Upload
others
View
22
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra
Mediului
Instalaţie pentru producerea energiei
regenerabile prin procedeul de cogenerare
folosind biomasa
Titular: SC SANA RA SRL CAREI, judeţul SATU-MARE Elaborator RSEIM: SC M&S ECOPROIECT SRL CLUJ-NAPOCA
(înscris în Registrul Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului la poziţia 492)
Aprilie 2012
2
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Colectivul de elaborare Lector univ. dr. CIPRIAN CORPADE
Șef lucrări dr. ANA-MARIA CORPADE
Aprobat
3
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
1. INFORMAŢII GENERALE..............................................................................................................................................4 1.1. Aspecte introductive ..................................................................................................................................................4 1.2. Titularul proiectului ..................................................................................................................................................5 1.3. Elaboratorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului ...........................................................................5 1.4. Denumire proiect ......................................................................................................................................................5 1.5. Localizarea proiectului .............................................................................................................................................5 1.6. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia ...........................................................................................................7 1.7. Durata etapei de funcţionare ..................................................................................................................................14 1.8. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele energetice necesare...................................................14 1.9. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate ..................................................14 1.10. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă...................18 1.11. Descrierea principalelor alternative studiate .........................................................................................................18
2. PROCESE TEHNOLOGICE ..........................................................................................................................................20 2.1. Descrierea procesului de producție a biogazului prin fermentare anaerobă .........................................................20 2.2. Procese tehnologice de producţie în cadrul investiției analizate............................................................................21 2.3. Activităţi de dezafectare..........................................................................................................................................28
3. DEŞEURI...........................................................................................................................................................................28
4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA............................................................................................................................................................................32 4.1. Apa ..........................................................................................................................................................................32 4.2. Aerul........................................................................................................................................................................34 4.3. Geologia subsolului și solul ....................................................................................................................................36 4.4. Biodiversitatea ........................................................................................................................................................37 4.5. Peisajul ...................................................................................................................................................................38 4.6. Mediul social şi economic .......................................................................................................................................38 4.7. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural....................................................................................................40
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ...................................................................................................................................40
6. MONITORIZAREA .........................................................................................................................................................44
7. SITUAŢII DE RISC..........................................................................................................................................................46
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ..............................................................................................................................48
4
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC....................................................................................................................48
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. ASPECTE INTRODUCTIVE
Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod
corespunzător şi pentru fiecare caz, efectele directe, indirecte şi cumulative, cu
manifestare imediată sau derulată în timp, evidente sau discrete ale unui proiect
asupra următoarelor categorii de factori: apă, aer, sol, ecosisteme terestre şi
acvatice, peisajul, populaţia umană, bunuri materiale şi patrimoniul cultural.
Deasemenea se urmăreşte şi interacţiunea dintre factorii menţionaţi, manifestată sub
forma impacturilor cumulative.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în
identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului datorate
activităţilor antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu,
în scopul dezvoltării durabile. Este de asemenea un instrument necesar realizării
proiectelor de planificare de mediu, atât pentru obiectivele/amplasamentele în
cauză, din primele faze ale proiectului de dezvoltare, în vederea prevenirii sau
reducerii impactului negativ al activităţilor preconizate, cât şi pentru unităţi
teritoriale mai vaste (planificare strategică).
Prezentul Raport la Studiul de Evaluare a Impactului pentru obiectivul
„Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare
folosind biomasă” s-a întocmit în conformitate cu prevederile următoarelor acte
normative:
− HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi
private asupra mediului
− Ordinul comun MMP/MAI/MADDR/MDRT 135/2010 privind aprobarea
Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte
publice şi private
5
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− Ordinul MAPM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
Cât privește activitatea pe care o pregătește proiectul analizat, producerea de
biogaz prin digestie anaerobă și apoi pe baza acestuia a energiei electrice, furnizează
multe beneficii de ordin social și economic la nivelul unei comunităţi, cum ar fi:
− Îmbunătăţirea bilanţului energetic local
− Contribuţie la conservarea resurselor naturale și la îmbunătăţirea condiţiilor
de mediu
− Contribuţie la îndeplinirea ţintelor naţionale asumate faţă de UE în
domeniul energiei și al protecţiei mediului
− Contribuţie la diminuarea cantităţilor de deșeuri ce necesită eleiminare
− Crearea de noi locuri de muncă, în special în zonele rurale
− Venituri suplimentare pentru cei ce practică agricultura
1.2. TITULARUL PROIECTULUI
S.C. SANA RA S.R.L., Strada Căplenilor, Nr. 60, Localitatea Carei, Judeţul Satu-Mare
Persoană de contact: Dumitru Sala, director
1.3. ELABORATORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
SC M&S ECOPROIECT SRL, Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87, Localitatea Cluj-
Napoca, Judeţul Cluj
Persoană de contact: Ciprian Corpade, Administrator
1.4. DENUMIRE PROIECT
„Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare
folosind biomasă”
1.5. LOCALIZAREA PROIECTULUI
Perimetrul analizat este situat în partea nord-estică a orașului Carei, jud. Satu
Mare, înspre localitatea Căpleni. Amplasamentul are o formă neregulată,
6
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
desfășurându-se paralel cu calea ferată spre orașul Tășnad. Vecinătăţile sale sunt
reprezentate de:
− calea ferată, Asociaţia agricolă Înfrăţirea și o proprietate privată la sud
− calea ferată, linii electrice și o unitate militară la vest
− incinta unui abator și terenuri virane la nord
− terenuri agricole la est
Suprafaţa întregii incinte analizate este de 184245 mp, din care suprafata
propusa a se construi este de 19895 mp. Distanţele până la principalele vecinătăţi
sunt de cca. 18 m până la liniile electrice dinspre vest și de cca. 44 m până la
unitatea militară, cca. 205 m până la șoseaua care leagă Careiul de Căpleni (situată la
nord) și cca.100 m până la șoseaua Carei Satu-Mare (la sud). Accesul pe amplasament
se face dinspre strada Căplenilor.
7
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
1.6. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA
a. Etapa de construcţie
Din punct de vedere constructiv, investiţia presupune amenajarea următoarelor
componente/module:
− Modulul de cofermentare, format din:
• 4 fermentatoare (digestoare) de formă circulară, cu diametru de 24,83
m, înălţime de 6,28 m, capacitate de 3.039 m³, suprafaţă construită de
8
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
508 m2. Din punct de vedere constructiv, fermentatoarele, construite din
oţel inoxidabil, se montează pe câte o fundaţie din beton armat;
• Centrala termică pentru asigurarea temperaturii optime de fermentare.
Energia termică obţinută din funcţionarea centralei va fi utilizată pe de
o parte pentru a menţine temperatura optimă în fermentatoare, iar pe
de altă parte va acoperi nevoile de încălyirea aferente spaţiului
administrativ. Centrala va funcţiona fie pe biogaz (obţinut pe
amplasament), fie pe gaz metan (de la reţeaua de aprovizionare locală).
Clădirea centralei, cu regim de înălţime parter, va fi construită din
panouri termoizolante de 50 mm montate pe structură metalică și va
avea o suprafaţă construită de 40 m2. Platforma de montare va fi
constituită dintr-o fundaţie din beton armat;
• Casa pompelor: reprezintă o construcţie de tip parter, formată din
panouri termoizolante de 50 mm montate pe structuri metalice, cu o
suprafaţă construită de 59,2 m2. Platforma de montare va fi constituită
dintr-o fundaţie din beton armat;
− Modulul de alimentare a instalaţiei de fermentare, cu următoarele
componente:
• 1 bazin pentru dejecţii, cu agitator submersibil. Bazinul pentru dejecţii,
din oţel inoxidabil, are formă circulară, diametru de 7,76 m, înălţime de
2,53 m și volum de 120 m3;
• 2 dozatoare cu o capacitate de 60 m3 fiecare, prevăzute cu agitator
submersibil;
• fundaţia pe care se vor monta bazinul și dozatoarele va fi turnată din
beton dublu armat, va avea o suprafaţă de 47,3 m2;
• 2 blocuri de însilozare, construite din beton armat, cu o suprafaţă
construită de 10.217,71 m2 și o capacitate de 49,045 m3 fiecare. În
aceste silozuri se va stoca porumbul de siloz utilizat în producerea
biogazului.
− Modulul de management al digestatului: digestatul, resturile de
fermentare ale biomasei, în formă lichidă, va fi utilizat ca fertilizant natural pentru
cultura energetică aferentă investiţiei, iar în perioadele în care acest lucru nu este
9
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
posibil, va fi stocat într-un bazin amenajat pe amplasament sub forma unui bazin
semiîngropat, cu o adâncime totală de 2,26 m, o suprafaţă desfășurată de 7.135 m2 și
o capacitate de 16.160 m3, impermeabilizat cu o membrană din cauciuc sintetic;
− Modulul de cogenerare a energiei electrice și termice: reprezintă unitatea
tehnologică de valorificare a biogazului prin producerea energiei electrice și termice.
Modulul de cogenerare se compune din 4 motoare cu ardere internă pe bază de biogaz
și care antrenează fiecare câte un generator ce produce energie electrică. Din
circuitul de răcire a motorului și de la schimbătorul de căldură asociat evacuării
gazelor, se colectează energie termică. De la fermentatoare, gazul este transmis prin
conducte din PVC, îngropate, către staţia de uscare, ce funcţionează pe principiul
instalaţiilor de aer condiţionat. După uscare, biogazul intră în instalaţia de
desulfurare, pe bază de cărbune activ, iar apoi în staţia de comprimare, având în
vedere că modulul de fermentare este situat la distanţă relativ mare faţă de modulul
de cogenerare. Staţia de comprimare este o clădire construită din panouri
termoizolante și are o suprafaţă construită de 29,6 m2. Fundaţia va fi construită din
beton armat. Cât privește generatoarele electrice, acestea vor fi amplasate în
containere, construite cu pereţi laterali și tavan dublu, în exterior din tablă de oţel
trapezoidală, iar în interior oţel inoxidabil V4A, cu grosimea de 1 mm. Între pereţi
este injectată masă poliuretanică, iar podeaua este din profile de aluminiu. De
asemenea, containerele sunt dotate cu sistem de iluminare, amortizor de zgomot și
sistem de răcire forţată. Sistemul este prevăzut și cu o făclie de siguranţă, un sistem
de protecţie cu sarcina de a arde biogazul în surplus și astfel a evita emiterea sa în
atmosferă.
− Modulul de comandă și control a instalaţiilor este instalat într-un container
din panouri termoizolante montat pe o platformă betonată cu o suprafaţă de 31,98
m2. Reprezintă un sistem ce înregistrează și reglează parametrii procesului de
fermentare și producere a biogazului (cantitatea de gaz (curbă de dezvoltare),
temperatura în fermentatoare, timpii, temperatura şi ciclurile bazinului de
pasteurizare, datele din analizatorul de gaz CH4, O2, H2S etc.) și a energiei electrice
(frecvenţă, tensiune, ore de funcţionare modul de cogenerare etc.);
10
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− Corp tehnic și laborator: este o clădire cu regim de înălţime parte,
suprafaţă construită de 107.19 m2, înălţime 6,15 m, construită din cărămidă cu
planșeu din beton pe fundaţie din beton, cu următoarele compartimente:
• Hol S = 19,36 mp
• Grup sanitar S = 5,52 mp
• Vestiar angajati S = 8,03 mp
• Grup sanitar S = 4,61 mp
• Centrala termica S = 3,22 mp
• Laborator analize S = 8,55 mp
• Magazie S = 6,94 mp
• Inginer sef S = 18,00 mp
• Cabinet laborant S = 12,77 mp
− Cântar basculante, format dintr-un pod electronic rutier, construcţie
sudată din oţel montată pe o platformă din beton, cu aparat electronic de masă, cu
program electronic pentru stocarea datelor de cântărire a camionelor ce trec peste
podul electronic;
− Reţele de incintă:
• Reţea de apă: existentă pe amplasament. De asemenea, există și un
rezervor de apă de incendiu cu o capacitate de 500 m3
• Reţea de canalizare: bazin vidanjabil cu o capacitate de 5 m3
• Platforme carosabile: va fi amenajat un sistem rutier de incintă cu o
suprafaţă de 7068,8 m2 compus din alei de acces pentru traficul greu,
alei de acces pentru traficul ușor și trotuare. Aleile pentru traficul greu
se vor realiza din: strat din piatră spartă; fundaţie de balast compactat;
strat de egalizare din nisip; îmbrăcăminte din beton de ciment din
criblură de granit și nisip, executat în dale. Aleile pentru traficul ușor se
vor realiza din fundaţie din material granular, strat de sorturi din piatră
spartă acoperit cu un strat de nisip grăunţos. Trotuarele se vor realiza
din pavele din beton de ciment prefabricate, montate pe o fundaţie din
beton și strat de suport din nisip. Reţeaua rutieră de incintă prevede și
11
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
amenajarea unui dezinfector rutier pentru mașinile de mare tonaj,
având forma unei cuve cu membrană de hidroizolaţie în două straturi;
• Linie electrică subterană de joasă tensiune, în lungime de 1500 m, prin
intermediul căreia se va livra energie electrică în staţia electrică Carei 1
b. Etapa de funcţionare
Investiţia analizată în cadrul prezentului RSEIM pregătește desfășurarea a două
tipuri de activităţi:
− Producerea de biogaz prin fermentarea anaerobă a biomasei
− Producerea de energie electrică și termică folosind drept combustibil
biogazul obţinut din fermentare
Cu referire la prima activitate, se poate menţiona că o fabrică de biogaz
reprezintă o instalaţie complexă, constând dintr-o varietate de elemente principale.
Funcţionarea unei astfel de fabrici depinde, în mare măsură, de tipurile şi cantităţile
de materie primă utilizată. Deoarece există o serie întreagă de tipuri diferite de
materii prime, de diverse origini, care se pretează proceselor de digestie în fabricile
de biogaz, există, în mod corespunzător, şi tehnici variate de tratare a acestor tipuri
de materii prime, precum şi numeroase modalităţi de construcţie a digestoarelor şi
sistemelor de operare. Mai mult, în funcţie de tipul, mărimea şi condiţiile de operare
ale fiecărei fabrici de biogaz, există variate tehnologii pentru condiţionarea, stocarea
şi utilizarea biogazului, posibil de a fi implementate. În ceea ce priveşte stocarea şi
utilizarea digestatului, acestea sunt, în principal, orientate către folosirea sa ca
îngrăşământ.
Patru mari etape principale descriu funcţionarea unei instalaţii de producere a
biogazului:
− Transportul, livrarea, stocarea și eventual pre-tratarea materiei prime.
Materia primă principală este reprezentată de porumb de siloz, care la
recoltare este supus mărunţirii, apoi depozit în silozurile de pe amplasament,
fără a mai fi supus niciunui alt tratament de tratare înainte de a fi introdus în
digestoare. De asemenea, pentru a asigura necesarul de bacterii ce susţin
fermentarea, înainte de a introduce la fermentare porumbul de siloz,
digestoarele vor fi amorsate cu dejecţii animale. Proporţia acestora din
cantitatea totală de materii prime se estimează la circa 30%, putând însă varia
12
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
după demararea activităţii, în funcţie de parametrii procesului de fermentare
urmând a fi stabilită cantitatea optimă;
− Producerea biogazului, în cazul investiţiei analizate prin digestie anaerobă, în
cadrul a 4 tancuri de fermentare (digestoare)
− Tratarea (în special desulfurare) și stocarea biogazului obţinut. În cazul
proiectului de faţă, biogazul nu se va stoca, fiind utilizat la producerea de
energie electrică și termică direct pe amplasament. Înainte de direcţionarea
către modulul de cogenerare, biogazul va fi desulfurat într-o instalţie pe bază
de cărbune activ.
− Stocarea și managementul digestatului. Cu referire la proiectul analizat,
digestatul, în formă lichidă, va fi stocat în cadrul unui bazin pe amplasament și
va fi utilizat ca fertilizant pentru cultura de porumb de siloz, ce reprezintă
materia primă principală supusă fermentării anaerobe.
c. Etapa de dezafectare/închidere
În vederea unui management eficient al activitatii de dezafectare a
obiectivului analizat, urmatoarelor aspecte trebuie avute în vedere încă din faza de
funcţionare:
Inventarierea cladirilor, instalatiilor si retelelor tehnologice si de utilitati
existente pe amplasament;
Inventarierea substantelor din instalatiile ce vor fi dezafectate (compozitie,
cantitate, toxicitate);
Stabilirea destinatiei materialelor din instalatii;
Stabilirea modului de neutralizare sau eliminare a substantelor periculoase sau
depreciate calitativ, cu respectarea legislatiei in vigoare si numai prin unitati
specializate si autorizate;
Stabilirea solutiilor de depozitare corespunzatoare pentru substantele sau
materialele rezultate din activitatile de dezafectare pentru care nu exista
solutii imediate de neutralizare si eliminare, precum si monitorizarea stricta a
acestora;
Stabilirea utilajelor, resurselor energetice si umane necesare desfasurarii
activitatii de dezfactare.
13
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Tabel 1. Clădiri, instalatii si retele tehnologice si de utilitati
Nr. crt. Denumire clădire/instalatii/reţele Cantitate
1. Digestoare 4
2. Silozuri de materii prime 2
3. Depozit de digestat 1
4. Reţea de conducte de transmitere a biogazului 2 (una înspre modulul de
cogenerare, una înspre spaţiul administrativ)
5. Reţea de conducte de energie termică 2 (una în spaţiul administrativ,
una de la centrala termică înspre digestoare)
6. Container pentru modulul de cogenerare 1
7. Container pentu modulul de comandă 1
8. Transformator electric 1
9. Clădiri
4 (spaţiul administrativ, clădirea centralei, casa
pompelor, staţia de comprimare gaz)
10. Retele electrice 1
11. Reţea de alimentare cu apă 1
12. Reţea de canalizare ape menajere 1
Arterele rutiere interioare și fundaţiile pe care sunt amplasate echipamentele,
nu se vor dezafecta decît în condiţiile în care terenul va fi redat circuitului agricol.
Dezafectarea se va realiza pe baza unui plan de inchidere ce va identifica
totodată și resursele necesare pentru punerea lui in practică.
Etapele principale pe care trebuie sa le respecte titularul in cazul incetarii
activitatii sunt urmatoarele:
− golirea instalatiilor;
− oprirea alimentarii cu energie electrica;
− dezafectarea instalatiilor;
− demontarea instalatiilor si transportul materialelor rezultate spre destinatii
bine stabilite;
14
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− dezafectarea depozitelor de materii prime;
− demolarea constructiilor si cladirilor ;
− eliminarea corespunzatoare a tuturor deseurilor de pe amplasament;
− determinarea gradului de afectare a solului;
− ecologizarea amplasamentului;
− redarea terenului folosintei de dinaintea implementarii obiectivului
industrial analizat.
1.7. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE
Nu a fost stabilită la acest moment, teoretic, dacă este exploatată adecvat,
instalaţia poate avea o durată lungă de viaţă (circa 20 de ani), însă durata etapei de
funcţionare depinde de o serie de factori, printre care cei mai importanţi sunt preţul
materiilor prime și tariful pentru energia electrică livrată în reţea.
1.8. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE ENERGETICE NECESARE
Date referitoare la productia ce se va realiza si la resursele energetice necesare
in vederea realizarii acesteia sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel 2. Informatii privind productia si necesarul resurselor energetice
Productia Resurse egergetice folosite in scopul desfasurarii productiei
Denumirea Cantitate Denumirea Cantitate Furnizor
Porumb de siloz 33.945,0 t/an Cultură
energetică proprie
Dejecţii porcine 5.474,5 t/an Ferme de porcine din zonă
Energie electrică
1520 kWh/oră 33.315,07
kWh/zi
Gaz metan 50.400 m3 Reţeaua publică
Porumb de siloz 33.945,0 t/an Cultură
energetică proprie
Dejecţii porcine 5.474,5 t/an Ferme de porcine din zonă
Energie termică
1811 kWh/oră 39.693,15
kWh/zi
Gaz metan 50.400 m3 Reţeaua publică
1.9. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE
Cantităţile de materii prime folosite în fluxul tehnologic sunt următoarele:
15
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Tabel 3. Materii prime şi auxiliare ce vor fi utilizate in etapa de implementare
Nr.
crt.
Materii prime
auxiliare Destinaţie
Provenienţa Mod de depozitare Periculozitate
1 Beton
Pentru realizarea
platformelor și fundaţiilor clădirilor
De la statiile de
betoane specializate /autorizate
Nu se depoziteaza pe amplasament periculos
2 Fier beton,
bare de fier
Pentru rezistenta structurilor
betonate/armatura
De la societaţi
comerciale specializate
Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de
şantier
nepericulos
3 Piatra
Pentru realizarea drumurilor interioare
Din cariere de piatra
specializate/autorizate.
Se depoziteaza temporar in depozite
deschise in cadrul organizarii de şantier
nepericulos
4 Balast
(pietriş şi nisip)
Pentru realizarea drumurilor interioare
De la diferite balastiere
autorizate din zonă.
Se depozitează provizoriu în organizarea
de şantier nepericulos
5 Structuri metalice
Pentru realizarea
structurilor de rezistenţă a
containerelor
De la societăţi comerciale specializate
Se depozitează în depozite deschise în cadrul organizării de
şantier
nepericulos
6
Materiale de
construcţie (cărămidă)
Pentru construcţia
clădirii administrative
De la societăţi comerciale specializate
Se depozitează în depozite deschise în cadrul organizării de
şantier
nepericulos
7 Tevi de PE
Pentru sistemul de
alimentare cu apă
De la societaţi comerciale specializate
Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de
şantier
nepericulos
8 Tevi de PVC
Pentru sistemul de canalizare
De la societaţi comerciale specializate
Se depoziteaza in depozite deschise in cadrul organizarii de
şantier
nepericulos
16
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Nr.
crt.
Materii prime
auxiliare Destinaţie
Provenienţa Mod de depozitare Periculozitate
9 Hidroizolatie
Pentru realizarea
hidroizolatiei in cadrul cladirii
administrative
De la societaţi
comerciale specializate şi
autorizate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de şantier
nepericulos
10 Polistiren expandat
Pentru realizarea
termoizolatiei la cladiri și containere
De la societaţi
comerciale specializate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de şantier
nepericulos
11 Tabla cutata
Pentru realizarea invelitorii cladirii la
partea superioara
De la societaţi
comerciale specializate
Se depoziteaza in cadrul
organizarii de şantier nepericulos
12 Glet
Pentru realizarea
lucrarilor din interiorul cladirii
administrative
De la societati
comerciale specializate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de şantier
nepericulos
13 Lavabil
Pentru realizarea
lucrarilor din interiorul cladirii
administrative
De la societati
comerciale specializate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de şantier
nepericulos
14
Lemn ignifugat si tratat cu fungicid
Pentru finisajele
exterioare ale cladirii
De la societati comerciale specializate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de santier
nepericulos
15 Lac ,,Sandolin’’
Tratament hidrofug a lambriului
exterior prin aplicarea a trei straturi
De la societati comerciale specializate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de santier
periculos
16 Gips carton
Pentru realizarea
lucrarilor din interiorul clădirii
De la societati comerciale specializate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de santier
nepericulos
17
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Nr.
crt.
Materii prime
auxiliare Destinaţie
Provenienţa Mod de depozitare Periculozitate
17 Cabluri electrice
Pentru realizarea instalatiei
electrice in interiorul
amplasamentului si legatura cu Sistemul Energetic National
De la societati comerciale
specializate si autorizate
Se depoziteaza in magazie inchisa in
cadrul organizarii de santier
nepericuloase
Combustibili
18 Motorina
Pentru funcţionarea
utilajelor folosite pe
amplasament
De la staţiile de
distribuţie a carburanţilor
Nu se depoziteaza combustibili pe amplasament
periculos
19 Ulei hidraulic
Pentru funcţionarea sistemului de
ridicare, impingere a utilajelor folosite pe
amplasament
De la distribuitori specializaţi
Nu se depoziteaza ulei hidraulic pe
amplasament periculos
20 Ulei de transmisie
Pentru funcţionarea in condiţii optime a
cutiilor de viteza ale utilajelor folosite pe
amplasament
De la distribuitori specializaţi
Nu se depoziteaza ulei de transmisie pe
amplasament periculos
21 Ulei de motor
Pentru funcţionarea in condiţii optime a
motoarelor utilajelor folosite pe
amplasament
De la distribuitori specializaţi
Nu se depoziteaza ulei de motor pe amplasament
nepericulos
Tabel 4. Materii prime si auxiliare utilizate in perioada de functionare
18
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Nr.
crt.
Materii prime
auxiliare Cantitate
Provenienţa Mod de depozitare Periculozitate
1 Porumb de siloz 33.945,0 t/an
Cultură energetică
proprie În siloz pe amplasament nepericulos
2 Dejecţii porcine 5.474,5 t/an Ferme de
porcine din zonă În batal semiîngropat pe
amplasament nepericulos
3 Apă 2.920 m³/an Reţeaua publică Nu e stocată pe amplasament nepericulos
1.10. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL, GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ
Tabel 5. Poluanţii fizici și biologici care afectează mediul
Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maxima permisa (limita maxima admisa pentru om si mediu)
Poluare de fond
Zgomot Instalatiile de pe amplasament
65 dB(A) la limita incintei 50 dB (A) in zona protejata -
Poluare fizică a aerului și, prin sedimentare, a
solului
Surse nedirijate, cu impact strict local, în
perioada de construcție
30 mg/Nmc -
Ape pluviale Sistem de canalizare pluviala
Indicatorii de calitate se vor
incadra in limitele maxime admise prin
H.G. nr. 352 / 2005, NTPA – 001. -
Poluare biologică și
bacteriologică a solului
Sistem de canalizare cu fosă septică
- -
Poluare biologică a
solului
Bazinul de stocare a dejecțiilor ți a digestatului
- -
1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE
Avand in vedere complexitatea proiectelor de producere a energiei din surse
regenerabile, selectarea alternativelor optime privind resursa energetica, locatia,
19
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
tehnologia, capacitatea totala, este un proces extrem de sensibil si dificil, necesitand
colaborarea unui larg colectiv de specialisti.
Referitor la primul aspect, respectiv decizia de a investi in domeniul producerii
energiei prin intermediul vantului, aceasta s-a bazat pe o analiza minutioasa in care
au fost puse in balanta avantajele si dezavantajele implicate.
Printre avantajele cele mai importante se pot aminti:
– contextul energetic mondial si necesitatea stringenta de descentralizare a
surselor;
– problema incalzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai mult
aduse in discutie in ultima perioada;
– emisia zero de substante poluante;
– costuri reduse (materiale si de personal) de intretinere dupa punerea in
functiune;
– existenţa unor scheme de finanţare la nivelul UE pentru astfel de proiecte;
– acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel naţional
pentru producătorii de energie din surse regenerabile;
– costuri reduse de scoatere din functiune, avand in vedere ca unitatile
componente pot fi aproape integral reciclate.
In ceea ce priveste dezavantajele, urmatoarele aspecte au fost luate in calcul
in planificarea acestei investitii:
– costuri ridicate ale instalaţiilor de producere a biogazului, precum și a celor
aferente lucrărilor electrice de livrare a energiei produse în reţeaua naţională;
– incertitudini privind piaţa energiei la nivel naţional sau mondial;
– existenţa materiei prime.
In urma analizei acestor avantaje si dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel de
investitie este oportuna, fezabila tehnic si eficienta economic, avand in vedere
contextul energetic national si European, precum și disponibilitatea de materie primă
la nivel local.
20
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. DESCRIEREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE A BIOGAZULUI PRIN FERMENTARE ANAEROBĂ
Biogazul este un produs al fermentării anaerobe a produselor organice. Biomasa
înmagazinează energie solară, prin procesele de fotosinteză ale plantelor din care
provine. Descompunerea biomasei de origine vegetală sau animală se realizează în
natură prin organisme unicelulare (microorganisme), fără a fi necesar nici un aport
energetic. Biogazul obţinut prin descompunerea pe cale anaerobă a deşeurilor conţine
50 - 70 % gaz metan (CH4), 30 - 50 % CO2, şi alte impurităţi sub 1 %. În urma
cercetărilor făcute între anii 1942 şi sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial de
chimistul Ducelier şi inginerul agronom Marcel Isman, metoda şi-a făcut apariţia şi în
Europa, mii de ferme fiind echipate cu astfel de instalaţii. Tehnologiile biologice de
producere a gazelor combustibile folosite în prezent în multe ţări de pe glob tind să
dezvolte acţiunea unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată în
energie, convertibilă în metan. În fermentaţie (un proces anaerob care se produce în
absenţa oxigenului din aer) care are loc într-un recipient închis (digestor) se
descompune substanţa organică. Ca produse principale de descompunere se obţin
gazul metan CH4 şi dioxidul de carbon CO2.
De la intrarea substraturilor în proces până degajarea gazului acestea trec prin
4 faze principale de transformare:
− dezmembrarea macromoleculară
− acidogeneza
− acetogeneza
− metanogeneza
Toate aceste faze au loc simultan în bazinele de fermentare, astfel încât cele 4
categorii de bacterii depind una de alta consumând produsele rezultate în ordinea
etapelor. Pentru o funcţionare corectă a procesului este necesar a crea condiţii
optime de convieţuire între aceste bacterii. Cel mai important este pH-ul, care dacă
este prea mare sau prea mic produce o inhibare a activităţii unui grup de bacterii
ceea ce duce la aşa numitul „Crash” al procesului. Deasemenea de o importanţă
deosebită este o temperatură constantă în proces.Date de funcţionare: temperatura
21
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
de proces: 38 °C – 40 °C; pH: între 7,00 şi 8,50; timp de retentie în fermentator:
106,2 zile .
Fluxul de metabolism este arătat mai detaliat în schema următoare:
Figura 1. Digestia anaerobă a biomasei
2.2. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE ÎN CADRUL INVESTIȚIEI ANALIZATE
Investiţia analizată pregătește o activitate de producere a energiei electrice
din surse regenerabile prin fermentarea anaerobă a biomasei (porumb de siloz și
dejecţii porcine) în 4 digestoare, captarea și filtrarea biogazului, arderea acestuia
într-un motor de cogenerare, producerea de energie electrică în cadrul a 4 unităţi de
generare și livrarea acesteia în reţeaua naţională. Fabrica de biogaz analizată va
cuprinde 5 mari etape de procesare:
− Transportul, livrarea și stocarea materiei prime
− Producerea și tratarea biogazului
− Managementul digestatului rezultat din fermentare
− Arderea biogazului în modulul de cogenerare și obţinerea energiei electrice
− Livrarea energiei electrice către Sistemul Energetic Naţional
22
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Fig. 2. Etapele de procesare în fabricile agricole de biogaz (PRAßL, 2008)
a. Transportul, livrarea și stocarea materiei prime
Furnizarea și transportul materiei prime joacă un rol extrem de important în
cadrul operării unei fabrici de biogaz, în sensul în care este vital a se asigura o
alimentare stabilă și continuă cu materie primă, într-o cantitate și de o calitate
cirespunzătoare. În cazul investiţiei de faţă, operatorul fabricii este în același timp și
producătorul materiei prime, astfel încât acest aspect poate fi gestionat într-un mod
adecvat.
23
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Materia primă este reprezentată de:
− Porumb de siloz, din cultură proprie
− Dejecţii porcine, de la fermele de profil din zonă
− Apă, din sistemul centralizat de alimentare al municipiului Carei
Stocarea acestor materii prime pe amplasament se face pe categorii, porumbul
fiind stocat în 2 silozuri din beton, iar dejecţiile porcine într-un bazin suprateran din
inox. Apa tehnologică nu este stocată pe amplasament.
În cazul investiţiei analizate, materia primă nu va suferi nicio operaţie de pre-
tratare înainte de a fi introdusă în digestoare, deoarece porumbul de siloz este
mărunţit la recoltare și în această formă va fi stocat, iar apoi introdus în digestoare.
Alimentarea cu porumb de siloz se face cu un încărcător frontal care umple cupa de
dozare.
Dejecţiile porcine vor fi supuse înainte de a fi introduse în digestoare unui
tratament de agitare pentru omogenizare, iar apoi sunt transferate prin intermediul
unei pompe către digestoare.
Atât cantitatea de dejecţii, cât și silozul verde, sunt dozate după o reţetă
prestabilită de către calculatorul instalaţiei.
Configuraţia modulului de alimentare depinde de natura și de cantitatea
materiei prime. În cazul instalaţiei analizate, acesta este format din mai multe
elemente:
− Dozatorul de substrat solid: este compus dintr-o cuvă în care se rotesc două
sisteme de cuţite care omogenizează materialul introdus. La baza cuvei, materialul
este trasnportat de un șnec elicoidal la transportoarele înclinate, de unde ajunge la
distribuitor. Datele tehnice ale sistemului de dozare sunt descrise de următorii
parametri: Capacitatea cuvei de 60 m³; 3 motoare de 22 kW pentru angrenarea
cuţitelor; Şnec de extragere din dozator 3 kW; Şnec înclinat 6,8 kW; Şnec de dozare
6,8 kW;
− Sistemul pompă central: are rolul de a transfera dejecţiile din bazinul de
stocare în digestor și de a circula fracţia lichidă a digestatului. Sistemul se compune
din două pompe interconectate hidraulic și linii cu comutare pneumatica între
conductele de aducţiune la şi de la fermentatoare, de la bazinul de dejecţii, respectiv
24
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
la și de la depozitul de digestat. Fiecare pompă este dotată cu un motor de 18,5 kW,
acţionat prin convertor de frecventă.
b. Producerea și tratarea biogazului
Această etapă se desfășoară în digestoare (tancuri de reacţie etanșe la
pătrunderea aerului în interiorul căruia materia primă este supusă unui proces de
digestie anaerobă), de care reprezintă de altfel elementul esenţial al unei fabrici de
biogaz. Caracteristicile comune tuturor digestoarelor, în afara etanşeităţii împotriva
pătrunderii aerului, sunt: existenţa unui sistem de alimentare cu materii prime,
precum şi a sistemelor de evacuare a biogazului şi digestatului. În condiţiile
climaterice ale României, digestoarele anaerobe trebuie izolate şi încălzite, având în
vedere că temperatura constantă de procesare reprezintă una dintre condiţiile de
bază pentru operarea în condiţii stabile şi obţinere a unei înalte producţii de biogaz.
Fluctuaţiile de temperatură, fie cele sezoniere, precum şi fluctuaţiile locale, între
diferite zone din interiorul digestorului, trebuie reduse la minimum, pe cât posibil.
Fluctuaţiile mari de temperatură pot conduce la dezechilibrarea procesului AD, şi
chiar, în cazurile cele mai grave, la eşecul complet al procesului. Cauzele fluctuaţiilor
de temperatură sunt variate:
− Adăugarea unor noi cantităţi de materie primă;
− Formarea straturilor cu temperaturi diferite sau a zonelor de temperatură,
din cauza izolării insuficiente, a dimensionării necorespunzătoare a sistemului de
încălzire sau a unei amestecări deficitare;
− Amplasarea inadecvată a instalaţiilor de încălzire;
− Temperaturile exterioare extreme din timpul verii sau al iernii;
− Defectarea mecanismelor de antrenare.
În scopul atingerii şi menţinerii unei temperaturi constante de procesare,
precum şi pentru compensarea pierderilor de căldură, digestoarele trebuie izolate şi
încălzite cu ajutorul unor surse calorice externe. Sursa de căldură cel mai frecvent
folosită este căldura reziduală provenită din centrala termică în co-generare a fabricii
de biogaz. Această modalitate de încălzire a digestoarelor va fi aplicată și în cazul
instalaţiei analizate. De asemenea, tot cu acest scop, digestoarele vor fi izolate
termic cu plăci de PS duroflex de 100 mm.
25
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Groapă dejecţii lichide
Dozator
Fermentator
Şnec Agitator
CHP Opţional – pompă centrală şi S C
Având în vedere că s-a optat pentru o digestie anaerobă umedă a biomasei,
cele 4 digestoare ale fabricii vor fi cu funcţionare continuă, adică materia primă va fi
introdusă în acestea în mod constant. Materialul va circula prin digestor fie condus
mecanic, fie datorită presiunii generate de materialul proaspăt adăugat, acesta
împingând materialul digestat către ieşirea digestorului. Spre deosebire de
digestoarele cu funcţionare discontinuă, cele cu funcţionare continuă produc biogaz
fără întreruperea procesului pentru încărcarea unei noi tranşe de materie primă şi
pentru evacuarea efluentului digestat și producând astfel cantităţi constante şi
predictibile de biogaz şi digestat.
În figura de mai jos, este prezentată schema unui digestor (fermentator):
Figura 3. Elementele unui digestor
Fiecare dintre cele 4 fermentatoare va fi montat pe o fundaţie din beton armat
și va cuprinde următoarele elemente:
− 1 bazin montat la faţa locului din plăci din oţel inoxidabil prefabricate,
îmbinate între ele cu şuruburi și etanşate cu o masă elastică specială. Etanşietatea
cupolei este garantată de printr-un sistem de membrană dublă tip „ Thermo-Top” la
care materialul exterior este foarte rezistent la intemperii, iar sacul de gaz din
26
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
interior este dintr-un material special prin care nu difuzează gazul. În acest sac de
gaz se depozitează biogazul produs până la consumare;
− Izolaţie exterioară cu un strat de PS duroflex ce rezistă la temperaturi
extreme și care la exterior este îmbrăcat în tablă profilată de culoare verde;
− Agitatoare are rolul de a omogeniza masa din interiorul digestorului și de a
evita formarea unor straturi de material plutitor sau sedimentat;
− Conducte de drenare, prin intermediul cărora, de la fiecare digestor, este
evacuată fracţia lichidă/semilichidă ce a rezultat din procesul de fermentare;
− Cupolă cu depozit integrat de gaz, cu un volum de 815 m³ pe fermentator,
cu două membrane (exterioară și interioară) din PVC etanș. Între aceste membrane se
menţine o suprapresiune de circa 0,002 atmosfere, astfel cupola devine elastică și
rezistentă la intemperii. Cupola este dotată cu un sistem optic de indicare a nivelului
de umplere cu biogaz, ce transmite informaţii către calculatorul instalaţiei;
− Instalaţie de desulfurare biologică. Când biogazul părăseşte digestorul,
acesta este saturat în vapori de apă şi conţine, pe lângă metan (CH4) şi dioxid de
carbon (CO2) şi diverse cantităţi de hidrogen sulfurat (H2S). Acesta din urmă este un
gaz toxic, cu miros neplăcut, care, în combinaţie cu vaporii de apă conţinuţi în
biogaz, formează acid sulfuric. Acidul prezintă proprietăţi corozive şi atacă
generatoarele unităţii de producere a energiei, dar şi alte componente, precum
conductele de gaz şi cele de evacuare. Din acest motiv, devine necesară desulfurarea
şi uscarea biogazului. Instalaţia de desulfurare biologică constă într-un compresor ce
dozează controlat aer în cupola de gaz, ce alimentează astfel cupola cu bacterii
aerobe ce consumă sulful din biogaz. Odată ce au consumat sulful, aceste bacterii cad
în materialul din digestoare, intrând în procesul de fermentare;
− Instalaţie de desulfurare fizico-chimică pe bază de cărbune activ, venită în
completarea celei biologice. Biogazul desulfurat biologic în cupole, este răcit, pentru
înlăturarea umidităţii, filtrat şi reâncălzit la 30 - 40 °C. La trecerea prin straturile de
cărbune activ preparat special, se oxidează hidrogenul sulfurat prin procese
catalitice, sulful fiind absorbit pe cărbunele activ. Capacitatea de absorbtie este
foarte ridicată, acest tip de cărbune putând absorbi sulf între 60 % şi 100 % din
greutatea proprie.
27
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− Staţie de uscare și de comprimare biogaz. Uscarea biogazului se produce
prin răcire și condensarea vaporilor de apă conţinuţi în acesta. Comprimarea este
necesară deoarece modulul de cogenerare este situat la o distanţă mai mare de
digestoare, astfel încât este nevoie de comprimare. Aceasta se produce prin
intermediul a două compresoare a câte 18,5 kW fiecare, unul fiind permanent de
rezervă;
− Arzător de biogaz (făclie de siguranţă), pentru situaţiile în care biogazul
este produs în cantităţi mai mari decât este consumat pentru generarea de energie
electrică și termică, deci în condiţiile în care biogazul produs nu poate fi nici stocat,
nici utilizat.
Cât privește digestatul rezultat din fermentare, acesta va fi stocat temporar
într-un bazin semiîngropat, cu capacitate de depozitare a digestatului rezultat de
până la 9 luni, cu scopul asigurării unei utilizări optime a acestuia în agricultură ca
îngrășământ. În cazul investiţiei analizate, acesta va fi utilizat ca fertilizant pentru
cultura energetică de porumb de siloz. Cu scopul evitării volatilizării amoniacului,
bazinul va fi acoperit cu straturi de flotaţie artificiale, ce reduc procesul de
volatilizare de la circa 20% până la mai puţin de 2%. De asemenea, în caz de nevoie,
bazinul va fi acoperit cu o membrană impermeabilă pentru gaze.
O altă parte esenţială a funcţionării fabricii o constituie unitatea de control
computerizat, având în vedere că între componentele instalaţiei există o strânsă
interdependenţă. Standardizarea şi dezvoltarea continuă a tehnologiei procesului AD
sunt posibile numai printr-o monitorizare permanentă şi prin elaborarea
documentaţiei privind datele importante. Monitorizarea şi documentarea sunt, de
asemenea, necesare pentru asigurarea stabilităţii proceselor, prin recunoaşterea
deviaţiilor care survin de la valorile standard. În acest mod, devine posibilă o
intervenţie rapidă şi luarea măsurilor corective necesare. Procesul de monitorizare
include colectarea şi analiza parametrilor fizici şi chimici. Sunt necesare teste
curente de laborator, în vederea optimizării procesului AD şi a evitării colapsului
procesului de producţie a biogazului. Ca un minimum necesar, trebuie monitorizaţi
următorii parametri:
− Tipul şi cantitatea materiei prime introduse (zilnic).
− Temperatura de procesare (zilnic).
28
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− Valoarea pH-ului (zilnic).
− Cantitatea şi compoziţia gazului (zilnic).
− Conţinutul în acizi graşi cu catenă scurtă.
− Nivelul de umplere.
c. Arderea biogazului în modulul de cogenerare și obţinerea energiei
electrice
Modulul de cogenerare (CHP) este format din patru unităţi tehnologice de
valorificare a biogazului prin producere de energie electrică și termică, ce se
compune la rândul lor din 4 motoare cu ardere internă pe bază de biogaz ce
antrenează câte un generator ce produce energie electrică. Din circuitul de răcire a
motorului și de la schimbătorul de căldură asociat evacuării gazelor, se colectează
energie termică.
d. Livrarea energiei electrice către Sistemul Energetic Naţional (SEN) și a
energiei termice către utilizatori terţi
Energia electrică produsă va fi de medie tensiune și va fi livrată în SEN prin
intermediul unei linii subterane ce va fi racordată la staţia electrică Carei 1 prin
intermediul unei celule. Lungimea racordului va fi de 1500 m. Pe amplasament, se va
amenaja un post de transformare ce va conţine o celulă de linie echipată cu separator
de sarcină, două celule de transformare cu separator și întrerupător SF6, două
transformatoare 20/0.4 KV , 1000 KVA etc.
2.3. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE
Activităţile de dezafectare la sfârșitul duratei de viaţă a instalaţiei, au fost
analizate în cadrul subcapitolului 1.7, punctul c.
3. DEŞEURI
Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care pot rezulta in urma
lucrarilor de construcţie a instalaţiei de producere a energiei pe bază de biogaz şi
ulterior pe perioada de exploatare, precum și modul de gestionare a acestora, sunt
prezentate in tabelul de mai jos.
29
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Tabel 6. Tipuri de deşeuri generate pe amplasament
Sursele de deşeuri (etapele
proiectului)
Codurile deşeurilor conform
Listei Europene a Deşeurilor
Denumirea deşeului generat
Mod de depozitare temporara
Modalitaţile propuse de gestionare
Periculozitate
17 09 04
Deseuri de constructii
provenite din organizarea de
santier
Depozitare temporara in recipienti pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Reutilizare la realizarea
umpluturilor nepericulos
13 02 08* Uleiuri uzate
provenite de la utilajele folosite
Depozitare temporara in
recipienti etansi
Eliminare prin firma autorizata periculos
15 02 02*
Materiale absorbante cu continut de
substante chimice periculoase (carpe, nisip, rumegus etc)
Depozitare temporara in
recipienti etansi
Eliminare prin firma autorizata periculos
20 03 01
Deseuri menajere generate de
personalul implicat în construcţie
Depozitare temporara in recipienti pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Eliminare prin firma de
salubritate nepericulos
Organizarea de şantier
15 01 01/ 15 01 02 / 15 01 03
Deseuri de ambalaje provenite de la materiile prime
nepericulose utilizate in
realizarea si finisarea
constructiilor
Depozitare temporara in recipienti pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Valorificare prin operatori economici autorizati
nepericulos
15 01 10*
Deseuri de ambalaje provenite de la
materiile prime si materialele
auxiliare utilizate la finisarea lucrarilor
Depozitare temporara in recipienti pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Eliminare prin firma autorizata periculos
17 01 01
Deşeuri de beton de la constructia clădirilor și fundaţiilor
Depozitare temporara pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Reutilizare la realizarea
umpluturilor nepericulos
Etapa de realizare a investiţiei
17 02 03 Deseuri din materiale plastice
Depozitare temporara pe
Valorificare prin operatori
nepericulos
30
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Sursele de deşeuri (etapele
proiectului)
Codurile deşeurilor conform
Listei Europene a Deşeurilor
Denumirea deşeului generat
Mod de depozitare temporara
Modalitaţile propuse de gestionare
Periculozitate
(resturi de teava PVC, plasa PP/PE,
folie PE, termoziolatie PS
expandat)
amplasamentul organizarii de
şantier
economici autorizati
17 02 04
Deseu din lemn tratat (resturi de la constructia spaţiului
administrativ)
Depozitare temporara pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Eliminare prin firma autorizata periculos
17 02 01 Deşeuri lemnoase (cofraje)
Depozitare temporara pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Reutilizare ca şi combustibil pentru instalaţii de ardere
pe lemn
nepericuloase
17 04 05
Deşeuri metalice de la armaturi, alte
construcţii
Depozitare temporara in
recipienţi etanşi
Valorificare prin firme autorizate nepericuloase
17 04 11
Deşeuri de cabluri de la realizarea branşamentului
reţelei electrice, realizarea
sistemului de iluminat interior
Depozitare temporara in
recipienţi etanşi
Valorificare prin firme autorizate nepericuloase
17 05 04
Pamant şi pietre din excavarea fundaţiilor
Depozitare temporara pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Reutilizare la realizarea
umpluturilor nepericuloase
17 08 02 Materiale de
construcţii pe baza de gips
Depozitare temporara pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Eliminare prin firma autorizata nepericuloase
17 06 04 / 17 06 03*
Deseuri de materiale izolante
nepericuloase /periculoase hidroizolatie
Depozitare temporara pe
amplasamentul organizarii de
şantier
Eliminare prin firma autorizata nepericulos
20 03 01 Deşeuri menajere Colectare in pubele ecologice
Eliminare prin firma de
salubritate nepericuloase
13 03 10* Uleiuri izolante si de transmitere a caldurii (din
Depozitare temporara in
recipienti etansi
Eliminare prin firma autorizata
periculos
31
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Sursele de deşeuri (etapele
proiectului)
Codurile deşeurilor conform
Listei Europene a Deşeurilor
Denumirea deşeului generat
Mod de depozitare temporara
Modalitaţile propuse de gestionare
Periculozitate
transformator)
13 01 13* Uleiuri hidraulice Depozitare
temporara in recipienti etansi
Eliminare prin firma autorizata periculos
17 04 05 Deseuri de fier/otel (piese de schimb)
Depozitare temporara in
recipienţi etanşi
Valorificare prin firme autorizate nepericuloase
20 03 01 Deşeuri menajere Colectare in pubele ecologice
Eliminare prin firma de
salubritate nepericuloase
13 03 10*
Uleiuri izolante si de transmitere a caldurii (din
transformator)
Depozitare temporara in
recipienti etansi
Eliminare prin firma autorizata periculos
13 01 13* Uleiuri hidraulice Depozitare
temporara in recipienti etansi
Eliminare prin firma autorizata periculos
17 04 05 Deseuri de fier/otel (piese de schimb)
Depozitare temporara in
recipienţi etanşi
Valorificare prin firme autorizate nepericuloase
Etapa de exploatare a investiţiei
05 07 02
Deșeuri cu conţinut de sulf (cărbunele
activ utilizat la desulfurare)
Depozitare temporara in
recipienţi etanşi
Valorificare prin firme autorizate nepericuloase
În ceea ce privește digestatul, materia rămasă după fermentare, trebuie spus
că digestia anaerobă reduce aceste mirosuri cu mai mult de 80%. Digestatul este
aproape inodor, iar amoniacul remanent dispare rapid după aplicarea sa ca
îngrăşământ în câmp.
32
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Fig. 4. A. Concentraţia de acizi graşi volatili ce provoacă mirosuri neplăcute în nămolurile
netratate şi în cele digestate. B. Concentraţia mirosurilor neplăcute în probele de aer colectate deasupra câmpului, după aplicarea nămolului netratat şi a nămolului digestat
(HANSEN, 2004)
4. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA
4.1. APA
Condiţii hidrice şi hidrogeologice ale amplasamentului
Amplasamentul analizat, la fel ca întregul sector nordic al Câmpiei Carei-Valea
lui Mihai (în care localitatea Carei este amplasată), este drenat de râul Crasna, prin
intermediul unor foarte mici canale, dintre care cel mai apropiat este situat la cca.
70 m spre est.
Pânza freatică este situată la o adâncime de sub 10 m, aflându-ne pe teritoriul
terasei inferioare, acoperite de nisipuri şi pietrişuri holocen inferioare, cu o grosime
de 6-10 m.
Alimentarea cu apă a obiectivului
Apa utilizată în scop menajer sau tehnologic va fi asigurată de la reţeaua
centralizată a municipiului carei.
− Necesarul de apă pentru nevoi igienico-sanitare, conform STAS 1478/06: Q =
420 l/zi = 0,42 mc/zi = 155,0 mc/an; Q zi med = 420 l/zi = 0,42 mc/zi =
0,0048 l/s;
− Necesarul de apă pentru combaterea incendiului: Qie = 5 l/sec: Vi = 3.6 × Qie
× Te = 3.6 × 5 × 3 = 54 mc; QRi = Vi / Tri =54/24=2.25 mc/h;
33
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− Necesarul de apă tehnologică: Q = 8,0 mc/zi = 2980,0 mc/an.
Managementul apelor uzate
− Ape uzate menajere:
Q uz zi med = 0,8 × Q zi med. = 0,8 × 0,42 mc/zi = 0,34 mc/zi = 0,0039 l/s
Total1 (ape uzate menajere) = 0,34 mc/ zi = 0,0039 l/s = 124,10 mc/an
− Ape meteorice:
Q pl.max = m × ∅ × S × I
unde : m = 0,8 conform STAS 1846/65 pentru t < 40 min.
∅ med = 0,40
S = 1,086 ha (suprafaţa acoperişuri: 600,00 mp, suprafaţa carosabil:
2600,00 mp; suprafaţa zonei verzi: 4660,00 mp
TOTAL = 7860,00 mp = 0,786 ha
∅med =(S1∅1 + S2∅2 + S3∅3)/S = (600×0,9 + 2600× 0,9 + 4660×0,20)/7860 = 0,48
Q pl. max = 0,8 × 0,48 × 0,786 × 100 = 30,18 l/s
Apele pluviale potenţial impurificate vor fi trecute printr-un separator de
hidrocarburi.
− Ape uzate tehnologice. Deoarece unitatea prin procesul tehnologic foloseste
apa integral, nu rezultă ape uzate tehnologice de această natură.
Impact prognozat
Având în vedere sursa de alimntare cu apă (sistem centralizat), precum și
categoriile de ape uzate generate (menajer și pluvial), nu există surse de poluare
fizico-chimica ori biologica a apei care se pot constitui intr-o forma de agresiune
asupra acesteia. Exista doar posibilitatea unor forme de poluare chimica accidentala a
solului prin scăpări de carburanti, existand in aceste conditii si riscul infestarii
freaticului. Aceasta posibilitate va fi minimizata insa prin respectarea normelor de
protectie a muncii si intretinerea adecvata a utilajelor.
O altă sursă de impurificare a solului și prin propagare a apei, ar putea-o
constitui managementul deficitar al unor materii prime (dejecţii porcine) sau al
digestatului.
34
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Măsuri de reducere a impactului
Masurile de diminuare a impactului se vor referi la:
− manipularea combustibililor se execută astfel încât să se evite
scăpărileaccidentale pe sol;
− aplicarea, in caz de nevoie, a tuturor masurilor de prevenire si combatere a
poluarii accidentale conform prevederilor in vigoare;
− intretinerea constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apă și de
evacuare a apelor uzate in conditii corespunzatoare in scopul minimizarii pierderilor
de apa sau poluarii accidentale a solului si panzei freatice;
− orice material utilizat în construcţii şi în exploatare va fi depozitat în spaţii
special amenajate;
− folosirea oricăror substanţe toxice în procesul de construcţie şi în
exploatare se va face în funcţie de caracteristicile acestora;
− manipularea materialelor sau a altor substanţe utilizate în tehnologii se va
realiza astfel încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de
precipitaţii.
In conditiile aplicarii tuturor masurilor de reducere a impactului propuse, precum si
a prevederilor Avizului de Gospodarire a Apelor, se poate aprecia ca implementarea
si functionarea obiectivului analizat nu va induce dezechilibre in dinamica naturala a
componentei hidrice ce descrie amplasamentul.
4.2. AERUL
Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament
Din punct de vedere climatic, unitatea de câmpie din care face parte şi oraşul
Carei este caracterizată de precipitaţii de peste 600 mm/an, temperaturi medii
anuale de aproape 100C, în condiţiile circulaţiei generale a maselor de aer oceanice
dinspre vest. Valorile de temperatură din lunile caracteristice iernii şi ale verii sunt
de -2,90C în ianuarie şi de 20,10C în iulie, în timp ce numărul de zile cu strat de
zăpadă este de 40-50 pe an.
Impact prognozat
35
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Sursele de impurificare a atmosferei in perioada de constructie vor fi
reprezentate de:
− excavarea pamantului;
− manevrarea materialelor de constructie (nisip, pietris, ciment, var etc.);
− traficul auto și funcţionarea utilajelor.
Poluantii posibil a fi emisi in aceasta perioada vor fi: particule generate de
operatiile de manevrare a materialelor si de sudura, precum si de traficul intern, mici
cantitati de oxizi de azot si de ozon generate de operatiile de sudura, oxizi de carbon,
de azot si de sulf, compusi organici volatili generati de sursele mobile.
Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, joase, cu impact strict local,
temporar si de nivel redus.
Sursele de impurificare a atmosferei aferente obiectivului de investitii studiat
in perioada de functionare vor fi:
− procesul de ardere a biogazului (NOx: < 500 mg/Nm³, CO: < 650 mg/Nm³, Praf/
funingine: <10 mg/Nm³)
− surse mobile de ardere (mijloace de transport);
− surse aferente facilitatilor auxiliare: depozitarea dejecţiilor porcine,
depozitarea digestatului (în special amoniac și acizi grași volatili)
Emisiile in atmosfera provenite din traficul intern suplimentar vor avea
urmatoarele caracteristici:
− surse nedirijate (fugitive);
− surse situate la nivelul solului;
− ansamblul surselor liniare formeaza o sursa de suprafata.
Datorita faptului ca aceste surse nu vor fi dirijate, valorile estimate ale
emisiilor de poluanti nu pot fi evaluate in raport cu limitele maxime admise in Ordinul
462/1993.
Măsuri de reducere a impactului
Se vor lua toate masurile necesare pentru ca poluarea componentei
atmosferice sa se pastreze la cel mai scazut nivel posibil, respectiv:
− delimitarea clara a arealelor de constructie;
− pulverizarea cu apa a zonei de constructie in caz de aer uscat si vant;
− pastrarea unei umiditati suficiente a materialelor de constructie;
36
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− vehiculele care transporta materiale vor fi verificate pentru a nu raspandi
materiale in afara arealului de constructie;
− introducerea unor limite de viteza pentru vehiculele ce asigura
aprovizionarea cu materiale, evacuarea deseurilor de constructie sau aprovizionarea
cu materii prime pe perioada de funcţionare a fabricii de biogaz;
− stabilirea unui timp cat mai scurt de stocare a deseurilor de constructie la
locul de producere pentru a impiedica antrenarea lor de catre vant si implicit
poluarea aerului din zona;
− utilizarea unor utilaje si mijloace de transport dotate cu motoare Diesel
care produc emisii cat mai reduse de SOx;
− monitorizarea emisiilor motorului de ardere a biogazului, astfel încât
acestea să se păstreze în limitele normale de funcţionare a instalaţiei;
− depozitarea corespunzătoare a dejecţiilor animale și a digestatului, astfel
încât să se reducă la minimum emisiile de amoniac și acizi grași volatili în aer.
Caracteristicile obiectivului (amplasamentul fata de receptori, desfasurarea
activitatiide fermentare în spaţii etanșe, păstrarea dejecţiilor și digestatului în
spaţii acoperite), caracteristicile meteorologice locale (zonă de câmpie cu dispersie
eficienta a gazelor), intretinerea in bune conditii a centralei de ardere a biogazului
și a utilajelor, conduc catre incadrarea impactului in limite admisibile, aer curat
nivel I (pe o scara de la 1 la 10, se poate incadra la nota de bonitare 9, fara efecte).
4.3. GEOLOGIA SUBSOLULUI ȘI SOLUL
Caracteristicile generale ale subsolului și solurilor arealului
Din punct de vedere geologic și pedologic, Câmpia Carei-Valea lui Mihai se
caracterizează fie prin prezenţa psamosolurilor, dezvoltate pe dune de nisip ce
datează din pleistocenul superior-holocen, fie prin cernoziomuri, faeoziomuri sau
lovosoluri, dezvoltate pe nisipuri și pietrișuri holocen inferioare.
Impact prognozat
Poluarea sau afectarea solului reprezinta orice actiune care produce dereglarea
functionarii normale a solului ca suport in cadrul diferitelor ecosisteme.
37
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Activitatile care se vor desfasura in vederea implementarii proiectului pot
afecta solul si subsolul prin urmatoarele aspecte:
− executarea lucrarilor de excavare in vederea execuţiei fundaţiilor;
− diminuarea rezervei de humus acumulata de-a lungul a mii si sute de mii de ani
prin scoaterea din circuitul natural a suprafetelor de teren pe care se vor
amplasa construcţiile;
− pierderi accidentale de combustibil;
− poluarea biologică a solului prin gestionarea defectuoasă a dejecţiilor de
porcine utilizate la fermentare și a digestatului.
Măsuri de reducere a impactului
− limitarea la minimum a terenului scos din circuitul pedologic natural
− management eficient al materiilor prime și a deșeurilor cu potenţial de poluare
biologică a solului
− depozitarea adecvată a deșeurilor de construcţie, în locuri special amenajate și
pe perioade cât mai reduse de timp
Se apreciaza ca impactul asupra solului si subsolului se situeaza la un nivel
neglijabil, atata timp cat toate instalatiile si utilajele vor fi exploatate
corespunzator, iar deșeurile vor fi gestionate în mod eficient.
4.4. BIODIVERSITATEA
Regiunea geografică în care este încadrat arealul analizat in prezentul studiu
este reprezentat din punct de vedere biogeografic de biomul de silvostepă.
În cazul silvostepei, vegetatia, edificata in conditiile climatului oceanic este
constituita din pajisti mezohigrofile si areale forestiere restranse, resturi ale
padurilor existente odinioara. Vegetatia naturala primara ocupa suprafete restranse
datorita modificarilor de amploare efectuate in ultimele secole, constand in defrisari,
desteleniri, drenari de mlastini, hidroamelioratii etc. Arealele forestiere ramase in
urma defrisarilor prezinta caracter insular. Ele sunt alcatuite din specii de foioase
precum gorunul, carpenul, cerul, garnita, frasinul, ulmul. Resursele faunistice ale
silvostepei prezinta o varietate redusa, data fiind amploarea interventiilor antropice.
38
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Acest fapt este compensat insa de efectivele mari de capriori si fazani care asigura un
fond cinegetic apreciabil, precum si de bogatia si diversitatea faunei piscicole fluviale
si lacustre.
In zona amplasamentului, avand in vedere situarea acestuia pe o platforma
industriala, elementele biotice naturale au fost puternic alterate prin interventie
antropica, astfel ca nu se mai gasesc reprezentate decat sporadic. Prin urmare,
proiectul va afecta nesemnificativ componenta biotică a zonei.
4.5. PEISAJUL
Peisajul general al zonei este unul de silvostepă, cu suprafeţe însemnate de
teren agricol.
Zona in care este amplasat obiectivul analizat in prezentul studiu se incadreaza
in planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului ca „zona de unitati
industriale”, fabrica de producere a biogazului urmand a fi amplasată in incinta fostei
fabrici de zahăr. Prin urmare, peisajul caracteristic este unul tehnologic tipic, cu
spatii de productie, spatii de depozitare, cai de acces, cu valoare estetica redusa.
Lucrarile de retehnologizare propuse nu vor contribui la deprecierea aspectului
general al zonei.
4.6. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC
Mediul socio-economic din arealul in care este localizat amplasamentul
(municipiul Carei) va fi afectat nesemnificativ in sens negativ de functionarea acestui
obiectiv. Impactul generat de implementarea acestei investiţii va influenta in mod
pozitiv dinamica socio-economica a comunei, in contextul predominarii nete a
activitatilor agricole, destul de putin profitabile. Beneficiile pentru locuitorii comunei
sunt legate in primul rand de crearea unor locuri de munca, in conditiile in care
numarul angajatorilor locali este destul de mic, de cresterea veniturilor la bugetul
local, care ar contribui la cresterea nivelului de trai.
Avand in vedere că obiectivul se va dezvolta într-o zonă industrială, se reduce
considerabil riscul de a crea disconfort populatiei din zona, atat in perioada de
constructie, cat si in cea de functionare. Totusi, trebuie amintite potentialele forme
39
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
de impact negativ care ar putea afecta componenta antropica in perioada de
constructie si in cea de functionare:
− organizarea de santier, care intotdeauna provoaca disconfort populatiei
riverane prin zgomot sau cresterea concentratiei de pulberi;posibila aparitie a
unor ambuteiaje in trafic datorita autovehiculelor de mare tonaj care
transpota materiale de constructii sau cele care transporta materia primă după
inceperea functionarii; se considera ca valorile normale de trafic vor creste cu
mai putin de 5%, astfel incat aceasta crestere poate fi considerata
nesemnificativa;
− depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie care poate genera un
impact estetic negativ;
− dupa inceperea functionarii, obiectivul s-ar putea constitui intr-o sursa de
miros, dacă digestatul și dejecţiile porcine utilizate la fermentare nu vor fi
gestionate corespunzător; de asemenea, acest aspect s-ar putea constitui si
intr-o sursa de disconfort pentru personalul angajat;
− poluarea fonica, care ar putea afecta negativ populatia, poate fi considerata
nesemnificativa, datorita situării amplasamentului în afara zonelor
rezidenţiale.
Declansarea formelor de impact mai sus mentionate va fi preintampinata de
adoptarea unor masuri specifice si anume:
− inaintea părăsirii incintei, vehiculele ce transporta materiale de constructie vor
fi curatate pentru a evita impurificarea arterei de circulatie cu reziduuri de
santier;
− pe santierul de lucru se vor prevedea instalatii sanitare, de preferinta mobile,
cu neutralizare chimica sau fose etanse vidanjate periodic si se vor interzice
operatiuni de schimbare ale uleiului, demontarea sau dezasamblarea utilajelor
sau mijloacelor de transport;
− santierul pentru lucrarile proiectate va fi imprejmuit pentru a se demarca
perimetrele ce intra in raspunderea executantilor;
− deseurile de constructie și cele din perioada de functionare vor fi gestionate
extrem de atent si vor fi eliminate numai prin societati autorizate pentru a nu
40
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
periclita starea de sanatate a populatiei si a nu crea disconfort si stress
componentei umane prin mirosul generat si aspectul dezagreabil al acestora;
− emisiile de gaze în atmosferă de la arderea biogazului va fi monitorizată în
permanenţă;
− se vor adopta masuri de igiena extrem de stricte astfel incat riscul biologic, ce
ar putea fi indus de dejecţiile animale sau de digestat sa fie inexistent.
4.7. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL
Obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice si culturale din zona. In
vecinatatea amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic
sau monumente istorice.
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Obiectivul de producere a energiei electrice si termice din surse regenerabile
poate fi realizat prin valorificarea potenţialului de resurse regenerabile specifice
arealului geografic in care firma isi desfasoara activitatea. Din punct de vedere al
resurselor regenerabile exista mai multe posibilitati de utilizare a acestora in scopul
producerii de energie. In conformitate cu ”Studiu privind evaluarea potenţialului
energetic actual al surselor regenerabile de energie în Romania (solar, vânt, biomasă,
microhidro, geotermie), identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea
investiţiilor în producerea de energie electrică neconvenţională”, zonei Carei îi
corespunde ca sursă cu potenţial ridicat biomasa agricolă și energia solară. Pornind de
la aceasta premisa s-au căutat soluţii tehnico economice viabile de producere a
energiei electrice si termice valorificand resursele cu potential maxim.
Astfel, în cadrul Studiului de Fezabilitate întocmit în vederea accesării de
fonduri nerambursabile pentru proiectul analizat, au fost identificate două scenarii
(alternative) de derulare a proiectului.
Scenariul I
(Producerea a 1.520 kW-energie electrica cu ajutorul unui câmp de panouri
fotovoltaice)
41
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Pentru acest scenariu s-au calculat parametrii tehnico economici cu programul
PV-GIS si PV-Sol, ambele ajungând la rezultate foarte apropiate.
S-a luat in considerare amplasarea unui câmp de panouri cu module
monocristaline montate pe doua terase, pe suporti din oţel galvanizat.
Din calcule a reiesit ca pentru acest câmp ar fi necesară o suprafaţă de cca. 6
ha. Avand în vedere orientarea şi suprafaţa terenului disponibila, există conditii
favorabile care să permită realizarea acestei instalatii.
Datorită faptului ca panourile fotovoltaice sunt dependente de radiatia
soarelui, numărul de zile insorite anuale si pozitia geografica a terenului pe care sunt
amplasate, producţia de energie regenerativa este nesigura şi limitata.
Prin înclinarea panourilor (pentru Romania) la 34° si la un azimut de 0,0°, la
iradiatia specifica din zona Satu Mare de 1480 kWh/m² anual, tinând cont de
randamentul celulelor de 11,4% se ajunge la un necesar de suprafata activa (doar
suprafata celulelor) de 10.748,43 m². Adaugand suprafata pasiva (distanta dintre
celulele aceluiasi panou, ramele), suprafata tehnica ( drumuri intre stringuri, trasee
de cablu, casutele convertoarelor, casa transformatoarelor, centralizatorul de medie
tensiune, casa de comanda cu supravegherea prin satelit) si suprafata utilitara (gard,
event. paratrasnet, grup social) se ajunge la cele ca. 6 hectare.
Investitia ar necesita peste 6.000.000 Euro doar pentru instalatie, la care se
adauga pretul terenului, utilitati (gard, drum de acces pana la teren – portanta 40
tone,) si racordul cu sistem de masurare la medie tensiune.
Scenariul II
(Producerea a 1.520 kW-energie electrica pe bază de biogaz obţinut din
fermentarea anaerobă a biomasei)
In judetul Satu Mare potenţialul de biomasa agricola este de 98% in timp ce
potenţialul de biomasa forestiera este de 2%. In aceste conditii scenariul tehnico
economic elaborat porneste de la utilizarea ca materie prima a biomasei agricole.
Utilizarea biomasei in scopuri energetice poate aduce beneficii semnificative
sociale si economice atat pentru zonele rurale cat si pentru cele urbane. Cultivarea
biomasei este o activitate rurala, intensa, care poate duce la crearea de locuri de
munca in zonele rurale si poate opri migratia de la sate la orase oferind in acelasi
timp posibilitatea dezvoltarii altor industrii rurale.
42
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Din punct de vedere al potenţialului de biomasa al zonei Carei, culturile
cerealiere reprezinta principala resursa de biomasa. Pornind de la acesta premisa s-au
identificat mai multe optiuni tehnico economice de producere a energiei electrice si
termice utilizand biomasa.
Principalele procese biochimice de conversie a biomasei sunt fermentaţia si
digestia anaeroba.
Fermentaţia este folosita pe scara larga in diferite tari pentru producerea de
bioetanol (C2H3OH) din trestie de zahar, sfecla de zahar, grau sau porumb.
Fermentaţia cuprinde urmatoarele etape: biomasa este zdrobita si amidonul convertit
in zaharuri de catre enzime, apoi zaharurile sunt convertite in bioetanol de catre
drojdie (un organism ce secreta enzime catalitice) si in final separarea si purificarea
bioetanolului prin distilare. Dintr-o tona de boabe de porumb uscat se obtin circa 450
l de bioetanol. Reziduul solid al procesului de fermentaţie poate fi folosit ca hrana
pentru animale, iar in cazul trestiei de zahar, reziduul poate fi folosit drept combus-
tibil in cazane, materie prima pentru gazificare sau pentru producerea placilor
fibroase. Fermentaţia materiei bogate in carbohidrati cu ajutorul bacteriilor anaerobe
sau a algelor verzi la 30-80°C poate produce hidrogen, in special in lipsa luminii. Prin
procesul ce foloseste fermentaţia la intuneric se produce H2 si CO2 combinat cu alte
gaze ca CH4 sau H2S, in funcţie de biomasa folosita si de reactiile din proces.
Din punct de vedere tehnic si economic acest procedeu nu prezinta interes
pentru producerea de electricitate in consecinta nu s-au facut analiza oportunitatii
economice a investiţiei.
Digestia(fermentaţia) anaeroba este un proces ce are loc in absenta
oxigenului, prin care o populatie mixta de bacterii catalizeaza scindarea polimerilor
din materia organica cu formarea unui gaz, numit biogaz, continand in principal me-
tan si dioxid de carbon si mici cantitati de amoniac, hidrogen sulfurat si mercaptani
ce sunt corozivi, otravitori si au miros pronuntat. Biogazul este un produs al
fermentării anaerobe a produselor organice. Biomasa înmagazinează energie solară,
prin procesele de fotosinteză ale plantelor din care provine. Descompunerea biomasei
de origine vegetală sau animală se realizează în natură prin organisme unicelulare
(microorganisme), fără a fi necesar nici un aport energetic. Biogazul obţinut prin
43
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
descompunerea pe cale anaerobă a deşeurilor conţine 50 - 70 % gaz metan (CH4), 30 -
50 % CO2, şi alte impurităţi sub 1%. Tehnologiile biologice de producere a gazelor
combustibile folosite în prezent în multe ţări de pe glob tind să dezvolte acţiunea
unor microorganisme cu scopul de a se obţine o biomasă bogată în energie,
convertibilă în metan. În fermentaţie (un proces anaerob care se produce în absenţa
oxigenului din aer) care are loc într-un recipient închis (reactor, în limbajul popular
fermentator) se descompune substanţa organică. Ca produse principale de
descompunere se obţin gazul metan CH4 şi dioxidul de carbon CO2. Prin digestia
anaeroba a deseurilor lichide provenite de la fermele de animale, populatiile
patogene din acestea sunt reduse. Biogazul are un continut energetic de circa 22.000
kJ/m3N, deci este un gaz de calitate superioara.
Pentru producerea biogazului prin digestie anaeroba se poate folosi namolul
provenit de la tratarea apelor uzate, iarba si orice cultura agricola, dejecţii animale
si deseuri agricole si alimentare, inclusiv cele de la abatoare, restaurante, magazine
alimentare si deseurile din industria farmaceutica. Biogazul mai poate fi extras de la
rampele de gunoi, unde acesta se formeaza spontan si daca nu este colectat poate
provoca probleme de mediu pentru ca este un gaz cu puternic efect de sera. In mod
uzual, biogazul este folosit aproape de locul in care este produs. Principalele utilizari
sunt producerea de caldura, electricitate si combinat caldura si electricitate.
Principalul avantaj al biogazului fata de ceilalti biocombustibili este ca poate fi ars
direct in orice instalaţie de ardere a combustibililor gazosi cu un randament de 60%.
Din analiza diverselor tipuri de convesie care conduc in final la producerea de
energie electrică si termica au rezultat avantaje si dezavantaje ale fiecarui tip de
procedura. Din punct de vedere al avantajelor se desprinde ca varianta optima cea de
producere a energiei electrice si termice prin procedeul de digestie anaeroba care
conduce la producerea biogazului si transformarea acestuia in electricitate.
Din punct de vedere economic acest procedeu este considerat cel mai potrivit
date fiind conditiile economico sociale si de mediu ale investiţiei.
Resursa regenerabila utilizata respectiv biomasa se gaseste in abundenta in
zona de amplasare a investiţiei ceea ce genereaza costuri reduse cu transportul si
depozitarea materiei prime. În imediata apropiere se află o crescatorie de porcine
care asigura necesarul de dejectii, cât şi un numar mare de societati comerciale cu
44
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
specific agricol care cultiva in principal cereale care constituie componenta pricipala
de masa verde necesara pentru producerea silozului. Produsul intermediar rezultat in
urma fermentaţiei anaerobe este biogazul ca produs intermediar necesar pentru
producerea prin cogenerare a energiei electrice si termice. Ca produs secundar in
procesul tehnologic de producere a energiei electrice si termice rezulta un namol cu
proprietati fertilizante care poate fi valorificat ca ingrasamant natural complex.
Societăţile agricole pot absorbi integral cantitatea de fertilizant, rezultat din
digestatul produs in urma procesului tehnologic de cogenerare.
Deşi amândouă variante ale scenariilor prezentate sunt practicabile, la analiza
comparativă se observă un avantaj substanţial în domeniul protecţiei mediului
pentru scenariul al II-lea, astfel:
− la aceeaşi putere instalată, staţia de biogaz consumă reziduri sub formă de
dejecţii, etc. şi siloz de plante energetice (de pe o suprafata de cca. 849 ha),
ocupând un teren dintr-o zona industriala de ca 2 ha, pe când panourile fotovoltaice
ar ocupa suprafata de peste 6 ha, fara a avea efecte pozitive asupra mediului sau/şi
asupra agriculturii din zonă;
− din staţia de biogaz rezultă un digestat cu proprietăţi fertilizante, care
economiseşte cantităţi importante de fertilizant chimic.
6. MONITORIZAREA
Standardizarea şi dezvoltarea continuă a tehnologiei procesului AD sunt posibile
numai printr-o monitorizare permanentă şi prin elaborarea documentaţiei privind
datele cele mai importante ale procesului. Monitorizarea şi documentarea sunt de
asemenea necesare pentru asigurarea stabilităţii proceselor, prin recunoaşterea
deviaţiilor care survin de la valorile standard. În acest mod, devine posibilă o
intervenţie rapidă şi luarea măsurilor corective necesare. Procesul de monitorizare
include colectarea şi analiza parametrilor fizici şi chimici. Sunt necesare teste
curente de laborator, în vederea optimizării procesului AD şi a evitării colapsului
procesului de producţie a biogazului. Ca un minimum necesar, trebuie monitorizaţi
următorii parametri:
45
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− Tipul şi cantitatea materiei prime introduse (zilnic). Cantitatea de materie
primă fluidă introdusă în digestor prin pompare poate fi determinată prin măsurarea
fluxului acesteia. Contoarele de măsurare a fluxului trebuie să fie robuste şi
rezistente la murdărie. În mod curent, sunt folosite contoare inductive şi capacitive,
dar şi, din ce în ce mai mult, instrumente care utilizează ultrasunetele şi măsurătorile
de conductivitate termică.
− Temperatura de procesare (zilnic). Temperatura din interiorul digestorului
trebuie să fie menţinută constantă şi, prin urmare, trebuie monitorizată în mod
permanent. În interiorul digestorului există câteva puncte de măsurare a
temperaturii, în scopul monitorizării acesteia pe parcursul întregului proces. Valorile
măsurate sunt trimise într-un computer de înregistrare a datelor, unde acestea pot fi
vizualizate. Acest input de date face posibil, de asemenea, şi controlul automat al
ciclului de încălzire.
− Valoarea pH-ului (zilnic). Valoarea pH-ului oferă informaţii importante
despre modul în care decurge procesul AD. Monitorizarea pH-ului se face pe o serie de
probe reprezentative, prelevate din conţinutul digestorului la intervale regulate, iar
valoarea pH-ului este măsurată manual, utilizând pHmetrele obişnuite, disponibile pe
piaţă.
− Cantitatea şi compoziţia gazului (zilnic). Măsurarea cantităţii de biogaz
reprezintă o modalitate importantă de determinare a eficienţei procesului.
Neregularităţile apărute în cadrul producţiei de biogaz pot indica perturbaţii ale
procesului şi facilitează ajustarea acestuia. Contoarele de gaz sunt instalate, de
regulă, direct pe liniile de gaz. Cantităţile măsurate de biogaz trebuie înregistrate, în
scopul evaluării tendinţelor şi funcţionării pe ansamblu a fabricii de biogaz. Pentru
determinarea compoziţiei gazului, pot fi utilizaţi senzori pentru măsurarea
decalescenţei, transmisiei căldurii, absorbţiei radiaţiei infraroşii, chemisorpţiei sau
senzori electro-chimici. Senzorii pentru radiaţia infraroşie sunt adecvaţi determinării
concentraţiei metanului şi a dioxidului de carbon. Senzorii electro-chimici sunt
folosiţi pentru determinarea conţinutului de hidrogen, oxigen şi hidrogen sulfurat.
− Conţinutul în acizi graşi cu catenă scurtă. Monitorizarea conţinutului în acizi
graşi facilitează evaluarea procesului AD. Prin aceasta, sunt măsurate spectrul şi
concentraţia acizilor graşi cu catenă scurtă. O măsurare continuă este greu de
46
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
efectuat la faţa locului, dată fiind dificultatea metodelor de analiză. Evaluarea
biologiei procesului propriu-zis este dificilă, chiar şi în cazul analizei probelor în
laborator.
− Nivelul de umplere. Măsurarea nivelului de umplere al rezervoarelor de gaz
este importantă (de exemplu, pentru funcţionarea normală a unităţii de producere a
energiei – CHP). În cazul în care este disponibilă o cantitate prea mică de biogaz,
unitatea CHP va fi oprită în mod automat şi repornită după atingerea nivelului minim
necesar. Măsurarea nivelului de umplere se realizează, în general, cu ajutorul
senzorilor de presiune.
Tipul echipamentului de control şi monitorizare variază de la simple
temporizatoare, până la vizualizarea asistată de computer a procesului de control,
prin intermediul unui sistem de alarmare la distanţă.
În ceea ce privește monitorizarea calităţii digestatului, acesta poate fi supus
analizelor pentru a-i determina conţinutul în nutrienţi (DM, VS, N, P, K, pH) înainte de
a fi utilizat ca fertilizant. În scopul obţinerii siguranţei veterinare la reciclarea
digestatului, prin utilizarea sa ca îngrăşământ, se pot prevedea măsuri specifice de
sanitaţie, cum ar fi pasteurizarea și sterilizarea sub presiune a dejecţiilor animale
introduse în fermentare.
Cât privește monitorizarea efectelor activităţii asupra factorilor de mediu,
singura sursă controlată o reprezintă emisiile de gaze asociate modulului de
cogenerare, însă intensitatea estimată nu impune prelevarea periodică a unor probe
de aer.
Programul de monitorizarea aferent investiţiei va fi stabilit în autorizaţia de
mediu.
7. SITUAŢII DE RISC
Construcţia şi operarea unei fabrici de biogaz trebuie să ţină seama de o serie
întreagă de norme de siguranţă de importanţă maximă, în caz contrar putând să apară
un număr de potenţiale riscuri privind siguranţa oamenilor, a vieţuitoarelor şi
mediului. Luarea măsurilor corespunzătoare de siguranţă are drept scop evitarea
47
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
apariţiei oricăror riscuri, precum şi a situaţiilor neprevăzute, respectiv contribuţia la
asigurarea operării în siguranţă a fabricii. Măsurile de siguranţă ce se impun se referă
în principal la următoarele aspecte, cele considerate mai importante fiind și
detaliate:
− Prevenirea exploziilor și a incendiilor. Biogazul, în combinaţie cu aerul,
poate forma un amestec gazos exploziv. Riscul de incendiu şi explozie este, în special,
ridicat în apropierea digestoarelor şi a rezervoarelor de biogaz. De aceea, trebuie
garantate măsuri specifice de siguranţă pe parcursul construcţiei şi a operării
fabricilor de biogaz. În acord cu Directiva Europeană 1999/92/EC, zonele periculoase
(ex-zone) sunt clasificate în funcţie de frecvenţa şi durata de apariţie a atmosferelor
explozive. În aceste zone trebuie luate măsuri adecvate de prevenire, cu scopul
evitării accidentelor. Aceste măsuri sunt descrise în Directivă: Zona 0 - Zonă în care o
atmosferă explozivă, constând dintr-un amestec de aer şi substanţe inflamabile (sub
formă de gaz, vapori sau aburi), este prezentă în mod continuu, pentru o lungă
perioadă de timp sau în mod frecvent. Aceste zone, de obicei, nu apar în cadrul
fabricilor de biogaz; Zona 1 - Zonă în care o atmosferă explozivă, constând dintr-un
amestec de aer şi substanţe inflamabile (sub formă de gaz, vapori sau aburi), apare în
mod ocazional, în condiţii normale de operare; Zona 2 - Zonă în care o atmosferă
explozivă, constând dintr-un amestec de aer şi substanţe inflamabile (sub formă de
gaz, vapori sau aburi), nu este probabil să apară, în condiţii normale de operare, dar,
în cazul în care are loc, aceasta se produce numai pentru o perioadă scurtă de timp.
În pofida faptului că producerea exploziilor are loc numai în anumite condiţii, există
întotdeauna riscul de incendiu, în cazul existenţei focului deschis, a scurt-circuitelor
apărute în interiorul dispozitivelor electrice sau a trăsnetelor.
− Prevenirea pericolelor mecanice
− Soliditatea statică a construcţiilor
− Siguranţa electrică
− Protecţia împotriva descărcărilor electrice atmosferice
− Siguranţa termică
− Protecţia fonică
− Prevenirea asfixiei şi a otrăvirii. drept rezultat apariţia simptomelor de
otrăvire sau asfixie şi chiar moartea. În special prezenţa hidrogenului sulfurat (H2S) în
48
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
biogazul non-desulfurat poate fi extrem de toxică, chiar şi în concentraţii scăzute. În
special în cazul încăperilor închise, cu elevaţie joasă (de exemplu, pivniţe, camere la
subsol etc.), asfixia poate fi cauzată de înlocuirea oxigenului de către biogaz.
Biogazul este mai uşor decât aerul, având o densitate relativă de aproximativ 1,2
kg/m³, însă prezintă tendinţa de a se separa în componentele sale. Dioxidul de
carbon, care este mai greu (D = 1,85 kg/m³), ocupă zonele mai joase, în timp ce
metanul, mai uşor (D = 0,72 kg/m³), se ridică în atmosferă. Din aceste motive, în
spaţiile închise trebuie luate o serie de măsuri de siguranţă, cu scopul asigurării unei
ventilaţii suficiente. Mai mult, trebuie purtat echipament de protecţie (de exemplu,
dispozitive de avertizare asupra prezenţei gazului, pentru protecţia respiraţiei etc.),
în cursul activităţilor în zonele cu potenţial de pericol.
− Siguranţa privind igiena şi controlul veterinar
− Evitarea emisiilor poluante pentru atmosferă
− Prevenirea scurgerilor în apele freatice şi de suprafaţă
− Evitarea eliberării de poluanţi în timpul evacuării deşeurilor
− Siguranţa contra inundaţiilor
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR
Nu au fost înregistrate dificultăţi de ordin tehnic sau practic în timpul
efectuării evaluării impactului asupra mediului generat de obiectivul analizat.
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Informaţii generale
Prezentul Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului a fost
întocmit pentru obiectivul „Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin
procedeul de cogenerare folosind biomasă”, titular S.C. SANA RA S.R.L., Strada
Căplenilor, Nr. 60, Localitatea Carei, Judeţul Satu-Mare.
49
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
Amplasamentul analizat este situat în partea nord-estică a orașului Carei, jud.
Satu Mare, înspre localitatea Căpleni. Amplasamentul are o formă neregulată,
desfășurându-se paralel cu calea ferată spre orașul Tășnad. Vecinătăţile sale sunt
reprezentate de:
− calea ferată, Asociaţia agricolă Înfrăţirea și o proprietate privată la sud
− calea ferată, linii electrice și o unitate militară la vest
− incinta unui abator și terenuri virane la nord
− terenuri agricole la est
Suprafaţa întregii incinte analizate este de 184245 mp, din care suprafata
propusa a se construi este de 19895 mp. Distanţele până la principalele vecinătăţi
sunt de cca. 18 m până la liniile electrice dinspre vest și de cca. 44 m până la
unitatea militară, cca. 205 m până la șoseaua care leagă Careiul de Căpleni (situată la
nord) și cca.100 m până la șoseaua Carei Satu-Mare (la sud). Accesul pe amplasament
se face dinspre strada Căplenilor.
Descrierea proiectului
Producerea de biogaz prin digestie anaerobă și apoi pe baza acestuia a energiei
electrice, furnizează multe beneficii de ordin social și economic la nivelul unei
comunităţi, cum ar fi:
− Îmbunătăţirea bilanţului energetic local
− Contribuţie la conservarea resurselor naturale și la îmbunătăţirea condiţiilor
de mediu
− Contribuţie la îndeplinirea ţintelor naţionale asumate faţă de UE în
domeniul energiei și al protecţiei mediului
− Contribuţie la diminuarea cantităţilor de deșeuri ce necesită eleiminare
− Crearea de noi locuri de muncă, în special în zonele rurale
− Venituri suplimentare pentru cei ce practică agricultura
Din punct de vedere constructiv, investiţia presupune amenajarea următoarelor
componente/module:
− Modulul de cofermentare, format din:
50
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
• 4 fermentatoare (digestoare);
• Centrala termică pentru asigurarea temperaturii optime de fermentare.
Energia termică obţinută din funcţionarea centralei va fi utilizată pe de
o parte pentru a menţine temperatura optimă în fermentatoare, iar pe
de altă parte va acoperi nevoile de încălyirea aferente spaţiului
administrativ. Centrala va funcţiona fie pe biogaz (obţinut pe
amplasament), fie pe gaz metan (de la reţeaua de aprovizionare locală);
• Casa pompelor;
− Modulul de alimentare a instalaţiei de fermentare, cu următoarele
componente:
• 1 bazin pentru dejecţii;
• 2 dozatoare;
• fundaţia pe care se vor monta bazinul și dozatoarele;
• 2 blocuri de însilozare, construite din beton armat.
− Modulul de management al digestatului: digestatul, resturile de
fermentare ale biomasei, în formă lichidă, va fi utilizat ca fertilizant natural pentru
cultura energetică aferentă investiţiei, iar în perioadele în care acest lucru nu este
posibil, va fi stocat într-un bazin amenajat pe amplasament sub forma unui bazin
semiîngropat;
− Modulul de cogenerare a energiei electrice și termice: reprezintă unitatea
tehnologică de valorificare a biogazului prin producerea energiei electrice și termice.
Modulul de cogenerare se compune din 4 motoare cu ardere internă pe bază de biogaz
și care antrenează fiecare câte un generator ce produce energie electrică. Din
circuitul de răcire a motorului și de la schimbătorul de căldură asociat evacuării
gazelor, se colectează energie termică;
− Modulul de comandă și control a instalaţiilor, reprezintă un sistem ce
înregistrează și reglează parametrii procesului de fermentare și producere a
biogazului (cantitatea de gaz (curbă de dezvoltare), temperatura în fermentatoare,
timpii, temperatura şi ciclurile bazinului de pasteurizare, datele din analizatorul de
gaz CH4, O2, H2S etc.) și a energiei electrice (frecvenţă, tensiune, ore de funcţionare
modul de cogenerare etc.);
− Corp tehnic și laborator
51
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
− Cântar basculante, format dintr-un pod electronic rutier;
− Reţele de incintă:
• Reţea de apă
• Reţea de canalizare
• Platforme carosabile;
• Linie electrică subterană de joasă tensiune prin intermediul căreia se va
livra energie electrică în staţia electrică Carei 1
În ceea ce privește funcţionarea, investiţia analizată în cadrul prezentului
RSEIM pregătește desfășurarea a două tipuri de activităţi:
− Producerea de biogaz prin fermentarea anaerobă a biomasei
− Producerea de energie electrică și termică folosind drept combustibil
biogazul obţinut din fermentare
Cu referire la prima activitate, se poate menţiona că o fabrică de biogaz
reprezintă o instalaţie complexă, constând dintr-o varietate de elemente principale.
Funcţionarea unei astfel de fabrici depinde, în mare măsură, de tipurile şi cantităţile
de materie primă utilizată. Deoarece există o serie întreagă de tipuri diferite de
materii prime, de diverse origini, care se pretează proceselor de digestie în fabricile
de biogaz, există, în mod corespunzător, şi tehnici variate de tratare a acestor tipuri
de materii prime, precum şi numeroase modalităţi de construcţie a digestoarelor şi
sistemelor de operare. Mai mult, în funcţie de tipul, mărimea şi condiţiile de operare
ale fiecărei fabrici de biogaz, există variate tehnologii pentru condiţionarea, stocarea
şi utilizarea biogazului, posibil de a fi implementate. În ceea ce priveşte stocarea şi
utilizarea digestatului, acestea sunt, în principal, orientate către folosirea sa ca
îngrăşământ.
Patru mari etape principale descriu funcţionarea unei instalaţii de producere a
biogazului:
− Transportul, livrarea, stocarea și eventual pre-tratarea materiei prime.
Materia primă principală este reprezentată de porumb de siloz, care la
recoltare este supus mărunţirii, apoi depozit în silozurile de pe amplasament,
fără a mai fi supus niciunui alt tratament de tratare înainte de a fi introdus în
digestoare. De asemenea, pentru a asigura necesarul de bacterii ce susţin
fermentarea, înainte de a introduce la fermentare porumbul de siloz,
52
Instalaţie pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă
SC M&S Ecoproiect SRL Cluj-Napoca Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87 Tel: 0745-542.701, 0745-540.970
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului
digestoarele vor fi amorsate cu dejecţii animale. Proporţia acestora din
cantitatea totală de materii prime se estimează la circa 30%, putând însă varia
după demararea activităţii, în funcţie de parametrii procesului de fermentare
urmând a fi stabilită cantitatea optimă;
− Producerea biogazului, în cazul investiţiei analizate prin digestie anaerobă, în
cadrul a 4 tancuri de fermentare (digestoare)
− Tratarea (în special desulfurare) și stocarea biogazului obţinut. În cazul
proiectului de faţă, biogazul nu se va stoca, fiind utilizat la producerea de
energie electrică și termică direct pe amplasament. Înainte de direcţionarea
către modulul de cogenerare, biogazul va fi desulfurat într-o instalţie pe bază
de cărbune activ.
− Stocarea și managementul digestatului. Cu referire la proiectul analizat,
digestatul, în formă lichidă, va fi stocat în cadrul unui bazin pe amplasament și
va fi utilizat ca fertilizant pentru cultura de porumb de siloz, ce reprezintă
materia primă principală supusă fermentării anaerobe.
Impactul prognozat
Folosindu-se practicile certificate in domeniu, s-a facut o evaluare a impactului in
mod analitic (pe fiecare componenta de mediu in parte, analizand atat efectele
negative, cat si pe cele pozitive pe care activitatea obiectivului le implica), urmarindu-se
si evaluarea comparativa intre starea ideala a mediului si starea posibil a fi generata de
activitatile caracteristice perioadei de desfasurare a acestui proiect. Poluantii evacuati in
mediu au fost estimati si comparati cu limitele admise prin legislatia in vigoare.
concluzionam asadar prin a afirma ca activitatea desfasurata in cadrul
obiectivului „Instalație pentru producerea energiei regenerabile prin procedeul de cogenerare folosind biomasă” va afecta mediul in limite admisibile,
fapt pentru care propunem
ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTITIA ANALIZATA