105
Instalaţia de ancorare 1 INSTALAŢIA DE ANCORARE - VEDERE GENERALĂ Capitolul 1 1. INSTALAŢIA DE ANCORARE INSTALAŢIA DE ANCORARE Un ansamblu de piese, mecanisme şi dispozitive care servesc la executarea manevrei de ancorare a navei. ROL: menţinerea navei ce staţionează într-un loc voit, împotriva acţiunii vânturilor, curenţilor, valurilor. Condiţii: asigurarea navei în locul dorit; permiterea unei manevre rapide de fundarisire şi virare a ancorelor; fixarea în siguranţă a ancorelor la post. Instalaţia de ancorare se compune din ancoră, stope de lanţ, mecanism de actionare şi puţuri pentru lanţ. Instalaţiile de ancoră se pot clasifica in funcţie de tipul ancorei folosite(Hall, Amiralitate etc) sau în funcţie de energia de acţionare a instalaţiei (manuală, mecanică, electrică, hidraulică cu vapori) INSTALAŢIA DE ANCORARE - PĂRŢI COMPONENTE PĂRŢILE COMPONENTE ale instalaţiei de ancorare(în general) sunt: Ancore; Lanţuri; Nări; Dispozitive pentru fixare ancorelor; Maşina instalaţiei; Puţul lanţurilor; Căpăţănile de ancoră.

instalatii navale

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

1

INSTALAŢIA DE ANCORARE - VEDERE GENERALĂ

Capitolul 1

1. INSTALAŢIA DE ANCORARE

INSTALAŢIA DE ANCORARE

• Un ansamblu de piese, mecanisme şi dispozitive care servesc la executarea

manevrei de ancorare a navei.

• ROL: menţinerea navei ce staţionează într-un loc voit, împotriva acţiunii

vânturilor, curenţilor, valurilor.

• Condiţii:

– asigurarea navei în locul dorit;

– permiterea unei manevre rapide de fundarisire şi virare a ancorelor;

– fixarea în siguranţă a ancorelor la post.

• Instalaţia de ancorare se compune din ancoră, stope de lanţ, mecanism de actionare

şi puţuri pentru lanţ. Instalaţiile de ancoră se pot clasifica in funcţie de tipul ancorei

folosite(Hall, Amiralitate etc) sau în funcţie de energia de acţionare a instalaţiei

(manuală, mecanică, electrică, hidraulică cu vapori)

INSTALAŢIA DE ANCORARE - PĂRŢI COMPONENTE

• PĂRŢILE COMPONENTE ale instalaţiei de ancorare(în general) sunt:

– Ancore;

– Lanţuri;

– Nări;

– Dispozitive pentru fixare ancorelor;

– Maşina instalaţiei;

– Puţul lanţurilor;

– Căpăţănile de ancoră.

Page 2: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

2

INSTALAŢIA DE ANCORARE - VEDERE DE ANSAMBLU

INSTALAŢIA DE ANCORARE - VEDERE GENERALĂ

Page 3: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

3

INSTALAŢIA DE ANCORARE - VEDERE DE ANSAMBLU

INSTALAŢIA DE ANCORARE – CU DOUĂ ANCORE

Page 4: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

4

INSTALAŢIA DE ANCORARE – CU O ANCORĂ

INSTALAŢIA DE ANCORARE A UNEI NAVE FLUVIALE

Instalaţia de ancorare a unei nave fluviale(COMPUNERE):

1 – ancora; 2 – lanţul ancorei; 3 – nara ancorei; 4 – stopa; 5 – vinci manual; 6 – puţul lanţului;

7 – grui pentru ridicarea ancorei la post; 8 – curent(parâmă) pentru suspendarea ancorei

Se evidenţiează ancora amiralitate cu traversă, de asemenea şi celelalte componente

care de regulă sunt manuale.

Page 5: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

5

INSTALAŢIA DE ANCORARE A UNEI NAVE MARITIME

1 – ancoră; 2 – lanţ; 3 – nară; 4 – stopă de punte; 5 – vinci (electric sau hidraulic); 6 – puţul

lanţului; 7 – dispozitiv pentru fixarea şi declanşarea capătului lanţului din puţ; 8 – boţuri pentru

boţarea ancorei

INSTALAŢIA DE ANCORARE - ANCORE

• ANCORE- piese de fier cu unul sau mai multe braţe care muşcând fundul,

ţin şi asigură nava cu ajutorul unui lanţ sau al unei parâme.

• CONDIŢII:

– Uşor de manevrat;

– Să se înfigă uşor;

– Să ţină bine;

– Să se fixeze sigur şi uşor la post.

Page 6: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

6

INSTALAŢIA DE ANCORARE - ANCORE

• CLASIFICAREA ANCORELOR ÎN FUNCŢIE DE MOBILITATEA

BRAŢELOR:

– Ancore cu braţe fixe;

– Ancore cu braţe articulate.

Fiecare dintre acestea, funcţie de existenţa traversei pot fi:

– Ancore cu traversă;

– Ancore fără traversă.

INSTALAŢIA DE ANCORARE - ANCORE

• DIN PUNCT DE VEDERE AL ROLULUI LA BORD:

1 - ancore principale (la prova);

2 - ancore secundare (la pupa).

INSTALAŢIA DE ANCORARE – TIPURI DE ANCORE

• TIPURI DE ANCORE:

– Ancore Amiralitate;

– Ancore Patent (HALL);

– Ancore de corp mort;

– Ancore ciupercă;

– Ancore cu patru braţe (ghiare);

– Ancore şurub;

– Ancore umbrelă;

– Ancore de tip amiralitate cu un singur braţ şi traversă.

INSTALAŢIA DE ANCORARE - ANCORE

Ancora fixează capul lanţului. Nava este ţinută de greutatea ansamblului lanţ-

ancoră. Nici o ancora n-a derapat pentru că a avut prea mult lanţ la apă.

Page 7: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

7

INSTALAŢIA DE ANCORARE – TIPURI ANCORE

• TIPURI DE ANCORE:

- Ancora Amiralitate (1) - Ancora Hall(2)

Ancora Amiralitate

1 – fus

2 – braţe

3 – diamant

4 – palme

5 – inel

6 – traversă

Avantaj:

- se înfige usor în solul de pe

fundul apei şi ţine bine nava.

Dezavantaj:

- greu de manevrat;

- greu de păstrat la bord;

- lanţul se poate încolăcii pe fus

la efectuarea manevrelor.

Ancora Hall

1 – inel

2 – fus

3 – brate articulate

4 – ghiare

5 – contrabraţe

6 – diamant

7 – buloane

Avantaj:

- usor de manevrat;

- rezistenta;

- exclude posibilitatea

încolăcirii lanţului la efectuarea

manevrelor.

Dezavantaj:

- pentru a muşca trebuie târâtă

pe fund.

Page 8: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

8

ANCORA HALL

TIPURI DE ANCORE – MODELE DIFERITE

1 – ancoră amiralitate; 2 – ancoră cu braţe articulate; 3 – ancoră cu braţe articulate AC18A;

4 - ancoră cu braţe articulate AC17; 5 - ancoră cu braţe articulate AC14; 6 - ancoră cu braţ fix;

7 – ancora cu brate articulate

Page 9: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

9

INSTALAŢIA DE ANCORARE – FIXAREA DE FUND

– Fixarea de fund a ancorei cu braţe articulate

După ce a fost fundarisită ancora cade pe fund luând o poziţie orizontală. În momentul

când lanţul începe să întindă, trage de inelul ancorei, ridică uşor fusul, care se mişcă în

articulaţia de fixare în diamant, astfel că braţele rămân în plan orizontal. Ancora se

târeşte pe fund în această poziţie până când contrabraţele întâmpină o rezistentă, la

întâlnirea primei denivelări. Din acel moment asupra ancorei acţionează două forţe: una

este tracţiunea lanţului care tinde să tragă ancora după el, şi o a doua este rezistent opusă

de sol(un obstacol, o denivelare) care tinde să menţină contrabraţul pe loc. Efectul

acţiunii acestor două forţe, provoacă deschiderea braţelor până la un unghi de

aproximativ de 30o şi atunci ghiarele se înfig în solul fundului. Din acest moment cu cât

lanţul trage mai tare de fus cu atât ghiarele şi braţele pătrund mai adânc în solul

fundului(ancora „muşcă‖).

INSTALAŢIA DE ANCORARE - ANCORA CU BRAŢE FIXE • Ancore cu patru braţe (ghiare)

Page 10: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

10

INSTALAŢIA DE ANCORARE – ANCORE DE CORP MORT

PRINCIPALELE TIPURI DE ANCORE DE CORP MORT SUNT:

a) ancora de corp mort de tip amiralitate cu un singur braţ

b) ancora ciupercă

c) ancora umbrelă

d) ancora surub

e) ancora cu 4 gheare

ANCORE DE CORP MORT

Page 11: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

11

INSTALAŢIA DE ANCORARE – LANŢURI DE ANCORĂ

• LANŢURILE - şir lung de inele elipsoidale, fabricate din metal, numite zale şi

unite între ele.

Lanţurile se caracterizează prin calibru

Lanţurile se fabrică din bucăţi indivizibile cu lungimea de 25m, denumite chei şi prinse

între ele prin chei de împreunare simplă sau patent.

INSTALAŢIA DE ANCORARE - LANŢURI DE ANCORĂ

Lanţurile de ancoră sunt destinate pentru realizarea legăturii dintre ancoară şi

navă. Acestea sunt confecţionate dintr-un număr de inele metalice de forma unei elipse

numite zale. Zalele pot fi cu pod sau fără pod. Podul, denumit şi punte, este o traversă

metalică dispusă la mijlocul zalei împărţind zona în două părţi egale. Podul are rolul de a

nu permite alungirea zalei la tracţiune mărind în acest fel rezistenţa lanţului cu

aproximativ 20%.

Lanţul unei ancore se caracterizează prin calibru şi prin lungime. Calibrul

lanţului de ancoara este diametrul unei zale măsurat în dreptul punţii(podului) sau la

mijlocul zalei, dacă lanţul este format din zale fără pod. Calibrul se exprimă în milimetri.

Lungimea se exprimă în metri sau chei de lanţ şi variază în funcţie de mărimea

şi tipul navei.

Page 12: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

12

LANŢ DE ANCORĂ - COMPUNERE

Lanţurile de ancoră sunt alcătuite de regulă, în mai multe chei de lanţ, cu excepţia

lanţurilor de calibru mic(sub 15mm) care pot fi împărţite în chei de lanţ. După poziţia pe

care o ocupă în lanţ se deosebesc trei feluri de chei de lanţ şi anume:

- chei de lanţ de ancoară - este cheia de lanţ la capătul căreia se leagă ancora.

- chei de lanţ intermediare.

- chei de lanţ de capăt, care se prind la dispozitivul de fixare din puţul acestuia.

Cheia de lanţ de ancoră este alcătuită dintr-o cheie vârtej, o za terminală şi dintr-un

număr de zale comune.

Cheile de lanţ intermediare sunt formate dintr-un număr impar de zale şi au o lungime de

25m. Dacă numărul de chei de lanţ intermediare este impar, atunci lanţul ancorei din

tribord va avea o cheie de lanţ în plus.

INSTALAŢIA DE ANCORARE

1- parţile cheii

2 - cui spintecat

3 - pod

Page 13: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

13

CHEIE DE ÎMPREUNARE CU POD - PATENT

INSTALAŢIA DE ANCORARE – MARCAREA

LANŢURILOR

MARCAREA LANŢURILOR ÎN CHEI DE LANŢ

a) Prin inelare:

- Cheia nr. 1 nimic;

- Cheia nr. 2, un inel de sârmă pe prima za după cheia de

împreunare;

- Cheia nr. 3, două inele de sârmă pe a doua za după cheia de

împreunare.

b) Prin piturare:

- Cheia nr. 2, cu alb prima za după cheia de împreunare;

- Cheia nr. 3, cu alb primele două zale după cheia de împreunare.

c) Prin piturarea cu vopsea colorată

- prima cheie cu pitură roşie;

- a doua cheie cu pitură albă;

- a treia cheie cu pitură albastră;

- a patra cheie cu pitură alb roşie;

- a cincea cheie cu pitură alb albă;

- a şasea cheie cu pitură albastră.

Din punct de vedere marinăresc interesează marcajul care se face la bord pentru a

permite cunoasterea în orice moment a lungimii de lanţ filat la apă.

Page 14: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

14

INSTALAŢIA DE ANCORARE – NĂRI DE PUNTE ŞI

BORDAJ • NĂRILE INSTALAŢIEI DE ANCORARE - deschideri în punte şi bordaj prin

care trece lanţul şi în care stau la post ancorele fără traversă.

• NĂRILE INSTALAŢIEI DE ANCORARE:

- Nara ancorei: - nara de bordaj;

- tunelul cu dispozitiv de spălare;

- nara de punte.

- Nara puţului : - nara de punte;

- tunel de ghidare al lanţului;

- nara de puţ.

Nară pentru ancoră: a – de punte; b – de corp.

ECHIPAMENTE DE PUNTE

Page 15: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

15

INSTALAŢIA DE ANCORARE – DISPOZITIVE DE

FIXARE

• DISPOZITIVE DE FIXARE A LANŢURILOR- mecanisme de siguranţă dispuse

între nara de ancoră şi maşina instalaţiei.

• Din această categorie fac parte:

– STOPELE;

– BOTURILE.

STOPE CU CALCII ACŢIONATE CU O PÂRGHIE(a)

STOPE CU ŞURUB ACŢIONATE CU AJUTORUL UNUI

AX(b)

INSTALAŢIA DE ANCORARE

• STOPELE: sunt fixate solid în punte fiind dispozitive de blocare a lanţului faţă de

corpul navei în situaţii de marş sau ancorare.

• Pot fi:

- Cu falcele;

- Cu manetă;

- Cu călcâi.

Page 16: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

16

INSTALAŢIA DE ANCORARE

• BOŢURILE – bucăţi de lanţ fixate cu un capăt în punte iar la celălalt capăt au un

cioc de papagal sau o ghiară de drac.

BOŢ CU CIOC DE PAPAGAL(a)

BOŢ CU GHEARA DE DRAC(b)

ECHIPAMENTE DE CONECTARE

Page 17: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

17

INSTALAŢIA DE ANCORARE

- MAŞINA INSTALAŢIEI:

- Cabestane;

- Vinciuri.

- Cabestanul=maşina de forţă sub forma unui mosor care se roteşte în jurul unui ax

vertical.

La marea majoritate a navelor comerciale se foloseşte la manevra pupa şi de

asemenea este des folosit la bordul navelor militare dat fiind faptul că ocupă un spaţiu

redus.

INSTALAŢIA DE ANCORARE

Prinderea lanţului în puţul lanţului

1 –talpă; 2 – cheie de împreunare; 3 – cioc

de papagal.

1 – postament; 2 – barbotină; 3 – tambur;

4 – locaş manele; 5 – roată de cuplare.

Cabestanul este format din: ax vertical, clopot, palărie, castonete, barbotin, stea de

cuplare, volan, frână, controlen.

Page 18: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

18

CABESTAN

CABESTAN ÎN INSTALAŢIA DE ANCORARE

Page 19: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

19

INSTALAŢIA DE ANCORARE - VINCIUL

Vinciul - maşina de forţă cu ax orizontal compus din:

- Ax orizontal

- Barbotine

- Tamburi

- Stea de cuplare

- Frâna

- Controlerul

Vinci de ancora:

1 – tambur; 2 – manivelă frână; 3 – frâna; 4 – manivelă.

VINCI ELECTRIC

Page 20: instalatii navale

Instalaţia de ancorare

20

INSTALAŢIA DE ANCORARE

- PUŢUL LANŢULUI - compartiment dispus sub teuga în spatele vinciului în care

se depozitează lanţurile. Căptuşit cu lemn, are un grătar la partea inferioară.

Capătul lanţului se fixează de un perete al puţului cu o cheie cioc de papagal

- CĂPĂŢÂNILE DE ANCORĂ-folosite când nava ancorează într-o radă deschisă

şi există riscul pierderii ancorei. Se leagă de diamant cu o saulă denumită

GRIPIE.

INSTALAŢIA DE ANCORARE SCHEMA BLOC

Instalaţia de ancorare a unei nave maritime:

1 – ancoră; 2 – lanţ; 3 – nară; 4 - stopa de punte; 5 – vinci(electric sau hidraulic); 6 – puţul

lanţului; 7 – dispozitiv pentru fixarea şi declanşarea lanţului de puţ; 8 – boţuri pentru boţarea

ancorei.

Page 21: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

21

INSTALAŢIA DE ACOSTARE LEGARE

Instalaţia de legare reprezintă un ansamlu de mecanisme şi dispozitve cu ajutorul

cărora se asigură legarea navei în locul voit într-o poziţie aleasă.

PĂRŢI COMPONENTE

a. piese pentru fixarea parâmelor

b. piese pentru dirijarea parâmelor

c. piese pentru fixarea parâmelor până la luarea voltei

d. maşina instalaţiei

e. parâme

f. materiale ajutătoare

Legarea se asigură cu ajutorul parâmelor legate la babale, ghidate prin urechi de

ghidare sau nări de parapet şi manevrate cu ajutorul mecanismelor de ghidare.

Instalaţia asigură apropierea lină a navei de cheu chiar dacă rezultanta forţelor

exterioare(curent,vânt,val) acţionează defaforabil, asigură manevra comodă de largare,

menţine constantă tensiunea în parămâmele de legare prin reglarea lungimii acestora în

condiţiile varaţiei de pescaj(datorită încărcării sau mareei).

ACOSTAREA NAVELOR LA CHEURI AMENAJATE

CU BORDUL(LATERAL) Principalele parîme care se folosesc pentru legarea navei la cheu sunt:

1-9—LONGITUDINALE BABORD PROVA ŞI PUPA

2-8—LONGITUDINALE TRIBORD PROVA ŞI PUPA

3-5-7-PARIME TRAVERS PUPA CENTRU ŞI PROVA

4-6-SPRINGURI PROVA ŞI PUPA

Capitolul 2

2. INSTALAŢIA DE ACOSTARE LEGARE

Page 22: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

22

ACOSTAREA CU PUPA (TRANSVERSAL)

La acostare cu pupa parâmele folosite sunt:

1-2 – LONGITUDINALE PUPA

3 – PARÂMA PUPA CENTRU

4 – ŞI DE ASEMENEA LANŢ DE ANCORĂ

INSTALAŢIA DE ACOSTARE LEGARE

- LEGĂTURILE NAVEI CÂND NAVA ESTE ACOSTATĂ CU PUPA LA

CHEU:

- Mustaţă tribord(dacă pleacă din prova Td.) – (a)

- Mustaţă babord(dacă pleacă din prova Bd.) – (b)

- Parâma pupa – (3)

INSTALAŢIA DE LEGARE PENTRU O NAVĂ DE

MĂRFURI GENERALE

1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE

GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN

MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ

TRAVERS

Page 23: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

23

INSTALAŢIA DE LEGARE PENTRU UN PASAGER

FLUVIAL

1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE

GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN

MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ

TRAVERS

INSTALAŢIA DE LEGARE PENTRU UN REMORCHER

ÎMPINGĂTOR FLUVIAL 1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARIMĂ;4-ROLĂ DE

GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN

MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARIMĂ

TRAVERS

Page 24: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

24

LEGǍTURILE NAVEI ŞI EFECTUL LOR

• PARÎMA DE ETRAVĂ - deplasează nava paralel cu cheul înainte.

• PARÎMA PROVA - apropie prova şi depărtează pupa.

• PARÎMA TRAVERS PROVA - apropie prova mult şi îndepărtează pupa.

• SPRINGUL PROVA - opreşte deplasarea navei înapoi.

• SPRINGUL PUPA - opreşte deplasarea navei înainte.

• PARÎMA TRAVERS PUPA - apropie pupa mult şi îndepărtează prova.

• PARÎMA PUPA - depărtează prova şi apropie pupa.

• PARÎMA DE ETAMBOU - deplasează nava paralel cu cheul înapoi.

ECHILIBRUL DINAMIC AL NAVEI LEGATE

ECHILIBRUL DINAMIC AL NAVEI LEGATE

• În punctul c. actionează rezultanta

forţei Fe.

• Nava este legată cu două parâme

longitudinale prova şi pupa.

• Parîmele părăsesc corpul navei

prin nările de parapet A şi B.

• Sunt înclinate faţă de planul

diametral cu unghiurile β1 şi 2 .

• Sînt fixate la cheu de bintele A* şi

B*.

• Sub influenţa forţei Fe în parâma

longitudinală pupa tensiunea

scade,iar în parâma longitudinală

prova apare tensiunea To.

Page 25: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

25

ECHILIBRUL DINAMIC AL NAVEI LEGATE

• To=Fe cos α - rez/cos β2

• Asupra navei acţionează în sens transversal forţa N de apropiere de cheu

N=To sin β2-Fe sin α rez

• Baloanele de acostare din D şi E sunt apăsate cu forţele R1 şi R2

ELEMENTE CONSTRUCTIVE

• PARÂME DE LEGARE.

• STOPE DE PARÂMĂ.

• BABALE.

Parâmele de legare asigură fixarea navei de cheu sau de altă navă, acestea trebuie

să îndeplinească următoarel condiţii:

-rezistenţă mare la rupere.

-rezistenţă mare la coroziune.

-flexibilitate.

-rezistenţă la uzură.

-elasticitate.

Acestea pot fi din oţel, fibre vegetale sau sintetice.

STOPE DE PARÎMĂ – COMPUNERE

1-CHEIE DREAPTĂ DE ÎNPREUNARE;2-ZA ÎNTARITĂ;3-ZA CU PUNTE;4-ZA

TRIUNGHIULARĂ;5-CORPUL STOPEI;6-FĂLCILE STOPEI;7-MANIVELĂ;8-

BRAŢ ARTICULAT

Au rol de a menţine tensiunea în parâma de legare atunci cînd este nevoie de transferarea

ei între două babale sau de la tamburul mecanismului de manevră.

Page 26: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

26

BABALE – DIFERITE MODELE

a-babale în cruce turnată;b-babale în cruce sudate; c-baba cu o coloană în cruce sudată; d-

baba simplă turnată; e-baba simplă sudată;f-baba simplă sudată încastrată;

1-postament; 2-coloană; 3-umăr pentru limitarea superioară a înfăşurării.

Sunt coloane cilindrice, verticale, amplasate pe punte în locuri convenabile pentru a servi

la legarea parâmelor.

BABELE

Parâmele de legare se fixează de baba prin voltare.În desen sunt prezentate forţele care

acţionează asupra babalei simple cu două coloane, prcum şi succesiunea de aşezare a

voltelor parâmei pe coloanele babalei. Dacă se notează tensiunile din ramurile parâmei de

legare T1,T2,....Tn, iar n numărul de volte simple, tensiunea din capătul liber al parâmei

simple se poate exprima cu ajutorul formulei lui Euler

Tn=T1e-nα

în care T1=Pr-forţa de rupere a parâmei pentru care este dimensionată babaua.

f-coficientul de frecare între parâmă şi baba(cănepă0,3-0,4,oţel0,10-0,15,

sintetice<0,1).

n-numărul de infăşurări

α-unghiul de înfăşurare al parâmei pentru o voltă simplă.

O dată cu creşterea numărului de volte tensiunea în capătul liber se reduce rapid.

Page 27: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

27

LUAREA VOLTEI LA O BABA CU DOUĂ

COLOANE

LEGAREA UNEI PARÎME LA O BABA CU O SINGURĂ

COLOANĂ SIMPLĂ(a) SAU ÎN CRUCE(b)

Page 28: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

28

LUAREA VOLTEI LA O BABA CU O SINGURĂ

COLOANĂ

MATISEALĂ

MATISEALĂ

Page 29: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

29

MATISEALĂ

TIPURI DE DISPOZITIVE PENTRU DIRIJAREA

PARÂMELOR

TIPURI DE CHEI DE

ÎMPREUNARE

Page 30: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

30

TIPURI DE RODANŢE

TIPURI DE CÂRLIGE

Page 31: instalatii navale

Instalaţia de acostare legare

31

TIPURI DE ÎNTINZĂTORI

CU CHEIE DE ÎMPREUNARE SIMPLĂ

ÎNTINZĂTOARE DE PARÂMĂ

Page 32: instalatii navale

Instalaţia de remorcaj

32

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

Un ansamlu de mecanisme şi dispozitve cu ajutorul cărora se execută remorcajul.

• REMORCAJ=manevră executată de o navă pentru tractarea altei nave;

• REMORCHER=nava care tractează;

• NAVA REMORCATĂ=nava tractată;

• CONVOI=ansamblu format din remorcher şi nava remorcată.

Asigură legătura dintre nava remorcher şi navele remorcate cu ajutorul parâmelor de

remorcare legate la babalele de remorcare.

Navele specializate mai sunt dotate cu:

- Cârlige de remorcare;

- Vinciuri de remorcare;

- Curbe de remorcă;

- Blocuri de ghidare a parâmelor.

Orice navă trebuie să poată asigura remorcarea altei nave sau să fie remorcată.

Prin remorcare se întelege deplasarea unei nave(navă remorcată) cu ajutorul

propulsiei altei nave(navă remorcher).

Se execută frecvent pentru:

- Manevre portuare;

- Deplasarea mijloacelor nepropulsate în port şi mare liberă;

- Deplasarea platformelor de foraj maritim;

- Formarea şi deplasarea convoaielor la fluviu(remorcaj de linie).etc.

INSTALAŢIA DE REMORCAJ

• CERINŢE ALE INSTALAŢIEI REMORCAJ:

– Instalaţia să fie sigură, să reziste şocurilor la care este supusă în

exploatare, să evite uzurile şi avariile;

– Dispunerea părţilor componente să corespundă cerinţelor de remorcaj dar

să fie şi în strânsă legătură cu instalaţiile de ancorare şi legare acostare;

– Să asigure trecerea parâmei de remorcaj de la o navă la alta;

– Să asigure modificarea lungimii parâmei;

– Să asigure condiţiile pentru realizarea oricărui tip de remorcaj;

– Să evite muncile periculoase şi grele pentru echipaj.

Capitolul 3

3. INSTALAŢIA DE REMORCAJ

Page 33: instalatii navale

Instalaţia de remorcaj

33

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA

• 1-OCHEŢI(2)

• 2-PARÂMĂ LABĂ DE

GÂSCĂ

• 4-CÂRLIG CIOC DE

PAPAGAL

• 3-CHEIE DE ÎMPREUNARE

• 5-PARÂMĂ DE REMORCAJ

• 6-OCHET PROVA

Instalaţia de remorcaj se compune din:

-instalaţia din prova ,pentru situaţia când nava este remorcată.

-instalaţia din pupa,pentru situaţia când nava remorchează.

Instalaţia prova este alcătuită conform desenului de mai sus.

Dacă nava nu este dotată cu această instalaţie,atunci parâma de remorcă se trce

direct printr-o ureche şi se ia volta la bintele sau babalele existente în prova pentru

instalaţia de legare acostare.

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA

Instalaţie de remorcare la lanţurile ancorei

Sistem de legare în cazul remorcării

prin încingere: 1 - legătura la remorcă; 2 –

parâmă de încingere

Dacă remorcajul este de lungă durată, atunci la nava remorcată se adaptează un sistem de

legare al remorcii(1) de unul sau ambele lanţuri de ancoră. Pentru ca şocul să nu se

transmită pe cabestan sau vinci(3) lanţul se boţează cu un boţ(4) de babaua(5). Legătura

dintre remorcă şi lanţ se poate face printr-o cheie de împreunare (pentru un lanţ)sau o

cheie de afurcare(pentru două lanţuri).

Dacă prova este avariată remorcare se poate executa conform figurei din dreapta printr-o

parâmă de încingere.

Page 34: instalatii navale

Instalaţia de remorcaj

34

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PENTRU UN

REMORCHER ÎNPINGĂTOR 1-NARA DE PARAPET;2-BABA DUBLĂ;3-TAMBUR DE PARÂMĂ;4-ROLĂ DE

GHIDARE;5-URECHI DE GHIDARE;6-VINCI MECANIC;7-CABESTAN

MECANIC;8-VINCI AUTOMAT;9-PARIMĂ LONGITUDINALĂ;10-PARÂMĂ

TRAVERS

A-Instalaţia de remorcaj simplă este formată:

- Cârlig de remorcă.

- Remorcă.

B-Instalaţie de remorcaj complexă este formată:

- Vinciuri de remorcă(pentru remorchere oceanice şi pentru remorchere portuare).

- Remorcă.

- Accesorii(stope,dispozitive de dirijare a remorcii).

Vinciurile pentru remorcherele oceanice au posibilitate să fileze şi vireze automat

remorca functie de tractiunea de regim planificată. Cind tracţiunea creşte parâma se

filează, iar când tracţiunea scade parâma se virează.

Vinciurile pentru remorcherele portuare(impropiu denumite aşa) servesc la

înfăşurare şi păstrare a parâmelor pe tambur, pe timpul manevrei de remorcare

propriuzisă remorca stă la cârlig sau baba.

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA

Page 35: instalatii navale

Instalaţia de remorcaj

35

REMORCAJUL ŞI ÎNTINDEREA REMORCII PE VALURI

Remorca cel mai importat element, poate fi construită din parâme vegetale sau

metalice(sau combinaţii între acestea) sau dintr-o parâmă metalică şi lanţ de ancoră.

În cazul unei remorci combinate lanţ si parâmă metalică nava remorcată dă lanţul iar

remorcherul parâma metalică. Remorca trebuie să fie elastică,rezistentă şi uşor de

manevrat. Remorcile vegetale sunt elastice dar puţin rezistente(se folosesc pe distanţe

scurte şi perioade de timp limitate), cele metalice sunt rezistente dar mai puţin elastice(se

folosesc pe distanţe lungi).

O remorcă este considerată bună dacă este suficient de lungă şi grea. Elasticitatea

remorcii creşte proprţional cu lungimea ei. Lungimea trebuie să asigure ca ambele nave

să execute aceiaşi mişcare în raport cu valul. Acesta înseamnă că lungimea remorcii

trebuie să fie egală cu un multiplu al lungimii valulului. Dacă navele urcă şi coboară în

contra timp pe val se produc tensionări şi detensionări bruşte ale remorcii,ceea ce

conduce la inducerea de şocuri care pot rupe remorca. La stabilirea lungimii remorcii

întotdeauna se ţine seama de deplasamentul navei remorcate şi starea mării.

Unele nave pentru dirijarea remorcii au la pupa un dispozitiv care menţine parâma la o

înălţime corespunzătoare,astfel încât să aibe o mişcare liberă faţă de obiectele de pe

punte. Alte accesorii sunt coarbele de remorcă şi stope pe punte lângă vinciurile de

remorcă.

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA

Remorcherele mici şi cele portuare folosesc un cârlig(ganci) care poate fi simplu sau cu

siguranţă(semiautomate sau automate). Unele cârlige simple prezită arcuri pentru

amorizare. Cârligul simplu este usor de folosit la prinderea gaşei dar incomod la

eliberarea remorcii care se poate efectua numai cu ajutorul manevrei remorcherului

(acesta trebuie să reducă viteza). Cârligul cu siguranţă este foarte comod la desprinderea

remorcii.

Page 36: instalatii navale

Instalaţia de remorcaj

36

INSTALAŢIA DE REMORCAJ PROVA PENTRU NAVE

PROPULSATE

• 1-REMORCĂ

• 2-BINTE DE REMORCAJ

• 3-NARĂ

• 4-LABĂ DE GÎSCĂ

Remorcajul navelor propulsate

Navele nepropulsate au instalaţia de remorcaj prova conform slaidului.

INSTALAŢIA DE REMORCAJ - TIPURI

• TIPURI DE REMORCAJ

a. În siaj(nava remorcată în pupa remorcherului);

b. La ureche(nava remorcher şi cea remorcată bord în bord);

c. Prin împingere(nava remorcher legată rigid în pupa navei remorcate).

INSTALAŢIA DE REMORCAJ – SCHEME DE LEGARE

PENTRU NAVE FLUVIALE

Schema de legare a două barje. Schema de legare a unui împingator cu două

barje.

Page 37: instalatii navale

Instalaţia de remorcaj

37

REMORCAJUL ŞI ÎNTINDEREA REMORCII PE VALURI

Manevra de remorcaj este simplă pe vreme bună dar dificilă pe vreme rea. Faza cea mai

dificilă – este reprezentată de darea remorcii şi legarea ei.

Pregătirea instalaţiei de remorcare pentru darea şi legarea remorcii se execută,la ambele

nave.

La nava care remorchează se execută următoarele activităţi:

-punerea în fucţiune a vinciului de remorcă şi balansare lui.

-pregătirea unei bărci de serviciu pentru lansarea la apă în caz de nevoie.

-pregătirea a două trei parâme intermediare (70-75m), 2-3 bandule, bucăţi de tendă, chei

de împreunare, boţuri de manevră.

-pregătirea remorcii pentru desfăşurare.

La nava remorcată se execută următoarele activităţi:

-punerea vinciului în funcţiune.

-pregătirea de bandule, chei de împreunare, tendă, intermediare.

-pregătirea lanţului.

Darea remorcii se poate efectua funcţie de situaţie direct, sau prin transportul remorcii cu

barca.

Page 38: instalatii navale

Instalaţia de salvare

38

INSTALAŢIA DE SALVARE

• Instalaţiile şi echipamentele de salvare reprezintă totalitatea mijloacelor de la bord

cu ajutorul cărora echipajul se poate salva în caz fortuit.

• Sunt prevăzute în Convenţia Internaţională pentru ocrotirea vieţii umane pe mare

– SOLAS.

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Centura de salvare

• se leagă în jurul pieptului, prin flotabilitatea sa asigură plutirea corpului;

• confecţionată din plută, material plastic expandat învelit în pânză;

• prevăzută cu bretele de legare şi buzunare pentru fluier, baterie şi bec.

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Vesta de salvare

• confecţionată din cauciuc, fără mâneci, cu pereţi dublii care se umflă de către

purtător printr-un tub de cauciuc prevăzut cu supapă de etanşare;

• se fixează de corp cu cordoane de pânză sau cauciuc;

• la ceafă au o formă de pernă pentru menţinerea capului deasupra apei;

• se păstrează în cabina fiecărui membru de echipaj, în loc special, marcat cu un

semn fosforescent.

VESTE DE SALVARE

Capitolul 4

4. INSTALAŢIA DE SALVARE

Page 39: instalatii navale

Instalaţia de salvare

39

INSTALAŢIA DE SALVARE - MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Colacul de salvare

• formă circulară, diametrul de 40-80 cm;

• capabil să menţină la suprafaţa apei 1-4 persoane;

• culoare portocalie cu benzi fosforescente;

• confecţionat din plută învelită în pânză sau din plastic;

• de marginile colacului este fixată o saulă în ghirlandă – „ţin-te bine‖;

• numărul colacilor de la bord depinde de lungimea navei;

• un număr de colaci trebuie să fie dotaţi cu lumină cu auto aprindere;

• să fie dotaţi cu semnal fumigen cu declanşare automată / în borduri la

comanda de navigaţie.

INSTALAŢIA DE SALVARE - MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

COLAC DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE - MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE Costumul termoizolant

• costum tip combinezon etanş cu cagulă confecţionată din cauciuc special /

neopren pentru protecţia celui din apă;

• culoare roşie, cu benzi fosforescente pe faţă şi spate;

• prin flotabilitatea sa asigură menţinerea la suprafaţă a corpului uman.

Page 40: instalatii navale

Instalaţia de salvare

40

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

Pluta de salvare pneumatică

• confecţionate din pânză cauciucată cu camere de flotabilitate umplute cu aer

sub presiune de la o butelie specială;

• la bordul navei stau pliate într-un container special de formă alungită amplasat

pe un suport special aşezat lângă bordul navei gata de lansare;

• construite in aşa fel încât să poată fi aruncate de la o înălţime de 18 metri şi să

plutească 30 zile;

• capacitate de 12 – 18 persoane;

• din container, printr-un orificiu iese saula (fixată de balustradă) care prin

acţionare dă drumul aerului din butelie pentru umflarea plutei.

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

PLUTE DE SALVARE

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

Folosirea plutei:

• manual, prin aruncarea plutei peste bord, saula prinsă de balustradă acţionează

butelia şi umflă pluta;

• automat, la scufundarea navei, pluta datorită flotabilităţii se desprinde din suport

(printr-un mecanism hidrostatic) saula se întinde şi acţionează butelia de aer

comprimat.

Page 41: instalatii navale

Instalaţia de salvare

41

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

PLUTĂ DE SALVARE – VEDERE GENERALĂ

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

PLUTĂ DE SALVARE – VEDERE GENERALĂ

Page 42: instalatii navale

Instalaţia de salvare

42

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

Echipamentul plutei de salvare în principiu:

- o lumină cu autoaprindere – fixată in vârful cortului ce acoperă pluta;

- un colac de salvare cu o saulă plutitoare de 30 metri;

- un cuţit şi un ispol – plute de 12 persoane; 2 cuţite şi 2 ispoale – plute mai

mari;

- bureţi pentru îndepărtarea apei;

- două ancore de furtună cu formă de paraşută;

- două rame plutitoare;

- trei cuţite de desfăcut conserve;

- pompă de mână pentru umflat camerele dezumflate ale plutei;

- recipient gradat pentru apa de băut;

- trusă sanitară;

- oglindă de semnalizare;

- lanternă etanşă pentru transmiterea semnalelor Morse;

- două rachete roşii cu paraşută;

- şase facle de mână roşii;

- un reflector radar;

- un fluier de semnalizare;

- set instrumente de pescuit;

- provizii ambalate etanş (tip biscuiţi 2500 calorii/zi/om);

- recipiente etanşe de apă potabilă (1,5 litri/om);

- tablete contra răului de mare (6 doze şi un sac pentru vomă);

- instrucţiuni pentru folosirea plutei şi supravieţuire pe mare;

- exemplar din codul internaţional de semnale şi instrucţiuni de supravieţuire

pe mare pe carton impermeabil la apă;

- marcarea plutei cu „SOLAS A PACK‖ şi cu „SOLAS B PACK‖ pentru a

delimita zonele în care se folosesc(A PACK - uri în yonele de larg; B PACK-

uri în yonele costiere). Diferenţa constă în numărul şi caracteristicile

echipamentului plutei.

Page 43: instalatii navale

Instalaţia de salvare

43

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

Barca de salvare:

- cel mai important mijloc de salvare colectivă de la bordul navei;

- numărul bărcilor dintr-un singur bord trebuie să asigure preluarea tuturor

membrilor de echipaj;

- construite cu o rezistenţă suficientă pentru a suporta lansarea la apă şi

ridicarea la bord cu tot personalul şi echipamentul necesar;

- flotabilitate deosebită prin dotarea cu chesoane (compartimente) de aer;

- dotate cu motor sau cu sistem tip drezină (td/bd);

- piturare în culoare roşie sau portocalie cu benzi fosforescente pe copastie,

partea superioară şi lateral, plus bordaj lateral şi pe fundul bărcii;

- instalaţia de lansare a bărcii se compune din: gruie tip gravitaţional, vinci,

sârme de manevră, ganciuri de susţinere;

- lansarea se face prin slăbirea frânei vinciului, iar barca se mişcă din poziţie

datorită greutăţii;

- la bord este necesar a se executa lunar antrenamente de lansare a bărcilor

pentru verificarea cunoştinţelor echipajului şi a capacităţii sale de a răspunde

cerinţelor de salvare;

- fiecare membru din echipaj are în cabină instrucţiuni referitoare la activitatea

sa în cazuri deosebite.

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

BARCĂ DE SALVARE ÎNCHISĂ

Page 44: instalatii navale

Instalaţia de salvare

44

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

BARCA TRADIŢIONALĂ DE SALVARE ESTE COMPUSĂ DIN :

1 – etrava; 2 – chila; 3 – etambou; 4 – copastie; 5 – coasta; 6 – ghirlanda; 7 – puntire;

8 – banc; 9 – banchet; 10 – locaş pentru furchet; 11 – ochiuri; 12 – tin-te-bine;

13 – colţare; 14 – cârlig de ridicare; 15 – inel; 16 – barbeta; 17 – bratara; 18 – panou;

19 – butoiaş de apa; 20 – cheson; 21 – brâu; 22 – centura; 23 – file; 24 – cheson de aer;

25 – balamalele cârmei

INSTALAŢIA DE SALVARE MIJLOACE

INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

Echipamentul bărcilor de salvare:

- o ramă plutitoare la fiecare banchetă, două rame de rezervă şi o ramă plutitoare

rezervă cârmă;

- două dopuri filetate pentru orificiul de evacuare a apei;

- două ghiordele şi două ispoluri;

- două topoare, unul la fiecare extremitate a bărcii;

- sursă de lumină etanşă pentru semnalizare Morse, cu baterii de schimb;

- două cutii de chibrituri de vânt;

- în caz că barca nu este acoperită din construcţie este necesară o tendă (pânză

groasă) pentru protecţia echipajului;

- ghirlandă „ţine-te bine‖ fixată în afara bordului;

Page 45: instalatii navale

Instalaţia de salvare

45

INSTALAŢIA DE SALVARE

MIJLOACE INDIVIDUALE SI COLECTIVE

DE SALVARE

Echipamentul bărcilor de salvare:

- o ancoră de furtună cu parâmă de trei ori lungimea bărcii fixată cu o „labă de

gâscă‖;

- două barbete (prova/pupa) cu diametrul de 14 mm; lungime de 30 metri;

- recipient cu cel puţin 4,5 litri ulei mineral cu posibilitatea fixării la ancora de

furtună;

- provizie de alimente într-un ambalaj etanş care conţine 2500 calorii/om/zi;

- 3 litri/om apă potabilă sau 2 litri dacă barca are sistem de desalinizare a apei;

- recipient gradat pentru măsurarea apei de băut;

- patru rachete paraşută roşii;

- şase facle de mână;

- două semnale fumigene plutitoare cu fum portocaliu;

- trusă sanitară etanşă la apă;

- oglindă de semnalizare / heliograf;

- briceag cu deschizător de conserve;

- trusă de pescuit;

- pompă manuală de drenaj;

- fluier de semnalizare;

- instrucţiuni pentru supravieţuirea pe mare şi codul internaţional de semnale.

INSTALAŢIA DE SALVARE

MIJLOACE INDIVIDUALE ŞI COLECTIVE DE SALVARE

-BARCĂ GONFLABILĂ CU FUNDUL

SEMIRIGID

Page 46: instalatii navale

Instalaţia de salvare

46

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL AMBARCAŢIUNILOR

Are drept rol lansarea la apă şi ridicarea la bord a ambarcaţiunilor

• PĂRŢI COMPONENTE:

a. Piese pentru dirijarea parâmelor;

b. Dispozitive pentru fixarea ambarcaţiunilor;

c. Maşina instalaţiei;

d. Gruie sau bigi:

• Gruiele pot fi:

– Simple;

– Duble;

– Rotative;

– Gravitaţionale;

– Pe plan înclinat.

INSTALAŢIA DE LANSARE PE PLAN ÎNCLINAT

INSTALAŢIA DE LANSARE PE PLAN ÎNCLINAT

Page 47: instalatii navale

Instalaţia de salvare

47

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL

AMBARCAŢIUNILOR - LANSAREA LA APĂ A BARCII

GONFLABILĂ

INSTALAŢIA DIN SERVICIUL

AMBARCAŢIUNILOR-PRINDEREA CORECTĂ A BARCII

ÎN GRUI

Page 48: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

48

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

Un ansamlu de piese, mecanisme şi dispozitve care servesc la luarea şi păstrarea

drumului dorit dar şi pentru executarea diferitelor manevre pe mare largă şi în porturi

Instalaţia poate fi:

• Cu servomotor

• Fără servomotor

Prin guvernarea navei se înţelege capacitatea unei nave,aflate în marş,de a se

menţine pe direcţia dorită şi de a schimba această direcţie în orice moment,determinată

de situaţia de navigaţie. Guvernarea se realizează ca efect al calităţilor de marş ale

navei(stabilitatea de drum şi manevrabilitatea).

Stabilitatea de drum se numeşte capacitatea navei de a-şi menţine direcţia

rectilinie de deplasare,indiferent de influenţele exterioare(vânt, curent,valuri).

Manevrabilitatea se numeşte capacitatea navei de a-şi schimba direcţia de

înaintare, la comandă, şi de a se deplasa pe un drum curbiliniu.

Conducerea navei pe drumul dorit sau realizarea manevrelor în mare largă sau

locuri dificile de navigaţie se realizează cu ajutorul instalaţiei de guvernare. Această

instalaţie este una din instalaţiile vitale ale navei.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

• Părţi componente:

– Timonă;

– Transmisii de la timonă la servomotor;

– Maşina instalaţiei (servomotor);

– Transmisii de la servomotor la cârmă;

– Echea;

– Cârma;

– Axiometre;

– Sistem de rezervă de guvernare.

Instalaţia de guvernare are rolul de a menţine drumul navei si de a da posibilitatea

manevrării navei. Acţionarea instalaţiei se poate face manual, mecanic, electric, hidraulic

sau mixt. Transmisiile utilizate sunt in funcţie de modul de actionare.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

• TIMONĂ-piesa de forma unei roţi din lemn sau metal de diferite diametre sau sub

formă de manşă sau manetă care închide sau deschide contacte electrice Ea are

rolul de a transmite mişcările şi prin aceasta de a mişca cârma într-un bord sau

altul.

– Se găseşte în comanda principală şi de rezervă.

– Reprezintă instrumentul de la care începe guvernarea.

Capitolul 5

5. INSTALAŢIA DE GUVERNARE

Page 49: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

49

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

• TIMONA

1-bandă de alamă;

2-bonet de alamă.

• AXIOMETRE

Timona se prezintă, de regulă, ca o roată simplă de lemn sau metal, având spiţele

prelungite cu nişte mânere denumite cavile şi care servesc la manevra ei. Pe banda

metalică se trce numele navei, iar bonetul de alamă indică poziţia zero a cârmei(cârma în

ax). Dimensiunile sunt foarte variate funcţie de modalitate de transmitere a semnalului

(efortul pe care trbuie să îl depuna timonierul pentru a transmite comanda la cârmă).

Exemplu

-trote directe, diametrul timonei aproximativ 2 m iar dacă nava era mare, roată dublă sau

triplă deservită 2-4 oameni.

-comandă amlificată de un servomotor,diametrul timonei 15-20 cm.

-sistem de acţionare electric al cârmei,timona nu mai are forma clasică,ci are forma unei

manete.

Axiometrul legat de timonă şi amplast în faţa acesteia constituie aparatul care indică

unghiul de cârmă. Aparat simplu(indicator ce se deplaseaza deasupra unui sector de cerc

gradat ), arată unghiul de cârmă. Acesta se exprimă în puncte, pentru a nu se confunda cu

unghiurile exprimste în grade la compas.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TIMONERIE

(VEDERE GENERALĂ)

Page 50: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

50

INSTALAŢIA DE GUVERNARE TIMONĂ ELECTRICĂ

(VEDERE GENERALĂ)

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

TRANSMISIILE DIRECTE DE LA TIMONĂ LA CÂRMĂ

• 1-TAMBUR • 2-TROŢE • 3-RAIURI • 4-ECHE

Folosită la navele mici fără servomotor. Este compusă din două troţe(2) din

parâme de sârmă sau lanţuri, care pleacă de la timonă prin tribord sau babord, trec prin

raiurile de ghidare(3) şi ajung la echea(4), reprezentată în acest caz de o pârghie cu un

singur braţ. Troţele doi, sunt înfăşurate cu câte un capăt pe un tambur (1), acţionat de

timonă. Înfăşurarea troţelor este efectuată în sensuri diferite, astfel că la rotirea

tamburului de către timonă,o troţă se desfăşoară cealaltă se înfăşoară. Din această cauză

la celălalt capăt o troţă se înfăşoară(virează) şi cealaltă se desfăşoară(filează) trăgând de

capătul echei şi acţionînd cârma în acelaşi bord în care s-a rotit timona.

Page 51: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

51

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

– TRANSMISII DE LA SERVOMOTOR LA CÂRMĂ

– mecanice:

• Prin trote;

• Prin tije;

• Sistemul şurubului fără sfârşit.

– Electrice;

– Hidraulice.

– ECHEA- are ca rol mişcarea axului cârmei după comenzile primite de la timonă.

– Echea dreaptă.

– Echea sector simplu.

– Echea cu sector dinţat.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

TRANSMISIILE DIRECTE DE LA TIMONĂ LA CÂRMĂ

TRANSMISIA CU SECTOR DINŢAT

1-ECHE

2-SECTOR DINŢAT

3-PINION

4-ARCE AMORTIZOARE

La navele care folosesc o maşină de cârmă în instalaţia de guvernare,transmisia

nu se mai face de la timonă direct la cârmă, ci în două etape-de la timonă la servomotor-

şi apoi este transmisă mai departe pri intermediul unor articulaţii la cârmă.

TRANSMISIA CU SECTOR DINŢAT constă dintr-o eche(1) aşezată pe capul

cârmei cu o pană şi din sectorul dinţat(2) aşezat fără panp şi cuplat cu pinionul(3), care

este rotit de servomotorul cârmei. Legătura dintre eche şi sectorul dinţat se realizează cu

ajutorul a două arce puternice de amortizare(4). Acest sistem amortizează loviturile

valurilor(sunt preluate de arcele de amortizare).

Page 52: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

52

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

TRANSMISIILE DE LA SERVOMOTOR LA CÂRMĂ

TRANSMISIA CU ŞURUB FĂRĂ SFÂRŞIT

1-AX;

2-FILET;

3-PIESE ALUNECĂTOARE(manşoane filetate);

4-GLISIERE(pivoţi călăuză);

5-TIJE;

6-ECHE.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

TRANSMISIILE DE LA TIMONĂ LA SERVOMOTOR

• TRANSMISII DE LA TIMONĂ LA SERVOMOTOR

– MECANICE-sub forma de axe cu roţi elicoidale şi legături clasice

– ELECTRICE-conductori electrici bine izolaţi ce trec pe punte sau pe sub

punte şi sunt în circuit dublu.

Comanda iniţială de la timonă ajunge la cârmă prin intermediul transmisiilor(fac

parte integrantă din instalaţia de guvernare) direct timonă-cârmă sau indirect timonă-

servomotor-cârmă.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

MAŞINA INSTALAŢIEI

– MAŞINA INSTALAŢIEI (SERVOMOTORUL) are rolul de a amplifica impulsurile

primite de la timonă şi de a le trimite la cârmă.

– MAŞINA INSTALAŢIEI poate fi:

– Cu vapori;

– De tip electromotor reversibil;

– De tip electropompă.

– De regulă aceasta este instalată într-un compartiment aflat în apropierea cârmei

Page 53: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

53

INSTALAŢIA DE GUVERNARE - ECHEA – ECHEA- are ca rol mişcarea axului cârmei după comenzile primite de la timonă

poate fi:

– Eche dreaptă;

– Eche sector simplu;

– Eche cu sector dinţat.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE - CÂRMA

– CÂRMA-piesa fixată la pupa navei care

stă în apă, fiind organul activ al instalaţiei

asupra căreia se exercită presiunea apei,

formata din:

– Pana cârmei (safran)(5);

– Ramă metalică(4);

– Axul cârmei (2);

– Etambreu(1);

– Ţâţâni(6);

– Picior(3).

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

CÂRMA - CLASIFICARE

– Cârmele se pot clasifica:

a. După modul de fixare pe ax:

1.Necompensată;

2.Semicompensată;

3.Compensată.

1 - Cârmă necompensată - toata pana în faţa axului.

2 - Cârmă semicompensată - o parte din pană în spatele axului.

3 - Cârmă compensată - în spatele şi faţa axului.

Page 54: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

54

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

CÂRMA - CLASIFICARE

b. După modul de fixare pe corpul navei:

• Articulate pe etambou;

• Sprijinite pe talpă în crapodină;

• Suspendate.

c. După modul de construcţie:

• Forma plană;

• Cu profil hidrodinamic;

• Tip fluvial;

• Cârma difuză.

d. După conturul safranului:

• Dreptunghiulare;

• Trapezoidale;

• Alte forme.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

DIFERITE TIPURI DE CÂRMĂ

CÂRME(exemplu):

a-cârmă dreptunghiulară necompensată;

b-cârmă dreptunghiulară compensată;

c-cârmă semisuspendată

semicompensată;

d-cârmă suspendată compensată;

e-cârmă semisuspendată

semicompensată cu formă combinat

trapezoizală.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE – VEDERE GENERALĂ

Page 55: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

55

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

PĂRŢI COMPONENTE AXIOMETRE-aparate mecanice sau electrice care permit în orice moment să se

cunoască unghiul pe care îl face pana cârmei cu axul longitudinal al navei

DISPOZITIVE DE ACŢIONARE MANUALĂ ASUPRA CÂRMEI

• Sistemul de comandă de rezervă;

• Sistemul de comandă cu palancuri;

• Sistemul de comandă cu cabestanul.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

• SCHEMA BLOC INSTALAŢIE DE GUVERNARE ÎN CIRCUIT DESCHIS

1-TIMONĂ; 2-TRANSMISIA DE COMANDĂ; 3-MAŞINA DE CÂRMĂ; 4-

TRANSMISIA DE FORŢĂ; 5-CÂRMA; 6-TRANSMISIA DE CONTROL; 7-

AXIOMETRU

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

• SCHEMA BLOC INSTALAŢIE DE GUVERNARE ÎN CIRCUIT ÎNCHIS

1-TIMONĂ; 2-ELEMENT COMPARATOR; 3-MAŞINA DE CÂRMĂ; 4-CÂRMA

5-TRANSMISIA DE COMANDĂ; 6-TRANSMISIA DE FORŢĂ; 7-LEGĂTURA

INVERSĂ; 8-TRANSMISIA DE CONTROL; 9-AXIOMETRU

Page 56: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

56

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

ACŢIONAREA INSTALAŢIEI DE GUVERNARE

• EFECTUL CÂRMEI ESTE CAUZAT DE:

PRESIUNEA STATICĂ (depinde de adâncime şi este uniformă pe ambele feţe

ale cârmei, nu influenţează greutatea navei indiferent de poziţia cârmei)

PRESIUNEA DINAMICĂ (ia nastere când nava este în mişcare şi pana cârmei

este înclinată, în acest caz pe o parte avem suprapresiune iar pe cealaltă o presiune mai

mică.această diferenţă de presiune dă naştere unei forţe r care reprezintă rezultata

presiunii normale a lichidului asupra safranului-rezistenţa cârmei)-determină efectul

cârmei.

Cârma navei este supusă presiunii apei. În orice punct al cârmei acţionează permanent

doua componente de presiune-PRESIUNEA STATICĂ ŞI PRESIUNEA DINAMICĂ.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

ACŢIONAREA INSTALAŢIEI DE GUVERNARE

R acţionează ca forţă utilă şi generează

efectul cârmei prin componenta

longitudinală-r şi componenta

transversală-R’

INSTALAŢIA DE GUVERNARE - GUVERNAREA NAVEI

• Timonier – asigură guvernarea navei

• Ordinele pe care le execută se referă la drumul compas sau la un aliniament pe

care timonierul trbuie să guverneze nava,atunci când se navigă în drum drept şi la

poziţia cârmei atunci când se execută diferite manevre cu nava(acostare ,ancoraj

e.t.c.)

• Guvernarea navei la compas se realizează venind cu timona tot timul după roză,cu

unghiuri mici de cârmă-cum începe roza să se rotească se roteşte şi timona în

acelaşi sens.

• Guvernarea pe un aliniament sau obiect vizibil foloseşte următorii indici:

a- în locul linei de credinţă – bastonul prova.

b-în locul rozei compasului - obiectul.

Pe timpul guvernării timonierul menţine bastonul pe obiect.

Page 57: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

57

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

GUVERNAREA NAVEI

• Comenzi cu indicarea precisă a sensului şi unghiului de cârmă.

EXEMPLU:

CÂRMA DREAPTA 7 PUNCTE.

• Comenzi cu indicarea sensului,fără indicarea unghiului de cârmă.

EXEMPLU:

CĂRMA DREAPTA LA DRUM 20 DE GRADE.

• Comenzi fără indicareasensului şi unghiului de cârmă.

EXEMPLU:

GUVERNEAZĂ PE ALINIAMENTUL FARULUI

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

PREGĂTIRE

• Se verifică traseul cârmă – servomotor.

• Se verifică maşina cârmei.

• Se pune cârma în zero şi se verifică indicaţia axiometrului.

• Se mişcă cârma şi se observă dacă servomotorul acţionează şi aziometrul indică

corect.

• Se manevrează timona la poziţia cârma banda urmărinduse dacă mişcarea cârmei

se face uşor.

• Se manevrează timona din poziţia bandă într-un bord în poziţia bandă în celălalt

bord-se măsoară durata trcerii cârmei dintr-un bord în altul.

INSTALAŢIA DE GUVERNARE

PROVA – PĂRŢI COMPONENTE

1. - ELECTROMOTOR;

2. - AX;

3. - CILINDRU CU POMPA

REVERSIBILĂ;

4. - TUBULATURI ORIENTATE

TRANSVERSAL.

Page 58: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

58

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE -

DISPOZITIVE DE GUVERNARE ÎN PROVA –

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE

INSTALAŢIA MODERNE DE GUVERNARE-CÎRME ACTIVE

PĂRŢI COMPONENTE

1-chilă prelugită;

2-duză;

3-nervuri alungite

4-stabilizator .

Page 59: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

59

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE - DESCĂRCARE

Ansamblu de sisteme mecanice care au ca scop învingerea forţelor gravitaţionale,

în prezenţa frecărilor, în vederea deplasării pe verticală sau orizontală a unei greutăţi.

La bordul navelor se folosesc două tipuri de instalaţii de încărcare:

• Cu bigi navale:

• Uşoare;

• Grele.

• Cu cranice.

Pentru efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare a mărfurilor, navele de

transport sunt dotate cu o instalaţie de manipulare a greutăţilor, de construcţie specială,

adaptată şi proiectată în raport cu destinaţia navei, numită instalaţie de încărcare-

descărcare.

Aceste instalaţii oferă navei posibilitatea manipulării mărfurilor independent de

instalaţiile portuare, asigurându-i astfel operativitate în orice port de escală.

CONDIŢII:

• Să asigure productivitatea şi suprafaţa mare de deservire;

• Gabarit şi greutate mică;

• O poziţie coborâta a centrului de greutate;

• Intervenţia muncii manuale să fie limitată;

• Timpul de pregătire pentru punerea în funcţiune şi amarare de marş să fie minim;

• Să permită funcţionarea în condiţii simultane de asietă şi bandă.

Biga navală

• Procesul de manipulare a mărfurilor generale la încărcarea navei comportă o serie

de operaţii dintre care enumerăm: formarea coţadei pe cheu sau în depozit,

aducerea coţadei sub cârligul de încărcare - transport pe orizontală -, prinderea în

cârligul de încărcare – sarcina -, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în

cârlig, de la cheu până deasupra gurii de magazie, coborârea în magazie,

desfacerea coţadei din cârlig, stivuirea mărfurilor pe locul destinat din magazie.

• Din operaţiile amintite, ridicarea coţadei, transportul pe orizontală în cârlig până

deasupra gurii de magazie şi coborârea în magazie se execută cu bigile navei.

Bigile sunt dispuse la bord în imediata apropiere a magaziilor navei şi pot lucra

independent sau cuplate două câte două.

Capitolul 6

6. INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE - DESCĂRCARE

Page 60: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

60

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

PĂRŢI COMPONENTE:

• Coloana bigii;

• Biga propriu-zisă;

• Greementul bigii;

• Balansina;

• Braţele bigii;

• Palancul de sarcină;

• Mecanismele de manevră.

Instalaţia de ridicat – biga navală – se compune din 5 părţi mari: coloana de încărcare,

biga propriu-zisă, palancul de sarcină, mecanismele de manevră şi vinciurile de marfă.

Coloana de încărcare: arbore metalic, tubular, pe care se articulează una sau mai multe

bigi ale instalaţiei de încărcare. La navele mai vechi bigile se articulau chiar pe catargul

navei. La navele moderne suportul de bigi are, de regulă, forma unui portal, format din

două coloane unite printr-un pod.

Biga propriu-zisă: este un şcondru (tub) metalic fixat la capătul inferior cu un pivot într-

un suport anume prevăzut pe catargul suport sau pe coloana de bigi. Sistemul de

articulaţie al bigii la coloană trebuie să permită manevrarea simultană a bigii atât în plan

vertical cât şi în plan orizontal. Capătul superior al bigii este mobil şi este prevăzut cu

armături sub forma unor brăţări cu urechi pentru balansină, braţe şi palancul de sarcină.

Calităţile de lucru ale unei bigi sunt exprimate prin următoarele elemente:

- lungimea bigii (tubul metalic);

- diametrul bigii;

- SWL (safe working load) – înscrisă pe partea inferioara a bigii (exemplu: 3-5

tone) ;

- bătaia bigii sau raza de acţiune, este distanţa măsurată în plan orizontal, de la

punctul de articulaţie al bigii pe coloană până la verticala palancului de

sarcină;

- unghiul de înclinare al bigii, este unghiul măsurat în plan vertical format de

direcţia bigii cu planul orizontal;

- suprafaţa de deservire a bigii, reprezintă aria maximă ce poate fi acoperită de

o bigă în funcţiune.

Page 61: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

61

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

1 – catarg; 2 – bigă încărcare; 3 – vinci ridicare; 4 – vinci balansina; 5 – pivot lagăr

balansină; 6 – lagăr balansină; 7 – suport lagăr; 8 – scripete balansina; 9 – cablu

balansină; 10 – cheie tachelaj; 11 – furca călcâi; 12 – călcâi; 13 – lagăr scripete deviere;

14 – inel reglare; 15 – lagăr călcâi; 16 – scripete deviere; 17 – armatură vârf biga; 18 –

scripete (bloc) superior ridicare; 19 – ureche; 20 – cablu ridicare; 21 – scripete (bloc)

inferior ridicare; 22 – cârlig; 23 – ureche gai bigă; 24 – capăt gai; 25 – scripeţi palanc gai;

26 – cablu gai; 27 – ureche gai parapet; 28 – cablu antrenare vinci balansină

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

Greementul (manevre curente) bigii este format dintr-o serie de manevre destinate să

asigure manevra bigii în plan vertical sau orizontal şi totodată să fixeze biga şi să o

susţină în poziţie de lucru. Aceste manevre curente sunt:

• balansina – ţine capătul ridicat al bigii. Balansina poate fi fixă, dar de regulă este

mobilă, construită dintr-un palanc cu macarale multiple. Ea este destinată să ţină biga

în plan vertical şi să o fixeze în poziţie de lucru la un unghi de înclinare stabilit.

Capătul trăgător al curentului palancului de balansină este dirijat de pasticile de

ghidare şi coboară de-a lungul coloanei până la troliul balansinei.

• braţele bigii – numite gaiuri şi contragaiuri, sunt manevre curente destinate orientării

bigii în plan orizontal şi fixării acesteia în poziţie de lucru. Fiecare bigă poate fi

manevrată de câte două braţe, un gai spre interiorul navei şi un contragai spre

exterior. La bigile grele, capătul inferior al gaiului prevăzut cu un palanc de manevră,

palanc de gai, care uşurează manevrarea bigii prin multiplicarea forţei.

• gai de distanţare/american – face legătura între capetele superioare ale bigilor.

Page 62: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

62

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

1 – catarg; 2 – bigă încărcare; 3 – vinci ridicare; 4 – vinci balansină; 5 – pivot lagăr

balansină; 6 – lagăr balansină; 7 – suport lagăr; 8 – scripete balansină; 9 – cablu

balansină; 10 – cheie tachelaj; 11 – furca călcâi; 12 – călcâi; 13 – lagăr scripete deviere;

14 – inel reglare; 15 – lagăr călcâi; 16 – scripete deviere; 17 – armatură vârf biga; 18 –

scripete (bloc) superior ridicare; 19 – ureche; 20 – cablu ridicare; 21 – scripete (bloc)

inferior ridicare; 22 – cârlig; 23 – ureche gai bigă; 24 – capăt gai; 25 – scripeţi palanc gai;

26 – cablu gai; 27 – ureche gai parapet; 28 – cablu antrenare vinci balansină.

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

• Palancul de sarcină – este destinat manevrei greutăţilor. Macaraua superioară a

palancului de sarcină se prinde de armătura capătului superior al bigii. Capătul

trăgător al palancului de sarcină iese prin macaraua superioară sau prin cea inferioară,

după modul de funcţionare al palancului, şi este dirijat prin pasticile de ghidare la

tamburul vinciului de marfă. Sub macaraua inferioară a palancului de sarcină se agaţă

„prinde‖ cârligul de sarcină sau ganciul bigii. Sârma ce participă se numeşte sârma de

încărcare.

NOTĂ ( Palanc = corp/două plăci laterale/lemn, rai(rolă de tablă), zbir (sistem) de fixare).

(Macara = scripete complex)

Page 63: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

63

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

1 – catarg; 2 – biga încărcare; 3 – vinci ridicare; 4 – vinci balansină; 5 – pivot lagăr

balansină; 6 – lagăr balansină; 7 – suport lagăr; 8 – scripete balansină; 9 – cablu

balansină; 10 – cheie tachelaj; 11 – furcă călcâi; 12 – călcâi; 13 – lagăr scripete deviere;

14 – inel reglare; 15 – lagăr călcâi; 16 – scripete deviere; 17 – armatură vârf bigă; 18 –

scripete (bloc) superior ridicare; 19 – ureche; 20 – cablu ridicare; 21 – scripete (bloc)

inferior ridicare; 22 – cârlig; 23 – ureche gai bigă; 24 – capăt gai; 25 – scripeţi palanc gai;

26 – cablu gai; 27 – ureche gai parapet; 28 – cablu antrenare vinci balansină.

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

• Mecanismele de manevră – sunt constituite din troliile balansinelor şi vinciurilor

de marfă, destinate a manevra curenţii trăgători ai palancurilor balansinei,

gaiurilor şi palancului de sarcină. Troliile balansinelor sunt instalate la baza

coloanelor de susţinere a bigilor şi pot fi acţionate independent sau de către

vinciurile de marfă prin intermediul unui cablu de transmisie. Sunt prevăzute

dispozitive cu clichet pentru evitarea desfăşurării cablului în cazul decuplării

vinciului sau deconectarea curentului electric. Pe tamburul troliului, capătul

trăgător al balansinei trebuie să aibă înfăşurate minimum 3 spire de cablu în

poziţie de lucru, la unghiul maxim de înclinare.

Page 64: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

64

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

1 – catarg; 2 – biga încărcare; 3 – vinci ridicare; 4 – vinci balansină; 5 – pivot lagăr

balansină; 6 – lagăr balansină; 7 – suport lagăr; 8 – scripete balansină; 9 – cablu

balansină; 10 – cheie tachelaj; 11 – furcă călcâi; 12 – călcâi; 13 – lagăr scripete deviere;

14 – inel reglare; 15 – lagăr călcâi; 16 – scripete deviere; 17 – armatură vârf bigă; 18 –

scripete (bloc) superior ridicare; 19 – ureche; 20 – cablu ridicare; 21 – scripete (bloc)

inferior ridicare; 22 – cârlig; 23 – ureche gai bigă; 24 – capăt gai; 25 – scripeţi palanc gai;

26 – cablu gai; 27 – ureche gai parapet; 28 – cablu antrenare vinci balansină.

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

• Vinciurile de marfă – pot fi acţionate cu abur, electric sau hidraulic şi au rolul de

a manevra palancul de sarcină prin intermediul capătului trăgător înfăşurat pe

tamburul vinciului. Vinciul de marfă are şi tambur pentru parâme la fiecare capăt

al axului pentru diferite manevre la bord, inclusiv pentru manevrarea navei.

Vinciurile electrice au frână de mână sau de picior, folosite mai ales pentru

reglarea vitezei de ridicare sau de coborâre a greutăţilor şi pentru stopare. De

asemenea, aceste vinciuri dispun de o frână automată pentru oprirea manevrei în

cazul întreruperii curentului din cauza unei defecţiuni.

Page 65: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

65

INSTALAŢIA DE

ÎNCĂRCARE – DESCĂRCARE CU BIGI

Unele vinciuri de forţă sunt prevăzute cu două sisteme de acţionare, dintre care

unul este destinat manevrei greutăţilor mari, cu viteză mică.

La vinciurile cu acţionare hidraulică se prevăd dispozitive care să excludă

posibilitatea căderii încărcăturii sau deplasării necontrolate a bigii la scăderea presiunii în

instalaţia hidraulică.

De regulă, manevra încărcăturii trebuie să se facă exclusiv prin intermediul

vinciului de marfă.

Frânele vinciului trebuie să acţioneze lin, fără şocuri. Vinciurile acţionate electric

au frâne tip închis pe centru, cu funcţionare automată în caz de întrerupere a curentului de

alimentare.

Pentru mecanismul de ridicare se asigură posibilitatea coborârii încărcăturii în

cazul în care frâna nu mai este alimentată la reţea.

Tamburele vinciurilor trebuie să aibă o lungime care să permită înfăşurarea

capătului trăgător într-un singur strat. În nici un caz nu se admite înfăşurarea cablului pe

mai mult de trei straturi, cu excepţia instalaţiilor grele pentru manevre de greutăţi mari.

Tamburele vinciurilor cu cablul înfăşurat pe un singur strat trebuie să se aibă

şanţuri elicoidale.

Gulerele tamburelor trebuie sa fie netede şi înalţate deasupra stratului superior al

cablului cu cel puţin de 2.5 ori diametrul cablului.

Page 66: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

66

Folosirea unei singure bigi:

Folosirea unei singure bigi:

- biga se fixează la unghiul dorit cu ajutorul balansinei şi în plan orizontal cu ajutorul

gaiurilor şi în exteriorul navei deasupra cheiului la încărcare;

- după coţarea (prinderea) greutăţii (coţadei de marfă) aceasta se ridică (vira) cu sârma

de încărcare la o înălţime deasupra copastiei şi se manevrează biga în plan orizontal

cu gaiurile (acţionate manual sau cu vinciuri). Când coţada a ajuns la verticala

locului de încărcare se fixează gaiurile şi se lasă (maina) sârma de încărcare;

- avantaj: se poate folosi biga la swl maxim;

- dezavantaj: folosire greoaie şi timp mărit de încărcare;

Echipamentul tip al bigii uşoare:

1 – catarg (coloana) bigă; 2 – suport călcâi bigă; 3 – suport lagăr balansină; 4 – bigă

uşoară; 5 – ureche ridicare (balansină); 6 – ureche gai; 7 – furcă călcâi; 8 – pivot călcâi;

9 – suport scripete deviere; 10 – armatură balansină; 11 – vinci ridicare (marfa);

12 – cablu ridicare (marfa); 13 – scripete deviere cablu; 14 – ghidaj cablu; 15 – scripete

ridicare (marfă); 16 – rodanţă; 17 – cheie tachelaj; 18 – vârtej; 19 – cârlig; 20 – lanţ

blocare balansină; 21 – piesă triunghiulară; 22 – tambur balansină; 23 – capăt balansină;

24 – cablu balansină; 25 – scripete balansină; 26 – scripete deviere balansină;

27 – palanuri gai; 28 – vinci gai; 29 – cablu gai; 30 – (bloc) inferior gai;

31 – scripete (bloc) superior gai; 32 – ochet scripete; 33 – capete gai; 34 – rodanţă;

35 – ureche cheie.

Page 67: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

67

Folosirea a doua bigi cuplate sau bigi

în telefon:

Folosirea a doua bigi cuplate sau bigi în telefon:

- Prin folosirea unei bigi deasupra magaziei de operat şi una scoasă înafara bordului

aşa încât să poată prinde în cârlig coţada de marfă (vezi figura);

- Bigile se fixează în poziţia respectivă, în borduri cu contragaiuril şi una de alta la

capătul superior prin gaiul de distanţare (americanul), sârmele de încărcare se

cuplează împreună la un singur cârlig printr-o piesă triunghiulară;

- La încărcare: biga exterioară după prinderea coţadei, virează sârma de încărcare şi

ridică coţada, când înălţimea este mai mare decât cea a bordului începe virarea

sârmei de la biga de magazie, cea exterioară filând la cerere, când coţada a ajuns

deasupra magaziei biga de magazie preia întreaga greutate şi filează sârma de

încărcare, cea exterioară filând la cerere;

- La descărcare aceiaşi operaţiune, dar invers (vezi figura);

Avantaj: funcţionare rapidă;

Dezavantaj: folosirea bigii la o capacitate mică de ridicare;

Echipamentul tip al bigilor cuplate

1 – catarg portal; 2 – grindă transversală; 3 – biga deasupra magaziei; 4 – bigă in

afara bordului; 5 – călcâi; 6 – armatură vârf bigă; 7 – vinciuri ridicare; 8 – cabluri

ridicare; 9 – piesa triunghiulară; 10 – cârlig; 11 – zbiruri; 12 – cabluri balansină;

13 – ureche lagăr balansină; 14 – palanc gai interior; 15 – contragaiuri; 16 – palanc

gai exterior; 17 – capăt gai superior; 18 – capăt gai inferior; 19 – tachet gai exterior;

20 – urechi ocheţi ovali

Page 68: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

68

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

BIGA UŞOARĂ

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

Page 69: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

69

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

IMPROVIZATĂ

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

IMPROVIZATĂ

Page 70: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

70

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

Echipamentul tip al bigii grele cu doua balansine

1 – catarg portal; 2 – grindă transversală; 3 – lagăr scripete deviere cablu ridicare;

4 – lagăr balansină; 5 – lagăr scripete de cablu balansină; 6 – postament călcâi;

7 – bigă grea; 8 – ureche balansină; 9 – ureche ridicare; 10 – furcă călcâi; 11 – ureche

călcâi; 12 – vinci ridicare; 13 – cablu ridicare; 14 – scripete deviere cablu ridicare;

15 – ureche lagăr ridicare; 16 – rolă încastrată; 17 – cheie tachelaj; 18 – scripete (bloc)

superior palanc ridicare; 19 – scripete (bloc) inferior palanc ridicare; 20 – ochet;

21 – cârlig; 22 – palanc ridicare; 23 – vinciuri balansine; 24 – cabluri balansine;

25 – scripete deviere cablu balansină; 26 – ureche lagăr balansine; 27 – scripete (bloc)

inferior palanc balansină; 28 – placă triunghiulară; 29 – vârtej; 30 – ureche lagăr gai;

31 – furcă dubla; 32 – scripete (bloc) superior palanc balansină-gai; 33 – palanc

balansină-gai.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

CALITĂŢILE DE LUCRU ALE BIGII:

• Bătaia bigii (raza de acţiune);

• Unghiul de înclinare al bigii;

• Suprafaţa de deservire a bigii.

Page 71: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

71

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU BIGI

FUNCŢIONARE:

• Se verifică curenţii şi palancurile;

• Se virează balansina;

• Manevra braţelor (gaiuri şi contragaiuri);

• Filarea curentului de sarcină;

• Se virează curentul palancului de sarcină;

• Manevra braţelor (gaiuri şi contragaiuri).

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE

(MACARALE DE BORD) • Au apărut ca o necesitate a staţionării navelor pentru o perioadă cât mai scurtă sub

operaţiuni de încărcare/descărcare.

• PĂRŢI COMPONENTE:

– Braţul macaralei

– Roata pinion

– Postament

– Coloana de susţinere

– Mecanism de rotire

– Vinci de sarcină

– Vinci de balansină

– Post de comandă

Cranicul, ca instalaţie de manipulare a mărfurilor la bord, a apărut din eforturile

pentru a reduce durata de staţionare a navei sub operaţiuni in porturile de escală.

Consolidarea macaralei pe poziţia de montaj, se face cu ajutorul unui pivot cilindric care

pleacă de la nivelul punţii superioare până la puntea imediat următoare, inferioară.

Coloana, postamentul şi pivotul asigură macaralei principala bază de rezistenţă şi

stabilitate.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE

(MACARALE DE BORD)

Page 72: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

72

Echipamentul tip al macaralei de punte:

1 – colonetă macara; 2 – construcţie portantă macara; 3 – lagăr coroană-pinioane; 4 –

cabină operator; 5 – braţ macara; 6 – lagăr braţ; 7 – hidrocilindru deschidere braţ; 8 –

cablu ridicare; 9 – rola încastrată braţ; 10 – rola încastrată colonetă;

11 – ridicare; 12 – manşon capăt cablu; 13 – chei tachelaj; 14 – cheie vârtej;

15 – za terminală; 16 – cârlig

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE

(MACARALE DE BORD)

Coloana, care are rolul de suport, este prevăzută la partea superioară cu raiurile

palancului de sarcină şi de balansină. Atât balansina cât şi palancul de sarcină sunt

deservite de vinciuri proprii, instalate pe macara şi care asigură efectuarea celor două

mişcări, pe verticală şi orizontală, ale braţului, liber sau cu coţada de marfă.

Cea de-a treia mişcare, rotirea macaralei, se asigură prin mecanismul special de rotire,

roata dinţată, montată solidar pe postamentul fix şi rezistent la rotaţie, roata pinion

alergătoare şi motorul. Postul de conducere al macaralei trebuie să asigure o bună

vizibilitate.

În raport de tipul navei, caracteristicile şi dimensiunile gurilor de magazie, există mai

multe variante de instalare la bord a cranicelor:

- macarale de bord fixe, instalate în plan diametral;

- macarale de bord fixe, instalate in borduri;

- macarale de bord mobile în semn longitudinal;

- macarale de bord mobile în sens transversal;

Page 73: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

73

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE

(MACARALE DE BORD)

• Cranicele instalate în planul diametral;

• Sistemul cranicelor mobile în sens longitudinal;

• Sistemul cranicelor mobile în sens transversal.

Cranicele instalate în planul diametral al navei au greutate mai mică şi cost mai redus.

Au însă dezavantajul că asigurarea bătăii necesare pentru bord impune un braţ lung.

Instalarea macaralelor în borduri acoperă în mai bună măsură dezavantajul de mai sus,

dar duce la mărirea numărului cranicelor, creşterea costurilor, reducerea suprafeţei libere

pentru mărfuri pe punte, cât şi a coeficientului de exploatare a instalaţiei. De aceea

sistemul se utilizează numai la navele mari de transport, la care prima variantă nu asigură

bătaia.

Sistemul cranicelor mobile în sens longitudinal prezintă mari avantaje, deoarece

asigură o zonă uniformă de operare de-a lungul navei şi a cărei lăţime este determinată de

lungimea braţului macaralei.

Sistemul cranicelor mobile în sens transversal, instalate între gurile de magazii, a

permis reducerea lungimii acestora cât şi scurtarea braţelor şi micşorarea greutăţii

instalaţiei. O asemenea macara poate opera la ambele magazii între care se instalează.

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE

(MACARALE DE BORD)

Page 74: instalatii navale

Instalaţia de încărcare - descărcare

74

INSTALAŢIA DE ÎNCĂRCARE CU CRANICE

(MACARALE DE BORD)

• AVANTAJE FAŢĂ DE BIGI – Posibilitate superioară de intervenţie directă;

– Productivitate mare;

– Stare permanentă de pregătire pentru lucru;

– Efectuare sumultană a trei mişcări;

– Vizibilitate sporită

– Posibilitatea operării cu graifer.

• DEZAVANTAJE: – Cost iniţial mare;

– Necesitate personal calificat;

– Sensibilitate a braţului.

Caracteristici de exploatare

Viteza de deplasare a coţadei de marfă cu o macara de bord este aproximativ de

două ori mai mare decât în cazul bigii, la capacitatea maximă de ridicare. Schimbarea

unghiului de înclinare şi a bătăii se poate face cu o viteză de aproximativ 20-30

metri/minut iar viteza de rotaţie este de aproximativ 1-1,5 rotaţii/minut, depăşind net

posibilităţile tehnice ale bigilor.

Capacitatea de ridicare a macaralelor de bord se înscrie în limitele bigilor uşoare,

deci aproximativ 1-10 tone forţă. La macarale, coloana fiind mică, poziţia balansinei nu

admite lungirea peste anumite limite a braţului şi mai ales nu poate asigura rezistenţa la

solicitările greutăţilor mai mari (exemplu: capacitate de ridicare 3-5 tone, 3 tone la unghi

minim faţă de orizontală şi 5 tone la unghi maxim faţă de orizontală).

Suprafaţa de deservire a macaralei este zona circulară cu raza egală cu braţul

cranicului.

În general, avantajele cranicelor faţă de bigi sunt:

- posibilităţi superioare de intervenţie directă pe o suprafaţă mai mare şi cu o

precizie mai mare a manevrei;

- productivitate mare, în special la cele cu capacitate mare de ridicare şi în cazul

gurilor de magazii de dimensiuni mari;

- posibilitatea efectuării simultane a mişcărilor de coborâre (ridicare), rotire şi

basculare;

- câmp de vedere larg în lipsa coloanei înalte şi a manevrelor fixe şi curente

auxiliare;

- posibilitatea de a lucra cu graiferul la operarea mărfurilor în vrac;

Au însă dezavantaje importante, cum ar fi:

- capacitate de ridicare limitată şi redusă;

- greutate mare în raport cu capacitatea de ridicare;

- cost iniţial mare;

- limita posibilităţilor de lucru la unghiuri de înclinare a navei de 5 – 8 grade;

- sensibilitate mare a braţului;

- necesită operator cu calificare.

Page 75: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

75

INSTALAŢIA DE PROPULSIE - MAŞINI PRINCIPALE ŞI

AUXILIARE

• Maşina reprezintă instalaţia ce produce energia mecanică necesară deplasării

navei.

• După instalaţia de propulsie, maşina navală sau instalaţia de forţă a navei se

clasifică în:

a)Instalaţia de propulsie cu gaze: – motoare cu ardere internă;

– cu turbine cu gaze;

– combinate.

b) Instalaţia de propulsie cu vapori: – cu turbine;

– cu maşini alternative;

– combinate;

– cu turbine cu abur ce utilizează energia atomică.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

INSTALAŢIA DE FORŢĂ: maşina principală sau motoarele auxiliare care au rolul de a

realiza transformarea energiei combustibilului folosit în energia mecanică, electrică sau

hidraulică necesară deplasării navei.

Instalaţiile de forţă navală se pot clasifica după natura fluidului motor:

– Instalaţii de propulsie cu vapori;

– Instalaţii de propulsie cu gaze.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

• Instalaţii de propulsie cu vapori:

– Cu turbine;

– Cu maşini alternative;

– Combinate;

– Cu turbine cu aburi.

• Instalaţii de propulsie cu gaze:

– Cu motoare cu ardere internă;

– Cu turbine cu gaze;

– Combinate.

Capitolul 7

7. INSTALAŢIA DE PROPULSIE

Page 76: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

76

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

• Turbinele cu aburi:

– Camera de ardere;

– Turbina;

– Reductorul;

– Compresorul.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

Instalaţia de propulsie cu motoare cu ardere internă: motoare termice în interiorul

cărora se realizează transformarea energiei gazelor în energia mecanică.

Motoarele cu ardere internă se compun din:

– Organe fixe (placă de bază, carterul, blocul cilindrilor şi chiuloasă);

– Organe mobile (pistonul, biela şi arborele cotit).

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

Clasificarea motoarelor cu ardere internă:

– După ciclul motor

• Motoare în patru timpi;

• Motoare în doi timpi.

– După modul în care se realizează amestecul carburant:

- Cu formarea amestecului în afara cilindrilor;

- Cu formarea amestecului în interior prin injectarea;

combustibilului în aerul comprimat din interiorul cilindrilor.

- După felul aprinderii:

- Motoare cu aprindere prin scânteie;

- Motoare cu autoaprindere (diesel).

- După modul de aşezare al cilindrilor:

- În linie;

- În V,W,U.

- După sensul de rotaţie:

- reversibile;

- ireversibile.

- După numărul de rotaţii:

- Lente (100-150 rot/min);

- semirapide (350-500 rot/min);

- rapide (1000-1500 rot/min).

Page 77: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

77

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

DEFINIŢII ŞI EXPLICAŢII

– Maşini auxiliare – maşini care asigură funcţionarea maşinilor principale,

alimentarea navei cu energie electrică şi alte feluri de energie, precum şi

funcţionarea sistemelor şi instalaţiilor supuse supravegherii societăţilor de

clasificare.

– Maşini principale – sunt maşinile care antrenează propulsoarele navei.

– Compartimentul maşini – încăpere în care se găsesc maşinile principale, iar pe

navele cu instalaţie de propulsie electrică şi generatoarele principale

– Comandă de la distanţă – posibilitatea de a schimba de la distanţă turaţia şi sensul

de rotaţie, precum şi pornirea şi oprirea maşinilor.

– Post de comandă local – locul prevăzut cu organe de comandă, aparate de măsură

şi control, dacă este necesar şi mijloace de comunicaţie destinate comenzii. Acest

post este amplasat fie în apropierea maşinii respective, fie este montat direct pe

aceasta.

– Post de comandă comun – post utilat cu aparate de măsura şi control, dispozitive

de alarmă în caz de avarii, cu mijloace de comunicaţii în scopul comenzii

concomitente a două sau mai multe maşini principale.

– Post de comandă central – post în care se află dispozitivele de telecomandă ale

maşinilor principale şi auxiliare, ale elicelor cu pas reglabil, ale propulsoarelor cu

palete (VOITH – SCHNEIDER), precum şi aparate de măsura şi control,

mijloacele de comunicaţie şi aparatura de semnalizare preventivă a avariilor.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

PUTEREA MAŞINILOR PRINCIPALE

– La navele flotei tehnice cu zonă de navigaţie nelimitată şi zonă de navigaţie

limitată „1‖, puterea maşinilor principale trebuie să asigure navei o viteză de marş

(economică) de cel puţin 7 Nd.

– Pentru o bună manevrabilitate a navei, în condiţii normale de exploatare, maşinile

principale trebuie să asigure posibilitatea marşului „ÎNAPOI‖.

– Instalaţia principală de propulsie trebuie să poată menţine, în marş liber înapoi,

cel puţin 70% din turaţia de calcul la marş înainte pentru un interval de cel puţin

30 minute.

– La instalaţiile principale de propulsie cu transmisii reversibile, elice cu pas

reglabil sau la instalaţiile electrice de propulsie, mersul înapoi nu trebuie să ducă

la supraîncărcarea maşinilor principale.

Page 78: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

78

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

CONDIŢII DE MEDIU PENTRU FUNCŢIONARE

• Înclinări:

– bandă permanentă (canarisire) în orice bord până la 150;

– asietă de durată: 50;

– ruliu: +/- 22,50

cu perioada 7-9 secunde;

– tangaj: +/- 7,50;

• Temperaturi: – aer: compartimente închise 0

0 C - + 45

0 C;

– apă: mediul de răcire apă de mare + 320

C;

• Zgomot: – compartimentul maşini cu supraveghere continuă: nivel zgomot maxim 90

dB;

– cameră comandă maşini: nivel zgomot maxim 75 dB;

– ateliere: nivel zgomot maxim 85 dB;

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

DISPOZITIVE DE COMANDĂ

• Amplasarea dispozitivelor de pornire şi inversare a sensului de marş trebuie să

asigure posibilitatea pornirii şi inversării fiecărei maşini de către un singur om.

• Sensul de deplasare a manetelor şi a roţilor de comandă trebuie să fie marcat prin

săgeţi şi inscripţii indicatoare.

• Telegraful din compartimentul maşini trebuie să fie prevăzut cu sistem de blocare

pentru a se exclude posibilitatea funcţionării în sens diferit de cel prescris.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

PUTEREA MAŞINILOR PRINCIPALE

• La instalaţiile constând din două sau mai multe maşini principale care acţionează

pe aceeaşi linie de arbori, trebuie să se prevadă un post de comandă comun.

• Telecomanda maşinilor principale şi a propulsoarelor trebuie efectuată numai de

la un singur post de comandă.

• Telecomanda maşinilor principale din timonerie trebuie să fie realizată, de regulă,

printr-un singur element de comandă (pârghie, roată, maneta telegrafului).

• Postul central de comandă şi posturile locale de comandă ale maşinilor principale

trebuie să fie echipate cu un indicator care să arate regimul de lucru al maşinilor

principale cerut de la puntea de comandă.

Page 79: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

79

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

MIJLOACE DE COMUNICARE

• DOUĂ MIJLOACE DE COMUNICARE INDEPENDENTĂ

Între postul de comandă situat pe puntea de comandă şi posturile din compartimentul

maşini de unde se efectuează de obicei comanda maşinilor principale, trebuie să se

prevadă două mijloace de comunicaţie independente:

unul dintre aceste mijloace de comunicaţie trebuie să fie telegraful de maşini, iar al doilea

este asigurat de către o instalaţie de convorbiri interioare.

La montarea aparatelor de convorbire, vor fi luate toate măsurile pentru asigurarea unei

audiţii bune în timpul funcţionării maşinilor.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

POSTURI DE COMANDĂ

TELEGRAF

1 – manetă; 2 – indice de comandă; 3 – gama de viteze; 4 – contraindice.

Page 80: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

80

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

LINIILE DE ARBORI

• Linia axială (de arbori) transmite energia mecanică de la maşină la propulsor.

• Liniile de arbori cuprind:

• Arborele de împingere;

• Arborele intermediar;

• Arborele portelice.

• Bucşa de protecţie a arborilor portelice trebuie confecţionată din aliaje cu o

rezistenţă mare la coroziune în apa de mare.

• Se recomandă folosirea unor bucşe de protecţie continue pe toată lungimea

arborelui portelice.

• TUBUL ETAMBOU – tub metalic prin care arborele elicei iese din bordaj. La

perete pupa este etanşat cu o presetupă.

• * PRESETUPĂ – garnitură de etanşare a corpului navei în locul în care iese fie

axul cârmei, fie arborele portelice.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

PROPULSOARE

• Propulsoarele sunt de două categorii:

– ACTIVE

– REACTIVE

• Tipuri de propulsoare reactive:

– CU PALE – rama, roata cu zbaturi, propulsorul cu aripioare, elicea.

– HIDROFUGE – propulsorul cu jet, hidromotorul.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

ELICEA

• Este propulsorul hidraulic reactiv, compusă dintr-un număr de pale fixate pe un

butuc comun şi dispuse simetric faţă de axa de rotaţie, care produce forţa de

împingere prin înşurubare în apă.

• Elicea este amplasată la pupa navei în planul diametral, la capătul axului

portelice în afara corpului navei sub linia de plutire

• În general, elicele pot avea un număr de 2 până la 9 pale şi sunt confecţionate

din fontă, alamă, bronz, oţel carbon şi inoxidabil.

Page 81: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

81

INSTALAŢIA DE PROPULSIE - ELICEA

Tipuri de elice

A – din primele tipuri de elice: 1 – tip Ressel (1829); 2 – tip Dundonald (primul model

cu pale înclinate, secolul XIX); 3 – tip Ericsson (mijlocul secolului XIX);

B – elice modernă: 1 – eliptică; 2 – tip Wagenigen; 3,4 – eliptice cu pală lată; 5 – cu

bordul de atac drept şi bordul de fugă rotunjit; 6 – tip Zeiss; 7 – cu pală aplatizată;

8 – pentru viteze mici şi forţă de împingere mare (pentru remorchere); 9 – cu pală lată

asimetrica (pentru bărci);

INSTALAŢIA DE PROPULSIE – ELICEA

Elicea:

a – vedere generală; b – elemente constructive ale elicei.

Legendă:

D – diametrul propulsorului

V – vârful palei

I – bordul de atac

E – bordul de fugă

3 – intradosul (suprafaţa activă refulantă)

4 – extradosul (suprafaţa aspirantă)

L – lungimea palei

Page 82: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

82

INSTALAŢIA DE PROPULSIE - ELICEA

• După modul de construcţie elicele se împart în:

– elice turnată: palele şi butucul dintr-o singură piesă

– elice asamblată: palele fixate ulterior pe butuc

• Caracteristicile elicei sunt:

• Pasul elicei: spaţiul parcurs de marginea exterioară a elicei în

mişcarea de translaţie efectuată de-a lungul axei de rotaţie în

timpul unei rotaţii complet. Practic este distanţa parcursă de navă

la o rotaţie a elicei.

• Diametrul elicei: diametrul cercului descris de marginea exterioară

a palei în timpul rotaţiei.

• Sensul de rotaţie: stânga sau dreapta cum privim dinspre pupa.

INSTALAŢIA DE PROPULSIE - ELICEA

• După felul pasului elicele se clasifică în:

– elice cu pas constant.

– elice cu pas variabil (pale mobile pe butuc care îşi schimbă unghiul în

funcţie de manevra dorită).

INSTALAŢIA DE PROPULSIE - ELICEA

• Sensul de rotaţie al elicei poate fi stânga sau dreapta.

• Pe lângă modelul clasic de elice se mai întâlnesc şi elice în duză şi elice în tunel.

Sensul de rotaţie al elicei poate fi stânga sau dreapta.

În cazul elicei în duză, aceasta este folosită pentru dirijarea curentului de apă în palele

elicei.

Duzele folosite pot fi:

- duze fixe, fixate solid în corpul navei cu partea superioară şi cu cea inferioară la

piciorul etamboului.

- duze orientabile, fixate de corpul navei cu un ax vertical cu dublu rol: de

susţinere şi de orientare, astfel duza are rol de cârmă.

Elicea în tunel este utilizată la navele fluviale, unde pescajul este redus şi este dificil de

scos elicea înafara corpului navei, sau ca bow trusther or aft truster pentru

manevrabilitatea navei în spaţii înguste.

Aceasta reprezintă este un spaţiu de formă tubulară practicat în interiorul corpului navei

în care este fixată elicea ce se comportă ca o pompă ce aspiră apa şi o refulează cu viteză

sporită.

Capătul dinspre prova este protejat cu o sită iar la capătul dinspre pupa este fixată cârma.

Page 83: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

83

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

EFECTUL ELICEA

Nava:

elice sens dreapta, pas constant

pupa navei la marş înainte va fi deviată spre dreapta

La navele cu două elice:

elicea din tribord sens dreapta

elicea din babord sens stânga

Efectul elicei:

de propulsie: înainte sau înapoi, mărimea efectului depinde de viteza rotaţiei;

de guvernare: depinde de sensul de rotaţie al elicei, cele cu sens dreapta la marş

înainte au tendinţa să abată pupa la dreapta, cele cu pas stânga la marş înainte tind

să abată pupa la stânga. Efectul de guvernare este mai evident cu cât viteza este

mai mică;

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

EFECTUL ELICEA - SIAJUL

În zona dârei de vârtejuri formată la pupa navei apare un contracurent care se deplasează

în sensul de mişcare a navei.

SIAJUL este reprezentat de curentul de apă care se deplasează o dată cu nava în sensul

de mişcare al navei.

SUCŢIUNEA: fenomenul de aspiraţie de către elice a curentului din pupa navei ce are

drept consecinţă sporirea rezistenţei la înaintare.

Page 84: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

84

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

VEDERE GENERALĂ

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

VEDERE GENERALĂ

Page 85: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

85

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

PROPULSOR VOITH - SCHNEIDER

VEDERE GENERALĂ

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

CU CÂRME ACTIVE

VEDERE GENERALĂ

Page 86: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

86

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

CU CÂRME ACTIVE

VEDERE GENERALĂ

INSTALAŢIA DE PROPULSIE

A – CU TRANSMISIE DIRECTĂ

B – CU TRANSMISIE PRIN REDUCTOR

Page 87: instalatii navale

Instalaţia de propulsie

87

INSTALAŢIA DE PROPULSIE EXEMPLU DE DISPUNERE A AGREGATELOR ÎN COMPARTIMENT

1 – motor principal

2 – cuzinetul de împingere

3 – motor auxiliar

4 – compresor

5 – motor auxiliar

6 – compresorul de avarie

7 – pompe centrifuge ale instalaţiei de răcire

8 – generator pentru maşina cârmei

9 – pompă de drenaj

10 – pompă de balast

11 – pompă de incendiu

12 – butelie aer comprimat de rezervă

13 – butelie de pornire

14 – pompă de balast a combustibilului

15 – pompă alimentare combustibil

16 – separatorul de ulei

17 – tablou de distribuţie

18 – răcitor ulei

19 – caldarină

20 – tanc de consum

21 – reductor de presiune

22 – tanc de consum caldarină

23 – rezervor de apă pentru pompa de incendiu 11

24 – rezervorul de alimentare sub presiune

25 – filtru de ulei

26 – rezervorul de ulei

27 – pompa de alimentare caldarină

Page 88: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

88

Capitolul 8

8. CĂUTAREA ŞI SALVAREA PE MARE

CĂUTAREA ŞI SALVAREA PE MARE

IAMSAR

• volumul 1 – Organizare şi management – tratează conceptul sistemului global

SAR, stabilirea şi îmbunătăţirea sistemelor SAR naţionale şi regionale şi

cooperarea cu statele vecine în vederea asigurării unor servicii SAR eficiente şi

economice;

• volumul II – Coordonarea misiunilor – acordă asistenţă personalului care

planifică şi coordonează operaţiunile şi exerciţiile SAR;

• volumul III – Facilităţi mobile – este menit a fi transportat la bordul unităţilor de

salvare, avioanelor şi navelor pentru a facilita modul de acţiune în căutare, salvare

sau funcţia de coordonator la locul incidentului şi conţine şi aspecte care aparţin

de urgenţele SAR proprii.

Manualul este publicat în comun de către ICAO şi IMO.

De la publicarea acestuia în 1998, acest volum a fost amendat de către amendamentele

din 2001 (adoptat de ICAO şi de către comitetul de securitate maritimă al IMO în cadrul

celei de a şaptezeci şi patra sesiuni în iunie 2001, şi a intrat în vigoare la 01.07.2002), de

către amendamentele din 2002 (adoptate de către ICAO şi cea de a şaptezeci şi cincea

sesiune a Comitelului IMO în mai 2002, şi a intrat în vigoare la 01.07.2003),

amendamentele din 2003 (adoptate de către ICAO şi sesiunea 77 a Comitetului IMO în

iunie 2003, şi aplicată de la 01.07.2004) şi de către amendentele din 2004 (adoptate de

ICAO şi sesiunea 78 a Comitetului IMO în mai 2004, aplicată începând cu 01.07.2005).

Acesta a mai fost amendat pentru a reflecta schimbările capitolului V al SOLAS 1974

care au fost adoptate în decembrie 2000 şi a intrat în vigoare la 01.07.2002.

CONCEPTUL DE BAZĂ AL GMDSS

Istoric1974-1988

• În 1974, ca o necesitate a reglementării industriei maritime cu privire la siguranţa

pe mare, este adoptată convenţia SOLAS (Safety of Life at Sea).

• Până în 1992, în concordanţă cu capitolul IV al Convenţiei SOLAS , navelor de

pasageri, indiferent de mărime, şi navelor care transportă marfă, cu un tonaj brut

egal sau mai mare de 1600 de tone, le era cerută veghe permanentă pe frecvenţa

de 500 KHz a radiotelegrafiei Morse . De asemenea, Convenţia prevedea şi

veghea radiotelefonică permanentă pe frecvenţa de 2182 KHz şi 156.8 MHz

(canal VHF) tuturor navelor de pasageri şi navelor care transporta marfă, cu

tonajul brut egal sau mai mare de 300 de tone.

• Deşi sistemul s-a dovedit a fi performant, neajunsurile lui, cum ar fi intervalul

mic de distanţă în care acţiona aparatura, alertarea manuală sau veghea auditivă

şi, pe de altă parte evoluţia tehnologiei, au permis membrilor IMO (International

Maritime Organization) să dezvolte un nou sistem bazat pe tehnologie modernă şi

automatizare.

Page 89: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

89

CONCEPTUL DE BAZĂ AL GMDSS

Istoric după 1988

• Noul sistem, numit Global Maritime Distress and Safety System (Sistemul Global

de Alertare şi Siguranţă Maritimă), GMDSS , a fost adoptat de către IMO în 1988

şi înlocuieşte rudimentarul cod Morse de pe frecvenţa de 500 KHz.

• GMDSS este automatizat şi în caz de urgenţă se foloseşte de căi de comunicaţie

radio, atât terestre cât şi prin satelit pentru a transmite alerte, dar şi pentru a

asigura comunicaţii specifice tip navă-ţărm sau navă-navă.

• Ca şi în cazul sistemului precedent, GMDSS vizează navele de pasageri,

indiferent de mărimea lor şi navele comerciale cu un tonaj brut egal sau mai mare

de 300 de tone.

• Cu ocazia introducerii noului sistem, în 1988 este organizată o conferinţă în

cadrul căreia se adoptă noul capitol IV al Convenţiei SOLAS din 1974, şi perioada

de tranziţie necesară implementării GMDSS –ului (1 februarie 1992 – 1 februarie

1999).

• De-a lungul perioadei de tranziţie, navele care operau sub prevederile SOLAS

trebuiau să se conformeze amendamentelor aduse capitolului IV, prioritatea fiind

ca până la 1 august 1993 ele să introducă în echipamentul de bord receptoarele

NAVTEX şi EPIRB –urile (Emergency Position-Indicating Radio Beacon).

• Până la sfârşitul perioadei de tranziţie caracteristica comună a ambelor sisteme

rămâne veghea pe frecvenţa 2182 MHz şi canalul 16 VHF.

CONCEPTUL DE BAZĂ AL GMDSS

Principiile de bază ale GMDSS

Pentru a fi cât mai eficient, sistemul trebuie să fie capabil să:

• transmită şi să recepţioneze mesaje de primejdie tip navă-ţărm folosind cel puţin

două dispozitive radio-electronice;

• recepţioneze mesaje de primejdie tip ţărm-navă;

• transmită şi să recepţioneze mesaje de primejdie tip navă-navă;

• transmită şi să recepţioneze mesaje tip navă-ţărm privitoare la acţiunile de căutare

şi salvare;

• transmită şi să recepţioneze mesaje tip navă-navă pe parcursul operaţiunii de

căutare şi salvare;

• transmită şi să recepţioneze semnale de poziţionare tip navă-navă;

• transmită şi să recepţioneze informaţii de siguranţă maritimă tip navă-ţărm;

• asigure comunicaţiile comerciale tip navă-ţărm, ţărm-navă;

• asigure comunicaţiile tip punte-punte.

Punerea în practică a normelor GMDSS înlocuieşte sistemul bazat pe telegrafia de pe

frecvenţa de 500 KHz cu o metodă nouă care constă în trimiterea automatic sau nu, a

unui mesaj de primejdie de către o navă aflată în pericol, unei staţii de coastă. La rândul

său, staţia de coastă trimite semnalul celei mai apropiate nave de locul incidentului,

coordonând acţiunea de căutare şi salvare.

Page 90: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

90

CONCEPTUL DE BAZĂ AL GMDSS

GMDSS trebuie să aibă o acoperire globală şi să combine capacităţile ţărmului şi

ale navelor astfel încât să asigure comunicaţia în orice moment, indiferent de distanţă.

Acesta a fost motivul pentru care apele navigabile au fost divizate în patru zone, fiecare

dintre ele presupunând obligativităţi de dotare în privinţa aparaturii de bord.

Informarea şi prevenirea sunt părţi componente în eficientizarea noului sistem.

Astfel, GMDSS include mesaje de tip NAVAREA, avertismente ale staţiilor de coastă,

prognoze meteorologice, care împreună formează MARITIME SAFETY INFORMATION

(Informaţii Maritime privind Siguranţa). Asemenea mesaje sunt trimise cu regularitate în

regiunile costale şi oceanice.

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

Pentru a întruni toate funcţiile pomenite mai sus, GMDSS reuneşte cinci servicii:

• Un serviciu de telecomunicaţii care utilizează sateliţii geostaţionari INMARSAT;

• Un serviciu de radiocomunicaţii care utilizează sateliţii orbitali polari COSPAS-

SARSAT;

• Un serviciu maritim mobil pe frecvenţe situate în intervalul 156-174 MHz (VHF);

• Un serviciu maritim mobil pe frecvenţe din spectrul 4000-27000 KHz (HF);

• Un serviciu maritim mobil pe frecvenţe situate în intervalele 415-535 KHz şi

1605-4000 KHz (MF).

FUNCŢIILE GMDSS

Page 91: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

91

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

Page 92: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

92

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

Page 93: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

93

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

ELEMENTELE DE BAZĂ ALE SISTEMULUI GMDSS

• Participarea navei la operaţiunile de căutare şi salvare pe mare (SAR Search and

Rescue ) presupune cunoaşterea modului de acţiune al navei şi al echipajului în

toate etapele acestor operaţiuni.

• Succesul operaţiunilor de căutare şi salvare pe mare este asigurat de acţiunea

coordonată a navelor şi a aeronavelor implicate şi de modul în care comandanţii

de nave implicate în acţiune au priceperea necesară conducerii echipajelor.

• Căutarea pe mare cu nava izolată sau în cooperare cu alte nave sau aeronave se

execută în cadrul operaţiunilor de căutare - salvare a unor nave, ambarcaţiuni, om

la apă.

• Această manevră se execută pe baza unor informaţii despre locul ultimei

semnalări, parametrilor probabili de mişcare ai ţintei, situaţia hidrometeorologică

din zonă (vânt, curent, vizibilitate, precipitaţii etc).

• Pe timpul executării căutării pe mare se execută observare vizuală şi radar,

distanţa de observare depinzând de dimensiunile ţintei şi de condiţiile de

vizibilitate.

Page 94: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

94

MODUL DE ACŢIUNE LA RECEPŢIONAREA UNUI

MESAJ DE PERICOL DE NAUFRAGIU

La primirea unui mesaj de pericol, la bordul navei se desfăşoară următoarele

activităţi:

• acţiunea imediată;

• acţiunile următoare;

• pregătirea navei şi a ambarcaţiunilor de salvare;

• stabilirea unui punct de coordonare al acţiunilor de salvare.

ACŢIUNEA IMEDIATĂ CONSTĂ ÎN:

• confirmarea mesajului;

• determinarea relevmentului radio la transmiţătorul mesajului dacă este posibil;

• stabilirea legăturii radio clare, obţinerea identităţii navei, poziţiei, drumului,

vitezei şi ETA;

• menţinerea legăturii radio;

• menţinerea observării radar (dublarea cartului radar);

• instalarea unor posturi suplimentare de observare vizuală;

• obţinerea definirii ţintei.

ACŢIUNILE URMĂTOARE CONSTAU ÎN:

• contactarea prin radio coastă a Centrului de coordonare a salvării (RCC-Rescue

Coordination Center);

• plotarea ţintei, stabilirea drumului de întâlnire şi ETA;

• retransmiterea semnalului de pericol şi pe alte frecvenţe dacă este oportun;

• plotarea celorlalte nave aflate în apropriere şi determinarea parametrilor de

mişcare ai acestora;

• procurarea de informaţii despre situaţia din zona sinistrului: starea vremii,

numărul victimelor, numărul total al persoanelor implicate în zonă, numărul şi

tipul ambarcaţiunilor de salvare, cereri de materiale de urgenţă;

• starea de alertă pe puntea de comandă, trecerea pe guvernarea manuală.

PREGĂTIRILE LA NAVĂ CONSTAU ÎN:

• contactarea prin radio coastă a Centrului de coordonare a salvării (RCC-Rescue

Coordination Center);

• plotarea ţintei, stabilirea drumului de întâlnire şi ETA;

• retransmiterea semnalului de pericol şi pe alte frecvenţe dacă este oportun;

• plotarea celorlalte nave aflate în apropriere şi determinarea parametrilor de

mişcare ai acestora;

• procurarea de informaţii despre situaţia din zona sinistrului: starea vremii,

numărul victimelor, numărul total al persoanelor implicate în zonă, numărul şi

tipul ambarcaţiunilor de salvare, cereri de materiale de urgenţă;

• starea de alertă pe puntea de comandă, trecerea pe guvernarea manuală.

Page 95: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

95

STABILIREA UNUI PUNCT DE COORDONARE AL

ACŢIUNILOR DE SALVARE (CSS CO-ORDINATOR

SURFACE SEARCH)

În lipsa unei nave sau aeronave specializate coordonarea acţiunilor de salvare va

fi asumată de nava cea mai potrivită din zonă.

ROLUL PUNCTULUI DE COORDONARE A SALVĂRII

• Nava care îşi asumă rolul de coordonator al acţiunilor de salvare trebuie să

execute următoarele activităţi:

• ridică pavilionul internaţional ―FR‖ pe timpul zilei şi un semnal luminos

distinctiv pe timpul nopţii;

• alege metoda de căutare potrivită funcţie de condiţiile meteo şi de navigaţie din

zonă;

• determină poziţia probabilă a ţintei;

• menţine şi controlează comunicaţiile dintre navele participante la operaţiunea de

salvare;

• determină valoarea derivei totale în zonă;

• adaptează metoda de căutare funcţie de condiţiile meteo din zonă şi de

informaţiile primite de la celelalte nave;

• stabileşte zona de căutare funcţie de condiţiile predominante;

• marchează poziţia probabilă a ţintei cu o geamandură;

Pe timpul desfăşurării acestor operaţiuni ofiţerul de cart trebuie să menţină nava pe

drumurile stabilite şi să înregistreze cu atenţie toate deplasările reale ale navei făcând

notările de rigoare în jurnalul de bord necesare la reconstituirea operaţiunii; de asemenea

vor fi notate limitele zonelor de căutare, rezultatele pozitive sau negative ale căutării.

ÎNDATORIRILE COMANDANTULUI

Pe timpul unei operaţiuni de căutare şi salvare comandantul trebuie să se afle pe

puntea de comandă şi să conducă personal nava datorită faptului că zona de căutare este o

zonă activă prin prezenţa mai multor nave, riscul de coliziune este ridicat şi este nevoie

de reacţii rapide pentru rezolvarea problemelor apărute pe timpul navigaţiei.

Comandantul alege metoda de căutare, supraveghează deplasarea navei funcţie de

aceasta, supraveghează comunicaţiile, face analiza comunicaţiilor, verifică facilităţile

medicale şi tratamentul medical acordat supravieţuitorilor, îndrumă activitatea ofiţerilor

cu mai puţină experienţă.

Page 96: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

96

ÎNDATORIRILE OFIŢERULUI CU NAVIGAŢIA

• Într-o operaţiune de căutare şi salvare pe mare rolul ofiţerului cu navigaţia este

foarte important. Ofiţerul cu navigaţia execută următoarele operaţiuni:

• plotarea zonei de căutare;

• determinarea schimbărilor de drum în conformitate cu metoda de căutare

• aleasă;

• în cazul asumării coordonării acţiunii de salvare trebuie să ploteze poziţiile

• raioanelor de căutare şi ale celorlalte nave participante la operaţiune pentru a

realiza întreaga imagine a zonei de căutare;

• înregistrarea şi urmărirea acţiunilor din raioanele de căutare;

• calculul ETA , coordonarea mişcărilor cu cele ale aeronavelor implicate în

• acţiunea de căutare;

• calculul vitezei şi a consumului de combustibil funcţie de mărimea navei şi

• de timp;

• luarea în consideraţie a posibilităţii unor schimbări neprevăzute a metodei

• de căutare funcţie de ultimele informaţii;

• determinarea timpilor de întâlnire cu celelalte nave ce participă.

ÎNDATORIRILE OFIŢERULUI DE CART

• Ofiţerul de cart trebuie să execute următoarele operaţiuni:

• ţinerea navigaţiei (determinarea poziţiei navei, drumului, vitezei, etc.);

• veghea radar, în special în raioanele active ale zonei de căutare (dublarea

• cartului radar);

• consemnarea semnalelor speciale;

• monitorizarea condiţiilor de vreme;

• menţinerea comunicaţiilor cu Centrul de coordonare al salvării şi cu celelalte nave

participante la operaţiunea de salvare în conformitate cu instrucţiunile GMDS

care vor cuprinde:

• - ultimele rapoarte meteo;

• - rezultatele căutării în diferite zone;

• - poziţiile raportate ale naufragiului şi ale supravieţuitorilor;

• - ultimele informaţii obţinute de la supravieţuitori;

• - rapoartele primite de participanţii la operaţiunea de căutare;

• - schimbări în starea vremii;

• - nevoi de materiale şi de echipament;

• - rapoarte despre poluarea mediului;

• - rapoarte despre pericole de navigaţie;

• - semnale de recunoaştere.

• evitarea traficului;

• veghea continuă şi conducerea navei în absenţa comandantului.

Page 97: instalatii navale

Căutarea şi salvarea pe mare

97

ETAPELE OPERAŢIUNII DE CĂUTARE CU NAVA

IZOLATĂ

Etapele operaţiunii de căutare pe mare cu nava izolată sunt:

• - înştiinţarea;

• - apropierea (întâlnirea) de (cu) punctul probabil al ţintei, determinat anterior,

ţinând cont de eroarea în determinarea poziţiei sale iniţiale şi în deplasare;

• - căutarea în zona probabilă.

CĂUTAREA PE MARE CU GRUPUL DE NAVE

Căutarea cu grupul de nave se execută pe drumuri paralele în cazul în care este

nevoie să se acopere o zonă mare de căutare, poziţia ţintei este cunoscută cu aproximaţie

şi este nevoie de o acoperire uniformă a zonei.

METODEL RECOMANDATE ÎN EXECUTAREA

CĂUTĂRII PE MARE CU NAVA IZOLATĂ

• Metodele recomandate în executarea căutării pe mare cu nava izolată sunt:

- căutarea pe linii paralele - alternativ paralele (parallel track search pattern);

- căutarea în pătrat crescător (expanding square search pattern);

- căutarea în triunghi echilateral ( sector search pattern ). • Căutarea se execută în zone delimitate, fiecare navă participantă la operaţiunea

de căutare primeşte un raion propriu de căutare.

• Pentru executarea căutării cu succes este nevoie ca nava proprie să se deplaseze

folosind paralelele indicatoare funcţie de un reper fix la coastă sau de un reper

plutitor.

• Metoda de căutare se alege funcţie de mărimea navei şi de condiţiile de vreme, în

special vizibilitatea.

Page 98: instalatii navale

Organizarea vieţii şi activităţii la bord

98

Capitolul 9

9. ORGANIZAREA VIEŢII ŞI ACTIVITĂŢII LA BORD

ORGANIZAREA ECHIPAJULUI PE ROLURI ŞI SERVICII

• ECHIPAJUL NAVEI(PERSONALUL NAVEI)

Personalul ambarcat pe navă, prevăzut în schema de organizare şi înscris în rolul de

echipaj:

1. personal de punte(marinari şi marinari pescari la navele de pescuit);

2. personalul de maşini(mecanici sau electromecanici);

3. personal tehnologic-la navele de pescuit;

4. personal de telecomunicaţii;

5. personal medico sanitar;

6. personal administrativ şi auxiliar(nave de pasageri).

Echipajul minim de siguranţă pentru navele maritime este stabilit prin O.M.T.370-1999.

Echipajul minim de siguranţă pentru navele fluviale este stabilit prin O.M.T.285-2009.

BREVETE ŞI CERTIFICATE

1. brevete pentru navele maritime;

2. brevete pentru navele portuare;

3. certificate de capacitate.

Brevetul este un document valabil, indiferent de numele sub care este cunoscut, emis de

autoritatea competentă a unui stat membru sau autorizarea acesteia, care autorizează

titularul să exercite funcţiile enumerate în acel document sau autorizate de reglementările

naţionale.

Prin "brevet de conformitate" se înţelege un brevet emis şi aprobat în conformitate cu

prezenta directivă şi care atestă capacitatea titularului legal al acestuia de a servi şi

îndeplini funcţiile care decurg din nivelul de responsabilitate specificat în brevet, pe o

navă care are tipul, tonajul, puterea şi mijloacele de propulsie specificate, în timp ce ea

este angajată în călătoria specifică respectivă.

BREVETE PENTRU NAVELE MARITIME

PUNTE

Ofiţer punte

Ofiţer punte secund

Comandant

MAŞINĂ

Ofiţer mecanic

Ofiţer mecanic secund

Şef mecanic

Page 99: instalatii navale

Organizarea vieţii şi activităţii la bord

99

Cerinţe obligatorii pentru certificarea ofiţerilor

cu responsabilitatea cartului de navigaţie pe nave maritime

cu tonajul brut de 500 sau mai mare

Ofiţer punte

• 1. Fiecare ofiţer care are responsabilitatea cartului de navigaţie pe nave maritime cu

tonajul brut de 500 sau mai mare trebuie să deţină un certificat corespunzător.

• 2. Fiecare candidat pentru obţinerea brevetului de ofiţer punte pe nave maritime cu

tonajul brut de 500 sau mai mare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

• 2.1. are vârsta minimă de 18 ani;

• 2.2.1. are un stagiu de îmbarcare aprobat la bordul navelor maritime de minimum

12 luni în care se include pregătirea la bord, conform cerinţelor Secţiunii A-II/1 a

Codului STCW, program care se confirmă printr-un jurnal aprobat de practică; sau

• 2.2.2. are un stagiu de îmbarcare aprobat la bordul navelor maritime de minimum

36 luni, dintre care cel puţin 12 luni în ultimii 5 ani;

• 2.3. a îndeplinit, pe timpul stagiului de îmbarcare la bord, atribuţii de cart pe

comanda de navigaţie sub supravegherea comandantului sau a unui ofiţer calificat, pe

o perioadă de minimum 6 luni;

• 2.4. respectă cerinţele aplicabile ale regulilor din cap. IV, după caz, pentru

îndeplinirea atribuţiilor de radiocomunicaţii în conformitate cu Regulamentul de

radiocomunicaţii;

• 2.5. a absolvit o formă de pregătire aprobată pentru atingerea nivelului minim de

cunoştinţe, a gradului de înţelegere şi a deprinderilor practice necesare dobândirii

competenţelor prevăzute în coloana 2 a tabelelor corespunzătoare din Secţiunea A-

II/1 a Codului STCW şi îndeplineşte standardele de competenţă specificate în

Secţiunea A-II/1 a Codului STCW.

Cerinţe obligatorii pentru certificarea comandanţilor

şi ofiţerilor punte secunzi pe nave maritime

cu tonajul brut de 500 sau mai mare

Ofiţer punte secund pe nave maritime cu tonajul brut de 3000 sau mai mare

• 1. Fiecare persoană care îndeplineşte funcţia de ofiţer punte secund pe nave

maritime cu tonajul brut de 3000 sau mai mare trebuie să deţină un certificat

corespunzător.

• 2. Fiecare candidat pentru obţinerea brevetului de ofiţer punte secund pe nave

maritime cu tonajul brut de 3000 sau mai mare trebuie să îndeplinească următoarele

cerinţe:

• 2.1. deţine brevetul de ofiţer punte pe nave cu tonajul brut de 500 sau mai mare şi

are un stagiu de îmbarcare aprobat pe această funcţie de minimum 24 luni dintre care

cel puţin 12 luni în ultimii 5 ani;

• 2.2.1. a absolvit cu diplomă o formă de pregătire aprobată, printr-o instituţie de

învăţământ universitar, specializarea navigaţie maritimă de lungă durată şi a urmat un

curs aprobat de promovare de la nivel operaţional la nivel managerial organizat de

CERONAV; sau

Page 100: instalatii navale

Organizarea vieţii şi activităţii la bord

100

Cerinţe obligatorii pentru certificarea comandanţilor

şi ofiţerilor punte secunzi pe nave maritime

cu tonajul brut de 500 sau mai mare

• 2.2.2. a absolvit o formă de pregătire aprobată, organizată de CERONAV, pentru

atingerea nivelului minim de cunoştinţe, a gradului de înţelegere şi a deprinderilor

practice necesare dobândirii competenţelor prevăzute în coloana 2 a tabelelor

corespunzătoare din secţiunea A-II/2 a Codului STCW;

• 2.3. îndeplineşte standardele de competenţă specificate în Secţiunea A-II/2 a

Codului STCW

• 3. Fiecare persoană care îndeplineşte funcţia de comandant pe nave maritime cu

tonajul brut de 3000 sau mai mare trebuie să deţină un certificat corespunzător.

• 4. Fiecare candidat pentru obţinerea brevetului de comandant pe nave maritime cu

tonajul brut de 3000 sau mai mare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

• 4.1. deţine brevetul de ofiţer punte secund pe nave cu tonajul brut de 3000 sau mai

mare;

• 4.2. are un stagiu de îmbarcare pe funcţia de ofiţer punte secund pe nave cu tonajul

brut de 3000 sau mai mare de minimum 24 luni, dintre care cel puţin 12 luni în

ultimii 5 ani;

• 4.3. îndeplineşte standardele de competenţă specificate în Secţiunea A-II/2 a

Codului STCW

Ofiţer punte secund pe nave maritime cu tonajul brut cuprins între 500 şi 3000

• 5. Fiecare persoană care îndeplineşte funcţia de ofiţer punte secund pe nave

maritime cu tonajul brut cuprins între 500 şi 3000 trebuie să deţină un certificat

corespunzător.

• 6. Fiecare candidat pentru obţinerea brevetului de ofiţer punte secund pe nave

maritime cu tonajul brut cuprins între 500 şi 3000 trebuie să îndeplinească

următoarele cerinţe:

• 6.1. deţine brevetul de ofiţer punte pe nave cu tonajul brut de 500 sau mai mare;

• 6.2. are un stagiu de îmbarcare aprobat pe funcţia de ofiţer punte pe nave cu tonajul

brut de 500 sau mai mare, de minimum 24 luni, dintre care cel puţin 12 luni în ultimii

5 ani;

• 6.3.1. a absolvit cu diplomă o formă de pregătire aprobată printr-o instituţie de

învăţământ universitar, specializarea navigaţie maritimă de lungă durată şi a urmat un

curs aprobat de promovare de la nivel operaţional la nivel managerial organizat de

CERONAV; sau

• 6.3.2. a absolvit o formă de pregătire aprobată, organizată de CERONAV, pentru

atingerea nivelului minim de cunoştinţe, a gradului de înţelegere şi a deprinderilor

practice necesare dobândirii competenţelor prevăzute în coloana 2 a tabelelor

corespunzătoare din secţiunea A-II/2 a Codului STCW;

• 6.4. îndeplineşte standardele de competenţă specificate în Secţiunea A-II/2 a

Codului STCW.

• 7. Fiecare persoană care îndeplineşte funcţia de comandant pe nave maritime cu

tonajul brut cuprins între 500 şi 3000 trebuie să deţină un certificat corespunzător.

Page 101: instalatii navale

Organizarea vieţii şi activităţii la bord

101

Cerinţe obligatorii pentru certificarea comandanţilor

şi ofiţerilor punte secunzi pe nave maritime

cu tonajul brut de 500 sau mai mare

• 8. Fiecare candidat pentru obţinerea brevetului de comandant pe nave maritime cu

tonajul brut cuprins între 500 şi 3000 trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

• 8.1. deţine brevetul de ofiţer punte secund pe nave cu tonajul brut cuprins între 500

şi 3000;

• 8.2. are un stagiu de îmbarcare pe funcţia de ofiţer punte secund pe nave cu tonajul

brut cuprins între 500 şi 3000 de minimum 24 luni, dintre care cel puţin 12 luni în

ultimii 5 ani;

• 8.3. îndeplineşte standardele de competenţă specificate în Secţiunea A-II/2 a

Codului STCW

CERTIFICATE DE CAPACITATE

PUNTE

Timonier

MAŞINĂ

Motorist

Cerinţe obligatorii pentru certificarea personalului nebrevetat

care face parte din echipa de cart de navigaţie

Timonier

• 1. Personalul nebrevetat care face parte din echipa de cart de navigaţie pe nave

maritime cu tonajul brut de 500 sau mai mare, exceptând categoria celor care

participă la un program de pregătire sau ale căror îndatoriri pe timpul cartului nu

presupun calificare, trebuie să deţină un certificat corespunzător pentru a îndeplini

astfel de atribuţii.

• 2. Fiecare candidat pentru obţinerea certificatului de capacitate de timonier maritim

trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

• 2.1. are vârsta minimă de 16 ani;

• 2.2. are un stagiu de îmbarcare aprobat pe o funcţie în compartimentul punte care

include activităţi de pregătire de minimum 12 luni pe nave maritime;

• 2.3. a absolvit un curs aprobat, organizat de CERONAV, pentru atingerea nivelului

minim de cunoştinţe, a gradului de înţelegere şi a deprinderilor practice necesare

dobândirii competenţelor prevăzute în coloana 2 a tabelelor corespunzătoare din

Secţiunea A-II/4 a Codului STCW;

• 2.4. îndeplineşte standardele de competenţă specificate în Secţiunea A-II/4 a

Codului STCW.

• 3. Stagiul de îmbarcare, pregătirea şi experienţa cerute de subparagraful 2.2. trebuie

să fie asociat cu atribuţii de cart de navigaţie sub directa supraveghere a

comandantului, a unui ofiţer cu responsabilitatea cartului de navigaţie sau a unei

persoane calificate corespunzător.

BAZĂ: ORDINUL 1627-2006, ORDINUL214-2007, DIRECTIVA 2001-25-CE A

PARLAMENTULUI UE

Page 102: instalatii navale

Organizarea vieţii şi activităţii la bord

102

ATRIBUŢIILE GENERALE ALE

ECHIPAJULUI NAVEI

ROLURI - zilnice;

-în situaţii deosebite.

ATRIBUŢII -genenrale;

- ale şefilor(superiorilor);

- ale executanţilor.

-speciale.

CONDUCEREA NAVEI

Conducerea navei constă în activitatea fermă şi neîntreruptă,pe care o desfăşoarp

comandantul,ofiţeriipentru realizarea programului şi sarcinilor ce stau în faţa navei.

Conducerea navei este unică.este conferită comandantului, acesta are dreptul să ia decizii

pe care le transformă în comandă.

În procesul de luare al deciziei participă toate ajutoarele comandantului.

După ce comandantul a transformat decizia în ordin ,acesta devine lege pentru tot

echipajul.

• ORDINELE

- direct;

- prin mijloace de transmisiuni interioare;

- prin mijloace de semnalizare optică şi acustică;

- prin staţia de amplificare a navei.

• COMANDANTUL DĂ ORDINE

-direct

-generale

• CONDUCEREA NAVEI SE REALIZEAZĂ PRIN COMENZI ŞI RAPOARTE.

• TOATE ORDINELE TREBUIESC ÎNŢELESE ÎN ACELAŞI FEL.(ECHIPAJ

FORMAT)

ORGANIZAREA NAVEI ŞI IERARHIA LA BORD.

ROLURILE NAVEI

• Organizarea oricărei nave maritime se stabileşte potrivit destinaţiei sale şi este

materializată prin schema de organizare şi statul de funcţii.

• Conducerea este atribuită comandantului.

Page 103: instalatii navale

Organizarea vieţii şi activităţii la bord

103

ORGANIZAREA NAVEI ŞI IERARHIA LA BORD

• Echipajul navei este împărţit pe servicii(punte, maşini, radiocomunicaţii,

administrativ şi auxiliar, utilaj tehnologic, pescuit-prelucrare a peştelui etc.).

Funcţie de volumul activităţii acestea sepot înpărţii(ex.sectoare,posturi etc.).

• Serviciu-şef serviciu.

• Sector-şef sector.-etc.

ORGANIZAREA NAVEI ŞI IERARHIA LA BORD

• Exemplu

Serviciul punte - ofiţerul secund

sectorul navigaţie

sectorul materiale

sectorul aprovizionare

ORGANIZAREA NAVEI ŞI IERARHIA LA BORD

• În echipajul navei d.p.v.:

-ierarhic - şefi.

- subordonaţi.

- nivel pregătire - comandant.

- of. maritimi.

- navigatori

- personal ambarcat

ORGANIZAREA NAVEI ŞI IERARHIA LA BORD

• În afara organizării din ştat mai avem:

-organizarea serviciului zilnic la bord în marş.

-organizarea activităţii echipajului pe bază de rol.

Specificul activităţii la bord ordinea-sarcini precise pentru fiecare activitate-organizarea

navei prin rol-rolurile navei.

Rolurile pentru activitatea curentă-ofiţerul secund(in general-rolul de responsabilităţii,de

manevră,pregătire a navei pentru marş,rolul de întrţinere şi curăţenie a navei etc.). Cu cît

se întocmesc mai multe roluri viaţa la bord este mai organizată.

Page 104: instalatii navale

Organizarea vieţii şi activităţii la bord

104

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE ZI

LA BORD ROL DE RESPONSABILITĂŢI (EXEMPLU)

DENUMI-

REA

LOCULUI

DE

MUNCĂ

NUMELE

ŞI

PRONU-

MELE

FUNCŢIA

DUPĂ

STAT

RESPON-

SABILI-

TĂŢI

ATRIB. ÎNLOCUI-

TOR

OBS.

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE ZI

LA BORD ROLURI ŞI SEMNALE DE ALARMĂ

-OM LA APĂ.-O -- -- --

-INCENDIU LA BORD.-I ..

-GAURĂ DE APĂ.-G -- -- .

-ABANDONAREA NAVEI.-A .—

• Nu uitaţi primejdia unui lucru de cele mai multe ori vine din necunoaşterea lui.

ORGANIZAREA ŞI EXECUTAREA SERVICIULUI DE ZI

LA BORD

• Serviciul de zi poate fi de gardă sau de cart.

• Serviciul de gardă-în port(pe 24 h-începînd cu 08.00)-activităţile care se

desfăsoară prin posturi permanente se poate executa pe schimburi de 4-6h.

• Serviciul de cart-pe timpul marşului sau al staţionării la ancoră în mare liberă-

durată 4 h astfel:

• Cartul 1.-00.00-04.00,12.00-16.00.

• Cartul 2.-04.00-08.00,16.00-20.00.

• Cartul 3.-08.00-12.00,20.00-24.00.

Page 105: instalatii navale

Bibliografie

105

BIBLIOGRAFIE

1. Anton Beziris, Gheorghe Bamboi – Teoria şi tehnica transportului maritim. Editura

Tehnică, 1987

2. Vic Vance – The Admirality Manual of Seamanship. The Nautical Institute, 2009

3. Dan Stelian Popa şi Cristina Şchiopu – Marinărie - construcţia navei şi instalaţii de

bord - Note de curs. CERONAV

4. Dumitru Manole – ABC-ul marinarului. Editura Sport Turism, 1974

5. Peter Kemo – The Oxford Companion to Ships and the Sea. Oxford Univerity Press