40
Liceul Tehnologic Jimbolia PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR PROFESIONALE NIVEL 3 DE CALIFICARE SPECIALIZAREA:TEHNICIAN ÎN INSTALAȚII ELECTRICE TEMA: INSTALAȚII DE ILUMINAT ȘI PRIZE COORDONATOR: ING. BALA LILIANA ELEV: ANESCU MARIAN SILVIU

Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

Liceul Tehnologic

Jimbolia

PROIECT DE CERTIFICARE A COMPETENȚELOR

PROFESIONALE

NIVEL 3 DE CALIFICARE

SPECIALIZAREA:TEHNICIAN ÎN INSTALAȚII

ELECTRICE

TEMA: INSTALAȚII DE ILUMINAT ȘI PRIZE

COORDONATOR:

ING. BALA LILIANA ELEV:

ANESCU MARIAN SILVIU

CLASA a XII-a C

2013

Page 2: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CUPRINS

ARGUMENT...................................................................................................................3CAPITOLUL I. COMPONENTE NECESARE EXECUTĂRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE...........................................................................................41. CONDUCTE ŞI CABLURI ELECTRICE..................................................................4CAPITOLUL II. ACCESORII PENTRU CONDUCTOARE ŞI TUBURI DE PROTECŢIE....................................................................................................................6

1. Papuci de cablu........................................................................................................62. Cleme de legătură....................................................................................................73. Scoabele...................................................................................................................74. Consolele.................................................................................................................75. Diblurile...................................................................................................................76. Dozele......................................................................................................................87. Manşoanele de legătură...........................................................................................88. Coturile şi curbele....................................................................................................8

CAPITOLUL III. LUCRĂRI PREGĂTITOARE DE MONTARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE............................................................9CAPITOLUL IV. ETAPELE PROCESULUI DE EXECUŢIE....................................11CAPITOLUL V. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ...............................12A CONSUMATORILOR LA REŢEAUA DE JOASĂ TENSIUNE............................12CAPITOLUL VI. ILUMINATUL ELECTRIC.............................................................14CAPITOLUL VII. CLASIFICAREA INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT..................16CAPITOLUL VIII. APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE PENTRU INSTALAŢII INTERIOARE........................................................................................17CAPITOLUL IX. EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE................................20

Montarea tuburilor de protecţie şi a conductelor electrice........................................20CAPITOLUL X. ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOASĂ TENSIUNE................................................................................................24CAPITOLUL XI. NORME DE PROTECŢIA MUNCII..............................................26BIBLIOGRAFIE............................................................................................................28

Page 3: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

ARGUMENT

Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei

electrice în scopuri industriale sau casnice (forţă, iluminat etc.).

Dacă toate elementele componente se montează în interiorul clădirilor, atunci

instalaţia se numeşte instalaţie electrică interioară. În funcţie de destinaţie,

deosebim instalaţii electrice interioare care servesc numai pentru iluminat, instalaţii

care sunt destinate alimentării receptoarelor (instalaţii de forţă) şi instalaţii pentru

ambele destinaţii.

Proiectarea, execuţia, precum şi întreţinerea instalaţiilor electrice se fac în

conformitate cu standardele şi normativele în vigoare. Astfel, proiectarea şi

executarea instalaţiilor electrice la consumatori cu tensiunea până la 1000 V se

face conform normativului I-7.

Structura şi execuţia instalaţiilor depind de destinaţia lor, a clădirilor în care

se execută şi a mediului de lucru. Astfel, în locuinţe, clădiri publice, birouri,

instalaţiile electrice se execută îngropat, iar în halele industriale, subsoluri,

barăci, pe şantiere, instalaţiile electrice se execută aparent.

Personalul care execută, proiectează, întreţine, verifică instalaţiile electrice

trebuie să fie numai personal atestat ca atare. Autorizaţia se eliberează pe grade

de competenţe, în funcţie de studii şi de complexitatea lucrărilor care se vor

executa. Este obligatoriu pentru personalul autorizat să cunoască toate actele

normative legate de activitatea profesională, normele de protecţie a muncii şi de

acordare a primului ajutor, a normelor de pază contra incendiilor, a utilizării

mijloacelor de alarmă şi de stingere a incendiilor în instalaţiile electrice.

Page 4: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL I. COMPONENTE NECESARE EXECUTĂRII INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE

În componenţa instalaţiilor electrice interioare se utilizează conducte,

cabluri, tuburi protectoare, accesorii, aparataj de instalaţii şi echipamente.

1. CONDUCTE ŞI CABLURI ELECTRICEConductele şi cablurile electrice se folosesc pentru transportul şi distribuţia

energiei electrice la consumatori, alegerea lor făcându-se în funcţie de

intensitatea maximă a curentului din circuit.

Atunci când se utilizează conducte şi cabluri în medii normale, se ţine cont

de tipul conductelor, din punctul de vedere al izolaţiei şi al protecţiei, de

distanţele minime de amplasare, de intersectarea cu alte elemente, de

caracteristicile încăperilor industriale, de diferenţa de nivel sau de alte elemente

specificate de proiectant.

În mediile corozive apare coroziunea electrochimică sau coroziunea

chimică.

Coroziunea electrochimică se datorează unei diferenţe de potenţial în

prezenţa unui electrolit ce se află în mediul unde sunt plasate cablurile. Cel mai

des, diferenţa de potenţial apare la contactul dintre cupru şi mantaua de plumb.

Coroziunea chimică se datorează agenţilor chimici ce acţionează asupra

înveli-şurilor de protecţie sau asupra părţilor conductoare.

Protecţia anticorozivă se asigură frecvent prin impregnarea cu bitumuri.

Pentru medii cu pericol de explozie se folosesc conducte şi cabluri cu

protecţii suplimentare din materiale plastice sau cu mantale din cauciuc siliconic,

armate.

Protecţia climatică a cablurilor şi conductelor se asigură utilizând, după caz,

materiale în construcţie F, TF, TA, TH, THA.

Page 5: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

2. TUBURI PROTECTOARE

În conformitate cu STAS 11360/1-80, prin tub pentru instalaţii electrice se

înţelege un element închis, care serveşte pentru instalarea şi/sau înlocuirea prin

tragere a conductelor şi/sau a cablurilor.

Pentru realizarea tuburilor, în funcţie de necesităţi, se au în vedere:

materialul folosit, modul de racordare, protecţia împotriva solicitărilor mecanice,

aptitudinea de a fi îndoite, comportarea la temperatură, caracteristici electrice (de

izolare), protecţie contra pătrunderii corpurilor străine solide şi a lichidelor,

rezistenţa la substanţe corozive sau poluante, rezistenţa la acţiunea radiaţiilor

solare.

Pentru a fi recunoscute uşor, se utilizează pentru tuburi simboluri

standardizate, dintre care amintim: P – tuburi de protecţie; E – tuburi etanşe;

Y – tuburi din PCV; L – lăcuite; R – tuburi cu manta rigidă; I – înveliş exterior de

protecţie impregnat. Lăcuirea şi, parţial, plumbuirea asigură protecţia

anticorozivă.

În funcţie de construcţie şi de materialul din care sunt executate, deosebim

mai multe categorii de tuburi.

.

Page 6: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL II. ACCESORII PENTRU CONDUCTOARE ŞI TUBURI DE PROTECŢIE

Sunt piese de legătură care se fixează la capătul unui conductor prin strângere

sau prin lipire pentru a putea executa legături la o bornă, la un bolţ sau la un

şurub de contact.

Se execută în mai multe variante constructive:

Sunt executate din cupru sau oţel zincat şi se folosesc pentru legarea

1. Papuci de cablu

a) papuci ştanţaţi (închişi, deschişi)

b) papuci auto (normali, cu piesă

arcuitoare)

c) papuci închişi din aluminiu

d) papuci închişi din cupru-aluminiu

e) papuci deschişi din cupru

f) papuci închişi din cupru, cu fixare în 2-4 puncte

g) papuci închişi din cupru-aluminiu

h) papuci închişi din cupru

i) papuci deschişi din cupru

Page 7: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

a) papuci ştanţaţi , pentru conductoare din cupru multifilare, confecţionaţi din

cupru cositorit; fixarea lor se face prin presare cu cleşti speciali (sertizare) sau

prin cositorire

b) papuci presaţi , confecţionaţi din ţeavă de cupru sau aluminiu – pentru

conductoare din cupru, respectiv din aluminiu – închişi sau deschişi

c) papuci auto , denumiţi astfel, deoarece se utilizează la execuţia instalaţiilor

electrice ale automobilelor; de aceea, forma lor este una specifică

d) papuci din ţeavă de aluminiu, cu ureche de cupru, utilizaţi pentru conexiunile

cablurilor din aluminiu, la bornele din cupru ale maşinilor şi aparatelor

electrice.

Pe urechea papucilor sunt gravate două numere care reprezintă secţiunea

conductorului şi, respectiv diametrul bornei pe care se poate

monta.conductoarelor între ele. Pot fi plate sau cu şurub.

Sunt piese metalice, fabricate din bandă de oţel laminată la rece . Sunt

utilizate la fixarea tuburilor de protecţie în cazul instalaţiilor aparente. Pentru a fi

protejate împotriva coroziunii, aceste scoabe sunt lăcuite sau plumbuite.

Se folosesc pentru fixarea mai multor tuburi sub tavan sau pe ziduri.

Servesc pentru fixarea de elementele de construcţie a scoabelor,

brăţărilor şi a altor elemente.

Diblurile din oţel au o gaură cu filet interior, în care se poate fileta un

şurub de diferite lungimi şi diametre, în funcţie de necesităţi.

2. Cleme de legătură

3. Scoabele

4. Consolele

5. Diblurile

Page 8: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

Diblurile din lemn se confecţionează din lemn uscat de brad sau de tei

şi trebuie să aibă formă trapezoidală cu baza mare spre zid pentru a

nu se smulge.

Sunt considerate tot accesorii ale instalaţiilor

electrice deoarece permit accesul în instalaţie

pentru executarea legăturilor la conductoare.

Sunt cutii rotunde, pătrate sau hexagonale confecţionate din tablă de oţel

plumbuită sau turnate din masă plastică. Ele au la periferie un număr variabil de

găuri folosite pentru a introduce capetele tuburilor de protecţie care se îmbină

prin doză.

Dozele sunt prevăzute cu capace de închidere.

În funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc, există:

doze de trecere

doze de derivaţie

doze de aparate.

Dimensiunile dozelor depind de mărimea tuburilor sau de diametrul

cablurilor care se conectează.

Sunt utilizate pentru înnădirea tuburilor de protecţie, fiind confecţionate din acelaşi material ca şi ele.

Se folosesc pentru schimbarea direcţiei unui tub de protecţie cu un anumit unghi.

6. Dozele

7. Manşoanele de legătură

8. Coturile şi curbele

Page 9: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL III. LUCRĂRI PREGĂTITOARE DE MONTARE A INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE

Pentru executarea unei instalaţii electrice, este necesară întocmirea unui

proiect de execuţie.

Proiectul se execută de către specialişti, iar execuţia trebuie să fie avizată

de furnizorul de energie electrică. Proiectul de execuţie este însoţit de scheme

de distribuţie principale şi secundare, planuri (pe niveluri, cu traseele coloanelor

şi ale circuitelor, locurile de montaj ale tablourilor electrice şi ale receptoarelor) şi

detalii. În figura de mai jos sunt redate planul şi schema instalaţiei electrice a

unui apartament. Circuitele de iluminat sunt separate de circuitele de alimentare

ale receptoarelor.

Instalaţia electrică de iluminat

şi prize a unui apartament

1

28109

6

7

5 4

3x60W

3

2x60W

14W

2x60W2x60W

25W 25W

1 – hol; 2 – dormitor; 3 – cămară;

4 – bucătărie; 5 – logie; 6 – sufragerie;7, 8 – dormitor; 9 – baie;10 – hol interior.

Page 10: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

Consumatorii electrocasnici sunt monofazaţi şi se leagă la câte o fază a tabloului

de distribuţie şi la nul. Alimentarea tabloului general de distribuţie se realizează

cu patru conduc-toare (trei conductoare de fază şi un conductor de nul). La

legarea consuma-torilor se caută să se realizeze o încărcare cât mai uniformă a

fazelor.

Prin proces tehnologic de execuţie a unei instalaţii electrice se înţelege

succesiunea tuturor operaţiilor şi lucrărilor necesare pentru finalizarea acesteia:

lucrări de verificare a planurilor de execuţie;

marcarea traseului instalaţiei şi a locurilor de montare a dozelor,

aparatelor de conectare şi a corpurilor de iluminat;

săparea şanţurilor şi executarea străpungerilor;

prelucrarea tuburilor de protecţie;

montarea şi fixarea tuburilor de protecţie;

montarea conductoarelor sau a cablurilor;

montarea instalaţiei de legare la pământ pentru protecţia contra

electrocutării;

montarea aparatelor de conectare, comandă şi protecţie;

montarea tablourilor de distribuţie;

montarea corpurilor de iluminat;

punerea sub tensiune a instalaţiei.

Page 11: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL IV. ETAPELE PROCESULUI DE EXECUŢIE

Verificarea pieselor desenate ale instalaţiei electrice. Pentru a putea fi

executate, instalaţiile electrice se reprezintă în scheme de distribuţie (principale

şi secundare, mono- şi multifilare), în planuri şi în detalii de execuţie.

Verificarea planurilor de execuţie este necesară pentru a se vedea dacă

acestea reprezintă soluţia adecvată pentru construcţia respectivă şi dacă

acestea se completează în mod logic.

Identificarea traseului instalaţiei pe elementele de construcţie şi marcarea cu

cretă albă a acestuia. O atenţie deosebită se va da locurilor unde instalaţia

traversează elementele de construcţie – pereţi şi planşee. Aici constructorul

trebuie să fi lăsat golurile necesare trecerii.

Marcarea traseului instalaţiei se execută cu ajutorul unei rigle gradate din

lemn sau din oţel, a sforii de trasat şi a firului cu plumb şi a nivelei.

Sfoara este înnegrită cu negru de fum şi întinsă bine, iar prin ciupire,

rămâne pe zid o dungă neagră care marchează traseul. Se înseamnă cu creta

locurile unde urmează să se execute străpungeri în ziduri sau planşee pentru

traversarea tuburilor de protecţie, locurile de marcare a dozelor, a aparatelor de

conectare şi a corpurilor de iluminat.

Orientarea verticală a sforii se face cu nivela sau cu firul cu plumb. Se vor

evita porţiunile de grinzi şi stâlpii de beton pentru realizarea traseelor, deoarece

şanţurile sau străpungerile pot slăbi rezistenţa acestora.

La instalaţiile pentru locuinţe, traseele circuitelor electrice pe linie orizontală

se execută la distanţe de 30-50 cm de tavan, iar traseele verticale ale circuitelor

pentru întreruptoare se aleg la distanţe de 10-20 cm de tocul uşii.

Locurile de montare a dozelor de derivaţie trebuie să fie pe aceeaşi linie

orizontală cu cea a tuburilor de protecţie.

Locurile pentru prize se aleg la 20-40 cm de nivelul pardoselii în camere de

locuit, la 1,2 m deasupra pardoselii în bucătării, iar întreruptoarele se plasează la

1,5 m înălţime de la nivelul pardoselii. Se marchează şi locurile pentru montarea

corpurilor de iluminat.

Page 12: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL V. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

A CONSUMATORILOR LA REŢEAUA DE JOASĂ TENSIUNE

Instalaţiile electrice de lumină şi forţă materializează alimentarea şi

distribuţia energiei electrice atât pentru receptoarele de lumină şi forţă amplasate

în interiorul construcţiilor civile şi industriale, cât şi pentru reţelele în incinta

consumatorului.

Receptorul este un transformator de energie care absoarbe energia

electrică de la sursă şi o transformă în alte surse de energie: mecanică, căldură,

lumină (motor electric, cuptoare electrice, lămpi).

Din punctul de vedere al modului de utilizare a energiei transformate,

receptoarele se clasifică în:

- receptoare de lumină;

- receptoare de forţă şi similare (motoare, cuptoare electrice).

Receptoarele sunt alimentate în general la joasă tensiune (3x380/220 V;

3x220/127 V), cu excepţia receptoarelor de forţă de mare putere (peste 200 kW),

care se alimentează la medie tensiune, pentru reducerea pierderilor de tensiune

şi de putere.

Noţiunea de consumator poate fi aplicată:

- unui grup de receptoare aflate într-un ansamblu constructiv, unitar,

alimentat cu energie electrică. Este cazul locuinţelor, al clădirilor social-

administrative;

- unui receptor de mare putere care obligă la o alimentare separată, cum

sunt motoare de puteri foarte mari, cuptoare electrice etc.

Pe traseul unei reţele de distribuţie, de la postul de transformare de joasă

tensiune (400 V) până la receptoare, se deosebesc următoarele părţi mai

importante din instalaţia electrică:

- branşamentul electric reprezintă legătura dintre o linie principală de

distribuţie şi consumator;

Page 13: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

- cofretul reprezintă locul în care se face legătura electrică dintre

reţeaua de distribuţie principală a furnizorului şi consumator. Acesta

poate fi asimilat unui tablou electric;

- contorul electric reprezintă aparatul ce înregistrează consumul de

energie electrică al consumatorului. El constituie punctul de separare

între cele două reţele de distribuţie (cea a furnizorului şi cea a

consumatorului);

- tabloul electric reprezintă un ansamblu de aparate ce asigură

distribuţia energiei electrice către receptoare. Tabloul electric general

(TG) este tabloul cel mai important şi el asigură distribuţia energiei

către un număr de tablouri principale (TP) care, la rândul lor, asigură

distribuţia energiei la tablourile secundare (TS). Ultimele asigură

distribuţia energiei electrice la receptoare;

- coloana electrică reprezintă legătura electrică dintre două tablouri

electrice;

- circuitul electric reprezintă legătura electrică dintre tabloul secundar şi

un receptor (corp de iluminat, priză electrică, motor, cuptor electric, plită

electrică, aparat de sudare etc.).

Page 14: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL VI. ILUMINATUL ELECTRIC

Experienţa arată că, dintre toate soluţiile posibile pentru iluminarea unui

anumit loc de muncă (atelier electric, sală de clasă, încăpere de locuit, magazin,

sală de expoziţie, teren de sport, stradă, piaţă etc.), numai un număr redus sau

chiar o singură soluţie asigură realizarea unui efect optim sub aspect tehnic şi

economic. Luminii, fiind o radiaţie electromagnetică, i se aplică toate legile fizicii

în ceea ce priveşte producerea şi distribuţia ei. Din întreg spectrul radiaţiilor

electromagnetice, care se întinde pe lungimile de undă cuprinse între zero şi

infinit, radiaţiile luminoase ocupă un domeniu extrem de redus, corespunzător

lungimilor de undă dintre l1 = 0,38 m si l2 = 0,78 m. Împreună cu radiaţiile

ultraviolete, de lungime de undă mai mică (0,18 m - 0,38 m), şi cu radiaţiile

infraroşii, de lungime de undă mai mare (0,78 m - 0,10 mm), radiaţiile luminoase

formează spectrul optic.

Iluminatul electric are ca principiu de funcţionare convertirea energiei

electrice în lumină.

Un curent electric generează căldura într-un conductor electric. Orice

conductor încălzit la o temperatură mai mare de 525 0C va emite lumină. Lampa

cu incandescenţă are un filament dintr-un material cu punct de topire ridicat,

închis într-un balon de sticlă din care aerul a fost evacuat, sau în care există un

gaz inert. Lămpile cu incandescenţă moderne au filamentele din tungsten şi, de

obicei, conţin un amestec de argon şi un gaz halogen sau o cantitate mică de

nitrogen sau krypton.

Lămpile cu descărcare electrică ionizează vaporii sau gazele la presiuni

joase la trecerea unui curent electric prin ele. Lampa cu neon este o astfel de

lampă. Lampa fluorescentă este o lampă cu vapori de joasă presiune. Lumina

emisă de ea poate fi apropiată de lumina zilei, iar eficienţa sa este mare. Un tub

fluorescent de 40 W produce tot atâta lumină ca şi un bec incandescent de 150

W.

Page 15: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

În electroluminiscenţă, cunoscută uzual ca iluminatul de panou, particulele de

fosfor aflate într-un strat de material neconductiv sunt strânse între două

conductoare, dintre care unul transmite lumina. Un curent alternativ trece prin

fosfor, făcându-l să strălucească.

Becurile tip fotoflash produc un singur fulger de lumină de înaltă intensitate,

care durează câteva sutimi dintr-o secundă, prin arderea unui fir foarte fin de

aluminiu în interiorul unui bec de sticlă umplut cu oxigen.

La începutul secolului al XIX-lea, chimistul britanic Sir Humphry Davy a

produs arcul electric şi a adus la incandescenţă un fir subţire de platină trecând

prin el un curent electric. În 1878 şi 1879, inventatorul englez Joseph Swan şi

inventatorul american Thomas Edison, simultan, au descoperit lampa cu

incandescenţă cu filament de carbon. În timpul aceleiaşi perioade, a fost

introdusă şi lampa cu arc, în care lumina apare atât sub forma unor radiaţii

termice, cât şi a efectelor de electroluminiscenţă. Lampa fluorescentă a fost

introdusă în 1938.

Page 16: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL VII. CLASIFICAREA INSTALAŢIILOR DE ILUMINAT

Instalaţiile electrice pentru iluminat dintr-o clădire se clasifică astfel:

1instalaţia electrică pentru iluminat normal – serveşte pentru alimentarea cu energie electrică a corpurilor de iluminat care asigură desfăşurarea activităţii normale în clădire

2 instalaţia electrică pentru iluminatul de siguranţă – serveşte pentru alimentarea cu energie electrică a unor corpuri de iluminat în cazul defectării instalaţiei electrice pentru iluminat normal

a pentru continuarea lucrului – se prevede în încăperile unde funcţionează receptoare electrice de categorie zero; de exemplu: săli de operaţie, de reanimare, studiouri de radio, de televiziune etc.

b pentru evacuarea personalului din clădire – se prevede în încăperile şi pe căile de circulaţie din clădire când în şi pe acestea se află mai mult de 50 de persoane simultan (practic, în toate încăperile industriale şi social-administrative)

c contra panicii – se prevede în încăperile cu aglomerări mari de persoane; de exemplu: săli de teatru, cinema etc.

d pentru circulaţie – se prevede în încăperile cu aglomerări de persoane şi cu multe obstacole pe căile de evacuare; de exemplu: în marile magazine, hale industriale etc.

e pentru veghe – se prevede în încăperile în care, pe timpul nopţii, se efectuează serviciul de supraveghere; de exemplu: în dormitoare din creşe, camere de bolnavi etc.

fpentru marcarea hidranţilor – se prevede pentru a permite identificarea uşoară a poziţiei hidranţilor pe timpul nopţii

gg

de pază – se prevede în clădiri sau în incintele acestora pentru a le asigura mai uşor securitatea

Page 17: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL VIII. APARATE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE PENTRU INSTALAŢII INTERIOARE

Aparatele electrice şi echipamentele utilizate în instalaţiile electrice

interioare se pot grupa după criterii constructive sau după rolul funcţional

îndeplinit de instalaţie. După rolul funcţional, deosebim: aparate de măsurat

mărimi electrice (ampermetre, voltmetre, wattmetre, contoare etc.); aparate de

conectare (prize şi fişe, întreruptoare, comutatoare si altele); aparate de

semnalizare, care pun în evidenţă prin semnale optice, acustice etc. o anumită

stare a instalaţiei (stare normală, de avarie, depăşirea unor valori admise etc.);

aparate de protecţie (siguranţe, relee) ş.a.

Prize şi fişe pentru instalaţii electrice

Prizele şi fişele pentru instalaţii electrice

interioare servesc la conectarea consumatorilor casnici sau pentru conectarea

consumatorilor industriali şi se pot monta îngropat sau aparent. Pentru

consumatorii electrocasnici, curenţii nominali nu depăşesc 25 A; pentru

consumatorii industriali, prizele şi fişele se construiesc pentru curenţi de 25 A şi 60

A. Acestea au o construcţie mai robustă, iar cele care se montează aparent au

carcase de aluminiu turnat sau din bachelită.

Construcţia prizei şi cea a fişei nu permit atingerea cu mâna a ştifturilor

neintroduse complet, care au ajuns sub tensiune.

Condiţiile tehnice generale de calitate pe care trebuie să le îndeplinească

construcţia prizelor şi cea a fişelor sunt date în STAS 3184/1-85 pentru prize şi

fise pentru instalaţii electrice până la 380 V curent alternativ şi 250 V curent

Page 18: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

continuu şi în STAS 4641/1-84 pentru prize şi fişe de tip industrial până la 750 V

şi 200 A.

Construcţia prizelor. Elementele constructive ale unei prize sunt :

soclu din material izolant, care asigură izolarea şi fixarea mecanică a

căilor de curent;

teci de contact din alamă prevăzute cu piese arcuitoare;

borne de racord la conductoarele instalaşiei

carcasă prevăzută cu orificii pentru introducerea fişei şi a elementelor de

fixare

Pentru consumatorii electrocasnici, curenţii nominali nu depăşesc 25 A;

Pentru consumatorii industriali, prizele şi fişele se construiesc pentru curenţi de 25

A şi 60 A. până la maxim 200 A. Acestea au o construcţie mai robustă, iar cele

care se montează aparent au carcase de aluminiu turnat sau din bachelită.

Prizele se montează

aparent sau îngropat în zidărie

prin fixarea lor în doze.

Prize pentru consumatori

casnici

Page 19: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

În funcţie de numărul de faze conectate, prizele pot fi: monofazate cu doi

poli şi contact de protecţie pentru legarea la pământ; trifazate cu trei poli;

trifazate cu un singur contact de protecţie (deci cu patru poli); trifazate cu două

contacte de protecţie (cinci poli).

Întreruptoare şi comutatoare

Întreruptoarele şi comutatoarele fac parte din categoria aparatelor de

conectare. Ele sunt folosite atât în domeniul casnic, cât şi în cel industrial. Dintre

cele mai uzuale tipuri menţionăm: întreruptoarele cu pârghie, întreruptoarele şi

comutatoarele pachet, întreruptoarele şi comutatoarele cu came,

microîntreruptoarele. O altă categorie o constituie întreruptoarele şi

comutatoarele pentru instalaţii de iluminat.

Întreruptoarele cu pârghie se montează în serie cu elementele de protecţie,

deoarece ele nu pot proteja circuitul în cazul unui scurtcircuit. Acestea se

construiesc pentru curenţi de 25, 63 şi 100 A şi nu au prevăzute camere de

stingere a arcului electric.

Priză dublă pentrumontaj INTENC Priză pentru montaj

aparent

Cumutatoare basculante

Page 20: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL IX. EXECUŢIA INSTALAŢIILOR ELECTRICE

Principalele etape în execuţia instalaţiilor electrice de lumină şi forţă dintr-o

clădire sunt:

- montarea tuburilor de protecţie şi a conductelor electrice

- montarea tablourilor electrice;

- montarea receptoarelor;

- montarea prizei de pământ şi a reţelei generale de legare la pământ;

- executarea legăturilor la tablourile electrice şi la priza de pământ;

- punerea sub tensiune a instalaţiei.

Într-o clădire, în afara instalaţiilor de lumină şi forţă, se mai găsesc şi alte

instalaţii cu caracter special: de telefoane, de radioamplificare, de sonerii, de

ceasuri, de avertizare a incendiului, de pază etc.

Montarea tuburilor de protecţie şi a conductelor electrice

Montarea îngropată. Tuburile de protecţie se pot monta îngropat (sub tencuială,

în zidărie sau în plăci de beton, sub pardoseală sau peste placa de beton a

plafonului) sau aparent.

Montarea aparentă a tuburilor de protecţie se practică frecvent în

construcţiile industriale. Prinderea se face cu ajutorul scoabelor sau al brăţărilor

care se fixează direct pe construcţie cu dibluri sau pe console.

Montarea conductelor INTENC se face fără a se utiliza tuburi de protecţie,

cu excepţia traversărilor pereţilor sau planşeelor mai groase de 7 cm, situaţie în

care se prevăd tuburi de protecţie.

Page 21: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

La montarea peste planşee, conductele INTENC se protejează cu mortar

de ciment.

Montarea receptoarelor electrice

În cazul montării corpurilor de iluminat de plafon (sau grinzi), acestea se pot

fixa direct sau suspendat. Când corpul este cu incandescenţă şi se fixează direct

pe plafon sau pe o grindă din beton armat, talpa corpului de iluminat se prinde cu

şurub într-un diblu de lemn, cu bolţuri împuşcate sau cu dibluri din material

plastic.

1 – corpul de iluminat;2 – dibluri de prindere;3 – tub de protecţie pentru conducte electrice.1 – corpul de iluminat;2 – grindă metalică;3 – piese de fixare;4 – tub de protecţie.

a) Montarea corpului de iluminat fluores-cent tip FIRA pe plafon de beton armat

b) Montarea corpului de iluminat cu incandescenţă etanş pe o grindă metalică

Figura 8.10.

Page 22: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

Montarea aparatelor de conectare

Aparatele electrice de conectare şi protecţie pentru instalaţii interioare au o

construcţie simplă, pentru o manevrare uşoară.

În camerele de baie şi în bucătării nu se instalează întreruptoare.

Acţionarea corpurilor de iluminat din aceste încăperi se face de la întreruptoarele

montate în exterior.

Întreruptoarele şi comutatoarele se montează, de regulă, la o înălţime de

1,5 m de la pardoseală.

c. Montarea prizelor

Prizele bipolare folosite pentru alimentarea receptoarelor mobile se

construiesc cu sau fără contact de protecţie. Prizele cu contact de protecţie se

folosesc în încăperile cu pardoseală neizolată (mozaic, beton), precum şi pentru

racordarea maşinilor electrice de spălat, a frigiderelor, etc.

Prizele bipolare se montează aparent sau îngropate sub tencuială.

La prizele prevăzute cu contact de protecţie, acestea se leagă printr-un

conductor de cupru F-500, de minimum 2,5 mm2, de nulul firidei de branşament.

Legătura se face prin lipire sau printr-o brăţară metalică.

În camerele de locuit şi în birouri prizele se fixează la o înălţime de 0,15 –

0,30 m de la pardoseală. În încăperile cu pardoseli neizolate, înălţimea de

montare a prizelor va fi de 1,20 – 1,40 m. În creşe, grădiniţe de copii, camere

pentru copii, prizele se montează la 1,50 m înălţime de la podea.

Page 23: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

Punerea sub tensiune a instalaţiei

Instalaţia electrică se pune sub tensiune în condiţiile în care legăturile în

doze sunt provizorii. Dacă se constată că sunt conexiuni incorecte, porţiunile

respective se scot de sub tensiune şi se remediază. La punerea sub tensiune se

verifică cu multă atenţie:

dacă tablourile electrice sunt complet echipate, bine fixate, legate la

nulul de protecţie (sau la pământ), dacă au chei de închidere;

dacă s-au utilizat materialele prevăzute în proiect;

dacă receptoarele electrice, prizele, întreruptoarele au poziţiile

prevăzute şi sunt bine fixate.

După ce s-a constatat că toate receptoarele funcţionează normal, se scoate

întreaga instalaţie de sub tensiune şi se trece la definitivarea legăturilor în doze:

se cositoresc, se izolează şi se introduc în doze, iar acestea se acoperă cu

capacul.

Instalaţia se repune sub tensiune numai la recepţia provizorie a ei.

Page 24: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL X. ÎNTREŢINEREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE DE JOASĂ TENSIUNE

În timpul exploatării, instalaţiile electrice trebuie să funcţioneze la parametrii

pentru care au fost concepute şi construite. Totodată, instalaţiile electrice mai pot

fi supuse accidental la solicitări suplimentare:

mecanice, datorită vibraţiilor elementelor de construcţie

termice, datorită supraîncălzirii la care pot fi supuse receptoarele

electrice.

Principalele tipuri de defecte care pot apărea sunt:

1. Întreruperea circuitului electric

Dacă se constată că nu există tensiune la barele tabloului electric, cauzele

pot fi:

topirea siguranţei fuzibile datorită unui scurtcircuit. Patronul siguranţei

se înlocuieşte numai după ce este înlăturată cauza care a provocat

topirea;

slăbirea unei legături electrice, caz în care se reface lipitura, sau dacă

legătura este prin strângere cu filet, se strânge şurubul;

scoaterea din funcţiune a receptorului alimentat. În această situaţie se

repară sau se înlocuieşte receptorul.

2. Defectul de izolaţie

Acest defect apare datorită îmbătrânirii izolaţiei conductelor electrice. Acest

tip de defect, dacă nu este depistat la timp, poate duce la scurcircuit sau chiar la

electrocutarea prin atingere directă sau indirectă.

Porţiunea defectă se înlocuieşte.

3. Defecte în tabloul electric

Cele mai frecvente defecte la un tablou electric sunt:

slăbirea unei legături electrice dintr-o clemă sau bornă de prindere. În

acest caz se strâng şuruburile;

deteriorarea clemelor de prindere.

Page 25: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

deteriorarea unor aparate electrice (de comutare, de protecţie,

semnalizare, etc.). Se identifică aparatele respective, se desfac din

tablou şi se repară sau se înlocuiesc.

deteriorarea izolatoarelor de susţinere a barelor tabloului electric, caz în

care toate izolatoarele deteriorate se înlocuiesc.

4. Defecte la corpurile de iluminat

Defectele pot fi:

arderea lămpii. Se înlocuieşte cu o lampă nouă cu aceleaşi

caracteristici;

deteriorarea starterului la corpurile de iluminat fluorescente. Se

înlocuieşte cu unul nou, de aceeaşi putere, fără demontarea lămpii;

defectarea balastului la corpurile de iluminat fluorescente. Balastul

trebuie înlocuit cu unul nou;

slăbirea legăturilor la borne sau în clemele de conexiuni;

spargerea, fisurarea, străpungerea părţilor izolatoare;

spargerea sistemului optic, murdărirea suprafeţelor reflectante,

deteriorarea sistemului de prindere.

5. Defecte la prize

Principalele cauze care provoacă defecte la prizele monofazice sunt:

supraîncărcarea, prin racordarea la acestea a unor receptoare de peste

2000 W (deformarea sau topirea părţilor izolatoare plastice);

solicitarea mecanică repetată, datorită introducerii şi scoaterii fiselor din

priză;

lipsa de stabilitate a prizei în doză;

distrugerea parţială sau totală a prizei (topire, ardere).

Page 26: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

CAPITOLUL XI. NORME DE PROTECŢIA MUNCII

În ţara noastră sunt elaborate Normele republicane de protecţia muncii,

care cuprind cadrul general de tehnică a securităţii muncii şi normele de igienă a

muncii.

Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune va folosi

totdeauna mijloacele individuale de protecţie împotriva electrocutării şi acţiunii

arcului electric. Acestea sunt:

mijloace de protecţie izolante: cleşti şi prăjini electroizolante, scule cu

mânere electroizolante, mănuşi, cizme, galoşi, covoare, preşuri şi

platforme electro-izolante;

indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenţa sau lipsa de

tensiune;

garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ;

panouri, paravane, împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile;

placi avertizoare care au rol:

de avertizare a pericolului pe care îl prezintă apropierea de locurile

aflate sub tensiune;

de interzicere a unor acţiuni care ar putea duce la accidente;

de siguranţă (cum ar fi „Scos de sub tensiune“, „Lucraţi aici!“,

„Legat la pământ“);

de informare cu privire la unele puncte de lucru (cum ar fi: „Folosiţi

mănuşile de protecţie!“, „Lucraţi numai cu casca de protecţie!“).

În timpul executării instalaţiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie să

respecte anumite reguli de protecţie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu

urmări grave. Astfel:

La executarea găurilor în ziduri (cărămidă sau beton) se folosesc ochelari de

protecţie.

Page 27: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

În cazul în care muncitorul electrician foloseşte scara pentru executarea

lucrărilor sale, el trebuie să aibă grijă să prevadă la capetele de jos vârfuri

ascuţite sau tălpi de cauciuc. Scările rezemate trebuie să fie aşezate sub un

unghi de 600 faţă de orizontală.

Când se lucrează la o înălţime mai mare de 4 m, trebuie folosită şi centura

de protecţie.

Instalatorii electricieni vor avea grijă să nu aşeze niciodată scările în

apropierea locurilor care se află sub tensiune şi care nu sunt protejate împotriva

atingerilor accidentale.

Folosirea uneltelor electrice portabile, ca maşini electrice de dăltuit şi frezat

ziduri, de găurit etc., alimentate la o tensiune de 220 V, este permisă numai în

locuri uscate şi numai cu condiţia de a se lega la pământ părţile metalice ale

acestora.

În încăperile umede se folosesc unelte electrice care funcţionează la

tensiunea de 36, 24 sau chiar 12 V (tensiuni nepericuloase). Nu este permisă

apucarea uneltelor de partea lor activă sau de conductoarele de legătură cu

sursa de alimentare.

Instalatorul electrician care lucrează cu unelte electrice de găurit sau de

săpat şanţuri în zid, precum şi cu dălţi pneumatice nu va sta pe o scară rezemată

sau pe o scară dublă, deoarece există pericolul de a se răsturna. El va lucra

stând fie pe schele, fie pe eşafodaje construite în prealabil.

Page 28: Instalatii Electrice de Iluminat Si Prize

BIBLIOGRAFIE

1. N.MIRA, C. NEGUS – Instalatii electrice industriale, manual pentru

clasa a XI-a si a XII-a , Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti

1996

2. D. MOROLDO – Iluminatul urban, Editura MatrixRom, Bucuresti

1999

3. www.google.ro

4. Cilinghir V.: Alimentarea cu energie electrică a întreprinderilor,

vol I, Ed. Univ. Transilvania, Braşov, 2000 şi vol II, 2002;

5. Dinculescu P., Sisak F.: Instalaţii şi echipamente electrice EDP

Bucureşti 1981;

6. Knies W., Schierack K.: Electrische Anlagentechnik, Carl

Hanser Verlag, Munchen Wien 1991;