substaniale n ceea ce pri#ete cuantumulacestei pedepse.

Astfel, potri#it art.$)3 cuantumul amen"ii se stabilete prin sistemul "ilelor-amenda. &uma corespun"atoare unei "ile-amenda, cuprins ntre $;; i .;;; lei, senmulete cu numrul "ilelor amend care este cuprins ntre ); i >;; de "ile. Ea un

calcul simplu, re"ult c amenda maim la care se poate ajune este de ).;;;.;;; lei.Instana stabilete numrul "ilelor-amenda innd cont de criticile enerale deindi#iduali"are a pedepsei. 0uantumul sumei corespun"toare unei "ile amenda sedetermina innd seama de cifra de afaceri, n ca"ul persoanelor juridice cu scop lucrati#,respecti# de #aloarea actului patrimonial n ca"ul altor persoane juridice, precum i decelelalte obliaii ale persoanei juridice.

Eimitele speciale ale "ilelor-amenda sunt cuprinse ntre >;-$4; de "ile-amenda,cnd leea pre#ede pentru infraciunea s#rit numai pedeapsa amen"ii J $';-'5; "ile-amenda, cnd leea pre#ede pedeapsa nchisorii de cel mult ani, unic sau alternati# cupedeapsa amen"ii J $4;-);; "ile-amenda, cnd leea pre#ede pedeapsa nchisorii de celmult $; ani J '5;-5'; de "ile-amenda, cnd leea pre#ede pedeapsa nchisorii de cel mult

'; de ani J )>;-$; de "ile-amenda, cnd leea pre#ede pedeapsa nchisorii mai mare de'; de ani sau deteniunea pe #ia.otodat, se pre#ede c, atunci cnd prin infraciunea s#rit persoana juridic a

urmrit obinerea unui folos patrimonial, limitele speciale ale "ilelor-amenda pre#"utede lee pentru infraciunea comis se pot majora cu o treime, fr a se depi maimuleneral al amen"ii. Ea stabilirea amen"ii se #a ine seama de #aloarea folosuluipatrimonial obinut sau urmrit.

. Pri!ire comparati!a. "Amenda este pedeapsa care se ntalnete n toateleislaiile care admit rspunderea penal a persoanei juridice. (elementrile strinecuprind ns pre#ederi diferite fa de 0odul penal romn, att n ceea ce pri#ete naturaacestei sanciuni, ct i n ceea ce pri#ete cuantumul amen"ii i modul de stabilire nconcret a acesteia.

n 1rana, amenda este pre#"ut de art.$)$-)3 $K 0.pen pentru crime i delicte ide art.$)$-5; $K 0.pen pentru contra#enii. Amenda se aplic, aadar, pentru toateinfraciunile susceptibile de a fi comise de persoanele juridice. 0u rare ecepii 2de

$:oul 0od de procedur penal pre#ede, la art. 5/3 alin.', posibilitatea ealonrii plii amenLii pe operioad de cel mult un an.

5


5/28

eemplu, n ca"ul crimelor mpotri#a umanitii6, amenda este una dintre sau chiarsinura sanciune aplicabil persoanelor juridice.

Eeea penal france" nu fiea" o limit eneral minim sau maim ,cuantumul fiind stabilit prin raportul de pedeapsa pre#"ut de lee pentru infraciunilecomise de persoanel fi"ice.

9roiectele de 0od penal anterioare 0odului din $//5 au e"itat ntre o amend de 'ori mai mare dect cea pre#"ut de lee pentru persoanele fi"ice 2 $/346 sau de "ece orimai mare 2 $/4)6, 0odul penal n #ioare a reinut o pedeaps de cinci ori mai mare dectcea aplicabil persoanelor fi"ice 2 art.$)$-)4 alin.$ si art.$)$-5$ din 0odul penal6.

n temeiul acestor relementri, doctrina france" a apreciat c amenda aplicabilpersoanei juridice poate atine un cuantum eaerat. Amenda ce i poate fi aplicat n1rana unei persoanei juridice pentru furt este de maim ''.;;; euro, iar cea aplicabilpentru trafic de drouri -)3.;;.;;; euro.

otui, acest sistem este preferabil dect cel eistent n pre"ent n dreptul penalromn, ntruct se e#it situaia n care fapte de o ra#itate n mod e#ident diferit suntpedepsite cu sanciuni identice. 7 asemenea soluie deri# i din mprirea tripartit a

infraciunilor n crime, delicte i contra#enii, dar i n eistena mai multor tipuri deinfraciuni n cadrul acestor ) cateorii, fiind stabilite i pedepse adec#ate n funcie decare sunt rupate aceste fapte.

Astfel, pentru a folosi aceleai eemple ca i n dreptul romn, #tmareacorporal din culp se pedepsete n dreptul france" cu pedeapsa amen"ii pre#"ut delee pentru contra#eniile din clasa a MIN-a 2 art.( >'-) din 0od penal n ca" de culpara#ant i art.( >'-$ n ca" de culp simpl6, uciderea din culp este un delict2 art.''$-> din 0od penal6 iar falsul material n nscrisuri oficiale, atunci cnd este comisde o persoan care este depo"itar al autoritii publice sau care e nsrcinat cu o misiunede ser#iciu public i acionea" n eerciiul funciilor sale, este o crima 2art.55$-56,mprejurare care atrae sanciuni n limite diferite.

otui, i n 1rana modul de relementare a pedepsei amen"ii aplicabilepersoanelor juridice ar fi putut ridica anumite probleme practice dup relementarearspunderii penale enerale a acestor entiti n ';;5. n #ersiunea iniial a art.$'$-' din0od penal france", nu eista nicio dificultate ntruct toate infraciunile ce puteau ficomise de persoane juridice erau pre#"ute de tae leale care pre#edeau n mod eprescuantumul amen"ii aplicabile persoanelor fi"ice i, pe cale de consecin era uor decalculat amenda la care putea fi obliat o persoan juridic. Atunci cnd principiulspecialitii rspunderii penale a persoanei juridice a fost eliminat, ar fi putut apreaprobleme practice, ntruct taele din 0odul penal france" care sancionea" crime nupre#d i amenda aplicabil persoanei fi"ice. Eeea din / martie ';;5 a re"ol#at aceastlacun, completnd art.$)$-)4 printr-un alineat care pre#ede c, n ca"ul crimelor pentrucare nu se pre#ede pedeapsa amen"ii pentru persoana fi"ic, amenda aplicabil persoaneijuridice este de $.;;;.;;; euro. :ici aceast aleere a leiuitorului france" nu este laadpost de critic. n primul rnd, o asemenea soluie pare a nclca principiul ealitii nfaa leii, precum i principiul proporionalitii sactiunii. Astfel, daca, pentru o crima,persoanei fi"ice ii este aplicabila o pedeapsa pre#a"uta de lee proportionala cu ra#itateainfractiunii comise, persoana juridica este, pentru aceeasi infractiune, epusa uneipedepse fie constand in amenda de $.;;;.;;; euro , oricare ar fi ra#itatea faptei.


6/28

*upa cum am mentionat, amenda este pre#a"uta ca pedeapsa in toate leislatiilecare admit raspunderea penala a persoanei juridice J astfel, cuantumul maim al amen"iiin 9ortualia este de $5.;;;.;;; euro, aproimati# 5.;;;.;;; euro in +l#etia, $.4;;.;;;euro in Austria , stat care cunoaste de asemenea sistemul "ilelor-amenda, .;;;.;;;dolari canadieni in 0anada, >4.;;; euro in 0roatia, 4;.;;; euro in 1inlanda, iar in

9olonia de '-$;O din #enitul obtinut in anul fiscal precedent anului in care s-a sa#arsitinfractiunea@$.

Sectiunea a II!a. Pedepsele complementare aplicabile persoanei uridice

$. #numerare. In dreptul penal roman ori de cate ori o persoana juridica #a ficondamnata penal, acesteia i se #a aplica pedeapsa amen"ii, insotita sau nu de una dintreurmatoarele pedepse complementare, pre#a"ute de art.)Calin.) 0.pen. ? di"ol#areapersoanei juridice, suspendarea acti#itatii persoanei juridice sau suspendarea uneia dintreacti#itatile persoanei juridice in leatura cu care s-a sa#arsit infractiunea, inchiderea unorpuncte de lucru ale persoanei juridice, inter"icerea de a participa la procedurile deachi"itii publice si afisarea sau difu"area hotararii de condamnare. 9otri#it art.)P 0.pen.,

aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci cand instantaconstata ca, fata de natura si ra#itatea infractiunii, precum si fata de imprejurarile in carea fost sa#arsita, aceste pedepse sunt necasare. Aplicarea uneia sau mai multor pedepsecomplementare este obliatorie cand leea pre#ede aceasta pedeapsa. 0u eceptiadi"ol#rii, celelalte pedepse complementare se pot aplica i cumulati#.

'. $izol!area persoanei juridice. 9rima si cea mai ra#a pedeapsa complementaraaplicabila persoanei juridice este di"ol#area, pre#a"uta de art.)C alin.) lit.a 0.pen.9edeapsa este pastrata si in noul 0od penal'.

*i"ol#area persoanei juridice a mai fost pre#a"uta ca sanctiune ce putea fipronuntata impotri#a persoanei juridice si de art.4 din 0odul penal 0arol al II-lea. In

sistemul 0odului penal 0arol al II-lea, di"ol#area era insa o masura de siuranta si puteafi aplicabila numai daca era comisa o infractiune de catre directorii sau administratoriipersoanei juridice, iar continuarea acti#itatii acesteia ar fi pre"entat un pericol pentrumorala sau ordinea publica.

In 0odul penal in #ioare, di"ol#area este insa o pedeapsa, fiind aplicata caurmare a constatarii sa#arsirii unei infractiuni. Aceasta solutie este mai potri#ita in raportcu efectele acestei sanctiuni, di"ol#area repre"entand o atinere directa asupra structuriipersoanei juridice, asupra eistentei acesteia, fiind considerata o ade#arata @pedeapsa cumoartea @. *in acest moti#, conditiile in care di"ol#area poate fi pronuntata sunt stabilitein mod strict de 0odul penal in #ioare, aceasta trebuind sa fie aplicata numai in ca"urilecele mai ra#e.

0onform art.3$P 0.9en.,pedeapsa complementar a di"ol#rii persoanei juridice seaplic atunci cnd persoana juridic a fost constituit n scopul s#ririi de infractiunisau cnd obiectul su de acti#itate a fost deturnat n acest scop.

9rimul ca" in care pedeapsa di"ol#arii poate fi pronuntata se refera asadar la creareapersoanei juridice in n scopul s#ririi de infractiuniJ prin urmare, eistenta insasi apersoanei juridice este in afara leii. 9entru a determina acest aspect, trebuie sa ne

$8.!oi"ard, Amende, confiscation, affichae ou communication de la dQcision, (e#. soc., $//), p. ))''A.


7/28


8/28


9/28

&uspendarea acti#itatiile ori a uneia dintre acti#itatile persoanei juridice se poateaplica cumulati#e cu celelalte pedepse complementare, cu eceptia di"ol#arii.

9otri#it art.53/ $; 0.proc.pen., o copie de pe dispo"iti#ul hotararii de condamnareprin care s-a aplicat pedeapsa suspendarii acti#itatii sau a uneia dintre acti#itatilepersoanei juridice se comunica, la data ramanerii definiti#e, oranului care a inreistrat

persoana juridica pentru a lua masurile necesare. 5. &nc'iderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice. 0ea de-a treia

pedeapsa complementara ce poate fi aplicata persoanelor juridice este inchiderea unorpuncte de lucru ale acesteia pe o perioada de ) luni la ) ani.

Inchiderea unor puncte de lucru a fost pre#a"uta ca masura de siuranta in 0odulpenal 0arol al II-lea, la art.45. &anctiunea era pre#a"uta sub numele de R inchiderealocalului S si consta in inchiderea unui local industrial sau comercial, care putea fipronuntata de instanta in ca"urile pre#a"ute de lee si cand se constata ca aceasta masuraera necesara pentru a impiedica noi infractiuni$.

9otri#it art.3$ alin' din 0odul penal in #ioare, pedeapsa complementara a

inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice, consta in inchiderea unuia sau amai multora dintre punctele de lucru apartinand persoanei juridice cu scop lucrati#, incare s-a desfasurat acti#itatea in reali"area careia a fost sa#arsita infractiunea.

Aceasta pedeapsa poate fi aplicata chiar si in ipote"a in care persoana juridica areun sinur punct de lucru, cu pri#ire la acest local, intrucat leea nu distine in aceastapri#inta. otodata, din formularea tetului de lee, care se refera la inchiderea unuia sau amai multora dintre punctele de lucru, re"ulta ca pot fi inchise chiar si toate punctele delucru ale persoanei juridice. In ca"ul inchiderii tuturor punctelor de lucru, persoanajuridica isi poate deschide alte puncte de lucru in care isi poate desfasura acti#itatea 2 deeemplu, in ca"ul in care pdeapsa este luata ca urmare a nerespectarii reulilor de iienadin punctele de lucru respecti#e, imprejurarea ce a condus la sa#arsirea infractiunii, nimic

nu se opune ca persoana juridica sa-si deschida locatii in care sa isi poate desfasuraacti#itatea in conformitate cu dispo"itiile leale aplicabile6'.0odul penal nu pre#ede o definitie a punctului de lucru, insa se pot delimita

cate#a trasaturi enerale ale acestuia ? este un de"membramant al unei persoane juridice,ser#este la desfasurarea acti#itatii acestora, nu are personalitate juridica proprie, poatea#ea caracter tempora.

*octrina a aratat totodata ca aceasta pedeapsa are, cum este si firesc, caracterpersonal, iar nu real. Aceasta inseamna ca nu eista impedimente la inchirierea sau#an"area punctului de lucru in cau"a, ca" in care chiriasul sau noul proprietar poate sa-ide-a destinatia pe care o doreste, inclusi# desfasurarea act#itatii initiale.

9edeapsa inchiderii unor puncte de lucru nu se aplica decat in ca"ul persoanelorjuridice cu scop lucrati#. 9rin urmare, sanctiunea nu #a fi aplicabila autoritatilor publice,instantelor publice si persoanelor de drept pri#at cu scop nelucrati# 2 asociatii, fundatii6.

9edeapsa inchiderii unor punctelor de lucru ale persoanei juridice se poate aplicacumulati# cu celelalte pedepse complementare, cu eceptia di"ol#arii.

$1.&treteanu, (.0hiri, (spunderea penal a persoanei juridice,, +d.a IIUa, 0.G.!ecH, !ucureti, ';;3,p.5')'*.8.0ostin, (spunderea persoanei juridice n dreptul penal romn, +d. Tni#ersul


10/28

In #ederea punerii in eecutare a pedepsei complementare a inchiderii unor puncte delucru, art. 53/ $) 0.proc.pen. pre#ede ca o copie de pe dispo"iti#ul hotararii decondamnare prin care s-a aplicat pedeapsa inchiderii unor puncte de lucru se comunica, ladata ramanerii definiti#e, oranului care a autori"at infiintarea persoana juridica sioranului care a inreistrat persoana juridica pentru a lua masurile necesare.

&i in ca" de neeecutare a acestei pedepse, 0odul penal, la art. 3$P alin.' pre#ede case #a aplica pedeapsa di"ol#arii persoanei juridice, desiur cu eceptiile pre#a"ute laart.3$ 5 0.pen. &i in acest ca", potri#it art.53/ $ 0.proc.pen., sesi"area instantei se facedin oficiu, de catre judecatorul deleat al instantei de eecutare ori de catre oranelecarora li s-a comunicat hotararea definiti#a de condamnare a persoanei juridice. 9ersoanajuridica este citata la judecata, iar participarea procurorului este obliatorie. *upaconclu"iile procurorului si ascultarea persoanei juridice condamnate, instanta se pronuntaprin sentinta.

. Interzicerea de a participa la pocedurile de ac'izitii publice.9edeapsa complementar a inter"icerii de a participa la procedurile de achi"itii

publice const, aa cum preci"ea" art.3$> 0.9en., n inter"icerea de a participa , directsau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achi"itii publice pre#"ute delee.

9edeapsa inter"icerii de a participa la procedurile de achi"itii publice pentru persoanajuridica se poate pronunta pe o perioada de maim ) ani.

Inter"icerea de a participa la pocedurile de achi"itii publice este o pedeaps a creileiferare are, pe ln efectul restricti#e de drepturi resimitit de persoanele juridice care,prin obiectul lor de acti#itate, sunt susceptibile s ofere bunuri sau ser#icii institutiilorpublice n sens lar, un efect aa-"is de Bmorali"are a achi"atiilor publiceD n sensul ncare protejea" contractele ncheiate de aceste institutii i folosirea fondurilor publicempotri#a participrii unor firme care au fost do#edite c au comis infractiuni$.

0u pri#ire la punerea in eecutare a acestei pedepse, potri#it art.53/ $'0.proc.pen., o copie de pe dispo"iti#ul hotararii de condamnare prin care s-a aplicatpedeapsa inter"icerii de a participa la procedurile de achi"itii publice se comunica, , ladata ramanerii definiti#e ? 7ficiului reistrului comertului, in #ederea efectuariiformalitatilor de publicitate in reistrul comertului, 8inisterul /

$;


11/28


12/28

@:oul 0od penal pastrea"a toate pedepsele complementare eistente in relementareaactuala. In plus fata de acestea, Eeea nr.'4>=';;/ introduce o noua pedeapsa aplicabilapersoanelor juridice ? plasarea sub supra#ehere judiciara. 9edeapsa eista, de eempl, in0odul penal france", la art.$)$-)/ )K, inca de la intrarea acestuia in #ioare in $//5.

9lasarea sub supra#ehere judiciara repre"inta o atinere serioasa libertatii de

estiune a persoanei juridice si da nastere unor cheltuieli importante la care se adauaamen"ii. Aceasta pedeapsa poate fi anali"ata ca un substitut al imposibilitatii condamnariipersoanei juridice la o pedeapsa cu suspendare sub supra#ehere a acestuia, care arpermite oranelor judiciare sa controle"e comportamentul #iitor al unei persoane juridicecare a sa#arsit o infractiune, in scopul e#itarii recidi#elor.

9otri#it art.$55 alin.$, plasarea sub supra#ehere judiciara consta in desemnareade catre instanta a unui administrator judiciar sau a unui mandatar judiciar care #asupra#ehea, pe o perioada de $ la ) ani, desfasurarea acti#itatii ce a oca"ionat sa#arsireainfractiunii.

:oul 0od penal nu cuprinde mai multe detalii despre persoanele care pot fiadministratori sau mandatari judiciari ori despre acti#itatile ce pot fi desfasurate de

acestia J persoanele in cau"a putand fi confundate cu mandatarul desemnat sa repre"intepersoana juridica in fata oranelor judiciare ori cu administratorul judiciar la care serefera art.$/-') din Eeea nr.4=';;> pri#ind procedura insol#entei, fiind propusenotiuni precum @ aent de probatiune @, @ mandatar public @, @ supra#ehetor judiciar@.

*upa cum re"ulta din redactarea art.$55, administratorul judiciar sau mandataruljudiciar #a supra#ehea asadar numai acele acti#itati care au enerat sa#arsireainfractiuniiJ el nu poate fi asemanat administratorului persoanei juridice, a#and numai unrol de supra#ehere, neputand inter#eni in estionarea, conducerea, administrareasocietatii.

Administratorul judiciar sau mandatarul judiciar are obliatia de a sesi"a instantaatunci cand constata ca persoana juridica nu a luat masurile necesare in #ederea pre#enirii

comiterii de noi infractiuni. In ca"ul in care instanta constata ca sesi"area este intemeiata,dispune inlocuirea acestei pedepse cu pedeapsa suspendarii acti#itatii persoanei juridice.:oul 0od penal pre#ede totodata ca plasarea sub supra#ehere judiciara nu se

aplica in ca"ul institutiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor siorani"atiilor reliioase ori apartinand minoritatilor nationale, constituite potri#it leii.otodata, aceasta pedeapsa nu poate fi aplicata persoanelor juridice care isi desfasoaraacti#itatea in domeniul presei@$.

4. Alte posibile pedepse. :ici 0odul penal in #ioare, modificat prin Eeeanr.'34=';;> si nici diferitele proiecte de 0oduri penale nu au pre#a"ut alte pedepseaplicabile persoanei juridice. +ista insa si alte pedepse complementare, care au fostrecent introduse in tara noastra, prin anumite lei speciale.Pedepsele complementare pre!azute de Codul muncii.:oile pedepse complementare,aplicabile persoanelor juridice, au fost introduse in 0odul muncii odata cu adoptareaEeii nr.5;=';$$ pentru modificarea si completarea Eeii nr.)=';;)- 0odul muncii.Tnele dintre aceste pedepse se suprapun partial cu cele deja eistente in 0odul penal.Astfel, pentru sa#arsirea infractiunilor pre#a"ute la art.'3/C din 0odul muncii si cele

$:oul 0od penal-Eeea nr.'4>=';;/

$'


13/28

pre#a"ute la art. '4;C alin ' si ) din 0od, instanta de judecata poate dispune aplicareauneia dintre urmatoarele pedepse complementare ?-pierderea totala sau partiala a dreptului anajatorului de a beneficia de prestatii, ajutoaresau sub#entii publice, inclusi# fonduri ale Tniunii +uropene estionate de autoritatileromane, pentru o perioada de pana la ani J

-inter"icerea dreptului anajatorului de a participa la atribuirea unui contract de achi"itiipublice pentru o perioada de pana la ani J-recuperarea interala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor sau sub#entiilor publice,inclusi# fonduri ale Tniunii +uropene estionate de autoritatile romane, atribuiteanajatorului pe o perioada de pana la $' luni inainte de comiterea infractiunii J-inchiderea temporara sau definiti#a a punctului ori punctelor de lucruin care s-a comisinfractiunea sau retraferea temporara ori definiti#a a unei licente de desfasurare aacti#itatii profesionale in cau"a, daca acest lucru este justificat de ra#itatea incalcarii.7bser#am in acest contet ca pedepsele complementare pre#a"ute de 0odul muncii suntmai se#ere decat cele pre#a"ute in 0odul penal ? inter"icerea dreptului anajatorului de aparticipa la atribuirea unui contract de achi"itii publice pentru o perioada poate fi dispusa

pe o perioada de pana la ani, spre deosebire de maim ) ani, cum pre#ede 0odul penal,iar punctele de lucru ale persoanei juridice pot fi inchise definiti#, spre deosebire depedeapsa similara pre#a"uta de 0odul penal, a carei durata maima poate fe de de ) ani.

Capitolul II.2asurile de si+uranta ce pot (i luate (ata de persoana juridicaSectiunea I. "asurile de siguranta preva#ute de $odul penal roman

$. Consideratii +enerale pri!ind masurile de si+uranta in Codul penal roman.9otri#it art.$$$ alin$ 0od penal , masurile de siuranta au ca scop inlaturarea unei

stari de pericol si preintampinarea sa#arsirii faptelor pre#a"ute de elea penala. 0odulpenal pre#ede ca masurile de siuranta se iau fata de persoanele care au comis faptepre#a"ute de leea penala. Incepand cu ';;>, intrucat persoanele juridice pot fi si eleautori ai unei infractiuni, masurile de siuranta pot fi concepute si cu pri#ire la acesteentitati, ele fiind perfect compatibile cu scopul masurilor de siuranta, astfel cum estepre#a"ut de art.$$$ alin $ 0od penal.

0odul penal roman pre#ede, in itlu IN al 9artii %enerale 3 masuri de siuranta ?obliatia de tratament medical J internarea medicala J inter"icerea de a ocupa o functiesau de eercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie J inter"icerea de a se afla inanumite localitati J epul"area strainilor J confiscarea speciala J interdictia de a re#eni inlocuinta familiei pe o perioada determinata. :oul cod penal pastrea"a numai o parte

dintre aceste masuri 2 obliarea de tratament medical, internarea medicala, interdicitiaocuparii unei functii sau a eercitarii unei profesii si confiscarea speciala6.

'. Con(iscarea speciala. 7bser#am insa ca, data fiind natura masurilor desiuranta pre#a"ute de 0odul penal, numai confiscarea speciala este susceptibila de a fiaplicata persoanelor juridice. Aceasta posibilitate re"ulta de altfel si din art.53/ >

$)


14/28

0.proc.pen., care relementea"a masurile asiuratorii, ce pot fi luate fata de persoanajuridical, printre altele, @ in #ederea asiurarii confiscarii speciale@$.

Ea art.$$4 alin.$ sunt pre#a"ute cateoriile de bunuri ce sunt supuse confiscariispeciale. Astfel, tetul se refera in primul rand la bunurile produse prin sa#arsirea fapteipre#a"ute de leea penala 2 de eemplu bancnote falsificate, marfuri pirat6'.

In al doilea rand, sunt supuse confiscarii bunurile care au fost folosite, in oricemod, la sa#arsirea unei infractiuni, daca sunt ale persoanei care a sa#arsit fapta pre#a"utade leea penala sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosiriilor. Aceasta masura nu poate fi dispusa in ca"ul infractiunilor sa#arsite prin presa. *aca#aloarea bunurilor supuse confiscarii este #adit disproportionata fata de natura sira#itatea infractiunii, se dispune confiscarea in parte, prin echi#alent banesc, tinandseama de urmarea infractiunii si de contributia bunului la producerea acesteia. *acabunurile nu pot fi confiscate, intrucat nu sunt ale faptuitorului, iar persoana careia iiapartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confisca echi#alentul in bani al acestora.

Nor fi totodata confiscate bunurile produse, modificate sau adaptate in scopulsa#arsirii unei infractiuni, daca au fost utili"ate la comiterea acesteia si daca sunt ale

persoanei care a sa#arsit fapta pre#a"uta de leea penala. 0and bunurile apartin alteipersoane confiscarea se dispune daca producerea , modificarea sau adaptarea a fostefectuata de proprietar ori de infractor cu stiinta proprietarului. *aca bunurile nu pot ficonfiscate, intrucat nu sunt ale faptuitorului, iar persoana careia ii apartin nu a cunoscutscopul folosirii lor, se confisca echi#alentul in bani al acestora.

&unt supuse confiscarii bunurile care nu au fost date pentru a determina sa#arsireaunei fapte sau pentru a rasplati pe faptuitor, precum si cele dobandite prin sa#arsireafaptei pre#a"ute de leea penala, daca nu sunt restituite persoanei #atamate si in masurain care nu ser#esc la despaubirea acesteia si bunurile a caror detinere este inter"isa delee.

*esi, in mod traditional in 0odul penal roman confiscarea speciala este o masura

de siuranta, eista si alte state, ca de eemplu 1ranta, care au inclus confiscarea specialaprintre pedepsele complementare.

Sectiunea a!II!a.Alte masuri de siguranta ce pot fi aplicabile persoanei

uridice.

$. Con(iscarea unui animal. 7 pri#ire asupra codurilor penale straine aduce indiscutie si alte masuri de siuranta ce ar putea fi retinute fata de persoanele juridice.

Astfel, corespun"ator pedepsei interdictiei detinerii unui animal, 0odul penalfrance" pre#ede, tot ca pedeapsa confiscarea unui animal ). Aceasta sanctiune a fostintrodusa in 0odul penal prin Eeea din martie ';;3 pri#ind pre#enirea criminalitatii si

poate fi luata atat fata de persoanele fi"ice, cat si fata de persoanele juridice. 0onfiscareaare in #edere animalul care a fost utili"at pentru comiterea infractiunii sau impotri#acaruia a fost sa#arsita infractiunea. &anctiunea pri#este atat animalele detinute depersoana juridica, dar si cele asupra carora aceasta are drept de dispo"itie. Instanta care

$A. care a introdus n 0odul penalrspunderea penal a persoanei juridice.)G.8atsopoulou, Ee renou#eau des mesures de sWretQ, *., ';;3, 99.$>;3-$>;4

$5


15/28

pronunta confiscarea animalului decide totodata ca acesta sa fie dat unei fundatii sauasociatii pentru protectia animalelor. *aca animalul este considerat periculos, instantapoate decide euthanasierea acestuia, pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

otodata, trebuie mentionat ca, potri#it art.'5 din Eeea ';=';;5 in ca"ulsa#arsirii de doua ori a faptelor pre#a"ute la art.') alin$ lit a si b din Eee de catre

proprietarul animalelor, pe lana amenda contra#entionala se aplica si masura confiscariianimalelor. In acest ca", toate animalele #or fi ca"ate in adaposturi care functionea"a pelana consiile locale, in #ederea adoptiei sau a #alorificarii, in conditiile leii.

9rin urmare, si in (omania confiscarea animalului poate fi dispusa fata de opersoana juridical, fie ca urmare a sa#arsirii unei infractiuni, fie a unor contra#entiipre#a"uta de leea speciala.

Capitolul III.%tabilirea si executarea sanctiunilor aplicabile persoanei juridice Sectiunea I. Individuali#area sanctiunilor aplicabile persoanei uridice

$. Circumstantele atenuante si a+ra!ante$ircumstanele atenuante sunt definite ca fiind acele stri, mprejurri, ntmplri oridate ale realitii anterioare, concomitente sau subsec#ente s#ririi unei infraciuni, ceau letur cu fapta infracional ori cu infractorul i care rele# un pericol social maisc"ut al faptei ori o periculo"itate mai redus a infractorului$.$ircumstanele atenuante aplicabile persoanei uridice. Art.3) 0.pen. pre#ede treicircumstante atenuante leale ? depasirea limitelor leitimei aparari, depasirea limitelorstarii de necesitate si s#rirea infraciunii sub stpnirea unei puternice tulburri sauemoii, determinat de o pro#ocare din partea persoanei #tmate, produs prin #iolen,printr-o atinere ra# a demnitii persoanei sau prin alt aciune ilicit ra#. Aceasta

din urma circumstanta, este usor de obser#at ca, data fiind natura sa, ea este inaplicabilapersoanei juridice.

Nor fi insa aplicabile persoanelor juridice dispo"itiile referitoare la depasirealimitelor leitimei aparari si depasirea limitelor starii de necesitate', in acelasi mod incare, dupa cum am #a"ut, acestor entitati le sunt aplicabile pre#ederile referitoare lainlaturarea caracterului penal al faptei ca urmare a acestor fapte.

Art.35 0.pen. pre#ede o serie de circumstante atenuante judiciare, si anumeconduita buna a infractorului inainte de sa#arsirea infractiunii, staruinta depusa deinfractor pentru a inlatura re"ultatul infractiunii sau a repara pauba pricinuita, atitudineainfractorului dupa sa#arsirea infractiunii, re"ultand din pre"entarea sa in fata autoritatii,comportarea sincera in cursul procesului, inlesnirea descoperirii ori arestarii

participantilor.!ineinteles, se pot retine si alte circumstante atenuante in sarcina persoanelor

juridice 2 de eemplu, implicarea persoanelor juridice in operatiuni caritabile ori bunulrenume al acestuia 6.

$8oldo#an , A. .- *rept penal. 9artea eneral, -!rao# , +d. Eu Eibris, ';;/, p.$$'*.8.0ostin, (spunderea persoanei juridice n dreptul penal romn, +d. Tni#ersul


16/28

9otri#it art.3> alin.5 0.pen., in ca"ul in care eista circumstante atenuante,amenda pentru persoana juridical se reduce dupa cum urmea"a? cand minimul special alamen"ii este de $;.;;; lei saumai mare, amenda se coboara sub acest minim, dar nu maimult de o patrime, iar cand minimul special al amen"ii este de .;;; lei sau mai mare,amenda se coboara sub acest minim, dar nu mai mult de o treime. 7bser#am asadar ca

sinurul efect al retinerii circumstantelor atenuante in ca"ul persoanei juridice #i"ea"apedeapsa amen"ii, iar nu si celelalte pedepse complementare$.:ici noul 0od penal nu cuprinde pre#ederi speciale cu pri#ire la circumstantele

atenuante in ca"ul persoanelor juridice. 8ai mult, in ceea ce pri#este efectelecircumstantelor atenuante, dispo"itiile care se refereau doar la persoana juridica au fosteliminate. Astfel, potri#it art.$53 alin $, in ca" de cau"e de atenuare a raspunderii penale,persoanei juridice i se aplica reimul amen"ii pre#a"ute de lee pentru persoana fi"ica.0u pri#ire la acest aspect, art.3> alin.$ pre#ede ca in ca"ul in care eista circumstanteatenuante, limitele speciale ale pedepsei pre#a"ute de lee pentru infractiunea sa#arsita sereduc la o treime.$ircumstanele agravante constau n stri situaii, mprejurri, caliti, alte date ale

realitii eterioare coninutului infraciunii, anterioare, concomitente sau subsec#entes#ririi infraciunii ce au letur cu fapta infracional ori cu infractorul i carereflect un rad de pericol social mai ridicat al faptei ori o periculo"itate mai mare ainfractorului'.

*eosebirea esenial dintre circumstanele ara#ante i infraciunea calificat2ara#ant6 const n faptul c circumstanele ara#ante au un caracter accidental, pecnd infraciunile calificate se caracteri"ea" prin mai multe aciuni inaciuni, prin maimulte re"ultate infracionale i prin mai multe forme de #ino#ie a infractorului).

Art.3 alin$ 0.pen. pre#ede circumstantele ara#ante leale. *intre acestea, suntpe deplin aplicabile persoanei juridice o parte din circumstantele pre#a"ute la lit.b-sa#arsirea infractiunii prin acte de cru"ime ori prin metode sau mijloace care pre"inta

pericol public J lit.c- sa#arsirea infractiunii pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba,reliie, en, orientare seuala, opinie, apartenenta politica, con#ineri, a#ere, oriinesociala, #arsta, di"abilitate, boala cronica necontaioasa sau infectie GIN=&I*A J lit. d-sa#arsirea infractiunii din moti#e josnice si lit f.- sa#arsirea infractiunii de catre opersoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate. oate aceste circumstanteara#ante sunt compatibile cu persoana juridica.

9oate fi retinuta totodata fata de o persoana juridica circumstanta ara#antapre#a"ua la art. 3 alin.$ lit a- sa#arsirea faptei de trei sau de mai multe persoaneimpreuna, cu preci"area ca aceasta nu #a fi aplicabila, de eemplu, cand raspunderea sapenala este anajata de catre doi dintre administratorii sai. &e #a putea retine insa oasemenea circumstanta daca, de eemplu, persoana juridica sa#arseste o infractiunepre#a"uta de Eeea nr.4=$//> pri#ind drepturile de autor impreuna cu alte persoanejuridice cu care actionea"a in scopul dobandirii unor foloase patrimoniale ilicite prinincalcarea pre#ederilor acestei lei.

$0onstantin 8itrache, 0ristian 8itrache, B*rept penal romn. 9artea eneralD, !ucureti, ';;),p. )>'8oldo#an , A. .- *rept penal. 9artea eneral, -!rao# , +d. Eu Eibris, ';;/, p.$$4)I. nsescu, 0.nsescu, %.nsescu, B*rept penal eneralD, +ditua AEE!+0,!ucureti, ';;', p. 4)

$>


17/28

:u pot fi retinute drept circumstante ara#ante in sarcina unei persoane juridicecau"ele pre#a"ute la art.3 alin.$ lit.b -prin #iolente asupra membrilor familiei J lit.c-sa#arsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cuun minor si lit. e- sa#arsirea infractiunii in stare de betie anume pro#ocata in #edereacomiterii faptei. :ici chiar atunci cand aceste circumstante sunt retinute in sarcina

persoanei fi"ice care anajea"a raspunderea penala a persoanei juridice ele nu se #orrasfrane asupra persoanei juridice intrucat, 0odul penal roman consacra un model deraspundere directa si personala a persoanei juridice.

0u pri#ire la efectele circumstantelor ara#ante, art.34 alin.' pre#ede capersoanei juridice i se aplice amenda care poate fi sporita pana la maimul specialpre#a"uta in art.3$C alin.' sau) 0.pen, iar daca acest maim nu este indestulator se poateadaua un spor de pana la o patrime din acel maim. Aceasta inseamna ca, in pre"entacircumstantelor ara#ante, cuantumul maim al amen"ii #a fi de 3;.;;; lei , respecti#$.$'.;;; lei.

7bser#am ca nici circumstantele ara#ante nu au #reun efect asupra pedepselorcomplementare, ci doar asupra pedepsei principale a amen"ii.

:oul 0od penal retine drept circumstante ara#ante leale sa#arsirea faptei de treisau mai multe persoane impreuna J sa#arsirea infractiunii prin cru"ime sau supunerea#ictimei la tratamente deradante J sa#arsirea infractiunii prin metode sau mijloace denatura sa puna in pericol alte persoane ori bunuri J sa#arsirea infractiunii de catre uninfractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor J sa#arsirea infractiuniiprofitand de starea de #adita , #ulnerabilitate a persoanei #atamate, datorata #arstei, stariide sanatate, infirmitatii sau altor cau"e J sa#arsirea infractiunii in stare de intoicatie#oluntara cu alcool sau cu alte substante psihoacti#e , cand a fost pro#ocata in #edereacomiterii infractiunii J sa#arsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatiaprilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urenta J sa#arsireainfractiunii pentru moti#e leate de rasa, nationalitate, etnie, limba, reliie, en,

orientarea seuala, opinie ori apartenenta politica, a#ere, oriine sociala, #arsta,di"abilitate, boala cronica necontaioasa sau infectie GIN=&I*A ori pentru alteimpreujurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cau"e ale inferioritatii uneipersoane in raport cu celalalt.

9oti#it art.34 din :oul 0od penal , in ca"ul in care eista circumstante ara#ante,se poate aplica o pedeapsa pana la maimul special. *aca maimul special esteneindestulator, in ca"ul amen"ii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maimulspecial. Eeea nu mai face asadar distinctie dupa cum pedeapsa amen"ii se refera lapersoana fi"ica sau la persoana juridica.

Sectiunea a II!a.Starile de atenuare si de agravare a pedepsei

otiune. &unt considerate stari de atenuare tentati#a si minoritatea faptuitorului, iarstari de ara#are sunt concursul de infractiuni, recidi#a, infractiunea continuata. 0ueceptia minoritatii, toate aceste stari sunt aplicabile si persoanelor juridice si determinaconsecinte specifice asupra pedepselor aplicate acestor entitati$.

$0.!ulai, A. 1ilipa, 0. 8itrache, Instituii de drept penal.0urs selecti# pentru eamenul de licen ';;4-';;/, +d. rei, !ucureti, ';;4, p. $4>

$3


18/28

$. Tentati!a. *in definitia tentati#ei, re"ulta ca o persoana juridica poate in ealamasura sa cada sub incidenta acestor pre#ederi 2 art. '; 0.pen6.

Art.'$ alin ) 0.pen se refera in mod epres la efectele tentati#ei in ca"ulpersoanei juridice. Astfel, intr-o asemenea situatie, tentati#e se sanctionea"a cu amenda

cuprinsa intre minimul special si maimul special al amen"ii pre#a"ute de lee pentruinfractiunea consumata, redusa la jumatate.(etinerea unei infractiuni in forma tentata in sarcina persoanei juridice are efecte

doar asupra pedepsei amen"ii, ale carei limite se reduc la jumatate, dar poate sa nu aibaniciun efect asupra pedepselor complementare, care raman aplicabile persoanei juridice.Ea pedeapsa amen"ii reduse ca efect al tentati#ei se pot adaua una sau mai multepedepse complementare$.

*aca instanta considera ca anumite pedepse complementare se impun, chiar dacapersoana juridica sa#arseste doar o tentati#a, aceste pedepse pot fi aplicate. *e eemplu,daca o persoana juridica incearca sa fraude"e procedura de atribuire a unui contract deachi"itie publica, instanta ii #a putea aplica pedeapsa complementara a inter"icerii de a

participa la procedurile de atribuire a contractelor de achi"itie publica.entati#a poate aparea doar la infractiunile sa#arsite cu intentie, iar in ca"ulpersoanei juridice, intentia este deosebit de reu de do#edit.

:oul 0od penal nu mai cuprinde nicio dispo"itie speciala cu pri#ire la tentati#a inca"ul persoanei juridice.

'. Concursul de in(ractiuni.*iferenele dintre cele dou coduri sunt destul denotabile a#nd n #edere c att limitele speciale ale amen"ii, aplicate persoanei juridice,difer de la un cod la altul, ct i sporul aplicat maimului special al amen"ii.

Aa cum am #"ut, potri#it Actualului 0od penal, limitele maime speciale aleamen"ii sunt mprite n funcie de ra#itatea infraciunii s#rite de persoana juridic.

Astfel, funcie de infraciunea s#rit de persoana juridic, n ca" de concurs deinfraciuni, se stabilete pedeapsa amen"ii pentru fiecare infraciune n parte i se aplicamenda cea mai mare, care poate fi sporit pn la maimul special, iar dac acest maimnu este ndestultor, se poate adua un spor de pn la $=) din acel maim 2art. 5; $0.pen. din $/>46'. 9otri#it :oului 0od penal, n ca" de concurs de infraciuni s#rit de opersoan juridic, se aplic amenda, care poate fi ridicat pn la maimul special, pentruinfraciunea cea mai ra#, iar dac acest maim nu este ndestultor, se poate adua unspor de pn la $=5 din acel maim 2art. 5, alin $, 0. pen. din ';;56.

). Recidi!a. 0a i n ca"ul persoanelor fi"ice, la persoanele juridice recidi#a poatefi postcondamnatorie sau posteecutorie.

+ist recidi# postcondamnatorie cnd dup rmnerea definiti# a unei hotrride condamnare, persoana juridic s#rete din nou o infraciune cu intenie, iar amendapentru infraciunea anterioar nu a fost eecutat), iar recidi#a posteecutorie eistatunci cnd, dup rmnerea definiti# a unei hotrri de condamnare persoana juridic

$7. Eohin, .udorel, *rept 9enal. 9artea special, 0asa de +ditur i 9res Yansa &.(.E.D$//4, pa. $'4'0.8itrache, 0. 8itrache, B*rept penal romn. 9artea eneralD, !ucureti, ';;),

p. )35)Al. !oroi,%rept penal, partea general, +ditura 0. G. !ecH, !ucureti, ';;> p.$/'

$4


19/28

s#rete din nou o infraciune, cu intenie, iar amenda pentru infraciunea anterioar afost eecutat sau considerat ca eecutat.

n ceea ce pri#ete constantele relementrii recidi#ei persoanei juridice este deremarcat identitetea de determinare a celor doua tipuri de recidi#.

n pri#ina #ariabilelor de relementare din cele dou coduri este de remarcat

preci"area epres, intr-un articol distinct, a recidi#ei n ca"ul persoanei juridice dinActualul 0od penal 2art. 5;'6, spre deosebire de relementarea dat de :oul 0od penal ncare recidi#a nu beneficia" de o relementare distinct.

n ceea ce pri#ete pedeapsa n ca" de recidi# pentru persoana juridicdiferenele sunt mai e#idente.

Actualul 0od penal pre#ede, pentru recidi#a postcondamnatorie, modalitateacontopirii amen"ilor, adic aplicarea sistemului cumulului juridic mai precis se aplicamenda cea mai mare la care se poate adua un spor de pn la $=' din cuantumulamen"ii aplicate, n timp ce :oul 0od penal pre#ede tot sistemul cumulului juridic,aplicnduse amenda cea mai mare, dar n acest ca", sporul care poate fi aplicat este depn la $=5 din cuantumul amen"ii.

9entru recidi#a posteecutorie Actualul 0od penal pre#ede aplicarea amen"iipn la maimul special la care se poate adua un spor de pn la '=) din acest maim,iar :oul 0od penal pre#ede aplicarea amen"ii pn la maimul special pre#"ut de leepentru infraciunea s#rit de persoana juridic care poate fi sporit cu pn la $=) dinacest maim.

5. Pluralitatea intermediara. 9otri#it art.55 alin.$ din :oul 0od penal, eistapluralitate intermediara de infractiuni cand, dupa ramanerea definiti#a a unei hotarari decondamnare si pana la data la care pedeapsa este eecutata sau considerara ca eecutata,condamnatul sa#arseste din nou o infractiune si nu sunt intrunite conditiile pre#a"ute delee pentru starea de recidi#a. Intr-o asemenea situatie, potri#it art.$53 alin.$, persoanei

juridice ii se aplica reimul amen"ii pre#a"ut de lee pentru persoana fi"ica, ceea cepresupune ca pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopescpotri#it dipo"itiilor de la concursul de infractiuni. :oul 0od penal pastrea"a aceeasisolutie cu pri#ire la pluralitatea intermediara in ca"ul persoanei juridice, si anumeaplicarea reulilor de la concursul de infractiuni

. In(ractiunea continuata. 9otri#it art.5$ alin' 0od penal infractiunea estecontinuata cand o persoana sa#arseste la diferite perioade de timp, dar in reali"areaaceleiasi re"olutii, actiuni sau inactiuni care pre"inta, fiecare in parte, continutul aceleiasiinfractiuni. Infractiunea continuata este insa o stare de ara#are a pedepsei, aplicabilainclusi# in ca"ul persoanei juridice.

In acest sens, art.5' 0od penal pre#ede ca, in ca"ul persoanei juridice,infractiunea continuata se sanctionea"a cu pedeapsa pre#a"uta de lee pentru infractiuneasa#arsita, la care se poate adaua un spor , de pana la o treime din maimul special alpedepsei amen"ii aplicate, daca acesta nu este indestulator.

>. Concursul intre cauzele de atenuare si de a+ra!are. 9otri#it art.4; alin.50.pen in ca"ul aplicarii concomitente a dispo"itiilor cu pri#ire la circumstanteleara#ante, recidi#a si concurs de infractiuni, pedeapsa amen"ii pentru persoana juridica

$/


20/28

poate fi sporita pana la maimul eneral. Aceasta este de altfel sinura modalitate princare pedeapsa amen"ii poate ajune pana la maimul eneral pre#a"ut de codul penal2 '.;;;.;; lei6

9otri#it art.3/ alin din noul 0od penal pre#ede ca, daca in ca"ul aceleiasiinfractiuni sunt incidente doua sau mai multe dispo"itii care au ca efectreducerea

pedepsei, limitele speciale ale pedepsei pre#a"ute de leepentruinfractiuneasa#arsita sereduc prin aplicarea succesi#a a dispo"itiilor pri#itoare la tentati#a, circumstanteatenuante si ca"uri speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine, iar potri#it alin.'daca sunt incidente doua sau mai multe dispo"itii care au ca efectara#area raspunderiipenale,pedeapsa se stabileste prin aplicarea succesi#a a dispo"itiilor pri#itoare lacircumstante ara#ante, infractiune continuata, concurs sau recidi#a. 0and in ca"ulaceleiasi infractiuni sunt incidente una sau mai multe cau"e de reducere a pedepsei si unasau mai multe cau"e de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei pre#a"ute delee pentru infractiunea sa#arsita se reduc conform alin$, dupa care limitele de pedeapsare"ultate se majorea"a conform art.'.

3. Indi!idualizarea judiciara a executarii sanctiunilor aplicabile persoaneijuridice. 7 persoana juridica nu poate beneficia de suspendarea conditionata a eecutariipedepsei amen"ii si, cu atat mai putin, a pedepselor complementare$.

In mod e#ident, nu sunt sau nu pot fi aplicabile persoanelor juridice nici altemodalitati de indi#iduali"are a eecutarii sanctiunilor, precum suspendarea eecutariipedepsei sub supra#ehere, eecutarea pedepsei la locul de munca, liberarea conditionataori eecutarea pedepsei intr-o inchisoare militara.

In sistemul 1rance", persoana juridica poate beneficia de suspendareaconditionata a eecutarii pedepsei amen"ii, dar si a unora dintre celelalte sanctiuniaplicabile acesteia.

:u sunt insa aplicabile persoanelor juridice dispo"itiile pri#itoare la suspendarea

eecutarii pedepsei sub supra#ehere, intrucat in ca"ul acestor entitati supra#eherea sereali"ea"a prin intermediul pedepsei plasarii sub supra#ehere judiciara.9rintre diferitele moduri de indi#iduali"are a eecutarii pedepsei aplicabile

persoanelor juridice se numara si fractionarea platii amen"ii. Aceasta poate fi pronuntatapotri#it art. $)'-'4 0od penal france", daca se constata un moti# ra# B de ordin socialsau profesionalD. 1ractionarea platii-amen"ii poate fi dispusa pe o perioada de maim )ani.

Alte modalitati de indi#iduali"are a eecutarii pedepsei eistente in 0odul penalfrance" sunt renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, potri#it art.$)'-4 0.pen.fr, aplicabile atat in ceea ce pri#este pedeapsa amen"ii, cat si in ceea cepri#este celelalte pedepse pre#a"ute de 0odul penal pentru persoanele juridice.

0odul penal roman nu cuprinde nicio pre#edere referitoare la indi#iduali"areaeecutarii pedepselor aplicabile persoanelor juridice. 8ai mult, doctrina subliniea"a canici in noul 0od penal dispo"itiile in aceasta materie nu #i"ea"a si persoanele juridice.*esi :oul 0od penal introduce ca modalitati de indi#iduali"are atat renuntarea laaplicarea pedepsei art 4;-4', cat si amanarea aplicarii pedepsei art.4)-/;, eistente in0odul penal france", si pastrea"a totodata suspendarea eecutarii pedepsei sub

$ A.


21/28

supra#ehere art./$-/4, din modul de relementare a acestor institutii re"ulta ca ele nupot #i"a si persoanele juridice.

Capitolul I3.#lemente de procedura pri!ind urmarirea penala a persoanei juridice

$. Reprezentarea persoanei juridice. 7 persoan juridic nu se poate pre"enta njustitie ntocmai ca o persoan fi"ic. n mod e#ident, este necesar ca unele reulide procedur penal s fie adaptate specificittii persoanei juridice care nu se poateeprima prin ea insi, ci doar prin intermediul unei persoane fi"ice.

9rin Eeea nr.)>=';;>, 0odul de procedur penala romn a fost mbotit cu uncapitol n itlul IN B9roceduri specialeD, capitol referitor la B9rocedura pri#ind traereala raspundere penala a persoanei juridiceD.

9rima problem care se pune n leatur cu participarea persoanei juridice n calitatede inculpat n procesul penal o constituie repre"entarea acesteia. n raporturile de dreptci#il sau comercial persoana juridic particip prin repre"entantul su leal, iar n lipsa

acestuia printr-un repre"entant con#entional decis de oranele de conducere ale persoaneijuridice. Acelai mod de repre"entare este adoptat i pentru asiurarea participriipersoanei juridice n procesul ci#il.n acelai spirit, Eeea nr.)>=';;> a pre#"ut capersoana juridic #a fi repre"entat la ndeplinirea actelor procesuale i pocedurale penalede repre"entantul su leal.

8ajoritatea persoanelor juridice au mai multe orane de conducere dintre care unuleste unipersonal, iar celelalte sunt coleiale. *e reula, n raporturile cu tertii , persoanajuridic este repre"entat prin oranul unipersonal de conducere, acesta fiindrepre"entantul leal. n ca"ul societtilor comerciale n nume colecti#, n comanditasimpla sau cu rspundere limitat, functia de repre"entare re#ine administratorilorsociettii crora li s-a acordat de ctre asociati aceast putere$. *reptul de repre"entare #a

fi ncredntat unuia su mai multor administratori prin actul constituti# al societtii sau dectre adunarea asociatilor.

*ei tetul de lee nu preci"ea" n mod epres, se consider c art.53/P 0.9roc.9en.este acela c persoana juridic #a fi repre"entat n procesul penal n care este inculpat dectre persoana care are mandatul de repre"entant leal la momentul procesului i nu lamomentul s#ririi faptei. 9entru a justifica n fata procurorului sau instantei de judecatcalitatea sa procesual, repre"entantul leal al persoanei juridice inculpate trebuie spre"inte acestora do#ada calittii sale, re"ultnd dintr-un act emis de persoana juridic.:ueste ne#oie s se ntocmeasc o procur autenic.

n situatia n care, n aceeai cau", sunt inculpate att repre"entantul persoaneijuridice, n nume propriu , ct i persoana juridic leal repre"entat de acesta, pentu

aceeai fapt sau pentru fapte conee, nu este admisibil ca ambii subiecti procesuali sa fierepre"entati de aceeai persoan, ntruct s-ar crea un conflict de interese. *e aceea,majoritatea leislatiilor , inclisi# cea romn au pre#"ut c, n aceste situatii, persoanajuridic #a fi repre"entat de un mandatar.

8isiunea mandatarului persoanei juridice se limitea" la repre"entarea acesteia njustitie, aceast postur nu i confer i dreptul, dac nu l a#ea dQjZ, de a inter#eni nadministrarea persoanei juridice. &e obser# c leiuitorul romn limitea" n timp$I. Sc&iau, T. Prescure, *e+ea societ ilor comerciale nr.45/5110, +d. Gamaniu,';;3, p.'))-').

'$


22/28

posibilitatea desemnrii unui madatar care s repre"inte persoana juridic la ndeplinireaactelor pocesuale i procedurale, stabilind ca moment de nceput declanarea urmririipenale.

Astfel, art.53/P alin.)?D%ac pentru aceea'i fapt sau pentru fapte cone(e s!a inceputurmrirea penal 'i )mpotriva repre#entatntului legal al persoanei uridice, aceasta )'i

nume'te un mandatar pentru a o repre#enta*. Aceasta nseamn c, n ipote"a n caredin cuprinsul actului de sesi"are nu re"ult suficiente elemente care s determinenceperea urmririi penale, ci sunt necesare acte premertoare, pe toata perioadaefecturii actelor premertoare persoana juridic nu poate fi repre"entat dect derepre"entantul su leal, chiar dac sesi"area a fost fcut sau cercetarile #i"ea" attpersoana juridic precum i repre"entantul su leal.

8andatarul desemnat de persoana juridic poate fi orice persoana, din interiorul saudin afara ei. Eeea nu inter"ice ca mandatarul ales de persoana juridic sa fie chiaraprtorul acesteia n proces. &ub acest aspect, au eistat discutii in doctrina france"a siin cea belian leate de oportunitatea desemnrii a#ocatului persoanei juridice camandatar al acesteia n sensul relementrii specifice rspunderii penale a persoanei

juridice, conclu"ia fiind de a nu recomanda aceast suprapunere de functii

$

.Apare ne#oias facem distictia ntre atributiile a#ocatului ca mandatar desemnat s repre"inte persoanajuridic n justitie in sensul art.53/P alin.) 0.9roc.9en. i atributiile aceluiai a#ocat caaprtor al persoanei juridice n acelai proces. n primul ca", #i"at de art.53/P alin.) maisus citat, a#ocatul desemnat ca mandatar al persoanei juridice l inlocuiete practic perepre"entantul leal al acesteia i asiur participarea BpersonalD a persoanei juridice infata oranelor judiciare. n aceast calitate, el #a trebui s rspund la citatiileprocurorului i ale instantei de judecat, s raspund la ntrebrile acestora etc. n cel de-al doilea ca", sunt incidente dispo"itiile art.$3$ 0.9roc.9en. pri#ind asistenta juridic an#inuitului sau inculpatului, asistenta care se traduce prin lmuririle,sfaturile iinter#entiile pe care a#ocatul le face,ca specialist n domeniul dreptului'.Aadar,in cursul

urmaririi penale repre"entantul=mandatarul #a trebui sa fie pre"ent, a#and dreptul de aparticipa la ntreaa procedur).

6 . Competena teritorial.Atunci cnd o persoan juridic este n#inut=inculpatntr-o cau" penal, competent teritorial a oranelor de urmrire penal i a celorde judecat, conform art.53/V 0.proc.pen.,depinde de?

a6 locul unde a fost s#rsit infractiuneaJb6 locul unde se afl sediul persoanei juridiceJc6 locul unde locuiete persoana #tmat sau unde aceasta i are sediul.0riteriul locului unde locuiete fptuitorul ,pre#"ut n art.); alin.$ lit.c6 0.9roc.9en.,

#alabil pentru persoana fi"ic, a fost nlocuit cu criteriul locului unde se afl sediul

persoanei juridice, iar criteriul locului unde a fost prins fptuitorul nu poate functiona inca"ul persoanei juridice.&e pune ntrebarea dac, n cau", se fac cercetri mpotri#a persoanei juridice, ct i

a persoanei fi"ice care a actionat n numele, n interesul sau n reali"area obiectului de

$A.


23/28

acti#itate al celei dinti, ambele a#nd calitatea de n#inuit, respecti# de inculpat, creiinstante ii #a re#eni competenta din punct de #edere teritorial. 0ompetenta n ceea cepri#ete ambele persoane #a trebui , ca atare, s fie stabilit pe ba"a criteriilor pre#a"utela art.) 0.9roc.9en., ceea ce nseman practic c oranul de urmrire penal areposibilitatea de a alee ntre criteriile de competent stabilite de at.53/V 0.proc.9en.

pentru persoana juridic i criteriile stabilite de art.); alin.$ 0.proc.9en pentru persoanafi"ica.

6 4. Citarea.n ceea ce pri#ete citarea persoanei juridice n calitate de n#inuit sauinculpat, leea nr.)>=';;> a introdus n 0odul de procedur penal un sinurarticol care adaptea" reulile referitoare la locul citrii. :u eist nicio dispo"itiespecial pentru persoana juridic relati# la continutul citatiei , nmnarea citatieisau do#ada de primire, ceea ce nseamna c dispo"itiile respecti#e din 0odul deprocedur penal se #or aplica n mod corespun"tor i persoanelor fi"ice i celorjuridice.

9ersoana juridic se citea" la sediul acesteia. Eeiuitorul a a#ut n #edere

posibilitatea ca sediul declarat de aceasta s fie ficti# sau persoana juridic s nu maifunctione"e la acel sediu, iar noul sediu este necunoscut. 9entru aceste ipote"e, citatia seafisea" la sediul consiliului local n a crui ra" teritorial s-a s#rit infractiunea. nca"ul n care persoana juridic este repre"entat prin mandatar, citarea se face la locuintamandatarului ori, daca acesta este un practician n insol#ent numit de instant sau deoranul de urmarire penala, la sediul acestuia$.

0ontinutul citatiei este acelai celui pentru persoana fi"ic. n ceea ce pri#etenmnarea citatiei n lipsa unei dispo"itii contrare, se #or aplica pre#ederile art.$34 alin.50.9roc.9en. referitor la citatia destinat unei unitti dintre cele la care se refer art.$50.9en sau altei persoane juridice. Astfel, citatia se pred la reistratura sau functionaruluinsrcinat cu primirea corespondentei.

6 7. 2suri pre!enti!e. 8surile pre#enti#e sunt acele mijloace de constrnerecare se iau mpotri#a n#inuitului sau inculpatuilui pentru a se asiura buna desfurare aprocesului penal ori pentru a se mpiedica sustraerea n#inuitului sau inculpatului de laurmrirea penal, de la judecat sau de la eecutarea pedepsei.Atunci cnd pri#escpersoana fi"ica, msurile pre#enti#e relemenate de 0odul de procedura penala #i"ea"restrnerea liberttii de micare a acesteia.Acestea pot fi luate numai dac eist probesau indicii temeinice c n#inuitul sau inculpatul a s#arsit o fapt pre#"ut de leeapenal i numai pentru infractiuni pedepsite cu detentiune pe #iat sau cu nchisoare.0eamai ra# dintre msurile pre#enti#e-arestarea pre#enti# a in#inuitului sau inculpatului-nu poate fi luat dect de judector, pe cnd celelalte pot fi luate i de procuror n cursul

urmririi penale

'

.Art. 53/ 0.proc.9en.,statund asupra msurilor pre#enti#e ce pot fi luate mpotri#aunei persoane juridice, pre#ede c acestea pot fi dispuse numai pentru buna desfurare aprocesului penal i dac eist moti#e temeinice care justific presupunerea re"onabil cpersoana juridic a s#arsit o fapt pre#"ut de leea penal.:u se pre#ede nsa o

$ 1.&treteanu, (.0hiri, (spunderea penal a persoanei juridice,, +d.a IIUa, 0.G.!ecH, !ucureti, ';;3,p.)45':.Nolonciu, A.[uculeanu, 0odul de procedur penal comentat, +d.Gamaiu, !ucureti, ';;3, p.4)

')


24/28

limitare a posibilittii lurii acestor msuri n functie de ra#itatea infractiuniicomise.8surile pre#enti#e sunt urmtoarele?

suspendarea procedurii de di"ol#are sau lichidare a persoanei juridiceJ suspendarea fu"iunii , a di#i"rii sau a reducerii capitalului social al persoanei

juridiceJ

inter"icerea unor operatiuni patrimoniale specifice, susceptibile de a antrenadiminuarea semnificati# a acti#ului patrimonial sau insol#enta persoaneijuridiceJ

inter"icerea de a ncheia anumite acte juridice, stabilite de oranul judiciarJ inter"icerea de a desfura acti#itti de natura celor n eercitiul sau cu oca"ia

crora a fost comis infractiunea.9rimele trei msuri pre#enti#e urmresc nlturarea riscului disparitiei persoanei

juridice , prin di"ol#are, lichidare ,di#i"are, reducerea capitalului social, operatiuni caretind la diminuarea semnificati# a patrimoniului sau insol#enta persoanei juridice,disparitie care ar face imposibil traerea sa la rspundere penal.9rin natura lor ce#i"ea" inradirea unor drepturi patrimoniale i prin efectele pe care le produc, aceste

masuri se aseaman cu msurile asiurtorii al cror scop l constituie asiurareaconfiscrii speciale, a reparrii paubei produse prin infractiune i arantarea eecutriipedepsei amen"ii$.

n doctrin s-a pus problema dac este posibil computarea duratei masuriipre#enti#e pre#"ute la art.53/ lit.e6 0.9roc.9en.,respecti#e inter"icera de a desfuraacti#itti de natura celor n eercitiul sau cu oca"ia crora a fost comis infractiunea cudurata pedepsei complementare a suspendrii acti#ittii sau uneia dintre acti#itatilepersoanei juridice n leatura cu care s-a s#rit infractiunea, n masura n care a fostpronuntat o astfel de pedeaps.

Eeiuitorul a pre#"ut n ca"ul persoanei juridice posibilitatea depunerii uneicautiuni.9lata cautiunii de ctre persoana juridic nu asiur suspendarea eecutrii

msurilor pre#enti#e ci, dimpotri#a, chiar respectarea acestora.0autiunea nu se restituiepersoanei juridice daca aceasta nu a respectat masurile pre#enti#e impuse.0uantumulcautiunii fiate de instanta nu poate fi mai mic de .;;; lei.

6 8. 2suri asi+uratorii.Art.-/ $.Proc.Pen. prevede c, fat de persoanauridic, se pot la msuri asiguratorii )n vederea confiscrii speciale, reparriipagubei prin infractiune, precum si pentru garantarea e(ecutrii pedepsei

amen#ii.Scopurile pentru care se pot lua msuri asiguratorii sunt acelea'i ca 'i

pentru persoana fi#ic.0egea nu prevede )ns care sunt msurile asiguratorii ce

pot fi luate )mpotriva unei persoane uridice, ceea ce )nseamn c ea face trimiterela te(tul art.123 si urm. $.Proc.Pen.

Astfel, conform art.$>) alin.$ 0.9roc.9en., msurile asiurtorii se iau n cursulprocesului penal de procuror sau de instanta de judecat i constau n indisponibili"area,prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile i imobile.*ispo"itiile alin.'-) aleart.$>) 0.9roc.9en. 9ot fi aplicate n mod corespun"tor mpori#a persoanei juridicen#inuit sau inculpate situatia fiind diferit fat de cea n care persoana juridic estechemat s rspund n calitate de persoan responsabil ci#ilmente.Astfel,dac persoana$ 1.&treteanu, (.0hiri, (spunderea penal a persoanei juridice,, +d.a IIUa, 0.G.!ecH, !ucureti, ';;3,

p.5))

'5


25/28

juridic are calitatea de n#inuit sau inculpat, pot fi late msuri asiuratorii mpotri#a saatt n #ederea recuperrii paubei , ct i pentu arantarea pedepsei amen"ii$.

*ac n aceeai persoan juridic este introdus n cau" doar in calitatea depersoana responsabil ci#ilmente, fat de ea nu pot fi luate msuri asiuratorii dect n#ederea recuperrii paubei.ntrebarea care se pune este dac, n aceeai cau"a, sunt

cercetate in acelai timp i persoana juridic i persoana fi"ic, msurile asiuratorii #orfi luate fat de ambele deopotri#, sau este suficient ca ele s fie luate numai fat de unadin ele.(spunsul depinde de scopul pentru care se iau masurile de siurant.*aca scopullor este arantarea eecutrii pedepsei amen"ii, este e#ident c masurile #or fi luatenumai fat de persoana pasibil de pedeapsa amen"i.8surile asiuratorii care #i"ea"bunurile supuse confiscarii speciale #or fi luate fata de persoana n patrimoniul creia seafl aceste bunuri.Indisponibili"area bunurilor n scopul arantrii reparrii paubei se #adispune de ctre procuror sau de ctre instanta de judecat fat de persoana juridic saufat de persoana fi"ic sau fat de ambele , n functie de cumulul prejudiciului caretrebuie recuperate i de patrimonial fiecreia, pn la concurenta #alorii probabile apaubei.

6 . Procedura de in(ormare. 7ranul judiciar #a comunica oranului care aautori"at nfiintarea persoanei juridice i oranului care a nreistrat persoanajuidica nceperea urmririi penale, punerea n miscare a actiunii penale i trimiterean judecata a persoanei juridice, la data dispunerii acestor msuri, n #edereaefecturii mentiunilor corespun"atoare.

0omunicarea datelor pre#"ute de art.53/ alin.$ 0.proc.9en'. oranelor care auautori"at nfiintarea unor persoane juridice este eficient n msura n care leea obliaceste orane s nfiinte"e reistre n care ar putea s opere"e aceste mentiuni.0omunicarea le #a permite s urmreasc procesul penal pornit impotri#a persoaneijuridice i, n situatia n care infractiunea care i se retine n sarcina are leatur cu

obiectul de acti#itate pentru care persoana juridic a fost autori"at s se nfiinte"e, sapoat e#alua daca este sau nu necesar sa-i retraa autori"atia.7ranele pre#a"ute in alin.$al art.53/ 0.9roc.9en. sunt obliate s comunice oranului judiciar, n termen de '5 deore de la data nreistrrii , n copie certificat, orice mentiune nreistrat de acestea cupri#ire la pesoana juridic.

9ersona juridic este obliat s comunice oranului judiciar, n termen de '5 deore, intentia de fu"iune,di#i"are, di"ol#are ,reorani"are, lichidare sau reducere acapitalului social.Aceast dispo"itie urmreste pre#enirea sustraerii persoanei juridicede la urmrire, prin disparitia calittii sale de subiect de drept nainte de finali"areaprocesului penal pornit impotri#a sa sau diminuarea semnificati# a posibilitilor salede a eecuta pedeapsa amen"ii i de reparare a paubei.Astfel pre#enit, oranul judiciar

poate dispune msura pre#enti# pre#"ut de art.53/ lit.a6 sau b6 0.9roc.9en.

C9C*:;II

$I.:eau, ratat de procedur penal. 9artea eneral, +d. Tni#ersul


26/28

0onsider ca raspunderea juridica a persoanei juridice repre"inta, la ni#elmondial, unul dintre subiectele cele mai de"batute printre juristi. Aceasta de"batere ade#enit mai importanta mai ales in secolul al XX-lea, cand mal ales &.T.A. si 0anada,

precum si statele europene s-au confundat cu un numar mare de infractiuni pri#itoare ladreptul mediului, fraude, decese ale anajatilor din cau"a neresectarii pre#ederilor lealein domeniul protectiei muncii, coruptie, infractiuni financiare, infractiuni informatice,toate acestea implicand persoana juridica.

oate leile penale romane care au pre#a"ut raspunderea penala a persoanelorjuridice in ultimii ani au re#a"ut in mare masura aceleasi pedepse aplicabile acestorentitati. In toate situatiile, amenda este sinura pedeapsa principala ce poate fi pronuntataimpotri#a persoanelor juridice, celelalte sanctiuni putand fi aplicate cu titlu de pedepsecomplementare. 0u toate ca nu se preci"ea"a in mod epres in 0odul penal aceastaposibilitate, eista totusi si alte pedepse, pre#a"ute in lei speciale, care sunt aplicabile siin ca"ul persoanelor juridice.

9aleta sanctiunilor aplicabile persoanei juridice este destul de lara si ecedechiar celor pre#a"ute de 0odul penal. 1ie ca se numesc pedepse, fie ca se numesc masuride siuranta, sanctiunile pre#a"ute de lee trebuie sa fie eficiente si sa raspunda scopuluiacestora. 1ata de persoana juridica poate fi luata o sinura nasura de siuranta pre#a"utain 0odul penal, constand in confiscarea speciala.

&unt de parere ca, daca unei persoane juridice ii se recunoaste raspundereapenala, acest lucru ar aduce mai multe a#antaje decat de"a#antaje, mai ales financiar siare un rol pre#enti# referitoare la sa#arsirea de infractiuni.

In acest scop, pre#ederile leale care relementea"a aceasta institutie trebuie sapermita in mod efecti# ca persoanele juridice #ino#ate sa fie trase la raspundere penala,iar cele ne#ino#ate sa nu fie condamnate penal, pentru a se reali"a scopul procesului

penal. Asadar, functia oricarui sistem de drept penal trebuie sa fie pre#enirea sa#arsiriiinfractiunilor, care trebuie a#uta in #edere cu atat mai mult la aplicarea pre#ederilorleale referitoare la raspunderea penala a persoanei juridice.

Aceasta institutie trebuie sa repre"inte un instrument suplimentar prin care pot fiaparate drepturile si interesele leitime ale persoanei, precum si #alorile fundamentale alesociatatii.

'>


27/28

.


28/28

Documents

Institutia pedepsei