Insolvența șI executarea sIlItă dIn perspectIva · PDF fileORGANIZAREA UNUI CICLU DE CONFERINŢE PENTRU MEDIUL DE AFACERI 76 CONFERINŢĂ LEGAL ... profesiilor liberale i i , e

edi

ția

a iV

-a

apr

ilie

201

4

Revista pRofesiiloR libeRale

legalmagazin.ro

Insolvența șI executarea sIlItă dIn perspectIva uneI famIlIIDr. Av. FlAviA ConsuelA CrăCiun,asociat fondator AvF insolvencyși CristiAn CrăCiun, executor judecătoresc

Leg

aL m

agaz

in

ediți

a a

ii-a

iulie

201

3 www.legalm

agazin.ro

1APRILIE 2014 NUMARUL 4WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

EDITORIAL

PROFESIILE LIBERALE MODERNIZEAZĂ ROMÂNIA

Profesiile liberale auînceput să progreseze încolaborarea dintre ele și să

înţeleagă că își pot aducebeneficii reciproce, apreciazăȘerban Ţigănaș, președinteleOrdinului Arhitecţilor dinRomânia, într-un interviu apărutîn această ediţie a publicaţieinoastre. La rândul său, ToniTeau, președintele CamereiConsultanţilor Fiscali subliniazăcă își propune întărirea relaţiilorde colaborare cu celelalteprofesii liberale apropiatedomeniului fiscal, respectivCamera Auditorilor Financiaridin România, Uniunea Naţionalăa Barourilor din România,Asociaţia Naţională aEvaluatorilor Autorizaţi dinRomânia și Consiliul deMediere, considerând că acesteprofesii, deşi sunt diferite,desfăşoară activităţi în interespublic și sunt un adevărat liantîntre puterea publică şidrepturile cetăţenilor. UPLR (Uniunea ProfesiilorLiberale din România) a creat ungrup de lucru care are obiectivulde a evalua contribuţia exactă aprofesiilor liberale în viaţasocio-economică a ţării noastre.Profesiile liberale au un rol vitalîn modernizarea ţării noastre.

Ele trebuie descoperite, înţeleseşi susţinute la justa lor valoare.Nu există business, sănătateeconomico-financiară şi juridică,fără contribuţia substanţială acelor care, prin profesionalism şidedicaţie, veghează la bunulmers al vieţii din Cetate.Profesiile liberale sunt parteintegrantă a mediului de afaceri,

iar în calitatea lor deîntreprinzători independenţi şiresponsabili, care muncesc multşi se plâng puţin, profesioniştiiliberali au o contribuţieînsemnată la dezvoltareaeconomică şi realizareabunăstării generale. Totodată,prin serviciile de consultanţă, deînaltă calitate şi expertiză, pecare le furnizează diverşiloragenţi economici, profesioniştiiliberali sunt prezenţi în toatesferele activităţii economice şiinfluenţează, în mod pozitiv,rezultatele acesteia. Este deprecizat că prin muncalaborioasă pe care o desfăşoară,precum şi prin realizarea unorcariere de succes, profesioniştiiliberali constituie, în mare parte,nucleul formării clasei de mijlocîn România.Trebuie să remarcăm faptul căprofesiile liberale dezvoltă șialte industrii. Este vorba înprimul rând de piaţa de realestate (birouri), piaţa auto,industria produselor de lux,piaţa de artă, turism, etc.În ediţia a IV-a a revistei noastreprezentăm un model decolaborare între profesiileliberale. Doamna Flavia Crăciuneste un avocat și un practician îninsolvenţă apreciat în Timișoara,ea fiind și președintele UNPIRTimiș. Soţul s\u, CristianCrăciun este executorjudecătoresc cu mare experienţă,deţinând și poziţia de președinteal Casei de Asigurări aExecutorilor Judecătorești dinRomânia. Este de apreciat căacești profesioniști investesc încomunitatea locală, mai precisîn revigorarea unui centru deechitaţie în Timișoara.

de MIRCEA FICA, editor coordonator

Profesiile liberalesunt parteintegrantă amediului de afaceri,iar în calitatea lor deîntreprinzătoriindependenţi şiresponsabili, caremuncesc mult şi seplâng puţin,profesioniştii liberaliau o contribuţieînsemnată ladezvoltareaeconomică şirealizarea bunăstăriigenerale.

4 DEDICAȚIE,PROFESIONALISM

ȘI PASIUNE ÎN LUMEA

CONTROVERSATĂA INSOLVENȚEI

Interviu cu Dr. Av.FLAVIA CONSUELA CRĂCIUN,

asociat fondator AVF Insolvency și Președinte

UNPIR Timiș

2 NUMARUL 4 APRILIE 2014LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

SUMAR

Publicaţie editată de Best Legal Media & Consulting SRL

REDACȚIAAnca Chilom, Senior [email protected] Fica, Senior [email protected] Nuță, Senior [email protected]

PUBLICITATEMihaela Odică, Sales [email protected]

[email protected]

DTP Carmen Costescu

[email protected]

ADRESA REDACȚIEICalea Victoriei, Nr. 136, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1,

BucureștiTelefon - 031.10.12.166

email: [email protected]

Legal Magazin apare cu sprijinul UPLR (Uniunea Profesiilor Liberale din România)

Copyright: Best Legal Media & Consulting SRL Este inter zi să, con form legii, repro du ce rea inte gra lă sau par ția lă – pe orice cale – a con ți nu tu lui revis tei, fără acor dul scris al con du ce rii redac ției și al auto ri -lor, care dețin drep tu ri le de copie re. Apar ți necola bo ra to ri lor, în exclu si vi ta te, res pon sa bi li ta tea pri -vind date le și con si de ra ți i le din tex te le pe care lesemnea ză. Opi ni i le lor nu repre zin tă ins ti tu ți i le și/saufir me le cu care aceș tia au orice fel de rela ții con trac -tua le.

ISSN 2343 – 7375Tiparul: ARTPRINT

Edi

ția

a IV

-a

Apr

ilie

2014

REVISTA PROFESIILOR LIBERALE

legalmagazin.ro

4/7 INTERVIUL EDIŢIEI

12 PROFESIILE LIBERALESERVESC INTERESUL PUBLICInterviu cu Emilian Radu, Președintele UPLR

12/23 PROFESII LIBERALE

16 ARHITECTURA E IMPORTANTĂ PENTRU PERCEPŢIA ROMÂNIEI ÎN LUMEInterviu cu Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecțilordin România

14 CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

NUMĂRĂ PESTE 6.300 DEMEMBRI

Interviu cu Toni Teau, Președintele CamereiConsultanților Fiscali

19 ANEVAR S-A IMPUS CA BRANDUL CEL MAI IMPORTANT AL PIEŢEI EVALUĂRII BUNURILOR

Interviu cu Adrian Vascu, Președintele Asociației Naționale aEvaluatorilor Autorizați din România

22 INSOLVENŢA NU TREBUIE ÎNCURAJATĂInterviu cu Florin Şandor, Consilier de Direcție, Direcția Juridică,Banca Națională a României

6 IMPLICARE ȘI DETERMINAREInterviu cu CRISTIAN CRĂCIUN, Executor Judecătoresc, BEJ Crăciun Cristian și preşedinte al Casei deAsigurări a ExecutorilorJudecătoreşti din România

8/11LEGAL NEWS


SUMAR

26 PIAŢA DE FUZIUNI ŞI ACHIZIŢII, ÎN CREŞTERE ÎN 2014?

32 FAIRSOLVE.COM EFICIENŢA UNUI INSTRUMENTDe Florian Mateiță, Partener, RomInsolv și Fondator Fairsolve

34 PIAŢA CONSULTANŢEI FISCALE RĂMÂNE DINAMICĂ

40 EXCEPTIONAL CLIENT SERVICE ESTE CONCEPTUL CARE NE REPREZINTĂInterviu cu Dan Bărăscu, Partener, BDO Tax

26/33 COVER STORY

42 FINANŢAREA PROIECTELOR RĂMÂNE LA UN NIVEL SCĂZUT

45 INSTITUTUL DE CONTROL INTERN CONTRIBUIE LA PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN / MANAGERIAL DIN CADRUL INSTITUŢIILOR PUBLICEInterviu cu Cosmin Șerbănescu, Președintele Institutului de Control Intern

42/47 FINANCIAR-BANCAR

52 DE LA CONFLICT LA OPORTUNITATEInterviu cu Livia Dumitrescu, Head of Labour Litigation – Reward & Respect, OMV Petrom

54 STRATEGIA DE SECURITATE JURIDICĂ S-A FOCALIZAT PREPONDERENTPE PREVENŢIEInterviu cu Mihai Acsinte, Chief Legal Officer & Ethics Officer, Renault Group Romania

56 SUPRAAGLOMERAREA INSTANŢELOR ÎL MOTIVEAZĂ PE UN LITIGATOR SĂEXPLOREZE CĂI ALTERNATIVE DE JUSTIŢIEInterviu cu Sebastian-Ionuț Cazacu, Avocat Partener, Cazacu Manolache Popa

58 PROFESIONALISM, PARTENERIAT, ÎNCREDERE – PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE LUPU & PARTNERS

60 ESTE ESENŢIAL CA JUSTIŢIABILUL SĂ FIECONVINS DE LOIALITATEA AVOCATULUI SĂUInterviu cu Cosmin Vidican, Managing Partner, Vidican, Morgovan și Asociații

52/55 LEGAL CORPORATE

34/40 TAXE ȘI FISCALITATE

48 REABILITAREA DISCIPLINARĂ A SALARIATULUI, OPERA LEGII SAU A ANGAJATORULUI?De Camelia Pau, Avocat, Mo]ec {tefan Cabinet de avocat

50 ACORDAREA AJUTORULUI DE ȘOMAJ ÎN CAZUL CONTRACTELOR DE MUNCĂ PART-TIMEDe Adriana Antonevici, Director General, Almiad Star

51 APLICAREA CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ LA EVALUAREA SALARIAŢILOR ÎN SISTEMUL MBODe Simona-Cătălina Manolache, Senior Associate, CazacuManolache Popa SCA

48/51 DREPTUL MUNCII

56/61 AVOCATURĂ DE BUSINESS

66 IMM-URILE DIN ROMÂNIAAU PROBLEME CUPRODUCTIVITATEA

68 CONFERINŢA BACK INBUSINESS VS. PURGATORIULFALIMENTULUI: INSOLVENŢE FRAUDULOASE,REORGANIZĂRI, SCHIMBARELEGISLATIVĂ

70 MEDIATORII SE APROPIETOT MAI MULT DE MEDIUL DE AFACERI

74 IORDĂCHESCU & ASOCIAŢII A DEMARATORGANIZAREA UNUI CICLU DECONFERINŢE PENTRU MEDIULDE AFACERI

76 CONFERINŢĂ LEGALMAGAZIN: IMPACTULFISCALITĂŢII ASUPRAMEDIULUI DE AFACERI

66/79 EVENIMENT

62 OPINIA SPECIALISTULUINOUA LEGISLAŢIE PENALĂ: ÎNTRE RECODIFICARE ŞI PROVOCĂRI DOCTRINAREDe Prof. Univ. dr. Mircea Duţu,Directorul Institutului de CercetăriJuridice, „Acad. Andrei Rădulescu” alAcademiei Române

4 NUMARUL 4 MARTIE 2014LEGAL MAGAZIN WWW.LEGALMAGAZIN.RO

INTERVIUL EDIŢIEI

DEDICAȚIE, PROFESIONALISM ȘI PASIUNE ÎN LUMEA CONTROVERSATĂ A INSOLVENȚEI

Care este filosofia societăţii pecare o conduceţi?

Societatea noastră beneficiază deo vastă experienţă în domeniulinsolvenţei fiind prezentă pe piaţade mai bine de 6 ani, având ocolaborare deosebită cu specialiştide înaltă ţinută profesională dincadrul tuturor celorlalte profesiiliberale. Oferim aspectelorjuridice din cadrul procedurii,soluţii legale pertinente și menitea asigura soluţionarea legală,rapidă și corectă a situaţiilor careapar în derularea acesteia, lacosturi minime. Societatea grupează o echipăenergică de profesioniști, aflată înexpansiune. Eu am o experienţă

de peste șase ani în acest sector,fiind și doctor în dreptul insol venţei.Totodată, am o experientă profe sio -nală de peste 11 ani în avocatură. În cadrul procedurilor conduse denoi, intenţionăm obţinerea derezultate benefice, atât pentrudebitor cât și pentru creditoriiacestuia, întrucât agreăm princi -piul conform căruia, succesulacestora este o măsură a succe -sului nostru.Principalul nostru scop este salva -rea societăţilor aflate în dificul -tate. Insolvenţa trebuie privită șica metodă de valorificare a bunu -rilor debitorului, dar mai degrabă,de acoperire a creanţelorcreditorilor şi readucerea pe piaţăa debitorului ca o societate în

profit. Avem în vedere faptul căfalimentul afectează nu doarinteresele creditorilor, ci şi aasociaţiilor/acţionarilor debito ru -lui, angajaţilor şi cel mai impor -tant al comunităţii. Suntem orientaţi spre eficienţă,atât din punctul de vedere alfactorului timp cât şi al costurilorimplicate.

Care consideraţi că suntprincipalele provocări ale unuipractician în insolvenţă, încadrul unei proceduri?

În primul rând este însuşi admi -nis tratorul social al debitoruluicare trebuie să înţeleagă faptul căpracticianul în insolvenţă nu îieste duşman, dar nici avocat.Relaţia este una de colaborarecare are ca scop salvarea busi -ness-ului său prin plata creanţelorîn vederea relansarii pe piaţă. Consider că în cadrul uneiproceduri, adevărata provocare aunui practician în insolventă estede a asigura echilibru șiobiectivitate în cadrul proceduriipe care o conduce. Aceastadeoarece, întotdeuna există celpuţin o parte nemulţumită,creditorii sau debitorul. Pe de-oparte, debitorul se vede în situatiaîn care ceea ce consideră că îiaparţine, respectiv societateaacestuia este gestionată șicondusă de o altă persoană, iar pede altă parte, creditorii care sevăd în situaţia în care nu își potîncasa creanţele în termenele șicondiţiile contractuale, toţi fiindobligaţi să se supună unorexigenţe impuse de lege subconducerea unei terţe persoane –practicianul în insolvenţă. O altă provocare este însăşilegislaţia actuală, situaţie care seva schimba prin apariţia nouluicod al insolvenţei, lege care valăsa mai puţin loc de interpretare

Interviu cu Dr. Av. FLAVIA CONSUELA CRĂCIUN, asociat fondator AVF Insolvency și Președinte UNPIR Timiș

FLAVIA CONSUELACRĂCIUN este asociatulfondator al societăţii AVFInsolvency, având oexperienţă vastă atât capractician în insolvenţă,cât şi ca avocat în BaroulTimiş. Este doctor îndreptul insolvenţei,absolventă a UniversităţiiBabeş Bolyai din ClujNapoca şi deţine diplomade master în DreptulAfacerilor şi experteuropean. De asemenea,ocupă funcţia de preşe -dinte al practicienilor îninsolvenţă din cadrulUNPIR Filiala Timiş.

5MARTIE 2014 NUMARUL 4WWW.LEGALMAGAZIN.RO LEGAL MAGAZIN

INTERVIUL EDIŢIEI

şi mai mult loc de acţiune pentrupracticianul în insolvenţă.Cu toate acestea, profesia depractician în insolventă, deși esteo profesie dificilă în care trebuiesă ai cunoștinţe temeinice dedrept, de economie și în specialde management al societăţilor îndificultate, este o profesiefrumoasă care te împlineste.

În procedura insolvenţei, statuleste principalul creditor, dar şiprincipalul perdant. Ce măsuriconsideraţi că ar fi necesarepen tru schimbarea acesteisituaţii?

Din discuţiile purtate cu condu ce reaDirecţiei Generale a FinanţelorPublice a Judeţului Timiș, amconstatat faptul că statistic, statulprin instituţiile sale, în procedurainsolvenţei are un procent derecuperare a creanţelor acestorade aproximativ 4%. Aceasta sedatorează în principal legislaţieicare nu permite reprezentanţilorstatului să negocieze cu debitorulreprezentat de practicianul în

insolvenţă desemnat şi confirmatun procent mai mare derecuperare, dar mai mic de 100%.Considerăm că ar fi în interesulîntregii economii si nu ar trebuiprivit ca ajutor de stat, atâta timpcât ar fi îndeplinite anumitecriterii stabilite prin lege și timpulde soluţionare al cererii ar fimoderat.

În anul 2009 aţi fost aleasă caPreşedinte al practicienilor îninsolvenţă organizaţi în FilialaTimiş a U.N.P.I.R. şi sunteţi şicea mai tânără preşedintăaleasă într-o asemeneafuncţie, nu doar în cadrulU.N.P.I.R. ci şi a celorlalteuniuni profesionale. Careconsideraţi că vă sunt atuurileşi ţelurile în această funcţie?

Atuurile sunt reflexia persona -lităţii mele, eu fiind o persoanăcerebrală şi obiectivă. Tinereţeareprezintă soluţia magică careleagă pregătirea mea profesionalăcu experienţa dobândită îndomeniul insolvenţei, dar şi a

managementului unei grupări.Urmăresc să aduc filiala în rândulcelor mai apreciate din România,cu practicieni în insolvenţă binepregătiţi profesional şi de o înaltăetică, sens în care, în fiecare an,organizăm seminarii de pregătireprofesională a acestora. Deasemenea, am în vedere obţinereaunui statut financiar care să nepermită organizarea de conferinţeîn domeniul insolvenţei pentrupublicul larg, în vedereamodificării greşitei percepţii aacestuia asupra profesiei şi aprocedurii în sine.

Cu o activitate profesionalăatât de bogată, cum văpetreceti timpul liber?

Trăim într-o lume în continuămişcare, dar aceasta doar în ceeace priveşte competiţia, respectivmunca şi uităm că viaţa, pe de-oparte înseamnă să avem grijă decorpul care ne susţine mintea şispiritul nostru (mens sana incorpore sano), iar pe de altă parte,înseamnă şi relaţiile cu comuni ta -tea din care facem parte.Împreună cu soţul meu amdescoperit încă o pasiunecomună, echitaţia. În Timişoaraavem un manej (centru deechitaţie) unde, în colaborare cuproprietarii acestuia şi antrenoriiîn echitaţie de nivel mondial,organizăm seminarii de pregătireîn acest domeniu, atât teoretice,cât şi practice. Astfel, în februaries-a desfășurat un asemeneaseminar care a avut ca obiectivpregătirea în domeniul echitaţieiîn stil englezesc. Pentru luna mai,avem în plan organizarea unuiseminar în colaborare cu o cam -pioană a Germaniei, ca antrenor,care va avea ca obiectiv pregă -tirea în echitaţia de anduranţă.

Mircea FICA

Societatea noastrăare ca scop oferireade soluţii viabile şipertinente înprocedura delichidare voluntară,proceduraconcordatuluipreventiv, în etapade preinsolvenţă câtşi în procedura deinsolvenţă –reorganizarejudiciară şi faliment.În îndeplinireaatribuţiilor noastre,reprezentămdebitorul în litigiilede drept civil,comercial, contenciosadministrativ şifiscal.

AVF INSOLVENCY IPURL

DR. FLAVIA CRĂCIUNpractician în insolventă avocatpresedinte UNPIR Filiala Timis

Office: Timisoara, BastionOffices, str. Martin Luthernr. 2 et.4Tel/fax: 0356.009.795Mobil: 0745.636.833www.avfinsolvency.ro


INTERVIUL EDIŢIEI

IMPLICARE ȘI DETERMINARE

De ce aţi ales profesia deexecutor judecătoresc?Această alegere am luat-o având învedere faptul că, din perspectivamea, este cea mai frumoasăprofesie juridică. O spun acum dincalitatea de executor judecătoresc.Lăsând pe plan secundar onorariile,există în această profesie cevameritoriu: sentimentul lăuntric căprin intermediul acestei profesiiparticipi nemijlocit la actul dedreptate. Eu îl trăiesc de 10 ani.

Ce calităţi trebuie să aibă unexecutor judecătoresc?Consider că un executorjudecătoresc trebuie să aibă cât maimulte calităţi posibile. Cu toateacestea, două aspecte suntesenţiale: implicarea şideterminarea. De asemenea, caracterul este unelement definitoriu. Ca în oriceprofesie juridică, lucrăm cu valori,a căror soartă uneori se află înmâna noastră. Vindem lucruri

mobile şi imobile la licitaţie,evacuăm imobile, predăm minorietc. şi dacă acestea se fac fără a serespecta codul deontologicprofesional, dacă decizia pe caretrebuie să o luăm este viciată dealte elemente, indiferent că e milanecuvenită sau la antipodul extremcointeresarea, se ajunge la oaplicare eronată a legii, la abuzurişi chiar fărădelegi.De altfel, este interzis executoruluijudecătoresc să dobândeascăbunuri din executarea silită, lucrunormal şi firesc pentru o bunădesfăşurare a activităţii.

Care sunt pentrudumneavoastră provocărileaduse de această profesie?Acum mă aflu în faţa unei mariprovocări. În cursul anului 2013am fost ales preşedinte al Casei de

Interviu cu CRISTIAN CRĂCIUN, Executor Judecătoresc, BEJ Crăciun Cristian și preşedinte al Casei de Asigurări a Executorilor Judecătoreşti din România

Este necesară crearea unui sistem de asigurăricare să fie permisivpentru toţiexecutoriijudecătoreşti şibenefic pentrupersoanele caretrebuie săbeneficieze dedespăgubiri.


INTERVIUL EDIŢIEI

Asigurări a ExecutorilorJudecătoreşti din România. Este oinstituţie care se ocupă cuasigurarea executorilor pentruprejudiciile ce se pot cauza prinexecutare silită. Le mulţumesccolegilor care m-au propus şi m-auales. Provocarea constă în faptul căaceastă instituţie se află în plinproces de reformare, fapt pentrucare mă implic cu maximădeterminare.Este necesară crearea unui sistemde asigurări care să fie permisivpentru toţi executorii judecătoreştişi benefic pentru persoanele caretrebuie să beneficieze de despăgu -biri. Nu este simplu, dar este posi -bil şi cu certitudine trebuie realizat.

În general, societatea civilăpercepe executarea silită ca unlucru extrem şi cu temere. Caresunt însă percepţiiledumneavoastră faţă deactele/faptele justiţiabililorpărţi în procedura de executaresilită?Executorii judecătoreşti formeazăun corp foarte omogen, disciplinatşi condus cu profesionalism.Practic, fără executare silită, noţiu -nea de justiţie nu ar avea finalitate. O primă atenţie aş îndrepta-o spreplângerile disciplinare, penale saucivile, care sunt ceva la ordineazilei în această profesie. Este unelement neplăcut al profesiei, dareste elementul care determinăaceastă organizaţie să acţioneze tottimpul în litera legii. Pe de altăparte, există şi justiţiabili„binevoitori” care profită de aceste„oportunităţi”.Era la modă, până nu demult sărecuzi executorul judecătoresctocmai pentru a amâna executareasilită, deşi codul de procedurăcivilă prevedea dispoziţii suficientecare permiteau continuareaexecutării silite şi în cazul uneiastfel de petiţii. Acum, noul cod de

procedură civilă a rezolvat aceastăproblemă, pentru că, se prevedefără dubii faptul că executoruljudecătoresc va continua procedurade executare silită chiar şi în cazulîn care este înregistrată o cerere derecuzare a acestuia în proceduracondusă de el.

Vorbiţi de implicare şideterminare. Este firesc să văimplicaţi în problemeleclienţilor?Este firesc să tratăm cuprofesionalism maxim problemeleclienţilor noştri. Este important săcunoaştem realitatea problemelorpe care le instrumentăm, să tratămpărţile implicate de aşa manierăîncât să se plieze pe tiparul legii, sărealizeze că acesta este singurulmod corect şi benefic de acţiune.Prin actele / acţiunile mele caexecutor judecătoresc, urmăresc săîi determin atât pe debitori cât şi pecreditori, să conştientizeze că oricealt comportament în cadrulprocedurii de executare silită, leaduce prejudicii şi va fi sancţionatde lege.

Care sunt cele mai sensibilesituaţii care ajung în procedurade executare silită?Eu consider că sunt cele în cauzelevizând încredinţarea minorilor.Personal mă uimeşte de fiecaredată cum unii părinţi îşi trateazăcopiii ca monedă de schimb, modde răzbunare în separareacuplurilor. Sub imperiul vechiuluicod de procedură civilă, executărilesilite privind minorii se interpretauprin analogie, părintele îndreptăţitîn prezenţa executoruluijudecătoresc îşi putea lua directcopilul. Prevederile noului cod deprocedură civilă, în vigoare dinfebruarie 2013, tratează aceastăproblemă mult mai delicat,prevăzând implicarea unuipsiholog şi a forurilor privind

protecţia copilului; totuşi problemarămâne nerezolvată în cazulpărintelui de rea-credinţă, care areposibilitatea să-l influenţeze peminor în detrimentul său. Cred căar fi necesară o nouă legiferare înacest domeniu.

După ce principii vă conduceţi înviaţă?Am o sumedenie. Totuşi, unul m-amarcat din perioada universitară:COGITO ERGO SUM. Trăim într-o lume în care elementulmaterial primează. Verbul „a avea”a primit prea multe conotaţii. Nuvreau să filozofez prea mult peaceastă temă, dar cred că importanteste şi ceea ce suntem fiecare,calitatea noastră personală şi nudoar ce avem, cu ce ne afişăm înpublic. Văd oameni care au avutun statut social important, justiţia i-a adus cu picioarele pe pământ şiacum îşi dau seama ce greşeli aufăcut.

Vorbim despre insolvenţă şiexecutarea silită dinperspectiva unei familii. Careeste percepţia dumneavoastră?Împreună cu soţia mea formăm ofamilie nu doar acasă, ci şi dinpunct de vedere profesional, astfelcă vă pot spune faptul că, la fel caîntr-o familie şi între aceste douăprofesii, unul dintre principiile debază este colaborarea. Pe de-oparte, pregătirea juridică pentrucele două profesii la bază esteaceeaşi însă, în practică acestea secompletează. Aceasta deoarece,abordarea problematicii estediferită.Pe de altă parte, nu de puţine ori,debitorii din executarea silită ajungdebitorii în insolvenţă şi avereadebitorului insolvabil este întregităprin acţiunile în instanţă alepracticianului în insolvenţă puse înexecutarea silită.

Mircea FICA

Executoriijudecătoreştiformează un corpfoarte omogen,disciplinat şi conduscu profesionalism.Practic, fărăexecutare silită,noţiunea de justiţienu ar avea finalitate.

Nu de puţine ori,debitorii dinexecutarea silităajung debitorii îninsolvenţă şi avereadebitoruluiinsolvabil esteîntregită prinacţiunile în instanţăale practicianului îninsolvenţă puse înexecutarea silită.


LEGAL NEWS

NNDKP ARE UN NOU BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER

NNDKP anunţăconsolidareadepartamentului demarketing și businessdevelopment prin cooptareaAncăi Toma (foto) încalitate de businessdevelopment manager. Cu oexperienţă de aproximativzece ani în coordonarea

activităţilor de profil înfirme internaţionale deavocatură, consultanţă șiinstituţii financiare, Ancava contribui la dezvoltareatacticilor personalizate aleNNDKP pentru gestionareaoptimă a relaţiei cu clienţii.Anca Toma este licenţiată aFacultăţii de Management aUniversităţii Transilvaniadin Brașov și a urmat maimulte cursuri de specialitateîn ţară și străinătate. Îndiversele sale roluri, ea afost implicată în proiectelocale și internaţionale cu

impact direct în creștereagradului de vizibilitate șiinteracţiune cu diversegrupuri ţintă, inclusivimplementarea unor sistemede tip “Client RelationshipManagement” și programede dezvoltare de bunepractici în zona de businessdevelopment.Coordonat în ultimii opt anide Irina Melecciu,departamentul de marketingși business development alNNDKP gestioneazăproiecte specifice pieţeiavocaţiale.

Wolf Theiss anunţă numirea a cinci noiparteneri la nivel regional, printre care senumără Ileana Glodeanu (foto). IleanaGlodeanu (36 ani) este cel mai nouPartener al casei de avocatură Wolf Theiss,numărul Partenerilor în biroul dinBucurești ajungând astfel la 5. Ileana vacoordona un număr de 9 avocaţi dinpostura de Co-Head al departamentului deCorporate/M&A în cadrul Wolf Theiss &Asociaţii SCA.“În contextul în care, în ultimii ani, nu s-au încheiat foarte multe deal-uri înRomânia, promovarea unui avocat deM&A într-o firmă internaţională reprezintăun adevărat succes. Sunt mândră derealiz\rile mele profesionale și personale șiîmi doresc să ating și mai multeperformanţe în noua mea calitate”, adeclarat noul partener Wolf Theiss.

Ileana s-a alăturat ca avocat Senior echipeide M&A a Wolf Theiss București în anul2005, fiind unul dintre avocaţii care și-auadus aportul la fondarea și consolidareabiroului local. În anul 2012 a fostpromovată în funcţia de Counsel.

ILEANA GLODEANU ESTE NOUL PARTENER AL WOLF THEISS

DENTONSA ANIVERSAT UN AN DE LA

ÎNFIINŢARE

Cu ocazia primei aniversări de lacrearea firmei internaţionale de

avocatură Dentons, liderii acesteiaafirmă că plasarea clienţilor în

centrul atenţiei, creștereastrategică și abordarea policentrică

au făcut ca primul an al Dentonssă fie un succes. Noul brand a fost

lansat pe 31 martie 2013, prinunificarea a trei firme foarte

puternice: Salans, Fraser MilnerCasgrain (FMC) și SNR Denton.

Pe plan local, brandul Dentons s-aintegrat rapid în peisajul pieţei

românești de avocatură. Firma afost implicată în proiecte de

referinţă pe parcursul acestui ande activitate, printre care se află

cea mai mare tranzacţie din anul2013, listarea Romgaz SA.

Dentons a acordat consultanţăstatului român (prin intermediulDepartamentului de Energie) cu

privire la cea mai mare ofertăpublică din România, în urma

căreia compania Romgaz a fostlistată la Bursa de Valori

București (acţiunile sale fiindadmise la tranzacţionare), iar

certificatele sale de depozitglobale au fost admise la

tranzacţionare pe piaţa principalăa Bursei de Valori din Londra.

“Construirea noului brandDentons pe o piaţă a avocaturii

extrem de competitivă a necesitatun efort susţinut din partea

echipei, dar ne-a adus și foartemulte satisfacţii. Avem acumacces la resursele unei reţele

extrem de puternice și implicit laclienţi pe care nu i-am fi pututcâștiga înainte de unificare”, a

spus Anda Todor, ManagingPartner al Dentons București.


LEGAL NEWS

Potrivit ediţiei din acest an adirectorului internaţional Legal500, 15 avocaţi din cadrulŢuca Zbârcea & Asociaţii suntrecomandaţi în cele șapte ariide practică analizate anual. De asemenea, Ţuca Zbârcea &Asociaţii conduce înclasamentul pe România încinci domenii ale dreptului.Clasamentele Legal 500 din2014 evidenţiază rezultateleŢuca Zbârcea & Asociaţii încele mai importante domeniiale dreptului afacerilor și rolulavocaţilor coordonatori impli -caţi în gestionarea mandatelorfirmei în ultimul an de zile.Astfel, firma este plasată peprimul loc în cinci domenii, șianume: Drept societar, Fuziuniși Achiziţii; Litigii și Arbitraje;Energie și Resurse Naturale;Telecomunicaţii, Media șiTehnologie (TMT); ParteneriatPublic-Privat și AchiziţiiPublice. Expertiza firmei în

Drept Financiar-Bancar șiPieţe de Capital; Drept Imo -biliar este de asemenea cotatăla nivel de top.Statutului de lider în cele cinciarii de practică i se adaugă unnumăr record de recomandăriindividuale, cel mai marepentru o firmă de avocaturădin România. Astfel, 15

parteneri au fost nominalizaţiîn toate domeniile dreptuluiinvestigate de directorulinternaţional. Avocatul cu cele mai multerecomandări individuale esteCătălin Băiculescu (foto),Partener, care s-a alăturat ŢucaZbârcea & Asociaţii în iunie2013, după 15 ani de activitateprofesională în cadrul Mușat &Asociaţii. Cătălin Băiculescu afost evidenţiat în trei arii depractică și anume Dreptsocietar, Fuziuni și achiziţii,domeniu în care a fost cotatdrept „Leading Individual”;Drept Financiar-Bancar/Pieţede Capital; și Telecomunicaţii,Media și Tehnologie (TMT).„Numărul de nominalizări,

precum și clasamentele dinacest an în Legal 500 sunt odovadă că Ţuca Zbârcea &Asociaţii este cea maidinamică echipă și mă bucurcă pot contribui la succeseleacesteia”, a declarat CătălinBăiculescu.Alţi 14 parteneri au fostevidenţiaţi în diverse domeniiale dreptului în ediţia din acestan a Legal 500, și anumeFlorentin Ţuca, GabrielZbârcea, Ștefan Damian,Cornel Popa, Sorin Vlădescu,Robert Roșu („LeadingIndividual”), Ioana Hrisafi,Levana Zigmund, DanBorbely, Șerban Pâslaru, MihaiDudoiu, Silvana Ivan, IrinaMoinescu, Raluca Vasilache.

ŢUCA ZBÂRCEA & ASOCIAŢII,NUMĂR RECORD DE RECOMANDĂRIINDIVIDUALE ÎN LEGAL 500


LEGAL NEWS

Hotelul Howard Johnson agăzduit joi, 10 aprilie,cocktail party-ul aniversarPETERKA & FRIENDScelebrând cei trei ani deprezenţă în România.Primirea invitaţilor s-a făcutpe acordurile cvartetului decoarde Încântare. Moderatorulevenimentului a fost domnulDragoș Bucurenci ce aîntreţinut atmosfera petreceriipentru membrii echipei, prie -tenii, clienţii, cola bora toriiPETERKA & PARTNERS.Discursul de bun venit a fostsusţinut de gazda serii,Cosmina Aron, Partner șiDirector pentru România.F\când o scurtă introducere înistoria PP România, doamnaAron a mărturisit „~nceputurile nu sunt ușoareși nu au fost nici pentru noi.Am lucrat mult în primii doiani dar într-un final am reușitsă construim o echipăprofesionistă și un portofoliude clienţi de care suntemmândri. Suntem fericiţi că înciuda vremurilor grele pe carele trăim, avem o echipă demai mult de 15 avocaţi șisuficienţi clienţi cât să nemenţină pe toţi ocupaţi.” Domnul Ondrej Peterka,Managing Partner, PETERKA & PARTNERS

a fost invitat să spună câtevacuvinte despre ceea ce a creatîn urmă cu 15 ani, brandulPETERKA & PARTNERS.„Firma noastră de avocaturăs-a dorit încă de la început săfie una regională. Viziunea afost de a oferi un serviciuintegrat pentru că fiecarebirou poate oferi servicii întoata regiunea EuropeiCentrale și de Est.Deschiderea biroului dinRomânia a fost o decizie pecare clienţii noștri se așteptausă o luăm. A fost una riscantăchiar în plină crizăeconomică. Dar e biroul carea avut cea mai rapidă

dezvoltare, iar crizafinanciară ne-a avantajat,clienţii căutând calitatecrescută și preţuricompetitive. Deschidereabiroului din România ne-atransformat într-o firmă deavocatură regională și uniidintre clienţii noștri ne spuncă suntem cei care dictăm

trendul în serviciile juridice înEuropa de Est.”În cadrul evenimentului auvorbit domnul Pascal Gery,General Manager of EssilorRomânia, domnul PavelStiegler, Șeful SecţieiComerciale a AmbasadeiRepublicii Cehe, domnulKonstantin Mikov, avocatPETERKA & PARTNERS darși domnul Philippe Garcia,Director Ubifrance România.De asemenea, în cadrul mediabrunch-ului organizat dePETERKA & PARTNERS,domnul Peterka a declarat,,Am înfiinţat biroul dinCehia în anul 2000 și aproapeimediat după, pe cel dinSlovacia. Suntem firma deavocatură regională ce sebucură de finanţare proprie,nu suntem implicaţi politic înnicio ţară din cele 10 în caresuntem prezenţi și oferimclienţilor noștri serviciiintegrate. În fiecare ţarămanagementul este localprecum în România o avempe Cosmina Aron. ”Petrecerea a fost continuatăprintr-un animat concert livesusţinut de Stella Anita șiinvitatul special, AndreiChermeleu. EvenimentulPETERKA & FRIENDS afost organizat cu sprijinulLegal Magazin.PETERKA & PARTNERSeste o firmă de avocaturăindependentă cu un angaja -ment special în regiuneacentral-estică a Europei.Operează în 9 birouri,proprietate integrală, în toatăregiunea, în Republica Cehă,Slovacia, Polonia, Ungaria,România, Bulgaria, Belarus,Ucraina și Rusia, acoperindînsă și Slovenia, Croaţia,Serbia, Bosnia-Herţegovina.

PETERKA & PARTNERS A SĂRBĂTORIT TREI ANI ÎN ROMÂNIA


LEGAL NEWS

Consiliul a aplicat anul trecutamenzi totale de peste 19,6milioane euro, fiindsancţionate 35 de firme pentrupractici anticoncurenţiale, ocompanie pentru nefurnizareade informaţii şi o persoanăfizică –Gigi Becali- pentrupunerea în aplicare a uneiconcentrări înainte denotificare şi autorizarea sa decătre instituţie.În anul 2013, procentajul ho tă - rârilor irevocabile, favorabileConsiliului Concurenţei a fostde 93%, în scădere cu unpunct procentual (p.p.) faţă de

anul 2012 şi în creştere cu 5procente faţă de anul 2011, iarcel al hotărârilor definitive,favorabile ConsiliuluiConcurenţei a fost de 82%, înscădere cu 12 p.p faţă de anul

2012 şi mai mic cu 7. p.p.faţă de anul 2011.În ceea ce priveşte procentajulamenzilor menţinuteirevocabil a fost de 64%, încreştere cu 12 p.p. faţă de

2012 şi în scădere cu 13 p.p.faţă de 2011, iar cel alamenzilor menţinute definitiva fost de 86%, în creştere cu

5 p.p. faţă de anul 2012 şi înscădere cu 13 p.p. faţă de anul2011.În anul 2013, au fostfinalizate 23 de investigaţii,cu una mai puţin comparativcu anul 2012 şi cu una maimult faţă de 2011. Din cele 23de investigaţii, 19 au vizatposibile încălcări alelegislaţiei de concurenţă şi

patru au reprezentatinvestigaţii sectoriale.

CONSILIUL CONCURENŢEI A APLICAT ANUL TRECUTAMENZI TOTALE DE PESTE 19,6 MILIOANE EURO


PROFESII LIBERALE

Luând în considerareexperiența și contribuțialor substanțială îndezvoltarea economică aRomâniei, profesiileliberale reprezintă unpatrimoniu valoros al țăriinoastre. Ce măsuri aveți învedere pentru ca șipublicul larg să fieconștient de rolul vital alacestor profesii liberale?

Este una dintre chestiunile carene preocupă cel mai mult,respectiv faptul că importanţa

deosebită socio-economică aprofesiilor liberale nu esteîncă percepută așa cum artrebui, nici de opinia publică,dar nici de guvernanţi.În mod evident,responsabilitatea acestuideficit de imagine o are înprimul rând UPLR, care însănu este altcineva decâtansamblul asociaţiilor care oalcătuiesc. Sper ca diverselegrupuri de lucru care au fostcreate de curând și în primulrând cel care are ca temăcuantificarea impactului

socio-economic al profesiilorliberale, să-și facă treaba,astfel încât să putemcomunica opiniei publice șiautorităţilor rezultateleacestui studiu.Evident asta va însemnautilizarea presei scrise,internet-ului, organizareaunor evenimente de tipconferinţe, mese rotunde etc.

Ați preluat mandatul depreședinte al UniuniiProfesiilor Liberale dinRomânia în ianuarie 2014.

Pe ce piloni se bazeazăstrategia de dezvoltare aUPLR în următorii doi ani?

Planul meu este simplu șibazat pe identificareamarilor probleme care neîmpiedică să acţionăm și săfim percepuţi în acord cusubstanţa contribuţieinoastre reale:a) să răspundem clar șimăsurabil la întrebarea“care este contribuţiaprofesiilor liberale în viaţasocio-economică a

PROFESIILE LIBERALE SERVESC INTERESUL PUBLICInterviu cu EMILIAN RADU, Președintele UPLR


PROFESII LIBERALE

României?” și am creat în acestsens un grup de lucru carestudiază acest aspect;b) să comunicăm activrezultatele studiului de mai sus,astfel încât imaginea și brand-ulUPLR să fie pus în acord cuimportanţa profesiilor liberale;c) să intrăm într-un dialog activși poate chiar într-o relaţie departeneriat cu autorităţilerelevante pentru a promovainteresele legitime ale profesiilorliberale care, să nu uităm, au caprincipală caracteristică faptulcă servesc interesul public.

Cât de importantă esterealizarea unui dialogconsistent și permanent întreUPLR și autoritățile locale șicentrale?

Este esenţial ca autorităţile săînţeleagă necesitatea cunoașteriiaprofundate a impactuluiprofesiilor liberale asuprafactorilor socio-economici,pentru că numai astfel vor putea,la rândul lor, să cuantifice lanivel sectorial și macroeconomicefectul diverselor decizii denatură juridică sau fiscală, încondiţiile în care profesiileliberale înseamnă nu numai ceicirca 500.000 de practicanţi, darși cele circa 200.000-250.000 delocuri de muncă create deaceștia.

Ce avantaje au asociațiileprofesionale care suntmembre în UPLR și ce acțiuniîntreprindeți pentru atragereade noi asociații în UPLR?

Calitatea de membru al UPLRasigură respectivei asociaţii șimembrilor ei un scutsuplimentar sau altfel spus unstindard sub care își potpromova interesele legitime

comune tuturor profesiilorliberale, dar și unele interesemajore cruciale pentru bunadesfășurare a activităţii lor.Este vorba de eventuale abuzurilegislative care pot să apară, deo eventuală concurenţă ilegală,fie ea din interiorul sauexteriorul ţării, de un tratamentfiscal discriminatoriu etc.UPLR poate interveni și înmedierea unor eventualeconflicte ce pot să apară întrepracticienii unor asociaţiimembre care prestează serviciide multe ori complementare sauapropiate ca substanţă.Atragerea unor noi asociaţiidepinde foarte mult, sau de faptexclusiv, de capacitatea UPLRde a demonstra cine este și cepoate face pentru membrii ei, înconformitate cu cele expuse maisus.

Cum apreciați modul detaxare a activității profesiilorliberale în acest moment?

Chestiunea fiscalităţii aplicabilediverselor forme de organizare aprofesiilor liberale face obiectulunui grup de lucru dedicat,condus de doamna Ionela Vișan,vicepreședinte al CamereiConsultanţilor Fiscali.Evident, crearea acestui grup delucru a avut la bază existenţaunor nemulţumiri cu privire lamodul de impozitare/ taxare aunor forme de exercitare a unorprofesii liberale.Un exemplu este elocvent:contribuţia la fondul de sănătatede 5,5% fără aplicarea niciunuiplafon limitativ, ceea ce face caașa zisa taxă unică de 16% să fiede fapt în aceste cazuri 21,5%!În opinia noastră este o aberaţiefiscală, discriminatorie, impusăsub acoperirea așa ziseisolidarităţi sociale.

UPLR este membru cudrepturi depline în CEPLIS(Consiliul European alProfesiilor Liberale) și înUMPL (Uniunea Mondială aProfesiilor Liberale). Cumsunt privite aceste profesii înstatele dezvoltate?

Dacă vorbim de “vechea”Europă, acolo unde tradiţiaprofesiilor liberale nu a fostîntreruptă de jumătate de secolde dictatură comunistă, în modcert autorit\ţile sunt mult maiconștiente de forţa și impactulacestor profesii asupra factoruluisocial și economic.Este o realitate că profesiileliberale sunt un exponent allibert\]ii în general, al libereiiniţiative, al democraţieieconomice, care la rândul eimenţine și impune democraţiapolitică.Prin implicarea lor în ţesutulsocial și politic sunt un garant alunei societăţi libere șidemocrate.Este unanim recunoscut în“vechea” Europă, că profesiileliberale sunt un motor aldezvoltării întreprinderilor miciși mijlocii, contribuindsubstanţial inclusiv la creștereacantitativă dar mai alescalitativă a cererii, a consumuluicare la rândul ei stimuleazăoferta creativă de produse șiservicii. Mi s-a spus că în unele ţări(Franţa, de exemplu) devenise opractică să se organizezeîntâlniri regulate la nivel depreședinte sau prim-ministru cupreședintele organizaţieinaţionale a profesiilor liberale,pentru a lua pulsul celor care demulte ori pot fi un barometru albunului mers (sau nu) al ţării.

Mircea FICA

Profesiile liberalesunt un exponent al libert\]ii îngeneral, al libereiinițiative, aldemocrațieieconomice, care larândul ei menține șiimpune democrațiapolitică.

Este esențial caautoritățile săînțeleagănecesitateacunoașteriiaprofundate aimpactuluiprofesiilor liberaleasupra factorilorsocio-economici,pentru că numaiastfel vor putea, larândul lor, săcuantifice la nivelsectorial șimacroeconomicefectul diverselordecizii de naturăjuridică sau fiscală.


PROFESII LIBERALE

Cum este organizatăCamera ConsultanțilorFiscali? Ce importanță areaceastă asociație pentrumediul de afaceri local?Camera Consultanţilor Fiscalieste organizaţia profesionalăde utilitate publică, careorganizează, coordonează șiautorizează activitatea deconsultanţă fiscală înRomânia, asigură accesul laprofesia de consultant fiscalși apără interesele legitimeale membrilor săi, în bazaOrdonanţei Guvernului nr.71/2001 privind organizareaşi exercitarea activităţii deconsultanţă fiscală, cumodificările şi completărileulterioare. Organele de conducere aleCamerei ConsultanţilorFiscali sunt: Conferinţanaţională, Consiliul superioral Camerei și Biroul per ma -nent al Consiliului superior.În actuala etapă de dezvoltarea relaţiilor socio-economicedin România, profesia deconsultant fiscal se impune cao necesitate obiectivă,dezvoltarea profesiei şi apieţei de consultanţă fiscalădin România fiind strânslegată de dezvoltareamediului de afaceri, realitateademonstrând că piaţa de con -

sul tanţă fiscală a crescut odatăcu amploarea investi ţiil or cucapital străin şi autoh ton dinRomânia.Astăzi, Camera ConsultanţilorFiscali numără peste 6.300 demembri, atât persoane fizice,cât și societăţi de consultanţăfiscală. Structura membrilorCamerei este alcătuită dinspecialiști cu activitate prac -tică îndelungată în domeniulfiscalităţii, reprezentanţi aimediului academic, cât și dinsocietăţi cu capital autohtonși societăţi multinaţionale deconsultanţă fiscală cu o vastăexpertiză internaţională îndomeniu.

Ce strategie aveți pentrudezvoltarea programelorde pregătire profesionalăcontinuă?O preocupare permanentă aCamerei ConsultanţilorFiscali este perfecţionareaprofesională a membrilor săi,dezvoltarea și menţinereacompetenţei profesionale învederea furnizării unorservicii de un înalt nivelcalitativ, care să conducă lacreșterea prestigiului profesieide consultant fiscal. În acest scop, pe lângăProgramul anual de pregătireprofesională, Camera

Consultanţilor Fiscali îșipropune ca și în viitor săpăstreze o legăturăpermanentă cu mediul deafaceri din România,organizând seminarii șiconferinţe interne șiinternaţionale, colocvii şiworkshopuri în domeniuleconomic, financiar şi fiscal,asigurând astfel un schimb deinformaţii între mediul deafaceri şi consultanţii fiscali,în vederea interpretăriicorecte a legislaţiei fiscale șia identificării soluţiilor pentrueliminarea dificultăţilorîntâmpinate în aplicarea înpractică a le gis la ţieifiscale.

Cât de mult a contat know-how-ul cu care au venitsocietățile multinaționalepentru firmele româneștidin piața de consultanțăfiscală?Aportul corporaţiilormultinaţionale la dezvoltareade ansamblu a societăţii

românești

CAMERA CONSULTANȚILOR FISCALI NUMĂRĂ PESTE 6.300 DE MEMBRIInterviu cu TONI TEAU, Președintele Camerei Consultanților Fiscali


PROFESII LIBERALE

este de necontestat, know-how-ul,multitudinea de inova]ii, proceseși metodologii de ultimă generaţieaduse în ţară au contribuit decisivla progresul economic alRomâniei. Acest lucru s-a resimţitdin plin și în domeniulconsultanţei fiscale, societăţilemultinaţionale au contribuit `nmod semnificativ și la dezvoltareapieţei de consultanţă fiscală dinRomânia, reprezentând importantemodele de referinţăorganizaţională pentru nenumăratefirme românești.Cultura organizaţională, siguranţapostului, și de ce nu chiarprovocarea, au fost principalelemotive pentru care mulţi tineriromâni au preferat munca într-ocompanie multinaţională deconsultanţă fiscală, chiar dacătrebuiau să se adapteze rigoriloroccidentale. Mulţi din aceștitineri, având experienţa șiformarea într-o corporaţiemultinaţională de consultanţăfiscală și-au înfiinţat propriilefirme în acest domeniu, în care auîmpletit ulterior, cu maximăeficienţă, know-how-ul dobânditîn multinaţionale, cu expertizaautohtonă.

Care sunt principaleleprovocări cu care se confruntăacum firmele de consultanțăfiscală?În condiţiile în care cunoașterea șiaplicarea corespunzătoare alegislaţiei interne și internaţionaleeste esenţială pentru un consultantfiscal, una dintre provocărilemajore cu care se confruntăactivitatea consultanţilor fiscalidin România este existenţa uneilegislaţii fiscale într-o continuătransformare, precum și lipsa depredictibilitate care schimbă peneașteptate regulile fiscale. Înacest context, a fi mereu informateste esenţial pentru a face faţă

provocărilor acestui mediu dificilși pentru a reduce impactul asupraafacerilor clienţilor deserviţi.Un alt aspect care trebuiemenţionat este necesitateaimpunerii aplicării corecte alegislaţiei în vigoare, în ceea ceprivește competenţa de efectuare aexpertizelor fiscale judiciare șiextrajudiciare. Expertiza fiscalăeste o activitate specializată înclarificarea unor aspecte de naturăfiscală, a cărei competenţă revineexclusiv în sarcina consultanţilorfiscali, membri ai CamereiConsultanţilor Fiscali.

Cum apreciați nivelul actual alfiscalității din țara noastră?România se situează în rândulţărilor membre ale UniuniiEuropene cu un nivel scăzut defiscalitate, dac\ ne referim strict laimpozitul pe profit și/sauimpozitul pe venit (16% ambele).Cota de TVA (24%) este însă unadintre cele mai ridicate dinUniunea Europeană. Veniturilefiscale provin în special dinimpozitele indirecte și mai puţindin impozite directe, aceasta fiindo caracteristică comună ţărilor încurs de dezvoltare sau a ţărilorcare traversează perioada de crizăeconomică.

Camera Consultanților Fiscalieste membru al UniuniiProfesiilor Liberale dinRomânia și al ConfederațieiFiscale Europene. Cumcolaborați în cadrul acestororganizații?Ca membru cu drepturi depline aUniunii Profesiilor Liberale dinRomânia, Camera ConsultanţilorFiscali a fost reprezentată la toatemanifestările organizate deaceastă asociaţie, între cele douăasociaţii existând o colaborarefructuoasă în scopul apărării şipromovării statutului fundamental

al profesiilor liberale din ţaranoastră. Ne propunem să întărimrelaţiile de colaborare cu celelalteprofesii liberale apropiatedomeniului fiscal, respectivCAFR, Uniunea Naţională aBarourilor din România,ANEVAR, Consiliul de Mediere,considerând că aceste profesii,deşi sunt diferite, desfăşoarăactivităţi în interes public și suntun adevărat liant între putereapublică şi drepturile cetăţenilor.Ne vom alătura eforturilorcomune ale UPLR pentruapărarea intereselor fundamentaleale membrilor profesiilor liberale,pentru susţinerea nemijlocită amediului de afaceri, dar şi asocietăţii în ansamblul ei. Camera Consultanţilor Fiscali estemembru al Confederaţiei FiscaleEuropene (CFE) încă din anul2009, reprezentanţii noștriparticipând activ la acţiunile şidezbaterile organizate de CFE încomisiile de specialitate,respectiv: Comisia pe problemeprofesionale şi Comisia fiscală, încele două subcomitete ale acesteia– impozitare directă şi impozitareindirectă.Trebuie menţionat faptul căîncepând cu aprilie 2010 s-ademarat implementarea proceduriilegate de înregistrareaconsultanţilor fiscali din Româniaîn Registrul European alConsultanţilor Fiscali, registrucreat și actualizat de cătreConfederaţia Fiscală Europeană.Datorită prezenţei constante peplan internaţional, CameraConsultanţilor Fiscali dinRomânia a participat în calitate demembru fondator la înfiinţareanoii organizaţii a ConfederaţieiFiscale Europene, cu sediul înBruxelles, beneficiind astfel detoate drepturile aferente acesteititulaturi.

Mircea FICA

Una dintreprovocările majorecu care se confruntăactivitateaconsultanților fiscalidin România esteexistența uneilegislații fiscale într-o continuătransformare,precum și lipsa depredictibilitate careschimbă peneașteptate regulilefiscale.

Piaţa de consultanţăfiscală a crescut odată cu amploareainvestiţiilor cucapital străin şiautohton dinRomânia.


PROFESII LIBERALE

ARHITECTURA E IMPORTANTĂ PENTRU PERCEPȚIA ROMÂNIEI ÎN LUMEInterviu cu ȘERBAN ȚIGĂNAȘ, Președintele Ordinului Arhitecților din România

Ordinul Arhitecților dinRomânia a inițiat două studiisociologice, pentru aînțelege mai bine evo luțiileși tendințele acestei piețesofisticate. Un studiu va firea lizat în parteneriat cuIMAS - studiul defundamentare în vederearealizării şi implemen tăriiSistemului de informareasupra costuriloractivităţilor şi serviciilor dearhitectură, iar celălalt înparteneriat cuUniversitatea Babeş-Bolyai- studiul de evaluareprivind inserţiaabsolvenţilor de arhitecturăpe piaţa muncii. Ceașteptări aveți de la acestestudii și cum au primitarhitecții chestionarele,interviurile și discuțiilespecifice?

Așteptările sunt deja confir -mate de primul studiu careeste finalizat în acest moment.Cel de al doilea va furnizarapoarte preliminare în aprilieși îl vom publica în mai.Pentru a ne formula strategiileși pentru a discuta cu parte ne riiinstituţionali avem nevoie decunoașterea completă și com -plexă a fenomenelor legate deconstruire, de piaţa construc -ţiilor din România și de pozi -ţia arhitecturii prin arhitecţi înaceastă piaţă. Despre învăţă -mântul de arhitectură trebuiediscutat mult mai mult în con -textul pieţei și al profesiei, șinu doar în interiorul univer si tă -ţilor, pentru că în prezent con -sider că există o certă de cu pla rea acestora de realităţile mediu -lui în care vor dori să pășeascăabsolvenţii formaţi de acestea.Despre cum au primit arhitec ţii

aceste studii știm prin răspun -surile pe care le-au oferit șiurmează să le dis cutămîmpreună în săptă mâ nile carevin. Arhitecţii români nu pot fidecât nemul ţumiţi de cadrul încare lucrea ză și își doresc săexprime aceasta și să contri bu iela schim bări. Aceste opinii tre -buie analizate, găsit numi torulcomun, înţe lese fenomenele șiargumen tate propunerile pecare le vom face. Personalaștept să le folosim construc -tiv în dialog cu guvernul,administraţiile și univer sităţile.mă aștept la rezistenţă laschimbare, la conservatorismși priorităţi către intereserestrânse, dar le considerinevitabile și vom încerca săargumentăm cât mai bine.

Ați afirmat recent că înRomânia arhitectura stag -

nea ză ca pon dere și apariții,nu e în creștere pentru cănici statul și nici investitorii,în mare majoritate foartespeculativi, nu au prio ritățipentru calitate. Ce con -siderați că trebuie făcut peter men lung, pentruschimba rea mentalitățilorși pentru creș terea calitățiiarhitecturale?

Trebuie să ajutăm la formareavoinţei politice orientate cătreobţinerea unei calităţi reale amediului construit în care,până la urmă trăim cu toţii șine interesează pe toţi. Acesta eobiectivul, dar pentru atinge -rea lui trebuie lucrat mult lapregătirea terenului pentruformarea acestei voinţe. Avemnevoie de o înţelegereprofundă a arhitecturii, acalităţii acesteia și a rolului pe


PROFESII LIBERALE

care îl joacă în calitatea vieţii, cubeneficii inclusiv pentru economieși o măsură a bunei guvernanţe.Avem nevoie să fim clari șiconvingători, dar suntem conștienţică nu vom putea singuri, adicădoar prin vocile arhitecţilor săreorientăm fenomenele construiriiîn România. Avem nevoie de toţipartenerii care vor înţelege căaceasta nu este pentru ca uneiprofesii, unor profesioniști să le fiemai bine, ci pentru ca tuturor să nefie mai bine, proprie tari, utilizatoridirecţi și comuni tate. Odată aceastăvoinţă apărută ea trebuie servită cuinstrumente care trebuie să fiedisponibile atât prin eforturiguvernamentale și parlamentare,deci prin cadrul legislativ reformatși reorientat de care răspundputerile centrale, dar și prin modulde aplicare pro-activ, inteligent șibenefic de către administraţiileregionale și locale, prin bunepractici. În paralel trebuiedezvoltată cultura calităţiiarhitecturii ca parte a culturiigenerale a fiecărui cetăţean, prinprograme care să pregăteascăgeneraţiile care vin să devinăcapabile să discearnă, să fie maiexigente, să dorească și să impunăprin poziţiile pe care le vor avea însocietate, o arhitectură mai bună.

Ce soluții vedeți pentru stopa -rea distrugerii patrimoniuluiarhitectural al României, avândîn vedere situația de faptexistentă în București și în altemari orașe ale țării, precumTimișoara, Constanța, Craiova,Iași, Brașov, Cluj etc.?

Soluţiile ţin de ceea ce spuneam maiînainte, problema patrimo niuluinefiind una distinctă și diferită de aarhitecturii în general. Patrimoniulconstruit conservat, protejat și maiales utilizat de contemporani esteparte din calitatea mediului

construit de care vorbeam. Casoluţii văd nevoia de a transformapercepţia asupra comisiilor careavizează la nivel regional proiec -tele care necesită aceasta pentru căsunt în zone protejate. În prezent,din motive obiective, acestea suntvăzute ca fiind o frână în proceselede autorizare, mai ales datoritătimpilor extrem de lungi în careemit avize, adică a incapacităţii dea răspunde prompt solicitărilor.Pentru corecţie e nevoie de resursealocate și sunt multe moduri de aface ca lucrurile să meargă maibine. Din păcate, aţi putut observaevoluţiile din vârful MinisteruluiCulturii și Patrimoniului Naţional,instabilitatea și de aici dificultateade a construi împreună. Existăcosturi pentru evaluarea proiectelorși performanţele unei birocraţiinecesare, care trebuie asumate.Există mai multe entităţi avizatoarecare au înţeles acest lucru, s-auorganizat și te poţi baza perăspunsul lor prompt și clar. Nu seîntâmplă în domeniul avizelor careprivesc patrimoniul. Aţi maiobservat în anii trecuţi că atuncicând marile proiecte promovate deadministraţii nu treceau de opiniilespecialiștilor pentru că aveau efectenedorite asupra patrimoniuluiprotejat, soluţiile au fost să seschimbe componenţa comisiilor, săse plaseze alţi oameni, unii chiar înconflict de interese, în acestecomisii. Și aceste fenomene trebuielămurite și clarificate. nu poţi săreprezinţi și iniţiatorul proiectuluiși avizatorul lui în domeniulprotecţiei patrimoniului în acelașitimp. Domeniul protecţieipatrimoniului trebuie deschistinerilor, făcând mai atractivaccesul în cercul prea restrâns alcelor avizaţi, competenţi care auobţinut recunoașterea și dreptul dea lucra pe clădirile monument. Enevoie de stimulente și atunciarhitecţii interesaţi și activi în acest

domeniu vor putea ocupa spaţiulneacoperit în prezent cucompetenţe. O să încerc săfurnizez numere în acest domeniupentru a arăta că de fapt cei care audreptul să se ocupe de intervenţiilepe monumente nu o pot face înritmul necesar pentru că sunt preapuţini și, din păcate, nu doresc săfie mai mulţi din motive de înţeles.

Cum colaborează OAR cuinstituțiile abilitate să protejezeacest patrimoniu– Inspectoratulde Stat în Construcții, MinisterulDezvoltării Regionale șiAdministrației Publice,Ministerul Culturii, primării,consilii județene etc.?

OAR este organizat în filiale carereprezintă comunităţileindependente de arhitecţi șicolaborarea este diferită, evident,de la caz la caz, în fiecare loc. Eadepinde de oameni și de calităţilelor. De oamenii de la Ordin și decei de la instituţiile respective.Altfel spus, dacă avem o situaţie”plus cu plus”, rezultatul e plus,dar dacă avem ”plus cu minus” sauchiar ”minus cu minus”, ceea ce secam întâmplă, nu merge. Desprenivelul central, minister, văpovesteam mai înainte că e dificilcând nu ai parte de continuitate șimai ales coerenţă din parteaputerii. Mai e ceva interesant șiimportant. Noi judecăm fiecareproblemă legată de patrimoniu înparte, cum e firesc. Sunt situaţii încare suntem de aceeași părere cuinstituţiile abilitate, susţinempoziţiile acestora atunci când leapreciem ca fiind corecte darsuntem contestatari ai situaţiilorincorecte, a cazurilor în care seproduc erori. Am constatat căliderii acestor entităţi nu pot să neprivească ca fiind parteneri pentruanumite proiecte dacă ne opunemaltora, ceea ce îi face să ne

Profesiile liberale au început săprogreseze încolaborarea dintreele și să înțeleagă că își pot aducebeneficii reciproce.

Avem nevoie de oînțelegere profundăa arhitecturii, acalității acesteia și arolului pe care îljoacă în calitateavieții, cu beneficiiinclusiv pentrueconomie și omăsură a buneiguvernanțe.


PROFESII LIBERALE

considere, pe noi, cei de laOrdin, ca fiind împotrivainstituţiei în sine, ca fiind dinopoziţie, cu interese politice,etc. Nimic mai fals, eronat șipăgubos. Noi știm și dorim sădiscutăm proiectele și nupersoanele, culorile de partidsau alte atribute. Ei, de multeori nu prea pot face asta. Credcă există o contaminare politi -că a mediilor profesioniștilorcare determină și acesteatitudini.

Conduceți unul dintre celemai importante birouri dearhitectură din România.Cluj Arena, una dintre celemai importante lucrărisemnate de dumneavoastrăa fost nominalizată la Miesvan der Rohe Award 2013.Ce semnificație are acestproiect pentru echipa dum -neavoastră de arhitecți?

Aș fi preferat să depășimmomentul Cluj Arena, unproiect care a fost finalizat în2011. E adevărat că ne-a adusmulte premii internaţionale în2012 și 2013, dar mergem maideparte. Proiectul ne-ademonstrat că nu e suficient săfaci tot ce poţi ca arhitectpentru un mare proiect public,fiind nevoie de voinţa șicapacitatea proprietaruluipublic să îl exploateze lamaximum în beneficiulcomunităţii. Acest lucru nu seîntâmplă la Cluj Arena, sperpentru moment, deși există ungrup de tineri ambiţioși intraţiîn politică, care doresc să facăacest lucru. Proiectul a fostasociat prea mult de numeleliderilor poitici din perioada încare a fost realizat și dat înfolosinţă, iar noii lideri veniţidupă alegeri nu l-au adoptat ca

proiectul lor și au făcut prinasta rău tuturor. Cred că acesttip de atitudine, divorţul deproiectele predecesorilor șiprea marea etichetare cu numede lideri politici a proiectelor,în fond ale comunităţilor, esteo mare problemă. noi amsimţit-o cu Cluj Arena. Ca săvă răspund vreau să subliniezcă vizibilitatea și premiile,faptul că proiectul a fostpublicat pe toate continenteleși foarte văzut atât deprofesioniști cât și de marelepublic ne-a demonstrat căarhitectura e importantă pentrupercepţia României în lume.Ne-a demonstrat că se poate,că ne putem promova valorileși mai ales că societatea estefoarte interesată să fiepercepută prin arhitecturanouă, care o reprezintă.Clujenii au primit fantastic debine acest proiect pe care uniidintre ei îl așteptau de câtevazeci de ani. Ceea ce am învă -ţat e că nu e suficient și cătrebuie să folosești arhitecturacu inte ligenţă și că ai nevoie,în cazul stadionului și deperformanţa sportivilor, ca șicum nu ajun ge să faci clădireaunui teatru for mi dabil dacă nuaduci specta co le pe măsură.Depindem eno rm unii de alţii.Asta înseam nă societatea, șiarhitectura e re zul tatul stăriisocietăţii, în general.

Ordinul Arhitecților din Ro -mânia este una dintre celemai active asociații membreîn Uniunea ProfesiilorLiberale din România. Cumpercepeți relația dintreaceste profesii liberale șiclienții lor, ținând cont deîntețirea concurenței,precum și de exigențele totmai ridicate ale clienților?

Cred că profesiile liberale auînceput să progreseze încolaborarea dintre ele și săînţeleagă că își pot aducebeneficii reciproce. Relaţiilecu clienţii fiecărei profesiisunt și diferite și asemănătoarepentru că profesiile suntdiferite, dar clienţii sunt îngeneral aceiași români. M-așbucura ca exigenţele clienţilorsă fie tot mai ridicate și să îșionoreze corect aceste exigenţecu onorariile plătite pentruprofesioniștii liberali, dar nuprea e așa. Se cere tot maimult la preţ tot mai mic, care eo falsă percepţie a creșteriiexigenţelor. Există diferenţeimportante între profesiile caresunt în domeniul sănătăţii,unde clientul are o anumităatitudine, fiind afectat într-unplan, aș spune de prim-plan, șiprofesiile care se referă lalibertate, justiţie, deci șiproprietate. Arhitectura este uncapitol încă insuficient înţelesdin perspectiva interesuluipublic și a calităţii vieţii.

Ce viitor au următoriiabsolvenți ai facultăților dearhitectură din România,având în vedere potențialulridicat de creștere asectorului construcțiilor, pe

toate planurile - reziden -țial, comercial, industrial,spații publice -, dar și denumărul tot mai mare deabsolvenți?

Nu aș spune că există neapăratun potenţial de creștere îndomeniul construirii ci maidegrabă o nevoie, pentru căindicatorii din zona pieţeiconstrucţiilor și mai ales dinzona recursului la arhitecţi nusunt favorabili. Nici previziu -nile nu sunt bune. Românii,neînţelegând suficient de binece trebuie să facă arhitectul înbeneficiul lor, alegândarhitecţii după criteriulpreţului cât mai mic, sunttentaţi să reducă cât mai mult,până la renunţare în anumitecazuri, apelul la rolul acestora,ca să scadă costurile. În pre -zent lucrurile nu se îndreaptădeloc în favoarea arhitecţilorși în mod direct dar neperce -put corect, nici în favoareaclienţilor lor. Asta însemnă căviitorul absol ven ţilor depindede viitorul apelului pe care îlva face societatea pentru caredoresc să lucreze la ei. Șanselede reușită depind de ei înșiși,adică de tinerii arhitecţi, dacăvor reuși să se ocupe eficientde nevoile clienţilor și sădemonstreze, fiecare în parte,dar în final împreună ca pro -fesie, că aportul arhitectuluipoate fi fundamental, decisivchiar în orice proiect, aducândprofit celor care investesc,satisfacţie utilizatorilor șimulţumire întregii societăţi.Tinerii arhitecţi trebuie să știecă vor trece prin aceastăîncercare dură care ne supunede fapt pe toţi, o societate ima -tură încă în domeniul construirii.

Mircea FICA


PROFESII LIBERALE

Câți membri sunt acumînscriși în AsociațiaNațională a EvaluatorilorAutorizați din România(ANEVAR)? Cum apreciațievoluția acestei profesii deevaluator în ultimii ani?

Există câteva momente încursul unui an careinfluenţează numărul demembri titulari activi. Înprimul rând, mă refer laprimirile de noi membri,respectiv la pierderea calităţiide membru. Astfel, primirilede noi membri titulari au locde două ori pe an, în lunileiunie și decembrie. Un altmoment care influenţeazănumărul de membri titularieste data de 31 decembrie, lacare fiecare evaluatorautorizat trebuie să fi urmatun program de pregătirecontinuă de 20 de ore. Ceicare nu au reușit acest lucrudevin membri suspendaţi șipot rămâne cu acest “statut”maximum doi ani. Calitateade membru poate fi retrasă șipentru neplata cotizaţiei, carese constată după termenullimită de plată, acesta fiind31 martie a anului în curs.Aceste repere sunt clare șirespectate cu stricteţe, pentrucă nimic nu poate fi maidăunător pentru organizareaunei profesii decât ambigui -tăţile, respectiv regulile făcutepentru a fi încălcate. La dataacestui interviu, sfâr[itul luniimartie 2014, numărul demembri titulari este de circa3.800, iar numărul de membricorporativi de circa 320.În ce privește evoluţiaprofesiei de evaluatorautorizat în ultimii ani, așspune că aceasta și-a urmatcursul firesc, adaptându-se la

realităţile curente. ANEVAR,ca o organizaţie neguverna -men tală, s-a impus ca brandulcel mai important al pieţeievaluării bunurilor, astfelîncât, după aproape 20 de anide la înfiinţare, apariţia OG24 / 2011 privind unelemăsuri în domeniul evaluăriibunurilor care reglementează

activitatea de evaluare șiprofesia de evaluatorautorizat, a fost firească și aconsfinţit statutul de utilitatepublică al acestei profesii,stabilindu-i clar drepturile șiîndatoririle.Consider că reprezentăm oprofesie solidă, bine organi -za tă, care are ca membri

oameni cu experienţă, toţi custudii superioare, care înţelegunde ne aflăm și mai alesînţeleg unde va trebui săajungem. Mai sunt multelucruri de făcut, dar ţintimspre consacrarea titulaturii demembru ANEVAR ca unreper de excelenţă. Vrem săfim mândri că suntem mem -bri ANEVAR și în acelașitimp ca ANEVAR să fiemândră că ne are ca membri.

ANEVAR monitorizeazăriguros calitatea activitățiide evaluare a bunurilordesfășurată de membriisăi. Ce tendințe ațiremarcat în activitatea dinanul 2013? În ce sectoareau fost mai multe evaluări?

Activitatea de monitorizareeste una dintre preocupărilenoastre principale în anul2014, având în vedere că esteo consecinţă a intrării învigoare a OG 24/2011, și nunumai. Rolul monitorizăriieste unul de prevenţie și deasigurare a unui nivel etic șicalitativ înalt, și nicidecumacela de “a căuta nod înpapură”. Regulile profesieitrebuie însă respectate decătre toată lumea. Nivelulcalităţii serviciilor oricăreiprofesii liberale și constanţa

ANEVAR S-A IMPUS CA BRANDUL CEL MAI IMPORTANT AL PIEȚEI EVALUĂRII BUNURILORInterviu cu ADRIAN VASCU, Președintele Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România


PROFESII LIBERALE

acestui nivel reprezintă atributulprincipal al existenţei aceleiprofesii. Garanţia recunoașterii petermen lung o reprezintă calitateaserviciilor. Dacă nivelul calităţiieste slab și utilizatorii suntconvinși de acest lucru, atuncitoate celelalte pârghii de susţinere,statutare, legislative, își vor pierdeputerea și va trebui să apară unserviciu alternativ care să fie lanivelul calitativ al așteptărilorutilizatorilor. Noi încercăm - șiprin monitorizare - să fimconștienţi de acest lucru șitotodată transmitem un semnalpieţei că suntem preocupaţi înmod real de acest proces.Refe ritor la domeniile de activi -tate ale evaluatorilor autorizaţi,preponderente au rămas evaluărilede proprietăţi imobiliare (în dome -niul garantării împrumuturilor,precum și în zona evaluării pentruraportare financiară), urmate deevaluările de întreprinderi și deevaluările de bunuri mobile.

Activitatea de evaluator estedeosebit de complexă, ținândcont de gradul scăzut depredictibilitate a economiei și alegislației noastre. Care suntprincipalele probleme cu carese confruntă evaluatorii?

Poate părea o banalitate, darproblema evaluatorilor - la fel cași a altor profesii liberale - este cănivelul de activitate este mare și,deseori, câștigul nu este pe mă -sură. Un pericol însă îl constituiefaptul că existând presiuneaclienţilor asupra onorariilor și atermenelor de finalizare a rapoar -telor de evaluare, este afectată șicalitatea serviciului, ceea ce esteinadmisibil. De aceea, provocareape care o avem acum este sărestabilim echilibrul firesc întrecalitatea evaluărilor și timpulnecesar realizării acestora,

respectiv onorariile care pot fipercepute. Ecuaţia este simplă. Unraport de evaluare înseamnă defapt colectarea unor informaţii dinpiaţă, analiza acestora șitransformarea într-o informaţienouă care îi este utilă clientului,adică VALOAREA. O realitatecunoscută este faptul căinformaţiile de piaţă privindtranzacţiile de bunuri nu sunt ușorde găsit, pentru că nu există bazede date publice cu tranzacţiileefectuate. Există informaţii, doarcă ele sunt disparate și este nevoiede instrumente speciale și de timppentru a le culege. Pentru a obţinedeci un rezultat de calitate, și nuunul superficial, avem nevoie deinformaţii de calitate iar pentru ale obţine avem nevoie de un

minim de timp. Pentru a faceacest lucru în continuitate estenevoie ca serviciul să nu fie plătitsub un minim admisibil. Revenind astfel la întrebareadumneavoastră, aș spune că nueste nici suficient și nici eficientsă ne plângem de problemele pecare le avem. Cred însă că neputem gândi la niște soluţiiposibile care să prezinte avantajeși pentru utilizatori. Prin urmare,trebuie să îmbunătăţim calitateainformaţiei primare din rapoartelenoastre, să schimbăm astfel cevadin ceea ce s-a f\cut până acum,după care să explicăm și săîncercăm să îi convingem peutilizatori că acest produs decalitate mai ridicată le este maiutil și ar trebui remunerat lavaloarea lui reală. Iar aceastăvaloare superioară provine de faptdin timpul suplimentar petrecutpentru realizarea produsului finit.A plăti pe cineva la nivelulactivităţii pe care a prestat-o esteo minimă formă de respect, iarrespectul este singura garanţie aunei relaţii pe termen lung.

Conduceți departamentul deevaluare al KPMG România. Lafel ca în sectorul de audit și încel al consultanței fiscale,societățile din Big4 au cea maimare expertiză în acest do me -niu al evaluării. Cum apreciațiconcurența existentă în piață șicum vedeți dezvoltarea ei?

Concurenţa este ingredientul caredă savoare activităţilor din piaţaserviciilor profesionale. Pe lângăgeneralităţile cunoscute aș amintică: menţine / îmbunătăţeștecalitatea serviciilor, educă clienţiiși, nu în ultimul rând, îţi conferăperiodic satisfacţia de a fiînvingător. Cu cât acest lucru seîntâmplă mai des, cu atât ești maide succes. Susţin dezvoltarea

Concurența este ingredientulcare dă savoareactivităților din piațaserviciilorprofesionale.


PROFESII LIBERALE

Preponderente aurămas evaluările deproprietățiimobiliare (îndomeniul garantăriiîmprumuturilor,precum și în zonaevaluării pentruraportarefinanciară), urmatede evaluările deîntreprinderi și deevaluările de bunurimobile.

concurenţei militând pentruinstrumente corecte de practicarea acesteia. În același timp, suntîmpotriva rabatului de la calitateaserviciului și, pe cale deconsecinţă, a rabatului de la unnivel rezonabil al raportuluicalitate preţ. Ce ar trebui să facemînsă noi, competitorii, este săavem o poziţie comună în faţaclienţilor care - din lipsă decunoaștere sau de experienţă -denaturează cerinţele specificeactivităţii de evaluare atunci cândcer ofertarea unui asemeneaserviciu. Aceștia trebuie săînţeleagă, de exemplu, că “preţulcel mai mic” nu trebuie să fiecriteriul principal de selecţie, șică, în cazul evaluăriiimobilizărilor corporale pentruraportare financiară, criteriulpentru oferta financiară nu poatefi “tariful / bucată”. Din discuţiilepe care le-am purtat cu AutoritateaNaţională pentru Reglementarea șiMonitorizarea Achiziţiilor Publice(ANRMAP) sperăm să apară unghid privind selectarea serviciilorde evaluare care să fie public și săpoată fi aplicat de către toateautorităţile contractante. Cred că,după aceea, concurenţa ar trebuisă fie și mai sănătoasă. Și concu -renţilor le dorim același lucru!

ANEVAR editează Revista deEvaluare, având un colectiv deredacție prestigios, cu colabo -ratori externi și parteneri deprimă mână. Cum este primităaceastă publicație de public?

ANEVAR editează de fapt treipublicaţii. Cea mai veche esteBuletinul informativ, care apareacum de două ori pe an, în lunileaprilie și octombrie, și careconţine subiecte de organizareinternă destinate exclusivmembrilor. A doua în ordinecronologică este Revista deEvaluare, revistă bilingvă română-engleză care apare de două ori pean și care are caracter știinţific,fiind zona în care sunt expuseteme de cercetare din domeniulevaluării și din domenii conexe.Este destinată instituţiilor deînvăţământ superior, bibliotecilorși nu în ultimul rând abonaţilor șipublicului de avangardă. Cea mairecentă publicaţie a ANEVAR,care acum se află la numărul 2, senumește “VALOAREA - oriundeeste ea” și este o revistă de opiniiadresată atât evaluatorilor, cât șiutilizatorilor serviciilor deevaluare. Apariţia acesteia estetrimestrială și își propune săprezinte la zi informaţii utile

tuturor celor intreresaţi înactivitatea de evaluare a bunurilor.Este o revistă modernă pe care oputeţi citi descărcând dinAppStore sau pe orice alt sistemde operare Android aplicaţiagratuită “Revista valoarea”.

Sunteți Prim-VicepreședinteleUniunii Profesiilor Liberale dinRomânia, unde ANEVAR este unmembru extrem de activ. Câtde importante sunt profesiileliberale pentru economiaromânească?

Ar trebui să fie motoruleconomiei. Profesioniștii liberalisunt acele persoane care suntstăpâne pe opinia și pe timpul lor- și ce își poate dori mai mult unom decât să își petreacă cea maimare a timpului făcând ceea ce îiplace? Din păcate, în România,profesiile liberale nu au ca întrego identitate clar conturată. Suntemprezenţi în toate zoneleeconomice, dar cu reguli separateși cu o încă prea superficialăcunoaștere a unora despre ceilalţi.Uniunea Profesiilor Liberale dinRomânia ar putea deveni o voceputernică, prin cei circa 600.000de profesioniști pe care îireprezintă. Trebuie mai întâi cafiecare dintre aceștia să fieconștient că aparţine acestui grup,apoi să identificăm obiectivelecomune și, în final, să desfășurămniște acţiuni concrete în beneficiultuturor. Suntem într-un momentfoarte delicat și perpetuu în careprofesioniștii liberali așteaptă caUPLR să facă ceva pentru ei, iarUPLR așteaptă ca profesioniștiiliberali să fie conștienţi desinergia pe care o pot crea adunaţi sub același nume. Sper caîn acest an să reușim să rupemacest cerc vicios.

Mircea FICA


PROFESII LIBERALE

Este necesară modificarealegislației privitoare lainsolvență?

Modificarea actualei legislaţiiîn materia insolvenţei este omăsură necesară deoarecelegea 85/2006 nu a produsrezultatele scontate pentruîntărirea stabilităţiieconomice. Iată și câtevacifre elocvente ca argumentîn acest sens. Volumul plăţilorrestante totale generat decompaniile în insolvenţă estede 36,5 miliarde lei, respectivcirca 34,4% din totalulplăţilor restante la niveluleconomiei, iar 13,9 miliardelei reprezintă plăţi restantecătre furnizori. Volumulcreditelor acordate de băncişi IFN-uri companiilor aflateîn insolvenţă sau în falimenteste considerabil - 24,2 mili -arde lei, reprezentând 18,9%din totalul creditelor acordatecompaniilor nefinanciare decătre bănci şi IFN-uri, înaugust 2013. Volumulcreditelor restante peste 90 de zile generat de acestefirme este de circa 20,8miliarde lei (reprezentând85,8% din volumul total alcreditelor cu restanţe de peste90 de zile acordatecompaniilor, în august 2013).După cum se poate observa,efectele sunt negative pentrueconomie, iar rezultateleinexistente, motiv pentru careBanca Naţională a României(BNR) s-a implicat activ și acontribuit cu propuneri laelaborarea proiectului CodulInsolvenţei.

Cât de important este unplan de reorganizare binestructurat pentru evitareafalimentului?

Efectele redresării prinreorganizare sunt extrem dereduse, doar 2-3% dintrefirmele aflate în proces dereorganizare reușesc să ducăla îndeplinire obligaţiileasumate prin plan. Acesterezultate demonstrează călegislaţia permisivă îndomeniul insolvenţei, cel maiprobabil, a avut o contribuţiela crearea posibilităţiifirmelor de a se ajusta înmică măsură pe bazaefortului propriu şi înproporţie considerabilă peseama creditorilor. Amobservat că se contestădispoziţiile legale din proiectprivitoare la votul planului de

reorganizare cu majoritateade 50% dar, noi considerămcă această dispoziţie estebenefică și va crește gradulde reușită, dar nu și numărulplanurilor de restructurare. Înfond, mai bine să avem maipuţine planuri de reorganizaredar acestea să fie de succes,decât să avem multe planuriaprobate care eșuează. Conform datelor expuse înBuletinul Procedurilor deInsolvenţă, pentru 3.500 defirme au fost aprobate planuride reorganizare. Ar fiinteresant de văzut câte suntcompaniile care s-aurestructurat cu succes și careau fost costurile? Pe de altă

parte, scopul principal alinsolvenţei este instituireaunei proceduri colectivepentru acoperirea pasivuluidebitorului, ori în situaţia încare planul poate fi aprobatcu votul unei minorităţi (30%din totalul valoric al maseicredale) creanţele majorităţiicreditorilor pot fi excluse dinplanul de reorganizare, astfelîncât, aceste reorganizări,crează mai multe prejudiciidecât beneficii. De acea, noicredem că un plan dereorganizare poate avea unrezultat echitabil doar atuncicând creditorii care deţin50% din totalul valoric almasei credale sunt de acord

INSOLVENȚA NU TREBUIE ÎNCURAJATĂInterviu cu FLORIN ŞANDOR, Consilier de Direcție, Direcția Juridică, Banca Națională a României


PROFESII LIBERALE

cu planul propus. Nu trebuiefăcută o reorganizare cu un costfoarte mare, în majoritateacazurilor, falimentul nu este decâto consecinţă directă a reînnoiriiîntreprinderilor.

Ce trebuie făcut pentru a aveamai multe planuri dereorganizare reuşite?

Pentru reușita planului dereorganizare sunt necesare douăcondiţii esenţiale:a. planul de reorganizare să fierealist și bine fundamentateconomic (Existenţa unui plan deafaceri clar, bugetat în modadecvat atât pe termen scurt, cât șipe termen lung; Identificareaclară a activităţilor, produselor, apieţelor de desfacere și utilizareade modele comparative, strategii,scenarii; Planificarea riguroasă aactivităţii companiei; Unmanagement al vânzărilorperformant; Urmărirea curigurozitate a cash-flow-ului și, înspecial, a debitelor și creanţelor).b. Acţionarii / asociaţii /administratorii să fie implicaţiefectiv în reorganizare sau să seangajeze persoane cu competenţeprofesionale în domeniulrestructurării întreprinderilor. Implicarea în reorganizare apersoanelor care au controlatcompania și afacerea esteesenţială dar, din păcate, existămulte situaţii în care acestepersoane transferă activitatea(clienţi, furnizori) pe o nouăcompanie și lasă pasivele peseama creditorilor, iar legea nusancţionează astfel de abuzuri.Considerăm că noua lege ar trebuisă prevadă și dispoziţii privitoarela interzicerea desfășurării înperioada de reorganizare, directsau indirect, de activităţi de tipulcelor care fac obiectulreorganizării.

Ce părere aveți despre finan ța -rea în perioada de observație?

Chiar dacă legislaţia viitoare vaaduce o noutate importantă, princrearea unei super-priorităţipentru creditorii care finanţează înperioade de observaţie, activitateade finanţare în insolvenţă nu seva îmbunătăţi fără un plan dereorganizare bine fundamentateconomic. Mai exact, nimeni nuva fi dispus să finanţeze o afacerecare nu are șanse de reușită.

Greșelile de management suntuna dintre cele mai desîntâlnite cauze ale insolvenței.Cum pot fi evitate?

Este posibil ca 75% din numărultotal al insolvenţelor să se dato -reze greșelilor de management.Legea nu sancţionează greșelile demanagement, iar în opinia meaacesta este un mare neajuns al le -gislaţiei din domeniul insol ven ţei.Mai mult, există un curent ino va torcare consideră că insolven ţele artrebui împărţite în “insolvenţefrauduloase” și “insolvenţe scu za -bile”, iar managementul defec tuosar face parte din categoria“insolvenţelor scuzabile”. Datorităfaptului că “insolvenţa scuzabilă”ar putea produce și efecte cuprivire la descărcarea de datorie,consider nedreaptă aceastătipologie și cred că mai potrivit arfi să vobim despre “insolvenţafrauduloasă”, “insolvenţa culpa -bilă” și ”insolvenţa scuzabilă”.Noi am făcut propuneri deîmbunătăţire și credem că unsistem de publicitate în RegistrulComerţului (RECOM) în care săapară pentru o perioadă de 5 aniacţionarii semnificativi, asociaţiiși administratorii care au produsfalimentul contribuie laîmbunătăţirea transparenţei șipublicităţii comerciale și ar

diminua greșelile de management.Acest sistem nu trebuie să fie unulsancţionator, dar ar putea ajutasemnificativ la cunoaștereaclientelei. În prezent, o persoanăpoate produce falimenteconsecutive și nenumărate fără săexiste o evidenţă în acest sens.

Ce soluții recomandați pentrusituații de dificultate financiarăsau supraîndatorare?

Situaţiile de supraîndatorare saudificultate economică, dacă nusunt rezolvate imediat ce apar prinsoluţii nonjuridice, pot crea stăride incapacitate de plată, insol venţeși crize financiare, care se vorputea rezolva doar prin soluţiijuridice, iar rezultatele vor fi multdiminuate atât pentru creditor câtși pentru debitor.Comisia Europeană recomandăstatelor membre să instituiemăsuri de sprijin, cum ar fiasistenţa din partea experţilor.Este esenţial ca întreprinderiloraflate în dificultate care nu îşipermit o consultanţă costisitoaresă li se faciliteze accesul la acesttip de sprijin. De altfel, Comisia aelaborat un sistem de avertizarerapidă, respectiv un instrument deauto-evaluare online pentru aajuta întreprinzătorii să îşiestimeze rapid situaţia financiară.De asemenea, programulINTERREG şi organizaţiileeuropene ale întreprinderilor oferănumeroase posibilităţi de stabilirede legături şi de schimb de bunepractici în ceea ce priveştesprijinul acordat întreprinderilor.În concluzie, insolvenţa nu este ostare normală a unei economiidezvoltate și nu trebuie încurajată,motiv pentru care noi recoman dămîmbunătăţirea și utilizarea solu ţii -lor de restructurare pre-insolvenţă.

Mircea FICA

Banca Națională aRomâniei s-aimplicat activ și acontribuit cupropuneri laelaborareaproiectului CodulInsolvenței

Legea 85/2006 nu aprodus rezultatelescontate pentruîntărirea stabilităţiieconomice


COVER STORY

Conform analizei EY,în 2013, activitateaglobală de fuziuni şi

achiziţii a scăzut cu 6,2%faţă de anul 2012, cu 37.257de tranzacţii anunţate încursul anului, în valoare de2,3 mii de miliarde de dolari,în scădere cu 6,3%, în pofidaunor mega-tranzacţii, cum arfi Vodafone - Verizon, a treiacea mai mare tranzacţierealizată vreodată.

M&A ÎN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST

La începutul anului, firmainternaţională de avocatură

CMS și DealWatch au publi catraportul „Emerging Europe:M&A Report 2013/14", aflatla cea de-a treia ediţie anuală.Raportul analizează activi -tatea din Europa Centrală şide Est, oferind repere impor -tante şi trasând predicţii deinteres cu privire la domeniulfuziunilor şi achiziţiilor.Raportul arată că activitateade fuziuni şi achiziţii în

Europa emergentă a rămas,în esenţă, constantă în 2013,în termeni de volum altranzacţiilor, dar a înregistrato scădere moderată dinpunctul de vedere al valoriitranzacţiilor, care au scăzutde la 138 de miliarde deeuro, în 2012, la 112 miliardede euro în 2013. Cu toateacestea, experţii CMS şiDealWatch sunt optimişti în

ceea ce priveşte 2014, cândse aşteaptă o creștere cons -tantă a fluxului de tranzacţii.La nivel de regiune, anultrecut, numărul de tranzacţiianunţate cu o valoare depeste un milion de euro ascăzut cu 2%, la un total de2.555 de tranzacţii. Dupănumărul de tranzacţii, celmai activ sector în 2013 afost cel al serviciilor, cu 484de deal-uri încheiate,reprezentând 19% din total.Sectorul minier (incluzândpetrolul şi gazele) a fostdesemnat cel mai importantîn ceea ce privește valoareatranzacţiilor, cu peste 23 de

PIAŢA DE FUZIUNI ŞI ACHIZIŢII, ÎN CREŞTERE ÎN 2014?

În pofida aşteptărilor ca activitatea de M&A să intre într-o fază decreştere sustenabilă, 2013 a marcat o scădere fără precedent la nivelglobal, pentru al treilea an consecutiv. Aceste scăderi poziţioneazăactivitatea de fuziuni şi achiziţii la cel mai scăzut nivel din ultimii optani şi sub nivelul perioadei ”dot com”, în urmă cu treisprezece ani.


COVER STORY

miliarde de euro, reprezentândpeste 20% din piaţa globală. Ceamai mare tranzacţie din regiune afost anunţată în ultimele zile aleanului, când 30% dintre acţiunilecompaniei ruseşti de construcţiiStroygazconsulting au fost tran -zac ţionate la o valoare de peste3,5 miliarde de euro.Piaţa M&A din Federaţia Rusă areprezentat 31% din totalul tran -zacţiilor din Europa emergentă și62% din valoarea totală aafacerilor în 2013. Polonia s-aclasat pe locul al doilea, cu opondere de 14% din numărul detranzacţii, urmată de Turcia cu13%. Serviciile financiare M&Aau reprezentat peste 10% dintotalul tranzacţiilor din 2013, darnumărul de tranzacţii bancare înregiune este probabil să crească înanii următori, întrucât creditoriidin Europa de Vest se retrag sprea-şi întări poziţiile şi recapitalizaoperaţiunile din ţările de origine,iar băncile grecești sunt obligatesă-și cedeze din active.„Ne așteptăm ca, în 2014, fluxulde tranzacţii în Europa Centrală şide Est să fie influenţat de creş -terea interesului cumpărătorilorstrăini, precum şi de disponibili -tatea în piaţă a unor companii şiactive subevaluate şi a uneiactivităţi crescute a fondurilor deprivate equity”, a declarat HelenRodwell, CMS CEE CorporatePartner.„În timp ce reducerea gradului deîndatorare a băncilor vest-euro -pene va continua să fie un motivde îngrijorare pentru stabilitateaeconomiilor din Europa de Est,intrarea fondului de capital privatKKR în regiune este un semnîncurajator al încrederiiinvestitorilor. Exceptând un nouepisod în criza datoriilor din zonaeuro, suntem de părere că oconsolidare a sectorului bancar șiredresarea economică în curs de

realizare în Europa emergentă vorgenera o creştere a activităţii însectorul M&A în 2014”, aadăugat Boris Maleshkov, Headof Editorial, Emerging MarketsInformation Service (EMIS).Experţii CMS sunt optimiști cuprivire la fluxul de afaceri înEuropa Centrală şi de Est, în2014. Potrivit acestora, cea maigrea perioadă a crizei a trecut șiîncrederea se restabileşte încet pepiaţă.

PIAŢA DIN ROMÂNIA, TREND UŞOR ASCENDENT

„Nici în România piaţa de fuziunişi achiziţii nu s-a ridicat la nivelulaşteptărilor de la începutul anului2013, rămânând, în cel mai buncaz, la acelaşi nivel cu 2012.Lipsa de predictibilitate a cadruluifiscal şi de reglementare, precumşi dificultatea atragerii definanţare bancară, au influenţatevoluţia pieţei în 2013. Anultrecut, s-a remarcat un număr detranzacţii importante în sectorulserviciilor financiare, în timp cesectorul energiei, în particular celal energiei regenerabile, a fost celmai afectat de instabilitateamediului de reglementare”, a spusBogdan Câmpianu, directorexecutiv Corporate Finance, EYRomânia. “Pentru 2014, piaţafuziunilor şi achiziţiilor ar trebuisă reia tendinţa de creştere, pefondul îmbunătăţirii condiţiilor decreditare şi al recâştigării aştep -tate a statutului de ţară cu ratinginvestment grade“, a adăugat el.Cezar Gu[u, Avocat Asociat,Boştină şi Asociaţii, spune că, atâtpe plan global, cât şi european,piaţa fuziunilor şi achiziţiilor aconsemnat în anul 2013,comparativ cu 2012, o contracţiedin punct de vedere valoric,infirmând astfel optimismulmanifestat de jucătorii de profil la

începutul anului trecut. “Trenduldescendent al pieţelor internaţio -nale de fuziuni şi achiziţii a fostreplicat şi în România unde, înciuda unei creşteri din punctul devedere al volumului, valoareatranzacţiilor derulate în cursulanului 2013 s-a situat sub ceaconsemnată în cursul anului2012”, a precizat el, adăugând căvolatilitatea mediului economicşi, în consecinţă, predictibilitatearedusă cu privire la perspectivelede creştere, dificultăţile înaccesarea finanţării bancare,dublate de instabilitatea cadruluilegislativ şi a mediului politicreprezintă unii dintre factorii careau determinat potenţialiiinvestitori să abordeze încontinuare o atitudine prudentă înceea ce priveşte activitatea defuziuni şi achiziţii. “Luând înconsiderare faptul că EuropaCentrală şi de Est este perceputăîn prezent drept una dintre celemai atractive regiuni din Europadin punctul de vedere al apetituluiinvestiţional, este de aşteptat ca şiRomânia să beneficieze de peurma unei astfel de conjuncturi,date fiind, pe de o parte,performanţele macroeconomiceînregistrate în cursul anului 2013,iar pe de altă parte, existenţa învarii sectoare de activitate a unorţinte de achiziţie atractive”, estede părere reprezentantul Boştinăşi Asociaţii. “Condiţionat de omai mare predictibilitate amediului economic şi a cadruluilegislativ, considerăm că existăpremisele ca piaţa locală afuziunilor şi achiziţiilor săînceapă să se revigoreze în cursulacestui an, creşterea acesteiaurmând a se consolida pe termenmediu”, a încheiat Cezar Gu[u. Aşa cum au estimat anul trecutexperţii CMS şi DealWatch, 2013a înregistrat o creştere avolumului tranzacţiilor pe piaţa

Pentru 2014, piaţafuziunilor şiachiziţiilor ar trebuisă reia tendinţa decreştere, pe fondulîmbunătăţiriicondiţiilor decreditare şi alrecâştigăriiaşteptate astatutului de ţară curating investmentgrade.Bogdan Câmpianu,director executivCorporate Finance,EY România

Condiţionat de o maimare predictibilitatea mediului economicşi a cadruluilegislativ,considerăm că existăpremisele ca piaţalocală a fuziunilor şiachiziţiilor să înceapăsă se revigoreze încursul acestui an.Cezar Guşu, AvocatAsociat, Boştină şiAsociaţii


COVER STORY

de M&A românească, determi -nată în mare parte de operaţiuniledin domeniul serviciilor finan cia re,din industria manufacturieră,energie, agricultură şi sectoareleTMT. Caracteristica generală apieţei româneşti rămâne astfelcreşterea volumului tranzacţiilorcu valoare redusă. Potrivitstudiului CMS DealWatch, piaţaromânească s-a menţinut în jurulnivelului de un miliard de euro,cu o valoare totală a tranzacţiilorînsumând aproximativ 1,18miliarde de euro în 2013, o cifră similară celei înregistrateîn 2011 şi cu puţin mai micădecât cea din 2012.„Suntem moderat optimişti înceea ce priveşte estimarea noastrăpentru 2014 şi credem că vomasista anul acesta la o uşoarăcreştere a sectorului de fuziuni şiachiziţii. Ne bazăm analizanoastră şi pe ultimele luni aleanului 2013, când această creştereuşoară s-a consolidat. Credem căRomânia are potenţialul de adeveni o piaţă foarte atractivă înurmătorii ani. ~mbunătă]irilesemnificative în următorii aniaduse infrastructurii de transportdin România, alături deangajamentul faţă de programulde privatizare şi absorbţia maieficientă a fondurilor UE ar trebuisă încurajeze investiţiile înRomânia, stimulând astfel piaţa”,a declarat Horea Popescu, Parte nerşi şeful departamentului Corporateand M&A al CMS România.Şi Anda Todor, Managing Partner,Dentons Bucureşti, spune că, în2013, am asistat la o uşoarărevigorare a pieţei de M&A şi lao diversificare a domeniilor încare au avut loc tranzacţiile.“Trebuie reţinut şi faptul că unelecompanii au ales mai degrabă să-şi consolideze afacerile prinachiziţii de tip intra-grup sau prinrestructurarea portofoliului

existent. Elementul de noutate în2013 a fost activitatea mai intensădin domeniul financiar-bancar,respectiv tranzacţiile cu portofoliide retail”, a completat ea,adăugând că, pentru 2014,estimează că tendinţele sus-menţionate vor continua şi sperăca recent prognozata creştereeconomică să se reflecte şi îndinamica sectorului de M&A. “Piaţa fuziunilor şi achiziţiilor dinRomânia a avut, în 2013, un niveluşor scăzut în raport cu anulanterior, cifrele înregistrate - circa1,1 miliarde de euro – fiind lanivelul anului 2011, potrivitstudiilor prezentate în piaţă.Conform aceloraşi surse, numărultranzacţiilor realizate, anul trecut,pe piaţa locală a crescut îndomeniile financiar, industrie,energie şi agricultură”, spune şiArcadia Hinescu, Avocat Senior,Cabinet de avocat Gruia Dufaut.În opinia sa, valoarea tranzacţiilortrebuie văzută însă dinperspectiva faptului că economiala nivel mondial nu a ieşit efectivdin criză, dar cei care ştiu săprofite de ea şi încă mai aulichidităţi şi-au permis sănegocieze şi să obţină preţuriavantajoase pentru ei. “Cei maiactivi jucători odată pe aceastăpiaţă, fondurile de investiţii,adoptă o politică mai precaută dincauza lipsei de predictibilitate apieţei. Pentru 2014, deşi o partedintre specialişti privesc cuoptimism şi estimează o creştere apieţei M&A, considerăm căanumiţi factori (ex. alegerileelectorale de anul acesta, contex -tul geo-politic) pot influenţaputernic evoluţia în domeniu”, aîncheiat Arcadia Hinescu.La rândul său, DanielaMilculescu, Managing Associate,Muşat & Asociaţii, spune că, anultrecut, piaţa locală de fuziuni şiachiziţii a stagnat, rămânând la un

nivel comparabil cu anul 2012. Înopinia sa, între aspectele care auinfluenţat negativ evoluţia pieţeiîn acest sector şi în 2013 senumără dificultatea atragerii definanţări, dar şi instabilitateapolitică şi cea legislativă (înspecial în domeniul energiei).„Totuşi, pe piaţă au avut loccăteva tranzacţii în domeniiprecum bancar, IT, energie şicâteva tranzacţii în real estate. Înanul 2014, sperăm ca piaţa M&Asă iasă din această perioadădificilă, deşi este destul de greude preconizat în acest moment”, aconcluzionat Daniela Milculescu.Ioana Cătălina Săvan, SeniorAssociate, PETERKA &PARTNERS, consideră că,contrar previziunilor specialiştilorcare, la debutul anului 2013,anticipau un trend ascendent alpieţei M&A, volumultranzacţiilor pe piaţa dinRomânia, per ansamblu, s-a situatla un nivel sensibil egal cu celînregistrat în anul 2012.“Instabilitatea şiimpredictibilitatea cadruluilegislativ au fost cauze care auafectat piaţa M&A din România.Spre exemplu, modificărileadoptate în privinţa cadrului dereglementare a sectorului energieiregenerabile au avut un puternicimpact negativ asupra pieţei dinacest domeniu”, a precizat ea,adăugând că, în acest an, deşiexistă premisele unei revigorări apieţei M&A, prin îmbunătăţireacondiţiilor de creditare şi nunumai, totuşi contextul politicactual şi o legislaţie internăinstabilă pot determinainvestitorii să analizeze cumaximă precauţie plasarea defonduri în ţara noastră. Gabriel Zbârcea, ManagingPartner al Ţuca Zbârcea &Asociaţii, consideră că, deşisectorul de fuziuni şi achiziţii a

Domeniul IT&C vacontinua să fie unulde interes, având învedere că numărulantreprenorilor desucces din acestsector este încreştere.Anda Todor,Managing Partner,Dentons Bucureşti

Suntem moderatoptimişti în ceea cepriveşte estimareanoastră pentru 2014şi credem că vomasista anul acesta lao uşoară creştere asectorului de fuziunişi achiziţii.Horea Popescu,Partener şi şefuldepartamentuluiCorporate and M&Aal CMS România


COVER STORY

rămas marcat de dificultăţile depe pieţele financiareinternaţionale, anul trecut s-auîncheiat mai multe tranzacţiiimportante în România – nuneapărat ca valoare, ci prinraportare la renumele părţilorimplicate, majoritatea dintreacestea în domeniul serviciilor,dar şi agricultură ori industrie.„Este drept că aşteptărileanaliştilor cu privire la evoluţiaacestui segment nu au mai fostconfirmate în totalitate, semn cărevirimentul prognozat iniţial esteîncă departe. De altfel, rămânrezervat şi pentru anul în curs, un2014 marcat de frământăripolitice şi, totodată, an electoral.

Chiar dacă este posibil ca anumiteproiecte publice să fie impul -sionate de alegeri, pe de altă partemă aştept ca multe altele să treacăîn «stand by»”, a adăugat el.

DOMENIILE “VEDETĂ“

Potrivit studiuluiCMS/DealWatch, în sectorulenergetic din România, interesulatât pentru petrol şi gaze, dar şipentru sursele alternative deenergie, a continuat să genereze ocantitate considerabilă deopera]iuni pe piaţa M&A în 2013,la fel ca în ultimii ani. Cu toateacestea, dezvoltarea secto rului aînregistrat şi întârzieri: în iunie

2013, Guvernul român a adoptato ordonanţă de urgenţă care aamânat eliberarea unui numărconsiderabil de certificate verzipentru proiecte ce implică energiiregenerabile în România. “Acestlucru a avut, bineînţeles, un efectde domino asupra procesului deîncheiere a tranzacţiilor în acestsector şi un număr mare detranzacţii sunt momentan blocateîn timp ce investitorii aşteaptă,pentru a avea o mai marecertitudine şi predictibilitateasupra modului de implementarea proiectelor de energieregenerabilă din România înrumătorii ani”, sunt de părereexperţii CMS. Cu toate acestea,spun ei, există în continuare oimportantă activitate în domeniulsurselor regenerabile de energie,menţinându-se în special interesulpentru proiectele eoliene şifotovoltaice. Conform analizei CMS, în 2013,piaţa locală de M&A a depins deprivatizări mai puţin decât seestimase. Mult aşteptateleprivatizări ale întreprinderilordeţinute de stat – cum ar fivânzarea operatorului naţional deservicii de poştă, Poşta Română,uzina petrochimică Oltchim şipachetul majoritar al CFR Marfă- au fost pe lista tranzacţiilorpentru o bună bucată de timp, caparte a programului de privatizareconvenit cu FMI şi era de aşteptatca 2013 să fie anul în care acesteprivatizări să aibă loc. Totuşi, ocaracteristică a pieţei tranzacţiilorîn 2013 a fost numărul detranzacţii preconizate (în special,privatizările) care nu s-aumaterializat. ~n timp ceprogresele privatizărilor au fostlimitate, s-a avansat considerabilîn sectorul energetic, datorităIPO-urilor de succes aleproducătorilor de gaze naturale şienergie nucleară de stat, Romgaz

Deblocarea legii PPPşi aducerea legiiachiziţiilor publice înacord cu modificărilela nivel europeansunt şi ele pe listaaşteptărilor, alăturide nevoia de maimultă transparenţă lanivelul informaţiilorşi procedurilorautorităţilorpublice...Dana Gruia Dufaut,Managing Partner,Cabinet de avocatGruia Dufaut

Cei mai activi jucătoriodată pe aceastăpiaţă, fondurile deinvestiţii, adoptă opolitică mai precautădin cauza lipsei depredictibilitate apieţei.Arcadia Hinescu,Avocat Senior,Cabinet de avocatGruia Dufaut

TOP 10 M&A

Compania targetată Industria Tipultranzacţiei Cumpărător

Ţara de origine a

cumpărătorului

Valoareatranzacţiei(milioane

euro)

50 de parcuri fotovoltaicedin România şicertificatele verzi aferente

utilităţi

achiziţia unuipachetminoritar(10%)

PrimeAcquisition Corp Insulele Cayman 288**

Parcul eolian Gebeleisis utilităţi achiziţie(100%) LUKErg Renew Austria 109**

Clădirea de birouriCathedral Plaza servicii achiziţie

(100%)

IoannisPapalekas -investitor privat

Grecia 70*

BVB Real Estate SRL servicii achiziţie(100%)

New EuropePropertyInvestments Plc

Africa de Sud 62**

Bricostore Romania SA retail achiziţie(100%) Kingfisher Plc Marea Britanie 60**

Centrul comercial Deva servicii achiziţie(100%)

New EuropePropertyInvestments Plc

Africa de Sud 40*

Farmexpert D.C.I. SA(Bucureşti) retail

achiziţia unuipachetminoritar(20%)

Alliance Boots Marea Britanie 40***

Agricom Borcea agricultură achiziţie(100%)

InsightInvestment Marea Britanie 30*

Blue Air - Transport AerianSA transporturi achiziţie

(100%)

Maxi Tours;investitoriprivaţi români

Belgia, România 30**

Prutul SA mâncare &băuturi

achiziţie(100%)

GlencoreInternationalPlc

Elveţia 25*

Notă: * estimarea pieţei; ** date oficiale; *** estimarea DealWatch / Sursa: EMISPro DealWatch


COVER STORY

şi Nuclearelectrica, ambele avândloc în toamna anului trecut.Continuând tendinţa din ultimiiani, s-a înregistrat o creştere ainvestiţiilor strategice –nesurprinzătoare, având în vederesituaţia economică globală - iarnivelul investiţiilor de capitalprivat (PE) a rămas scăzut caurmare a lipsei de finanţări adatoriei. Din nou, peisajul M&Aîn 2013 a fost modelat în maremăsură de tranzacţiile derestructurare, întrucâtîntreprinderile s-au adaptat lanoile presiuni economice şi s-auaxat pe creşterea veniturilor. Ce se va întâmpla însă în acestan? Cezar Gu[u (Boştină şiAsociaţii) spune că este deaşteptat ca sectoare precumenergia şi resursele naturale,tehnologia informaţiei,agricultura, infrastructura şi retail-ul să capteze interesulpotenţialilor investitori şi încursul anului 2014, fără a excludeînsă şi sectorul financiar care vacontinua să facă obiectulrestructurărilor, inclusiv prininteremediul unor tranzacţii defuziuni şi achiziţii. Experţii CMS sunt de părere că

cele mai atractive sectoare pentruachiziţii în 2014 vor fi probabilcele ale energiei şi resurselornaturale, TMT, infrastructură şiagricultură, toate atrăgândinvestiţiile strategice. “A existatrecent un val al investitorilorstrăini interesaţi de sectorulagricol din România şi acestlucru va continua cu siguranţă în2014. Există un potenţialsemnificativ de creştere pentrudomeniul agro-business dinRomânia şi sunt necesareinvestiţii majore în acestdomeniu. Proiectele suntîncurajate atât în UE, cât şi desubvenţiile guvernamentaleromâneşti disponibile pentrusprijinirea investiţiilor în acestsector”, au mai precizatreprezentanţii CMS. În opinia Andei Todor (DentonsBucureşti), domeniul IT&C vacontinua să fie unul de interes,având în vedere că numărulantreprenorilor de succes dinacest sector este în creştere.“Proiectele de infrastructură vorreprezenta un alt punct de interespentru investitori, mai ales încontextul în care autorităţilepublice încearcă să atragăfonduri europene şi finanţare înacest sector. Atragerea deinvestiţii în infrastructură ar fi unsemnal puternic pentruinvestitori”, a mai spus AndaTodor, adăugând că, cu toate cămodificarea schemei de suportpentru proiectele de energieregenerabilă a dus la scădereainteresului investitorilor,estimăm totuşi că energia rămâneun domeniu care va continua săatragă investiţii, mai ales în ceeace priveşte capacităţile mici(până la 1 MW) care vorbeneficia de feed in tariff. “Iarmarea provocare pe care o vedemîn 2014 este agribusiness-ul, neaşteptăm ca numărul şi volumul

tranzacţiilor cu terenuri agricolesă crească în mod semnificativ”,a încheiat ea.Loredana Van de Waart, AvocatAsociat, Cabinet de avocat GruiaDufaut, este de părere că, înacest an, cu excepţia cazului încare vor interveni niştemodificări legislative beneficeinvestitorilor, nu vor fi marimutaţii în ceea ce priveşteinteresul acestora comparativ cuanul precedent. “Ca întotdeauna,ei vor fi interesaţi de domeniilecu potenţial. În energie, datefiind schimbările climatice şioportunităţile pieţei, vorcontinua investiţiile, la fel şi înIT – domeniul campion al anului2013. Desigur, agricultura vacontinua să prezinte interespentru investitori în ciudariscurilor pieţei, datorate înspecial insecurităţii utilizăriiterenurilor agricole”, a completatLoredana Van de Waart.Daniela Milculescu (Muşat &Asociaţii) crede că, în acest an,va trebui să privim spre sectorulfinanciar, energie şi resursenaturale, telecomunicaţii, poateşi segmentul serviciilormedicale. “Ne aşteptăm şi cafondurile de investiţii să devinămai active şi să aibă loc într-unritm mai alert şi câteva exit-uridin companii importante ale unorsocietăţi de investiţii de tipînchis. Listările unor companiidin portofoliul statului,preconizate a avea loc în cursulanului 2014 la Bursa de Valori,ar fi o altă oportunitate deinvestiţii şi dezvoltare a pieţei,care vor impulsiona piaţa deM&A în general şi cea decapital, în special”, a mai spusreprezentanta Muşat & Asociaţii. La rândul său, Ioana CătălinaSăvan (PETERKA &PARTNERS) apreciază că, peparcursul acestui an, agricultura

În acest an, va trebuisă privim spresectorul financiar,energie şi resursenaturale,telecomunicaţii,poate şi segmentulserviciilor medicale.Daniela Milculescu,Managing Associate,Muşat & Asociaţii

În acest an, cuexcepţia cazului încare vor interveninişte modificărilegislative beneficeinvestitorilor, nu vorfi mari mutaţii înceea ce priveşteinteresul acestoracomparativ cu anulprecedent.Loredana Van deWaart, AvocatAsociat, Cabinet deavocat Gruia Dufaut

PIAŢA LOCALĂ DE M&A ÎN 2013Numărul tranzacţiilor încheiate: 147Dimensiunea estimată a pieţei din

România: 1,09 miliarde de dolariTop trei cele mai atractive industrii din

România (după volum): manufacturier (19tranzacţii); energie & sectorul minier (17tranzacţii) şi telecom & media (15 tranzacţii)

Top trei cele mai atractive industrii dinRomânia (după valoare): bancar & serviciifinanciare, real estate, retail

Top trei ţări, după numărul tranzacţiilorîncheiate în România: Polonia, Marea Britanieşi Turcia

Valoarea medie în cazul tranzacţiilor depeste 100 milioane de dolari: 268 milioane dedolari

Valoarea medie în cazul tranzacţiilor sub100 milioane de dolari: 10 milioane de dolari

Sursa: EY România


COVER STORY

şi industria IT vor reprezenta,printre altele, domenii de interespentru investitorii străini înRomânia. „Probabil că serviciile, industriaşi agricultura vor continua săatragă capital privat şi în 2014dar, cum spuneam, nu cred că vorexista schimbări spectaculoase.De altfel, evoluţia din primultrimestru al lui 2014 este odovadă în acest sens”, este depărere Gabriel Zbârcea (ŢucaZbârcea & Asociaţii).

MĂSURI PENTRU ATRAGEREAINVESTITORILOR

În opinia lui Cezar Gu[u (Boştinăşi Asociaţii), asigurarea unei maimari predictibilităţi din punct devedere legislativ, inclusiv dinpunct de vedere fiscal,continuarea programului deprivatizări, creşterea gradului deabsorbţie a fondurilor europene,precum şi dezvoltareainfrastructurii ar putea reprezentaunele dintre premisele-cheiepentru impulsionarea investiţiilorîn economia locală, inclusiv prinintermediul unor fuziuni şiachiziţii.Anda Todor (Dentons Bucureşti)este de părere că investitorii suntdin ce în ce mai prudenţi şipreferă strategii cu paşi mai micişi bătaie mai scurtă, în vedereaminimizării riscurilor. “Riscuricare provin, printre altele, şi de lauşurinţa în modificarea - uneoripeste noapte - a legislaţiei, un alt

punct sensibil în contextulatragerii de investitori. Unexemplu relativ recent, cuimplicaţii destul de profunde, esteadoptarea, la jumătatea anului2013, a ordonanţei prin care s-amodificat schema de suport aproiectelor de energieregenerabilă. Bineînţeles, nupoate lipsi de pe listăîmbunătăţirea infrastructurii –rutiere, feroviare, precum şi aserviciilor aferente”, a spus ea. “Şi, ca să încheiem într-o notăpozitivă, autorităţile ar trebui săpromoveze cu mai multentuziasm punctele tari înatragerea de investitori, cum ar ficalitatea infrastructuriiinformatice, forţa de muncă maiieftină şi mai calificată decât înţările vecine, şi nu în ultimul rândmarele potenţial în domeniulagricol pe care îl are România”, aconcluzionat Anda Todor.La rândul său, Dana GruiaDufaut, Managing Partner,Cabinet de avocat Gruia Dufaut,consideră că, pentru a atrage maimulţi investitori, autorităţile dinRomânia ar trebui în primul rândsă oprească modificarea atât defrecventă a legislaţiei fiscale şi săofere facilităţi în sferacontribuţiilor sociale, a reduceriiimpozitului pentru profitulreinvestit. “Deblocarea legii PPPşi aducerea legii achiziţiilorpublice în acord cu modificărilela nivel european sunt şi ele pelista aşteptărilor, alături de nevoiade mai multă transparenţă lanivelul informaţiilor şiprocedurilor autorităţilorpublice...”, a adăugat Dana GruiaDufaut.„În orice ţară, investitorii suntatraşi de un mediu economic,politic şi legislativ stabil, cupolitici fiscale bine puse la punct,reducerea poverilor administrativeşi a birocraţiei etc.”, spune şi

Daniela Milculescu (Muşat &Asociaţii), adăugând că, având învedere că economia locală este şiva rămâne dependentă defluxurile de capital străin, cu atâtmai mult, trebuie intensificateeforturile autorităţilor şi alemediului de afaceri de adetermina schimbări pozitive şicuantificabile ale factoriloramintiţi.Potrivit Ioanei Cătălina Săvan(PETERKA & PARTNERS),asigurarea unui cadru legislativstabil şi creşterea competitivităţiieconomiei naţionale ar putea redaîncredere investitorilor străini înmediul de afaceri din România.“Am mai spus-o şi cu alte ocazii,investitorii – indiferent că suntantreprenori români ori investitoristrăini – au nevoie depredictibilitate fiscală, legislativăşi, bineînţeles, de stabilitatepolitică. România trebuie sădevină o economie cu adevăratcompetitivă şi să fie percepută cao destinaţie de afaceri sigură,nicidecum volatilă”, este şi opinialui Gabriel Zbârcea (ŢucaZbârcea & Asociaţii).„Continuarea reformelorstructurale şi a celor din justiţie,îmbunătăţirea gradului deabsorbţie a fondurilor structurale,implementarea măsurilornecesare pentru creştereaatractivităţii mediului de afaceri,inclusiv sub aspect fiscal şi înceea ce priveşte accesul şicondiţiile de finanţare sunt câtevadintre mijloacele prin care amputea încuraja investiţiile înRomânia”, a concluzionat el.Aşadar, în timp ce se aşteaptă ocreştere modestă pe piaţa M&Adin România în 2014, avocaţii debusiness sunt optimişti şi spun căexistă potenţial de creşteresemnificativ pentru anii următori.

Anca CHILOM

Asigurarea unuicadru legislativ stabilşi creştereacompetitivităţiieconomiei naţionalear putea redaîncredereinvestitorilor străiniîn mediul de afaceridin România.Ioana CătălinaSăvan, SeniorAssociate, PETERKA &PARTNERS

Am mai spus-o şi cualte ocazii,investitorii –indiferent că suntantreprenori româniori investitori străini– au nevoie depredictibilitatefiscală, legislativă şi,bineînţeles, destabilitate politică.Gabriel Zbârcea,Managing Partner,Ţuca Zbârcea &Asociaţii

TRANZAC}II IN ROMANIA

Anul Numărtranzacţii

Valoarea totală(milioane euro)

2010 223 1.688

2011 162 1.264

2012 118 1.464

2013 148 1.185

Sursa: EMISPro DealWatch


COVER STORY

Atunci când diferen ţia -ză nivelul de bogăţieal naţiunilor, marii

gânditori ai școlilor econo -mice contemporane se referă,în esenţă, la productivitateagenerală a muncii condiţio -nată de existenţa bunurilor decapital utilizate din punct devedere antreprenorial. În anul2008, profesorul Jesús Huertade Soto, în cartea sa“Moneda, creditul bancar şiciclurile economice”, afirma:“Distincţia fundamentalădintre societăţile bogate şisocietăţile sărace nu provinedin efortul mai ridicat pe careprimele îl dedică muncii, nicimăcar din cunoaşterea tehno -logică mai amplă pe care odeţin cele dintâi. Dimpotrivă,aceasta este imputabilă înprincipal faptului că naţiunilebogate deţin o reţea mult maiextinsă de bunuri de capital,investită în mod adecvat dinpunct de vedere antrepreno -rial. Aceste bunuri constau înmaşini, unelte, computere,clădiri, bunuri semi-fabri -cate, software etc., eleexistând da torită economisiriianteri oa re efectuate decetăţenii naţiunii.” Aşadar, pentru a produceplusvaloare, respectiv, pentrua produce alte bunuri decapital care să constituiefundaţia bogăţiei generaţiilorviitoare, activele pe care ledeţinem astăzi, privite dinperspectiva unei naţiuni şimai puţin din postura deproprietari individuali, trebuieconservate şi utilizate. Acestadevăr incontestabil, ne in di -că direcţia de acţiune pen trusporirea avuţiei naţiunii: dacăfiecare întreprindere viabilă areinteresul şi capacitatea să-şiutilizeze eficient patrimoniul,

provocarea este să menţinemviabile şi în funcţiunebunurile aflate în proprietateadebitorilor faliţi.

IMPULSIONĂM VITEZA DE CIRCULAŢIE A CAPITALULUI

În acest scop, am creatFairsolve.com. Pentru cădorim să contribuim semni -ficativ la creşterea economicăa României, am realizat şiîmbunătăţim permanent plat -

forma de licitaţii online carefacilitează circulaţia uşoară aactivelor către utilizatorulfinal. Raţionamentul, pe carene întemeiem demersul, esteştiinţific demonstrat: stopăm,prin vânzarea rapidă, degra da - rea activelor la nivel naţio nal,apoi inversăm trendul pierde -rilor prin reluarea activităţilorşi deblocăm noua creditare,cea sănătoasă, corelată cueconomisirea şi creşterea deproductivitate. Prin ricoşeu,

mijlocim o mai bună şi mairapidă colectare a creanţelor,deci impulsionăm capilari -tatea şi viteza de circulaţie acapitalului.Practicianul în insolvenţăadoptă, cu permisiunea credi -torilor, o strategie de vânzarepentru fiecare bun în parte. Elva asigura “marketinguladecvat” cerut de lege, dareficienţa măsurilor sale seloveşte de limitele unuisistem de vânzare arhaic,îngrădit din punct de vederegeografic, neutilizat depublicul larg. Consecinţaacestui mod de acţiune, după5 ani de criză economică, esteo sumă imensă ce a rămasblocată ca efect al netranzac -ţionării acestor bunuri.

INTERFAŢĂ SECURIZATĂ ȘI PRIETENOASĂ

În viziunea noastră, bunurilevândute prin procedurilejudiciare de insolvenţă şiexecutare silită trebuie să fiela fel de accesibile publiculuilarg, cel puţin la fel ca oricealt bun de pe obişnuita piaţăsecond hand. Din acest motiv,Fairsolve.com oferă potenţia -lului cumpărător un nivelexcepţional al informaţieidespre bunurile ce urmează afi vândute şi, respectiv, o in -ter faţă securizată, prie te noas ăşi intuitivă prin care oricine

FAIRSOLVE.COM EFICIENŢA UNUI INSTRUMENT

De FLORIAN MATEIȚĂ, Partener, RomInsolv și Fondator Fairsolve

“Misiunea echipei Fairsolve.com este să contribuim esenţial la creşterea economică a României prinreinserţia rapidă a activelor în circuitul economic.”


COVER STORY

poate cumpăra fără efort, la cel maibun preţ, activul de care are nevoie. Pentru a creşte şansele vânzării şia obţine cel mai bun preţ, practi -cienii în insolvenţă trebuie să fieprezenţi în piaţă pe întreaga duratăa regulamentelor de vân zare, înacelaşi timp, în conformitate cuprevederile legale, deţinândcontrolul deplin asupra acceptăriiparticipanţilor la licitaţie. Aşadar,am construit instrumente prin carepracticienii actualizează uşor toatemodificările, sunt permanentconectaţi cu potenţialii clienţi(primesc alerte pe email lamodificările de stare ale fiecăreilicitaţii), iar licitaţiile, cele care seînchid fără câștigător, sunt repuse,inclusiv de pe telefon, în 30 desecunde, dar și funcţii care dauposibilitatea vânzătorului să per -mită accesul la licitaţie exclu sivacelor ofertanţi care îndepli nesccondiţiile de eligibilitate prevăzutede regulament. Practicienii în insolvenţă îşi potconstrui o strategie de dezvoltarea propriului business folosindinformaţiile din tabloul de bord alcontului lor. Au acces la indicatoricantitativi şi de eficienţă aivânzărilor ce pot fi selectaţi peintervale de timp, precum şiindicatori actuali care se referă lanumărul şi valoarea activelor pecare le au expuse spre vânzare,variaţiile de preţ şi multe alteelemente ce constituie fundaţiadeciziilor manageriale.Creditorii beneficiază de centrali -zarea tuturor datelor privindlicitaţiile în care sunt implica]i lanivel naţional. Dacă sunt instituţiifinanciare care deţin în garanţieun număr important de active ceurmează a fi valorificate prinintermediul Fairsolve.com, auposibilitatea să exporte în formatexcel (în vederea prelucrării)informaţiile necesare atât adoptăriideciziilor privind strategia de

vânzare a garanţiilor, cât şi pentrufundamentarea politicilor co -merciale, de câştigare de cotă depiaţă sau volum de vânzări credite. În fond, indiferent de strategiaaleasă, testul final este cel alpieţei. Preţul corect, corespon -dentul valoric al necesităţii şirarităţii bunului repectiv într-unanumit moment, este semnificativinfluenţat de expunerea adecvată abunului, de calitatea informaţiiloroferite potenţialilor cumpărători şiaccesibilitatea procesului devânzare-cumpărare. Explicaţiaeste simplă: o procedură devânzare greoaie, neuzuală, va ţinela distanţă marele public chiar şiîn condiţiile unui marketingcorespunzător aplicat unei licitaţiitransparente. Urmare a acestuifapt, în procesul de vânzare vor fiimplicate permanent aceleaşipersoane care, de-a lungultimpului, s-au familiarizat cuprocedurile judiciare de vânzare abunurilor, intermediari interesaţisă obţină, prin reducerea preţului,comision din revânzare.

PIAŢA FIXEAZĂ VALOAREA BUNURILOR

Un exemplu concret şi edificatoral modului în care piaţa fixeazăastăzi valoarea bunurilor, estegăzduit de Fairsolve.com. Maimulte licitaţii, privind vânzareabunurilor aceluiaşi debitor, auintrat în predeschidere simultan,toate având ca preţ de pornireopinia evaluatorului. Potenţialiicumpărători au solicitat informaţiisuplimentare şi, după vizitele lafaţa locului, au început să seînscrie la licitaţie. Dintre toatebunurile, o semiremorcă a stârnitinteresul în mod deosebit,respectiv şapte ofertanţi s-auînscris la licitaţia online.Practicianul în insolvenţă,verificând îndeplinirea condiţiilorde participare, a admis la licitaţie

şase ofertanţi, localizaţi în tot cu -prinsul ţării: din Piteşti, Zărneşti,Satu Mare, Topliţa- Harghita şidoi din Bucureşti. În aproximativdouă ore de la deschidere, licitaţiaa urcat cu 243 de paşi, iar preţulfinal la care s-a încheiat vânzareaa fost cu 340% mai mare decât celde pornire.În afară de problema logisticărezolvată de licitaţia online(aducerea în aceeaşi sală a celorşase competitori şi înregistrarea,într-un proces verbal, a 243 depaşi), evoluţia preţului şi desfă -şurarea efectivă a acestei licitaţii,confirmă capacitatea pieţei de aoferi preţul corect pentru fiecarebun în parte, dacă sunt respectatecele trei condiţii enumerate într-unparagraf anterior: marketingadecvat, transparenţă şi modalitatefacilă de vânzare. Regula respectării celor treicondiţii este valabilă şi pentruvânzarea la licitaţie a activelorspecializate, de valoare mare. Odemonstrează licitaţia petrecută înluna decembrie 2013 când, după ocampanie de marketing direc ţio -nată către companiile de transportfluvial, au fost doi ofertanţiacceptaţi în licitaţie care, în optpaşi, au ridicat preţul de adju -decare cu 16%, ceea ce, în valoareabsolută, reprezintă un beneficiupentru creditori de 80.000 euro.În acest context, Fairsolve.comeste un instrument de lucru, ounealtă modernă care îmblânzeşteinformaţia şi valorifică, în intere -sul profesioniştilor, tendinţelecomportamentului uman la nivelmondial, nu doar naţional.Fairsolve.com este singurul ins tru -ment care utilizează infrastructurade excepţie a României (interne -tul) şi conectează business-ulpracticienilor în insolvenţă ladomeniul cu cea mai rapidăcreştere din toate timpurile –vânzările şi marketingul online.

Fairsolve.com este un instrumentde lucru, o unealtămodernă careîmblânzeşteinformaţia şivalorifică, în intere -sul profesioniştilor,tendinţelecomportamentuluiuman la nivelmondial, nu doarnaţional.

Fairsolve.com oferăpotenţia luluicumpărător un nivelexcepţional alinformaţiei desprebunurile ce urmeazăa fi vândute şi,respectiv, o in ter faţăsecurizată, prie te -noas ă şi intuitivăprin care oricinepoate cumpăra fărăefort, la cel mai bunpreţ, activul de careare nevoie.


TAXE ȘI FISCALITATE

Piaţa de consultanţă nu areuşit să-şi revină,cererea de consultanţă

fiscală generală rămânândcam la acelaşi nivel. Cu toateacestea, ca şi segment alacestei pieţe, cererea deasistenţă şi reprezentare înlitigii fiscale a înregistrat ocreştere”, spune Roxana

Arghiroiu, Partner, Boştină şiAsociaţii. “În contextulactual, aceasta rămâne opiaţă dinamică - fuziuni întrecompanii de profil (vezi

integrarea Adevaris înMazars), societăţile deavocatură continuă să-şidezvolte echipe deconsultanţă fiscală - cu

tendinţa «participanţilor» dea-şi consolida poziţiile(tendinţă care se va păstra,din punctul meu de vedere, şiîn 2014)”, a adăugat ea.Rodica Manea, Avocatsenior, specialist în dreptfiscal, DepartamentulCorporate, CMS CameronMcKenna, Bucureşti,

PIAŢA CONSULTANŢEI FISCALE RĂMÂNE DINAMICĂ

Piaţa de consultanţă fiscală şi financiară din România a cunoscutmultiple modificări în ultimii ani şi a trecut prin mai multe etape.Cum a evoluat aceasta în 2013 şi care sunt previziunile pentru 2014?



consideră că, pe parcursulanului 2013, consultanţa fiscalăa cunoscut un trend ascendentfaţă de 2012, cu o solicitareaccentuată în tipologii deservicii ce constau înconsultanţă în zona preţurilor detransfer, TVA şi asistenţă îninspecţii fiscale. “Având învedere trend-ul ascendent alanului 2013, considerăm căpreviziunile pentru 2014 vorurma acelaşi sens ascendent,chiar mai accentuat decât în2013, în special ca urmare amodificărilor legislativepreconizate, dar şi ca urmare adezvoltării cadrului legislativfiscal prin introducerealegislaţiei cu privire laholdinguri”, a concluzionatRodica Manea.În opinia lui Ionuţ Bohâlţeanu,Partner, Muşat & Asociaţii, înprimul rând, trebuie spus căpiaţa de consultanţă fiscală este“dominată”, în continuare, decompaniile Big4 (PwC, EY,KPMG şi Deloitte). Totuşi,adaugă el, s-a observat, şi în2013, acelaşi trend din ultimiiani, ca şi alte companii să intrepe această piaţă, prin apariţiaunor noi practici de consultanţăîn impozite şi taxe. “Astfel,piaţa de consultanţă fiscală adevenit destul de fragmentată,fiind împărţită între companiilemai sus menţionate, la care seadaugă case de avocatură cupractică fiscală (Muşat &Asociaţii, NNDKP etc.), reţeleinternaţionale de consultanţăfiscală (Tax House, Mazars),precum şi firme de contabilitate,audit şi consultanţă fiscală(BDO, TMF, Accace etc.)”, aprecizat Ionuţ Bohâlţeanu. Reprezentantul Muşat &Asociaţii continuă, spunând că,din punctul de vedere al cereriide servicii şi asistenţă pe

probleme fiscale, prima parte aanului trecut a fost destul dedinamică pe anumite sectoare,cum ar fi cel al energiei, cuinvestiţiile realizate în parcurieoliene şi fotovoltaice. Pe acestsegment, principalele solicităriau privit modalitatea destructurare fiscală aoperaţiunilor în România. Deasemenea, companiile dinindustria farmaceutică au avutparte de o decizie favorabilă laînceput de an, referitoare laneconstituţionalitatea moduluide calcul al taxei clawback şi laposibilitatea recuperării unorsume de TVA, de la stat.“Totodată, nu ar trebui să uitămde reorganizarea ANAF dintoamna anului trecut şi nici denevoia de a atrage resursesuplimentare la buget, prin luptaîmpotriva fraudei şi aplanificării fiscale agresive. Pede o parte, contribuabilii şi-audorit să fie mai pregătiţi,apelând la revizuiri ale situaţieilor fiscale înainte de startulvreunui control fiscal, încercândsă mai «repare» anumite lucruri.Pe de altă parte, inspectoriifiscali au continuat să aibăabordări diferite şi, uneori, chiar«la limită», atrăgând, astfel,contribuabilii în «hăţişul»litigiilor şi proceselor”, a maispus Ionuţ Bohâlţeanu.În opinia sa, în ceea ce priveşte2014, pe fondul angajamentelorGuvernului asumate faţă deFMI, se va încerca atragerea defonduri suplimentare la buget,în vederea asigurării resurselornecesare implementăriipoliticilor fiscale ambiţioase.“Ne referim aici atât lasprijinirea anumitor categoriisociale (cei cu venituri mici,pensionarii) şi a unor programede investiţii, cât şi laidentificarea pârghiilor pentru a

asigura banii necesari acestorprograme, prin combatereaevaziunii, înăsprireacontroalelor fiscale, lărgireabazei de impunere etc”, aconcluzionat reprezentantulMuşat & Asociaţii.“Consultanţa fiscală a fost şieste o consultanţă de nişă princomparaţie, de exemplu, cu ceajuridică şi auditul. Cererea deconsultanţă fiscală înscriindu-seîn acelaşi tipic, atât în anii deboom economic, cât şi în cei decriză. Ce diferenţiază însămotoarele care duc la naştereacererii de consultanţă fiscalăaferentă celor două perioade,boom şi respectiv criză, estemultitudinea sau lipsaproiectelor de investiţii, cerereade consultanţă fiscală crescândşi scăzând proporţional cuaceste proiecte”, considerăAlina Timofti, Partener,NNDKP Consultanţă Fiscală. Înopinia sa, anul 2013 a dus încontinuare la o scădere a cereriide consultanţă fiscală, tocmaidin cauza lipsei unor proiecteviabile de investiţii. “Toateproiecţiile pe anul fiscal 2014fiind în acelaşi sens, din păcate.Cel mai optimist scenariu fiindacela de stopare a scăderiipieţei, în general vorbind. Sigurcă la motivul principalmenţionat mai sus şi anume celal lipsei proiectelor de investiţiiîn economie, se adaugă şi faptulcă perioada de criză pe careîncă o traversăm a creat orezistenţă destul de mare laacomodarea bugetelor destinateconsultanţei fiscale la nevoilereale ale firmelor”, este depărere Alina Timofti. Cu altecuvinte, spune ea, companiilepreferă să îşi rezolve cu resurseinterne nevoia de consultanţăfiscală (chiar dacă de multe oridefectuos sau insuficient)

Piaţa de consultanţănu a reuşit să-şirevină, cererea deconsultanţă fiscalăgenerală rămânând,în 2013, cam laacelaşi nivel.Roxana Arghiroiu,Partner, Boştină şiAsociaţii

Pe parcursul anului2013, s-a înregistrato solicitareaccentuată întipologii de servicii ceconstau înconsultanţă în zonapreţurilor detransfer, TVA şiasistenţă în inspecţiifiscale.Rodica Manea,Avocat senior, CMSCameron McKenna,Bucureşti



apelând la resurse externe doaratunci când problema/speţa carenecesită un anumit nivel deexpertiză fiscală a ajuns într-unpunct extrem de dificil.Alina Niculciu, ManagingAssociate, PETERKA &PARTNERS, consideră că, în2013, evoluţia cererii a fostdiferită în funcţie de naturaserviciului de consultanţăfiscală. “În ceea ce priveşteconsultanţa pe partea de audit şidue diligence fiscal şiplanificare fiscalăinternaţională, restructurări,asistenţă în structurareatranzacţiilor de M&A saufinanţări, credem că aceasta aavut şi ea de suferit odată cumodificarea schemei de sprijinpentru producţia energieiregenerabile de la jumătateaanului trecut precum şi odată custoparea finanţărilor bancarepentru proiecte de energie”,spune ea adăugând că, pentru2014, nu se întrevăd schimbărisemnificative în sensul creşterii

acestei cereri pe segmentul defiscalitate legată de tranzacţiilede M&A faţă de cea de-a douajumătate a anului anterior. “Înprivinţa aspectelor de TVA,impozit pe venit/profit,asigurări sociale, implicaţii alesediilor permanente, acestea nudau semne să înregistrezefluctuaţii semnificative faţă deanul trecut. Pe de altă parte,cererea de consultanţă poatecreşte în legătură cu noilemodificări fiscale care au intratîn vigoare de la începutulanului 2014”, a încheiat AlinaNiculciu.Oana Mănuceanu, Director,Schoenherr Tax, spune cătrebuie subliniate două tendinţe:una care există deja şi pare căs-a menţinut în 2013 şi se vamenţine şi în 2014 - consultanţacurativă - şi o a doua, care esterelativ nouă şi care se vamanifesta din ce în ce maiputernic în anii următori -consultanţa oferită deprofesionişti cu experienţă.

“Obiceiul deja împământenit înRomânia este să apelăm la unconsultant fiscal când situaţiaeste foarte gravă, sperând la unmiracol. De cele mai mult oriînsă miracolul întârzie să aparăşi societăţile aflate la ananghienu fac altceva decât să-şicrească baza de costuri, plătindun consultant care, de cele maimulte ori, nu mai poate facealtceva decât să constate o starede fapt. De aceea, ori de câteori avem ocazia, noi pledămpentru consultanţa de prevenţiecare permite structurareatranzacţiilor şi proceselor încondiţii de eficienţă fiscală”, aprecizat Oana Mănuceanu.“Cea de-a doua tendinţă pe caream observat-o este că atuncicând diversele societăţiapelează la un consultant fiscalsă o facă pentru probleme dince în ce mai complexe şi săsolicite din capul loculuiconsultanţi cu foarte multăexperienţă care să poatăgestiona aceste problemecomplexe. Solicitarea cheiepare a fi «Nu vreau săpregătesc un consultant juniorpe banii societăţii mele». Înopinia noastră, această tendinţăeste una normală care semanifestă pe fondul uneimaturizări a pieţei, atât dinpunctul de vedere al abordăriipe care o are mediul de afaceri,cât şi al problematicii complexecu care se confruntă (tranzacţiitransfrontaliere, reglementărispecifice implementate lanivelul UE etc.)”, a mai spusea, adăugând că se aşteaptă caaceastă tendinţă să fie din ce înce mai vizibilă în anii următori,obligându-i pe consultanţi să seadapteze şi să reacţionezeconform acestor noi cerinţe înrelaţia cu clienţii.Pentru Ţuca Zbârcea &

Consultanţa fiscală afost şi este oconsultanţă de nişăprin comparaţie, deexemplu, cu ceajuridică şi auditul.Alina Timofti,Partener, NNDKPConsultanţă Fiscală

Piaţa de consultanţăfiscală este«dominată», încontinuare, decompaniile Big4(PwC, EY, KPMG şiDeloitte).Ionuţ Bohâlţeanu,Partner, Muşat &Asociaţii

MODIFICAREA ACCIZELORInterzicerea practicării vânzărilor cu prime, iar pentru cele din categoria promoţiilor doar în anumite

condiţii, pentru produsele accizabile din grupa tutunului prelucrat şi din grupa alcoolului şi băuturiloralcoolice.

Stabilirea unui mod de calcul al valorii accizelor în lei, în situaţia în care cursul de schimb valutarstabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al UE, estemai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterioranului precedent, în sensul că valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă,datorate bugetului de stat se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pebaza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anuluiprecedent, publicat în Jurnalul Oficial al UE, valoare care se actualizează cu media anuală a indiceluipreţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de INS, pânăla data de 15 octombrie.Media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 comunicatăde INS este de 104,77%.

Creşterea nivelului accizei la benzina cu plumb de la 547,00 euro/t la 637,91 euro/t, respectiv de la421,19 euro/ 1.000 l la 491,19 euro/1.000 l.

Creşterea nivelului accizei la benzina fără plumb de la 467,00 euro/t la 557,91 euro/t, respectiv de la359,59 euro/1.000 l la 429,59 euro/1.000 l.

Creşterea nivelului accizei la motorină de la 391,00 euro/t la 473,85 euro/t, respectiv de la 330,395euro/1.000 l la 400,395 euro/1.000 l.

Creşterea nivelului accizei la petrolul lampant (kerosen) – utilizat drept combustibil pentru motor dela 469,89 euro/t la 557,39 euro/t, respectiv de la 375,91 euro/1.000 l la 445,91 euro/1.000 l.

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice



Asociaţii Tax SRL, divizia deconsultanţă fiscală a firmei deavocatură, 2013 a fost un ansemnificativ mai bun decât2012. „Nu doar prin raportare lanumărul de clienţi noi oriproiectele reprezentative în caream fost implicaţi, ci şi prinprisma faptului că am reuşit săne consolidăm echipa (cooptândnoi specialişti, promovând unnou Tax Partner în persoana luiAlin Chitu etc.) şi să creştemvizibilitatea pe piaţă şi mai alesîn rândul mediului de afaceri”,a precizat Alexandru Cristea,Tax Partner al Ţuca Zbârcea &Asociaţii Tax SRL. Evident,completează el, 2012 a fost anulde start-up, noi ne înfiinţaserămîn martie şi deci nu am pututintra în pâine decât după oinerentă perioadă de rodaj, atâtla nivelul propriei echipe deconsultanţi, cât şi în relaţia cuavocaţii Ţuca Zbârcea &Asociaţii, clienţii firmei deavocatură ş.a.m.d. „În general,veniturile noastre au provenitdin proiectele pe care le-amderulat în sectoare precumenergie, agricultură, imobiliar,bancar, dar şi din tranzacţii –fuziuni şi achiziţii, divizări şi

privatizări. Cred că structuraaceasta se va menţine, în liniimari, şi în 2014”, a mai spusAlexandru Cristea.Potrivit Ioanei Höckl, Partener,ZRP Tax SRL, în 2013, s-amenţinut cererea companiilorpentru consultanţa fiscală legatăde restructurări interne saureorganizări în cadrul grupurilorde societăţi (cum ar fi fuziuni,divizări, transferuri de linii deactivitate), planificare şioptimizări fiscale, asistenţă înlegătură cu accelerareaprocesului de recuperare ataxelor şi impozitelor. “Deasemenea, în 2013, similar cuanii anteriori, s-a menţinut la unnivel ridicat cererea pentruelaborarea dosarului preţurilorde transfer solicitat de organelefiscale în cadrul inspecţiilorfiscale, asistenţă fiscală peparcursul inspecţiilor fiscale,asistenţă în procesul decontestare a deciziilor deimpunere fiscală, în elaborareadocumentaţiei legate deacţiunile în contencios precumşi asistenţă în vedereasuspendării colectării silite aobligaţiilor impuse deautorităţile fiscale”, a mai spusIoana Höckl. Ea consideră că,

în 2014, cererea pentru acestetipuri de asistenţă fiscală se

va menţine sau chiar vacreşte, în condiţiile în

care companiile seconfruntă cu o

presiune din ceîn ce mai

mare dea

gestiona eficient lichidităţile şicapitalul de lucru, de a reformaşi redefini procesele interne şistructura organizaţională, iarorganele fiscale sunt supusepresiunii de reducere adeficitului bugetar.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

De multe ori, atât investitoriistrăini cât şi reprezentanţiimediului de afaceri local s-auplâns de fiscalitatea ridicată şide numeroasele modificări alelegislaţiei fiscale. Ce părere auavocaţii de business?În opinia Roxanei Arghiroiu(Boştină şi Asociaţii), economiaromânească se află în plinproces de contracţie, una dintrecauze fiind fiscalitatea mare şiblocajul financiar ce atransformat insolvenţa într-o„industrie”. “Scopul politicilorfiscale trebuie să fie şi creştereacompetitivităţii generale aentităţilor economice, lucru cenu poate fi realizat printr-otaxare excesivă (creşterea TVA,a nivelului de accize). S-a văzutfoarte clar că aceste măsuri nuau dus la creşterea veniturilorbugetare ci, dimpotrivă, s-aajuns la creşterea fenomenuluide evaziune fiscală, blocareacreării locurilor de muncă şislăbirea puterii de cumpărare apopulaţiei”, spune ea, adăugândcă, din modul în care a evoluatlegislaţia fiscală în ultimaperioadă rezultă foarte clarlipsa coerenţei în luareadeciziilor în materie fiscală,lipsa unei analize serioase aimpactului socio-economic almăsurilor luate şi apredictibilităţii legislaţieifiscale cu efect negativ asupracompaniilor care încă rezistă îneconomia românească.

Cererea deconsultanţă poatecreşte în legătură cunoile modificărifiscale care au intratîn vigoare de laînceputul anului2014.Alina Niculciu,Managing Associate,PETERKA & PARTNERS

Obiceiul dejaîmpământenit înRomânia este săapelăm la unconsultant fiscalcând situaţia estefoarte gravă,sperând la unmiracol.Oana Mănuceanu,Director, SchoenherrTax



Rodica Manea (CMS CameronMcKenna, Bucureşti) este depărere că impactul politicilorfiscale asupra mediului deafaceri este unul semnificativ."«Don’t let the tax tail wag thebusiness dog!» sau «Nu luaţidecizii strict pe considerentefiscale» este o cutumă înbusiness. Însă fiscalitatea are unrol critic în majoritateadeciziilor de business, pentru căimpactul ei afectează elementedecizionale-cheie cum ar fifluxul de numerar sau bugetelede investiţii”, a concluzionat ea.Ionuţ Bohâlţeanu (Muşat &Asociaţii) consideră căpoliticile fiscale adoptate în2013 au ţintit, cum era şi deaşteptat, adoptarea de măsuricapabile să contribuie lacreşterea gradului de colectare,dar şi la sprijinirea mediuluieconomic (deşi realizareaacestui ultim deziderat estedestul de controversată). Astfel,spune el, printre măsurileadoptate, s-a constatat un focusasupra averilor mari alepersoanelor fizice, fraudei îndomeniul TVA, în special ceade tip “carusel”, dar şireorganizarea unor structuri dincadrul ANAF, în vederea creăriiunor departamente care să aibăscopul precis de a combateevaziunea fiscală. “În acestsens, menţionăm, spre exemplu,reducerea TVA la 9% pentruanumite produse de panificaţiesau introducerea taxării inversepentru plata TVA în cazultranzacţiilor cu electricitate,însă bunurile la care mediul deafaceri consideră că s-ar fi pututextinde aceste mecanisme armai putea cuprinde, printrealtele, carnea sau zahărul”, aprecizat el.“În ceea ce priveşte sprijinireamediului de afaceri, o măsură

benefică ar fi putut-o reprezentasistemul de plată a TVA laîncasarea facturii de la clienţi,măsură ce avea scopulasigurării resurselor curente,necesare supravieţuiriicompaniilor mici din România.Totuşi, intenţia nu pare a se fimaterializat, din moment ce acondus la pierderea deoportunităţi de către IMM-uri,spre exemplu, pe fondulînlocuirii, de către companiilemari, a achiziţiilor locale cuachiziţii intra-comunitare pentrua evita probleme de numerarcauzate de deducerea TVA abiala data plăţii facturilor primite.Sesizând acest lucru, Ministerulde Finanţe pare a-şi reconsiderapoziţia, existând variante delucru conform cărora acestsistem de plată a TVA laîncasare ar trebui să devinăopţional cât mai curândposibil”, a mai spusBohâlţeanu.În opinia sa, o altă măsurăsalutată deopotrivă de mediulde afaceri şi de consultanţi, afost posibilitatea recuperăriipierderilor fiscale în cazuloperaţiunilor de reorganizare,de către companiile succesoare,rezultate în urma unor astfel deprocese. “Nu în ultimul rând,prin creşterea pragului dedeductibilitate suplimentară acheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calcululimpozitului pe profit, de la 20%la 50%, s-a dorit impulsionareainiţiativelor, a activităţii decercetare şi a inovaţiilor. Nueste mai puţin adevărat faptulcă aplicarea practică a acesteimăsuri este destul deanevoioasă, puţini fiind cei cares-au prevalat, în practică, deaceastă facilitate”, aconcluzionat reprezentantulMuşat & Asociaţii.

Alina Timofti (NNDKPConsultanţă Fiscală) spune că,din păcate, trebuie menţionat căRomânia nu are în continuarepolitici fiscale în adevăratulsens al cuvântului, adăugând căimplementarea unor politicifiscale moderne presupunepunerea în mişcare a unui întregangrenaj având ca principaleelemente un sistem legislativsuplu şi unul de colectare şiadministrare foarte eficient.“Dacă în partea de legislaţie nusuntem extrem de departe deacest deziderat (deşi paşi maisunt de făcut), în partea deadministrare şi colectare drumuleste încă lung şi mai alesîntortocheat. Mediul de afacerisuferă semnificativ de lipsa unuidialog tehnic transparent cuautorităţile fiscale. Principalaplângere fiind aceea că nu esteconsultat atunci când sestabilesc măsurile fiscaleaferente diverselor perioade”, amai spus Alina Timofti.Potrivit Alinei Niculciu(PETERKA & PARTNERS), omare parte a mediului deafaceri pare descurajat demăsurile de creştere a taxelor şiimpozitelor (e.g. majorareaaccizelor la carburanţi,impozitarea construcţiilorspeciale deţinute de persoanejuridice) care nu susţindezvoltarea afacerilor capabilesă genereze creştere economicădurabilă.La rândul său, Theodor Artenie,Director, Schoenherr Tax, spunecă un cadru legislativ fiscal atâtde dinamic nu poate decât săafecteze negativ mediul deafaceri din două considerente:în primul rând, contribuabiliitrebuie să facă eforturi investindtimp şi personal pentru a fi lacurent cu toate modificările(unele apărute şi implementate

Măsurile introduseprin OU nr. 102/2013sunt favorabilepentru mediul deafaceri, menite săsusţină creştereaeconomică şi săstimulezeinvestiţiile. Alexandru Cristea,Tax Partner al ŢucaZbârcea & AsociaţiiTax SRL

Considerăm că opolitică fiscalăimprevizibilă este unfactor extrem deimportant îndescurajareainvestitorilor străini.Theodor Artenie,Director, SchoenherrTax



chiar peste noapte), altfelexpunându-se unor costurifiscale ridicate generate degradul scăzut de conformare pelângă toate taxele şi impozitelenoi care apar precum ciuperciledupă ploaie. “În al doilea rând,considerăm că o politică fiscalăimprevizibilă este un factorextrem de important îndescurajarea investitorilorstrăini care se gândesc (şi pebună dreptate) «Oare ceimpozite noi mai trebuie săplătesc în România luna viitoaresau peste un an?»”, a adăugat el.Alexandru Cristea (ŢucaZbârcea & Asociaţii Tax SRL)este de părere că unele dintrecele mai recente măsuri, şianume cele introduse prinOrdonanţa de Urgenţă nr.

102/2013 sunt favorabile pentrumediul de afaceri, menite săsusţină creşterea economică şisă stimuleze investiţiile. Printreacestea, completează el, senumără posibilitateacontribuabililor de a alege anulfiscal în funcţie de cel contabil,care poate fi diferit de anulcalendaristic, precum şiposibilitatea contribuabililorcare efectuează sponsorizări şiînregistrează pierderi fiscale înanul efectuării sponsorizărilorde a reporta pe o perioadă deşapte ani, în scopul deduceriidin impozitul pe profit, sumeleaferente sponsorizărilorefectuate. „De departe cea mai importantădintre noile modificări se referăla introducerea de prevederi

fiscale favorabile pentrusocietăţile tip holding, care credcă vor încuraja păstrarea în ţarăa capitalului autohton şi chiarar putea creşte atractivitateaţării noastre pentru investitoriistrăini”, a încheiat el.Şi Ioana Höckl (ZRP Tax SRL)consideră că politica fiscalăactuală nu este suficient depredictibilă; nu sunt efectuatestudii de impact care săevalueze efectele asupraagenţilor economici alepoliticilor/modificărilor fiscalece se intenţionează a fiimplementate; consultarea cureprezentanţii mediului deafaceri înainte de introducereamăsurilor fiscale esteinsuficientă. “De aceea, spuneea, ca şi în anii anteriori,modificările frecvente şi adeseaimpredictibile ale prevederilorfiscale (cum a fost, de exemplu,introducerea impozitului peconstrucţiile speciale începândcu 1 ianuarie 2014) creeazădificultăţi în planificareastrategică a societăţilor, întrucâtacestea nu pot planificacosturile fiscale pe termenmediu şi lung. În opinia sa, mai sunt încămulţi paşi de făcut în vedereasimplificării, asigurăriistabilităţii şi predictibilităţiilegislaţiei fiscale. “Creştereaveniturilor bugetare nu ar trebuisă implice în mod necesarintroducerea de noi taxe şi/ saucreşterea nivelului celorexistente ci, mai degrabă,creşterea gradului de colectarefiscală, eficientizareaproceselor de lucru, reducereabirocraţiei şi limitareainterpretărilor arbitrare lanivelul autorităţilor fiscale”, aîncheiat Ioana Höckl.

Anca CHILOM

Modificărilefrecvente şi adeseaimpredictibile aleprevederilor fiscalecreează dificultăţi înplanificareastrategică asocietăţilor.Ioana Höckl,Partener, ZRP Tax SRL

PRINCIPALELE MODIFICĂRI ALE CODULUI FISCALPrincipalele modificări din Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şireglementarea unor măsuri financiar-fiscale:IMPOZITUL PE PROFIT:Scutirea câştigurilor de capital pentru favorizarea societăţilor holding prin:

scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe cu care România are încheiată o convenţie de evitarea dublei impuneri;

scutirea câştigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare;scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice;

Aceste facilităţi se acordă în condiţiile în care contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalulsocial al persoanei juridice la care are titlurile de participare.Corelat cu aceste măsuri condiţiile de deţinere (minimum 10% din capitalul social şi perioada neîntreruptă de 1 an) au fost introduse,respectiv modificate şi pentru prevederile referitoare la:

scutirea dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;scutirea dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică stăină situată într-un stat membru;neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.

IMPOZITUL PE VENITAsigurarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât

instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţiindependente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânziipentru împrumuturile în valută

Includerea în Codul fiscal a posibilităţii de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilorobţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură.IMPOZITUL PE VENITURILE MICROÎNTREPRINDERILOR: introducerea condiţiei de aplicare a acestui impozit dacă ponderea veniturilorrealizate din consultanţă şi management în total venituri este sub 20%.IMPOZITUL PE VENITURILE OBŢINUTE DIN ROMÂNIA DE NEREZIDENŢI ŞI IMPOZITUL PE REPREZENTANŢELE FIRMELOR STRĂINE ÎNFIINŢATE ÎNROMÂNIA: reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentruacordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente.IMPOZITUL PE CONSTRUCŢIISe instituie un nou impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit titluluiIX din Codul fiscal.Impozitul asupra valorii construcţiilor se datorează începând cu 01 ianuarie 2014, iar calculul şi declararea acestuia se efectuează decontribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. Plata se efectuează în două rate egale,până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv; - cotă: 1,5%.

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice



BDO este una dintre celemai puternice societăți deprofil la nivel mondial și dinRomânia. Prin ce se dis tin geBDO, și mai ales departa -men tul de taxe al acesteia,într-o piață a consultanțeitot mai competitivă?

BDO este o companie curăspândire mondială, aflată pelocul 5 în topul internaţionalal companiilor de audit șiconsultanţă, însă la o distanţămare faţă de eșalonul următor.De altfel, același loc 5 îlregăsim și pe piaţa naţională,unde BDO România se aflăde multă vreme. O să măîntrebaţi probabil dacă BDOtinde să se apropie de BIG 4,ei bine răspunsul este “nuchiar”. Noi ne dorim maidegrabă să fim o alternativăviabilă la Big 4, decât sătransformăm Big 4 în Big 5,cum începe să fie perceputgrupul celor 5. Încercăm săîmbunătăţim în mod continuucalitatea serviciilor noastre,investind în primul rând înoameni și, nu în ultimul rând,într-un management eficient.De altfel, la nivel internaţionalam implementat un sistem devalori numit “ExceptionalClient Service (ECS)” alecărui componente pun accentputernic pe calitate și, nu înultimul rând, pe empatia cuclientul, anticiparea nevoiloracestuia, apropierea de client.Referitor la taxe, împreuna cuechipa pe care o conduc deaproape doi ani am încercat înmod constant să facem caacest serviciu să devină celpuţin la fel de apreciat caserviciul de audit. Încercăm săoferim clienţilor servicii deconsultanţă fiscală clare,eficiente și cu aplicabilitate

practică, prin înţelegereaafacerilor și nevoilor acestora.Putem spune că echipa detaxe a BDO se distinge prinea însăși și prin lucrurileinedite pe care încercăm să lefacem pentru a oferi mai multclienţilor. De exemplu, decâte ori se modificăsemnificativ legislaţia fiscalănoi invităm aproape toţiclienţii la seminarii în care,împreună cu ei, încercăm sălămurim scopul modificărilorși implicaţiile acestora asupraafacerilor clienţilor. Acesteseminarii sunt gratuite (spredeosebire de cele organizatede marea majoritate acompaniilor de profil) și, maimult, numărul acestor semi -narii este unul semnificativ,astfel încât să putem acopericât mai mulţi dintre clienţi.De exemplu, de la începutulacestui an am avut un numărde 4 seminarii consecutive,atât în București, cât și labirourile din ţară, iarimportanţa, dar și efectulacestor seminarii se văd înaprecierea clienţilor noștri șiîn recomandările pe care leprimim. Un alt exemplu esteacela al abordării deschise înrelaţia cu clienţii, în sensul cămajoritatea proiectelor decon sultanţă încep cu oîntâlnire gratuită cu clientul,în care încercăm să înţelegemcerinţele acestuia și săstabilim acel contact personalcare dă încredere. Nedistingem astfel tocmai prinvalorile în care noi credem,

deviza ‘ECS’ fiind una caredefinește comportamentulnostru și nu produsă de undepartment de marketing înscopuri de reclamă.

Cum au primit clienții dum -neavoastră noul impozit peconstrucții speciale?

Este interesant că mai toţiclienţii noștri au privit acestimpozit fiind influenţaţi depresă, care a vorbit foartemult despre introducerea“taxei pe stâlp”. Unii dintre eichiar au scăpat din vederemodificările legislative,bazându-se pe declaraţiile dinpresă și abia când am făcutprimul seminar intern auconștientizat implicaţiileasupra afacerilor proprii. Îmiamintesc că undeva lasfârșitul anului trecut un clientm-a sunat și mi-a spus că

impozitul pe construcţiiestimat pentru 2014 ar fi maimare decât TVA și impozitulpe profit luate împreună.Dincolo de asta, când le-amexplicat inadvertenţele logiceși principiale ale acestuiimpozit, cei mai mulţi dintreei au declarat că se simt înanii de haiducie ai fiscalităţiiromânești, când cota deimpozit pe profit era de 38%,iar impozitul pe salarii era pro -gresiv. Noi încă mai spe rămcă acest impozit va fi modi -ficat de așa manieră încât sănu mai asistăm la taxarea ilo -gică a infrastructurii de careRomânia are atâta nevoie.

Cum apreciați evoluțiaprocesului de reorganizareal ANAF?

Ministerul Finanţelor ar trebuimai degrabă să creeze premi -sele unei mai bune colectări ataxelor și combaterii evaziuniifiscale, decât introducereaunor noi taxe care afecteazăcontribuabilii plătitori de taxe.Nu în ultimul rând, ANAF artrebui să investească întehnologie și în oameni; atâtsistemul informatic al ANAF,cât și structura și modul destimulare a funcţionarilorpublici nu sunt nici pe departecele care să conducă larezultate. De exemplu,discutând cu colegii mei dinOlanda și din UK, statutulinspectorului fiscal în acesteţări este unul care rivalizeazăcu cel al consultanţilor privaţi;în timp ce în România tineriiinspectori ANAF se angajeazăîn mediul privat la companiide profil, în ţările respectiveeste invers.

Mircea FICA

Sumarizând, eu cred că ANAF seîndreaptă într-o direcție bună și afirmasta nu prin prisma unor rezultatespectaculoase, ci prin pașii mărunțifăcuți de ANAF în ultima perioadă, prindesființarea Gărzii Financiare și creareaunui departament mult mai flexibil deantifraud\ fiscală, prin informatizareadepunerii declarațiilor fiscale, prinrambursarea ceva mai rapidă a TVA etc.

EXCEPTIONAL CLIENT SERVICE ESTE CONCEPTUL CARE NE REPREZINTĂInterviu cu DAN BĂRĂSCU, Partener, BDO Tax


FINANCIAR-BANCAR

Principalele vulnera bi li -tăţi care caracterizeazăsectorul bancar – nive lul

important al creditelorneperformante în condiţiileunei dinamici negative acreditării sectorului privat,precum şi accelerareaprocesu lui de dezintermedierefinanciară transfrontalieră –rămân în limite gestionabile.Solvabilitatea, gradul deacoperire cu provizioane ariscurilor şi lichiditatea s-auîncadrat în niveluri adecvate,permiţând sectorului bancarsă facă faţă fără dificultăţimajore unor eventualeevoluţii nefavorabile de

intensitate moderată.Principalele provocări laadresa stabilităţii financiarepentru perioada următoare,similare celor de la nivelulmajorităţii economiilorstatelor membre ale UE, sunt:reluarea creditării în condiţiisustenabile, pe fondulcontinuării şi chiar al

intensificării procesului dedezintermediere financiarăcare se manifestă la nivelinternaţional, precum şigestionarea adecvată acalităţii activelor bancare,inclusiv prin asigurarea unuiechilibru funcţional întrecosturile şi beneficiile diver -selor soluţii de administrare a

expunerilor neperformante. Cum văd însă avocaţii debusiness specializaţi pedomeniul financiar-bancarevoluţia în 2013 şi care suntpreviziunile pentru acest an?“În 2013, sectorul bancarromânesc a continuat să fiedestul de protejat faţă decontextul nefavorabil care s-amanifestat atât în România,cât şi în Europa”, spuneMonia Dobrescu, Partner,Muşat & Asociaţii. Totodată,adaugă ea, instituţiile decredit din România, dar şi dinţările învecinate, sunt încăafectate de dependenţa defonduri de la băncile-mamă

FINANŢAREA PROIECTELOR RĂMÂNE LA UN NIVEL SCĂZUT

Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă, se arată în Raportulasupra stabilităţii financiare, realizat de BNR în 2013. Potrivitaceleiaşi surse, menţinerea stabilităţii financiare s-a realizat încondiţiile persistenţei provocărilor la adresa acesteia, manifestatepe fondul unui context internaţional care a rămas dificil, chiar dacăbalanţa riscurilor a înregistrat îmbunătăţiri în ceea ce priveşteevoluţiile macroeconomice interne.


FINANCIAR-BANCAR

din Europa – marile grupuribancare fiind nevoite să reducădin costuri din cauza creditelorneperformante. „Ne aşteptăm ca şiîn 2014, industriile bancare săraporteze în continuare pierderi,din cauza contextului economic şipolitic local”, a concluzionatMonia Dobrescu.“Deşi ne aşteptam ca acest trendsă se fi conturat în 2012, abia în2013 am văzut o activitate multmai dinamică în zonarestructurării creditelorneperformante de către bănci”,precizează Alina Radu, Partener,Nestor Nestor Diculescu KingstonPetersen (NNDKP). În opinia sa,este probabil că acest trend vacontinua, urmând ca băncile săimplementeze diverse soluţiipentru a diminua portofoliile decredite neperformante, inclusivdiverse soluţii de restructurare sauexecutare a creditelor acordate.“Continuă finanţarea unor proiecte

şi companii mici şi medii, care nucreează expuneri semnificativepentru bănci, şi continuă, deasemenea, finanţarea/refinanţareaunor proiecte şi companiispecifice, care se dovedesc viabileşi care sunt riguros selecţionate”,a adăugat Alina Radu. Deasemenea, completează ea, anultrecut am văzut o intensificare, înraport cu 2012, a finanţărilorpentru achiziţionarea unur grupuride societăţi. În general, spunereprezentanta NNDKP, este vorbade achiziţii ale unor grupuri desocietăţi care au prezenţă inter -naţională/regională şi au filiale şiîn România, iar finanţarea esteacordată de bănci străine. “În ceea ce priveşte «actorii»sectorului financiar/financiar-bancar, aşa cum s-a menţionatdeja în presă, este probabil să maiaibă loc schimbări, atât prinvânzarea, cât şi prin fuziunea unorinstituţii financiare sau bancare,inclusiv ca urmare a obligaţiilorasumate de societăţile-mamă dinalte state europene”, a încheiatAlina Radu.Mihai Dudoiu, Partener al ŢucaZbârcea & Asociaţii (TZA) şicoordonator al proiectelor firmeiîn domeniul financiar-bancar,spune că cele mai reprezentativepentru activitatea firmei din 2013au fost proiectele prin careinstituţiile de credit şi financiareşi-au redimensionat prezenţa pepiaţa locală, prin achiziţii sautransferuri de portofolii. „Separat,am oferit consultanţă şi în cadrulunor proiecte de finanţare tip«new money», deşi mai reduse canumăr faţă de anii anteriori. Amcontinuat să asistăm cu privire laimplementarea unor procese derefinanţare şi restructurare decredite, inclusiv diverse proiectede restructurare în afaraprocedurilor de insolvenţă. Ammotive să cred că volumul şi

specificul activităţii se vormenţine şi pe parcursul anului2014”, a mai spus Mihai Dudoiu.La rândul său, Elena Iacob,Avocat senior coordonator,Zamfirescu Racoţi & Partners(ZRP), este de părere că, îngeneral, evoluţia sectoruluifinanciar-bancar reflectă evoluţiasituaţiei economice. “Anul 2013nu a făcut excepţie în acest sens,fiind, similar celui precedent, unan al restructurărilor/refinanţărilormai curând decât al finanţărilornoi. Această concluzie esteconfirmată şi de o sinteză aopiniilor băncilor, dată publicităţiide reprezentanţi ai BănciiNaţionale a României, conformcăreia oferta de credite a fost înscădere în cel de-al treileatrimestru al anului 2013, cuaşteptări de scădere şi petrimestrul 4, atât pe segmentulcorporate cât şi pe cel alpopulaţiei”, a completat ElenaIacob. Potrivit datelor sale,cererea de credite a avut acelaşitrend descrescător, cu excepţiasegmentului corporate pe care s-aînregistrat o creştere în trimestrulal III-lea din 2013 şi a sub-segmentului creditelor de consum,pe care se aştepta creştere în tri -mestrul al IV-lea al anului trecut. “În domeniul creditelor deconsum, anul 2013 a fost marcatde intensificarea acţiunilor înanularea clauzelor abuzive,precum şi de creşterea ratei deneperformanţă. În octombrie2013, au intrat în vigoare noiprevederi privind efectele extinseale acţiunilor colective în materie,care obligă creditorii să elimineclauzele constatate ca fiindabuzive din toate contractele încurs de derulare. Semnalăm, deasemenea, existenţa unui numărde iniţiative legislative legate decreditele de consum”, a mai spusreprezentanta ZRP. Ea este de

În 2013, sectorulbancar românesc acontinuat să fiedestul de protejatfaţă de contextulnefavorabil care s-amanifestat atât înRomânia, cât şi înEuropa.Monia Dobrescu,Partner, Muşat & Asociaţii

Deşi ne aşteptam caacest trend să se ficonturat în 2012,abia în 2013 amvăzut o activitatemult mai dinamică înzona restructurăriicreditelorneperformante decătre bănci. Alina Radu, Partener,NNDKP


FINANCIAR-BANCAR

părere că anul 2014 va fi unul deconsolidare a practicilor în mate -ria clauzelor abuzive la nivelulautorităţii de protecţie a consuma -torilor şi al instanţelor judecăto -reşti şi, speră, de uniformizare aacestora, fără să anticipeze însăcreşteri deosebite ale activităţiisau schimbări majore în cadrulnormativ aplicabil.“Nici în activitatea aferentăfinanţării companiilor nu estimămschimbări substanţiale în anul2014, comparativ cu 2013. Vacontinua procesul de restructurarea creditelor pe fondul contextuluieconomic dificil la nivel naţionalşi internaţional. Modificarealegislativă de impact major anormelor în domeniul insolvenţei,care a făcut obiectul uneiordonanţe de urgenţă, a fostamânată prin efectul declarăriineconstituţionalităţii, fiind posibilca 2014 să fie anul în care va intraîn vigoare noul cod al insolven -ţei”, a completat Elena Iacob.În opinia sa, activitatea avocaţilorspecializaţi în domeniul financiar-bancar va fi, şi în 2014,preponderent asociată activităţilorde restructurare a creditelor,refinanţărilor, transferurilor deportofolii şi insolvenţei/recuperăriide creanţe mai curând decâtfinanţării de proiecte. “Potenţiale zone de creştere arputea fi asis tenţa în proiectele definanţare în agricultură, industriesau energie, depinzând în maremăsură şi de clarificarea cadruluilegislativ şi politicilor în sectoarelerespec tive”, a concluzionatreprezentanta ZRP.

PARTICULARITĂŢILE DOMENIULUI

Atunci când vine vorba despredificultăţile pe care le-auîntâmpinat, anul trecut, avocaţiispecializaţi pe domeniul financiar-bancar, Monia Dobrescu (Muşat

& Asociaţii) spune că le-ar numimai degrabă provocări, decâtdificultăţi, şi că acestea au fostmulte în 2013, fie că ne referim lareticenţa băncilor în a acordafinanţări, în contextul în careacestea s-au concentrat mai multpe recuperarea creditelorneperformante sau intrarea învigoare a noului Cod deProcedură Civilă, cu noutăţileprivind executarea silită, astfelîncât s-au ridicat problemecomplexe privind aplicabilitatealegii. „În mod particular, instituţiapopririi a reprezentat un punct deinteres pentru sistemul bancar,fiind principalul instrument decare băncile se folosesc pentru aminimiza daunele corelativeexecutărilor silite. Totodată,modificările survenite pe piaţa deenergie – modificarea schemelorde certificate verzi, de exemplu –au avut un impact semnificativasupra proiectelor de finanţare înacest domeniu. De asemenea, şi în2013, a continuat analizareaconsecinţelor implementării BaselIII asupra activităţii bancare, deşiaceasta a fost amânată cu încă doiani”, a adăugat ea. În opinia reprezentantei NNDKP,Alina Radu, dificultatea care s-amenţinut şi în 2013 a fost găsireacelei mai bune formule destabilire a onorariilor în condiţiileunor bugete restrânse, existânduneori o discrepanţă semnificativăîntre complexitatea proiectelor şibugetele alocate. “În timp cepentru proiecte cu caracter derepetitivitate costurile pot fioptimizate prin eficientizare şipăstrarea unui nivel înalt decalitate şi este firească încadrareaîn bugete riguros stabilite,proiectele care «ies din tipare» nupot fi tratate în aceeaşi manieră”,spune ea, adăugând că, pe de altăparte, ca un element pozitiv,numărul proiectelor a crescut în

2013 comparativ cu anul prece -dent, iar proiectele în care firmaeste implicată sunt complexe,interesante şi necesită un setspecific de cunoştinţe şi abilităţi. Mihai Dudoiu (TZA) spune că, înacest moment, sunt foarte puţineproiecte care reuşesc să atragăfinanţare. „Şi nu lipsalichidităţilor pare să fie problema,ci lipsa unor proiecte bancabile,care să convingă bancherii că vorputea produce suficient pentru arambursa capitalul împrumutat şia plăti dobânzile”, precizează el,adăugând că, în ceea ce priveştecapitolul finanţării proiectelor deenergie regenerabilă, destul deactiv în ultimii ani, acesta pare ase fi închis, cel puţin pentrumoment, din cauza schimbărilor şiincertitudinilor legislative. „Dinfericire însă, sunt alte zone aleactivităţii bancare cu o dinamicăbună, spre exemplu, transferurilede active bancare, în specialneperformante sau cu performanţăscăzută”, a concluzionat MihaiDudoiu.Reprezentanta ZRP este de părerecă, principalele dificultăţiîntâmpinate de avocaţii îndomeniu au fost legate deinconsistenţa legislativă,caracterul intempestiv, neclar sauinsuficienta corelare cu cadrulnormativ general al anumitoriniţiative legislative cu impactmajor, ceea ce a condus în multecazuri la stoparea proiectelor deinvestiţii şi a finanţărilor asociatesau la amânarea acestora peperioade nedeterminate. “2013 afost şi anul intrării în vigoare anoului Cod de procedură civilă,care ridică provocări importantepentru judecători şi ceilalţipracticieni ai dreptului, de naturălogistică şi nu numai”, a încheiatElena Iacob.

Anca CHILOM

Anul 2013 a fostsimilar celuiprecedent, un an alrestructurărilor/refinanţărilor maicurând decât alfinanţărilor noi.Elena Iacob, Avocatsenior coordonator,Zamfirescu Racoţi & Partners

În acest moment,sunt foarte puţineproiecte care reuşescsă atragă finanţare.Mihai Dudoiu,Partener al ŢucaZbârcea & Asociaţii şicoordonator alproiectelor firmei în domeniulfinanciar-bancar


FINANCIAR-BANCAR

INSTITUTUL DE CONTROL INTERN CONTRIBUIE LA PERFECȚIONAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN /MANAGERIAL DIN CADRUL INSTITUȚIILOR PUBLICE

Ce reprezintă Institutul deControl Intern și care estescopul pentru care a fost creat?

Institutul de Control Intern este oorganizaţie profesională, înfiinţatăîn anul 2012, a profesioniștilor încontrol intern, audit intern, auditpublic intern, audit public extern,managementul riscului și guver -nan ţei corporative. Institutul de Control Internfurnizează metodologii de controlintern, guidelines-uri precum șisfaturi practice legate de imple men -tarea de controale interne adecvateși eficiente în cadrul organizaţiilordin sectorul public și privat.Misiunea Institutului de ControlIntern este să dezvolte permanentprofesia de control intern dinRomânia, căutând să se asigure căviitorii profesioniști în controlulin tern respectă cele mai înaltestan darde profesionale și deconduită etică.De asemenea, Institutul sepreocupă constant ca serviciile decontrol intern furnizate despecialiștii certificaţi să crească încalitate, prin dezvoltarea în per -

ma nenţă a sistemului de compe -tenţe profesionale, asigurându-secă membrii Institutului și cursanţiiAcademiei de Control Internparticipă activ la programe depregătire şi educaţie profesională.

Cărui sector economic i seadresează cu preponderențăInstitutul de Control Intern șicare sunt cursurile dedezvoltare profesională pe carele desfășoară atât în sectorulprivat cât și în cel public?

Institutul de Control Intern, prinproiectele, programele de pregă -tire și certificare profesională,politica de membership, produseleși serviciile cu valoare adăugatăfurnizate se adresează atât specia -liștilor în control intern din secto rulpublic cât și din cel privat. Pentrusectorul privat există o gamăvariată și consistentă de cursuri deactualitate cum ar fi „Audit șiControl intern”, „Ma na gementulriscului operaţional”, „Revizuireapracticilor de guver nanţă” etc. De asemenea, concepemworkshopuri destinate dezvoltării

abilităţilor profesionale aleexperţilor în control intern, auditintern, managementul riscului șiguvernanţă corporativă.În sectorul public, Institutul deControl Intern își propune săimplementeze și să dezvolte îninstituţiile publice din Româniasistemul de control managerial învederea conformării acestuia lastandardele definite prin OMFP946/2005 republicat și practicainternaţională în vigoare.Oferta de pregătire și perfecţio -nare profesională dedicatăsectorului public încorporeazăcursuri precum: ,,Planificarea șidesfășurarea misiunilor de auditpublic intern’’, ,,Managementulriscului în sectorul public’’,,,Implementarea sistemului decontrol managerial’’, ,,Perfor -manţa și buna guvernanţă însectorul public’’, ,,Managementulachiziţiilor publice’’.Institutul de Control Intern îșipropune perfecţionarea sistemelorde control intern existente lanivelul instituţiilor publiceprecum și dezvoltarea continuă aabilităţilor deţinute de personalulresponsabil de efectuarea șicoordonarea acestor activităţi princursuri de specializare șiperfecţionare în audit publicintern, control intern / managerial,managementul riscurilor specificeunor domenii diverse deactivitate, prevenirea fraudelor șipoliticilor anticorupţie, securitateasistemelor informatice.

Există o serie de certificări pecare specialiștii în controlintern le pot obține în cadrulInstitutului. Puteți să ne preci zațicâteva lucruri despre fiecare?

Institutul de Control Internrecunoaște competenţelespecialiștilor din sectorul privat șipublic, conferindu-le acestora

Interviu cu COSMIN ȘERBĂNESCU, Președintele Institutului de Control Intern

Președintele Institutului de Control Intern, Cosmin Șerbănescu, deține o bogată experiență atât îndomeniul controlului intern, managementul riscului, guvernanței corporative, auditului intern, cuspecializare în auditul intern în instituții financiar - bancare, cât și în auditul financiar. Cunoștințeleîn ariile controlului intern și auditului intern sunt validate de certificările internaționale pe care ledeține și de experiența acumulată ca practician.

Certificărileprofesionale oferitede Institutul deControl Internrecunosccompetenţelespecialiștilor dinsectorul public șiprivat.


FINANCIAR-BANCAR

următoarele certificări:În sectorul Privat: Specialist înControl Intern, Profesionist înControl Intern, Trainer în ControlIntern și Examinator de Sistemede Control Intern.Persoanele care doresc să secertifice ca Specialist în ControlIntern trebuie să demonstreze obună cunoaștere și înţelegere acategoriilor de competenţăprofesională în control intern prinabsolvirea cu succes a uneiexaminări. Certificarea profe -sională recunoaște competenţeledobândite de specialistul încontrol intern pe care îl ajută săconsilieze organizaţia în a imple -menta și/sau a evalua controaleleinterne și a asista managementulîn a eficientiza procesele decontrol intern.Certificarea Profesionist înControl Intern este o certificareacordată profesioniștilorexperimentaţi, seniorilor în controlintern. Persoanele care aplicăpentru această certificareprofesională trebuie să satisfacăcerinţe suplimentare de pregătireprofesională, experienţă șicompetenţe în domeniul contro -lului intern. Doritorii acesteicertificări trebuie să demonstrezeun nivel crescut de cunoștinţe,experienţe, abilităţi și aptitudiniatât practice cât și teoretice,verificabile și bine documentate.Certificarea Trainer în ControlIntern se adresează profesioniș -tilor în control intern care dorescsă le fie recunoscute competenţeleși abilităţile din acest domeniupentru a activa ca traineri șiformatori în control intern.Certificarea Examinator de Siste -me de Control Intern se adreseazăprofesioniștilor în con trol interncare doresc să le fie recu noscutecompetenţele în im ple mentarea,examinarea și monito rizareasistemelor de control intern.

În Sectorul Public, există Spe cia listîn Control Intern / Managerial.Certificarea Specialist în ControlIntern / Managerial este dedicatăprofesioniștilor în control interndin sectorul public, fiind elaboratăîn conformitate cu OMFP946/2005 privind aprobareaCodului Controlului Intern /Managerial, republicat.

Cum se implică Institutul deControl Intern în dezvoltareatinerilor profesioniști?

În plus faţă de activităţile decaritate în care se implică,Institutul de Control Intern seangajează în crearea uneidezvoltări sustenabile și a uneisocietăţi mai bune.Astfel, Institutul de ControlIntern a organizat în colaborare cu4CAREER un program denumit„We r Student’’ care urmăreștedezvoltarea abilităţilor și compe -tenţelor elevilor și studenţilor pedouă axe principale: EducaţieFinanciar-Bancară; Consiliere îndezvoltarea ocupaţională.Evenimentul a reunit specialiștidin domeniul financiar –bancar cuexperienţă în creditare, controlintern și administrarea riscurilor,resurse umane, dezvoltareacarierei și comunicare.Obiectivele principale aleworkshopurilor au fost de adezvolta paleta de cunoștin]efinanciare și bancare în rândultinerilor, sporirea gradului deconștientizare privind riscurileproduselor financiare și asecurităţii produselor bancare,îmbunătăţirea vizibilităţii privindperspectivele de carieră îndomeniul financiar- bancar,deprinderea unor atitudini șipractici benefice pentru viitorultânăr angajat, precum șiînţelegerea rolului educaţieicontinue în dezvoltarea personală.

Ce aport aduce Academia deControl Intern, Institutului șicum își propune să dezvolteabilitățile viitorilor cursanți?

Academia de Control Intern seadresează tinerilor profesionișticare activează în domeniulcontrolului intern, managementulriscului și guvernanţei aflaţi laînceput de carieră.Progra mul î[i propune să accen -tueze dezvoltarea profesională acursanţilor, oferind un stagiu detrei ani în care candidaţii vorparticipa la cursuri și traininguride pregătire cu lectori specializaţiși vor avea alocat un coach caresă îi consilieze în carieră.La finalul fiecărui an, candidaţiitrebuie să depună la Institut unraport detaliat al activităţiipractice desfășurate în anul încurs: proiecte în care au fostimplicaţi și gradul de implicare,conferinţe la care au participat, lu -crări, studii, analize pe care le-auelaborat. Fiecare an de stagiu sefinalizează cu un examen scris.Academia de Control Intern seadresează doar membrilorInstitutului iar la finalizarea cusucces a celor trei ani de stagiu,cursanţii se pot înscrie pentrususţinerea certificării Specialist înControl Intern.

Ce înseamnă să fii membru alInstitutului de Control Intern?

Prin intermediul Institutului deControl Intern vă alăturaţi uneicomunităţi selecte de profesioniștiîn control intern, audit intern,managementul riscului șiguvernanţă corporativă. De asemenea, profitaţi de benefi -ciile și avantajele de membru alcelui mai prestigios furnizor deinstruire și educaţie în domeniulcontrolului intern. Membrii se pot implica în

Calitatea,profesionalismul,flexibilitatea, pro-activitatea,dinamismul șiposibilitateapersonalizăriiproduselor, ser -viciilor și pachetelorin for matice oferitesunt câteva dinmotivele pentru careInstitutul de ControlIntern este prefe ra -tul multor companiiși insti tuții publicedin România.

Prin intermediulInstitutului deControl Intern văalăturați uneicomunități selectede profesioniști încontrol intern, auditintern,managementulriscului șiguvernanțăcorporativă. De asemenea,profitați de benefi -ciile și avantajele demembru al celui maiprestigios furnizor deinstruire și educațieîn domeniulcontrolului intern.


FINANCIAR-BANCAR

activităţile și proiecteleInstitutului, pot participa încadrul comisiilor de lucru,propune și elabora articole șianalize în ariile controluluiintern. Mai mult, membriiInstitutului își dezvoltă com -petenţele prin partici parea încadrul proiectelor de consul -tan ţă desfășurate de Institut.Obţinând certificările Insti tu -tu lui vă sunt recunoscute com - petenţele profesionale și puteţiavansa mai ușor în carieră.

Ce ne puteți spune despreparteneriatul cu Deloitte,conferința ,,Perspective șiprovocări în control intern’’și Programul de training dedezvoltare a competențelorîn control intern?

Institutul de Control Internîmpreună cu partenerulstrategic Deloitte au organizatconferinţa anuală de controlintern, managementul risculuiși guvernanţă intitulată:”Perspective și provocări încontrol intern’’. Conferinţa afost împărţită în două sesiunidistincte, una dedicatăcorporaţiilor și una dedicatăsectorului public. Temele abordate au fostdiverse, respectiv creareaunei culturi de toleranţă zerofaţă de fraudă și corupţie,cyber security, model canti -tativ de evaluare a sistemuluide control intern și exemplepractice de implementare aunui sistem de manage mentadecvat al riscului în cadrulorganizaţiei.Lectorii care au participat laconferinţă sunt persoane cunotorietate în domeniilefinanciar bancar, alasigurărilor, firmelor deconsultanţă, corporaţiilortransnaţionale, reprezentanţidin cadrul ministerelor șiinstituţiilor publice.Împreună cu Deloitte amlansat și programul ,,InternalControl Training &

DevelopmentProgramme’’,

program dedezvoltare a

competenţelorprofesioniștilor

în controlintern.

În cadrul căror conferințeși evenimente a fostprezent Institutul deControl Intern?

Institutul de Control Intern afost o prezenţă activă în ca -drul următoarelor evenimenteși conferinţe: Credit & Co llec -tion Forum, IT&C SecurityForum, Conferinţa directo ri -lor IT, Managemen tul risculuiîn finanţarea companiilorromânești, Gala profesiilorliberale, Summit-ul antifrau dă,sau mai recent conferinţaModele europene în sprijinireași finanţarea IMM-urilor.

Care sunt proiectele îndesfășurare ale Institutuluide Control Intern?

Institutul de Control Intern înparteneriat cu AsociaţiaRomâ nă a Băncilor organi -zea ză conferinţa cu tema:Financial Sector InternalControl Conference în Bu cu -rești, în data de 29 Mai 2014. Printre tematicile dezbătute seregăsesc subiecte importanteși de actualitate pentru spe cia -liștii în domeniul controluluiintern din sectorul financiarbancar, precum: aspecte pri -vind controlul intern în con -tex tul noilor reglementări aleBăncii Naţionale a României(Regulamentul BNR nr.5/2013), implementarea CRDIV/CRR/R5/2013, metode deeficientizare și funcţionareoptimă a sistemului decontrol intern în cadrulinstituţiei financiare, precumși alte teme de interes.Speakerii evenimentului suntprofesioniști cu notorietate șivastă experienţă în sectorulfinanciar bancar și al firmelorde consultanţă.

Evenimentul este dedicatprofesioniștilor în controlintern, responsabililor desisteme de control intern,manageri de risc, manageri dedepartamente de audit,auditori interni, specialiști înconformitate, guvernanţă,membri ai Comitetelor deAudit, membri din Consiliide Administraţie, regle -mentatori, directori financiari,directori de departamente,profesori universitari, altepersoane interesate de subiectși de tematicile dezbătute.

De ce aleg companiileserviciile de consultanțăale Institutului de ControlIntern?

Calitatea, profesionalismul,flexibilitatea, pro-activitatea,dinamismul și posibilitateapersonalizării produselor, ser -viciilor și pachetelor in for -matice oferite sunt câteva dinmotivele pentru care Institutulde Control Intern este prefe -ra tul multor companii și insti -tuţii publice din România.Ascultăm activ cerinţeleclien ţilor, le înţelegem ne -voile și împreună cu aceștiaidentificăm cele mai bunemetode și cele mai adecvatesoluţii pentru reme dierea efi -cientă a problemelor cu carese confruntă organizaţiile.De asemenea, consultanţiiInstitutului oferă suport șiconsiliere și după finalizareaproiectului pentru a neasigura că procesele,fluxurile, soluţiile și serviciilefurnizate funcţionează laparametrii stabiliţi, producefectele dorite și rezultatuleste cel așteptat.

Mircea FICA


DREPTUL MUNCII

De[i este pu]in cunos -cut\ mai ales printresalaria]i, dar [i printre

angajatori, reabilitarea disci pli - nar\ a salariatului ca institu]iejuridic\ nu reprezint\ onoutate legislativ\, aceast\institu]ie fiind prev\zut\ [i `nreglementarea anterioar\Codului muncii. Astfel, `n perioada anterioar\intr\rii `n vigoare a Coduluimuncii, Legea nr. 1/1970privind organizarea [idisciplina muncii `n unit\]ilesocialiste de stat prevedea c\sanc]iunea disciplinar\aplicat\ unui angajat - cuexcep]ia desfacerii contrac -tului de munc\ - se consider\a nu fi fost luat\ dac\ timp deun an de la executarea eiangajatul nu a mai s\vâr[it oalt\ abatere. Aceast\ preve de retranspunea legal reabilitareadisciplinar\ a salariatului ceopera `n virtutea legii, fiindvorba, `n fapt, de reabilitareade drept a salariatului. Legea nr. 1/1970 a reglemen -tat, totodat\, [i reabilitareadisciplinar\ a salariatului ceopera `n baza deciziei angaja -to rului, prev\zând posibili -tatea ca `nainte de expirareatermenului de un an, dar numai devreme de 6 luni de ladata execut\rii sanc]iunii,conduc\torul unit\]ii s\ poat\dispune, dac\ angajatul nu amai s\vâr[it `n acest intervalnicio abatere, având o bun\comportare, ca sanc]iuneaaplicat\ s\ fie considerat\ anu fi fost luat\; `n acest caz,era vorba de o reabilitarefacultativ\ a salariatului.Codul muncii intrat `n vigoare`n anul 2003 nu a preluataceast\ institu]ie juridic\ `nniciuna din cele dou\ formede reabilitare disciplinar\

reglementate de Legea nr.1/1970, fiind lacunar `n aceast\privin]\. Lacuna legislativ\ afost remediat\ abia `n anul2011, când printre modific\ -rile aduse Codului munciiprin Legea nr. 40/2011 s-anum\rat [i cea privind reabi li -tarea disciplinar\ a salaria]ilor.A[adar, `n prezent,reabilitarea disciplinar\ asalaria]ilor se produce prinradierea sanc]iunilor aplicatesalaria]ilor `n condi]iile art.248 alin. (3) din Codulmuncii, respectiv:Sanc]iunea disciplinar\ seradiaz\ de drept `n termen de12 luni de la aplicare, dac\salariatului nu i se aplic\ onou\ sanc]iune disciplinar\ `nacest termen. Radierea sanc]iunilordisciplinare se constat\ prin

decizie a angajatorului emis\`n form\ scris\.Desigur c\ reglementarea prinlege a reabilit\rii disciplinarea salariatului este binevenit\[i salutar\, `ns\ modul `n carea fost transpus\ legal aceast\institu]ie ridic\ o serie de`ntreb\ri celor chema]i s\pun\ `n aplicare acesteprevederi legale.Una din aceste `ntreb\ri estedac\ reabilitarea disciplinar\ asalariatului reprezint\ operalegii, adic\ intervine `ntemeiul legii sau este, de fapt,opera angajatorului,intervenind `n baza decizieiacestuia. Aceasta `ntrucât art.248 alin. (3) din Codulmuncii, de[i vorbe[te despreradierea de drept a sanc]iuniidisciplinare la `mplinirea unuitermen de 12 luni de la

aplicarea sanc]iunii, `n m\sura`n care `n acest interval detimp, salariatului nu i se apli -c\ o nou\ sanc]iune, prevede,`n acela[i timp, [i cerin]alegal\ ca radierea sanc]iunilordisciplinare s\ fie constatat\prin decizie a anga jatoruluiemis\ `n form\ scris\.~ntrebarea care se ridic\ `naceste condi]ii este `n cemoment salariatul se poateconsidera c\ a fost reabilitatdisciplinar? La data `n care s-a`mplinit termenul de 12 lunide la aplicarea sanc]iuniidisciplinare sau `n momentul`n care a fost emis\ deciziascris\ a angajatorului?

ESTE NEVOIE DE O DECIZIE A ANGAJATORULUI

Dac\ lucrurile erau foarteclare `n reglementareaanterioar\, existând, pe de oparte, reabilitarea de drept asalariatului care se produceaexclusiv `n baza legii, iar, pede alt\ parte, reabilitareafacultativ\ a salariatului, careintervenea `n baza decizieiconduc\torului unit\]ii, `nreglementarea actual\,lucrurile nu sunt la fel declare din punct de vederejuridic. Astfel de[i `n modnormal, radierea de drept asanc]iunii disciplinarepresupune faptul c\ intervine

REABILITAREA DISCIPLINARĂ A SALARIATULUI, OPERA LEGII SAU A ANGAJATORULUI?De CAMELIA PAU, Avocat, Mo]ec {tefan Cabinet de avocat


DREPTUL MUNCII

ex lege, nefiind deci nevoie caangajatul sau angajatorul s\fie de acord cu aceasta sau s\o constate, legiuitorul astabilit totu[i ca fiind necesar\pentru constatarea radierii dedrept a sanc]iunilor discipli narea salariatului [i o decizie aangajatorului dat\ `n acest sens.

REABILITAREA DISCIPLINAR| A SALARIATULUI I{I PRODUCEEFECTELE JURIDICE ~N BAZA LEGII

Chiar [i a[a fiind, reabilitareadisciplinar\ a salariatuluireprezint\ opera legii, nu aangajatorului, c\ci indiferentdac\ exist\ sau nu deciziaangajatorului prin care seconstat\ intervenirea radieriide drept a sanc]iuniidisciplinare a salariatului,reabilitarea `[i produce efectejuridice specifice `n baza legii.A[adar, [tergerea efectelorjuridice defavorabile alesanc]ion\rii disciplinare [i`nl\turarea dec\derilor impusede lege se produce `nmomentul `n care s-a `mplinittermenul de 12 luni de laaplicarea sanc]iunii discipli -nare, dac\ `n acest interval detimp salariatului nu i s-a maiaplicat o nou\ sanc]iunedisciplinar\.~n aceste condi]ii, dup\ `mpli -nirea termenului prev\zut delege, angajatul are dreptul dea solicita angajatorului s\u s\constate prin decizie radiereasanc]iunii disciplinare ce i-afost aplicat\ [i, `n caz de noiabateri disciplinare s\vâr[ite,angajatorul s\ nu mai ]in\cont de sanc]iunea radiat\ laaprecierea gravit\]ii noii fapte[i la individualizarea noii sanc -]iuni. ~n caz contrar, salariatulare deschis\ inclusiv calea jus -ti]iei pentru a-l obliga pe an -

gajator s\ se conformeze legii.Pe de alt\ parte, `n condi]iile`n care reabilitarea discipli -nar\ a salaria]ilor se producede drept, [i angajatorii trebuies\ acorde o aten]ie sporit\aplic\rii sanc]iunilor acelorangaja]i care au mai fost sanc -]iona]i disciplinar ante rior,c\ci pot interveni situa]ii `ncare sanc]iunile disciplinareanterioare ale angaja]ilor s\nu mai poat\ fi luate `n consi -derare, `n pofida faptului c\angaja]ii respectivi se dove desca fi indisciplina]i `n continuare.Astfel, dac\ un salariat as\vâr[it o fapt\ ce constituieabatere disciplinar\, dar nu afost emis\ decizia desanc]ionare disciplinar\, ([tiutfiind faptul c\, potrivit legii,decizia poate fi emis\ `ntermen de 30 de zile de ladata lu\rii la cuno[tin]\ despres\vâr[irea abateriidisciplinare, nu mai târziu`ns\ de 6 luni de la datas\vâr[irii faptei) [i, `ntre timp,s-a `mplinit termenul de 12luni de la aplicarea uneisanc]iuni disciplinare ante ri -oare, aceast\ sanc]iune nu maipoate fi luat\ `n considerare laindividualizarea noii sanc]iunidisciplinare, pentru simplulmotiv c\ a intervenitreabilitarea disciplinar\ asalariatului care s-a produs dedrept, `n baza legii.Aceasta `ntrucât din punct devedere al radierii de drept asanc]iunii disciplinare, `nreglementarea actual\, ceea ceintereseaz\ este momentulaplic\rii sanc]iuniidisciplinare de c\tre angajator,nu cel al s\vâr[irii de c\tresalariat a faptei ce constituieabatere disciplinar\. ~n ceea ce prive[te obliga]iareglementat\ de lege `n

sarcina angajatorului de aemite o decizie `n form\scris\ pentru a constataradierea de drept a sanc]iuniidisciplinare a salariatului,putem `n]elege ra]iunea aces -teia, legiuitorul instituind-opentru a asigura o eviden]\riguroas\ `n dosarul depersonal al fiec\rui salariat,`ns\, reglementarea legal\actual\ nu asigur\ atingereaacestui deziderat, `n condi]iile`n care nici m\car nu s-astabilit prin lege un termenpentru emiterea deciziei dec\tre angajator.

PROPUNEM CHIAR DE LEGEFERENDA CA EVIDEN}A SITUA}IEIDISCIPLINARE A SALARIA}ILOR S|POAT| REZULTA {I DIN REGISTRULELECTRONIC DE EVIDEN}| A SALA RIA}ILOR

Pentru ca eviden]a situa]ieidisciplinare a fiec\rui salariats\ fie, `ntr-adev\r, unariguroas\, dar `n acela[i timp[i accesibil\, opin\m [ipropunem chiar de legeferenda ca eviden]a situa]ieidisciplinare a salaria]ilor s\poat\ rezulta [i din Registrulelectronic de eviden]\ a sala -ria]ilor `ntocmit de angajator`n baza H.G nr. 500/2011.~n condi]iile `n caremajoritatea sanc]iunilordisciplinare (retrogradarea dinfunc]ie, reducerea salariului,concedierea disciplinar\) se`nscriu `n acest Registru, nuvedem de ce nu s-ar `nscrietot `n acest Registru [ideciziile de radiere de drept asanc]iunilor disciplinare alesalaria]ilor. ~n felul acesta,dac\, din motive obiective,angajatorul s-ar afla `nimposibilitatea de a eliberadecizia de radiere a sanc]iunii

disciplinare, salariatul saufostul salariat ar putea solicita,`n condi]iile art. 8 alin. (6) dinH.G. nr. 500/2011,inspectoratului teritorial demunc\ competent eliberareaunei adeverin]e din care s\rezulte elementele referitoarela radierea sanc]iunii disci -plinare intervenit\ de drept.Pe lâng\ problema analizat\,reglementarea actual\ a insti -tu]iei reabilit\rii disciplinaresuscit\ [i alte propuneri demodificare legislativ\, precumintroducerea reabilit\riidisciplinare facultative asalaria]ilor, [i ridic\, `n acela[itimp, [i alte `ntreb\ri la careinterpretul este cel caretrebuie s\ g\seasc\r\spunsuri. Spre exemplu, `ndoctrin\ sunt multe discu]iiprivind radierea concedieriidisciplinare, dac\ ea intervinesau nu, iar dac\ da, cui `irevine obliga]ia de a emitedecizia privind constatarearadierii de drept a concedieriidisciplinare a salariatului?Nu putem s\ nu remarc\m c\,inclusiv cu privire la acestaspect, reglementareaanterioar\ Codului muncii eramult mai clar\, c\cidesfacerea contractului demunc\ era exceptat\ `n modexpres `n cazul de reabilitarede drept a salariatului. ~nprezent, `ns\ Codul muncii nuface nicio distinc]ie `ntresanc]iunile disciplinare [i nuprevede nicio excep]ie atuncicând vorbe[te de radiereaacestora, astfel c\ aceast\dilem\ privind radierea sau nu a sanc]iuniidisciplinare a concedieriir\mâne subiect de discu]iidoctrinare [i, de ce nu, poatechiar obiectul unui articolviitor pe aceast\ tem\.


DREPTUL MUNCII

În anul 2014, persoanelecare au dreptul la indem -nizaţie de șomaj sunt

numai cele care: și-au pierdutlocul de muncă din motiveneimputabile lor; au încheiatun contract de asigurarepentru șomaj și nu realizeazăvenituri sau realizează veniturimai mici decât valoarea indi -catorului social de referinţă, învigoare (valoarea ISR este de500 de lei în 2014); au încetatactivitatea ca urmare a pensio -nării pentru invaliditate și ulte -rior, au redobândit capacitateade muncă, dar nu au reușit săse încadreze în muncă; audesfășurat activitatea în bazaconvenţiei civile, însă aceastaa încetat; sunt absolvenţi aiinstituţiilor de învăţământ, învârstă de minimum 16 ani, careîntr-o perioadă de 60 de zilede la absolvire nu au reușit săse încadreze în muncă potrivitpregătirii profesionale; suntabsolvenţi ai școlilor specialepentru persoane cu handicapîn vârstă de minimum 16 ani,care nu au reușit să seîncadreze în muncă potrivitpregătirii profesionale.De asemenea, pentru a primiindemnizaţia de șomaj, opersoană trebuie săîndeplinească, cumulativ,următoarele condiţii:

să aibă un stagiu de cotizarede minimum 12 luni în ulti -me le 24 de luni premer gătoaredatei înregistrării cererii;

să nu realizeze venituri sausă realizeze venituri mai micidecât valoarea ISR (500 de lei);

să nu îndeplineascăcriteriile de pensionare;

să fie înregistrată la agenţiapentru ocuparea forţei demun că în a cărei rază terito -rială își are domiciliul saureședinţa, dacă a avut ultimulloc de muncă ori a realizatvenituri în acea localitate.În ultimii ani, în contextul cri zeieconomice, reducerea normeide lucru la 4 ore /zi a ajuns opractică frecventă prin treangajatori. Cât timp profitulnu mai e ce era acum câţiva ani,cheltuielile trebuie recal cu late,iar această metodă permiteeco nomisirea, legală, chiar șinumai în parte, a con tri buţiilorvirate către bugetul de stat.Mai grav este când treaba numai merge deloc, iar angajaţiise trezesc nu doar cu luni bu nede salarii ciuntite, ci și fărădrep tul de a beneficia de șomaj.

ÎN CAZUL JUMĂTĂȚILOR DE NORMĂ,PERIOADA DE COTIZARE E MAI MARE

Majoritatea salariaţilor nu știecând semnează un contract de

muncă pentru jumătate denormă sau mai puţin, căperioada de cotizare luată încalcul în eventualitatea în carevor fi disponibilizaţi, urmânda solicita indemnizaţie deșomaj, este mai mare decâtperioada corespunzătoare unuicontract de muncă de 8 ore /zi.În condiţiile obișnuite,legislaţia prevede că, pentru abeneficia de ajutorul de șomaj,o persoană trebuie să aibă unstagiu de cotizare deminimum 12 luni în ultimele24 de luni premergătoare dateiînregistrării cererii. Pentrucontractele cu timp de lucruparţial, de până la 4 ore / zi,stagiul de cotizare sedublează. Stagiul de cotizarepentru un contract cu normăîntreagă este de cel puţin 12luni lucrate în ultimele 24 deluni. Dar, în cazul unei normede lucru de 4 ore/zi, deexemplu, stagiul se dublează.Un an lucrat cu jumătate denormă se ia în calcul ca jumă -tate de an cu normă întreagă!De asemenea, în situaţia încare un angajat lucrează celpuţin doi ani exclusiv în bazaunor contracte cu jumătate denormă și ajunge în situaţia dea solicita indemnizaţia deșomaj, este o chestiune de zilesă ajungă să piardă dreptul la

indemnizaţie. Acest angajat artrebui să se prezinte la Agenţiepentru șomaj imediat dupăîncetarea contractului demuncă, din moment ce stagiulde cotizare este raportat laultimele 24 de luni. Oriceîntârziere, în cazul persoanelorcare au contract cu jumătatede normă, duce la depășireaacestui termen și, implicit,respingerea cererii pentruacordarea indemnizaţiei deșomaj.Alte condiţii de îndeplinitpentru a beneficia deindemnizaţia de șomaj sunt casolicitantul să nu realizezesau, dacă realizează venituri,acestea să nu depășeascăvaloarea indicatorului socialde referinţă. De asemenea, eltrebuie să fie înregistrat la oagenţie pentru ocuparea forţeide muncă și, nu în ultimulrând, să nu îndeplinească,potrivit legii, condiţiile depensionare.Indemnizaţia de șomaj seacordă șomerilor pe perioadestabilite diferenţiat, raportat lastagiul de cotizare al fiecăruipotenţial șomer. Astfel,vechimea în muncă situatăîntre 1 și 5 ani asigură 6 lunide acordare a indemnizaţiei deșomaj, iar stagiul de cotizarecuprins între 5 și 10 aniasigură acordarea indemni -zaţiei timp de 9 luni. Pentrupersoanele care au un stagiude cotizare ce depășește 10 anivechime, indemnizaţia de șo -maj se acordă timp de un an.

ACORDAREA AJUTORULUI DE ȘOMAJ ÎN CAZUL CONTRACTELORDE MUNCĂ PART-TIMEDacă o persoană nu are un loc de muncă, nu înseamnă că ea va primi automat ajutorul de șomaj lunar.Indemnizația de șomaj este acordată numai dacă persoana respectivă îndeplinește anumite condițiipotrivit legislației în vigoare.

De ADRIANA ANTONEVICI, Director General, Almiad Star

SC ALMIAD STAR SRLhttps://www.facebook.com/almiadstar/infoe-mail:[email protected] (Vodafone)0741242450 (Orange)0745033554 (Cosmote)fax: 0314119969


DREPTUL MUNCII

Deci, MBO este ometodă de evaluare asalariaţilor. Fiind

centrată pe rezultatecuantificabile și urmăribile,metoda are avantajulobiectivităţii și altransparenţei evaluării. Se pune însă problema dacăprin implementarea MBO serăspunde în mod suficientcadrului legal privitor la”criteriile de evaluare aactivităţii profesionale asalariatului aplicabile lanivelul angajatorului” (art.17 alin. (3) lit. e) Codulmuncii). Problema arerelevanţă practică, întrucâtevitarea unor relaţiitensionate între evaluatori șievaluaţi, ca urmare adefinirii și aprecierii, adeseasubiective, a unor criterii detipul „capacitatea salaria -tului de a utiliza optimresursele pentru a obţinecele mai bune rezultate”poate depinde și de răspun -sul la această problemă.

Ca punct de plecare, notămcă în regulamentul intern șiîn contractul individual demuncă trebuie indicatecriteriile de evaluare a

performanţei aplicabile lanivelul angajatorului. Astfel:art. 17 alin. (3) lit. e) și alin.(4) Codul muncii: „(3) Persoana selectată învederea angajării orisalariatul, după caz, va fiinformată cu privire la celpuţin următoareleelemente:[…] e) criteriile deevaluare a activităţiiprofesionale a salariatuluiaplicabile la nivelulangajatorului.[…] (4)Elementele din informareaprevăzută la alin. (3) trebuie

să se regăsească şi înconţinutul contractuluiindividual de muncă.”; art. 242 lit. i) Codul muncii:„Regulamentul interncuprinde cel puţinurmătoarele categorii dedispoziţii: […] i) criteriile şiprocedurile de evaluareprofesională a salariaţilor.”Separat, Codul munciiprevede dreptulangajatorului de a stabiliobiective individuale, la art.40 alin. (1) lit. f): „(1) Angajatorul are, în prin -cipal, următoarele drepturi:[…] f) să stabileascăobiectivele de performanţăindividuală, precum şicriteriile de evaluare arealizării acestora.”

Sistemul MBO pare să semuleze pe prevederile art.40 alin. 1 lit. f) din Codulmuncii. Procedura deevaluare în MBO are învedere obiective individualede performanţă care sunt dedouă tipuri: obiective debusiness (ce ţinte trebuie săatingă salariatul) și obiectivecomportamentale (cumanume să îndeplineascăţintele, conform unor reguli

de comportament, grile deaptitudini și de cunoștinţecerute de postul ocupat).

Întrebarea centrală este însădacă criteriile de evaluaredespre care vorbește art. 40alin. 1 lit. f) din Codulmuncii (și care pot fiechivalente obiectivelorcomportamentale – ”cum” –din MBO) trebuie sau nu săfie diferite de criteriile lacare se referă art. 17 alin. (3)lit. e) din Codul muncii. Cualte cuvinte, trebuie să existecriterii de evaluare aactivităţii profesionale asalariatului aplicabile lanivelul angajatorului, alteledecât cele aferente realizăriiunor obiective deperformanţă individuală, sauacestea din urmă potîndeplini, indiferent destabilirea sau nu a unorobiective de performanţăindividuală, rolul criteriilorde evaluare a activităţiiprofesionale a salariatuluiaplicabile la nivelulangajatorului? Considerăm că nu estenecesar a fi definite douăcategorii distincte de criteriide evaluare, ci că esteposibil, și chiar pragmatic, afi stabilit un singur set decriterii de evaluare, care sărăspundă atât art. 17 alin. (3)lit. e) cât și art. 40 alin. 1 lit.f) din Codul muncii. În acestcaz, implementarea în cadrulunei organizaţii a sistemuluiMBO ar răspunde în modsuficient cadrului legalinstituit de Codul muncii cuprivire la ”criteriile deevaluare a activităţiiprofesionale a salariatuluiaplicabile la nivelulangajatorului”.

APLICAREA CRITERIILOR DE PERFORMANȚĂ LA EVALUAREA SALARIAȚILOR ÎN SISTEMUL MBOManagementul prin obiective (”Management by Objectives”, MBO) este un sistem prin care, în corelare cu obiectivele organizației, managementul și salariații stabilesc de comun acord obiectiveleindividuale și modalitatea îndeplinirii a acestora. Fiecare salariat știe ce are de făcut pentru caobiectivele să fie atinse și cum anume îi va fi apreciată munca, de regulă anual.

De SIMONA-CĂTĂLINA MANOLACHE, Senior Associate, Cazacu Manolache Popa SCA


LEGAL CORPORATE

Luna trecută, revistanoastră, sprijinită deConsiliul de Mediere, aorganizat Forumul Medieriicare a avut ca principalătemă de discuție mediereaîn zona de business.Prezentarea susținută dedumneavoastră a fost unadintre prezentările-cheieale Forumului și ne dorimsă detaliem cu ocaziaacestui interviu aspecteleimportante ale medierii înOMV Petrom. Ce adeterminat compania săapeleze la mediere?

Într-adevăr, OMV Petrom autilizat medierea camodalitate de abordare a unorconflicte, unele aflate în fazade judecată, altele nefiindîncă deferite justiţiei formale,deoarece compania a fostmereu interesată să găseascămetode alternative desoluţionare, pe cale amiabilă,a conflictelor cu foștii sauactualii salariaţi, si nu numai. Astfel, luând în considerare şinumărul mare de litigii încare OMV Petrom a fostimplicată, medierea a fostconsiderată calea optimă derezolvare a unor situaţiiconflictuale, venind astfel şiîn întâmpinarea celor caredoresc stingerea acestora pecale amiabilă.

Tocmai având în vedereacest număr mare dedosare, care a fost reacţiacompaniei?

Compania a trebuit sa seadapteze. A fost necesară atâtabordarea clasică, formală,cea a apărării drepturilor înfaţa instanţelor de judecată câtşi, mai nou, cea a medierii.

Să ne întoarcem puțin laînceputuri... Când aţi apelatprima dată la mediere şicum a fost primită decealaltă parte?

Introducerea medierii caalternativă la soluţionareasituaţiilor litigioase a începutîn anul 2013, în martie, iarprimele acorduri de mediere

au apărut în aprilie 2013. Afost un proces complex deadaptare a fluxurilor interneale documentelor şiinformaţiilor din companie la

DE LA CONFLICT LA OPORTUNITATEInterviu cu LIVIA DUMITRESCU, Head of Labour Litigation – Reward & Respect, OMV Petrom


LEGAL CORPORATE

etapele procedurii medierii, totulţinând cont de prevederile legaleşi de numărul mare de cazuri demediere şi şedinţe de informare lacare trebuia să participăm. S-a constituit o echipă, s-auanalizat datele si informaţiileexistente despre mediere și,descoperindu-i avantajele, nu amîntârziat să o implementăm.Avocaţii interni care au gestionatimplementarea medierii în OMVPetrom sunt şi mediatoriautorizaţi, astfel că expertiza decare am beneficiat a fost de ceamai înaltă calitate, şi adaptatănevoilor speciale ale OMVPetrom.Eforturile făcute au fost atât îndirecţia adresării fiecărui conflictsau tip de conflict, luând in calculspecificul acestuia, cât şi învederea gestionării documentaţieiaferente întregii proceduri demediere. Dacă la început unii angajaţi saufoşti angajaţi au fost reţinuţi saureticenţi în folosirea medieriipentru soluţionarea diferendelor,ulterior aceasta a ajuns să fie largîmbrăţişată, iar acum suntem însituaţia în care, chiar cei care ausume de returnat către OMVPetrom din aceste conflicte, nesolicită direct medierea.

Cum sunt percepute medierilede către instanţele de judecată?

Având în vedere numărul de litigiiîn care este implicată compania,considerăm că degrevarea instan -ţelor de judecată prin soluţionarealitigiilor pe calea medierii areefec te benefice pentru ambele părţi.

Este dificil să găsești pe piațadin România mediatoriprofesioniști?

În demersul nostru de a veni câtmai aproape de oameni, am apelat

la mediatori din toată ţara. Nu afost nici greu, nici ușor. E oprofesie tânără, la început de drumși vine cu toate surprizelepionieratului și ale unei legi ...foarte tinere.

Ca orice lege nou introdusă înexercițiul legislativ al unei țări,s-au născut multe controverseși nemulțumiri raportate și laaceastă lege a medierii. Ceaveți dumneavoastră să îireproșați?

Există unele aspecte care ar trebuidezvoltate și corelate cu restullegislaţiei.

Puteți să îmi dați un exemplu?

Inadvertenţa între anumiteprevederi ale legii medierii și aleArticolului 38 din Codul Muncii,spre exemplu, care interzicetranzacţionarea asupra unorcategorii de drepturi alesalariaţilor. Se mai poate aduce îndiscuţie şi o lipsă a practicii înceea ce privește medierea –utilizarea și rezultatele ei. Poate o culegere de practică amedierii ar fi binevenită în acestsens, și ar ajuta și instanţele înclarificarea unor aspecte de ordinpractic.

Comparând instituția medieriidin România cu cea existentă lanivel internațional, carecunoaște mai multe tipuri deimplementare a acesteiproceduri, sunt aspecte pe carele considerați necesare a fi‘importate” și la noi?

Așa cum am arătat şi înprezentarea susţinută la Forum,suntem interesaţi de conceptul de“mediator intern”. Sunt câteva ţări în Europa -Franţa, Austria, Germania, Anglia

- care folosesc aceast\ instituţie șibeneficiile se pare că suntpalpabile. Până la clarificareaacestui posibil statut în structuraunei companii, OMV Petromcontinuă să caute alte modalităţide adresare a situaţiilor care arputea genera conflicte. Astfel, s-a mers chiar mai departeşi am încercat să ne apropiem şimai mult de izvorul problemelor,prin implementarea unui birou deombudsman organizaţional, cu operspectivă imparţială, numitPetrOmbudsman.

PetrOmbudsman este un astfelde mediator intern?

PetrOmbudsman a apărut pentruîmbunătăţirea comunicării cuangajaţii şi pentru a-i sprijini să-şirezolve cât mai repede şi mai binesituaţiile care-i preocupă, folosindprocedurile interne pe caredepartamentele deja existente le-au dezvoltat, punând la dispo -ziţie training-uri specializate etc. Ombudsmanul OMV Petrom nueste un mediator, în sensulprevăzut de Legea medierii.Departamentul respectă însă oserie de principii de la care nu seabate: independenţa,confidenţialitatea, neutralitatea şiinformalitatea cu scopul de a-lajuta pe cel din faţa sa să găseascăcea mai bună cale de soluţionare aproblemelor lui, apelând în primulrând la procedurile interne alecompaniei.

Grele misiuni se mai ascund înspatele acestor principii.

Așa este. Ne vedem la un începutde drum care nu va fi ușor, dar cucât drumul este mai greu, cu atâtrezultatele sunt mai durabile, mairezistente la examenul timpului.

Mircea FICA

PetrOmbudsman aapărut pentruîmbunătăţireacomunicării cuangajaţii şi pentru a-i sprijini să-şirezolve cât mairepede şi mai binesituaţiile care-ipreocupă, folosindprocedurile internepe care departamen -tele deja existente le-au dezvoltat,punând la dispo zițietraining-urispecializate etc.

Avocaţii interni careau gestionatimplementareamedierii în OMVPetrom sunt şimediatori autorizaţi,astfel că expertiza decare am beneficiat afost de cea mai înaltăcalitate, şi adaptatănevoilor speciale aleOMV Petrom.


LEGAL CORPORATE

STRATEGIA DE SECURITATE JURIDICĂ S-A FOCALIZAT PREPONDERENT PE PREVENŢIE

Ați absolvit Facultatea de Drept a Universității “Al. I. Cuza” din Iași, ca șef de promoție, după ce anterior ați absolvitFacultatea de Automatică șiCalculatoare, specializareaCalculatoare, a UniversitățiiTehnicce “Ghe. Asachi” din Iași. La începutul cariereiați fost judecător. Cât de mult v-a ajutat această

experiență de judecător șipregătirea de inginer, înurmătorii ani?

A fost o perioadă de cristalizareprofesională care m-atransformat profund. La vremeaaceea, un judecător, mai ales lajudecătorie şi tribunal, avea desoluţionat liste interminabile dedosare. Presiunea volumului deactivitate dar şi responsabilitatea

cu privire la calitatea actului dejustiţie creează reflexeprofesionale în organizareamuncii şi o disciplină deexcepţie pentru cei care vor să-şiîndeplinească misiuneaimpecabil. Aveam două şedinţepe săptămână şi nu-mipermiteam să amân niciomotivare. Era un ritm infernal,fără pauze. Luni vedeam şedinţa de dosarecivile de marţi, marţi searamotivam dosarele rămase înpronunţare după şedinţă,miercuri vedeam şedinţa dedosare penale de joi, joi searamotivam dosarele soluţionatedimineaţa, iar vineri făceampronunţări amânate din cursulsăptămânii, dar toatepronunţările erau însoţite şi demotivare, pentru că veneauşedinţele de săptămânaurmătoare şi nu puteam lăsanimic în urmă nerezolvat.

Ce v-a determinat să vă stabilițiîn București și să vă îndreptațicătre o carieră în mediul privat?

Contribuţiile pe care le-am adusla proiectele de reformă şiinformatizare a justiţiei, încă dinperioada de stagiu, m-audeterminat să accept propunereade detaşare în Bucureşti, laMinisterul Justiţiei, într-o poziţiecare să-mi permită să continuiaceste proiecte dar să şi începunele noi. Primul sistem demanagement informatizat şicentralizat al resurselor umanedin sistemul instanţelor, primulproiect de informatizare ainstanţelor, primul program deoptimizare a schemelor demagistraţi, primul serviciu detestare psihologică specificămagistraţilor sau instituţiapurtătorului de cuvânt alinstanţei sunt doar câteva

Interviu cu MIHAI ACSINTE, Chief Legal Officer & Ethics Officer, Renault Group Romania

Am reuşit să nu maiavem dosareimportante,deoarece strategiade securitate juridicăs-a focalizatpreponderent peprevenţie şirezultatele au fostfoarte încurajatoarepe această linie.


LEGAL CORPORATE

proiecte care poartă „semnătura”mea, aproape toate fiindfinalizate în perioada în care amlucrat în Ministerul Justiţiei. Câtpriveşte cariera în mediul privat,am îmbrăţişat-o în momentul încare mi s-a oferit oportunitateade a lucra în cea mai admiratăcompanie multinaţională dinRomânia, de la momentul acela,un mare operator de telefoniemobilă. A fost o nouă perioadăde transformare profesională,care m-a îmbogăţit cu experienţeşi cunoştinţe de mare calitate.

Cum este structuratDepartamentul de Legal alRenault Group Romania? Ceimportanță are aceastăstructură în activitateacompaniei?

Este vorba de o echipă formatădin 15 până la 20 de avocaţiseniori, cu o colaborare de lungădurată, de o foarte bună calitate,care au, în primul rând, o foartebună experienţă în litigii.Această experienţă formeazăabilităţi profesionale extrem de

necesare în profesie şi am o mareîncredere în consultanţii care auşi o asemenea expunere.

Care sunt particularitățileactivității departamentului pecare-l coordonați, ținând cont denumărul mare de contracte și defurnizori?

Cazuistica clienţilor noştri esteextrem de variată, deoarecesocietăţile Grupului RenaultRomânia desfăşoară activităţicomplexe, de la design, cercetareşi proiectare până la testare,omologare, achiziţii, fabricaţie,logistică şi distribuţie naţionalăşi internaţională, la toate acesteacontribuind cei peste 17.000 desalariaţi, din cele mai diverseprofesii. Toate aceste activităţinecesită asistenţă juridicăpersonalizată şi trebuie săacoperim toate domeniileincidente. Avocaţii noştri suntspecializaţi pe anumite activităţiconsiderate principale şi au şicompetenţe relevante pentruasistenţa juridică a celorlalteactivităţi.

Cu ce societăţi de avocatură aţicolaborat mai mult, în ultimiiani, pentru soluţionareadosarelor importante?

În ultimii ani, am reuşit să numai avem dosare importante,deoarece strategia de securitatejuridică s-a focalizatpreponderent pe prevenţie şirezultatele au fost foarteîncurajatoare pe această linie.Avem în minte în permanenţă căorice problemă mare şiimportantă este la origini oproblemă mică şi ignorabilă sauo sumă de astfel de probleme.Ca principiu, însă, colaborăm cuavocaţi care au specializări denişă sau care pot asigurareprezentarea în litigii la instanţeîndepărtate, unde nu este eficientsă ne deplasăm noi.

Sunteți Doctor în Dreptulcomerțului internațional(comerț electronic). Cât de mult vă ajută aceastăspecializare în activitatea de zi cu zi?

Domeniul concret de cercetarejuridică, în speţă comerţulelectronic, este mai puţinrelevant. Ceea ce mă ajutăuneori în activitatea de zi cu zisunt metodele de cercetare şidocumentare pe care le-amasimilat în decursul demersuluiacademic, metode care provoacăla descoperirea originii şifilosofiei instituţiilor juridice, lacalificarea corectă a raporturilorjuridice, a naturii lor, oferind ocunoaştere mai profundă,alternative şi soluţii mainumeroase, dar mai ales o bazămai trainică, pe care experienţasedimentată creează un mediumult mai propice inovării.

Mircea FICA

Societăţile GrupuluiRenault Româniadesfăşoară activităţicomplexe, de ladesign, cercetare şiproiectare până latestare, omologare,achiziţii, fabricaţie,logistică şidistribuţie naţionalăşi internaţională, latoate acesteacontribuind cei peste17.000 de salariaţi,din cele mai diverseprofesii. Toate acesteactivităţi necesităasistenţă juridicăpersonalizată şitrebuie să acoperimtoate domeniileincidente.


AVOCATURĂ DE BUSINESS

Cazacu Manolache Popa aaniversat recent un an deactivitate pe piațaavocaturii de business dinRomânia. Ce model ațiurmat în organizareasocietății? Ați reușit să văatingeți obiectivelepropuse la început?

Într-adevăr, la 1 martie2014 am aniversat oficialprimul nostru an deactivitate pe piaţa avocaturiide business de la noi. De laînceput ne-am dorit săurmăm un model deavocatură de afaceri bazatpe o politică tarifară cât sepoate de flexibilă și pe ostructură decizionalăsimplificată, adaptândcosturile și timpii de reacţieîn funcţie de complexitateaproblemei, urgenţa sa și debugetul alocat de clientrezolvării acesteia.Astfel, am preferat săagreăm de la început cufiecare client în parte unbuget global, pe care, îngeneral, am reușit să-lrespectăm, obţinând atâtsatisfacţia clientului în acestsens, cât și un profitrezonabil, în ceea ce neprivește. Totodată, pentru proiectecomplexe, cu etape distinctede finalizare, oferimclienţilor posibilitatea de aaccesa direct baza de datededicată respectivuluiproiect, în condiţii demaximă confidenţialitate șisecuritate, prin aplicaţiaSky Drive, precum și co-participarea în timp real aclienţilor la derulareaproiectelor, prin aplicaţiaLync. În acest mod, amasigurat o mai mare

transparenţă a serviciilornoastre faţă de client, acestaavând satisfacţia unuicontrol din exterior alcalităţii acestora.

La debutul activităţiinoastre ne-am propus, caprime obiective, săgestionăm proiecte pentruclienţii noștri în toate

domeniile de practică ceformează profilul caseinoastre de avocatură,precum și să ne mărimechipa iniţială de avocaţipentru a putea realiza acestlucru, obiective pe care amreușit să le atingem încă dinprimul nostru an deactivitate. De asemenea,suntem în discuţii cu maimulte organizaţiiinternaţionale de firme deavocatură la care am dori săne afiliem în cursul acestuian, împlinindu-ne, astfel, unalt obiectiv urmărit de noi.

Coordonați activitatea delitigii și arbitraje,asistând clienți în specialîn domenii precumexploatarea resurselorminerale, agricultură,comerț cu amănuntul,antrepriză de lucrăricivile și energieregenerabilă. Ați putea săne faceți o scurtăradiografie aprincipalelor problemeapărute în practicainstanțelor în acest priman de la intrarea învigoare a Noului Cod deProcedură Civilă, care auafectat și litigiile în careați reprezentat cliențiidumneavoastră?

SUPRAAGLOMERAREA INSTANȚELOR ÎL MOTIVEAZĂ PE UN LITIGATOR SĂ EXPLOREZE CĂI ALTERNATIVE DE JUSTIȚIEInterviu cu SEBASTIAN-IONUȚ CAZACU, Avocat Partener, Cazacu Manolache Popa



În primul rând, aș menţionaprocedura legată de informareacu privire la avantajele medierii,pe care o privim ca pe o simplămetodă de aflare în treabă.Imaginaţi-vă o entitate juridicăexpusă, îndeobște, unui numărridicat de litigii (de ex., o bancăcomercială în relaţia cuconsumatorii), care ajunge să fieinformată de nenumărate ori cuprivire la avantajele uneisingure proceduri. Cât de absurdă poate firedundanţa unui asemeneademers sisific? Putem înţelegecă raţiunea stângace alegiuitorului a fost aceea de aimpușca doi iepuri dintr-olovitură, și anume: (i) de a evitaîncărcarea instanţelor dejudecată cu diferende cu sorţimari de a fi soluţionate pe caleamiabilă, precum și (ii) de a daun imbold unei profesii aflateîncă în faza pionieratului (aceeaa mediatorului). Cu toateacestea, un mediator animat deentuziasm începutului ar trebuisă fie jenat de faptul căimboldul pe care legiuitorul îldă profesiei sale constă într-oformă fără fond, ce nu serveștecu nimic actului de justiţie.În al doilea rând, procedura deregularizare ce privește cerereade chemare în judecată aconstituit, nu de puţine ori, unprilej de conduită abuzivă din

partea instanţelor. De pildă, anumite instanţe îșicircumscriu activitatea în cadrulprocedurii de regularizareunicului deziderat de a-șidegreva rolul, nesocotindprincipiul potrivit căruia normade procedură civilă, la fel caorice altă normă, de altfel,trebuie interpretată cu bunăcredinţă. S-au întâlnit înpractică soluţii în care cerereade chemare în judecată a fostanulată pentru motivul căreclamantul a omis să precizezeîn termenul procedural detaliiprecum adresa sa de e-mail orinumărul de telefon/fax.Deși am putea continua cumenţionarea a numeroase alteprobleme, din lipsă de spaţiumai dorim să amintim doar unal treilea exemplu, pe cât deilar, pe atât de real. Adoptareaunui nou cod de procedurăcivilă a fost tratată de anumiteinstanţe ca un prilej deschimbare a practicii inclusivacolo unde noua lege nupreconiza o asemeneaschimbare. Dăm aici exemplulJudecătoriei Constanţa care, petot parcursul procedurii scrise,cenzurează la modul absolutaccesul părţilor la propriiledosare. Cu alte cuvinte, dacăjustiţiabilul este interesat săconsulte documentaţia aflată ladosarul cauzei, el nu o poate

face la Judecătoria Constanţa,mai devreme de momentul lacare s-a stabilit primul termende judecată.

Care sunt principaleleprovocări ale unui litigator înziua de astăzi, când instanțelede judecată suntsupraaglomerate?

O primă provocare ar fi aceeade a-ţi concentra atât de multsusţinerile încât elementelecheie ale acestora să poată fiasimilate de resursele de atenţieextrem de limitate alemagistratului, având în vederecă atenţia judecătorului estenecesarmente fracturată de celecâteva sute de cauze pe careacesta le gestionează la nivelulfiecărei luni.În al doilea rând, dup\ cum amarătat și cu ocazia întrebăriianterioare, tocmai din pricinaacestei supraaglomerări,instanţele tind să priveascăprocedura regularizării cereriide chemare în judecată dreptprilej de descurajare atentativelor de recurs la justiţie.Într-un asemenea context,provocarea unui litigator constăîn necesitatea de a se asigura căacţiunea conţine elementeexhaustive spre a nu seconfrunta cu pericolul anulării.În al treilea rând,supraaglomerarea instanţelor, artrebui să îl motiveze pe unlitigator să exploreze căialternative de justiţie. Aiciintervine adevărata provocaredeoarece, pe de o parte, practicaarbitrală din România estedeparte de a-și fi atins idealul,în timp ce, pe de altă parte,profesia medierii este încă laînceputuri.

Mircea FICA

De la început ne-amdorit să urmăm unmodel de avocaturăde afaceri bazat pe opolitică tarifară câtse poate de flexibilăși pe o structurădecizionalăsimplificată,adaptând costurile șitimpii de reacție înfuncție decomplexitateaproblemei, urgențasa și de bugetulalocat de clientrezolvării acesteia.

Pentru proiectecomplexe, cu etapedistincte definalizare, oferimcliențilorposibilitatea de aaccesa direct baza dedate dedicatărespectivului proiect,în condiții demaximăconfidențialitatesecuritate, prinaplicația Sky Drive,precum și co-participarea în timpreal a clienților laderularea șiproiectelor, prinaplicația Lync. Înacest mod, amasigurat o mai maretransparență aserviciilor noastrefață de client, acestaavând satisfacțiaunui control dinexterior al calitățiiacestora.CMP PARTNERS:

ADRIAN MANOLACHE, SEBASTIAN-IONUȚ CAZACU ŞI CORNELIU-VASILE POPA



FUNCȚIONEAZĂ DIN 2011, DAR ARE ÎN SPATE O EXPERIENȚĂDE PESTE 10 ANI

Lupu & Partners a fostînfiinţată în 2011. “Dar, atâteu cât și partenerul meu,Bogdan Lupu, activam deja îndomeniu (avocatură șioptimizare fiscală) astfel încâtputem spune că avemexperienţă de peste zece ani”,susţine Roxana Lupu.Experienţa și profesionalismulde care au dat dovadă de-alungul timpului cei doiparteneri și întreaga echipă aupermis să fie mărit constantnumărul de clienţi. Iarsocietatea se poate mândri cunoi clienţi precum SamsungRomânia, Best Foods,Immofinanz Group etc. “Am reușit toate acesteperformanţe și fiindcă ammizat pe modelul occidentalde PR și am investit masiv pezona de management alclienţilor. În plus, am uzatintens de toate mecanismelede promovare off-line și on-line. Astfel, folosim «on adaily basis» mediul online șisocial media în strategianoastră de promovare șidiferenţiere. Pe de altă parte,am profitat intens și debusiness network,parteneriatele strategice”, ne-adeclarat doamna Lupu.

SELECȚIA PERSONALULUI PE BAZA A TREI PRINCIPII:PROFESIONALISM, IMPLICARE ŞI FLEXIBILITATE

Echipa Lupu & Partners esteformată dintr-un nucleuechilibrat de avocaţi,incluzând atât avocaţi cu oexperienţă îndelungată, cât şiavocaţi tineri, cu toţii având o

abordare flexibilă, o reacţiepromptă şi eficientă.Întreaga echipă a fostselectată pe baza principiilorcare definesc compania:profesionalism, implicare şiflexibilitate. “Astfel am reușitîntotdeauna să oferimclienţilor servicii prompte,eficiente şi de o calitateprofesională desăvârşită.Unicitatea şi profesionalismul

firmei noastre rezidă înmultitudinea şi calitateaserviciilor oferite, de la celecare ţin de avocatură şimediere, până la cele deplanificare şi optimizarefiscală. Punctele forte princare dorim să ne evidenţiemsunt serviciile integrate şispecializările pe domenii. Înceea ce priveşte raportul cali -tate-preţ, acesta este orientat

mereu în favoarea clientului”,explică Roxana Lupu.

UN SEDIU APROPIAT DE TOȚI CLIENȚII SOCIETĂȚII

Sediul Lupu&Partners se aflăîn clădirea Rotary Construcţii,Str. Lucian Blaga. Este olocaţie centrală, aleasă dindorinţa de a se afla aproapede toţi clienţii societăţii,indiferent că aceștia ar venidin Nordul sau Sudulcapitalei. Fiind foarte focusaţipe tehnologie nouă, cei de laLupu&Partners au investit de-a lungul timpului înaparatură modernă și spaţiiadecvate, pentru bunadesfășurare a activităţii lor.

ARIILE DE EXPERTIZĂ

Lupu & Parners are 12departamente specializate înaproape toate domeniile.Amintim câteva dintre ele:avocatură de business-cor -poratistă, consultanţă legală,optimizare şi planificarefiscală, proprietate intelec tua -lă şi concurenţă neloială, ac -tivitate fiduciară, restructurarefinanciară şi insolvenţă, dreptpenal, achiziţii publice.Echipa Lupu&Partners este

PROFESIONALISM, PARTENERIAT, ÎNCREDERE – PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE LUPU & PARTNERS“Misiunea noastră: aceea de a furniza servicii legale, profesioniste şi eficiente, în cadrul unei relaţiisolide, bazate pe principiile de bază ale existenţei Lupu & Partners: Profesionalism, Parteneriat şiÎncredere. Afirm cu tărie că prioritatea noastră supremă este aceea de a oferi clienţilor servicii juridice decea mai bună calitate profesională şi morală”, explică rațiunea de a fi a Lupu & Partners , Roxana Lupu,Managing Partner, Lupu & Partners.



formată din peste 50 de specialiştiacoperind o gamă largă de servicii,fiind alcătuită din avocaţi, experţicontabili, notari, traducătoriautorizaţi, practicieni în insolvenţă,mediatori, executori judec\toreşti,experţi tehnici judiciari, topografiautorizaţi etc. Lupu & Partners activează cusucces pe piaţa înfiinţării firmeloroffshore având o experienţă depeste 10 ani, fiind unul dintrepionierii consultanţei Offshore.Lupu & Partners oferă consultanţăpentru deschiderea de firme de tipoffshore în Anglia, Cipru, Belize,Panama, Seychelles, InsuleleVirgine Britanice.Biroul Mediere Bucureşti Lupu &Partners oferă servicii de calitate,profesionalism, confiden]ialitate cuajutorul unei echipe de mediatoricu vechime şi rezultate deosebiteîn domeniul medierii. Lupu & Partners are experienţă îndomeniul dreptului familiei(divorţ, partaj, încredinţare minor,program vizitare, răpireinterna]ională), dreptului comercial(toate tipurile de conflicte),dreptului civil (succesiuni,granituire, revendicare, pretenţii,evacuare, partaje, obligaţia de aface), dreptului penal, infracţiunila plângere prealabilă (lovire,vătămare corporală, furt între soţi,abuz de încredere, violare dedomiciliu, tulburare de posesie,abandon de familie), răspunderiiprofesionale (malpraxis), litigiilorde muncă, protecţiei consuma -torului, protecţiei intelectuale,educaţiei şi învăţământului,protecţiei mediului, turismului etc.

VIZIUNEA FIRMEI: AVOCATUL ESTE CONFIDENTUL ŞI SFĂTUITORUL CLIENTULUI

“Principiile care ne ghideazăactivitatea sunt seriozitatea,confidenţialitatea,

profesionalismul, persuasiunea şipromptitudinea drept pentru careconsiderăm că avocatul este confi -dentul şi sfătuitorul clientului”,subliniază Roxana Lupu.Viziunea Lupu & Partners este dea fi structura profesională dereferinţă în domeniul avocaturii debusiness şi al serviciilor deconsultanţă legală, capabilă săsatisfacă cele mai înalte exigenţeprofesionale şi de randament aleclienţilor săi.Implicarea reală a avocaţilorfirmei se manifestă prinpromptitudinea reacţiilor lor,abordarea orientată spre soluţiicreative, spre rezolvareaproblemelor, ca reflectare apasiunii pe care fiecare dintremembrii echipei o are pentruprofesia de avocat.Lupu & Partners este membră amai multor reţele juridiceinternaţionale și alianţeprofesionale străine cum ar fi LexMundi, Multilaw etc. Fiecaredintre aceste reţele furnizeazăfirmei resursele necesare pentru aaborda aproape orice problemăjuridică întâmpinată de clienţiiacesteia pe plan internaţional.

REBRANDIG PE PARTEA DE ONLINE

La începutul acestui an se anunţalansarea noului site:www.lupupartners.ro. Acesta faceparte dintr-o amplă campanie derebranding și completeazăstrategia de comunicare şiidentitate a companiei. Noulwebsite se evidenţiază prininterfaţa grafică modernă şi prindesign-ul profesional care îltransformă într-un instrument depromovare a imaginii companiei,încercând în acelaşi timp sărăspundă necesităţii de a atrage şide a informa potenţialii clienţi.Menit să comunice într-un modeficient activitatea tuturor

departamentelor, noul site seevidenţiază prin multitudinea deinformaţii oferite partenerilor şiclienţilor actuali sau potenţiali,precum şi publicului larg. Tot în cadrul acestei campanii derebranding a fost dezvăluit și noullogo al Lupu & Partners, logo cecuprinde și cuvintele cheie cedefinesc activitatea: Law, Life,Loyalty. Acest mesaj face trimiterela valorile ce definesc Lupu &Partners. Un alt elementdefinitoriu al noului logo estescutul. “Am dorit să avem acestelement pentru că, încă din 2005când mi-am început activitatea,supremul ţel pentru mine a fost să-mi protejez clientul. Indiferent căa fost vorba de servicii juridice, deservicii de mediere sau deoptimizare fiscală. Campania dePR face parte dintr-o amplăstrategie ce are ca scop finalîntărirea brandului Lupu &Partners și este coordonată deagenţia de marketing interactiv aGrupului de Presă Semnal(www.semnal.eu)”, spune doamnaLupu. Alin Radu, Directorul General alGrupului de Pres\ Semnal, declarala debutul campaniei derebranding: “Lupu & Partners esteun proiect interesant dar și extremde dificil. În general, companiileromânești apelează la rebrandingatunci când imaginea veche se aflăpe un trend descendent. CazulLupu & Partners este exactopusul. Practic am fost nevoiţi săîmbunătăţim ceva aflat deja la coteînalte. Printre altele am fost«provocaţi» să elaborăm o cam -panie de comunicare în mediulonline pentru o societate deavocatură deja profund implicatăîn mediul virtual, cu pestedouăzeci de site-uri în domeniullegal și al optimizării fiscale”.

Adrian NUŢĂ

Lupu & Partners esteun proiect interesantdar și extrem dedificil. Printre alteleam fost «provocați»să elaborăm o cam -panie de comunicareîn mediul onlinepentru o societate deavocatură dejaprofund implicată înmediul virtual, cupeste douăzeci desite-uri în domeniullegal și al optimizăriifiscale.Alin Radu, DirectorulGeneral al Grupuluide Pres\ Semnalt

Principiile care neghidează activitateasunt seriozitatea,confidenţialitatea,profesionalismul,persuasiunea şipromptitudineadrept pentru careconsiderăm căavocatul este confi -dentul şi sfătuitorulclientului.Roxana Lupu,Managing Partner,Lupu & Partners



Vidican, Morgovan șiAsociații a reușit să seimpună ca una dintre celemai importante societăți deavocatură din Transilvania.Ce model ați urmat înstrategia dumneavoastră dedezvoltare?

Principala caracteristică asocietăţii noastre, pe careîncercăm să o îmbunătăţimconstant, o constituieseriozitatea cu care tratămfiecare caz în parte, atât dinpunctul de vedere alaspectului strict juridic -prevederi aplicabile, doctrină,jurisprudenţă, soluţia concretăcea mai potrivită, cât și dinperspectiva relaţiei cu clientul.Acest deziderat a putut fi atinsprin adoptarea unei strategiipoate un pic împotrivacurentului generat de crizaprelungită pe care o traversăm- și aici mă refer la selectareacauzelor pe care alegem să leangajăm. De-a lungulactivităţii noastre am ajuns laconcluzia că este de preferatatât sub aspectul satisfacţieiprofesionale cât și sub celfinanciar să nu preluăm oricedosar care ni se prezintă, doarde dragul unui client nou saupentru un onorariu; am optatpentru menţinerea sub controla gradului nostru de ocupare,în sensul că preferăm să neocupăm de mai puţine cauzesub aspect numeric, dar maiimportante din toate punctelede vedere.În acest fel, evităm osupraîncărcare inutilă, putândsă ne concentrăm în modoptim asupra dosarelor pe carele gestionăm, iar din aceastăatitudine avem de câștigat atâtnoi, pe termen mediu și lung,cât și clienţii noștri, care vor

beneficia de o asistenţăcompetentă și reală, nesu -portând riscul unei eventualetratări cu superficialitate, chiarneintenţionată, a problemeilor.Câștigul nostru se regăsește înfaptul că eventualele pierderide clienţi pe termen scurt, sevor compensa curecomandările pe care le vomprimi de la clienţii cărora le-

am pus la dispoziţie întreaganoastră atenţie și competenţă.De asemenea, încercăm săoferim clienţilor noștri serviciiintegrate de asistenţă, pornindde la aspectele contabile, deinsolvenţă, etc., pentru a puteasă oferim soluţii completechiar din cadrul societăţiinoastre, susţinuţi de parteneriinoștri din fiecare arie deexpertiză.

Cât de importantă esteîncrederea, credibilitatea șinotorietatea profesionalăpe care o transmiteavocatul clienților săi?

Evident că toate acesteatribute sunt esenţiale înactivitatea noastră; având învedere specificul profesieinoastre, unde nu totdeaunarezultatul este conform cueforturile depuse de avocat șicu dorinţele clienţilor, esteesenţial ca justiţiabilul să fieconvins de loialitateaavocatului său, precum și defaptul că acesta va face tot ceîi stă în putinţă pentruatingerea scopului propus. Sigur că este ușor să„convingi” un client a căruicauză ai câștigat-o, însă maiexistă și momente când, înciuda tuturor eforturilor,rezultatul nu este cel scontat -când un client care nu a avutcâștig de cauză revine cu oaltă solicitare este un semncert că, în ciuda rezultatului cenu a fost pe măsuraașteptărilor sale, a apreciatcompetenţa și devotamentulpe care le-am pus în slujba sa.

Cum reușiți să armonizațiexperiența seniorilor cudinamismul și entuziasmultinerilor avocați?

Suntem în prezenţa unorchestiuni complementare: este

ESTE ESENȚIAL CA JUSTIȚIABILUL SĂ FIE CONVINS DE LOIALITATEA AVOCATULUI SĂUInterviu cu COSMIN VIDICAN, Managing Partner, Vidican, Morgovan și Asociații



nevoie, pe de o parte, de experienţași poate de înţelepciunea seniorilor,pe de altă parte fiind necesară șiscânteia asigurată de energia șiputerea de muncă a celor maitineri. Totul se rezumă laasigurarea unui echilibru, iar atâtatimp cât toată lumea înţelege căsuntem de aceeași parte abaricadei, din acest mix nu pot săiasă decât lucruri bune.

Ce domenii au asigurat evoluțiasocietății în ultimii doi ani? Cearii de expertiză intenționați sădezvoltați în perioadaurmătoare?

Am fost preocupaţi în ultimaperioadă în special de partea delitigii - comerciale și de muncă,precum și de insolvenţă, care, celpuţin în zona noastră, se remarcăprintr-o creștere constantă. Amînceput, și intenţionăm să necanalizăm tot mai mult în viitoreforturile pe partea de IT, care, faţăde alte domenii, este un tărâmrelativ neexplorat și cu potenţialmare de dezvoltare, precum și pecea de achiziţii publice, undesuntem tot mai mult solicitaţipentru a oferi consultanţă în cadrulprocedurilor specifice.

Cât de afectat este mediul debusiness din Bihor defenomenul insolvențelor?

Sigur că impactul estesemnificativ, cu atât mai mult cucât - și o spunem cu regret, deșiactivăm cu succes în acestdomeniu - , judeţul Bihor ocupăun loc fruntaș (pare-se că al doileadupă București) ca număr deproceduri de insolvenţă. Așa cumștim, procedura de insolvenţădeschisă faţă de un debitorantrenează ca într-un efect dedomino și alte societăţi, iarconsecinţele sunt uneori

ireparabile. Un mediu de afaceriatât de instabil, completat cuinconsecvenţa legislativă, nu poatedecât să dăuneze unor noiinvestiţii de anvergură, în specialîn ceea ce le privește pe celerealizate cu capital străin, undeevident că se simte o reticenţă în aintra sau a rămâne pe piaţa locală.Sperăm însă că această realitate săaibă și un aspect pozitiv, în sensulunei „salubrizări” a pieţei, precumși într-o mai mare atenţie în modulcum fiecare societate îșigestionează activitatea și își alegepartenerii.

Cum percepeți transformărilepetrecute în avocatură,comparativ cu momentulînceperii cariereidumneavoastră, în 1998?

Greu de spus, mai ales că nostalgiainerentă a începutului în aceastăprofesie s-ar putea să dea oputernică notă de subiectivism.Fără nicio îndoială, felul în care seprezintă profesia în prezent, faţăde cum era înainte de anii 2000,este radical diferită sub aspectulconcurenţei. În trecut, avocaturaera percepută ca o castă închisă, încare foarte puţini aveau acces; înprezent, pe fondul liberalizăriiaccesului în profesie, numărul deavocaţi a crescut și crește constant,iar efectul imediat a fostdezvoltarea unei concurenţeacerbe, cu plusurile și minusurileei.În perioada accederii mele înprofesie, relaţiile dintre colegiiavocaţi erau parcă mai normale,mai umane, nu exista aceastăîncrâncenare permanentă careparcă se simte în prezent; totodată,solidaritatea de breaslă și prestigiulprofesiei de avocat nu erau doarexpresii goale de conţinut, cum dinpăcate, se întâmplă în multe cazuriîn prezent.

Trebuie să remarc și un aspectpozitiv: creșterea calităţiiserviciilor oferite de majoritateaavocaţilor, pe fondul specializăriitot mai accentuate impuse demediul profund concurenţial încare ne desfășurăm activitatea - deunde mai demult, probabil și pefondul numărului relativ mic deavocaţi, mai puteai să faci „detoate”, în prezent, dacă dorești săte ridici peste medie, trebuie să teaxezi pe anumite domenii deactivitate, pe care să le stăpâneșticât mai bine, iar acest lucru nupoate fi decât în beneficiulclientului.

Sunt pregătite instanțelepentru Noul Cod Penal și NoulCod de Procedură Penală? Cumvedeți implementarea acestorlegi importante, ținând cont deexperiența Noului Cod Civil?

Deși intrarea în vigoarea a noilorcoduri, penal și de procedurăpenală, precum și forma lor, era,sau trebuia să fie, de mult timpcunoscută, parcă pe toţi cei ceactivăm în domeniu ne-a prins unpic cu garda jos. Multe instituţii s-au schimbat radical, au apărutunele noi, principii sau noţiuni cucare toţi eram obișnuiţi audispărut, apărând altele noi,moderne. Spre deosebire de noulcod civil și chiar de cel deprocedură civilă, utilizarea înpractică a noilor coduri dindomeniul penal este mult maiabruptă, probabil de aici șirezultând senzaţia pe caremajoritatea dintre noi o simţim.Cu siguranţă însă lucrurile se vorașeza din mers în făgașul normal,odată cu dezvoltarea unei practicia instanţelor în ceea ce priveșteaspectele ceva mai controversatesau care sunt o noutate absolută.

Mircea FICA

Intenționăm să necanalizăm tot maimult în viitoreforturile pe parteade IT, care, față dealte domenii, este untărâm relativneexplorat și cupotențial mare dedezvoltare, precum șipe cea de achizițiipublice, undesuntem tot mai multsolicitați pentru aoferi consultanță încadrul procedurilorspecifice.

În prezent, pe fondulliberalizării accesuluiîn profesie, numărulde avocați a crescutși crește constant, iarefectul imediat a fostdezvoltarea uneiconcurențe acerbe,cu plusurile șiminusurile ei.


OPINIA SPECIALISTULUI

DOUĂ CURENTE DOMINANTE DE GÂNDIRE ŞTIINŢIFICĂ A DREPTULUI

În această ultimă privinţărolul hotărâtor îi revine, aşacum a dovedit-o în privinţacodului penal şi codului deprocedură penală din 1968 şipreliminar referitor la noualegislaţie penală – 2014,Institutului de CercetăriJuridice al AcademieiRomâne. Într-adevăr, nuîntâmplător, primele sintezeexplicative ale codurilorpenale din 1968 şi 2009 –Explicaţiile teoretice alecodului penal român apăruteîntre 1969 şi 1972 şiExplicaţiile preliminare alenoului cod penal în curs deapariţie începând din 2010 –au fost elaborate subcoordonarea penaliştilorreprezentativi ai Institutului,a căror contribuţie laelaborarea concretă nu doara proiectelor, ci şi a viziuniide ansamblu care susţineîntregul edificiu normativ arputea fi cu greusupraevaluată. Aceste douăsinteze reprezintă în acelaşitimp expresia a două curentedominante de gândireştiinţifică a dreptului care audominat şi domină peisajulacademic românesc alultimei jumătăţi de secol, iaro privire a lor în oglindăpoate fi în măsură să ofere oimagine despre felul în caretrebuie realizată în continuaresarcina Institutului de a(re)configura doctrina penalăromânească în parametriicercetării ştiinţificefundamentale.Explicaţiile teoreticereprezintă punctul final al

unei construcţii realizate decătre sectorul de drept penalal Institutului subcoordonarea lui VintilăDongoroz pe durata unuideceniu şi jumătate. Textelereprezentative pentru aceastăperioadă precum monografia

despre Infracţiunile contraavutului obştesc (1963) şistudiul despre Raportul întreconţinutul social-politic şiconţinutul normativ aldreptului penal din RSRomânia (1965) oferă chiardin titlu sarcina care fusese

trasată ştiinţei dreptului(penal) chiar de la înfiinţareaInstitutului şi pe care oameniide ştiinţă ai vremii au înţelessă şi-o asume: înainte deelaborarea unei noi legislaţiipenale, ştiinţa dreptului penalare sarcina de a raportadreptul penal pozitiv existentla identitatea normativă asocietăţii căreia acest drept îiaparţine, explicând teoreticinstituţiile acestui drept penalca instituţii ale unui dreptpenal socialist într-o societatesocialistă. O asemeneasarcină era oricum altfeldecât facilă, date fiind pe deo parte coexistenţa coduluipenal din 1936 cunumeroasele legi specialeintervenite de-a lungul uneiperioade în care dreptul penalfusese pus în faţa situaţiilorexcepţionale ale conflictelorpolitice interne din perioadadictaturilor regală şi militară,ale stării de război şi imediatpostbelice, precum şi aleprimilor ani de „democraţiepopulară”, iar pe de altă parteapartenenţa aceluiaşi codpenal la o societatecapitalistă în formele statuluide drept potrivit standardelor

NOUA LEGISLAŢIE PENALĂ: ÎNTRE RECODIFICARE ŞI PROVOCĂRI DOCTRINARE

De PROF. UNIV. DR. MIRCEA DUŢU, Directorul Institutului de Cercetări Juridice, „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române

Adoptarea şi intrarea în vigoare, la 1 februarie 2014, a noilor coduri: penal (legea nr. 286/2009) şi deprocedură penală (legea nr. 135/2010) reprezintă un moment de o excepţională importanţă, deopotrivăca reformă a legislaţiei penale şi premise de drept pozitiv pentru construirea şi afirmarea noii doctrinepenale româneşti, în consonanţă cu apartenenţa ţării la UE şi având în vedere exigenţele mondializării.



moderne ale timpului său. De labun început era limpede căştiinţa dreptului penal nu putea săducă la bun sfârşit încercarea de arealiza din fragmentele disparateşi contradictorii ale mai multordrepturi penale un sistem de dreptpenal socialist, însă tocmaistudiile acelei perioade sunt celecare au făcut posibilă în anul1968 nu doar o nouă codificare adreptului penal, ci una care săreprezinte, aşa cum scria VintilăDongoroz în deosebit delimpezile Sinteze asupra nouluicod penal publicate în primulnumăr al revistei Institutului dupăintrarea în vigoare a codului penalla 1 ianuarie 1969, „expresia unuisistem de drept penal”.De bună seamă, acest sistem dedrept penal era sistemul unuidrept penal socialist, iar acestlucru nu reiese doar dinabundenţa formulărilor cu tentăideologică în toate scrierilevremii, ci şi din explicareateoretică mai ales a părţii specialedin codul penal. Este însă uşor deremarcat faptul că alternativeleprincipiale la aceste explicaţii –lăsând la o parte aspectele astăziiritante, dar din punct de vederesubstanţial irelevante ţinând determinologia folosită – nu erauprea numeroase: fie explicareadreptului penal pozitiv al aceluitimp în termenii explicaţiilor unuidrept penal sit venia verboburghez (aşadar o ştiinţă adreptului penal care îşi propuneanegarea realităţilor politice aletimpului său), fie renunţareatotală la explicaţia teoretică adreptului penal socialist ca dreptal unei societăţi şi identificarealui cu ordinea unor reguliconstrângătoare impuse uneisocietăţi (aşadar renunţarea înmod deschis la practicarea ştiinţeidreptului într-o societate din caredreptul ar fi fost considerat

absent, deşi el era edictat şiaplicat de către structurile politiceîntr-un mod relativ constant, fiindîn linii mari acceptat de cătresocietatea însăşi pe durata maimultor decenii). Astfel stândlucrurile, soluţia adoptată de cătreteoreticienii Institutului erasingura care ar fi putut oferi oimagine pe cât posibil fidelă asingurului drept penal pozitiv alsocietăţii româneşti la vremearespectivă, în condiţiile în careera limpede că nu ştiinţa juridicăera cea care purtaresponsabilitatea politică pentruexistenţa acestui drept şi pentrudisfuncţionalităţile fundamentaleale societăţii socialistemultilateral dezvoltate, în specialpentru lipsa corespondenţei întrerealitatea socială şi termenii încare această realitate trebuiaprezentată.

DIFERENŢIERI ÎNTRE ASPECTELEPOLITICE ŞI CELE TEHNICE ALE ŞTIINŢEIDREPTULUI

Faptul că savanţii Institutului auproclamat, pe urmele lui IonGheorghe Maurer, necesitateaunei diferenţieri între aspectelepolitice ale ştiinţei dreptului(ţinând de orânduirea socială, peatunci socialistă) şi cele tehnice,independente de regimul politic şiridicate la rangul unor „constante

ale dreptului” – accentuate maiales în materia părţii generale,precum şi în partea specială îndomeniul incriminărilor tratate deobicei ca aşa-numite delictenaturale precum omorul, violulori furtul, cu consecinţadiminuării în egală măsură arolului jucat de elementul politicîn explicarea teoretică a acestorincriminări – a creat impresiaexistenţei unui domeniu aldreptului (penal) a căruiexplicaţie teoretică ar fiindependentă de cea a societăţiiînseşi. În realitate, „constanteledreptului” nu puteau fi explicatedecât ca elemente comune aleordinilor unor societăţi burghezeşi socialiste ca ordini ale unorsocietăţi moderne, astfel căexplicarea dreptului penal(socialist) român presupunea înmod logic explicarea teoreticăgenerală a dreptului unei societăţimoderne - o explicaţie nu doarprin excelenţă abstractă, ci şi greude realizat în termeni teoreticicâtă vreme libertatea deexprimare ştiinţifică era limitatăde imperativul politic al explicăriisocietăţii în termenii ideologici aimarxism-leninismului oficial. Deaceea, sistemul explicaţiilorteoretice ale dreptului penalromân in concreto nu putea fiexplicat el însuşi ca sistemraţional al unei teorii a dreptuluipenal modern socialist român, ciputea fi numai sistemul propriu alsistematizatorului însuşi. Pe scurt,autoritatea lui Vintilă Dongorozînsuşi, precum şi caracterulintrinsec sistematic al gândiriidongoroziene, transmise maideparte prin formarea unei şcolide gândire în cadrul sectorului dedrept penal al Institutului, suntcele care au susţinut Explicaţiileteoretice ale codului penal românca primă referinţă a doctrineipenale româneşti în ultimele două

Autoritatea luiVintilă Dongorozînsuşi, precum şicaracterul intrinsecsistematic al gândiriidongoroziene,transmise maideparte prinformarea unei şcolide gândire în cadrulsectorului de dreptpenal al Institutului,sunt cele care aususţinut Explicaţiileteoretice ale coduluipenal român caprimă referinţă adoctrinei penaleromâneşti înultimele douădecenii şi jumătateale socialismului realexistent în România.



decenii şi jumătate ale socialis -mului real existent în România.

PENALIŞTII ROMÂNI AU ÎNCEPUT SĂ SE RAPORTEZE DIN NOU LA CIRCULAŢIAINTERNAŢIONALĂ A IDEILOR

La distanţă de patru decenii,Explicaţiile preliminare ale nouluicod penal român oferă imagineaunei construcţii de cu totul altăfactură. Locul exprimărilor con -cise şi al severităţii caracteristiceunui text fără note de subsol afost luat de prezentări laborioasea multitudinii de opinii divergenteîntr-o chestiune sau alta, iar con clu -ziile ale căror premise rămâneaude multe ori ascunse au cedatterenul propunerilor de soluţiimarcate de scepticismul inerentoricărui demers explicativ realizatîn afara unui cadru sistematic.Studiile şi monografiile reprezen -ta tive pentru noua şcoală de gân -dire juridică penală creată încadrul Institutului după 1989 decătre profesorul George Antoniuprecum Tipicitate şi antijuri dici -tate ori Vinovăţia penală conţindeja in nuce aceste ultime Expli -caţii, relevând nota caracteristicăa acestei şcoli: punerea încirculaţie a ideilor şi doctrinelorpenale străine, cu precădere deorigine germană, rămase aproapecomplet în afara circuituluiştiinţific românesc timp de mai

bine de 40 de ani. Faptul că astăziconcepte precum cauzelejustificative şi concepţii precumteoria normativă a vinovăţiei aurevenit în centrul atenţieipenaliştilor români, iar aceştia, larândul lor, au început să seraporteze din nou la circulaţiainternaţională a ideilor reprezintămerite indiscutabile care nu tre -buie cu nici un chip minimalizate,aşa cum nu trebuie însă trecutesub tăcere dezavantajelecorelative ale unei cercetăriştiinţifice care a înlocuit verticalasistematică a unei orientăriconstructive cu orizontala topică aunei orientări receptive: lipsacriteriilor de decizie raţionalăîntre punctele de vedere receptateşi, în ultimă instanţă, lipsaposibilităţii construirii unorexplicaţii sistematice ale dreptuluipenal român ca drept al societăţiiromâneşti contemporane. Nu estegreu de observat că autoritateacare susţine construcţiaExplicaţiilor preliminare înprezent este de aceeaşi natură cucea care a susţinut în trecutconstrucţia Explicaţiilor teoreticeşi de aici pericolul ca aceastăconstrucţie să degenereze înrelativism tot astfel precum ceadintâi a degenerat în dogmatism,şi aceasta cu atât mai mult cu câtrelativismul reprezintă astăzi oopţiune aproape tot atât de

constrângătoare ideologic precumdogmatismul în societateasocialistă multilateral dezvoltată.

CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂFUNDAMENTALĂ A DREPTULUI PENALTREBUIE SĂ INTRE ÎNTR-O NOUĂ ETAPĂ

Astfel stând lucrurile, s-ar păreacă cercetarea ştiinţificăfundamentală a dreptului penaltrebuie să intre într-o nouă etapă,în care Institutul nu are a-şirenega, ci numai a valorifica cuadevărat propriile tradiţii. Atâtetapa Explicaţiilor teoretice, cât şicea a Explicaţiilor preliminare aucorespuns timpului lor şi aurăspuns unor imperative ridicatede acest timp ştiinţei dreptuluipenal, iar criticile justificate şinecesare care pot fi adusemetodologiilor respective nutrebuie să împiedice preluareaacelor laturi care au îmbogăţitştiinţa penală românească şi aucontribuit la renumeleInstitutului. Construcţiasistematică trebuie reluată, însăde această dată aşezată pe bazeleei teoretice proprii oferite defilosofia dreptului - aşa cum ocere stadiul atins în prezent peplan internaţional - şi ancorate înexplicaţia teoretică generală astructurii unei societăţi modernefuncţionale şi în cea particulară aidentităţii normative a societăţiiromâneşti ca societate modernăfuncţională. Altfel decât în cazulExplicaţiilor teoretice, desfăşu -rarea acestei construcţii trebuienu doar prezentată astfel încât săpoată fi urmărită raţional în toatearticulaţiile ei, ci şi racordată lamaterialul impus sau numai oferitde modificările legislative şidoctrinele deja receptate, astfelîncât la vremea potrivită Institutulsă poată prezenta lumii acade -mice Explicaţiile sistematice aledreptului penal român.

Construcţiasistematică trebuiereluată, însă deaceastă dată aşezatăpe bazele ei teoreticeproprii oferite defilosofia dreptului -aşa cum o cerestadiul atins înprezent pe planinternaţional - şiancorate înexplicaţia teoreticăgenerală a structuriiunei societăţimoderne funcţionaleşi în cea particulară aidentităţii normativea societăţiiromâneşti casocietate modernăfuncţională.


EVENIMENT

Evenimentul s-adefășurat la HotelMarshal Garden, cu

sprijinul Departamentuluipentru IMM-uri, mediul deafaceri și turism, având caparteneri UniCreditLeasing, Ymens, ContaRădulescu și Editura Corint.Îmbunătăţireaproductivităţii se poate faceatât prin programe deformare a antreprenorilor,dar și prin politici fiscalecare să permităretehnologizareaîntreprinderilor, a subliniatMaria Grapini, menţionândcă din semestrul al II-lea al acestui an va intra învigoare măsuraneimpozitării profitului

reinvestit, măsură care vaajuta la retehnologizareaIMM-urilor. Maria Grapini a amintit căo lege a IMM-urilor, pecare a semnat-o, a fostvotată recent în Senat. În

lege se prevede că nicioautoritate administrativă nupoate lua o măsurăreferitoare la IMM-uri fărăun studiu de impact și fărăun aviz pozitiv de laministerul care se ocupă de

aceste întreprinderi.Totodată, dacă se ia omăsură (de tip fiscal) care afectează micileafaceri, trebuie anulată o alta (existentă) de acest gen.

IMM-URILE DIN ROMÂNIA AU PROBLEME CU PRODUCTIVITATEAIMM-urile din România au probleme cu productivitatea, iar corectarea acestei probleme se poate rezolvaprintr-un set de politici publice, a afirmat, marți, 25 februarie 2014, ministrul delegat pentru IMM-uri,Mediul de Afaceri și Turism, Maria Grapini, în cadrul conferinței cu tema Modele europene în sprijinirea șifinanțarea IMM-urilor, organizată de Legal Magazin – revista profesiilor liberale.


EVENIMENT

Ministrul pentru IMM-uri a maispus că vrea să existe măsuricare să protejeze micile afaceriîn cazul plăţilor către stat.Astfel, ea a propus un proiect delege prin care fiscul nu maipoate bloca automat conturilesocietăţilor comerciale care audatorii la stat. Fiscul va trebuisă dea o notificare care săpermită întreprinzătorului să-șipoată compensa datoriile (sau oparte din ele) cu ceea ce îidatorează statul, în termen de 30de zile, Ministrul Grapini a mai amintitde alte măsuri de sprijinire aIMM-urilor: ajutorul deminimis, un program desprijinire a brandurilorromânești, garantarea de cătrestat a 50% (până la 5 milioanede lei) din împrumuturile pentrucapitalul de lucru, crearea deincubatoare de afaceri.Prezent la conferinţă, secretarulde stat în Ministerul FondurilorEuropene, Alin Mitrică, aremarcat faptul că este nevoiede încurajarea structurilorasociative de tip cluster, carepot genera surse alternative definanţare.

ACCES GREU LA FINANȚARE

Mihaela Matei (EY România),coordonatorul proiectului“Barometrul antreprenoriatuluiromânesc 2013”, a prezentatrezultatele acestui studiu realizatpe baza completării a 106chestionare online de cătreantreprenorii români. Astfel,88% dintre aceștia cred căaccesul la finanţare este dificilsau foarte dificil, iar 48% căaccesul la finanţare s-adeteriorat în 2013.Despre surse de finanţare avorbit și Lucian Andrei, CEO Horizon, tema abordatăfiind “Rolul IMM-urilorinovative în contextul Horizon2020 / Noul instrument definanţare pentru IMM-uri”.Mihaela Matei a recomandatmanagerilor de IMM-uri săacceseze cele mai potrivite sursede finanţare, în funcţie de etapade dezvoltare a afaceriirespective.Cristina Mănescu, membruTeam Europe, a prezentat„Modele de sprijin pentru IMM-uri în statele membre aleUniunii Europene“. Conform

domniei sale, companiileromânești trebuie să analizezeriguros procedurile de licitaţiela nivelul ţărilor din UE, pentrua-și extinde piaţa. Mănescuspune că România este unmodel de bună practică înprivinţa microfinanţării. TeamEurope este o reţea deconferenţiari independenţi aiComisiei Europene.Mugur Curcă, Director Vânzări,UniCredit Leasing FleetManagement, a subliniat că înmediul de afaceri din Româniase observă semne bune. Astfel,în luna ianuarie 2014 a crescutsubstanţial cererea de mașininoi. “Pia]a de leasingoperaţional va crește în acestan”, consideră Mugur Curcă,care spune că această creștere seva datora cererilor din parteaIMM-urilor. El a prezentatavantajele pachetului de leasingoperaţional cu servicii incluse(finanţare, asigurări, gestiunecarburanţi, mentenanţăcompletă, gestiune anvelope,înmatriculare și impozite și taxedatorate statului) oferit deUniCredit Leasing FleetManagement.

NU AVEM SERVICII DECONTABILITATE DE NIȘĂ

La rândul său, FlorinRădulescu, managerul firmeiConta Rădulescu a subliniat căîn ţara noastră nu există încăservicii de contabilitate de nișă,specializate pe industrii. Matei Mihailescu, Director deVânzări în cadrul Coface, aprezentat soluţiile Coface pentrusprijinirea și finanţarea IMM-urilor, evidenţiind avantajeleAsigurării de Credit ComercialSMART.

Mircea FICA

Alin Mitrica

Florin Ra dulescu

Mugur Curca

Mihaela Matei


EVENIMENT

4%-6% DIN INSOLVENȚE SUNT DE NATURĂ FRAUDULOASĂ

Un număr de 4%-6% dinnumărul total al procedurilorintrate în insolvenţă sunt denatură frauduloasă, a anunţatSimona Miloș, PreședinteleInstitutului Naţional pentruPregătirea Practicienilor înInsolvenţă (INPPI). Cifrarezultă dintr-un studiu alUniunii Europene asuprainsolvenţelor din ţărilemembre (inclusiv România).Tot conform studiului,procedurile de insolvenţădurează în ţara noastră înmedie 3,3 ani. În prezentarea sa, SimonaMilo[ a abordat din punct devedere istoric percepţiaopiniei publice faţă deinsolvenţă, Tot domnia sa avorbit despre cum a evoluatdin punct de vedere juridicprocedura de insolvenţă (îndreptul roman, în dreptulEvului Mediu și în legislaţiafranceză).Președinele INPPI a maivorbit despre modificările pecare specialiștii din INPPIle-au trimis Parlamentuluipentru adoptarea unei legi ainsolvenţei cu adevăratmodernă și care sămulţumească toţi factoriiimplicaţi în procedură.Una dintre modificări sereferă la limitarea practicilorde forum shopping:schimbarea sediului social încele șase luni anterioaredepunerii cererii deinsolvenţă atragecompetenţa instituţiilorjudiciare de la sediul iniţial.Irina Șercane, membru înConsiliul Știinţific al INPPI,a vorbit despre Codul

Insolvenţei – principii șidefiniţii, iar Andreea DeliDiaconescu, membru înacelași consiliu, desprecreanţe garantate versuscreanţe negarantate.

LEGEA FALIMENTULUIPERSONAL, ÎN DEZBATERE LACAMERA DEPUTAȚILOR

Deputatul Aurelian Ionescu,membru în Comisia

juridică, de disciplină șiimunităţi a CamereiDeputaţilor, a spus că înforul parlamentar sunt îndiscuţie cinci proiecte delege care vizează

CONFERINȚA BACK IN BUSINESS VS. PURGATORIUL FALIMENTULUI: INSOLVENȚE FRAUDULOASE, REORGANIZĂRI, SCHIMBARE LEGISLATIVĂLegal Magazin – revista profesiilor liberale a organizat joi, 27.02.2014, la hotelul Marshal Garden dinBucurești, conferința Back in business vs. Purgatoriul falimentului, ediția a II-a. Partenerii evenimentuluiau fost Institutul Național pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvență, RomInsolv, Conta Rădulescu șiEditura Corint. Conferința a dezbătut teme de interes pentru practicienii în insolvență: tendinţe pe piaţainsolvenţei din România în 2014; impactul Codului Insolvenţei asupra mediului de afaceri; insolvenţagrupurilor de societăţi – reglementată în premieră în România; impactul noilor Coduri, Penal şi deProcedură Penală, asupra procedurilor de insolvenţă; aspecte privind tranzacţiile în insolvenţă;restructurări reuşite - studii de caz.


EVENIMENT

insolvenţa, dintre care unul carese referă la falimentul personal.O subcomisie a ComisieiJuridice va lua în dezbatereacest din urmă proiect începândcu 10 martie. Despre CodulInsolvenţei, deputatul a precizatcă, dacă se va hotărî dezbatereaîn procedură de urgenţă, legeaar putea ajunge la votul final întermen de o lună.

PUȚINE FIRME ÎN INSOLVENȚĂ SCAPĂ DE FALIMENT

Legea actuală a insolvenţei nu aajutat prea mult mediul deafaceri, a declarat Florin Șandor,Consilier în cadrul Direcţieijuridice a Băncii Naţionale aRomâniei. El a amintit faptul căincidentele de plată ale firmeloraflate în insolvenţă reprezintăun procentaj de 65% din totalulincidentelor de plată. Firmeleinsolvente deţin un procentaj de34% (36 miliarde de lei) dinvolumul plăţilor restante.Șandor a amintit fapul că doar3% din firmele aflate îninsolvenţă își duc la bun sfârșitobligaţiile ce le revin în cadrulprocedurii. Potrivit lui Florian Mateiţă,Partener Rominsolv, în anul2013 doar 1,5% din firmele careau apelat la procedurainsolvenţei au fost reorganizate,restul au dat faliment. FlorianMateiţă a prezentat avantajeleplatformei de licitaţiiwww.fairsolve.com, unde sevând și se cumpără bunuriexecutate silit, rezultate dinprocedurile de insolvenţă, lapreţul corect. “Toate proceseleau loc sub conexiune criptatăSSL şi se arhivează peplatformă. Oricând se potverifica, deci totul estetransparent”, a explicat FlorianMateiţă

LISTA RUȘINII

Florin Șandor a precizat că BNRa propus ca AdunareaCreditorilor să decidă ca numelepersoanelor acţionare sau careadministrează societăţi care auajuns în faliment să fie publicetimp de cinci ani la RegistrulComerţului. Publicitatea lor nuînseamnă limitarea unor drepturi(de ex. obţinerea de credite) cidoar face cunoscut numeleeventualilor parteneri de afaceri. Tot în acest sens, ValentinaBurdescu, director DirecţiaBuletinulProcedurilor deInsolvenţă dincadrul OficiuluiNaţional alRegistruluiComerţului, a prezentatstatistici privindadministratorii șiasociaţii firmeloraflate îninsolvenţă. În2009, în cele19.000 de firmeintrate în

insolvenţă existau 30.526asociaţi care mai aveauparticipaţii la cel puţin o altăfirmă. Numărul administratoriloraflaţi în aceeași situaţie a fost de35.617. În 2013, în cele 29.000de firme intrate în insolvenţăexistau 43.111 asociaţi care maiaveau participaţii la cel puţin oaltă firmă.Prim-vicepreședintele UniuniiNaţionale a Practicienilor înInsolvenţă, Gheorghe Piperea, aamintit că există legislaţie carepermite ca persoanele care aufalimentat voit o societatecomercială să fie decăzute dinunele drepturi: să fie acţionarimajoritari la alte societăţi sauadministratori de societate.

CREȘTE NUMĂRUL SOCIETĂȚILORMARI CARE INTRĂ ÎN INSOLVENȚĂ

Conform statisticilor RegistruluiComerţului, în perioada 2009-2013, trendul societăţilor intrateîn insolvenţă a fost unulascedent, cu creșteri anualesituate între 6& și 16%. Aceleașistatistici arată că nu societăţilenou înfiinţate sunt cele care intrăîn primul rând în insolvenţă. În2009, din 19.000 societăţi intrateîn insolvenţă, doar 766 erauînfiinţate în 2008 și 2009. În2013, din 29.000 societăţi intrate`n insolvenţă, doar 758 erauînfiinţate în anii 2012 și 2013. Iancu Guda, analistmacroeconomic Coface, amenţionat faptul că a crescutnumărul societăţilor cu cifre deafaceri mari care intră îninsolvenţă. Anul trecut, au fost718 societăţi cu cifre de afaceride peste un milion de euro careau intrat în insolvenţă, după ce înanii anteriori nu a fost depășităcifra de 600 de astfel de afaceri.

Adrian NUŢĂ

Simona Miloș,Președintele

Institutului Naționalpentru Pregătirea

Practicienilor înInsolvență (INPPI)

ValentinaBurdescu,

Director DirecțiaBuletinul

Procedurilor deInsolvență din

cadrul OficiuluiNațional alRegistruluiComerțului


EVENIMENT

DORIN BĂDULESCU: MEDIATORIISUNT BINE PREGĂTIȚI

Dorin Bădulescu a subliniatfaptul că mediatorii sunt binepregătiţi și că pot fi evitateinstanţele de judecatăsupraaglomerate, dândexemple de cazuri privindrecuperarea unor sume debani, protejarea profitului,negocierea contractelor, zonade asigurări cu rezolvareaconflictelor pe cale amiabilă.El a menţionat că a observatcă la instanţe sunt foartemulte litigii între persoanefizice și companii deasigurări, apărute de cele maimulte ori în urma refuzuluifirmelor de a achitadespăgubirile din anumitemotive, în baza documentelorîntocmite ca urmare a unuiaccident. Bădulescu a maispus că se poate apela lamediere și în domeniulinsolvenţei, precum și în cel

bancar.Referitor la medierea îndosarele de drept penal,Bădulescu a spus că aceastapoate fi dezvoltată și caurmare a noilor modificăriimpuse de Codul penal șiCodul de procedură penală,motiv pentru care pot fiiniţiate câteva protocoale

care vor fi implementate câtmai repede, în special înzona Parchetului General.“Există deja un protocolsemnat. ( ...) Urmează săiniţiem dezvoltarea altordouă proiecte cu MinisterulAfacerilor Interne, în zonaorganelor de cercetare penalăși în zona penitenciarelor,

apropo de executarea unorpedepse”, a explicat el.

PROTOCOL DE COLABORARE CU MINISTERUL EDUCAȚIEINAȚIONALE

Dorin Bădulescu a anunţatcă va fi semnat în curând unprotocol de colaborare cu

MEDIATORII SE APROPIE TOT MAI MULT DE MEDIUL DE AFACERIDezvoltarea medierii în mediul de afaceri este una dintre prioritățile Consiliului de Mediere, a anunțatpreședintele acestei organizații, Dorin Valeriu Bădulescu, în cadrul Forumului Medierii, ediția a II-a,conferință organizată marți, 25.03.2014, de Legal Magazin – revista profesiilor liberale.Evenimentul s-a bucurat de sprijinul Consiliului de Mediere, având ca parteneri OMV Petrom, UniCreditLeasing, Lupu & Partners, Asociația ProMedierea, Conta Rădulescu și Editura Corint.Partenerii media ai conferinței au fost DreptOnline, MediereNet, Indaco, Calendar Evenimente și EdituraC.H. Beck.


EVENIMENT

Ministerul Educaţiei Naţionale,care va avea în vedere derulareaunui program privind mediereaîn școli, cu scopul combaterii șireducerii violenţei în rândulelevilor. “De ce medierea înșcoală ? De ce ar fi necesar ?Observăm tot palierul social, șiîn presă, că sunt foarte multeelemente care atestă existenţaviolenţei în mediul școlar. Nuvorbim numai de clasele V-VIII,ci mai ales în zona de liceu. Esteimportantă dezvoltarea acestuisector, pe de o parte, pentru căelevii pot fi mediatorii de mâine,iar pe de altă parte, trebuie săîncercăm pe cât posibil săstopăm aceste violenţe înainte dea degenera. Dacă mediatorii și-au asumat un anume rol (...) alschimbării de mentalitate —dintr-o mentalitate socialăîndreptată spre conflict într-omentalitate îndreptată spre dialogși comunicare—, modul deacţiune nu poate fi decât prineducaţie, care trebuie să fieîndreptată spre non-conflict”, aafirmat Dorin Bădulescu, laediţia a II-a a ForumuluiMedierii.“În acest moment suntem în cursde semnare a unui protocol cuMinisterul Educaţiei Naţionalepentru a derula un program încare mediatorii, pe bază devoluntariat, să încerce săimplementeze această zonă amedierii în școli, ideea de non-conflict, de rezolvarepașnică a disputelor. Practic, sedorește crearea unor elevi care săaibă capacitatea de a încerca șireuși să aplaneze conflictele careapar între elevi în zona deșcoală”, a subliniat președinteleConsiliului de Mediere, care aadăugat că alte conflicte caretrebuie rezolvate sunt celepărinte — profesor sau elev —profesor.

OMV PETROM FOLOSEȘTE CU SUCCESPROCEDURA MEDIERII

Mircea Duca, avocat expert încadrul Departamentului Litigiide Muncă – Contract Colectivde Muncă, a arătat modul cumOMV Petrom foloseşte mediereaîn cazul litigiilor de recuperare aunor sume datorate companiei caurmare a soluţionării irevocabilea unor litigii de muncă.În continuare, acesta a arătat căOMV Petrom îşi doreşte o maimare claritate a legilor şinormelor care guverneazămedierea prin prismainteracţiunii acestora cu legi şinorme aplicabile altor domenii(de ex. avocatura) sau careguvernează anumite ramuri dedrept (de ex. dr. muncii).

ADRIANA AHCIARLIU: ESTE NEVOIE DEO SPECIALIZARE A MEDIATORILOR ÎNSECTORUL FINANCIAR-BANCAR

Adriana Ahciarliu, SecretarGeneral, Asociaţia SocietăţilorFinanciare – ALB România, apledat pentru o specializare amediatorilor care se ocupă desistemul financiar, deoarecetrebuie foarte bine înţeleslimbajul din domeniu.Mediatorii ar trebui să facăcursuri de specializare laInstitutul Bancar Român, a spusAhciarliu. Domnia sa a remarcatcă din proiectul de lege alclauzelor abuzive lipsește rolulmediatorului.

CUM ESTE ORGANIZAT SERVICIUL DE MEDIERE?

Anca Elisabeta Ciucă, membruîn Consiliul de Mediere, aprezentat un material despre or -ganizarea serviciului de mediere.Cadrul legal al meseriei demediator este reprezentat de:

Legea nr.192/ 2006 privindmedierea şi organizareaprofesiei de mediator; Directiva2008/52/CE privind anumiteaspecte ale medierii în materiecivilă și comercială; Directiva2006/123/CE privind serviciileîn cadrul pieţei interne. În privinţa formării iniţiale amediatorilor, Anca ElisabetaCiucă a amintit că sunt 20 defurnizori de formare autorizaţi,iar programul unitar de formareiniţială are 80 ore.Consiliul de Mediere areurmătoarele atribuţii:desemnează examinatorii; emiteadeverinţe/ certificate deabsolvire; emite autorizaţii depractică pentru mediatori;avizează formele de exercitare aprofesiei.Ciucă a prezentat și formele deexercitare a profesiei: birou demediator; birou de mediatoriasociaţi; societate civilăprofesională de mediatori;organizaţii neguvernamentaledin domeniul medierii, princontract de muncă. Serviciile asigurate în cadrulformelor de exercitare aprofesiei sunt: Mediere;Asistenţă și consultanţă conformStandard Ocupaţional;Informaţii despre mediere șiaccesul la serviciul de mediere;Consiliere a părţilor în vedereaparticipării în mediere;Secretariat și consiliere juridicăprin angajaţi în cadrul FEP,conform art. 22 din Legea192/2006.

DE CE ESTE IMPORTANTĂ CLAUZA DE MEDIERE ÎN CONTRACTELE COMERCIALE?

Claudiu Ignat, Mediator, a spuscă este necesar ca în cadrulcontractelor comerciale să existeo clauză de mediere în caz de

Adriana Ahciarliu

Alexandru Nicola

Dorin ValeriuBadulescu

Anca Elisabeta Ciuca


EVENIMENT

litigiu, pentru că în fond unconflict între societăţicomerciale este un conflict întreoameni. O clauză de medierescurtează timpul de litigiu,pentru că dacă ar exista, deexemplu, o clauză de arbitraj,procesul (la curtea de arbitraj)poate dura în medie 6-8 luni, darsunt cauze ce au atins doi ani, aexplicat Claudiu Ignat.

Ioana-Adina Marin, membru înComisia Permanentă aConsiliului de Mediere, a vorbitdespre rolul mediatorului încazul conflictelor de muncă și aldisputelor de la locul de muncă.La locul de muncă există treitipuri de relaţii: între angajat șiangajator, între angajaţi șiangajatori (relaţii colective) șirelaţiile între angajaţi. În cadrulrelaţiilor între angajaţi disputelesunt de regulă disputeinterpersonale (de gen hărţuirepsihologică). Aceste dispute sepot extinde și din domeniulinterpersonal ajung la odimensiune inter-organizaţională. De aici apar

costuri pentru companii, scadeperformanţa și creșteabsenteismul. Medierea ajutăpărţile în dispută să rezolveproblemele înainte de a afectaorganizaţia, a concluzionatIoana-Adina Marin.

ZENO ŞUŞTAC: MEDIEREA A ATINSDOAR 1% DIN POTENȚIAL

Zeno Şuştac, Vicepreşedinte,Consiliul de Mediere, crede cămedierea a atins doar 1% dinpotenţial, deși rata de succes aconflictelor mediate este undevaîntre 70% și 80%. Șuștac credecă legislaţia trebuie modificată,astfel încât să permităintroducerea obligativităţiiprocedurii de mediere înanumite cazuri, cum ar fi dreptulfamiliei. Pe de altă parte,obligativitatea nu are sens înmediul de afaceri, considerăvicepreședintele Consiliului deMediere.

Alexandru Nicola, RelationshipManager, UniCredit LeasingFleet Management, a prezentat

soluţii de leasing pentruprofesiile liberale: leasingfinanciar și operaţional. El aexplicat avantajele pachetului deleasing operaţional cu serviciiincluse (finanţare, asigurări,gestiune carburanţi, mentenanţăcompletă, gestiune anvelope,înmatriculare și impozite și taxedatorate statului) oferit deUniCredit Leasing FleetManagement.

Daniela Popoviciu, PreşedinteleAsociaţiei PRO MEDIEREA, avorbit despre problemele cu carese confruntă profesia demediator în prezent. “Mediatoriisunt un fel de pliante”, aapreciat Popoviciu, nemulţumităde blocarea meseriei doar înpartea de informare. Ea aevidenţiat necesitatea recon -siderării de către Guvern aprocedurii de informareobligatorie.

Elena Moise, Avocat, CentrulEuropean al Consumatorilor dincadrul Asocia]iei pentruProtec]ia Consumatorilor, avorbit despre instituţia pe care oreprezintă. ECC Net este o reţeade centre constituită la nivelulUE în scopul întăririi încrederiiconsumatorilor în piaţa unicăeuropeană [i a luat naștere prinfuziunea altor două reţeleexistente: Centrele Europene aleConsumatorilor sauEuroghişeele care ofereauinformaţii şi sprijin în cazulachiziţiilor transfrontaliere şiReţeaua EuropeanăExtrajudiciară (European Extra-Judiacial Net – EEJ-Net) careoferea sprijin consumatorilor înrezolvarea litigiilor prinintermediul mijloacelor desoluţionare alternativă adisputelor (Alternative DisputeResolution – ADR), precum

Claudiu Ignat

Daniela Popoviciu

Ioana-Adina Marin

Elena Moise

medierea sau arbitrajul.La 1 ianuarie 2008 - ECCRomânia s-a alăturat ReţeleiECC Net. Instituţia estecofinanţată de ComisiaEuropeană și GuvernulRomâniei prin intermediulAutorităţii Naţionale pentruProtecţia Consumatorilor(ANPC). EEC se implică și în

soluţionarea litigiilortransfrontaliere.

AVANTAJELE MEDIERII ÎN PRACTICA PENALĂ

Roxana Lupu, ManagingPartner, Lupu & Partners, s-areferit la avantajele medierii înpractica penală. În materie

penală, informarea privindavantajele medierii, cu privire laconflictul ivit, nu esteobligatorie. Articolul 23 din Noul Cod deProcedură Penală (NCPP)prevede: “În cursul procesuluipenal, cu privire la pretenţiilecivile, inculpatul, partea civilă șipartea responsabilă civilmentepot încheia o tranzacţie sau unacord de mediere, potrivit legii”. În art. 318, NCPP prevede: alin. 3 -“Procurorul poatedispune, după consultareasuspectului sau a inculpatului,ca acesta să îndeplinească unasau mai multe dintreurmătoarele obligaţii:a. să înlăture consecinţele fapteipenale sau să repare pagubaprodusă ori să convină cu parteacivilă o modalitate de reparare aacesteia;alin. 4 – În cazul în careprocurorul dispune ca suspectulsau inculpatul să îndeplineascăobligaţiile prevăzute la alin. (3),stabileşte prin ordonanţătermenul până la care acesteaurmează a fi îndeplinite, care nupoate fi mai mare de 6 luni saude 9 luni pentru obligaţii asu ma -te prin acord de mediere încheiatcu partea civilă şi care curge dela comunicarea ordonanţei.”Efectele acordului de mediereîncheiat în faza de judecată estereţinerea ca circumstanţăatenuantă cu efect obligatoriu dereducere a pedepsei legale cu otreime.

Radu Ogrezeanu-Ghica,Mediator, Logsia Mediere, aprezentat două studii de cazinteresante privind rezolvareaunor conflicte: unul privind unconflict comercial și unulprivind un conflict interpersonal.

Adrian NUŢĂ


EVENIMENT

Mircea Duca

Roxana Lupu

Radu Ogrezeanu-Ghica

Zeno Sustac


EVENIMENT

Conferinţa desfășuratăîn 8 aprilie a analizatsoluţii juridice

eficiente pentru practicieniimediului de afaceri, având învedere probleme concreteivite în relaţiile comercialeprecum şi cele mai recenteevoluţii legislative. Temeleprezentate au fost abordatedin perspectiva practicienilorîn domeniul juridic, bene -ficiind şi de aportul colegilorcare îşi desfăşoară activitateaşi în cadrul Facultăţii deDrept a Univer sităţii BabeşBolyai din Cluj-Napoca. Au fost opt prezen tări, patruaxate pe Dreptul Civil șipatru pe Drept Penal.

TEMELE PREZENTATE

Drept CivilCapcanele contractului de

leasing din perspectivautilizatorului - vorbitorMarius G. Roman, avocatasociat în cadrul S.C.A.Iordăchescu și Asociaţii

Clauza de rezervă aproprietăţii – mijloc degarantare a creditorului

contractual – vorbitor Dr.Jozsef Kocsis, avocatcolaborator în cadrul S.C.A.Iordăchescu și Asociaţii

Soluţii de diminuare ariscurilor în cazulneexecutării contractelorcomerciale - vorbitorMihai David, avocatcolaborator în cadrul S.C.A.Iordăchescu și Asociaţii

Contestarea acteloradministrativ-fiscale. Aspectepractice - vorbitor AlexandruCoroian, avocat asociat în

cadrul S.C.A. Iordăchescu șiAsociaţii

Drept PenalRăspunderea penală a

participanţilor la procedurilede achiziţii publice - vorbitorSonia Almaș, avocatcolaborator în cadrul S.C.A.Iordăchescu și Asociaţii

Înşelăciunea în relaţiicomerciale. Protecţie şirecuperarea prejudiciului –vorbitor Dr. Daniel Niţu,avocat colaborator

în cadrul S.C.A. Iordăchescuși Asociaţii

Probleme de natură penalăîn administrarea unei afaceri- vorbitor Florin Roman, avo - cat asociat în cadrul S.C.A.Iordăchescu și Asociaţii

Provocări ale crizei finan -ciare - optimizare fiscală /fraudă fiscală / evaziune fis -cală – vorbitor Milu Timoce,avocat asociat în cadrul S.C.A.Iordăchescu și Asociaţii

Mircea FICA

IORDĂCHESCU & ASOCIAŢII A DEMARAT ORGANIZAREA UNUI CICLU DE CONFERINȚE PENTRU MEDIUL DE AFACERIS.C.A. Iordăchescu & Asociaţii a organizat marţi, 8 aprilie 2014, la hotelul Opera Plaza din Cluj-Napoca,conferinţa cu tema “Provocări juridice pentru mediul de afaceri”. Legal Magazin – revista profesiilorliberale a fost partenerul media al evenimentului. Iordăchescu & Asociaţii este cea mai puternică casă deavocatură din Cluj-Napoca, având 34 de avocați, mulți dintre parteneri și asociați fiind cadre didactice.Avocatul coordonator al societății, Eugen Constantin Iordăchescu, a subliniat că Iordăchescu și Asociaţii vaorganiza semestrial astfel de conferințe, pentru a veni în sprijinul mediului de afaceri.


EVENIMENT

AU FOST REDUSE PENALITĂȚILEPENTRU ÎNTÂRZIERE

Secretarul de stat înMinisterul FinanţelorPublice, Dan Manolescu, aamintit, în cadrul conferinţeică sancţiunea pentrucontribuabilii care întârziecu plăţile către Fisc a scăzutla jumătate comparativ cuaceeaşi perioadă a anului2013.Ultimele modificări aduseCodului de procedurăfiscală, intrate în vigoare dela 1 martie 2014, prevădscăderea dobânzii deîntârziere de la 0,04% pe zila 0,03% pe zi, care, încombinaţie cu reducereapenalităţilor de întârziere dela 1 iulie 2013, conduce la oscădere a sarcinii fiscale lajumătate faţă de aceeaşi

perioadă a anului trecut. Dela 1 iulie 2013, penalităţilede întârziere au fost redusede la 15% pe an, pentruîntârzierile la plată mai maride 90 de zile, la 0,02% pe zi(7,5% pe an).

MODIFICĂRI ÎN PRIVINȚA TVA

“Jumătate din deconturile deTVA vor fi rambursate cucontrol ulterior, situându-sesub plafonul de 45.000 de

lei prevăzut de ultimelemodificări ale Codului deprocedură fiscală, potrivitanalizelor MinisteruluiFinanţelor Publice”, adeclarat Dan Manolescu.“Suma cumulată a acestor

CONFERINȚĂ LEGAL MAGAZIN: IMPACTUL FISCALITĂȚII ASUPRA MEDIULUI DE AFACERILegal Magazin - revista profesiilor liberale a organizat joi, 27.03.2014, la hotelul Marshal Garden dinBucurești, a doua ediţie a conferinţei “Impactul fiscalităţii asupra mediului de afaceri”.Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Camerei Consultanților Fiscali și a avut ca parteneri BDO, EY,Lupu & Partners, Editura Corint și Conta Rădulescu. Conferința a reunit consultanţi fiscali, avocaţispecializaţi în drept fiscal, directori economici și financiari din companii românești și multinaționale, pede o parte, şi specialiştii Ministerului Finanţelor Publice, pe de altă parte, în vederea înţelegerii corecte şirapide a modificărilor legislative şi clarificării unor dificultăţi de implementare a acestora.


EVENIMENT

deconturi, care vor fi verificateulterior, reprezintă numai 5% dintotal, ceea ce înseamnă că risculpentru autoritatea fiscală nu estemare, în timp ce efectele asupracapacităţii de control a Fisculuisunt semnificative”, a spusManolescu. Potrivit modificărilor Codului deprocedur\ fiscală, operate prinOrdonanţa 8/2014 şi intrate `nvigoare de la 1 martie, pentrudeconturile de TVA cu sumănegativă cu opţiune derambursare, pentru care sumasolicitată la rambursare este depână la 45.000 lei, organul fiscalva rambursa taxa cu efectuarea,ulterior, a inspecţiei fiscale. Această procedură nu va fiaplicată în cazul în carecontribuabilul are înscrise încazierul fiscal fapte de naturăinfracţională şi nici în cazul încare organul fiscal, pe bazainformaţiilor deţinute, constatăcă există riscul unei rambursărinecuvenite. Referindu-se lamodificările Codului deprocedur\ fiscală, Manolescu amenţionat şi faptul că poprireaunui cont va putea fi aplicatănumai după 30 de zile de latrimiterea somaţiei.“Ştim cu toţii că, în practică,există nenumărate cazuri în careagenţii economici întâi se trezeaucu conturile blocate şi cu baniiluaţi şi apoi, în ziua respectivăsau a două zi, primeau somaţiile.Acest lucru nu se va maiîntâmpla. Organul fiscal areobligaţia de a notifica agentuleconomic, de a-i l\sa timp să seconformeze”, a asigurat oficialulMFP. Tot despre modificările înprivinţa TVA a vorbit și OanaIacob, Șef Serviciu TVA încadrul Ministerului FinanţelorPublice. Ea a amintit desprefaptul că de la 1 ianuarie 2014 a

devenit opţional sistemul TVA laîncasare pentru firmele care aucifre de afaceri sub 2.250.000lei. Totodată, serviciile deasigurare în cadrul leasinguluisunt scutite de plata TVA. OanaIacob a amintit că în cazulbunurilor pierdute, distruse saufurate nu se mai fac ajustări deTVA, în caz că se poate justificapierderea, distrugerea sau furtullor.

ANAF VA SIMPLIFICA PROCEDURILE

ANAF va simplifica procedurilepentru contribuabili, a anunţatdirectorul general adjunct alANAF, Mihaela Huţanu,menţionând că se urmăreștecreșterea conformării voluntarela declaraţii și la plata taxelor șiimpozitelor. “Simplificareaprocedurilor va determina șireducerea costurilorcontribuabililor”, a subliniatMihaela Huţanu.ANAF pune la dispoziţiacontribuabililor un call-centercentral, care centralizeazăsesizările persoanelor fizice șijuridice.

Dan Bărăscu, Partener BDO Tax,a explicat neclarităţileimpozitului de 1,5% peconstrucţiile speciale. „Clienţii noștrii sunt afectaţifoarte mult de acest impozit”, a subliniat Dan Bărăscu. El a spus că acest impozit este unul pe proprietate, așa cum este impozitul peclădiri. Una din cele mai mariprobleme legate de acest impoziteste acela că nu are încă normede aplicare. „Nu se știe încă dac\baza de impozitare aconstrucţiilor fiscale estevaloarea fiscală netă sau nu”.O altă neclaritate ce trebuierezolvată este că în timp ce

Dan Ba rascu

Dan Manolescu

Mihaela Hutanu

Ionut Stefan


EVENIMENT

terenul de sub clădiri nu esteimpozitat, cel de subconstrucţiile speciale este.Totodată, există construcţiispeciale de genul fundaţiilorcentralelor eoline, pe careunele consilii locale auaplicat deja taxe.Bărăscu a mai spus că legeanu prevede scutiri pentruconstrucţiile speciale dinjurul bisericilor (paraclisiere,de exemplu).

Ionuţ Ștefan,Vicepreședinte, CameraConsultanţilor Fiscali, avorbit despre rolulconsultantului fiscal.“Consultantul fiscal areobligaţia de a promovadrepturile fiscale alecontribuabilului”, a explicatIonuţ Ștefan. El a făcut opledoarie pentru certificareadeclaraţiilor fiscale alecontribuabililor. Princertificare, spunevicepreședintele CamereiConsultanţilor Fiscali, seconfirmă realitatea și

legalitatea actelor fiscale alecontribuabililor.

Emanuel Băncilă, ExecutiveDirector – Tax Disputes andControversies, EY România,a prezentat, în expunerea sa,aspecte recente din practicaorganelor fiscale, amintinddouă speţe fiscale recente:una despre anularea coduluide TVA, iar alta despre

alocarea eronată a plăţilorcontribuabililor.

Luisiana Dobrinescu, avocatpartener în cadrulDobrinescu Dobrev SCA șiCoordonator al Grupului deAnaliză Fiscală al ARSIT(Asociaţia pentruReformarea Sistemului deImpozite și Taxe), aevidenţiat noutăţile fiscale în

materia TVA. Ea a mai vobitdespre exercitarea dreptu -rilor contribuabililor, cum arfi dreptul de deducere a TVAaferent achiziţiilor efectuate.Dobrinescu a menţionat caresunt pârghiile procesuale dereactivare a codului TVA încazul inactivării acestuia dinvina organelor fiscale.

Adrian NUŢĂ

Oana Iacob Luisiana Dobrinescu Emanuel Ba ncila

ABONAMENTE

Stimaţi cititori,Pentru a contracta un abonament la revista “Legal Magazin” vă rugăm să contactaţi redacţia la [email protected] abonament pentru revistele din anul 2014 (4 ediţii Legal Magazin și o ediţie specială Lady Lawyer) costa 35 de lei (inclusiv TVA și serviciile de transport). Legal Magazin – revista profesiilor liberale apare trimestrial.

S.C. Best Legal Media & Consulting SRLCalea Victoriei, Nr. 136, Scara A, Etaj 7, Ap. 59, Sector 1, București Înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J40 / 521 / 2013 Cod Fiscal 31106681 Cont IBAN RO29RNCB 0074 1310 0032 0001, deschis la BCR Sucursala Piaţa Muncii, București

LEGAL MAGAZIN

RRevista profesiilor liberale

REVISTA PROFESIILOR LIBERALE

legalmagazin.ro


INDEX

I. INDEX PERSOANE Acsinte Mihai 54, 55Ahciarliu Adriana 71Andrei Lucian 67Antonevici Adriana 50Arghiroiu Roxana 34, 35, 37Aron Cosmina 10Artenie Theodor 38Bădulescu Dorin 70Băiculescu Cătălin 9Băncilă Emanuel 78 Bărăscu Dan 40, 77Bohâlţeanu Ionuţ 35, 36, 38Burdescu ValentinaCazacu Ionuţ-SebastianChitu Alin 37Ciucă Elisabeta Anca 71Crăciun Flavia 1, 4, 5Crăciun Cristian 1, 6, 7Cristea Alexandru 37, 38, 39Curcă MugurDiaconescu Deli Andreea 68Dobrescu Monia 42, 43, 44Dobrinescu Luisiana 78Duca Mircea 71, 72Dudoiu Mihai 43, 44Dufaut Gruia Dana 29, 31Dumitrescu Livia 52, 53Duţu Mircea 62, 63, 64Ghica - Ogrezeanu Radu 73Glodeanu Ileana 8Grapini Maria 66Guda Iancu 69Gusu Cezar 27, 30Hinescu Arcadia 28Höckl Ioana 37, 39Huţanu Mihaela 77Iacob Oana 77, 78Iacob Elena 43, 44Ignat Claudiu 71Ionescu Aurelian 68Iordăchescu Constantin Eugen 74 Lupu Roxana 58, 59, 73Manea Rodica 34, 35, 38Manolache Simona-Cătălina 51Manolescu Dan 76Marin Adina Ioana 72Matei Mihaela 67Mateiţă Florian 32, 33, 69Mănescu Cristina 67Mănuceanu Oana 36, 37Mihailescu MateiMilculescu Daniela 28, 30, 31Miloș Simona 68Mitrică Alin 67Moise Elena 72Nicola Alexandru 71Niculciu Alina 36, 37, 38Pau Camelia 48, 49Peterka Ondrej 10Piperea Gheorghe 69Popescu Horea 28Popoviciu Daniela 72Radu Alina 43, 44Radu Emilian 12, 13Rădulescu FlorinSăvan Ioana Cătălina 28, 30, 31Șandor Florin 22,23, 69Șerbănescu Cosmin 45, 46, 47Șercane Irina 68Ștefan Ionuţ 78Șuștac Zeno 72Teau Toni 1, 14, 15Timofti Alina 35, 36, 38Todor Anda 8, 28, 30, 31

Toma Anca 8Ţigănaș Șerban 1, 16, 17, 18Vascu Adrian 19, 20, 21Vidican Cosmin 60, 61Waart de Van Loredana 30 Zbârcea Gabriel 28, 31

II. INDEX ASOCIAȚII, INSTITUȚII ȘI SOCIETĂȚIAccace 35ALB România 71Almiad Star 50ANAF 35, 77ANEVAR 1, 15, 19, 20, 21Asociaţia ProMedierea 70, 72AVF Insolvency 4, 5Baker Tilly 41Banca Naţională a României 22, 23, 69BDO 35BDO Tax 40, 76, 77BEJ Crăciun Cristian 6, 7Boștină și Asociaţii 27, 30, 34, 35, 37Cabinet de Avocat Gruia Dufaut 28, 29, 30, 31Camera Auditorilor Financiari din România 1, 15Camera Consultanţilor Fiscali 1, 13, 14, 15, 76, 78Casa de Asigurări a Executorilor Judecătorești 6Cazacu Manolache Popa 51, 56, 57CMS Cameron McKenna 26, 27, 28, 29, 30, 34, 35, 38Coface 67, 69Consiliul Concurenţei 11Consiliul de Mediere 1, 15, 52, 70, 71Conta Rădulescu 66, 67, 68, 70, 76Deloitte 35, 36Dentons 8, 28, 30, 31Departamentul pentru IMM-uri 67Dobrinescu Dobrev 78Editura Corint 66, 68, 70, 76ELSA 11EY 26, 27, 30, 35, 36, 67, 76, 78Fairsolve 32, 33Horizon Consulting Network 67Institutul Bancar Român 71Institutul de Cercetări Juridice 62, 63, 64Institutul de Control Intern 45, 46, 47Iordăchescu & Asociaţii 74INPPI 68KPMG 35, 36Logsia Mediere 73Lupu & Partners 58, 59, 70, 73, 76Mazars 34, 35Ministerul Finanţelor Publice 36, 39, 77Ministerul Fondurilor Europene 67Moţec Ștefan Cabinet de Avocat 48, 48Mușat & Asociaţii 28, 30, 31, 35, 36, 38, 42, 43, 44NNDKP 8, 35, 43, 44NNDKP Consultanţă Fiscală 35, 36, 38OMV Petrom 52, 53, 70, 71, 72ONRC 69Ordinul Arhitecţilor din România 1, 16, 17, 18Peterka & Partners 10, 28, 30, 31, 36, 37, 38PwC 35, 36Renault Group România 54, 55RomInsolv 32, 33, 68, 69Schoenherr Tax 36, 37, 38Tax House 35TMF 35Ţuca Zbârcea & Asociaţii 9, 28, 31, 37, 43, 44Ţuca Zbârcea & Asociaţii Tax SRL 36, 37, 38, 39UNBR 1, 15UniCredit Leasing 66, 67, 70, 71, 72UNPIR 69UNPIR Timiș 1, 4UPLR 1, 2, 12, 13, 15, 21Vidican, Morgovan și Asociaţii 60, 61Wolf Theiss 8Ymens 66ZRP 43, 44ZRP Tax SRL 37, 39

edi

ția

a iV

-a

apr

ilie

201

4

Revista pRofesiiloR libeRale

legalmagazin.ro

Insolvența șI executarea sIlItă dIn perspectIva uneI famIlIIDr. Av. FlAviA ConsuelA CrăCiun,asociat fondator AvF insolvencyși CristiAn CrăCiun, executor judecătoresc

Leg

aL m

agaz

in

ediți

a a

ii-a

iulie

201

3 www.legalm

agazin.ro

Documents

Insolvența șI executarea sIlItă dIn perspectIva · PDF fileORGANIZAREA UNUI CICLU DE CONFERINŢE PENTRU MEDIUL DE AFACERI 76 CONFERINŢĂ LEGAL ... profesiilor liberale i i , e