43
Insecticide ecologice de M.Arjoca, vegetalshapes.com Calitatea lor de pret este faptul ca nu sunt periculoase pentru om, plante, sol, mediu in general. Se pot prepara din substante aflate la indemana si deci nu au preturi exorbitante. Ele pot fi folosite atunci cand infestarea s-a produs sau se pot aplica in mod preventiv. Insectele reactioneaza la mirosuri, vapori, gaze, fum, caldura, uleiuri, sapun etc, iar insecticidele ecologice tin cont de toate acestea. De exemplu mirosul puternic de usturoi, tutun, rubarbar si alte plante este respingator pentru unele insecte. Ardeii iuti, alcoolul, sarea si alte substante pot arde sau distruge daunatorii. Uleiurile sufoca anumite insecte, iar sapunul sau detergentii adaugati la preparate au rolul de a face ca susbstantele solutiei sa se lipeasca de frunze si tulpini. Poti folosi sapun si detergenti ecologici. Aplicarea insecticidelor nu se face pe vreme insorita intrucat poate cauza arsuri plantelor si este bine ca inainte de a stropi toata cultura sa se stropeasca o singura planta pentru a vedea daca nu apar efecte nedorite. Dimineata devreme sau seara este timpul potrivit pentru stropit. Nu are rost sa aplici insecticid acolo unde daunatorii se pot aduna si cu mana. Deasemenea trebuie avut in vedere ca nu doar insectele daunatoare pot fi ucise ci si insectele benefice. Plantele au proprietati de a se proteja si singure fata de anumiti daunatori, iar a cultiva plante companion este o metoda buna de control al daunatorilor. De aceea aplicarea insecticidelor nu trebuie facuta zi de zi ci doar cand este cazul.

Insecticide Ecologice

  • Upload
    ipkisss

  • View
    143

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Insecticide Ecologice

Citation preview

Page 1: Insecticide Ecologice

Insecticide ecologice

de M.Arjoca, vegetalshapes.com

Calitatea lor de pret este faptul ca nu sunt periculoase pentru om, plante, sol, mediu in general. Se pot prepara din substante aflate la indemana si deci nu au preturi exorbitante.

Ele pot fi folosite atunci cand infestarea s-a produs sau se pot aplica in mod preventiv.

Insectele reactioneaza la mirosuri, vapori, gaze, fum, caldura, uleiuri, sapun etc, iar insecticidele ecologice tin cont de toate acestea. De exemplu mirosul puternic de usturoi, tutun, rubarbar si alte plante este respingator pentru unele insecte. Ardeii iuti, alcoolul, sarea si alte substante pot arde sau distruge daunatorii. Uleiurile sufoca anumite insecte, iar sapunul sau detergentii adaugati la preparate au rolul de a face ca susbstantele solutiei sa se lipeasca de frunze si tulpini. Poti folosi sapun si detergenti ecologici.

Aplicarea insecticidelor nu se face pe vreme insorita intrucat poate cauza arsuri plantelor si este bine ca inainte de a stropi toata cultura sa se stropeasca o singura planta pentru a vedea daca nu apar efecte nedorite. Dimineata devreme sau seara este timpul potrivit pentru stropit.

Nu are rost sa aplici insecticid acolo unde daunatorii se pot aduna si cu mana. Deasemenea trebuie avut in vedere ca nu doar insectele daunatoare pot fi ucise ci si insectele benefice. Plantele au proprietati de a se proteja si singure fata de anumiti daunatori, iar a cultiva plante companion este o metoda buna de control al daunatorilor. De aceea aplicarea insecticidelor nu trebuie facuta zi de zi ci doar cand este cazul.

AfideCeai de rubarbar, solutii cu sapun si ulei, solutie alcoolica, ceai de tutun, fumul de tutun, solutie de hrean, spray din coji de portocala, spray de parul porcului, ceai de coada soricelului, ceai de coriandru, ceai de frunze de soc, ceai de pelin.

Musculite albeSolutie alcoolica, solutii cu ulei, solutii cu ardei iute, spray de usturoi, ceai de rubarbar, ceai de tutun

ThripsSpray de usturoi

AcarieniSpray de usturoi, solutie de hrean, spray de calcar, ceai de rubarbar, spray cu sapun, ceai de coriandru

Iata cateva retete de insecticide ecologice:

Page 2: Insecticide Ecologice

Ceai de rubarbar 1 – se fierb 0 ,5 Kg (1 pound) frunze tocate de rubarbar in 1litru (1 quart) apa, timp de 30 de minute. Se strecoara si se stropeste impotriva afidelor si a altor daunatori.

Ceai de rubarbar 2 – 0,5 Kg (1 pound) de frunze se lasa sa stea timp de 24 ore in 7 litri (7.3 quart) de apa. Se strecoara si se stropeste.se aplica contra afidelor, musculitelor albe, acarienilor, omizilor si impotriva altor daunatori.

Ceai de tutun – se pune o cana de tutun in aproximativ 4 litri (1 gallon) de apa si se lasa sa stea 24 ore. Solutia trebuie sa aiba culoarea usor maronie (ca un ceai). Daca este prea intunecata atunci se mai adauga apa. Atentie sa nu fie consumata de cineva. Este mortala pentru om.

se aplica contra omizilor, afidelor, fungus gnats, paduchilor ce ataca radacinile, contra viermilor din pamant etc.

nu se stropesc rosiile, ardeii, vinetele, cartofii, petuniile (Solanaceae) cu aceasta solutie fiindca le poate distruge.

Ceai de frunze de soc – se fierb aproximativ 230 g (8 ounces) frunze de soc in aproximativ 0,5 l (0.5 quart) apa timp de 30 minute. Se strecoara si se lasa sa se raceasca. Separat in 0,5 l (0.5 quart) apa calduta se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun la ceaiul de frunze, se lasa sa se raceasca si se stropeste cu aceasta solutie.se aplica contra afidelor, musculitei morcovului, gandacilor de castraveti, daunatorilor ce ataca fructele pomilor si radacinile, etc. frunzele de soc pot folosite si ca fungicid ecologic.

Ceai de coada soricelului – se pune o cana de plante in aproximativ 0,5 l (0.5 quart) apa si se lasa sa stea timp de 24 ore. Se strecoara si se amesteca cu aproximativ 4 l (1 gal) apa si ¼ lingurita de sapun.se aplica contra afidelor si a altor insecte care sug seva; coada soricelului este si un bun fertilizator natural.

Ceai din frunze de rosii sau de cartofi – se lasa sa stea peste naopte 2 cani de frunze de rosii in aproximativ 0,5 litri (0,5 quart) apa. Se strecoara si se mai adauga la solutie inca 0,5 litri (0,5 quart) apa si un sfert de lingurita de sapun. Se stropesc frunzele sau solul.se aplica contra gandacului de asparagus, diversilor viermi si gandaci.

Solutie de ulei – se amesteca 1 lingurita de sapun (detergent lichid) cu o cana de ulei de bucatarie. Se amesteca bine si se adauga aproximativ 1 l (1 quart) apa.se aplica contra musculitelor albe, acarienilor, afidelor, daunatorilor morcovilor, ai ardeilor, vinetelor, castravetilor, telinei etc.

se sprayeaza direct pe insecte daca este posibil.

Solutie alcoolica 1 – se amesteca 2-3 linguri de sapun cu o jumatate de cana de alcool si cu aproximativ 1 litru (1 quart) de apa calda.

se aplica proaspat preparata. Nu se pastreaza in timp.

Page 3: Insecticide Ecologice

Solutie alcoolica 2 – se amesteca 1 lingurita de detergent lichid cu 1 cana de alcool si 1 litru (1 quart) de apa. Separat se tin 3 linguri de ardei iute pisat intr-o jumatate de cana de apa fiarta. Se strecoara si se adauga la solutia cu detergent si alcool. Se poate folosi in loc de ardei, sos de ardei iute sau boia.se aplica impotriva a numeroase insecte.

Solutie de sare – se amesteca 2 linguri de sare cu 4 litri (1 gallon) de apa.se aplica contra acarienilor si a viermilor de varza.

Spray de usturoi si ardei iute – se piseaza o capatana mare de usturoi, se amesteca cu 1 lingura de boia iute si se pune in 1 litru (1 quart) de apa. Se lasa sa stea 1 ora, se filtreza si se stropeste cu aceasta solutie. Mixtura se poate pastra cateva saptamani in frigider.se aplica impotriva insectelor care rod sau sug seva plantelor.

Spray de usturoi – se amesteca 2-3 capatani de usturoi pisat cu 1 lingura de boia iute sau ardei iuti pisati. Se adauga 1 lingura de ulei de bucatarie, 1 lingurita de detergent lichid si 7 cani de apa. Se amesteca bine, se strecoara si se stropeste cu solutia rezultata.se foloseste impotriva omizilor, afidelor, diversilor gandaci, furnici etc.

Spray de menta – se amesteca cu blenderul o cana de frunze tocate de menta cu o cana de frunze tocate de ceapa verde si cu o jumatate de cana de ardei iute tocat. Se adauga o jumatate de cana de apa. Amestecul rezultat se toarna in aproximativ 4 litri (1 gallon) de apa la care se mai adauga jumatate de cana de detergent lichid. Din acest amestec se ia cate o jumatate de cana si se dilueaza in 1litru (1 quart) de apa.se aplica impotriva insectelor care rod.

Ceai de hrean – se dau in clocot 3 litri de apa (3 quarts). Se da apa la o parte de pe foc si se adauga ¼ radacina de hrean taiata bucati si 2 cani de ardei iute. Se lasa sa stea timp de 1 ora. Se raceste, se strecoara si se sprayeaza.se aplica contra afidelor, musculitelor albe, omizilor, gandacului de Colorado etc.hreanul poate fi utilizat si ca fungicid ecologic.

Ceai de galbenele – 1 cana de frunze si flori de galbenele se zdrobeste si se amesteca cu 0,5 litri (0,5 quart) apa. Se lasa sa stea timp de 24 ore, apoi se strecoara si se adauga 1,5 litri (1,5 quart) apa si un sfert de lingurita de sapun. Cu solutia rezultata se stropeste.se aplica contra gandacului de asparagus, viermelui care ataca fructul de rosiei, insectelor care rod frunzele.

Ceai din coji de citrice – peste coja de la un fruct de citrice se toarna 2 cani de apa clocotita si se lasa sa stea timp de 24 ore. Se strecoara, se mai adauga cativa stropi de sapun lichid. Se stropeste cu lichidul rezultat.se aplica contra afidelor, gandacilor lanosi, fungus gnat, furnicilor etc.

Ceai de pelin – 250 g (0,5 pound) frunze de pelin se fierb in 2 litri (2 quarts) de apa. Se raceste, se strecoara si se adauga 1 lingurita de sapun. Se stropeste cu aceasta solutie.

Page 4: Insecticide Ecologice

se aplica contra afidelor, omizilor etc. se stropeste direct asupra daunatorilor daca este posibil.

Insecticid bio Cum in aceasta perioada ne luptam cu diferite gaze si gazulite, o sa postez o reteta de insecticid. M-am confruntat cu musculita alba de sera, care a atacat guliile de nu mai stiam cu ce sa dau. Am inceput cu macerat de urzica, apoi cu macerat de urzica si vetrice, apoi am mai dat cu solutie de ardei iute si sapun si tot asa, doamna musculita se inmultea fara sa fie afectata cu ceva. Vorbind cu oameni dragi sufletului meu si care sunt interesati de tot ce e nou, m-am hotarat sa fac un macerat din mai multe plante care sunt antiparazitare si care contin uleiuri volatile. Maceratul contine :Frunze si copili de rosii: contin cantitati mari de alcaloizi si glico-alcaloizi care au efecte antifungice si insecticide.

Busuioc : contine ulei eteric, substante tanante, saponozide triterpenice, tanin si ulei volatil cu continut ridicat de estragol, cineol, linalol.

Cimbru: partrtea aeriana contine ulei volatil, acizi organici, flavone, ulei gras, saruri de litiu.

Marar: contine ulei volatil in frunze in proportie de 2,5 - 4% si in fructe de 3-6%. Uleiul volatil este format in proportie de 40-60% din carvona. Mararul este bogat in potasiu,sulf,sodiu,vit.A, B,C.

Nuc: frunzele de nuc contin iod si juglona.

Craite: stim deja ca sunt plante companion contin uleiuri volatile si sunt si antiparazitare.

Din aceste plante am pus: 7-8 FRUNZE DE ROSI 150 GR DE CIMBRU 5 INFLORESCENTE DE MARAR 50 DE GRAME DE BUSUIOC 40 DE FRUNZE DE NUC 40 DE FRUNZE DE CRAITE Le-am maruntit si le-am bagat pe toate intr-un bidon de 10 l. Am pus 6 l de apa peste am pus dopul sticlei si am lasat sticla la soare 4 zile. Am guliile puse in doua parcele diferite si duminica am stropit doar o parcela si le-am pudrat cu cenusa. Luni mare mirare pe parcela nestropita se desfatau doamnele nu aveau nici o problema dar parcela stropita era curata si guliile se desfatau la soare. Pana in aceasta dimineata nu au aparut musculite si sper sa nu mai apara, dar azi o sa reiau stropirea.

Page 5: Insecticide Ecologice

Daca cineva o sa-l folosesca, daca vrea si poate sa lase un feedback la aceasta postare despre el. P.S. Acest insecticid este si ingrasamant foliar, in cateva zile guliile si-au dublat frunzele.:)

Daca aveti vreo licoare utila in gradina ar fi grozav sa o impartasiti cu noi gradinari impatimiti in gradinaritul ecologic.

Spor la treaba si succes in tot ceea ce faceti!

TRATAMENTE CU PRODUSE DIN PLANTE

Ar fi ideal sa ne imaginam ca exista un produs “model” care dus intr-un ecosistem sa actioneze exclusiv asupra organismului “tinta” dupa care sa dispara din mediu fara implicatii secundare pentru oameni, plante, mediu. Asemenea produse chiar pot exista! Tratamentele naturale sunt utilizate din antichitate, insa oamenii de astazi tind sa recurga la alte metode pagubitoare pentru sanatate si pentru mediu, lasand in urma aceste remedii naturale.

1. Tratament pe baza de urzica

Des utilizat in mediul rural pentru nimicirea insectelor si daunatorilor din gradina.

Mod de preparare: Se pune o cantitate mare de urzici intr-un recipient cu apa, cantarind in jur de 150 litri (dar se poate si o cantitate mai mica) si se lasa urzicile la macerat inauntru cateva zile. Dupa ce procesul de macerare a luat sfarsit, cu aceasta apa se uda plantele ce gazduiesc daunatori. Este o medoda eficace si la indemana oricarui gradinar, fara a intrebuinta substante chimice. 2. Tratament pe baza de usturoi

Ceaiul din usturoi pisat alunga ciupercile ce afecteaza toata suprafata frunzelor. In limbaj popular se mai numeste si fainarea frunzelor. Plantele bolnave trebuie mutate in locuri bine aerisite pentru tratare.

Mod de preparare: Se marunteste aproximativ 150 g de usturoi, apoi se amesteca compozotia in 5 litri de apa. Se lasa 30 de minute iar dupa se filtreaza apa si se lasa sa se raceasca. Inainte sa pulverizati plantele adaugati putin sapun sau lapte si amestecati astfel incat sa obtineti o omogenizare. Aplicati solutia repetat la interval de 14 zile pana cand ciupercile sunt eliminate.

Page 6: Insecticide Ecologice

3. Tratament pe bază de pelin

Pelinul este o planta medicinala miraculoasa cunoscuta inca din antichitate. Ceaiul de pelin este foarte sanatos si benefic plantelor, usor de pereparat acasa.

Mod de preparare: 250 g frunze de pelin se fierb in 2 litri de apa. Se raceste, se strecoara astfel incat sa nu mai ramana resturi de organe. Se adauga o ligurita de lapte sau sapun dupa care se stropeste plantele invadate de afide sau omizi daunatoare. Pentru o distrugere completa se stropeste direct deasupra daunatorilor daca este posibil.

4. Tratament cu hrean

Hreanul este un remediu naturist mostenit de la daci, un dar al naturii plin de insusirii minunate. Insa astazi a devenit un leac uitat, lipsind cu desavarsire din farmacia casei. Cum se prepara ceaiul de hrean? Se dau in clocot 3 litri de apa, dupa se da apa la o parte de pe foc si se aduga un sfert din radacina de hrean taiata bucatele. Se lasa 30 de minute, se raceste, se strecoara si apoi poate fi folosit sub forma de pulverizator contra afidelor si musculitelor albe. Destul de utilizat si impotriva omizilor sau gandacului de Colorado. Un adevarat fungicid ecologic.

5. Tratament pe baza de frunze de soc

Socul este cunoscut ca planta a magiei, folosit din timpuri de vrajitoare pentru vindecarea unor boli. Frunzele, florile si fructele sunt extrem de utilizate sub diferite forme pentru tratarea unor boli si daunatori ai plantelor cat si ai organismului uman. Cum se obtine ceaiul de soc? Se fierb aproximativ 250 g de frunze de soc in aproximativ 0,5 l de apa timp de 30 de minute. Dupa se strecoara si se lasa la racit. In alt vas se pune 0,5 l apa calduta in care se dizolva 1 lingura de sapun. Se adauga apa cu sapun in ceaiul de frunze de soc, se lasa sa se raceasca si se stropeste cu aceasta solutie. Combate eficient ciupercile instalate pe organele plantelor, insa poate fi folosit si impotriva insectelor.

Page 7: Insecticide Ecologice

Alte soluţii

Usturoi cu ceapaAllium sativum si Allium cepa maceratSe macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa în 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni, melci, rugina

Urzica - Urtica urens macerat1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide

Vetrice - Tanacetum vulgare infuzieSe infuzeaza 150 de grame de planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte, dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului

Pelin - Artemisia absinthium infuzieSe infuzeaza 150 g de planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului

Busuioc - Ocimum basilicum infuzieSe infuzeaza 150 g de busuioc taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide

Coriandru - Coriandrum sativum infuzieSe infuzeaza 150 g de coriandru taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide, paianjeni

Flori de soc - Sambucus infuzieSe infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID: afide.

Menta infuzieSe infuzeaza 150 g de menta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID:furnici

Revent - Rheum rhabarbarum infuzieSe infuzeaza 150 g de revent taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID TOTAL:afide, paianjeni

Piper infuzieSe infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt în 5 l de apa fierbinte. REPULSIV TOTAL:afide, paianjeni

Ardei iute macerat

Page 8: Insecticide Ecologice

Se macereaza 250 ml de ardei iute în 500 ml de apa timp de 24 de ore, dupa carese dilueaza 15 ml din preparat în 4l de apa pentru tratament. REPULSIV TOTAL: afide, paianjeni

NU UITAŢI! Gradinaritul modern se bazeaza pe remedii naturiste.

Tratamente cu produse din plante

Usturoi Allium sativum infuzie 150 g de macinat în 5 l apa în fierbere macinat

Usturoi Allium sativum macerat Se macereaza 80 g de usturoi în 5 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza si apoi se adauga 4 ml alcool

Usturoi Allium sativum macerat în ulei Se macereaza 100 g de usturoi în 20 ml de ulei timp de 24 de ore. Se adauga 1 l de apa si 10 ml de sapun. Se dilueaza 1/20 pentru aplicare. Se poate combina si cu un macerat de ardei iute.

usturoi cu ceapa Allium sativum si Allium cepa macerat Se macereaza 80 g usturoi si 500 g de ceapa în 8 l de apa timp de 12 ore dupa care se filtreaza. INSECTICID; FUNGICID: afide, paianjeni,melci, rugina

Urzica Urtica urens macerat 1kg la 10 l de apa, dupa care se filtreaza INSECTICID; FUNGICID: afide

Tanacetum vulgare infuzie Se infuzeaza 150 de grame de planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte, dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului

Pelin Artemisia absinthium infuzie Se infuzeaza 150 g de planta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte dupa care se filtreaza. INSECTICID: afide, furnici, carpocapsa, viermele zmeurului

Fougère purin Se taie marunt si se macereaza 1kg la 10 l apa dupa care se dilueaza 1/10. INSECTICID

Busuioc Ocimum basilicum infuzie Se infuzeaza 150 g de busuioc taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID afide

Coriandru Coriandrum sativum infuzie Se infuzeaza 150 g de coriandru taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID Afide si paianjeni

Page 9: Insecticide Ecologice

Flori de soc Sambucus infuzie Se infuzeaza 150 g de flori de soc taiate marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICID afide.

Menta infuzie Se infuzeaza 150 g de menta taiata marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICIDE furnici

Revent Rheum rhabarbarum infuzie Se infuzeaza 150 g de revent taiat marunt în 5 l de apa fierbinte. INSECTICIDE TOTAL Afide, paianjeni

Piper infuzie Se infuzeaza 150 g de planta de piper taiata marunt în 5 l de apa fierbinte. RÉPULSIV TOTAL Afide, paianjeni

Ardei iute macerat Se macereaza 250 ml de ardei iute în 500 ml de apa timp de 24 de ore, dupa care se dilueaza 15 ml din preparat în 4l de apa pentru tratament. RÉPULSIV TOTAL Afide, paianjeni

Pesticide naturale pentru gradina ta de legume – I – (21 de solutii la indemana) Posted on March 18, 2015 by Alina Harnisfeger

Nu-ti mai otravi familia si gradina. Fa-ti singur pesticide si insecticide organice din ingrediente pe care le ai acasa sau le gasesi usor in comert. In continuare ai o lista de solutii naturale si trucuri cu care poti sa-ti scapi gradina de legume (si pe cea de flori) de boli si daunatori.

Chiar si in cazul pesticidelor organice (bio, sau ecologice) este necesara o atentionare: unele dintre materialele de mai jos, chiar daca sunt naturale, contin substante toxice pentru om, dar mult mai putin daunatoare decat cele sintetice pe care le contin insecticidele si pesticidele din comert. Nu este recomandat sa consumi legumele in ziua in care ai stropit plantele, iar cand le consumi, este indicat sa le speli bine sub jet de apa si sa le tii cateva minute intr-un vas cu apa rece curata, pentru ca in acest fel iese in apa o buna parte din pesticidele ajunse in coaja.Spray impotriva gandacilor din resturi de ceapa

Aduna cojile, pielitele si capetele pe care le arunci de la ceapa intr-un recipient inchis cu capac sau intr-o punga inchisa si tine-le in frigider, pana cand o umpli. Poti pune si resturi de la usturoi. Pune totul intr-o galeata pe care apoi o umpli cu apa calda. Lasa totul sa

Page 10: Insecticide Ecologice

stea asa la inmuiat cateva zile, pana la o saptamana, intr-un loc insorit in gradina sau pe terasa. Strecoara apoi lichidul rezultat si stocheaza-l in sticle de plastic cu dispozitiv de pulverizare.

Ingroapa resturile de ceapa in jurul plantelor si legumelor care sunt predispuse sa fie atacate de afide (paduchii plantelor), paianjeni si alti daunatori. Spray-ul se pulverizeaza pe plantele de casa sau de gradina pentru a le feri de afide si restul daunatorilor.Tratament pentru petele albe sau negre de pe plante (produse de mucegai)

Adauga 1 l de lapte integral intr-un recipient de 8 l (stropitoare) si completeaza cu apa. Cu acest lichid se stropesc trandafirii sau alte plante pe care le ataca mucegaiul, iar petele albe sau negre vor disparea.Impotriva puricilor de plante

Amesteca 2 cani de ulei de masa cu o cana de sapun lichid pana obtii o emulsie alba. Apoi ia 1 lingura din aceasta emulsie si pune-o intr-un litru de apa. Cu aceasta solutie vei stropi plantele in zonele in care au purici. Executa aceasta operatiune cand nu este foarte cald sau canicula afara, pentru ca risti sa arzi frunzele plantelor.

Puricii de plante elimina un lichid dulce, ca o mana, iar aceasta este cautata de furnici, care se hranesc cu ea. In acest fel, furnicile o vor duce in tot pomul sau pe toata planta. Aceasta mana formeaza, de asemenea, un mucegai negru sau o ciuperca plina de o pulbere neagra, care creste pe frunze si pe tulpini. Deci controland puricii, scapam si de mucegaiul negru. Daca sunt putini purici, poti sa-i dai jos cu mana sau cu o perie mica. Infestatiile mari pot fi controlate cu ajutorul spray-ului uleios, care ii sufoca.Cum tii afidele si alti purici departe de trandafiri

Taie in bucati 1 ceapa si 2 catei de usturoi, apoi amesteca-le in blender impreuna cu 2 cani de apa. Strecoara lichidul si pune-l intr-un recipient cu dispozitiv de pulverizare. Pulverizeaza lichidul pe tufele de trandafiri, astefl incat sa acopere frunza in intregime.Spray facut din usturoi

Toaca marunt 90 g de usturoi, acopera-l cu ulei mineral si lasa-l sa se inmoaie peste noapte, apoi strecoara-l, adauga 1 l de solutie de sapun (sapun lichid + apa) si depoziteaza emulsia intr-un borcan cu capac. Pentru a stropi plantele, fa o solutie din 1 parte emulsie de usturoi si 50 parti de apa.Folia de aluminiu care deruteaza insectele

Aseaza bucati de folie de aluminiu pe pamant, la baza plantelor (la rosii si nu numai). Reflexia luminii deruteaza insectele si le face sa se indeparteze.Pesticid cu utilizare generala

3 ardei iuti verzi (proaspeti sau conservati) si 2-3 catei de usturoi se fac piure intr-un blender, iar piure-ul se pune intr-un recipient. Se adauga 3/4 lingurita de sapun lichid si 3 cani de apa si se lasa sa stea timp de 24 de ore. Se strecoara, se indeparteaza partea solida

Page 11: Insecticide Ecologice

si solutia rezultata se pulverizeaza pe plante, avand grija ca lichidul sa acopere intreaga suprafata a frunzelor.Impotriva insectelor

1. Solutie de sapun (sapun lichid + apa, nu detergent) – impotriva afidelor si altor insecte mici. (Daca gasesti, este mai bun un sapun facut din soda de potasiu – KOH, decat din soda caustica – NaOH). Se amesteca sapunul cu apa pana face spuma (in zonele unde apa este mai dura, vei folosi o cantitate mai mare de sapun).

2. Spray-urile pe baza de ulei sufoca insectele. Fierbe 1 kg sapun in 8 l de ulei (sau 1 parte sapun la 8 parti de ulei), amestecand pana se dizolva. Dilueaza 1:20 cu apa inainte de utilizare. Foloseste acest spray doar in zilele racoroase.

3. Spray din frunze de rosii (foarte otravitor) – insecticid general. Pune cateva frunze de rosii la fiert in apa cat sa le acopere. Raceste fiertura si foloseste imediat lichidul pentru a pulveriza pe plante ca insecticid general.

4. Spray pe baza de margarete – insecticid general. Culege margarete aproape inflorite (Chrysanthemum cinerariaefolium) si usuca-le intr-un loc racoros. Pune intr-un vas cateva linguri de flori uscate, acopera-le cu un vin ieftin, lasa-le sa stea peste noapte si amesteca-le cu 1 l de solutie de sapun fierbinte. Raceste amestecul si foloseste-l in urmatoarele cateva zile. Pastreaza-l intr-un loc intunecos.

5. Spray pe baza de pelin. Toarna apa fierbinte peste frunze de pelin si lasa-le la infuzat pentru cateva ore. Fa o dilutie de 1:4 si foloseste solutia impotriva insectelor care beau seva plantelor.

6. Spray pe baza de chilli impotriva omizilor. Pune in blender cantitati egale de chilli (ardei rosii foarte iuti) si apa, iar cu solutia rezultata, stropeste imediat direct unde sunt omizi. (Evita contactul cu ochii si cu pielea – foloseste manusi).

7. Ceai de Lapsang Souchong. Se face o infuzie concentrata (1 lingura de planta uscata la 1 cana de apa fierbinte), care se pulverizeaza peste trandafiri.

8. Alte materiale pentru insecticide: usturoi, galbenele, pastarnac, nap turcesc, eucalipt, soc, cedru alb (Melia azaderach), rubarba, Larkspur, Melaleuca (arbore de ceai), sau Quassia (Quassia amara).

De retinut: larkspur, socul (cu exceptia fructelor coapte), cedrul alb si frunzele de rubarba sunt foarte toxice pentru om.Impotriva fungilor (ciupercilor)

Urmatoarele plante contin substante chimice cu proprietati antifungice sau antibacteriene, pe care le poti extrage prin infuzare si apoi le poti pulveriza pe culturile de legume: musetel, arpagic, sheoak (Allocasuarina), soc, eucalipt, usturoi, hrean, isop, Melaleuca (arbore de ceai), neem (Azadirachta indica), urzica si cimbru.

Page 12: Insecticide Ecologice

1. Spray pe baza de lapte. Un amestec de lapte si apa in raport de 1:1 pulverizat pe plante indeparteaza petele negre si infestarile cu fungi ale altor plante.

2. Urina proaspata (urina unei persoane sanatoase este sterila)

3. Solutie de permanganat de potasiu. Se face o solutie de 1 g permanganat de potasiu la 1 l de apa si se foloseste imediat.

4. Soda de spalat (carbonat de sodiu – NaCO3) – care se gaseste in comert. Se dizolva 110 g de soda in 5,5 l de apa. Se adauga 56 g de sapun lichid (sau solid, caz in care se dizolva initial) si se foloseste imediat.

5. Sulf sub forma de pulbere.

6. Amestec Bordeax: intr-o galeata de plastic (sau vas care nu este din metal) dizolva complet 90 g de sulfat de cupru (piatra vanata) in 4,5 l de apa fierbinte si lasa amestecul sa stea peste noapte. Intr-un alt vas nemetalic amesteca bine a doua zi 125 g de limeta taiata bucatele cu 4,5 l de apa rece, apoi strecoara lichidul peste cel din prima galeata. Amesteca bine si foloseste imediat.

Amestecul Bordeaux este un fungicid organic standard care se foloseste pentru a trata o varietate mare de mucegaiuri si pentru a evita putrezirea plantelor si legumelor. Daca ii adaugi un ulei, cresti eficienta solutiei. Spray-ul Bordeax poate infunda duzele capului de pulverizare sau gaurelele stropitorii. De asemenea, daca il folosesti prea mult, poti creste concentratia de cupru in solul din gradina, ceea ce poate fi toxic pe termen lung pentru plantele pe care le vei mai cultiva acolo.

Urmeaza in curand si partea a doua a acestui articol cu alte solutii si trucuri pentru a scapa de boli si daunatorii plantelor din gradina ta.

Iată ce se poate face în grădina de legume, de exemplu, folosind numai plante.

1. Coada calului (Equisetum arvense)

Page 13: Insecticide Ecologice

Ce se recoltează: toată planta, fără rădăcină.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: macerat, infuzie, decoct (fierbere).

Reţeta: 1 kg de plantă proaspătă la 10 litri de apă sau 150 g plantă uscată la 10 litri de apă, la care se adaugă 0,3% săpun, macerat de urzici 30 de minute şi 1 sau 2% silicat de sodiu.

Folosire: diluat de 5 ori, prin stropire pe plantă şi pe sol.

Acţiune: afide, acarieni (păianjenul roşu), pentru fortificarea plantei.

2. Urzica (Urtica dioica şi Urtica ureas)

Ce se recoltează: toată planta, fără rădăcină.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: macerat

Reţeta: 1 kg plantă proaspătă la 10 litri apă sau 200 grame plantă uscată la 10 litri de apă.

Folosire: diluat de 10-20 de ori, prin stropire pe plantă, la încolţire sau pe teren.

Acţiune: tracheomicoze (furarioză). Prin udarea plantelor sau îmbăierea rădăcinilor şi seminţelor se favorizează creşterea.

3. Amestec de urzici cu coada calului

Ce se recoltează: toată planta, fără rădăcină.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: macerat la urzici, infuzie la coada calului.

Reţeta: 1 litru macerat de urzici în amestec cu 0,5 litri infuzie de coada calului.

Folosire: diluat sau chiar nediluat, la încolţire şi ulterior pe frunze.

Page 14: Insecticide Ecologice

Acţiune: contra afidelor.

4. Vetrice (Tanacetum vulgare)

Ce se recoltează: frunze şi flori

Modalităţi de extragere a substanţelor active: infuzie, decoct.

Reţeta: 300 grame plantă proaspătă la 10 litri de apă, 30 grame plantă uscată la 10 litri de apă.

Folosire: iarna, pe plantă, concentrat, contra acarienilor. Pulverizare pe plantă, după înflorire, în diluţie 1/1,5 sau 1/2 , contra ruginii şi făinării. Toamna, pe plantă, contra unor boli pe frunze la tomate.

Acţiune: acarieni, făinare, rugină, boli tomate.

5. Feriga vulturului (Pteridium aquilinum) şi feriga de pădure (Dryopteris filix-mas)

Ce se recoltează: frunze.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: macerat, decoct.

Reţeta: 1 kg plantă proaspătă la 10 litri apă, 100 grame plantă uscată la 10 litri de apă (macerat), 5 grame pulbere mare la 0,5 litri apă de ploaie (decoct).

Folosire: Pe plantă şi pe sol, concentrat.

Acţiune: afide, melci, limacşi, efect repelant în compost. Contra păduchilor lânoşi – distruge coloniile de pe trunchiuri.

Page 15: Insecticide Ecologice

6. Revent sau rubarbă (Rheum rhabarbarum)

Ce se recoltează: limbul frunzei sau frunza întreagă.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: decoct.

Reţeta 1: 500 grame limb proaspăt la 3 litri de apă.

Reţeta 2: se face decoct de 20 minute din frunză întreagă, 1 kg frunze la 2 litri apă. Se adaugă 1/100 săpun de casă.

Folosire: Pe plantă, concentrat.

Acţiune: Reţeta 1 pentru tenii la praz, afide la fasole. Contra afidelor în general, reţeta 2. Acidul oxalic, mai concentrat în părţile subţiri ale frunzei, va pune capăt invaziei de afide.

7. Tomate (Lycopersicum esculentum)

Ce se recoltează: frunze.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: macerat.

Reţeta: doi pumni de frunze mărunţite se freacă bine şi se lasă la macerat în 2 litri de apă timp de 2 ore.

Folosire: Pe plantă şi pe sol, concentrat, în epoca zborului la fluturele verde sau tot timpul anului, la afide.

Acţiune: afide, fluturele verde.

8. Pelin (Artemisia absinthium)

Page 16: Insecticide Ecologice

Ce se recoltează: frunze şi flori.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: macerat, infuzie, decoct.

Reţeta: 300 grame plantă proaspătă la 10 litri de apă sau 30 grame plantă uscată la 10 litri de apă. Eventual se adaugă 1% silicat de sodiu.

Folosire: primăvara şi în iunie şi iulie, stropire pe plantă, în diluţie 1/3.

Acţiune: contra furnicilor, afidelor, contra ruginii la coacăz.

9. Măcriş (Rumex angustifolia)

Ce se recoltează: rădăcina.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: decoct.

Reţeta: 150 grame rădăcină proaspătă la 10 litri de apă.

Folosire: tot anul, pe teren sau pe plantă, concentrat.

Acţiune: previne făinarea la castraveţi.

10. Romaniţă sau muşeţel (Chamomilla chamomilla)

Ce se recoltează: flori.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: infuzie.

Reţeta: 50 grame flori uscate la 10 litri de apă.

Folosire: Vara, pe plantă şi pe sol, concentrat.

Page 17: Insecticide Ecologice

Acţiune: dezinfecţia seminţelor, prevenirea îmbolnăvirii răsadurilor, fortificarea plantelor. Favorizează creşterea. Se poate adăuga la compost.

11. Păpădia (Taraxacum officinale)

Ce se recoltează: frunze şi rădăcini.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: decoct.

Reţeta: 2 kg plantă proaspătă la 10 litri de apă.

Folosire: primăvara, stropire pe plantă, concentrat.

Acţiune: ca şi la muşeţel, prevenirea îmbolnăvirii răsadurilor, fortificarea plantelor. Favorizează creşterea. Se poate adăuga la compost.

12. Usturoi şi ceapă (Allium sativum şi respectiv Allium cepa)

Ce se recoltează: bulbii.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: zdrobire şi infuzie.

Reţeta: 75 sau 100 grame bulbi la 10 litri de apă.

Folosire: trei stropiri pe plantă şi pe sol în luna mai, repetate după recoltare. Soluţie nediluată.

Acţiune: contra acarienilor şi a fungilor la căpşuni şi castraveţi.

13. Hrean (Armoracia rusticana)

Ce se recoltează: rădăcina.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: zdrobire şi macerare sau infuzie.

Reţeta: 100 rădăcină la 1 litru de apă.

Page 18: Insecticide Ecologice

Folosire: înainte de semănat, pe seminţe, soluţie nediluată.

Acţiune: în combaterea unor boli criptogamice.

14. Tutun (Nicotiana tabacum)

Ce se recoltează: frunze uscate, cotoare.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: macerat la cald.

Reţeta 1: 200 grame tutun la 1 litru de apă fierbinte. Se lasă 24 de ore, se filtrează şi se adaugă 9 litri de apă, săpun de potasiu (lichid) 1% 100 ml şi spirt 2%.

Reţeta 2: 400 grame de tutun la 10 litri de apă. Se fierbe 3-4 ore. Se adaugă 12 litri de apă, 1 kg săpun de rufe, 1 litru spirt denaturat. Se fac în total 25 litri soluţie de stropit.

Folosire: tot anul, stropire pe plantă, nediluat.

Acţiune: contra gândacului de Colorado şi a omizilor.

15. Oţetarul sau sumacul (Rhus typhina)

Ce se recoltează: frunze.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: extract alcoolic.

Reţeta: 500 grame frunze zdrobite se pun la macerat în circa 1 litru alcool etilic industrial.

Folosire: se poate stropi din mai până în septembrie pe plantă, în diluţie 1/5.

Acţiune: frunzele de oţetar conţin peste 70 de substanţe bioactive. Ne interesează substanţa predominantă, hexahidrofarnesil-acetonă, substanţă insecticidă.

16. Arenarinul (Helichrysum arenarium)

Page 19: Insecticide Ecologice

Arenarinul este o plantă ierboasă cu largă răspândire pe pajişti.

Ce se recoltează: floarea.

Modalităţi de extragere a substanţelor active: infuzie.

Reţeta: 100 ml infuzie concentrată la 5 litri de apă.

Folosire: se scufundă timp de 2 ore seminţele pregătite pentru plantat.

Acţiune: contra bacteriozelor. Reduce infecţiile de mozaic şi stolbur.

17. Mahonia (Mahonia aquifolium) şi dracila (Berberis vulgaris)

Ambele conţin berberină. Cercetările sunt în curs. Se studiază capacitatea lor de a combate bacteriozele şi infecţiile de mozaic şi stolbur.

18. Ceapa de tuns (Allium schoenoprasum)

Page 20: Insecticide Ecologice

Se lasă la macerat frunze mărunţite, timp de 2-3 zile. Se filtrează, se adaugă săpun lichid, se diluează ¼ şi se foloseşte la stropit contra afidelor şi altor dăunători.

19. Extract de narcise (Narcissus, gen.)

30 grame de flori se fierb 20 minute într-un litru de apă. Se lasă o zi şi se adaugă 1/100 săpun de casă. Se diluează ¼ înainte de a fi stropit împotriva mucegaiurilor.

20. Extract de soc (Sambucus nigra)

Se fierb 500 grame frunze timp de 30 minute într-un litru de apă, se filtrează şi se diluează moderat. Se foloseşte împotriva afidelor şi a omizilor.

Socul

Nimic mai minunat decât un soc pe lângă casa omului. Rupeţi câteva crengi şi puneţi-le in recipiente cu apă, printre arbuştii fructiferi. Gângăniilor n-o să le placă deloc. Vă necăjesc ţânţarii, moliile, tupeiştii de gândaci şi şoarecii ireverenţioşi, plimbându-se ca Vodă prin lobodă în casele si căminele voastre? Apelăm la aceleaşi crengi şi frunziş de soc. Crengile în cauză le pitim pe la colţuri de odăi şi dedesubturi de dulapuri şi cufere. Ce mai surpriză vor avea urâciunile, când vor da cu nasul de aşa mătrăgună. Sau, poate aveţi musafiri nepoftiţi în persoana Domnului Cârtiţă. Nu vă impacientaţi. Socul e colea si, ramurile sale, din nou, ne sunt la îndemână să-l punem la respect pe săpătorul de serviciu. Înfigem, în locurile pe care obişnuieşte să le străbată, crengi de soc,

Page 21: Insecticide Ecologice

decojite în prealabil, ca să nu ne trezim cu ditamai plantaţia de soc în bătătură. Restul vine de la sine. Mirosul înţepător, amintind de duşmanul său natural, pisica, îl va face să renunţe, în scurt timp, să „excaveze” prin ograda noastră. La mine a funcţionat cu succes această metodă simplă şi utilă. Apoi, mai sunt florile, dar şi fructele, din care se poate plămădi o infuzie numai bună de pus pe goană insectele iubitoare de frunze şi seva lor. Trecem la următorii oportunişti: viermele sfredelitor, viespea neagra a coacăzului şi agrişului, duşmani lacomi şi stricători de rod şi tufişuri dragi. E, în acest caz este vorba de un pic mai mult. Mai înainte de toate trebuie să mânuim o agrotehnică de calitate. Să avem grijă ca umiditatea s-o cumpănim, lumina, ce intră la lăstari, să fie şi ea drămuită cu rezon. Hrana, să fie de calitate, din verdeţuri culese de prin toate ungherele ogrăzii, numai bune de infuzat şi împestriţat laolaltă cu alte bunătăţi. Din aşa minune de tratarisire, arbuştii sunt viguroşi şi mult mai rezistenţi la atacurile perfide ale dăunătorilor şi beteşugurilor de tot felul. Din nefericire, se mai întâmplă ca aceste goange nimicitoare să jinduiască la lăstari şi frunze fragede. În acest caz, le pregătim un tain pe măsura lăcomiei lor.Infuzie din ace de conifere (1/2 kg la 10 l apă, ţinute cam o săptămână, cu varianta 2 kg de ace opărite cu 8 l apă fiartă, ţinute vreme de 5-7 zile la întuneric, dar, diluată apoi, adică 1 l de substanţă în 10 litri de apă de ploaie sau izvor) şi stropim când doar începe a lega rodul, şi este cat o gămălie de ac, imediat după ce a desflorit.

Usturoiul

Apoi, mai este Usturoiul de care ne folosim pentru a alunga nu numai duhurile rele sau, poate chiar vampirii, ci şi cleştarul coacăzului, păduchii verzi şi galbeni ai agrişului, şi ei un fel de vampirişti de plante, si încă mulţi alţi dăunători zburători, târâtori sau săltăreţi.Mixtura se prepara din 50 gr. de usturoi pisat, infuzat în 5 l de apă, vreo 24 de ore, pe care, diluată, sau nu, o aplicăm prin stropire nu numai la coacăz şi agriş, ci şi la pomii fructiferi sau la culturile de legume.Extractul de usturoi se prepara astfel: 100 gr. usturoi pisat se amesteca cu 1 litru de apa. Lăsăm cam 1 ora. Strecuram, stoarcem bine pulpa, după care o amestecăm, din nou, cu o cantitate mica de apa (300 ml.). Repetăm operaţia, apoi, cele două lichide obţinute le amestecăm şi adăugam apă până la 2 l. Pentru stropiri se folosesc 250-300 ml din acest extract la 10 l de apă(o găleată). Fireşte, nu strică să adăugăm săpun de casă, ras – 40 gr, sau lichid – 2 linguri. Acest extract ne ajută împotriva acarienilor, afidelor, si a unui spectru larg de insecte sugătoare si defoliatoare. Se stropeşte seara, sau pe timp noros, la interval de 3-5 zile. Acţiunea acestui extract este valabilă atâta timp cât nu plouă, altminteri va trebui să repetăm operaţia imediat după ploaie.Suspensie apoasa de usturoi: 100 gr. usturoi pisat+10 l apă. Se amesteca bine, preţ de 10 minute. Suspensia se utilizează proaspăt preparată împotriva cleştarului coacăzului. 10 l de suspensie este suficientă pentru o suprafaţă de 100-150 mp. Repetam stropirea după 5-6 zile. Concentrat de usturoi: 250 gr usturoi pisat+250 apă călâie se toarnă într-un recipient de culoare închisă (sticlă, borcan), se astupă şi se lasă 1-1,2 săptămâni la întuneric şi cald (cămară, dulap de bucătărie). Acest concentrat se poate păstra timp îndelungat la întuneric şi temperatură constantă. Pentru stropiri, la 10 l de apă se iau între 20 şi 70 ml, în funcţie de intensitatea atacului. Pentru o aderare mai sigură se adaugă,

Page 22: Insecticide Ecologice

după cum deja ştiţi, săpun de casă (40 gr.) sau lichid (2 linguri). Eu mai pun şi un căuş de cenuşă. Nu strică, dimpotrivă. Cu această minune luptăm şi împotriva putregaiului cenuşiu, pătării frunzelor, rapănului, ruginii, phytophtorei (mană) dar şi a fluturelui verzei, urechelniţei, afidelor şi puricilor, ţânţarilor, musculiţei albe, ploşniţelor, omizilor. Să nu uităm că usturoiul este un antibiotic, antifungic şi antiseptic desăvârşit, dăruit de Natura însăşi. Şi nu am terminat lunga listă de reţete din această minune. Cu altă ocazie. Cu certitudine.

Citricele

Vă plac citricele? Grozave şi pe deasupra şi foarte sănătoase. Ştiaţi că zeama de portocală topeşte grăsimile? Divaghez, ştiu. Altă dată o să povestesc despre acest aspect. Acum o să destăinui câteva reţete ce vor ajuta în lupta cu dăunătorii din livezi şi grădini. Reţeta are ca principal ingredient coaja de la citrice, că-s portocale, lămâi, grapefruit sau mandarine, nu contează. Oricine din neamul citricelor este bine venit, chiar si toate laolaltă. Le uscăm şi le păstram în pungi din hârtie sau cutii din carton. In momentul în care ne trebuie în harţa cu bâzdâganiile răutăcioase le luam şi facem licori veninoase pentru ’mnealor.Reţeta 1 – Avem nevoie de 1 kg de coji date prin maşina de tocat (mixer), le punem într-un borcan sau bidon de 3-5 l, şi, pe care le acoperim cu 3 l de apă. Astupăm recipientul şi-l punem la întuneric, unde-l ţinem vreo 5 zile. Lichidul adăstat îl strecurăm, resturile se vor stoarce bine, printr-un tifon, sau orice ţesătură mai răruţă. Licoarea obţinută o păstrăm în sticle, dacă se poate, închise la culoare, bine astupate. În ajunul încăierării luăm o găleată de 10 l cu apă în care adăugăm 100 ml din lichidul parfumat. Dimineaţa,până la răsărit sau după ce apune soarele, trecem la atacul decisiv. Stropim pomii şi arbuştii fructiferi, culturile de legume, oriunde s-au încumetat invadatorii.Reţeta 2 – 100 gr coji de citrice uscate se acoperă cu 1 l de apă caldă şi ţinem mocneala la întuneric preţ de 3 zile, să se iuţească. Apoi se amestecă cu îndârjire şi se stropeşte de purici şi afide.Reţeta 3: umplem un borcan de 0,5 l cu coji de citrice uscate. Îl adăugăm la 10 l apă şi lăsăm la plămădit o zi şi o noapte. Dimineaţa punem la fiert cam un sfert de oră. Răcim, strecurăm şi stropim.

Tutunul şi cenuşa

Scoatem din raft reţeta cu praf de tutun şi cenuşă: o parte tutun la doua părţi de cenuşă, amestec cu care pudrăm, subţirel, plantele atacate. Pudrarea o facem cam de 2-3 ori pe sezon cu pauză de 1 săptămână. Fireşte că, înainte de a pomăda, stropim, astfel ca pulberea să adere ca lumea. Isprava o săvârşim la fapt de seară, după ce întreaga populaţie zburătoare folositoare se retrage la odihnă. În felul acesta, cei ce au de suferit sunt armia de săltăreţi: purici, tripşi, acarieni, dar şi cele zburdalnice şi înaripate, care nu mai ştiu ce să înţepe ca să-şi depună ouăle.Foile de ceapă, sunt şi ele de mare ajutor în decimarea populaţiei zglobii puricoase şi acarienoase: Iată cum procedăm: punem într-o căldare 200 gr. foi uscate de ceapă, pe care le opărim cu apă fiartă. Lăsăm o zi ca să-şi revină, după care strecuram, îndoim cu apă

Page 23: Insecticide Ecologice

jumătate-jumătate şi stropim. Împotriva acarianului roşu, se fac vreo 2-3 stropiri la răstimp de 5 zile.Cenuşa – una dintre cele mai bune prietene ale grădinii, ne ajută şi în acest impas. Pentru aceasta se iau 10 l de apă în care se adaugă 2 pahare de cenuşă, se amestecă şi se lasă la ostoit o zi. Apoi, se pune oleacă de săpun de casă (40 gr.) sau detergent de vase lichid (vreo două linguri), şi stropim. Nu v-am spus eu că-i grozavă-n toate cele?!Tomatele. Minunată cultură! Sănătate pe araci. Sănătate pentru noi. Sănătate pentru prietenii noştri roditori. Împotriva diverşilor dăunători sub formă de omizi, larve, acarieni, afide, purici, păduchi, molii si omizi ale fructelor, stropim cu infuzie sau macerat din copili de tomate După ce am copilit roşiile, nu aruncăm verziturile rămase. Fie le folosim imediat, fie le punem la uscat şi le păstrăm în cutii de carton sau pungi de hârtie, la loc ferit de umezeală. Vom avea nevoie de puterea lor veninoasă, care nu e pe voia dăunătorilor atacatori de frunze şi flori ale pomilor si arbuştilor fructiferi, dar şi ale legumelor. Aşadar, verdeaţa tomatelor (planta este musai să fie sănătoasă, fireşte) fie ca e uscata fie ca e crudă, va fi tocată şi folosită astfel: 4 kg de plantă verde sau 0,5 kg de plantă uscată se va fierbe în 10 l de apă timp de jumătate de oră la foc molcom. Se lasă la răcit, se strecoară şi folosim o măsură de lichid ucigător la trei măsuri de apă, la care adăugăm nişte săpun de casă sau detergent de vase, considerând 40 gr de săpun sau 2 linguri de detergent la 10 l de fierturăSau: 4 kg de plantă verde sau 400 gr plantă uscată, o vom lăsa în apă călâie preţ de o zi şi-o noapte, apoi o punem la fiert cam 20-25 de minute, strecurăm, stoarcem bine resturile, pe care le punem la compost sau le împrăştiem pe sub arbuştii, pomii fructiferi, sau printre rândurile brazdelor pe care le avem. Soluţia obţinută se diluează 1:3 (o parte de soluţie in trei părţi apă) la care se adaugă 40 gr săpun de casă sau o lingură de detergent lichid de vase + un pahar de cenuşă. La fel de bune rezultate dau tomatele plantate printre coacăzi şi agrişi, gonind de la ei viespile galbenă şi neagră, care le vatămă. La urma urmelor de ce nu am îmbina plăcutul cu utilul?!Lăstarii/vrejii de cartof, fiind din neam cu tomatele, substanţele înmagazinate în seva lor ajută să păstrăm gradina de legume şi livada curate şi sănătoase. După ce culegem bunătate de barabule şi le adăpostim la loc de cinste în măruntaiele beciurilor nu vom lăsa de izbelişte bunătate de vreji. Singura grijă va fi aceea, ca aceşti vreji, lăstari, să fie sănătoşi, neatacaţi de vreo ciupercă sau vătămători neprietenoşi. Îi vom pune la uscat, îi vom mărunţi şi pune la păstrare în cutii de carton sau pungi din hârtie şi-i scoatem la iveală, să-şi facă treaba, în primăvară. Cum procedăm: 1,2 kg. de masă verde sau 600-800 gr. uscată, se lasă la infuzat preţ de 3-4 ore în 10 l de apă călduţă. Apoi se strecoară, se adaugă săpun de casă sau lichid şi, opţional , un pahar de cenuşă. Stropim seara sau pe timp noros, pentru a nu provoca arsuri plantelor. Este o armă puternică în lupta cu afidele, acarienii, molia verzei, musculiţei albe.

Făinarea este un beteşug tare supărător şi distrugător în rândul multor culturi: se cramponează mai ales de bostănoase – castraveţi, dovleci şi dovlecei, se agaţă de tomate, se ia de coacăzi şi agrişi, caută pricină trandafirilor, clematişilor, phloxilor. De aceea am căutat ac de cojocul ei, în carul cu fân. Şi ce credeţi?! Da, l-am găsit!! L-am dibuit în carul cu paie, mai precis.

Page 24: Insecticide Ecologice

Dar trebuie să vă spun un mic secret: depozitarea soluţiei păgubitoare de ciuperci se face in recipiente închise la culoare, ţinute in spatii neluminate, iar stropirea se va facedoar seara sau pe timp noros, dar nu ploios, fireşte. De ce ne ferim de lumina soarelui? Secretul este ca bacteriile care se dezvolta in urma macerării paielor, fanului, mraniţei, pier la lumina soarelui.Maceratul de paie (sau scuturătură de fân, ori floare de fân)

Procedeu: 1 kg. de paie (sau floare de fân/scuturătură de fân) lăsat la descompus măcar o toamnă şi o iarnă, se pune in 3 l de apă rece şi se lasă la macerat preţ de 3-4 zile intr-un vas netransparent.

În acest răstimp bacteriile micolitice, răspunzătoare de distrugerea miceliului ciupercii, apuca sa se formeze. Lichidul obţinut după strecurare, se diluează cu apă 1:3 (o parte soluţie şi trei apă). Dacă lăsăm la macerat doar câteva ore (3-5 ore), putem folosi soluţia nediluată. Stropirea se face doar seara, după apusul soarelui. Operaţia se repetă la 7-9 zile, sau mai des, daca timpul este ploios.

Se poate înlocui maceratul de paie cu maceratul din mraniţă (bălegar maturat), care se obţine în acelaşi mod.

Apoi mai avem la îndemâna si:

Pălămida (Susai de câmp)

Macerat: 3,5 kg planta proaspăt culeasa, lăsată sa se pălească la soare, apoi pusa in 10 l de apa si lăsată la macerat 7-8 ore. Se strecoară si se stropeşte abundent, de 3-4 ori, la interval de 5 zile.

Sau:

Soluţie de bicarbonat de sodiu 100 gr/10l apa, dar si „Apa de cenuşă” (vezi mai sus Cenuşa)Plante alungătoare de goange păguboase

Menta, o plantă pe care eu o iubesc nespus, chiar dacă, nu de puţine ori m-a necăjit devenind obraznică, lăţindu-se, după cum avea ea chef. Dar, cum tot răul spre bine, amarul de verdeaţă parfumată antiseptică şi antifungică este prielnică scopurilor mele. Fie o plantez sub, în coasta sau lângă pomii şi arbuştii fructiferi, cum este la îndemână, fie iau cate un snop, pe care-l leg fedeleş de picioarele lujerilor şi-l agăţ cu capul în jos, de strajă, vajnic popânzoi, să bage în sperieţi pe hrăpăreţii dăunători.

În acelaşi scop, stau străjeri la poalele pomilor mei şi tanacetumul, si calomfirul, şi ruta, şi pelinul (de fapt şi pe el îl agăţ printre ramurile fructoşilor mei, în scopul mişelesc de îndepărtare a bietelor gâjgănii flămânde) şi melisa, şi isopul, si salvia. Acum să nu gândiţi că toate acestea, stau ca o salată la picioarele pomilor si arbuştilor. Cu toată bunăvoinţa,

Page 25: Insecticide Ecologice

nu ar încăpea chiar toate laolaltă. Dar, grija mea a fost, ca în imediata lor apropiere, să proţăpesc aceste faine verzituri odorate.

Din ele, aromaticele toate ce le am prin grădină (menta, salvie, vetricea, ruta, busuioace, cimbru si cimbrişor, calomfir şi muşeţel, sunătoare, la care pun şi o mână bună de frunze de usturoi si ceapă) le toc şi la 10 l de apă pun cam juma’ de kil de masă verde. Acopăr, o las în soare cam 4 ore şi mai dau cu mestecăul din vreme în vreme, să activez microorganismele. Soluţia este bună de stropit, diluată cam de 5 ori, iar ce rămâne merge la compost sau, dimpreună cu încă vreo 3-4 l de apă stată la soare, va fi pusă pe la rădăcini de pomi şi culturi de toate neamurile, ca desert, cam aşa:

La 1 pom adult – 10l ;

La 1 arbust – 2l

Pe brazde şi pe la plante arătoase din grădină, cam 1,5 l /m2.

Stropesc întotdeauna la fapt de seara, după ce zumzăiala utilă s-a retras pe la casele lor şi când soarele nu mai are ce strica cu ardoarea sa.

Ştevie de câmp (sălbatica)– împotriva dăunătorilor cu corp moale:

Rădăcina mărunţită, cam 300 gr., pusa in 10 l de apa, lăsata cam 3 zile intr-un vas acoperit. Apoi strecuram si cu licoarea asta stropim plantele, pomii sau arbuştii atacaţi de purici/afide sau alte năzbâtii cu corp moale, adică acele distrugătoare care nu au vreo platoşa protectoare.

Coada Calului – un antifungic, adică sperietoare de ciuperci, dar si mare prieten cu sistemul imunitar pe care-l susţine, dezinteresat, în toate campaniile de distrugere a bolilor şi dăunătorilor. Pe lângă toate acestea mai are şi calitatea de a fi antimicrobian şi antiseptic. Infuzia, ca in majoritatea cazurilor de folosire a plantelor, se pregăteşte astfel: 100 gr planta uscata sau 0,5 kg cruda, la 1 l apa. Se lasă la dospit câteva ore, cel mai bine 24, după care se strecoară şi se aplică, in acest caz în proporţie de 1:10 pentru stropit. Lichidul se va păstra în recipiente închise la culoare, bine astupate, şi loc răcoros.

Păpădia – minunată în salatele de primăvară, dătătoare de vigoare şi vioiciune omului, dar de cruntă nimicire a acarianului roş, puricului verde melifer. Licoarea se pregăteşte ca şi cea de coada calului sau pătlagină, galbenele sau pelin, ruta, calomfir, salvie sau vetricea.

Cu Vetriceaua (tanacetum) treaba stă cam aşa: ca dietă pentru pomi pregătim:

pentru 10l de apă cam 2,5 kg de plantă cruda, tocată sau 800 gr de plantă uscată la umbră. 2 zile o ţinem, ca mai apoi s-o punem la fiert nu mai mult de ½ de oră. Răcim, strecurăm, diluăm de 2 ori şi stropim PRIMA oară imediat după înflorire, după care de încă 3 -4 ori la răstimp de 5 zile.

Page 26: Insecticide Ecologice

Sau, tot la 10 l de apă, 1 kg. de plantă crudă, culeasa in vreme ce sta înflorită ţinută la cald cam 1-2 ore, după care ţinem zeama la foc molcom cam un sfert de ceas, răcim, strecurăm. Se iau cam 100 ml din decoct, amestecam în 10 l de apă caldă cu ceva săpun de casă (40 gr.) sau, în lipsă, cu una-două linguri de detergent de vase sau săpun lichid. Pomii şi arbuştii fructiferi vor fi fericiţi nevoie mare.

Praf de muştar – împotriva moliei coacăzului, agrişului, zmeurului, a viespii negre a coacăzului si agrişului. Aşadar ai nevoie de:

100 gr praf/faina de muştar (de la farmacie)+ 10 l apa. Se lasă la cald cam doua zile, apoi se strecoară prin 2 straturi de tifon, se diluează 1:1. La fiecare 10 l de lichid se adaugă săpun lichid, cam 2 linguri, sau 40 de gr de săpun de casa răzuit si topit.

Reţeta bombă, folosită de ..in fine…, hă-hăt! în copilăria mea, mi-o aduc aminte atât de limpede, de parcă ar fi fost ieri. Asta pentru că mama a reţinut-o şi a tot folosit-o în mica noastră livadă de 7-8 pomişori. La rândul meu, o pun în aplicare cu mare reuşita.

Sună cam aşa: 2 ceşcuţe cu mahorcă (tutun cât mai netratat, dacă există posibilitatea de a face rost de foi de tutun este şi mai bine) + 1 pumn de foi de ceapă + 1 pumn de foi de usturoi + un pumn de ace de brad + 1 pumn de coji de citrice + un pumn de cenuşă. Toate ingredientele se pun într-un borcan de sticla de 3 l, apoi se toarnă apă fierbinte pentru a le opări, apoi se acoperă. Borcanul îl punem la loc întunecos şi răcoros cam o săptămână şi, din vreme în vreme, când ne mai aducem aminte, amestecăm. După ce a trecut vremea, strecurăm, stoarcem bine „pulpa”, după care completăm cu apă până se umple borcanul şi adăugăm săpun negru – 40 gr. (săpun cu gudron, din cel de la plafar, cu care e bine să ne spălăm pe cap când avem mătreţuri), sau, în lipsa lui, săpun de casă sau detergent de vase biodegradabil, lichid (o lingură, hai două). Se pot stropi cu poţiunea asta pomii şi arbuştii fructiferi, dar şi legumele şi florile. Arbuştii şi pomii fructiferi vor fi stropiţi din momentul în care au început mugurii să se înforfoneze, până să se pornească a înflori. Larvele de goange rele cad, ca secerate, iar recolta este curată. Salata o poţi mânca direct de pe brazdă.

Gândacul de mai, cine n-a auzit de el! Sau, mai bine spus, cui nu i-a dat bătăi de cap acest zgomotos si lacom vizitator nocturn al livezilor. Pentru a lupta împotriva lui exista câteva variante. Acum, fireşte, fiecăruia cum ii vine la indemna. Uitaţi ce am găsit eu cotrobăind printr-o veche colecţie de reviste dedicate grădinii:

1. Cel mai simplu remediu este acela prin care afânam cu sârg de jur-împrejurul pomilor/arbuştilor fructiferi. In cazul acesta, pentru ca NU săpam la adâncime, nici n-ar fi nevoie, putem culege larvele albicioase si grăsane, dar si gândacii maronii, ca pe cartofii noi.

2. Mult mai folositor, este sa semănam trifoi alb in jurul pomilor, sau prin preajma lor. Se spune ca 100 gr de sămânţă sunt suficiente pentru un pom/arbust.

Page 27: Insecticide Ecologice

3. Este cunoscut faptul ca acest gândac este un bandit nocturn. Activitatea sa începe la lăsarea serii. Aşa ca ii vom pregăti una sau mai multe curse :

– in preajma pomilor/arbuştilor, din loc in loc, daca livada este mare, montăm surse de lumină (becuri de 40 w sau făclii). Sub acestea, cate un recipient cu apa sărata, in care am picurat nişte gaz lampant (cam 10 picături). “Cărăbuşii” vor dănţui ce vor dănţui pe lângă sursa de lumina si vor cădea, răpuşi de osteneală, in recipientul cu lichid. Apoi nu ne rămâne decât să-i culegem si să-i distrugem.

– bunicii noştri întindeau cearceafuri albe, in spatele cărora montau surse de lumina. Pe suprafaţa luminata, se strâng mai ales gândacii masculi. Se culeg, şi se distrug. Fără ei femelele nu mai au cum depune ouăle.

– o alta capcana, de asta data întinsa gândacilor femele, este aceea de a plasa din loc in loc grămezi de bălegar sau de compost. Femelele se vor grăbi sa depună ouăle in aceste grămezi. Ce ne rămâne noua de făcut este ca toamna, sa împrăştiem stratul organic si sa culegem larvele dolofane cu care vom hrăni pasările cerului sau pe cele din ograda. Unde mai pui ca putem împuşca doi iepuri, pardon, dăunători, dintr-un foc, pentru că si coropişniţelor le place mult sa se cuibărească in astfel de grămezi.

Dar cel mai potrivit lucru este acela de a îmbia pe prietenii-sanitari înaripaţi in livezile si grădinile noastre, construindu-le căsuţe de tot felul.

In cazul momelilor, eficienţa folosirii lor este in strânsa legătura cu reţeta si momentul alese.

Astfel, când vorbim despre fluturele merilor (sămânţoaselor), femela, care apare cam pe la începutul verii, va trebui sa ştim ca ea alege noaptea ca moment prielnic de acţiune. Aşadar, ne vom înarma cu cutii si recipiente umplute cu licori fermentate, plăcut aromitoare si tare ademenitoare, pe care le vom atârna de crengile pomilor sau le vom instala pe la poalele arbuştilor fructiferi. Recipientele se instalează DOAR pe timpul nopţii. In zori de zi le vom îndepărta, ca in ele sa nu cada insectele binefăcătoare. Apoi, pana seara, le punem intr-un loc răcoros. Recipientele pot fi doze de la bere, găletuşe de la diverse produse alimentare, cărora le confecţionăm un mâner, in caz ca nu sunt dotate cu aşa ceva. Apoi, turnam in ele, cam pe trei sferturi, licoarea pregătită in acest scop. Dintre reţetele foarte eficiente vă amintesc câteva pe care, cu succes, le folosesc si eu si prietenii mei.

Reţeta 1– împotriva fluturelui mărului (pe numele lui de scena Carpocapsa/Laspeyresia pomella), viermele care este răspunzător de sfredelirea ramurilor, lăstarilor pomilor si arbuştilor fructiferi.

Pregătim din 500 gr de căzătura de mere (mere căzute, stricate, lovite) sau din dulceaţa veche de mere, acrită sau mucegăită si 2 l de apă un fel de fiertură (30 minute) in care, după răcire, adăugam 0,5 l zer, 250 ml oţet de mere(sau borş), 20 gr de drojdie de bere si 200 gr zahar. Toate acestea se pun la dospit, la loc călduţ. In momentul in care s-a pornit

Page 28: Insecticide Ecologice

fermentaţia, minunea este gata de atac. O porţionam in mai multe recipiente, pe care le agăţam din loc in loc.

Pentru peri, pruni, gutui, caişi, etc., “braga” se pregăteşte la fel, cu singura deosebire ca locul merelor va fi luat de fructul pomului/arbustului in cauza.

O alta procedura simpla: culegem fructele stricate, care, oricum trebuie îndepărtate de la pomul/arbustul fructifer in cauza, si facem grămezi din loc in loc, departe de pomii din care provin (in felul acesta, putem face o adunătură de prune sub mar, de mere sub cais, etc., aţi înţeles mesajul cifrat, sunt sigură). Bâzdâganiile se vor repezi la mormanul cu interes culinar lăsând in pace fructele curate. Cel ce mi-a destăinuit această şmecherie, m-a asigurat că în 3, maximum 4 sezoane scăpam de liota hămesită. Aşa o fi, au ba, vă voi spune peste vreo un an-doi.

Momeala universala, potrivită pentru majoritatea lepidopterelor nocturne, este folosită doar, fireşte, după ce s-a inserat, pentru că ar fi păcat să se prindă în capcană populaţia cumsecade a gângăniilor.

Braga asemănătoare cu cea deja descrisa mai sus, dar, cu o mică diferenţă: într-un borcan de 3-5l se pun 200-300 pâine de secară, 3-5 linguriţe de zahăr+20 gr, drojdie de bere, apă călduţă. Se lasă la dospit 1-2 zile, se strecoară, iar ce rămâne se refoloseşte pentru o altă serie. In locul zahărului se poate folosi melasă sau glucoză alimentară (0,5l la 1,5 l apa+3gr drojdie de bere.)

Dar cea mai bună momeală rămâne mierea fermentată: 0,5l bere + 1-2 linguri miere, puse la loc călduţ, lăsate la fermentat două-trei zile si momeala-i gata!

Şi, pentru că, trebuie să recunosc, sunt cazuri în care nu putem renunţa la zeama bordeleză, am să vă spun secretul preparării corecte (mă adresez celor afoni, ca şi mine, fireşte) a acestei arhicunoscute soluţii, pe care mi-a destăinuit-o un bătrân înţelept şi priceput într-ale pomăriei.

Îmi spuse cam aşa: „Domniţă, pui mata 100 gr de sulfat de cupru (piatră vânătă) şi puţină apă, într-un borcan, ca să se dizolve. Apoi borcanul se umple pana la buză. Separat, într-alt vas, dar nu din metal!, stingi cu 5 l de apă cam 100-150 gr de var. Laptele de var, îl strecori cu mare grijă să nu rămână resturi solide, că alea ard. Apoi, amestecând, cu multă băgare de seamă, torni soluţia de piatră vânătă in laptele de var. NU INVERS!!!!

Soluţia corect preparată trebuie să aibă o culoare azurie, ca albastrul de Voroneţ, şi să n-aibă solzi.

Reacţia musai să fie neutră (nici acidă dar nici alcalină). Pentru asta, iei mata o plăcuţă de metal şi o bagi în soluţie. Dacă plăcuţa iese curată, e bine. Dacă pe bucata de metal sunt depuneri de cupru, reacţia este acidă, iar dacă bucata de metal devine albastră, înseamnă că soluţia este alcalină. Aşa că, faci bine să pui exact cantităţile pe care ţi le-am zis.

Page 29: Insecticide Ecologice

Dar, cel mai sănătos, să ştii de la mine, îmi spuse bătrânul, este să încorporezi la rădăcina măriilor lor, că-s pomi sau tufe, an de an, cenuşă de tulpini de floarea soarelui. Sau de lemn, daca n-ai. Cenuşa asta, pentru că este plină de potasiu, iar potasiul, în cantitate însemnată (mai ales cea din tulpini de floarea soarelui) hrăneşte pe măriile lor (doamne ce-mi palce cum li se adresează!), dar este mortală pentru dăunători de tot felul. Pe lângă toate astea, le dă putere, le creşte imunitatea, şi atunci, dăunătorii nu mai au la ce poposi, pentru că, gângăniile astea rele nu vin la pomu’ sănătos. Şi să-ţi mai zic ceva de ce trebuie să ţii seamă. Când stropeşti, chiar şi cu soluţii din plante, nu uita să-ţi protejezi ochii, faţa, mâinile. Pentru că, îmi răspunse el la mirarea şi nedumerirea din ochi, şi plantele, la rândul lor, conţin substanţe mai mult sau mai puţin toxice. Gândeşte-te la toxicitatea aconitului, crizantemelor, beladonei, degeţelului, daturei.

Deci, mare atenţie când sunt preparate, pentru că, unii pot fi alergici la anumite părţi ale plantei/plantelor, care intră în componenţa soluţiilor respective. Este bine să se poarte mănuşi şi ochelari de protecţie. Şi nu uita, domniţă, tratamentele se fac, cel mai bine, pe inserat sau pe zi noroasă, dar fără ploaie şi vânt. Ca aderenţa să fie cât mai sigură, adăugăm săpun sau amidon, iar ultima stropire se va face neapărat cu cel puţin 2 săptămâni înainte de a culege recolta.”

În puţine cuvinte, acest bătrân priceput, practic, a extras esenţa înţelepciunii veacurilor de trudă.

Cred eu, că, anume cu asta ar fi trebuit sa încep toata expunerea de aici.