INSTITU IA PREFECTULUI JUDE UL TIMI DE AFACERI EUROPENE fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 ... Guvernul Cioloș intenționează să elaboreze un plan de investiții pentru următorul

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

CONSENS NAȚIONAL PENTRU PRIORITIZAREA INVESTIȚIILOR

PUBLICE, NOI SURSE DE FINANȚARE ȘI STRATEGIA ENERGETICĂ

Guvernul Cioloș intenționează să

elaboreze un plan de investiții pentru următorul deceniu după consultarea mediului privat, societății civile, ministerelor și specialiștilor români sau străini, care să întrunească consensul întregii clase politice.

Potrivit programului de guvernare, cabinetul condus de Dacian Cioloș urmărește să prioritizeze investițiile și să coreleze proiectele finanțate din fonduri locale și cele finanțate din fonduri europene cu prioritățile de dezvoltare.

Principalele direcții sunt: deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații, a infrastructurii de transport gaze, electricitate și realizarea interconectării cu rețelele europene.

De unde bani pentru investiții? Pentru a finanța aceste planuri,

premierul desemnat și echipa sa vor să creeze un fond național de investiții și o bancă națională de dezvoltare.

În plus, pentru dezvoltarea României mai este nevoie de stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, atragerea de fonduri europene și dezvoltarea pieței de capital, se arată în programul de guvernare.

În acest scop, unul dintre obiectivele propuse de viitorul guvern este „crearea premiselor instituționale pentru atingerea unor ținte superioare de absorbție a fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014-2020”.

Guvernul va continua restructurarea companiilor de stat și propune gestionarea integrată a acestora prin intermediul unei singure structuri administrative.

Pentru creșterea competitivității, noul guvern intenționează să elaboreze un proiect de reindustrializare și de dezvoltare a agriculturii.

Guvernarea prin consens Ca și la alte capitole, programul de

guvernare include multe propuneri de dialog, în condițiile în care premierul desemnat este conștient că fără sprijinul Parlamentului nu poate face prea multe.

Astfel, programul prevede realizarea unui plan de investiții pentru următorii 10 ani, având „consensul întregii clase politice”, a unei strategii naționale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanțate atât din fonduri europene cât și din bugetul de stat.

De asemenea, guvernul vrea să lanseze o dezbatere publică în vederea formulării unui pachet de politici pentru „creșterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare și stimulare a atragerii și reintegrării românilor din diaspora”.

Nu în ultimul rând, instituirea unui mecanism structurat de consultare regulată cu mediul de afaceri este un „element cheie” în elaborarea unor politici de dezvoltare durabilă, potrivit programului de guvernare.

(Sursa:www.gov.ro)

isan BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 111111 (((444777)))

NOIEMBRIE 2015


Strategia energetică Potrivit programului de guvernare, Guvernul Cioloș va susține producția de energie

atât din surse convenționale, cât și regenerabile. Pe de altă parte, una dintre măsurile avute în vedere este monitorizarea îndeplinirii

tuturor angajamentelor asumate ca membru al Uniunii Europene în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră.

„De asemenea, se va urmări promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniția un dialog cu toate părțile interesate și autoritățile cu competență în materie (Consiliul Concurenței și ANRE) pentru identificarea unei soluții de echilibru în ceea ce privește mecanismul de promovare a producției de energie regenerabilă.

Cabinetul Cioloș va milita pentru „încurajarea producției de resurse energetice primare din surse indigene atât convenționale (cărbune, țiței, gaz natural, uraniu), cât și regenerabile”.

Odată învestit de Parlament, guvernul va finaliza îndelung-așteptata strategie energetică națională și va iniția un proces de adoptare a acesteia prin „consens politic”.

Pregătiri de iarnă Pe lista propunerilor de măsuri din sectorul energiei, cabinetul Cioloș a mai inclus

încurajarea programelor de eficiență energetică, în special în sectorul rezidențial, continuarea interconectării sistemelor naționale de transport electricitate și gaze naturale cu statele vecine – o mai veche cerință a UE.

În contextul în care asigurarea încălzirii locuințelor din București este pusă sub semnul întrebării la fiecare două săptămâni, Cioloș cere realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligațiilor aferente programului privind siguranța aprovizionării cu energie pentru iarna 2015-2016.

Prețul energiei scade anul viitor

Prețul electricității la consumator va

scădea cu 5-6 procente începând cu 1 ianuarie 2016, iar tariful perceput pentru gaze naturale va fi mai mic din 1 iulie 2016.

Prețul plătit pentru energie electrică va scădea datorită reducerii tarifelor de distribuție și a bonusului de cogenerare.

În ceea ce privește sectorul de gaze naturale, tarifele vor fi modificate tot la 1 iulie 2016.

Pe fondul condițiilor meteo favorabile din această toamnă, importul de gaze s-a redus foarte mult și, de fapt, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, România nu a importat gaze timp de două luni.

Prețul gazului importat din Rusia este semnificativ mai mare decât al celui extras local, iar prețul către consumatori variază în funcție de evoluția ambelor.

Anul trecut, importurile de gaze au reprezentat 7,5 la sută din consumul total al României, dar a scăzut în acest an la 3 %.

Înainte de 2008, România importa un sfert din necesarul de gaz, dar închiderea multor consumatori industriali, precum producătorii de îngrășăminte, a dus la scăderea consumului, iar această tendință este departe de a se fi încheiat.

ANRE estimează pentru acest an o scădere de 5% a consumului de gaze, după o evoluție similară în 2014.

Totuși, o eventuală scădere a prețului gazelor nu se va regăsi și în facturile gospodăriilor, ci doar în cele ale consumatorilor industriali.

Consumatorii casnici au prețul reglementat la un nivel mult mai mic decât prețul industrial, explică conducerea ANDRE, iar potrivit calendarului de liberalizare a prețului negociat cu UE prețul pentru utilizatorii casnici trebuie să crească anual cu 6 lei/megawatt-oră.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro) Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail:

[email protected]


16 propuneri românești pe lista proiectelor de interes comun

16 proiecte românești sunt considerate de Comisia Europeană ca fiind de interes comun în

vederea atingerii obiectivelor Uniunii energiei. Șase dintre aceste proiecte privesc creșterea capacității de interconectare cu Bulgaria,

Serbia și Ungaria, iar zece au ca obiectiv îmbunătățirea sistemului energetic național. Prin includerea lor în listă, proiectele sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul de

interconectare a Europei (MIE). Aceasta întrucât o infrastructură energetică modernă și fiabilă este un element esențial

pentru ca energia să circule liber în Europa. Ori, toate aceste proiecte vor sprijini integrarea piețelor energetice, vor diversifica sursele și

rutele de aprovizionare și vor pune capăt izolării energetice a anumitor state membre. În acest fel, fondurile europene, investite în aceste proiecte, vor servi obiectivului de a oferi

tuturor europenilor energie curată, la prețuri accesibile. În 2014, capacitatea de interconectare a României a fost de doar 7% din întreaga producție

de energie. Pentru a atinge țintele de 10% în 2020 și 15% în 2030, realizarea practică a proiectelor de

interes comun este esențială. Reamintim faptul că, în primul său raport privind starea Uniunii energiei, Comisia Europeană

analizează rezultatele obținute în atingerea obiectivelor acesteia și realizează o radiografie a situației din fiecare stat membru.

În ce privește România, raportul menționează dependența redusă față de importurile de gaze naturale, prețurile sub media UE pentru gaze și electricitate de care beneficiază consumatorii casnici, precum și ponderea importantă în economie a sectorului energetic.

Economia României în creștere

Economia a crescut în al treilea trimestru cu 3,6 la sută, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, anunță Institutul Național de Statistică.

Creșterea PIB a încetinit față de 3,8 la sută în trimestrele anterioare.

Comparativ cu al doilea trimestru, avansul PIB a fost de 1,4 la sută în date ajustate sezonier, după o stagnare în perioada precedentă.

INS a revizuit seriile anterioare de date, iar evoluția PIB din al doilea trimestru este acum estimată la 0, de la +0.1 la sută.

Creșterea economică aferentă primelor nouă luni este de 3,7 procente, potrivit estimărilor „semnal” ale INS, care va publica date detaliate despre ce a provocat evoluția PIB în al treilea trimestru.

Ce spun analiștii? Rezultatele sunt ușor peste

așteptările specialiștilor. Într-un sondaj realizat de Bloomberg

și citat de Raiffeisen Bank, analiștii se

așteptau la un avans de 0,9 la sută față de trimestrul al doilea, respectiv de 3,5 la sută în termeni anuali.

Estimările proprii ale Raiffeisen vizau o creștere trimestrială de 0,7 la sută și un avans anual de 2,8 la sută.

Cel mai probabil, datele detaliate vor arăta că această majorare este urmarea cererii solide pe plan intern (consum privat și investiții), în vreme ce agricultura a avut o contribuție negativă.

În schimb, datele din primele 9 luni confirmă așteptările INS pentru o creștere de 3,7 la sută pentru întreg anul, se arată într-o notă a băncii către investitori.

INS estimează că principalul motor al creșterii a fost consumul, după reducerea TVA la produsele alimentare, iar industria și construcțiile au avut contribuții pozitive.

Totuși, creșterea rapidă a consumului are și un efect advers - majorarea importurilor, cu efect asupra exporturilor nete, potrivit analizei ING.

(Sursa: www.euractiv.ro)


EURO-IT

România - 14.000 de companii, 75.500 de angajaţi şi venituri de 4

miliarde euro în IT

Circa 14.000 de companii IT îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în România, iar jumătate dintre ele sunt localizate în Bucureşti şi Cluj-Napoca - potrivit unui studiu realizat de Clusterul iTech Transilvania by ARIES Transilvania.

Potrivit studiului, toate companiile care activează pe nişa de IT şi tehnologie din România au generat în 2014 venituri cumulate de 4 miliarde de euro şi oferă locuri de muncă permanente pentru 75.500 de angajaţi.

Bucureştiul şi Clujul conduc detaşat în topul regional al zonelor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 48 la sută din totalul lor.

Pe de altă parte, Cluj-Napoca are cei mai mulţi specialişti IT la nivelul întregii populaţii a oraşului, 1 din 25 de clujeni lucrând în acest domeniu.

În ceea ce priveşte forţa de muncă activă, în Bucureşti şi județele Cluj, Iaşi şi Timiş sunt prezenţi 73 la sută din totalul angajaţilor din industria IT locală.

Bucureştiul se remarcă de departe ca fiind oraşul cu cei mai mari angajatori, asigurând aproape jumătate din totalul locurilor de muncă în IT din România.

Pe de altă parte, din perspectiva evoluţiei anuale a numărului de angajaţi, județele Iaşi, Dolj, Bihor, Constanţa şi Gorj se evidenţiază prin creşterea numărului total de angajaţi în domeniu, cu peste 30 la sută, comparativ cu 2013.

Celor peste 75.000 de angajați permanenți ai jucătorilor din IT-ul românesc li se alătură specialiștii PFA (persoane fizice autorizate), numărul lor ridicându-se la circa 17.000 în 2014.

Industria IT este cel mai mare generator de business şi locuri de muncă din România şi va continua să fie mulţi ani de aici înainte.

De aceea este nevoie de o imagine coerentă şi detaliată a tot ceea ce înseamnă această piaţă - câţi bani generează, care este nevoia concretă de specialişti, ce salarii se practică, pe ce tehnologii se axează.

Este și dorința ARIES Transilvania, respectiv Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software, o organizație reprezentativă pentru industria IT&C din România, cu 4 filiale zonale la: Timișoara, Brașov, Cluj și Craiova.

Studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES este realizat în baza veniturilor oficial declarate ale tuturor celor 14.000 de companii analizate, dar şi pe un eşantion de 393 reprezentanţi ai celor mai mari firme de profil din ţară.

Salarii în creștere Cifra de afaceri însumată a

industriei IT din România a fost de aproximativ 16 miliarde lei în 2014 (circa 4 miliarde euro), în creştere cu 26 la sută faţă de 2013.

Din totalul acestor venituri, 60 % au fost realizate de companiile localizate în Bucureşti, urmate de cele din Cluj (11 la sută), iar celelalate oraşe sub 10 %.

Salariul mediu net în sectorul IT era, la jumătatea anului 2015, de circa 2.600 lei, potrivit declarațiilor celor care au răspuns la chestionar.

Peste jumătate dintre companiile participante la studiu (54 la sută) au operat sau urmează să opereze creşteri salariale, până la finele anului, cu aproximativ 16 procente.

Concluzia este simplă: IT-ul va continua să susţină economia şi să fie un angajator de top.

Aşteptarea este ca numărul angajaţilor direcţi, altături de cei care colaborează în regim de PFA în IT, să atingă peste 100.000 persoane la finalul lui 2015, comparativ cu 93.000 în decembrie 2014.



Cookies și incitare la ură - noua

etapă a "războiului" dintre Facebook și Europa

Investigarea în Germania a unui

director Facebook pentru favorizarea incitării la ură și interdicția de a mai folosi cookies pentru urmărirea internauților belgieni sunt doar ultimele probleme cu care se confruntă rețeaua de socializare în Europa.

Martin Ott, director general al Facebook pentru Europa de Nord, Centrală şi de Est, este suspectat de către Procuratura din Hamburg că a ignorat în mod intenționat comentariile care incită la ură, postate pe reţeaua de socializare, scrie Spiegel Online.

O purtătoare de cuvânt a Procuraturii a confirmat informația, precizând că investigația se află ”într-o fază incipientă”.

Aceasta a mai spus că se fac cercetări pentru a stabili ce astfel de mesaje și cât timp au fost postate pe Facebook, în condițiile în care autoritățile germane au cerut companiei să cenzureze mesajele rasiste și xenofobe.

Ministrul Justiției, Heiko Maas, a declarat atunci că rețeaua este obligată prin lege să șteargă astfel de comentarii.

Ancheta împotriva lui Martin Ott amplifică scandalul, după ce alți trei manageri ai Facebook au fost acuzați că nu au acționat împotriva comentariilor rasiste, care s-au înmulțit semnificativ odată cu venirea în Germania a sute de mii de refugiați.

În ambele cazuri investigațiile au fost lansate în urma unor plângeri formulate de avocatul Chan-jo Jun.

În plângere se nota că Facebook Germania ”încurajează difuzarea unor mesaje de incitare la ură şi a unor materiale pasibile de pedeapsă”.

Chan jo-Jun a precizat că a semnalat Facebook peste 60 de comentarii și mesaje care incitau la ură și făceau apel la violență, dar cele mai multe nu au fost șterse, rețeaua de socializare considerând că nu încălcau regulile privind postările.

Cazurile sunt deosebit de importante întrucât până acum acuzațiile îi vizau pe cei care postau astfel de mesaje, nu și compania sau reprezentanți ai săi.

O purtătoare de cuvânt a Facebook a precizat, însă, că acuzațiile sunt ”fără

fundament”, deoarece nici rețeaua nici reprezentanții săi nu au încălcat legislația.

Avocatul bavarez susține însă că în total a găsit aproape 200 de mesaje de incitare la ură care nu au fost șterse, deoarece Facebook a considerat că nu încalcă regulile sale privind postările.

Facebook este de mult timp ținta acuzațiilor în Germania, unde organizațiile non-guvernamentale și politicienii îi reproșează că nu șterge mesajele care încalcă legislația germană și propriile reguli.

Reprezentanții rețelei de socializare se apără susținând că mesajele care nu sunt conform regulilor de postare sunt șterse, dar că ei ști ce comentarii nu respectă legea.

Investigația asupra lui Ott introduce un alt aspect în scandalul mesajelor.

Primul caz îi viza pe cei trei directori ai Facebook Germany GmbH, firmă ce nu are însă sediul în Germania, ci în Irlanda, motiv pentru care ar trebui să se supună legislației irlandeze, deoarece deciziile privind comentariile nepotrivite se iau aici.

Printr-o decizie a unei instanțe din Belgia, Facebook a primit un ultimatum de 48 de ore pentru a înceta să urmărească utilizatorii de internet care nu au profiluri pe această rețea socială.

În caz contrar va plăti o amendă de 250.000 de euro pe zi.

Decizia a survenit judecării unui caz intentat companiei Facebook în iunie de către Autoritatea belgiană pentru date personale.

Potrivit acesteia, Facebook urmărește fără nicio discriminare utilizatorii care vizitează anumite pagini sau apasă pe butoanele "like” sau "share” fără a fi membri ai rețele, iar urmărirea se face cu ajutorul așa-numitelor cookies, care păstrează datele internauților și care sunt folosite apoi pentru a-i monitoriza pe aceștia.

Facebook a declarat că va face recurs la această decizie.

Problemele Facebook în Europa au fost declanșate de un austriac Max Schrems care a reclamat practicile companiei.

Lupta sa cu gigantul american a dus la decizia Curții Europene de Justiţie, care a anulat Safe Harbor - un sistem care permitea Facebook, Google şi altor peste 4.000 de companii să transfere date personale din Europa în SUA.



Cum se obțin slujbe IT în Europa?

Desemnat, în 2015 - de

către revista "The Parliament Magazine" – drept Europarlamentarul anului pentru agenda digitală, VICTOR NEGRESCU, România, ne face cunoștință cu o serie de aspecte legate de universul IT în viziunea UE:

Cum se procedează pentru a

putea avea acces la joburile în IT pe piața europeană?”

Comisia Europeană a dezvoltat o platformă, EURES, care sprijină mobilitatea angajaților în plan european. Acolo se găsesc foarte multe locuri de muncă, oferite de diferiți angajatori care își propun să aducă angajați din alte zone ale Europei. Pe lângă aceasta, există tot felul de companii de recrutare care fac o recrutare responsabilă și în limita legii care caută angajați din alte țări cu anumite competențe, iar în general competențele IT se caută cel mai mult.

Ce înseamnă joburi vacante în

IT&C? Cum se calculează acest număr și, mai exact, în ce domenii din IT&C, întrucât este o industrie foarte mare.

Vorbim despre joburi cu competențe digitale. Este vorba despre acele locuri de muncă unde, în activitatea de zi cu zi, este nevoie de cunoștințe IT. Statisticile Comisiei iau în considerare informații raportate de angajatori. Sunt foarte mulți angajatori care caută persoane cu competențe IT și nu raportează acest lucru, deci probabil numărul este mult mai mare de atât.

Recomand, însă, tinerilor profesioniști în domeniu digital să rămână în România.

Cum comentați ultimele decizii ale Parlamentului legat de neutralitatea internetului? Bunăoară, providerii de internet vor avea posibilitatea să manipuleze informațiile într-o măsura considerabilă...

Neutralitatea internetului este o temă foarte importantă și e nevoie de o guvernanță colectivă, cu participarea mai multor actori, și a societății civile și a mediului privat, nu de control doar din partea unor instituții. Odată cu reforma telecomunicațiilor la nivel european au existat mențiuni cu privire la o posibilă limitare a neutralității internetului (…).Parlamentul a aprobat varianta care este cunoscută, sub formă de recomandări, dar pachetul Telecom se află în proces de discuție între toate instituțiile și Comisia este cea care interpretează recomandările legislative. Există discuții la Comisie și există garanția că nu se vor interpreta propunerile în sensul de a limita, de a impune un control asupra internetului de către anumiți actori.

Care sunt cele mai importante noutăți din domeniul digital, dezbătute în Parlamentul European?

Recent, au fost două proiecte importante. Unul dintre acestea privește legislația privind copyright-ul, care, pentru prima oară reglementează, ce înseamnă partea de protecție a dreptului de autor pe internet și tot ceea ce înseamnă sectorul digital. Au existat destul de multe dezbateri legate de ce înseamnă opera unui autor pe internet, de a folosi anumite date, de a posta anumite poze și aici menționez un aspect foarte interesant: dreptul de panoramă. Noua legislație propusă va interzice dreptul cetățeanului de a folosi pe platformele de socializare poze personale având în fundal elemente de arhitectură sau construcții care au o reputație la nivel internațional, limitând acest drept al cetățeanului (…).


Cât și cum va fi voie să se

citeze un articol, pe blogul personal sau pe Facebook?

Un alt aspect din legislația pentru copyright se referă la dreptul de citare, cu hyperlink. În ultima vreme, în anumite țări precum Germania sau Spania au început să apară restricții privind dreptul unui simplu cetățean de a cita un articol publicat online, cu referințe directe (link la sursă) pe rețelele sociale sau pe blogurile personale. În aceste două țări nu ai voie să menționezi nici măcar titlul integral al unui articol. Se speră ca prin reformele privind copyright-ul aceste restricții din statele europene să fie evitate. Trebuie să existe o legiferare privind modul cum sunt citate articolele dar nu în direcția în care merg aceste țări, care limitează potențialul internetului. Noile reglementări europene stabilesc cât poți cita, dar nu merg atât de departe precum în Germania sau Franța (deși în prima variantă a legislației, nivelul era la fel de restrictiv) (…).

Competențele digitale, esențiale pentru angajații din toate domeniile, au nevoie de un impuls pentru a prinde din urmă tehnologia. Mai ales că există un deficit de angajați cu astfel de competențe, estimat la sute de mii de locuri de muncă în următorii cinci ani…

În calitate de Ambasador al campaniei Comisiei Europene „e-skills for jobs” („competențe digitale pentru joburi”), trebuie susținuă ideea formării

continue în domeniul digital. Campania, sprijinită de mulți parteneri din societatea civilă, companii și instituții publice, are ca menire să identifice soluții în acest sens. Sectorul digital creează anual 120.000 de locuri de muncă în Europa, iar în prezent există un deficit de 300.000 de persoane cu competențe digitale. Până în 2020 acest deficit se va apropia de 1 milion de persoane. Acesta este viitorul și în România ar trebui să existe un program dedicat acestui domeniu, ca să devină unul din principalii beneficiari (…).. Sunt convins că de anul viitor vor exista diferite programe pe această temă.

Unde s-ar putea încadra, exact, un astfel de program?

Spre exemplu, în cadrul programului dedicat resurselor umane ar putea exista o linie de finanțare dedicată competențelor digitale, accesată în special de către sistemul educațional pentru a forma atât tinerii cât și pe cei care au o altă vârstă în competențe digitale. De multe ori, aceste competențe nu pot fi asociate cu ocupațiile profesionale clasice. Astfel, nu există o profesie de expert Java, sau de autor de infograme; acestea sunt competențe. Ar trebui să se finanțeze sistemul pentru a le forma, deoarece inclusiv în fabrici oamenii au nevoie de competențe IT elementare pentru a ști să citească și să înțeleagă tehnologia pe care o utilizează, sau să lucreze cu un soft. Nu este vorba numai despre programare, ci și de cunoștințe minimale. Profesorii, spre exemplu, au nevoie de aceste cunoștințe. Introducem manuale digitale și profesorii nu știu cum să le folosească și nu este vina lor, ci a sistemului care nu le oferă formarea necesară. Cele elementare se referă la folosirea computerului, lucrul cu documentele, folosire a internetului, a doua gamă - realizarea unui site, prelucrarea unei imagini; a treia gamă - programare- simplă sau mai complexă. Experții spun că după o formare de 50 de ore cineva poate să realizeze un mic program informatic.


Ce se poate face legat de

drepturile utilizatorilor online? În cadrul agendei digitale, o

serie de propuneri au venit din partea Comisiei Europene, care presupun deschiderea pieței online și sprijinirea sectorului digital la nivel european. Un lucru se referă la posibilitatea de a accesa un serviciu, plătit în țara de origine, oriunde în spațiul european fără barierele impuse de frontiere. Dacă un cetățean român cumpără servicii de vizualizare a unei televiziuni de știri din România, în prezent dacă el călătorește în Belgia, deși a plătit abonamentul, nu poate vizualiza acea televiziune pentru că acum se presupune că trebuie să plătească o taxă suplimentar Guvernului belgian. Prin propunerea legislativă, această restricție va dispărea, iar clientul poate să meargă cu serviciul oriunde în spațiul european.

Ce se întâmplă privind legislația copyright-ului?

Legsialția oferă posibilitatea instituțiilor de învățământ de a folosi informații de pe internet fără să se îngrădească dreptul de folosință în procesul educațional, spre exemplu dreptul profesorilor de a prezenta un articol publicat pe internet în discuțiile cu elevii, lucru care până acum era interzis, ceea ce practic crește potențialul de a folosi în învățământ to ce înseamnă resurse online…

Ce se poate spune despre proiectele de 6,3 miliarde euro care pot fi câștigate prin schemele „proiecte pilot” și ”acțiuni pregătitoare”?

Fiecare europarlamentar are posibilitatea de a iniția anual astfel de proiecte. Anul acesta s-au câștigat cinci proiecte, din care acestea 3 pentru sectorul digital, de 1,3 milioane euro și încă 2 proiecte pentru industrie, care au un buget de 4 milioane de euro. Din ultimele două, unul se referă la partea de dezvoltare a fabricilor inteligente - retehnologizare a zonelor afectate de dezindustrializate, și celălalt, la

specializare inteligentă la nivel regional. Pentru sectorul digital din România s-a obținut finanțări de 1,3 milioane euro. Sunt proiecte extrem de importante - utilizarea noilor tehnologii și a instrumentelor digitale în educație, asigurarea competențelor digitale pentru noi profesii și crearea de noi locuri de muncă, îmbunătățirea educației privind plata taxelor prin sisteme online. Încă un proiect a fost câștigat anul trecut, pentru sectorul rural. Deci 6,4 milioane euro în numai un an, în care România a fost menționată ca beneficiar (…).

Ce se mai poate spune despre acest mecenism de finanțare ?

Potrivit documentelor oficiale ale Comisiei Europene, proiectele pilot (PP) și acțiunile pregătitoare (PA) sunt instrumente importante pentru formularea unor priorități politice și introducerea de noi inițiative care pot deveni activități și programe distincte, având un buget propriu. Din punct de vedere al finanțării, regulamentele europene arată că instituțiile au decis să limiteze alocările din fonduri publice europene la 40 milioane euro anual, pentru proiecte pilot și 100 milioane euro anual pentru acțiuni pregătitoare.

Cum se promovează potențialul profesioniștilor români, creatori de conținut digital?

Trebuie promovat tot ceea ce înseamnă capacitatea României de a fi un lider măcar regional în domeniul IT. De exemplu, luna trecută s-a organizat o expoziție în Parlamentul European la care au participat sute de persoane în care au fost prezentați, la nivel european, creatorii digitali, în principal creatorii de conținut (conținut video sau alt tip de conținut online), oameni care sunt foarte cunoscuți pe canalele online în România dar și în Europa. Aceasta, pentru a arăta că profesioniștii din domeniu sunt foarte creativi și au un potențial enorm și că România poate fi privită și ca țară a modernității, a progresului.



Peste 1/ 2 din utilizatorii români de Facebook sunt până în 34 de ani

De la începutul anului, Facebook a înregistrat o creștere de 7,9 %, în ceea ce privește numărul de conturi deschise în România, iar peste jumătate dintre utilizatori sunt tineri cu vârste cuprinse între 18-34 de ani, majoritatea bărbați.

Cele două servicii de monitorizare și analiză a activității rețelei Facebook, în țara

noastră,Facebrands.ro și Facebrands PRO, semnalează un număr de 8,200,000 de conturi de Facebook, deschise în Romania, până la jumătatea lunii noiembrie 2015 - o creștere de aproximativ opt procente, față începutul anului (când au fost înregistrate în jur de 7,6 milioane de conturi deschise).

Un sfert din utilizatorii rețelei provin din București, capitala înregistrând astfel 27,35 de procente din totalul conturilor de utilizatori (echivalentul a 2.105.180 conturi).

Cu ocazia raportării anterioare, din luna martie 2015, conturile deschise în capitală ajungeau la 1,6 milioane, reprezentând 21,95% din totalul acestora, Bucureștiul fiind urmat de Cluj Napoca, Iași și Timișoara, orașe cu peste 200,000 de conturi de utilizatori de Facebook.

În schimb, anul 2015 înregistrează o creștere a numărului de orase care au peste 100,000 de conturi de utilizatori de Facebook, precum: Craiova, Brașov, Galați, Ploiești etc.

O ascensiune, față de luna martie a cestui an, a fost semnalată și în cazul numărului de pagini românești de Facebook, ajungând astfel, de la 27,697 (în martie), la 29,618 (în noiembrie), adică 10,6 procente din totalul paginilor românești de Facebook.

Majoritatea acestor pagini au fost înregistrate în domenii precum: afaceri locale (3221), artă și cultură (1789), sănătate și îngrijire personală (1659), magazine online (1683) etc., iar dintre acestea cea mai mare crestere o reprezintă categoria bloguri (crestere de 9,13 procente).

Toate aceste creșteri le depășesc pe cele de la începutul anului trecut, când Facebook-ul a înregistrat șapte milioane de utilizatori.

Rețelele sociale și blogurile rămân în continuare cele mai dinamice și interactive medii din peisajul autohton, și ne asteptăm să-și consolideze în continuare această poziție și în 2016.

Numărul conturilor de utilizatori români de Facebook a evoluat în ultimii 4 ani astfel - ianuarie 2011 - 2.405.920 conturi, ianuarie 2012 - 4.406.580 conturi, ianuarie 2013 - 5.593.480 conturi, ianuarie 2014 - 7.000.000 conturi, ianuarie 2015 - 7.600.000 conturi, martie 2015 - 8.000.000 conturi, noiembrie 2015 - 8.200.000 conturi.

În prezent, 95,03 la sută din totalul celor 7.697.760 de utilizatorii de Facebook au ales să își seteze la profil orașul din care provin, o creștere de aproximativ două procente față de perioada aceasta a anului trecut.

(Sursa:www.Facebrands.ro)


EURO - AGRICULTURA 2,5 milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare românești

Programele de promovare propuse de

Bioromania (produse organice) și de Asociația Producătorilor de Vin și Produse Vitivinicole (APVPV) Dobrogea au fost aprobate de Comisia Europeană, ele având o durată de 3 ani și un buget total de aproximativ 2,5 milioane de euro.

Aprobarea acestor programe este importantă mai ales în contextul recentelor dificultăți de pe piață, ele fiind utile pentru crearea de noi oportunități, în special pe piețele din afara UE, stimulându-se astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă în sectorul agroalimentar.

În acest sens, Comisia Europeană a aprobat, în total, 33 de noi programe pentru promovarea produselor agroalimentare în interiorul și în afara UE.

Valoarea lor totală este de 108 milioane de euro, din care 54 de milioane reprezintă contribuția UE, 20 dintre aceste

programe axându-se pe piața internă, restul adresându-se unor țări sau regiuni terțe.

Programele vor contribui la deschiderea de noi piețe și la creșterea consumului produselor, iar măsurile finanțate pot consta în campanii de promovare, evidențiind avantajele produselor europene în termeni de calitate, siguranță alimentară și igienă, valoare nutrițională, etichetare, de respectare a normelor de bunăstare a animalelor sau a metodelor de producție ecologice.

Contribuția UE (54 de milioane de euro) face parte din cele 118 milioane de euroalocate de UE pentru promovarea produselor agroalimentare în 2015.

Programele menționate sunt ultimele în care se aplică sistemul stipulat de Regulamentul nr. 3/2008.

Începând cu data de 1 decembrie 2015, intră în vigoare noi norme de promovare ce introduc o serie de modificări importante, inclusiv extinderea domeniului de aplicare în termeni de beneficiari și produse eligibile, schimbări procedurale, introducerea unui program de lucru și de apeluri de propuneri anuale, precum și creșterea bugetului și ratelor de cofinanțare UE.

Alocarea bugetară pentru 2016 este de 111 milioane de euro. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Ce activităţi neagricole pot beneficia de fonduri europene

Persoanele care nu pot dispune de venituri tot timpul anului din activitatea agricolă au posibilitatea sa demareze afaceri, prin intermediul fondurilor europene, în zone conexe precum fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului sau chiar activităţi de furnizare a serviciilor.

Astfel, conform Ghidului Solictantului pentru Submăsura 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole, investiţiile eligibile sunt următoarele:

Investiţii pentru producerea şi comercializarea produselor neagricole: fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice, activităţi de prelucrare a produselor lemnoase;

Industrie metalurgică, fabricare de construcţii metalice, masşini, utilaje şi echipamente; fabricare produse electrice, electronice;

Investiţii pentru activităţi meşteşugăreşti (activităţi de artizanat şi alte activităţi tradiţionale neagricole – olărit, brodat, prelucrare manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii, etc);

Investiţii legate de furnizarea de servicii: medicale, sociale, sanitar‐veterinare, servicii de reparaţii maşini, unelte, obiecte casnice; servicii de consultanţă, contabilitate, audit; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei şi servicii informatice, servicii tehnice, administrative, etc.

Investiţii pentru infrastructura în unităţile de primire turistică tip agro‐turistice, proiecte de activităţi de agrement.

Investiţii pentru producţia de combustibil din biomasă (ex: fabricare de peleţi şi brichete) în vederea comercializării.

Pentru Submăsura 6.4 – Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole au fost depuse, în cadrul sesiunii de anul acesta, peste 500 de proiecte, în valoare totală de peste 76 de milioane de euro, conform datelor AFIR. (Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


Primul loc în UE în ceea ce

privește populația ocupată în agricultură

România a fost, în 2014, pe primul loc

în UE în privința ponderii foarte ridicate - 25,4% - a populației ocupate în agricultură se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS), cu mult înaintea Greciei (13,0%) si Poloniei (11,2%).

Ponderea cea mai mare a populației ocupate în industrie a fost înregistrată în Cehia (38,3%) și Slovacia (35,5%).

În anul 2014, în servicii cele mai multe persoane ocupate au fost înregistrate în Luxemburg (87,6%) si Olanda (81,5%).

Potrivit Institutului, în România procentul persoanelor ocupate în industrie a fost de 30,1%, iar 44,5% din populația ocupată în domeniul serviciilor.

Structura populației ocupate după nivelul de educație devine tot mai importantă

în ultima vreme și constituie unul din factorii esențiali ai progresului unei națiuni.

După nivelul de educație, în structura populației ocupate de 15-64 ani la nivelul UE-28, în anul 2014, predomină nivelul mediu de educație, care reprezenta pe total 49% (în cazul forței de muncă masculine ponderea acestui nivel de educație a fost de 50,3%, iar în cazul celei feminine de 47,3%).

Pe locul al doilea în structura populației ocupate în UE-28 s-a plasat, în același an, populația cu nivel superior de educație, cu o pondere de 32,7% pe total (29,8% pentru bărbați și 36,2% pentru femei), urmată de populația cu nivel de educație scăzut, cu o pondere de 18,3% pe total (19,9% în cazul bărbaților și 16,5% în cazul femeilor).

În România, conform INS, 58,1% din populația ocupată are un nivel mediu de educație (60,8% în cazul forței de muncă masculine și 54,6% în cazul celei feminine) și 19,2% din populația ocupată are un nivel superior de educație (16,7% la bărbați și 22,3% la femei).

(Sursa: www.agerpres.ro)

AFIR a semnat un Protocol de colaborare cu ANAP

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a încheiat recent un Protocol de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) pentru stabilirea unei abordări unitare a întocmirii documentaţiilor de atribuire privind derularea achiziţiilor publice pentru beneficiarii publici ai fondurilor europene nerambursabile accesate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Protocolul de colaborare prevede un conţinut standard al fişelor de date şi al anexelor aferente acestora, ca parte integrată în atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Metodologia de lucru, astfel stabilită se aplică în cadrul măsurilor de utilitate publică din cadrul PNDR 2020, mai precis Submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”, Submăsura 7.2 „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” şi Submăsura 7.6 „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.

Totodată, normele agreate în cuprinsul acestui protocol sunt valabile şi pentru măsurile de finanţare care se adresează beneficiarilor publici ai PNDR 2007 – 2013, anume Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populatţia ruralaă şi punerea în valoare a moştenirii rurale” şi Măsura 125 „îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii”.

În baza acestui Protocol, AFIR semnalează necesităţiile şi problemele legate de procesul de achiziţie întâmpinate de beneficiarii publici ai PNDR şi comunică soluţiile propuse către ANAP.

De asemenea, AFIR poate convoca grupul de lucru comun când consideră oportun şi participaă activ la lucrările acestuia pentru identificarea şi aprobarea unor soluţii la problemele punctuale înregistrate în implementarea proiectelor europene.

Protocolul de colaborare între AFIR si ANAP a intrat în vigoare şi a fost încheiat pe o perioadă nedeterminată, cu scopul de a înlesni accesul beneficiarilor publici la fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea spaţiului rural.

(Sursa: www.afir.info)


EURO-FONDURI

Foarte multe apeluri de proiecte pe POR 2014-2020!

Reprezentanţii Comitetului de

Monitorizare a POR (CMPOR) au aprobat recent, modificarea POR 2014-2020 prin alocarea sumei de 100 de milioane de euro, pentru participarea României la programul Iniţiativa pentru IMM-uri.

De asemenea, CMPOR a aprobat şi criteriile de evaluare şi selecţie a proiectelor care vor fi finanţate, pentru 3 priorităţi de investiţie:

5.2.-„Realizarea de acţiuni destinate

îmbunătăţirii mediului urban, revitalizării oraşelor, regenerării şi decontaminării terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii poluării aerului şi promovării măsurilor de reducere a zgomotului”;

7.1.-„Sprijinirea unei creşteri favorabile ocupării forţei de muncă, prin dezvoltarea potenţialului endogen ca parte a unei strategii teritoriale pentru anumite zone, care să includă reconversia regiunilor industriale aflate în declin, precum şi sporirea accesibilităţii şi dezvoltarea resurselor naturale şi culturale specifice”;

8.1.-„Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale, obiectivul specific „Servicii sociale pentru persoane varstnice”.

În aceste condiții, există premise ca să urmeze o perioadă foarte aglomerată pentru program, deoarece se vor lansa în consultare multe ghiduri specifice, iar până în vara viitoare se vor deschide foarte multe apeluri de proiecte.

Până acum a fost aprobat “Ghidul Solicitantului. Condiţii generale de accesare a fondurilor în cadrul Programului Operaţional

Regional 2014-2020” şi au fost lansate în dezbatere Ghidurile pentru priorităţile de investiţii 2.1-microîntreprinderi, 6.1-drumuri judeţene, 3.1-eficienţa energetică – clădiri rezidenţiale şi 5.1–patrimoniu cultural.

Au fost primite sute de comentarii din partea potenţialilor beneficiari POR, pentru fiecare Ghid, care au fost analizate de Autoritatea de Management şi incluse, după caz, în Ghidurile Specifice.

Ceea ce arată că există o aşteptare enormaă din partea potenţialilor beneficiari POR 2014-2020 pentru deschiderea finanţărilor pentru perioada de programare 2014-2020.

În momentul de faţă sunt în curs de definitivare şi de finalizare aceste ghiduri, în conformitate cu ultimele modificări ale instrumentului SMIS/My SMIS.

Se dorește, de asemenea, simplificarea sistemului de depunere şi de evaluare a proiectelor astfel încât, în perioada următoare, să se poată lansa direct apeluri cu depunere electronică.

Pe lânga criteriile de evaluare şi selecţie care vor fi utilizate de Autoritatea de Management şi Organismele Intermediare pentru selectarea proiectelor depuse pentru aceste priorităţi, Comitetul de Monitorizare a POR a hotărât alocarea sumei de 100 de milioane de euro din POR 2014-2020, pentru a asigura participarea României la instrumentul financiar de tip garanţie neplafonată, în cadrul programului Iniţiativa pentru IMM-uri, derulat tot de MDRAP.

De asemenea, CMPOR a aprobat Strategia de Asistenţă Tehnică a POR 2014-2020 - documentul de referinţă în care sunt trasate liniile directoare ale intervenţiilor de asistenţă tehnică.

Strategia de asistenţă tehnică urmaăreşte: planificarea corectă a resurselor financiare alocate asistenţei tehnice, pentru a acoperi nevoile identificate pentru perioada implementării POR; creşterea nivelului general de informare şi conştientizare asupra POR; creşterea calităţii prestaţiei Autorităţii de Management / Organismelor Intermediare în procesul de implementare a POR.

POR, gestionat de MDRAP în calitate de Autoritate de Management, este unul dintre cele 7 programe operaţionale din generaţia 2014-2020 implementate în Romaânia, cofinanţate din fondurile europene structurale şi de investiţii.


POR 2014-2020 urmăreşte creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale, prin intermediul a 11 axe prioritare (plus o axă de asistenţă tehnică), care au în total o alocare estimată de 8,25 miliarde de euro, din care 6,7 miliarde de euro reprezintă sprijinul UE, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,5 miliarde de euro - contribuţia naţională:

Axa prioritară 1: Promovarea transferului tehnologic.

Axa prioritară 2: Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

Axa prioritară 3: Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon

Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

Axa prioritară 5: Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Axa prioritară 6: Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională.

Axa prioritară 7: Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.

Axa prioritară 8: Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale.

Axa prioritară 9: Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban.

Axa prioritară 10: Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale.

Axa prioritară 11: Extinderea geografică a sistemului de înregistrare a proprietăţilor în cadastru şi cartea funciară.

Axa prioritară 12: Asistenţa tehnică.

(Sursa: www.mdrap.ro)

Finanțare publică pentru politicile climatice

În perspectiva negocierilor internaționale privind schimbările climatice de la Paris,

Uniunea Europeană și statele sale membre și-au luat angajamentul de a continua să furnizeze finanțare publică, la nivel național și european, pentru politici climatice.

Aceasta sprijină cele mai sărace și mai vulnerabile țări în efortul de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a se adapta la consecințele schimbărilor climatice.

Cu doar câteva săptămâni înainte de evenimentul COP 21 de la Paris, această decizie transmite mesajul că UE este pregătită să-și asume în continuare rolul de cel mai mare donator mondial de fonduri în domeniul politicilor climatice și că se angajează să-și intensifice sprijinul.

După cum a arătat de curând și raportul OCDE, obiectivul stabilit la nivel mondial de a mobiliza fonduri în valoare de 100 de miliarde de dolari este în curs de a fi realizat.

În fapt, UE și-a luat angajamentul de a crește semnificativ fondurile dedicate, pornind de la ideea că 20% din bugetul 2014-2020, ca nivel minim, este alocat în domeniu.

La rândul lor, statele membre s-au angajat să continue finanțarea țărilor sărace și vulnerabile, în prezent și după 2020, când va intra în vigoare un nou acord privind clima.

La Paris, se are în vedere și transmiterea unui semnal puternic către sectorul privat, pentru reorientarea fluxurilor financiare către investiții generatoare de emisii scăzute de carbon și adaptabile la schimbările climatice.

De altfel, UE este lider în finanțarea politicilor climatice căci, din 2009, când s-a anunțat - la conferința privind clima de la Copenhaga - angajamentul de a furniza o finanțare anuală în valoare de 100 de miliarde de dolari, UE și statele sale membre au oferit mai mult de jumătate din totalul finanțării publice pentru politici climatice.

Facilitățile de finanțare publică-privată ale UE au contribuit la generarea de investiții în valoare de 25 de miliarde de euro în proiecte privind clima din țări în curs de dezvoltare, în perioada 2007-2013.

În următorii ani, creșterea finanțării acordate de UE prin intermediul acestor facilități combinate ar putea mobiliza până în 2020 investiții estimate la 50 de miliarde de euro.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


2,8 milioane de euro pentru proiecte de mediu cu implicare românească

România este implicată în 3 din cele

96 de proiecte, din 21 state membre, în domeniul mediului, aprobate de CE prin programul LIFE, selectate din cele 1.117 primite la apelul din iunie 2014, într-o finanțare de 2,8 milioane de euro

Proiectele sunt axate pe reducerea emisiilor cu efect de seră, promovarea de proceduri de achiziții publice ecologice și repopularea cu zimbri a sud-vestului țării.

Programul LIFE va sprijini numeroase proiecte inovatoare, a căror contribuție va fi cu siguranță esențială., pe lângă protejarea și îmbunătățirea capitalului natural, existând mai multe instrumente promițătoare care vor contribui la orientarea Europei către un viitor sustenabil, cu emisii scăzute de carbon și eficient în privința utilizării resurselor.

Cele 3 proiecte sunt: - Re-Bison/Stichting Rewilding Europe

(program LIFE "Natură și biodiversitate") își propune un program de repopulare cu zimbri (Bison bonasus) a zonelor Țarcu și Poiana Ruscă dinsud-vestul României. Aproximativ 100 zimbri vor fi reintroduși în zonele menționate pentru crearea unei subpopulații sănătoase și durabile, de aproximativ 185 de animale. Contribuția UE reprezintă peste 1,36 milioane de euro din valoarea totală a proiectului (aproximativ 1,8 milioane euro).

- GPPbest (program LIFE "Coordonare & informare de mediu") are în vedere promovarea unor noi modele de consum durabil, prin evidențierea beneficiilor

aduse de procedurile de achiziții publice ecologice și extinderii aplicării acestora. În cadrul proiectului, va fi pusă în aplicare o acțiune-pilot pentru a sprijini adoptarea unei politici de acest tip în România. Valoarea totală a proiectului este de peste1,36 milioane de euro, din care 0,8 milioane reprezintă fonduri europene.

- GreenYourMove (program LIFE "Mediu și utilizarea eficientă a resurselor") va contribui la reducerea gazelor cu efect de seră, prin introducerea unei strategii durabile de mobilitate și prin promovarea unor opțiuni de navetă și călătorie optime și ecologice. În cadrul proiectului, va fi elaborat un planificator de călătorie on-line, paneuropean, care să indice cea mai ecologică opțiune de transport public în 5 state membre UE, printre care și România. Finanțarea europeană alocată acestui proiect se ridică la peste 0,7 milioane de euro, din valoarea totală de aproximativ 1,24 milioane de euro.

Comisia a aprobat un pachet de investiții cu o valoare totală de 264,8 milioane de euro în favoarea mediului, naturii și a creșterii economice "verzi".

Investițiile acoperă 96 de proiecte în 21 de state membre, finanțate în cadrul programului LIFE pentru mediu.

Proiectele prevăd acțiuni în domeniul mediului și al utilizării eficiente a resurselor, sprijinind tranziția către o economie circulară și durabilă, in domeniul naturii și biodiversității, precum și al coordonării și informării în domeniul mediului.

UE va cofinanța proiectele cu 160,6 milioane de euro. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)

Implementarea bugetului UE din 2014 validată de Curtea de Conturi

Curtea Europeanaă de Conturi a emis recent un aviz favorabil conturilor UE pentru al optulea

an consecutiv astfel încât, conform acesteia, nici veniturile şi nici cheltuielile administrative efectuate în 2014 nu sunt afectate de erori semnificative.

Rata generală de eroare în ceea ce priveşte plăţile a scăzut pentru al doilea an consecutiv, ajungând la 4,4% in 2014.

În fapt, banii UE sunt banii cetăţenilor şi de aceea este o datorie, față de aceștia, ca fiecare euro să fie cheltuit cu chibzuinţă.

În acest context, opinia Curţii că noile realităţi impun noi acţiuni este justă, iar Comisia trebuie să devină eforturi să alinieze bugetul la priorităţi şi să îl axeze pe rezultate, precum şi să consolideze controalele.

Auditorul independent al UE, Curtea Europeană de Conturi, publică un raport anual care evaluează implementarea bugetului Uniunii în anul anterior, iar Parlamentul European ia în considerare acest raport la momentul în care decide să aprobe sau să respingă modul în care bugetul Uniunii a fost cheltuit într-un anumit an (procedura de descărcare bugetară).



Credite de până la 110.000 lei pentru micii antreprenori

În premieră pe piața bancară din

România este lansat creditul EaSI garantat de Comisie și Fondul European de Investiții, pentru a sprijini dezvoltarea IMM.

Nextebank este prima bancă din România care intermediază creditul EaSI, punând la dispoziţie un plafon total de 25 de milioane de EURO, pentru a sprijini până la 2.000 de antreprenori români.

Valoarea creditului EaSI poate fi între 22.000 lei și 110.000 lei, fiind acordat exclusiv în lei, pentru o perioadă de creditare de până la maxim 60 de luni.

Companiile eligibile trebuie să aibă minim 12 luni de activitate, o cifră de afaceri mai mică de 2 milioane de euro și maxim 10 angajați, la momentul obținerii finanțării.

Creditul poate fi destinat atât investițiilor, cât și capitalului de lucru necesar microîntreprinderilor din toate sectoarele de activitate, inclusiv cel agricol, indiferent de forma sa juridică de organizare.

Rambursarea creditului EaSI este flexibilă, calendarul de rambursare putând fi personalizat în funcție de nevoile microîntreprinderii, inclusiv în rate sezoniere.

Spre deosebire de un credit standard, întreg procesul și documentația pentru întocmirea dosarului sunt mult simplificate.

Astfel, accesarea EaSI nu presupune avans pentru planurile de investiții și nici garanții din partea clientului, întrucat este garantat de către Comisia Europeană și FEI prin intermediul Programului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inovare Socială.

Garanția este gratuită și acoperă 80% din valoarea creditului, iar pentru 20% Nextebank nu solicită garanții suplimentare.

Despre Programul pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inovare Socială

În cadrul Programului pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inovare Socială (EASI), Comisia sprijină microfinanțarea și finanțarea antreprenoriatului social cu un pachet de 193 de milioane euro pentru 2014-2020.

Scopul este de a spori accesul la microfinanțare, adică împrumuturi de până la 25.000 de euro, în special pentru persoanele vulnerabile si microîntreprinderi.

În plus, în premieră, Comisia va sprijini și întreprinderile sociale, prin investiții de până la 500.000 de euro.

Sprijinirea microfinanțării și a antreprenoriatul se va implementa prin garanția EASI, care va permite furnizorilor de microcredite și investitorilor în antreprenoriate sociale să intre în contact cu antreprenori care nu aveau până acum capacitatea să obțină o finanțare din considerente de risc.

Comisia Europeană a selectat FEI pentru implementarea garanției EASI.

Despre Fondul European de Investiții Fondul European de Investiții (FEI) este

parte a BEI, iar misiunea principală este de a sprijini IMM-urile din Europa pentru accesul la finanțare, în acest sens proiectând și dezvoltând capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare vizând acest segment de piață.

În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovației, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului și ocupării forței de muncă.

Totalul angajamentelor nete ale FEI la fondurile de capital privat s-au ridicat la peste 8,8 miliarde de euro la sfârșitul anului 2014.

Cu investiții de 500 de fonduri, FEI este un jucător major pe piața de capital, datorită dimensiunilor și domeniilor investițiilor sale, mai ales în segmentele high-tech și în cele incipiente.

Garanțiile acordate de către FEI au depășit 5,6 miliarde de euro în peste 350 de operațiuni la sfârșitul anului 2014, poziționându-l drept unul dintre garanții majori pentru IMM-uri și un lider în garanții pentru micro-finanțare în Europa.

Nextebank este o bancă românească, având ca acţionar principal Fondul de Investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), iar ca investitori pe Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Fondul European pentru Investiţii (FEI) - parte din grupul Băncii Europene pentru Investiţii, Banca de Comerţ şi Dezvoltare a Regiunii Mării Negre, DEG - parte a grupului bancar german KFW și care oferă produse simple şi flexibile și răspund tuturor nevoilor de finanţare: linii de credit, servicii de plăţi, schimburi valutare, cont curent, carduri de debit şi de credit, factoring, produse de economisire, internet-banking şi mobile-banking, credite destinate IMM-urilor și microîntreprinderilor, dar și credite pentru persoane fizice.



Experți de la Comisia Europeană se vor implica în recrutarea și evaluarea

angajaților pe fonduri UE Premierul Dacian Cioloș a solicitat expertiză de la Comisia Europeană pentru proceduri

recrutare și evaluare a personalului administrativ, din sistemul de fonduri UE. Experții ar putea sosi în câteva săptămâni, iar implicarea lor are scopul ca recrutarea și

evaluarea personalului să se facă pe bază de criterii clare și cei care sunt interesați să intre în Administrația publică să cunoască aceste criterii.

Legat de finalizarea proiectelor aferente fondurilor UE 2007-2013, Dacian Cioloș a spus că noul Guvern a găsit Programul Operațional Regional blocat în urma unui audit al Comisiei și se analizează modul în care se pot reîncepe plățile pentru a crește gradul de absorbție.

De asemenea, în privința pregătirilor pentru 2014-2020 Cioloș a menționat că trebuie terminat sistemul informatic care este nefuncțional.

El dorește să solicite sprijin și de la BERD, BEI, și Banca Mondială, care pot furniza expertiză tehnică pentru ca beneficiarii să-și finalizeze proiectele, în paralel cu îndeplinirea condiționalităților ex-ante care trebuie îndeplinite.

De asemenea, premierul a discutat cu comisarul eruopean Corina Crețu despre proiectele de infrastructură care pot fi lansate, finalizate sau decontate; proiectele de spitale - care se prevede să fie finanțate și au fost blocate pentru că nu s-au îndeplinit condiționalitățile, de exemplu analiza strategică a situației infrastructurii spitalicești.

Noile finanțări UE pentru proiecte sociale, amânate din cauza sistemului

informatic

Ministerul Fondurilor Europene a anunțat că amână primirea de proiecte pentru două linii de finanțare UE, inclusiv cea pentru comunităților marginalizate rome, din cauza sistemului informatic numit MySMIS2014.

Decizia vine ca urmare a identificării unor elemente care necesită îmbunătățiri și simplificare în operaționalizarea sistemului informatic MySMIS2014, elemente sesizate în urma testării finale a acestuia.

În acest sens, MFE va informa, în cel mai scurt timp, potențialii beneficiari ai acestor cereri de proiecte cu privire la calendarul revizuit al perioadei de depunere a cererilor de finanțare aferente.

Eventualele sugestii de simplificare a acestor documente sau proceduri au fost transmise până la data 2 decembrie 2015 la adresa de mail [email protected].

Reamintim faptul că Ministerul Fondurilor Europene a lansat în 12 noiembrie o linie de finanțare prin Programul Operațional Capital Uman cu buget total de 120 milioane euro.

Proiectele vor putea fi realizate de consilii județene, primării/consilii locale, unități subordonate sau coordonate de catre

o autoritate a administratiei publice locale, organisme neguvernamentale nonprofit.

Propunerile de proiecte trebuie să includă obligatoriu acțiuni care vizează integrarea persoanelor pe piața muncii, prin încurajarea participării la stagii și scheme de ucenicie/ cursuri de formare profesională, măsuri de susţinere a antreprenoriatului în cadrul comunităţii și încurajare a ocupării pe cont-propriu, combaterea discriminării și marginalizării, precum și sprijinirea dezvoltării/ furnizării de servicii sociale/ servicii socio-medicale.

Dar, deși s-a dorit ca sistemul informatic să fie funcțional până la data deschiderii apelului de proiecte, acest lucru nu a fost posibil.

De menționat că Sistemul MySMIS2014 urmează să preia în mediul electronic transmiterea documentelor dinspre beneficiari de fonduri UE și autorități.

Acesta a fost realizat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și va funcționa drept interfață între cei care solicită și, ulterior, derulează proiecte și instituțiile care gestionează fondurile UE.

Sistemul a fost lansat oficial, fiind anunțat ca finalizat și în consultare publică, pe 7 octombrie 2015, de către Ministrul fondurilor europene la acea dată.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)


EURO - PROCUREMENT

Noul cadru legislativ privind achizițiile publice aplicat de la 1 ianuarie 2016

Noul pachet de legi privind achizițiile publice trebuie să poată fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2016, motiv ca orice propuneri de îmbunătățire a legislației să fie făcute cât mai repede astfel încât, până la final de an, el să poată fi trecut prin Parlament..

În fapt, este vorba de un cadru legislativ clar, coerent, un sistem achizițional bine pus la punct și, mai ales, de resursa umană.

Fără oameni pregătiți în sistem, cu o salarizare adecvată, și cu un statut aparte, în sensul de a fi protejați de lege, așa cum sunt auditorii, nu se poate garanta succesul pachetului de patru legi pentru achiziții publice.

De aceea, există, deja, o solicitare, făcută în mod expres de Comisia Europeană, ca toți cei care sunt implicați în ceea ce înseamnă achiziții publice să fie remunerați

substanțial pentru a fi un motiv în plus de a rămâne în system.

În caz contrar, există riscul ca, așa cum s-a întâmplat și până acum, oamenii, odată ce sunt pregătiți, ajung să părăsească sistemul pentru alte zone, plecând iar și iar și necapitalizând niciun fel de expertiză la nivelul acestor entități.

În ceea ce privește nivelul salarial, se speră ca noua lege a salarizării să rezolve acest lucru, aspect trecut și în strategia de achiziții publice pe care Guvernul a aprobat-o acum ceva timp.

Căci este nevoie de personal calificat care să lucreze în domeniul achizițiilor publice și care să fie remunerat "pe măsură".

În acest scop, se impune și crearea unei baze de date cu toate persoanele implicate în achiziții publice, care să fie verificate, pentru a evita astfel orice fel de situație de posibil conflict de interese între aceste persoane și companiile care vin să liciteze.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Comisia ajută statele membre cu dificultăți în achiziții publice

Comisia Europeană a publicat un ghid care își propune să sprijine statele membre cu dificultăți în cadrul procedurilor de achiziții publice, un ghid care îi va ajuta pe funcționarii publici din întreaga Uniune să identifice și să evite cele mai frecvente erori în procedurile de achiziții în cadrul proiectelor co-finanțate prin intermediul Fondurilor structurale și de investiții europene.

În ideea îmbunătățirii modului în care se gestionează și se investesc fondurile UE, ghidul este un instrument prețios, căci, prin reducerea erorilor din cadrul procedurilor de achiziții publice, investițiile europene vor produce mai repede efectele așteptate privind creșterea economică și crearea locurilor de muncă, iar bugetul Uniunii Europene va fi protejat.

Cu atât mai mult cu cât o mare parte din finanțările UE este injectată în economia reală prin procedurile de achiziții publice, motiv pentru care licitarea transparentă a contractelor publice este esențială pentru maximizarea efectelor cheltuirii fondurilor publice.

Ori, ghidul dă garanția că toate regulile și modalitățile de lucru sunt bine înțelese și aplicate, iar programele finanțate din fonduri europene se vor desfășura cu respectarea termenelor.

Comisia Europeana pune în practică astfel inițiativa "Un buget al Uniunii Europene axat pe rezultate concrete", și ia măsuri pentru a se asigura că banii contribuabililor sunt cheltuiți în mod eficient și transparent.

Bunăoară, cele mai des întâlnire erori în procedurile de achiziții publice se produc din cauza capacității administrative insuficiente, motiv pentru care Comisia Europeană ia măsuri pentru a întări capacitatea administrativă și pentru a îmbunătăți sistemele de gestiune și control, inclusiv prin întâlniri periodice ale comisarilor europene cu factorii responsabili, pentru a evalua progresele realizate în îmbunătățirea sistemelor de achiziții publice din cadrul politicii regionale a UE.

De aceea și Ghidul publicat de Comisia Europeană conține exemple de bune practici, studii de caz și informații utile pentru a-i ajuta pe cei implicați în planificarea, selecția și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

În plus, printre alte măsuri se numără și platforma Peer2Peer, prin intermediul căreia funcționarii publici din întreaga Uniune pot face schimb de experiență și de bune practici, cât și Pactele de integritate.



Secretizarea subcontractorilor sub 5% eliminată din legislație Roxana Mînzatu, Președintele Agenției

Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) a susținut că secretizarea subcontractorilor ce dețin mai puțin de 5% din valoare unui contract să nu fie păstrată în varianta finală a Legii achizițiilor clasice.

Această prevedere era considerată de experți că deschide practic o portiță pentru sifonarea banilor publici.

În acest fel oficialii au revenit asupra primelor reacții la această observație, când se susținea că s-a introdus această facilitate la semnalele pieței.

Pe de altă parte, președintele ANAP a menționat că multe dintre doleanțele exprimate de experții din piață vor fi abordate în legislația secundară, respectiv în normele de aplicare și în ghidurile cu îndrumări.

În paralel, ANAP a publicat un document cu noutățile aduse de pachetul legislativ, printre acestea numărându-se:

Praguri 5.186.000 Euro: contracte de

achiziţie publică de lucrări, 134.000 Euro: contracte de produse

și servicii (se aplică şi autorităţilor locale pentru o abordare unitară),

750.000 Euro: contracte de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, indiferent de tipul autorității contractante (se modifică astfel modul de diferențiere a serviciilor).

Pragurile valorice vor fi exprimate în lei pentru a evita confuziile din trecut și vor fi introduse prevederi de revizuire a pragurilor.

Reducerea termenelor limită în cadrul procedurilor de atribuire

licitația deschisă: termenul minim depunere oferte - 35 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile (în prezent, termenul este de 40 de zile),

licitația restrânsă: termen minim depunere candidaturi - 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 zile, iar termenul minim pentru depunerea ofertelor - 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 10 zile (în prezent, termenul pentru depunerea candidaturilor este 30 de zile, iar pentru depunerea ofertelor 35 de zile).

Modernizare prin obligativitatea utilizării mijloacelor electronice pe tot parcursul procedurii de atribuire:

aprilie 2017 - unități de achiziții centralizate,

octombrie 2018 - toate autoritățile contractante.

Criterii de atribuire 3 criterii de atribuire - prețul cel mai

scăzut / costul cel mai scăzut (ciclul de viață)/ cel mai bun raport calitate – preț-cost (obligatoriu pentru serviciile intelectuale și serviciile sociale),

promovarea unei abordări orientate pe performanţă în redactarea specificaţiilor tehnice, fapt de natură a încuraja inovaţia, obţinerea "value for money” şi care să îndrume autoritățile contractante spre derularea unor proceduri de atribuire în care să fie posibilă depunerea de oferte alternative.

Consultarea pieței - reglementarea expresă a posibilității

autorității contractante de a organiza consultări cu piața, anterior realizării unei achiziții, cu posibilitatea invitării la consultări a experților independenți, autorități publice și/sau operatori economici

- detalierea aspectelor operaţionale se va face în cadrul legislaţiei secundare: cel puțin on-line (prin SEAP), dar și prin alte forme care să asigure primirea unui ”feedback” concludent de la operatorii economici reprezentativi în domeniul achiziției în cauză.

Împărțirea pe loturi facilitarea accesului IMM-urilor prin

utilizarea regulii de împărțire pe loturi a contractului de achiziție publică; Autoritățile contractante vor fi obligate să justifice decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi,

recunoaşterea dreptului autorităților contractante de a limita numărul loturilor care pot fi atribuite aceluiași ofertant, chiar și în cazul în care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile

introducerea posibilităţii de a atribui contracte prin reunirea mai multor loturi şi acordarea acestora aceluiaşi ofertant în situaţia în care, la aplicarea criteriului de atribuire, acest aspect ar fi mai avantajos pentru autoritatea contractantă, decât să atribuie respectivele loturi în mod separat mai multor ofertanţi.

(Sursa:www.euractiv.ro)


ANAP începe procesul de profesionalizare a specialiștilor în

achiziții publice

Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) organizează, în perioada noiembrie 2015 – ianuarie 2016, opt întâlniri regionale cu specialiștii responsabili în cadrul structurilor de achiziții publice ale autorităților contractante în vederea creșterii gradului de profesionalizare al acestora.

Prima întâlnire, care s-a bucurat de

un real interes, a avut loc deja la Timișoara, în organizarea Instituției Prefectului, unde s-a stabilit un dialog interesant și aplicat între conducerea ANAP și specialiștii din domeniu, în principal din cadrul Autorităților contractante.

Astfel de întâlniri au mai fost (sau vor fi) organizate, printre altele, la Ploiești, Craiova, Alba-Iulia, Galați, Iași, Cluj Napoca și București.

Profesionalizarea personalului care

realizează achiziții publice este o acțiune demarată în vederea dezvoltării capacității autorităților contractante pe acest segment, măsură prevăzută în Strategia națională în domeniul achizițiilor publice.

În paralel cu organizarea întâlnirilor regionale, fiecare entitate care utilizează Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) va fi notificată electronic de către ANAP, în vederea completării Chestionarului privind analiza personalului cu atribuții în domeniul achizițiilor publice.

În urma completării chestionarului

va fi realizată o bază de date la nivel național care va conține informații privind numărul persoanelor care realizează achiziții publice în cadrul autorităților contractante, studiile, calificarea profesională și atribuțiile lor.

Aceasta va permite crearea unui profil profesional al angajaților implicați efectiv în realizarea achizițiilor publice.

Informațiile generate de această bază de date centralizată vor fi utilizate de ANAP pentru inițierea procesului de îmbunătățire a profesionalismului salariaților care realizează achiziții publice, dar și pentru inițierea demersurilor de reglementare a funcției de consilier achiziții publice.

În vederea reglementării acestei funcții va fi elaborat un act normativ cu caracter specific, care va implica și modificarea Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarului public.

În demersul de colectare a informațiilor cu privire la personalul cu atribuții în domeniul achizițiilor publice, ANAP va colabora cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici și va beneficia de sprijinul reprezentanților Instituțiilor Prefectului din toată țara.

(Sursa: www.anap.gov.ro)


EURO-FINANCE

CE și BERD cresc prognozele economice pentru 2015 și 2016

Comisia Europeană estimează o

creștere economică (PIB real) de 3,5% în 2015 și 4,1% în 2016 pentru România, potrivit recentei prognoze de toamnă.

Cu toate acestea, se apreciază că relaxarea fiscală impulsionează creșterea, dar pune în pericol consolidarea economică.

Creșterea economică este estimată să se accelereze și în 2016 și va rămâne puternică în 2017, pe fondul stimulentelor fiscale care impulsionează cererea internă, cu riscul de a crește deficitul.

România se află între cele patru țări europene care vor avea creștere economică de peste 3% anul viitor.

Comisia a îmbunătățit estimările pentru România față de primăvară, când a prognozat o creștere economică de 2,8% în 2015 și de 3,3% în 2016.

Și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează o creștere a economiei de 3,5 la sută pentru anul viitor, dar prognoza pentru 2016 este mai rezervată decât a executivului UE, de doar 3,7 la sută.

Conform raportului Regional Economic Prospects, cererea internă va susține în continuare avansul PIB, consumul intern fiind stimulat de veniturile în creștere ale populației, rezultate din reducerea TVA, precum și din creșterile salariale deja introduse sau planificate.

Potrivit BERD, investițiile private vor continua să recupereze ca rezultat al îmbunătățirii încrederii investitorilor și scăderii costurilor de finanțare, în timp ce investițiile guvernamentale vor crește în cea de-a doua jumătate a anului 2015 prin absorbția mai bună a fondurilor UE.

Inflația este de așteptat să rămână pe trend de scădere până la mijlocul anului viitor, dar se va redresa în 2017.

Piața muncii este de așteptat, la rându-i, să înregistreze îmbunătățiri.

Totuși, deficitul structural este așteptat să crească de la 1% din PIB în 2015, la 4% în 2017, ca o consecință a relaxării fiscale și a acoperirii pierderilor pentru perioada 2016-2017.

De asemenea, și deficitul bugetar este așteptat să crească de la 1,5% din PIB în 2015, la 2,8% din PIB în 2016 și la peste 3% din PIB în 2017.

Conform estimarilor Comisiei, datoria publica va atinge 40,9% din PIB in 2016 si 42,8% din PIB în 2017.

Investițiile private sunt estimate să își continue creșterea, conduse de redresarea sectorul de construcții și susținute de costuri mai reduse la împrumuturi, noile stimulente în domeniul taxelor și creșterea economică robustă.

Investițiile publice se așteaptă să crească în 2015, ultimul an pentru atragerea fondurilor UE din perioada 2007-2013 dar este de așteptat să fie mai reduse prin comparație cu bugetul inițial.

Acestea sunt prognozate să scadă în 2016, când atragerea fondurilor UE se va reduce puternic înainte de a începe să se redreseze, în 2017.

Evoluția este salutată și oficialii europeni, care consideră că previziunile economice indică îmbunătățirea performanțelor economice ale României, lucru care nu ar fi fost posibil fără acțiunile decisive întreprinse în favoarea reformei finanțelor publice.

Cu toate acestea însă, continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum și asigurarea sustenabilității finanțelor publice și a creșterii economice pe termen scurt și mediu prin politici bugetare responsabile.

De remarcat faptul că previziunile economice de toamnă iau in considerare datele disponibile până la 22 octombrie 2015, pe baza politicilor economice anunțate de statele membre până la momentul prognozei.

Urmatorul set de previziuni va fi publicat în februarie 2016.



BNR revizuiește în creștere prognoza de inflație pentru 2016

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1 la sută, prognoza de inflație pentru anul viitor, în cadrul unui Raport trimestrial asupra inflației.

De asemenea, banca centrală a revizuit în scădere, cu 0,4 puncte procentuale, prognoza de inflație pentru anul în curs, la minus 0,7 la sută.

În raportul publicat anterior, BNR estima pentru finalul acestui an o inflație de minus 0,3 la sută, iar pentru 2016 de 0,7 la sută.

Guvernatorul BNR a menționat că intrarea inflației în teritoriu negativ a fost cauzată de reducerea TVA la alimente la 9 la sută în vara acestui an și că fără reducerea TVA, nu se intra în această situație.

În plus, există și un intervalul mare de incertitudine care creează dificultăți în luarea unor deciziile corecte pentru viitor, atât pe plan intern și multe pe plan extern.

Potrivit Raportului, în cazul în care nu s-ar fi redus TVA la alimente, inflația ar fi fost de 2,1 la sută în 2015 și de 2,7 la sută la finalul anului 2016.

În scenariul de bază curent al BNR, rata anuală a inflației este prognozată la valori negative până în luna mai 2016, urmând a reveni ulterior la valori pozitive și a reintra în intervalul țintit de banca centrală începând din ianuarie 2017 (BNR țintește o inflație de 1,5-3,5 la sută).


Reconfigurare așteptată a pieței bancare

Într-un an în care sistemul bancar a

revenit pe profit pentru prima oară de la debutul crizei, apetitul pentru tranzacții este în creștere, astfel încât 3-4 bănci ar fi de vânzare, în vreme ce alte două sunt interesate să cumpere.

Fondul american de investiții JC Flowers, care a preluat recent un sfert din acțiunile Băncii Carpactica, vrea să cumpere și Piraeus Bank, pentru a forma o instituție de credit care să acceadă în top 10.

Dacă despre tranzacția în cazul Băncii Carpactica și Piraeus Bank se așteaptă așteaptă să se realizeze urgent, numele altor bănci aflate pe lista posibilelor ținte sunt ținute secret.

La vânzare ar mai fi și cele două bănci private cu capital românesc, Banca Feroviară și Banca Română de Credite și Investiții, potrivit profit.ro, în vreme ce una dintre băncile care are pe listă o eventuală achiziție este Garanti Bank.

În momentul de față, sistemul bancar din România reunește 39 de instituții, 10 dintre ele având o importanță sistemică.

Aceste zece bănci au un rol semnificativ în cadrul sectorului bancar

românesc, deținând la nivelul lunii iunie 72 la sută din active, 75 la sută din depozite și 73 la sută din creditele acordate, arată datele BNR.

Băncile de importanță sistemică sunt BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, ING Bank, Alpha Bank, Garanti Bank, CEC Bank și Bancpost.

Ele vor intra automat în exercițiile de evaluare a calității activelor și în testele de stres, precum și în mecanismul de rezoluție și redresare, în caz că întâmpină probleme.

24 de bănci pe plus Totuși, pentru 2015 vorbim - în

premieră pentru ultimii șase ani - de profit. Sistemul bancar a încheiat trimestrul

trei cu un profit net de 2,24 miliarde de lei, și va încheia întregul an pe plus, chiar dacă mai trebuie să facă niște provizioane.

Datele BNR indică faptul că 15 bănci înregistrau pierderi cumulate în septembrie de 600 milioane lei, iar alte 24 aveau un profit total de 2,8 miliarde lei.

Anul trecut, sistemul bancar a raportat o pierdere netă de 4,6 miliarde de lei.

Primele trei bănci locale - BCR, BRD și Banca Transilvania - au făcut un profit cumulat de aproape 1,6 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului.



BERD cumpără acțiuni la cele mai importante 4 bănci grecești

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare - cel mai important acționar al Băncii

Transilvania - investește în total 250 milioane de euro în cele 4 bănci sistemice din Grecia, care dețin și câteva dintre băncile românești.

BERD contribuie astfel la pachetul de finanțare primit de Grecia de la marii finanțatori internaționali și este prima finanțare acordată de când Grecia a intrat pe lista țărilor în care banca poate derula operațiuni în mai 2015.

Ca parte a pachetului financiar de susținere a celor patru bănci, BERD va investi câte 65 milioane de euro în Alpha Bank și Eurobank, 50 milioane de euro în National Bank of Greece și 70 milioane de euro în Piraeus Bank.

Eurobank este acționarul Bancpost, a zecea bancă din România după valoarea activelor la sfărșitul lui 2014, în timp ce Banca Românească (sucursala National Bank of Greece) se situa pe poziția a paisprezecea.

Alpha Bank era la sfârșitul lui 2014 cea mai bine poziționată în sistemul românesc, pe locul opt cu o cotă de piață de 4,6 la sută, iar Piraues Bank, care cu o cotă de 2,5 la sută ocupa a unsprezecea poziție în sistem, este pe punctul de a fi vândută către fondul de investiții JC Flowers, care va prelua și Banca Carpatica.

La sfârșitul lunii august, cele patru bănci cu acționariat grecesc cumulau 12,7 la sută din soldul total al creditelor acordate de bănci și aveau o pondere de 7,7 la sută din totalul depozitelor, ele fiind apreciate de guvernatorul BNR ca fiind bine capitalizate.

La nivel internațional însă, cele patru grupuri financiare au nevoie de capitaluri suplimentare de 14,4 miliarde de euro (scenariul advers), potrivit testelor de stres efectuate de Banca Centrală Europeană, asta în condițiile în care, din ultima tranșă de ajutor destinată Greciei, în valoare de 12 miliarde de euro, 10 miliarde sunt destinate capitalizării băncilor.

Evident, recapitalizarea băncilor din Grecia este un pas esențial către revenirea economică a țării, având ca obiectiv întărirea celor patru bănci sistemice, pentru a facilita trecerea lor în proprietate privată.

Procesul este critic pentru stabilizarea și restructurarea sectorului bancar din Grecia, pentru a restabili încrederea investorilor și a deponenților și restabilirea fluxurilor financiare care să ajute la finanțarea economiei reale.

Salariul mediu avansează cu peste șapte procente în 2016

Salariul mediu va crește cu peste 7 %

în anul viitor, pe fondul majorărilor din sectorul public anunțate deja de autorități.

Salariul mediu al slujbașilor de la stat este cu 20 la sută mai mare decât al angajaților din mediul privat.

Potrivit prognozei de toamnă elaborate de Comisia Națională de Prognoză (CNP), salariul mediu brut pe total economie va fi în 2016 de 2.618 lei/lună, în urcare cu 7,2 la sută de la 2.501 lei în 2015.

Câștigul salarial brut este așteptat să crească cu peste 5 % în fiecare din următorii trei ani, până la 3.142 lei în 2019.

În sectorul bugetar, salariile vor crește în medie cu 10,5 la sută anul viitor, până la 3.086 lei brut/lună, în timp ce creșterea salarială din sectorul privat va fi de numai 6,4 procente în 2016, până la 2.584 lei lunar.

Chiar dacă ritmurile de creștere din sectorul public se vor tempera în jurul nivelului de 4%, în timp ce majorările anuale din mediul privat ar putea fi ușor mai mari, dar sub 6 %, salariile de la stat vor fi mai mari decât la privat și în 2019 - 3.469 lei versus 3.066 lei, potrivit estimărilor CNP.

Salariul mediu net pe total economie va fi anul viitor de 1.950 de lei pe lună, cu 7,1 la sută mai mare decât 1.821 de lei în 2015.

Majorarea salarială din acest an a fost chiar mai mare, 7,3%, datorită creșterii salariului minim pe economie.

Și cum prețurile de consum au scăzut în a doua jumătate a anului, iar rata inflației a devenit negativă, creșterea salariului a fost și mai mare în termeni reali, respectiv de 7,8 la sută potrivit prognozei de toamnă.

Numărul salariaților din sectorul bugetar este de circa 880 mii de persoane, iar pentru următorii ani sunt așteptate creșteri minore.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


Datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă)

conform CAEN REV.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ - circa 4,7 la sută, respectiv sănătate şi asistenţă socială - circa 12,1 la sută), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, MAI, SRI etc.).

În mediul privat lucrează ceva mai mult de 3,7 milioane de persoane, în creștere cu trei procente față de 2014, iar pentru 2016 este așteptată o majorare cu 4,2 la sută a numărului de angajați, până la 3,9 milioane.

Măririle salariale se vor resimți în creșterea consumului, care, la rândul său, va susține avansul produsului intern brut.

Comisia de Prognoză estimează o creștere a PIB de 4,1 la sută pentru anul viitor. În 2015, creșterea economică este previzionată la 3,6 procente, ușor mai mult decât estimarea de 3,4 inclusă în varianta preliminară a prognozei de toamnă, publicată în septembrie.

Consumul populației este așteptat să crească cu 4,4 la sută anul viitor, în timp ce consumul guvernamental va avea un avans mai redus, de 3 la sută. Investițiile sunt previzionate a crește cu 6,2 procente, potrivit prognozei finale de toamnă.

Expansiunea consumului va duce la o creștere mai accelerată a importurilor, de 7,2 la sută, față de cea a exportului, estimată la 5,8 la sută în 2016.

De fapt, această tendință a fost observată încă din acest an, când importul a avansat cu aproape 10 procente, în timp ce majorarea exporturilor a fost ceva mai mare de 7 procente.

Varianta actuală a progrnozei de toamnă se bazează pe realizările din primele nouă luni și impactul macroeconomic al noului Cod Fiscal, precizează CNP. România: cea mai mică investiție în

educație din UE

Reprezentanța Comisiei Europene în România a lansat, recent, "Monitorul Educației și Formării", ediția 2015.

Cu acest prilej s-a apreciat că există o legătură directă între calitatea educației dintr-un stat membru și nivelul lui de dezvoltare economică.

Ori, deși România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, provocarea este de a traduce această creștere economică într-o creștere a nivelului de trai al cetățenilor.

În fapt, România a dezvoltat un model de competitivitate bazat pe costul mic al forței de muncă și pe salarii mici.

În realitate, oamenii își doresc să câștige mai bine și de aceea este nevoie de un nou model de creștere economică, bazat pe domenii cu valoare adăugată mare, astfel încât salariile să poată crește, fără a se pierde competitivitatea.

Potrivit datelor din raport, rata de finalizare a studiilor universitare este în

continuă creștere în ultimii patru ani, ea ajungând la 25% în 2014 și aflându-se pe drumul cel bun în ce privește îndeplinirea obiectivului național stabilit în cadrul Strategiei Europa 2020 (26,7%).

De asemenea, procentul de

participare a profesorilor la cursuri de formare profesională este aproape sau chiar peste media europeană pe ansamblu (83,3% vs 84,6%), în ce privește cursurile în medii multiculturale (18,2% vs 13,2%) sau competențele TIC de predare (60,5% vs 51%). (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


România sfidează tendința mondială când scade impozitele

Valoarea totală a taxelor plătite de

contribuabilii români a scăzut în ultimii ani, dar consultanții avertizează că ar putea urma măriri de impozite.

România se clasează pe poziţia 55 în clasamentul PwC Paying Taxes 2016, elaborat de PricewaterhouseCoopers și Banca Mondială, care măsoară uşurinţa plăţii taxelor şi impozitelor pentru o companie tipică în 189 de economii din întreaga lume.

Faptul că România se clasează pentru al doilea an consecutiv în prima treime a clasamentului Paying Taxes este un lucru pozitiv.

Prin reducerea CAS (contribuții la bugetul asigurărilor sociale) din toamna anului 2014, România a reuşit să scadă rata totală de impozitare faţă de anul trecut de la 43,2% la 42%.

Acest lucru subliniază necesitatea

continuării în ritm susţinut a reformelor înregistrate în ultimii ani, iar intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal va reprezenta un impuls semnificativ în acest sens.

Potrivit studiului PwC, rata totală de impozitare, care măsoară ponderea taxelor şi contribuţiilor suportate de către o firmă ca procent din profit, a fost de 42 la sută în România în ediţia din acest an, sub media statelor din Europa Centrală şi de Est (45 la sută) şi aproape de media globală (40,8 la sută).

Pe de altă parte, chiar și cu reducerea taxei pe valoarea adăugată – la 9 la sută pentru produse alimentare din iunie și la 20 la sută rata generală de

la 1 ianuarie 2016 – cota TVA va rămâne una dintre cele mai ridicate din lume.

România se află în topul primelor zece ţări la nivel global în privința TVA, în prezent de 24 la sută, pe primul loc clasându-se Ungaria, cu 27 la sută.

Și totuși România face notă discordantă cu tendințele mondiale de creștere a impozitelor.

Pe lângă reducerea CAS mai sus-menționată, KPMG notează măsurile de relaxare fiscală ce vor fi implementate în 2016 și 2017 (inclusiv tăierea TVA) în raportul Global Tax Rate Survey.

Aceste reduceri de impozite au fost îndelung așteptate, pe fondul unui nivel deja ridicat de impozitare a veniturilor din salarii, în special pentru persoanele cu venituri reduse, în timp ce cota standard de TVA din România (24 la sută) este în prezent printre cele mai mari din regiune și chiar din lume.

Cu toate acestea, la fel ca în majoritatea țărilor, reducerile de impozit din România sunt însoțite de o lărgire a bazei impozabile și de o abordare mai agresivă a evaziunii fiscale, prin înăsprirea legislației anti-fraudă și prin intensificarea controalelor fiscale.

Potrivit studiului KPMG, contribuabilii din România și din întreaga lume se pot aștepta să plătească impozite mai mari în anii următori, pe măsură ce guvernele își consolidează sistemele fiscale pentru a acoperi datoriile acumulate și pentru a plăti pentru o bunăstare socială crescută, și pe măsura intensificării eforturilor internaționale de a actualiza legislația fiscală la realitățile secolului XXI.

Deși cotele de impozitare nu se schimbă într-un mod alert, guvernele acționează în sensul lărgirii bazei de impozitare, extinzând gama de bunuri, servicii și activități care pot fi impozitate pentru a aduce venituri suplimentare.

În același timp, facilitățile fiscale acordate în timpul recesiunii pentru a susține economia și pentru a încuraja consumatorii, încep să fie retrase.



EURO-JOB

Liber pentru angajări la stat

După șase ani de limitări, instituțiile de stat primesc dreptul să angajeze din nou pentru a-și ocupa toate locurile vacante.

Astfel, ministerele, primăriile, consiliile județene și celelalte structuri publice au primit dreptul să angajeze personal pe toate posturile vacante, după ce în ultimii 6 ani, din cauza crizei financiare declanșate în 2009, au fost obligate să se limiteze la a angaja persoane pe 15 % din posturile vacante.

Angajările vor fi permise fără un aviz prealabil din partea Guvernului, singura condiție pentru angajări fiind încadrarea în plafonul cheltuielilor de personal.

În 2009, pe fondul crizei financiare, Guvernul a suspendat posibilitatea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante și a decis ca doar 15 % din locurile eliberate să mai poată fi ocupate.

Ulterior, în 2013, Executivul a relaxat interdicția și a acceptat ca angajările în sistemul public să poată fi efectuate cu regula „unu la unu”, mai exact un post vacantat-un post ocupat.

Un echilibru mai bun între viața

profesională și cea privată Comisia Europeană a lansat o

consultare publică privind îmbunătățirea echilibrului între viața profesională și cea privată pentru părinți și tutori, precum și reducerea obstacolelor din calea participării acestora pe piața muncii.

Documentul oferă o privire de ansamblu asupra principalelor provocări generate de echilibrul viață profesională - viață privată pentru părinți, tutori și alte persoane cu responsabilități de îngrijire.

Comisia Europeană consideră necesar un bilanț al cadrului legislativ din domeniu, precum și posibila sa modernizare.

Părțile interesate sunt invitate să își facă cunoscute opiniile până la data de 10 februarie 2016.

Consultarea publică este una dintre etapele enumerate în foaia de parcurs publicată în luna august 2015 și intitulată "Un nou început pentru a face față provocărilor echilibrului dintre viața profesională și cea privată cu care se confruntă familiile".


Cea mai dramatică scădere reprezentării femeilor în consiliile de administrație

În perioada 2009-2014, lla finalul anului 2014, dintr-un total de 388 de membri ai celor 79 de

companii în conducerea societăților listate la Bursa de Valori București, doar 55 erau femei – afirmă un studiu Deloitte România în parteneriat cu PWN România.

Studiul analizează datele tuturor companiilor listate, iar una dintre concluzii este faptul că România a înregistrat cea mai dramatică scădere din UE a reprezentării femeilor în consiliile de administrație și supraveghere ale companiilor listate.

Comparativ, în 2009, la nivelul celor 60 de companii analizate, aproximativ 17% dintre pozițiile din structurile de conducere erau ocupate de femei, dar cu o singură excepție, anul 2011, (când s-a înregistrat un procent de 19%), în perioada analizată s-a înregistrat un declin al reprezentării feminine în structurile de conducere, ajungând la 14% la sfârșitul anului 2014.

Situația este și mai puțin favorabilă în cazul celor mai mari 10 companii românești listate, incluse în indicele BET, femeile fiind prezente într-o proporție de 11,59% la sfârșitul anului 2014, tendință opusă celei din UE, unde ponderea femeilor în consiliile de administrație și supraveghere a crescut simțitor, media ajungând la 20%, sau chiar 30 % în Franța, Letonia, Finlanda și Suedia (sau Islanda și Norvegia, unde s-a ajuns la 45%, respectiv 38%).

PWN România a făcut primii pași pentru a crea în România același context care a dus la o evoluție pozitivă în Europa a acestui procent, printre măsuri figurând identificarea potențialului și a capabilităților doamnelor din companii, urmată de implementarea unui plan de pregătire structurată și relevantă pentru ca acestea să acceadă la pozițiile din consiliile de administrație și supraveghere, cu condiția ca femeile capabile să își dorească și să acționeze în consecință.

Competențele, capabilitățile și simțul afacerilor sunt specifice atât femeilor, cât și bărbaților, iar perspectivele și abordările lor complementare ajută companiile să își atingă eficient obiectivele.



EURO-DEZVOLTARE

Legea privind Strategia de dezvoltare teritorială a României

România 2035, o ţară cu un teritoriu

funcţional, administrat eficient, care asigură condiţii atractive de viaţă şi locuire pentru cetăţenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei”.

Aceasta este viziunea de dezvoltare a teritoriului naţional pentru orizontul de timp 2035, propusă prin Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR).

Documentul a rezultat în urma unui amplu demers instituţional şi de cercetare, derulat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administratiei Publice în perioada 2012 – 2015.

Proiectul de act normativ intitulat Lege pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României a fost în consultare publică până la data de 7 decembrie 2015.

Observaţiile si propunerile privind proiectul au putut fi transmise pe adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Ministerul Dezvoltării gestionează programe cu impact naţional semnificativ şi extrem de concret: rezultatele proiectelor implementate sunt spaţii sau echipamente moderne cu care oamenii lucrează, spaţii pe care le parcurgem în drumul către şcoală sau serviciu, spaţii de recreere sau pentru sport, spaţii pe care le folosim zilnic.

Ori, ce se întâmplă zi de zi la minister duce, într-un limbaj mai tehnic, la echiparea întregului teritoriu al României, dar şi la dezvoltare socială şi economică.

Practic, ministerul este ca un administrator naţional, iar munca celor de aici devine eficientă dacă se fundamenetază pe strategii şi are la bază o planificare coerentă.

De aceea, e nevoie de o intensă consultare publică a Legii pentru Strategia de dezvoltare teritorială a României.

SDTR este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite obiective de dezvoltare, măsuri, acţiuni şi proiecte concrete la nivel teritorial.

Strategia urmăreşte inclusiv asigurarea priorităţilor de dezvoltare

teritorială pentru perioada 2014 – 2020, stabilite prin Acordul de Parteneriat cu UE: îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru comunităţile locale şi regionale, pentru ca regiunile României să devină mai atractive pentru locuit, pentru petrecerea timpului liber, pentru investiţii şi muncă, promovarea parteneriatelor rural-urbane, consolidarea reţelei urbane prin dezvoltare policentrică şi specializare teritorială, creşterea accesibilităţii şi conectivităţii, acces echitabil la servicii de interes general.

La nivel naţional, este nevoie ca fiecare teritoriu şi comunitate să fie susţinute să se dezvolte în mod durabil, asigurând un echilibru între obiectivele de coeziune şi de competitivitate.

Astfel, prin investiţiile publice este necesar să fie asigurate premisele acestei dezvoltări şi să fie create noi oportunităţi, în condiţiile păstrării valorilor tradiţionale. În acest sens, un demers strategic la nivel naţional creează condiţiile unui acord în ceea ce priveşte interesul general pe termen lung, cu accent pe locuitorii fiecărei zone, care trebuie să simtă cu adevarat că sunt parte la acest proces de dezvoltare.

SDTR este un rezultat cheie al proiectului “Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare post 2013”, al cărui scop a fost acela de a îmbunătăţi procesul de planificare teritorială la nivel naţional, prin realizarea de studii sectoriale, dezvoltarea cadrului de planificare, stabilirea unor mecanisme noi de planificare, monitorizare şi implementare.

Proiectul, cu un buget de 3.140.847,08 lei, a fost confinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013.

MDRAP a lansat Strategia în consultare publică în perioada decembrie 2014-ianuarie 2015, pentru o perioada de o lună, prelungită, ulterior, până în martie 2015, pentru a asigura o participare cât mai consistentă la proces.

(Sursa: www.mdrap.ro)


EURO-CONSUM

Consumul populației își continuă expansiunea

Consumul populației continuă să

crească, arată datele statistice, în special pe seama vânzărilor mai mari de produse alimentare, iar cererea va rămâne ridicată în următoarea perioadă.

În septembrie, comparativ cu aceeași lună a lui 2014, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 11 procente, potrivit datelor ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate comunicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au fost mai mari cu 27,3 la sută comparativ cu septembrie 2014, pe fondul reducerii TVA la alimente introdusă în luna iunie a acestui an.

O veste pozitivă a venit din creșterea vânzărilor de produse nealimentare, cu 3,8 procente, după ce au avut performanțe dezamăgitoare în lunile precedente.

Este de așteptat ca în următoarele luni vânzările de produse non-alimentare să încetinească, deoarece mulți potențiali cumpărători și-ar putea amâna achizițiile pentru anul viitor, când TVA general va scădea la 20 % de la 24 % în prezent.

Totuși impactul general asupra cererii interne în trimestrul al IV-lea va fi destul de limitat, deoarece expansiunea solidă a salariului nominal și a creditului de consum, cuplată cu prima rundă de scădere a TVA a pus deja veniturile disponibile ale românilor într-o situație extraordinară.

Cifra de afaceri din comerț a crescut și comparativ cu luna august, adăugând 1,7 procente în date ajustate.

Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 2,7 la sută în septembrie față de august, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au urcat cu 1,2 la sută, în timp ce comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a beneficiat de un plus de 0,7 la sută.

Consumul privat a fost motorul creșterii economice în prima parte a anului și are toate datele pentru a rămâne și în a doua jumătate. În primele nouă luni, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut cu 6,4 la sută, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În al treilea trimestru, vânzările din retail au crescu cu 3,4 procente comparativ cu trimestul al doilea, adăugând că aceste date sugerează că și în acest trimestru consumul privat a rămas un motor al creșterii PIB.

Peste 96% dintre români sunt proprietari de locuințe

Proporția proprietarilor de locuințe este cea mai ridicată în România și cea mai scăzută în

Germania și Austria, arată un comunicat dat de oficiul de statistică al UE, dar românii au cele mai mici locuințe.

În Uniunea Europeană, peste două treimi (70,1%) dintre cetățeni dețin locuințe proprietate personală și mai puțin de 30% locuiesc cu chirie.

Cei mai mulți proprietari de locuințe sunt în România (96.1%), urmată de Slovacia (90.3%) Lituania (89.9%), Croația (89.7%) și Ungaria (89.1%), în timp ce mai puțin de 2/3 dintre cetățeni sunt proprietari, respectiv în Germania (52.5%) și Austria (57.2%), Danemarca (63,3%) și Marea Britanie (64.8%).

Circa 60% dintre cetățeni locuiesc în case, la nivelul UE și numai 40% în apartamente. Totuși, una dintre provocările majore ale politicilor publice este asigurarea unor locuințe

decente în termeni de costuri și calitate. Astfel, 11.4% din populația Uniunii s-a confruntat cu costuri împovărătoare ale locuințelor,

cheltuind peste 40% din venitul disponibil pentru aceste locuințe. Legat de calitatea spațiului de locuit, rata supra-aglomerării, definită în funcție de numărul de

camere disponibile raportat la numărul de persoane din gospodărie, a fost de circa 17%. România este și aici pe primul loc, cu cel mai mare procentaj de populație care locuiește într-

un spațiu insuficient - potrivit Eurostat, și anume peste 52%, urmată de Ungaria cu circa 44%, Polonia și Bulgaria (43.3%).



SUMAR

Consens național pentru prioritizarea investițiilor publice, noi surse de finanțare și strategia energetică – pg.1 Prețul energiei scade anul viitor – pg.2 16 propuneri românești pe lista

proiectelor de interes comun – pg.3 Economia României în creştere – pg.3 România - 14.000 de companii, 75.500 de angajaţi şi venituri de 4 miliarde euro în IT – pg.4 Cookies și incitare la ură - noua etapă a "războiului" dintre Facebook și Europa – pg.5 Cum se obțin slujbe IT în Europa? – pg.6 Peste 1/ 2 din utilizatorii români de Facebook sunt până în 34 de ani – pg.9 2,5 milioane de euro pentru promovarea produselor agroalimentare românești – pg.10 Ce activităţi neagricole pot beneficia de fonduri europene – pg.10 Primul loc în UE în ceea ce privește populația ocupată în agricultură – pg.11 AFIR a semnat un protocol de colaborare cu ANAP – pg.11 Foarte multe apeluri de proiecte pe POR 2014-2020! – pg.12 Finanţare publică pentru politicile climatice – pg.13 2,8 milioane de euro pentru proiecte de mediu cu implicare românească – pg.14 Implementarea bugetului UE din 2014 validată de Curtea de Conturi – pg.14

Credite de până la 110.000 lei pentru micii antreprenori – pg.15 Experţi de la Comisia Europeană se vor implica în recrutarea şi evaluarea angajaţilor pe fonduri UE – pg.16 Noile finanțări UE pentru proiecte sociale, amânate din cauza sistemului informatic – pg.16 Noul cadru legislativ privind achizițiile publice aplicat de la 1 ianuarie 2016 – pg.17 Comisia ajută statele membre cu dificultăţi în achiziţiile publice – pg.17 Secretizarea subcontractorilor sub 5% eliminată din legislație – pg.18 ANAP începe procesul de profesionalizare a specialiștilor în achiziții publice – pg.19 CE și BERD cresc prognozele economice pentru 2015 și 2016 – pg.20 BNR revizuiește în creștere prognoza de inflație pentru 2016 – pg.21 Reconfigurare așteptată a pieței bancare – pg.21 BERD cumpără acțiuni la cele mai importante 4 bănci grecești – pg.22 Salariul mediu avansează cu peste șapte procente în 2016 – pg.22 România: cea mai mică investiție în educație din UE – pg.23 România sfidează tendința mondială când scade impozitele – pg.24 Liber pentru angajări la stat – pg.25 Un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată – pg.25

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A

Tel: 0256-493667, Fax: 0256-493132 E-mail: [email protected]

Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr

au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice:

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.euractiv.ro www.fonduri-ue.ro www.anap.gov.ro www.gov.ro www.afir.info www.agerpres.ro www.mdrap.ro www.fonduri-structurale.ro

google.com/imagini

Documents

INSTITU IA PREFECTULUI JUDE UL TIMI DE AFACERI EUROPENE fileBULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1 ... Guvernul Cioloș intenționează să elaboreze un plan de investiții pentru următorul